Cursul 1

Multimi. Relatii. Functii.

Ordinali si cardinali
Incontestabil, fundamentarea unui sistem teoretic al oric aruia dintre domeniile stiintelor moderne
aate n sfera de inuent a a matematicii nu poate eluda notiuni precum cele de multime, relatie si
functie. Respectnd un asemenea principiu, cursul de fat a face o referential a expunere a unor astfel
de notiuni, precum si a ctorva nrudite lor, tratnd succint aspecte denitorii ale acestora. Cum,
aproape n majoritate, chestiunile expuse aici sunt, ntr-o anumit a m asur a, familiare celor c arora li se
adreseaz a, prezentarea rezultatelor relative la ele nu este f acut a si cu demonstratiile de rigoare. Lista
bibliograc a din nal ncearc a atenuarea acestei voite omisiuni, venind n sprijinul tuturor acelora
dintre destinatarii prezentelor note de curs.
Multimi
n viziunea lui Georg Cantor, notiunea de multime apare, denit a n 1897, ca un tot unitar, cu
elemente distincte, n care ordinea de dispunere a elementelor nu are important a. O asemenea denitie
este decitar a ns a, deoarece, n virtutea ei, nu orice colectie de obiecte constituie o multime. Astfel,
lund n atentie ansamblul 1:: al tuturor multimilor si admitnd c a acesta este o multime, putem
sustine c a si ' = A 1:: [ A , A ar o multime, situatie n care ar valid paradoxul lui Bertrand
Russell, datat din 1899, potrivit c aruia nu am putea decide dac a ' ' sau ' , '. Evitarea unei
asemenea antinomii se poate realiza fundamentnd notiunea de multime pe baza sistemului de axiome
propuse de E. Zermelo si A. Fraenkel. Acestea, redate aici ncepnd cu grupajul ZF1 ~ ZF3 si
terminnd, dup a denitia intercalat a n context, cu ZF4 ~ ZF7, au propriet atile de noncontradictie,
independent a, completitudine si categoricitate ntru consistenta teoriei multimilor.
ZF1. Axioma determinarii : Dac a si 1 sunt multimi, iar orice element al lui este n 1 si
reciproc, atunci = 1.
ZF2. Axioma multimilor elementare: i) Exist a multimi vide, generic notate cu ?; ii) Dac a
a este un obiect arbitrar, atunci exist a multimea a care-l contine pe a ca unic element; iii) Dac a a
si / sunt obiecte diferite, atunci exist a o multime a, / care contine pe a si / ca elemente unice.
ZF3. Axioma bazei : Orice multime nevid a A contine m acar un element r asa nct r si A nu
au nimic n comun. Dac a P este o proprietate ( sau un ansamblu de propriet ati ) pentru elementele
r ale lui A, atunci exist a o multime 1 care contine toate elementele din A cu proprietatea P si nu
contine alte elemente.
Denitia 1.1 *) O mul time 1 se nume ste inclusa n mul timea , cnd orice element al lui 1
este n si acest fapt se consemneaza prin 1 _ .
**) Prin submultime ( parte ) a unei mul timi se n telege o mul time inclusa n .
***) Submul timile lui diferite de ? si se numesc proprii, pe cnd ? si sunt denumite sub-
multimi improprii ale lui .
ZF4. Axioma submultimior: Pentru orice multime , exist a o multime T() care contine
exact submultimile lui .
ZF5. Axioma reuniunii : Pentru orice multime de multimi, exist a o multime 1 care contine
numai elementele multimilor din .
ZF6. Axioma alegerii : Pentru orice multime ' de multimi nevide, mutual disjuncte, exist a o
multime care contine exact cte un element din ecare multime din '.
ZF7. Axioma innitului : Exist a o multime C care satisface conditiile urm atoare:
a) ? este un element al lui C;
b) Dac a r este din C, atunci si r este din C.
Observatii:
1) Exprimat a prin ZF1 ~ ZF7, axiomatica lui Zermelo si Fraenkel elimin a paradoxul (antinomia)
lui Russell, cu evident a.
2) Notat a cu T(), dup a cum se precizeaz a n ZF4, multimea p artilor unei multimi are, cu
certitudine, pe ? ca element, adic a ? T(), ntruct ? _ , oricare ar .
3) n conformitate cu ZF1, dac a dou a multimi si 1 sunt asa nct _ 1 _ , atunci spunem
c a si 1 sunt egale, notnd acest fapt prin: = 1.
Denitia 1.2 O multime de multimi se nume ste tranzitiva daca, \A , A este din T(A).
n conformitate cu aceast a denitie, multimea vid a este tranzitiv a.
Relativ la _, sunt de mentionat propriet atile din cadrul urm atorului enunt:
Propozitia 1.1 j) _ , pentru orice mul time ;
jj) _ 1 si 1 _ implica = 1;
jjj) _ 1 si 1 _ C implica _ C.
Denitia 1.3 l) Complementara absoluta a unei mul timi este, prin deni tie, mul timea
r [ r , .
ll) Complementara relativa a mul timii n raport cu o (alta) mul time 1 _ este, prin deni tie,
mul time 1 , notata cu C
B
A
, unde 1 nseamna diferenta multimilor 1 si , adica
mul timea r 1 si r , .
Cnd, xat a ind, multimea 1 se subntelege, notatia pentru complementara relativ a a unei
multimi , n raport cu 1, se simplic a, scriind C
A
n loc de C
B
A
.
Denitia 1.4 a) Se nume ste reuniune a doua mul timi si 1 mul timea r sau r 1,
notata cu ' 1.
b) Intersectia a doua mul timi si 1, notata cu 1, este mul timea tuturor elementelor care
apar tin simultan mul timilor si 1, adica: 1 = r [ r si r 1.
c) Diferenta simetrica a doua mul timi si 1, notata cu 1, este, prin deni tie, mul timea
( 1) ' (1 ).
Propozitia 1.2 Opera tiile de reuniune, intersec tie, diferen ta, diferen ta simetrica si complementariere
au proprieta tile exprimate prin urmatoarele egalita ti, care au loc oricare ar mul timile implicate ,
1 si, acolo unde este cazul, C:
1. ' = = (idempoten ta);
2. ' ? = ; ? = ?;
3. ' (1 ' C) = (' 1) ' C (asociativitatea reuniunii);
4. (1 C) = ( 1) C (asociativitatea intersec tiei);
5. ' 1 = 1 ' ; 1 = 1 (comutativitatea);
6. (1 ' C) = ( 1) ' ( C) (distributivitatea intersec tiei fa ta de reuniune);
7. ' (1 C) = (' 1) (' C) (distributivitatea reuniunii fa ta de intersec tie);
8. C
A[B
= C
A
C
B
; C
A\B
= C
A
' C
B
(legile lui De Morgan);
9. C
C
A
= ; (1 ' C) = ( 1) ( C);
10. (1 C) = ( 1) ' ( C); (' 1) C = ( C) ' (1 C);
11. ( 1) C = ( C) (1 C);
12. ' ( 1) = ; (' 1) = (absorb tia);
13. = ?; 1 = 1; ? = ;
14. (1C) = (1)C.
Operatiile de reuniune si intersectie se pot extinde la cazul unei multimi (familii) de multimi. Astfel,
dac a 1 este o multime de indici, iar
i

i2I
o familie de multimi (indexat a dup a 1), atunci reuniunea
tuturor multimilor
i
, notat a cu
[
i2I

i
, este (prin denitie) multimea r [ i 1, nct r

i
, iar intersectia
\
i2I

i
este multimea r [ r
i
, \i 1. Cnd 1 este nit a, de exemplu
1 = 1, 2, . . . , : (: N

), atunci notatiile pentru reuniunea si respectiv intersectia multimilor

i
(i = 1, :), se adapteaz a n mod corespunz ator (
n
[
i1

i
si respectiv
n
[
i1

i
).
Denitia 1.5 Produsul cartezian a doua mul timi nevide si 1, notat cu 1, este, prin deni tie,
mul timea tuturor perechilor ordonate (a, /) cu a si / 1, adica mul timea (a, /) [ a si / 1.
Pentru un num ar nit de multimi nevide
1
,
2
, . . . ,
n
, avem:

1

2
. . .
n
= (a
1
, a
2
, . . . a
n
) [ a
1

1
, a
2

2
, . . . , a
n

n
.
n cazul n care
1
,
2
, . . . ,
n
coincid, avnd
1
=
2
= . . . =
n
= , produsul cartezian

1

2
. . .
n
se noteaz a, mai simplu, cu
n
.
Propozitia 1.3 Oricare ar mul timile nevide , 1 si C, au loc egalita tile:
1. (1 ' C) = (1) ' (C);
2. (1 C) = (1) (C);
3. (' 1) C = (C) ' (1 C);
4. ( 1) C = (C) (1 C).
Relatii
Denitia 1.6 i O relatie 1 de la mul timea arbitrara ,= ? la mul timea oarecare 1 ,= ? este,
prin deni tie, o submul time a produsului cartezian 1. Terminologic, spunem ca 1 este o
relatie binara ntre elemente ale lui si elemente ale lui 1. Daca (r, j) 1 _ 1, citim
ca r este n relatia 1 cu j (unde r si j 1, cu (r, j) 1) si, de cele mai multe
ori, scriem r1j (n loc de (r, j) 1). Mul timea r [ j 1 astfel nct (r, j) 1
se nume ste domeniul relatiei 1 si, notata cu 1(1), este, evident, submul time (proprie sau
improprie) a lui . Mul timea j 1 [ r astfel nct (r, j) 1 poarta denumirea de
codomeniu al relatiei 1, ind notata, ca submul time a lui 1, cu 1:(1).
ii} n cazul n care = 1, o rela tie binara (pe ) este o parte a produsului cartezian
2
si se
nume ste omogena.
iii} Inversa unei relatii binare 1 _ 1, notata cu 1
1
, este, prin deni tie, rela tia (j, r) [ r1j.
iv} Daca 1 _ 1 si o _ 1 C sunt doua rela tii astfel nct 1:(1) 1(o) ,= ?, atunci se
poate deni rela tia o 1, denumita compusa relatiilor o si 1, ca ind mul timea (r, .)
C [ j 1 astfel nct (r, j) 1 si (j, .) o.
v} Pentru o mul time nevida , rela tia binara (r, r) [ r se nume ste identitate pe si se
noteaza cu 1
A
.
Denitia 1.7 a) O rela tie 1 pe o mul time nevida se nume ste reexiva, daca si numai daca
1
A
_ 1.
b) Rela tia binara omogena 1 este numita simetrica, daca si numai daca 1
1
= 1.
c) Rela tia 1 , pe , se nume ste antisimetrica, daca si numai daca 1 1
1
= 1
A
.
d) Rela tia 1 se nume ste tranzitiva daca si numai daca, pentru orice (r, j) 1 si (j, .) 1,
avem (r, .) 1.
e) Rela tia 1, pe , se nume ste totala, daca si numai daca, \r, j , avem (r, j) 1 sau
(j, r) 1.
Denitia 1.8 j. O rela tie 1 (pe o mul time nevida ) care este simultan reexiva, simetrica si
tranzitiva se nume ste relatie de echivalenta ( pe ).
jj. Daca 1 este o rela tie de echivalen ta pe mul timea nevida , iar a este un element oarecare al lui
, atunci mul timea / [ (a, /) 1 se nume ste clasa de echivalenta a elementului a n
raport cu 1 si se noteaza cu [a]
R
sau ^ a
R
.
jjj. Mul timea claselor de echivalen ta determinate de rela tia de echivalen ta 1 pe se nume ste
multime ct si se noteaza cu
=R
.
Denitia 1.9 1) O rela tie 1 (pe o mul time nevida ) care este simultan reexiva, antisimetrica
si tranzitiva se nume ste relatie de ordine (pe ).
2) O rela tie binara omogena care este numai reexiva si tranzitiva se nume ste relatie de preor-
dine.
3) Rela tia de ordine 1, pe mul timea nevida , se nume ste totala daca si numai daca, oricare doua
elemente, r si j, ale mul timii de referin ta sunt comparabile, adica sau r1j sau j1r.
4) Daca este o mul time nevida si 1 este o rela tie de preordine/ordine/ordine totala pe , atunci
perechea (, 1) se nume ste, respectiv, multime preordonata/ordonata/total ordonata.
Denitia 1.10 l ] Date ind o mul time ordonata (, 1) si ? ,= 1 _ , se nume ste majorant
pentru mul timea 1 orice element a , astfel nct /1a, \/ 1.
n situa tia existen tei unui majorant pentru 1, multimea 1 se nume ste majorata.
ll ] Analog, numim minorant pentru 1 un element a a sa nct a1/, \/ 1. Daca 1 are cel
pu tin un minorant, atunci spunem ca 1 este o multime minorata (n raport cu 1).
lll ] Cnd 1, ca parte nevida a mul timii ordonate (, 1) este simultan minorata si majorata, zicem
ca 1 este o multime marginita (n raport cu 1 si ).
lv ] Daca a ,= ? este un minorant pentru , n raport cu o ordine 1 pe , atunci a se nume ste
cel mai mic element al lui , relativ la 1, si se noteaza cu min
R
.
v ] Cnd c este un majorant pentru , n raport cu o rela tie de ordine 1 pe , atunci c se
nume ste cel mai mare element al multimii si se va nota cu max
R
.
Denitia 1.11 Daca (, 1) este o mul time ordonata si ? ,= 1 _ este majorata (n raport cu
1), iar un cel mai mic majorant exista pentru 1, atunci acesta se nume ste margine superioara a
mul timii 1 si se noteaza cu sup
R
1. Analog, daca mul timea nevida 1 este minorata (n raport cu 1)
si exista un cel mai mare minorant pentru 1, atunci acesta poarta denumirea de margine inferioara
a lui 1 si se noteaza cu inf
R
1.
Denitia 1.12 a) O mul time ordonata (, 1) se nume ste relativ completa (sau complet ordo-
nata) daca si numai daca, pentru orice ? ,= 1 _ , minorata, exista inf
R
1 si, pentru orice
? ,= C _ , majorata, exista sup
R
C.
b) O mul time total ordonata strict este numita bine ordonata (altfel spus, cu ordine buna) daca
orice submul time nevida a ei are cel mai mic element.
Functii
Denitia 1.13 1. Prin functie (echivalent, relatie functionala) pe o mul time nevida , cu
valori ntr-o mul time nevida 1, se n telege o rela tie binara ) _ 1 pentru care 1()) = si,
pentru orice r , a sa nct (r, j) ) si (r, .) ), avem (cu necesitate) j = ..
2. Domeniul rela tiei func tionale ) _ 1 poarta, uzual, denumirea de multime de denitie a
functiei ), iar codomeniul lui ) se nume ste multime n care ) ia valori.
Tot uzual, o functie ), denit a pe o multime (nevid a) si cu valori ntr-o multime (nevid a) 1, se
noteaz a prin ) : 1.
Denitia 1.14 i) Pentru ) : 1, mul timea G _ 1, egala cu (r, )(r)) [ r se
nume ste gracul functiei ).
ii) Doua functii ) : 1 si q : C 1 se numesc egale daca si numai daca = C, 1 = 1 si
)(r) = q(r), \r = C.
iii) Pentru ) : 1 si ? ,= C , numim restrictie a lui ) pe C, notnd-o cu )
jC
, func tia de
la C la 1 denita prin )
jC
(r) = )(r), \r C.
iv) Daca ) : 1 este o func tie si ? ,= C , atunci mul timea j 1 [ r C a sa nct j =
)(r), notata cu )(C), se nume ste imaginea lui C prin ).
v) Pentru ) : 1 si ? ,= 1 _ 1, mul timea r [ j 1 a sa nct j = )(r), notata cu
)
1
(1), se nume ste preimaginea lui 1 prin ) sau imaginea inversa a lui 1 prin ).
Denitia 1.15 i) O functie ) : 1 se nume ste injectiva (sau injec tie) daca si numai daca,
\r
1
, r
2
, r
1
,= r
2
, avem )(r
1
) ,= )(r
2
).
ii) Func tia ) : 1 se nume ste surjectiva (sau surjec tie) daca si numai daca 1:()) = 1.
iii) Cnd ) : 1 este simultan injec tie si surjec tie, atunci ) se nume ste bijectie (sau func tie
bijectiva).
iv) Func tia ) : 1 se nume ste inversabila daca si numai daca exista o func tie q : 1
astfel nct q ) = 1
A
si ) q = 1
B
.
n cazul existen tei lui q, func tia unica q se nume ste inversa lui ) si se noteaza, uzual, cu )
1
.
Denitia 1.16 Daca ) : 1 este o func tie si (, 1), (1, o) sunt mul timi ordonate, atunci ) se
nume ste monotona (n context) daca si numai daca
\r
1
, r
2
, cu r
1
1r
2
, avem )(r
1
)o)(r
2
).
Notiunea de functie caracteristic a (indicatoare) a unei multimi asigur a o leg atur a n plus ntre
notiunile de multime si functie.
Denitia 1.17 Fie o mul time oarecare. Se nume ste functie caracteristica (indicatoare) a
mul timii ,= ? si se noteaza, de regula, cu
A
, func tia data prin:

A
(r) =

1, r
0, r , .
Cnd = ?,
A
= 0.
Propozitia 1.4 Func tia caracteristica a unei mul timi satisface urmatoarele egalita ti

C
A
= 1
A
, \ T(1),
cu C
A
= 1 ,

A
_
B
== _ 1

A\B
=
A

B
,
AnB
=
A

A

B
,

A[B
=
A
+
B

A

B
,
AB
=
A
+
B
2
A

B
, \, 1 T(1),
unde 1 este mul timea (cea mai ampla) la care ne raportam.
Propriet atile evidentiate de Propozitia 1.4 pot folosite la stabilirea si demonstrarea unor relatii
relative la multimi, cum sunt, de exemplu, cele specicate de Propozitia 1.2.
Ordinali si cardinali
Una dintre notiunile matematice cu important a, printre altele, n semantica limbajelor de progra-
mare este aceea de ordinal , bazat a pe conceptele de multime tranzitiva (v. Denitia 1.2 ) si de
relatie binar a de buna-ordine (v. Denitia 1.12 -b).
Denitia 1.18 O mul time A este numita ordinal daca este tranzitiva si bine ordonata, n raport cu
ordinea prin apartenen ta.
Propozitia 1.5 (Proprietati ale ordinalilor)
i) c , c, \c ordinal.
ii) c , si , = c , \c, ,, ordinali.
iii) Daca c , si , este ordinal, atunci c este ordinal.
iv) Daca c este ordinal, A c si A este tranzitiva, atunci A c.
v) Pentru oricare ordinali c si ,, are loc exact una dintre rela tiile: c ,, c = ,, , c.
vi) Daca A este o mul tie nevida de ordinali, atunci
T
A este ordinal si anume cel mai mic ordinal
al lui A.
vii) O mul time tranzitiva de ordinali este ordinal.
viii) Daca c este ordinal, atunci o(c) = c'c este, de asemenea, ordinal, numit ordinalul succesor
al lui c. Reciproc, daca o(c) este ordinal, atunci si c este ordinal.
ix) Daca A este o mul time nevida de ordinali, atunci
S
A este ordinal si, daca A are un cel mai
mare element, atunci acesta este
S
A.
Denitia 1.19 Se spune ca ordinalul c este mai mic dect ordinalul ,, notnd aceasta prin c < ,,
daca c ,.
Gratie Propozitiei 1.4 - i) si v), se poate arma c a orice multime de ordinali este total ordonat a
strict, prin <, sau, echivalent spus, prin apartenent a. Totodat a, < este o bun a-ordine pe o
multime de ordinali.
Denitia 1.20 a) Un ordinal c este denumit ordinal succesor, daca exista un ordinal , astfel
nct c = o(,). Altfel, c este numit ordinal limita.
b) c este declarat ordinal nit, daca c = 0 sau daca c este ordinal succesor si orice , < c este
e 0, e ordinal succesor. Altfel, c este numit ordinal innit.
Se poate vedea c a multimea tuturor ordinalilor niti este ordinal. De asemenea, se poate constata
c a orice ordinal limit a este marginea superioar a a multimii tuturor ordinalilor mai mici dect el. Cel
mai mic ordinal innit este notat cu ..Clasa tuturor ordinalilor este notat a, adeseori, cu Ord.
Denitia 1.21 Doua mul timi nevide oarecare, si 1, se numesc echipotente daca si numai daca
exista o func tie bijectiva / : 1.
Un rezultat de retinut este cel care stipuleaz a faptul c a o multime oarecare poate bine ordonat a
dac a si numai dac a este echipotent a cu un ordinal. n plus, pentru orice multime , exist a un ordinal
unic c, echipotent cu , care nu este echipotent cu nici un alt ordinal mai mic dect el.
Denitia 1.22 (a unui cardinal)
a) Se nume ste numar cardinal al unei mul timi (sau cardinalul multimii ) cel mai mic
ordinal c echipotent cu .
b) Numar cardinal sau, simplu, cardinal este numit orice ordinal care satisface a) pentru o
anumita mul time .
Propozitia 1.6 Pentru orice ordinal c, urmatoarele arma tii sunt echivalente:
i) c este cardinal;
ii) c nu este echipotent cu nici un ordinal , < c;
iii) c este cardinalul mul timii c.
Observatii:
1) . este num ar cardinal.
2) Dou a multimi sunt echipotente dac a si numai dac a cardinalele lor sunt egale.
3) Cardinalul unei multimi se noteaz a cu card() sau [[ sau #.
4) Prin conventie, [?[ = 0.
Denitia 1.23 j) Pentru doua mul timi si 1, spunem ca avem
card() 6 card(1),
daca exista o injec tie de la mul timea la mul timea 1.
jj) Avem
card() < card(1),
daca si numai daca card() 6 card(1) si card() ,= card(1).
Observatie: Relatia binar a introdus a prin Denitia 1.23-j) este o relatie de partial a ordine pe
multimea tuturor multimilor, ntruct este reexiv a, antisimetric a si tranzitiv a. Mai mult, deoarece,
pentru orice dou a multimi si 1, avem e card() 6 card(1), e card(1) 6 card(), relatia 6
este una de total a ordine.
Denitia 1.24 Se nume ste numar Hartogs asociat unei mul timi , notat cu /(), cel mai mic
ordinal c care nu este echipotent cu nici o submul time a lui .
Propozitia 1.7 Pentru orice mul time , /() este cardinal si card() < /().
/() este cel mai mic cardinal mai mare dect card().
Propozitia 1.8 a) Daca c = card(), atunci card(T()) = 2

.
b) Pentru orice numar cardinal c, are loc inegalitatea:
c < 2

.
Bibliograe selectiv a
1. Marina Gorunescu - Lec tii de analiza matematica pentru informaticieni, Ed.Univ.Craiova, 2000.
2. Rodica Luca-Tudorache - Analiza matematica. Calcul diferen tial, Ed. Tehnopress, Iasi, 2005.
3. E. Popescu - Analiza matematica. Calcul diferen tial, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2006.
4. Anca Precupanu - Bazele analizei matematice, Ed. Polirom, Iasi, 1998.
5. V. Postolic a - Ecien ta prin matematica aplicata, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2006.
6. F. L. Tiplea - Introducere n teoria mul timilor, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi, 1998.
7. B. Poonen - Innity: Cardinal Numbers, 2002.