Sunteți pe pagina 1din 10

DESPRE FARMECE, VRAJITORIE , ASTROLOGIE SI MAGIE

Ce este vrajitoria si de cte feluri este? Prin cuvntul vrjitorie ntelegem invocarea puterii demonice n ajutorul oamenilor, n locul lui Dumnezeu, cu scopul mplinirii anumitor dorinti omenesti. Vrajitoria s-a practicat, att la poporul evreu in timpul Legii Vechiului Testament, ct si la crestinii din Legea Darului, pn in vremea noastra. n Legea Veche a cerut ajutorul diavolului, apelnd la vrajitoare, regele Saul, pentru care a fost aspru pedepsit de Dumnezeu. Vrjitori au fost att Valaam, ct si cei trei magi care practicau astrologia. Dup nvttura Sfantului Nicodim Aghioritul, vrjitoria se mparte n mai multe prti si anume: Vrjitoria propriu-zis prin care se ntelege chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori ascunse, lucruri pierdute si altele de acest fel. Ghicirea, al doilea fel de vrjitorie, prin care unii oameni spun cele viitoare prin semnele din palm, numit chiromantie si prin alte obiecte (bobi, crti de joc, cafea etc). Descntarea, spiritismul, adic chemarea ajutorului diavolilor n camere obscure sau la morminte, pentru a pedepsi pe cei ce suntinviat. Descnttorii pretind c cheam sufletele mortilor din iad, precum ghicitorii din timpul Proorocului Samuil (I Regi 21,3), pentru a afla cele viitoare sau pentru a se rzbuna pe cineva. n zilele noastre se practic descntecul n rndul credinciosilor, precum stingerea crbunilor, rostirea anumitor cuvinte amestecate cu rugciuni, pentru cei bolnavi, care pretind c sunt "vrjiti" etc. Ghitia, adic ghicirea sau vrjitoria prin lucruri sfinte, precum ghicirea prin Psaltire, numit astzi deschiderea pravilei; ghicirea

cu obiectele bisericii, cum ar fi resturi de vesmmte clericale, cheia bisericii, cenusa din cdelnit, scrierea unor nume pe toac, pe clopote, pe ziduri de biseric, sau introducerea lor in candele etc. Fermectoria, adic vrjirea unor tineri spre a se cstori unii cu altii sau a se desprti, prin invocarea ajutorolui diavolesc, numit popular "ursit". Ghicirea prin mruntaiele animalelor, numit "iconoscopia" n acest fel de vrjitorie intr si visurile, zodiile, ceasurile bune si rele, ghicirea prin membrele trupului, numit si prevestire (tiuitul urechilor, zbaterea ochiului, mncrimea palmelor). Baierele prin care se ntelege purtarea la mn sau la piept a unor semne satanice, ate, chei, obiecte (amulete) sau bucti de stofa vopsite spre pzirea de boli, de primejdii si de pagube, dup ce mai nti s-a invocat asupra lor puterea diavolului. Chemtorii de demoni (clindonii) sunt cei ce ghicesc cele viitoare prin chemarea diavolilor. Intre acestia se numr cei ce fac focuri naintea caselor si sar prin foc, ghicitorii din pntece precum si cei ce ghicesc n mruntaiele animalelor sau iau mana vitelor, vrjitorie ce se practic n zilele noastre. Astrologia este o vrajitorie practicat din cele mai vechi timpuri pn astzi. Prin astrologie se ntelege ghicirea celor viitoare prin miscrile stelelor, planetelor, vnturilor, norilor si ale celorlalte fenomene ale universului. Astrologii pretind c fiecare om are o stea proprie. lat cteva din cele mai obisnuite feluri de vrjitorii, unele aproape uitate, altele practicate si n zllele noastre, pe care le combatem si de care trebuie s fugim, fiind iscodiri diavolesti care amgesc si nsal pe multi crestini spre a lor pierzare. Poate, ntr-adevr, s ajute diavolul pe oameni prin vrji, mai mult dect ne ajut puterea si harul lui Dumnezeu?

S se stie c diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de a descoperi pagube sau pe rufctori. Ei nu pot niciodat sa fac minuni adevrate, ci numai cu nluciri mincinoase nsala pe cei necredinciosi si slabi n credint. Acest adevar ni-l arat dumnezeiescul printe loan Gur de Aur, zicnd: ,,Nu vezi cum diavolii n-au putut s vindece nici chiar pe vrajitorii si fermectorii care le slujeau lor, de besicile si de bubele date de Moise n Egipt, si pe tine oare au s te vindece? (lesire 9, 11). Si dac dracii nu se milostivesc de sufletul tu, cum se vor ntrista pentru durerea trupului tu? Dac dracii se silesc s te izgoneasc pe tine din mprtia lui Dumnezeu, cum te vor izbvi pe tine de boli? Acestea sunt rsuri si basme. Deci nu te amgi, crestine, c niciodat lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face cndva doctor. C mai lesne poate face focul s nghete si zpada s nclzeasc, dect diavolul s te vindece pe tine cu adevrat" (Imprtire de gru,pag.324). Deci, noi cnd ne mbolnvim sau avem necazuri, sau suntem nedrepttiti, sau avem pagube, sau feciori de cstorit, sau alte greutti n familie, s nu mai alergm la ajutorul diavolului si al slugilor lui, care sunt vrjitorii si ghicitorii, ci la biseric s alergm si la preoti, la rugciune si la post si ndat ne va ajuta Bunul nostru Tat, Care ne-a zidit cci are mil de noi. Care sunt urmarile pacatului vrajitoriei? Cei ce fac vrji si alearg la vrjitori, fac un mare pcat mpotriva Duliului Sfnt, cci las pe Dumnezeu si cer ajutorul diavolilor. Se leapd de slujitorii lui Hristos, adic de sfintii preoti si se duc la slujitorii satanei. Adic, las apa cea vie, preotul si harul mntuirii din Biseric si, pentru interesele lor ptimase si omenesti cer ajutorul vrajmasilor lui Hristos, adic al vrjitorilor si vrjitoarelor. Se leapd de adevr si primesc n loc minciuna,

cci toate cuvintele vrjitorilor sunt minciun si amgire diavoleasc. Un pcat asa de mare mpotriva Duhului Sfnt nu se iart celor vinovati nici n veacul de acum, nici n cel ce va sa vin, dup cum spune Hristos, de nu se vor poci toat viata. Pentru un astfel de pcat vin asupra celor vinovati, care alearg la vrji, tot felul de rutti si primejdii. Mai nti, mustrarea constiintei c au lsat pe Dumnezeu si au cerut ajutor vrjmasului lui Dumnezeu. Apoi, este oprirea pe mai multi ani de la Sfanta mprtsanie, de la 7 pna la 15, si chiar 20 de ani. Apoi, cei ce cred si alearg la vrji, alung din inima lor darul lui Dumnezeu si aduc n casa si n inima lor duhul diavolului. Apoi, cei ce fac vraji si cred n ajutorul lor, se leapd de Hristos si se unesc cu diavolul. Apoi, cei ce fac vrji si alearg la acestea nu se cade a se mai numi crestini ci apostati. Apoi, cei vinovati de acest greu pcat sunt pedepsiti de Dumnezeu cu boli grele si far leac, cu suferint n familia lor, cu pagube si nentelegere, cu srcie si moarte cumplit. Si dac nu se spovedesc la preot si nu-si plng pcatul acesta cu lacrimi toata viata, nu se pot mntui. Vrjitorii si cei ce cred si alearg la ajutorul diavolului, dac nu se prsesc de aceasta si nu se pociesc, "se leapd cu totul din Biseric", adic se despart de Hristos si se dau de bunvoie n minile vrajmasului, iar dac mor n acest pcat, nici nu se ngroap cu preot; ci, asemenea celor pgni si lepdati de credint, spre vesnica lor osnd n muncile iadului. lat urmrile grozave ale vrjitoriei. Ce canon rnduiesc Sfintii Printi vrajitorilor si celor ce alearg la vrji? Cel mai aspru pedepseste pe vrajitori Sfntul Vasile cel Mare. lat ce spune el n canonul 72: "Cel ce se d vrjitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu canonul ucigasilor". (Sfantul Vasile

72; Sfntul Grigore de Nyssa, 3; Laodiceea, 36). El pune pe vrjitori n rndul ucigasilor de oameni si a celor lepdati de Dumnezeu, adic i opreste de cele sfinte de la 10 la 20 de ani. n canonul 65, acelasi Sfnt Vasile cel Mare, zice: "femeia ce va fermeca pe strini si pe ai si (se opreste de cele sfnte) ani 9 si metanii 500 pe zi. lar canonul 61 al Sinodului Ecumenic al VI-lea opreste de Sfanta mprtsanie pe cei ce merg la ghicitori, la crti de joc si altele asemenea, spre a afla cele viitoare, timp de sase ani de zile. lar "dac vor strui n acestea si nu se vor feri de aceste mestesuguri pierztoare si pgnesti, hotrm s se lepede cu totul de la Biseric, precum si Sfntele Canoane nvat..." "Sfantul loan Postitorul scurteaz canonul vrjitorilor si al celor ce alearg la vraji, numai la 3 ani oprire de cele sfinte, dac se mrturisesc de pcat, dac l prsesc definitiv, dac tin post zilnic pn la orele 3 dup mas si fac cte 250 de metanii pe zi. Dar si Sfanta Scriptur arat ct de greu pedepseste Dumnezeu pe cei ce alergau la vrjitori, c auzi ce zice: Pe fermecatori nu-i lsati s triasc (lesire 22, 18). Si iarsi zice: Si brbatul sau femeia, oricare dintre ei se vor face descnttori sau vrjitori, cu moarte s se omoare; pe amndo cu pietre s-i ucideti c vinovati sunt (Levitic 29, 27) Si iarsi: Sufletul care se va duce la descnttori sau la vrjitori ca s curveasc in urma lor, Eu voi ntoarce fata Mea mpoiriva sufletului aceluia s-l voi pierde din poporul lui(Levitic 20, 6). Vedem c pe mpratul Manase l-a pedepsit Dumnezeu cu robie amar si grea n Babilon, c "trecea pe fiii lui prin foc si facea descntece si felurite vraji si a facut gritori din pntece si vrajitori si a nmultit a face ru naintea Domnului, ca s-l nlture pe el de la mprtie" (II Paralipomena 33, 6) Pe mpratul Saul l-a pedepsit Dumnezeu cu pierderea mprtiei si cu moarte de ocar, pentru c a lsat pe Dumnezeu si a chemat

femeie gritoare din pntece, urmnd ghiciturile ei (I Regi 28, 7) lar pe mpratul Ohozia s-a mniat Dumnezeu foarte tare, c a trimis s ntrebe pe vrjitoarea din Ecron. Pcatul ghicirii cu carti sfinte, sau cum se numeste "deschiderea pravilei", care se obisnuieste astzi la credinciosi. Vrajirea cu lucruri si cu crti sfinte este al patrulea fel de vrajitorie si se cheam "ghitia". Acesti vrjitori amestec vrjile lor cu rugciuni, cu psalmi si cu alte cuvinte sfinte, adresate ctre Maica Domnului si ctre sfmti, ca s poat nsela mai usor pe cei slabi n credint. Acest fel de vrji l obisnuiesc mai ales femeile cele rele, btrnele si tigncile, pentru a amgi pe cei slabi la minte. lat ce zice despre acestea Sfntul loan Gur de Aur: "Tu zici c btrna aceea este crestin si omul acela este ghicitor crestin si cnd descnt sau deschid cartea, nu zic, nici nu scriu alt nume, dect numele lui Hristos, al Nsctoarei de Dumnezeu si al sfintilor; deci ce ru fac ei? La aceasta ti rspund c pentru aceasta se cuvine mai cu seam s ursti pe femeia cea rea si pe acel ru fermector si ghicitor (din crti) 5 fimdc folosesc spre ocar si necinste numele lui Dumnezeu. Crestini fiind, lucreaz ca pgnii. Pentru c si diavolii, cu toate c numesc numele lui Dumnezeu, ns tot diavoli sunt. Unii, voind a se ndrepta, zic c este crestin femeia care a descntat si nimic alta nu zice, far numai numele lui Dumnezeu. Eu pentru aceea mai vrtos o ursc si m ntorc de la ea, c ntrebuinteaz numele lui Dunmezeu spre ocar. Numindu-se pe dnsa crestina, se arat pe sine c lucreaz cele ale pgnilor" (Hristoitia, op. cit p. 305-320). Cei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii si a altor crti sfinte, se

opresc de mprtsanie pn la 7 ani, pentru c Psaltirea este o carte sfnt cu multe proorocii n ea, insuflat de Duhul Sfnt si este pentru rugciune, iar nu pentru ghicit si cstigat bani spre osnd. Acelasi pcat fac si unii preoti care "descid cartea cum se spune n popor, si cad sub grea osnd, att ei, ct si cei care cer s le deschid Sfnta Evanghelie. Pentru ce au czut crestinii n vrjitorie? Pentu c a slbit n ei credinta si frica de Dumnezeu; pentru c nu se roag ndeajuns crestinii de astzi, ca s-si mplineasc cererile lor prin rugciune, iar nu prin ghicire; pentru c nu citesc Slnta Scriptur s vad ce osnd ajung pe cei vrajitori si pentru c nu merg regulat la biseric, nu se spovedesc n cele patru posturi si nu cer la nevoie sfatul si rugaciunile preotului. Mai alearg unii crestini la ghicit pentru c au uitat fagduintele pe care le-au dat lui Hristos la Sfantul Botez, cnd au spus: M lepd de satana, si de toate lucrurile lui, si de toat slujirea lui... De asemenea, mai alearg crestinii la ajutorul diavolului cnd nu li se mplineste cererea lor la Biseric sau pentru c uit de moarte si de ziua judectii lui Hristos. De aceea, Sfntii Printi ne ndeamn s alergm numai la Dumnezeu, numai la Biseric si la preoti, iar nu la diavoli si la slugile lor. lar Sfantul loan Gur de Aur ne sfatuieste, zicnd: "V rog, fiti curati de aceast nselciune... si cnd voiesti a clca pragul casei tale, s zici mai nti acest cuvnt: M lepd de tine, satan, si de cinstirea ta, si de slujirea ta si m mpreun cu tine, Hristoase! Fr cugetarea aceasta niciodat s nu iesi din cas. Aceasta s-ti fie toiag, aceasta arm, aceasta cetate de aprare, si mpreun cu aceste cuvinte fa si semnul crucii pe fruntea ta. C asa, de te vei narma pretutindeni, nu numai om, ci chiar diavolul de te va ntlni, nu va putea s te vatme pe tine" (Hristoitia, p. 316-317).

Cum pot crestinii s se izbveasc de vrjitorii si de tot felul de farmece izvodite de diavolul? Cel ce crede cu trie n Dumnezeu, cel ce se roag nencetat lui Dumnezeu si alearg regulat la Sfanta Biseric, nu va cere niciodat ajutorul diavolului si al vrjitorilor, care sunt vrjmasii lui Dumnezcu. Deci, cei ce au credint tare n Dumnezeu, s-I cear nencetat ajutorul. lar cei slabi in credint, care au cerut vreodat ajutorul vrjitorilor, dac vor s se mntuiasc, mai nti s se spovedeasc de acest pcat si s cear canon. Apoi, s nu mai apeleze la ajutorul satanei n orice nevoie ar fi, ci numai la Dumnezeu s alerge. Apoi s se roage ct mai mult cu rugciuni si lacrimi din inim (Deuteronom 4, 29; Psalm 118, 58; leremia 29, 13) si asa cu rbdare si cu credint se vor izbvi de vrji si vor primi darul Duhului Sfnt. Ce sunt visurile si vedeniile, care este deosebirea ntre ele si de cte feluri sunt? V rspund cu cuvintele Sfntului loan Scrarul, care zice: "Visul este miscarea mintii n vremea nemiscrii trupului. lar nlucirea (vedenia fals) este amgirea ochilor, cnd doarme cugetarea. Nlucirea este iesirea mintii cnd trupul vegheaz. Nlucirea este o vedere a ceva far ipostas (nereal) " ( Filocla vol. IX, Cuvntul 3, p. 75) lat dar ce sunt visele si vedeniile. Ele sunt de dou feluri: vise si vedenii bune si rele. lar deosebirea dintre ele este aceasta: Visele si vedeniile bune sunt de la Dumnezeu, prin care se descoper voia Lui cea mare, numai la cei ce sunt cu totul desvrsiti si sfinti si care fac poruncile Lui, precum a fost dreptul losif, cruia i s-a artat Arhanghelul Gavriil n vis, poruncindu-i s fug cu Pruncul lisus si cu Fecioara Maria n Egipt. Visele bune vin de la ngeri si ne amintesc de moarte si de osnd, iar dup ce ne desteptm, ne ndeamn la rugciune si la

pocint. Dimpotriv, visele si nlucirile rele sunt de la diavoli, prefacuti n ngeri de lumin sau n sfinti, care ne amgesc n somn c suntem buni si vrednici de rai; iar dup ce ne desteptm "ne scufundm n mndrie si n bucurie" (Filocalia vol. IX, Cuvntul 3, p. 76). Este pcat s cread crestinii n vise si vedenii? Spune Sfntul loan Scrarul c "cel ce crede n vise, este asemenea celui ce alearg dup umbra sa si ncearc s-o prind" Tot el spune, c "diavolii slavei desarte sunt n visuri prooroci. Ei nchipuiesc, ca niste vicleni, cele viitoare si ni le vestesc mai dinainte. lar dac se mplinesc vedeniile, ne minunm si ne mndrim cu gndul, ca si cum am avea darul naintevederii (proorociei). Cei ce ascult pe diavolul, acestia s-au fcut adeseori prooroci mincinosi. Si mai departe zice: "Diavolii nu stiu nimic de cele viitoare, dintr-o cunostint de mai nainte, cci si doctorii pot s ne spun moartea de mai nainte". Apoi ncheie, zicnd" Cnd ncepem s credem n visele diavolilor, ei si bat joc de noi, chiar cnd suntem treji. Cel ce crede visurilor si nlucirilor din somn este cu totul necercat. lar cel ce nu crede nici unora este flosof' ( Filocalia, vol. IX, Cuvntul 3, p. 76). Deci, este pcat s credem n visuri si n vedenii, c prin acestea ne amgesc foarte usor diavolii si ne arunc n pcatul cel cumplit al mndriei si al slavei desarte, cnd omul se ncrede n sine mai mult dect n cuvntul lui Dumnezeu. Cu acest mestesug ispititor, diavolul a amgit pe multi crestini si clugri, aruncndu-i apoi n prpastia pierzrii. lar dac cineva are totusi ndoial de visul sau vedenia sa, s se spovedeasc la duhovnic si s-i cear sfatul lui, c prin duhovnic grieste Dumnezeu. Din cte pricini se nseala oamenii de vedenii si de visuri

desarte? Din sapte pricini se nsal crestinii de vedenii si visuri, ca si cum ar fi de la Dumnezeu, si anume: din mndrie, din slav desart, care este prima fiic a mndriei; din cauza mintii slabe si neiscusite a crestinilor, din cauza rvnei nesocotite a unor crestini, care se roag si postesc mult ca s aib vedenii, de care spune Sfantul Isaac Sirul: "Cu mare boal boleste cel ce are rvna cea rea" (Filocalia, vol. X, Cuvntul 58). A cincea pricin a amgirii prin vedenii si visuri este neascultarea de duhovnici si ndrtnicia unor credinciosi, mai ales a celor mndri, din care cauz usor sunt vnati de diavolul; a sasea pricin vine din cauza vietii de sine ascunse a unora si din nemrturisirea curat a gndurilor la duhovnic. lar ultima pricin prin care se nsal crestinii cu visuri si vedenii mincinoase este necunostinta de sine si lipsa de citire a Sfintei Scripturi si a Sfintilor Printi. Despre acestea spune si nteleptul Sirah, zicnd: "Visurile cele rele sunt desertciune, ca vrajile si descntecele, si pe multi visurile i-au nselat si au czut toti cei ce au ndjduit ntr-nsele" (Isus Sirah 34, 1-7) Cel ce crede lesne in visuri si n vedenii, far mult cercetare si sfat, s se canoniseasc, la fel cu cei ce merg la vrji si descntece, adic pn la 7 ani s se opreasc de la Sfnta mprtsanie.

S-ar putea să vă placă și