P. 1
Logica Lui Aristotel

Logica Lui Aristotel

|Views: 17|Likes:
Published by Ionuţ Nucă

More info:

Published by: Ionuţ Nucă on Sep 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/20/2014

pdf

text

original

LOGICA LUI ARISTOTEL Pentru Aristotel, ca si pentru Socrate si Platon, scopul ultim al filozofiei este cunoasterea a ceea ce este

general in individual, sau, cu alte cuvinte, explicarea fenomenelor empirice in natura si viata prin determinarea formelor si legilor ce guverneaza in aceste fenomene. Aristotel era si el convins ca aceste legi nu pot fi descoperite decat pe cale notionala, prin ratiune. Deosebirea consta insa in aceea ca in timp ce Platon incepe a fi un critic al cunoasterii, Aristotel incepe intr-un chip cu totul dogmatic. La intrebarea : cum trebuie gandita existenta ? ce se numeste substanta ? Aristotel raspunde : Existenta nu este o materie, fiindca daca ar fi asa, nu s-ar putea niciodata explica spiritualul, si nici ceva general-ca la Platon-ci ea este lucrul singular determinat prin ceea ce este general. Din acest motiv, Aristotel afirma-in Metafizica I, VI, XII-aceasta idee si supune teoria platonica a Ideilor unei critici taioase. Socrate afirma ca fiecarui lucru ii corespunde un concept sau notiune. Platon pretinde pe langa aceasta inca o Idee. In critica sa insa Aristotel nu este totdeauna obiectiv. Aristotel critica la Platon mai ales cunoasterea intuitiva si evolutia dialectica a acesteia si accentueaza observarea legilor generale de care trebuie sa tina cont gandirea, daca vrea sa descopere adevarul. Asa devine Aristotel intemeietorul logicii. Desigur acest lucru nu inseamna deloc ca Aristotel ar fi descoperit logica, fiindca notiunile de substanta, marime si miscare au fost cunoscute de filozofii pitagorei si eleati, iar notiunea de catre Socrate. Platon este si el descoperitorul dialecticii cat si al conceptelor “negatie”, “ipoteza”, “unitate”, “cauza” si “existenta”. Aristotel are insa meritul ca a sistematizat aceste notiuni si astfel a intemeiat logica ca o disciplina filozofica independenta. Scopul pe care l-a urmarit Aristotel a fost ca sa arate in ce mod se poate obtine o gandire corecta, pentru a putea fundamenta o metoda de argumentare. Intelectul nu poate recunoaste ca fiind absolut corect decat asemenea principii, ce au fost deduse din premise. De aceea, dupa Aristotel, gandirea nu poate fi decat deductiva. Aceasta deductie se numeste rationament sau silogism si de aceea teoria silogismelor reprezinta cea mai importanta parte a logicii aristotelice. Ea este expusa in lucrarea ce poarta titlul Organon. Fiecare silogism este constituit din premize, ce la randul lor nu sunt altceva decat judecati. O judecata reprezinta un raport intre un subiect si predicat , un raport intre doua notiuni. Notiunea, judecata si silogismul sunt elementele logicii. Aristotel trateaza mai intai problema notiunilor. El descopera ca fiecare concept sau notiune poate fi redus la un concept imediat superior, pana ce toate conceptele sunt reduse la unul care este cel mai superior. Asemenea concepte ultime sunt numite de catre Aristotel categorii si ele sunt: 1) Substanta ; 2) Cantitate; 3) Calitate; 4) Relatie; 5) Loc; 6) Pozitie; 7) Stare; Activitate; 9 a suferi. 8)

Este interesant ca Aristotel fixeaza aceste categorii fara ca sa tina cont de puncte de vedere logice, din aceasta pricina ele nu mai au valabilitate in logica moderna. Trendelenburg reprezinta conceptia ca Aristotel a avut in vedere, atunci cand a fixat aceste categorii, numai gramatica ; asa ca aceste categorii aristotelice nu sunt decat principii euristice si nu constitutive, iar acestea ne ajuta sa cercetam existenta si nu s-o constituim, asa cum va face mai tarziu Kant. Dar despre aceasta problema vom aminti mai departe. Din unirea conceptelor se formeaza judecati, caci judecata nu este decat legarea intre ele a doua notiuni cu ajutorul copulei “este”. Dupa Aristotel fiecare judecata este : 1. Generala ori particulara, ori nedeterminata, depinde acest lucru de multimea obiectelor ce apartin unei 1

Dar totusi tratatele actuale de logica formala sunt fundamentate pe logica aristotelica. Totodata judecata este ori afirmativa. Si intr-adevar. Logica moderna a progresat numai din doua puncte de vedere : 1) a adaugat pe langa judecatile categorice. 2 . atunci obtinem trei forme de silogisme : Exemple: 1) Toate metalele sunt dure. Aristotel a tratat teoria despre silogisme asa de desavarsit. De ex. ca logica n-a mai facut de la Aristotel incoace nici un pas inainte. fiindca acesta este punctul de plecare cel mai sigur. iar termenul mediu cu M. in timp ce celelalte doua se sprijina pe aceasta. Fierul este dur. Aici trebuie sa avem in vedere doua lucruri. ori asertorica. Concluzia este o judecata ce este dedusa din alte doua judecati si care trebuie sa aiba comuna o notiune (termen mediu). Deci virtutile nu sunt afecte. afirmativa. Aristotel a observat ca. acestea sa fie transformate in premize pentru silogisme deductive. abia cu Kant logica va progresa un pas mai departe. Procedeul acesta caracterizeaza trasatura realista a logicii aristotelice. 2) Afectele nu se fundamenteaza pe hotarari. ori limitativa si 3. daca insemnam notiunea subiect cu S. 2. De aceea nu putem termina consideratiile noastre despre logica lui Aristotel. logica aristotelica este o propedeutica pentru “philosophia prima” sau metafizica. cu care nu este dat. Asadar cateva animale acvatice sunt mamifere. pentru lucrul stiintei. In sensul intemeietorului ei. pe cele ipotetice si disjunctive . are valabilitate si pentru partile acestuia. Aristotel accentueaza insa ca numai figura intai are putere de argumentare.notiuni despre care se vorbeste in afirmatie. cunoscute de Aristotel. Intai ca Aristotel pretuieste mult inductia-ca progresare de la o notiune inferioara la alta superioara-caci. desi Aristotel a formulat in al sau “Organon” legile si regulile gandirii. Teoria aceasta despre silogisme este fundamentata pe principiul urmator : ceea ce are valabilitate pentru intreg. trebuie sa se plece in stiinta de la singular. in opera sa nu se poate observa intrebuintarea metodei silogistice formale. asertorica. Fierul este metal. Dupa gradul de certitudine pe care o exprima afirmatia. dupa aceasta. Toate balenele sunt animaile acvatice. 2) a adaugat celor trei figuri silogistice inca una. fara sa amintim ca marele merit al acestuia mai este ca a analizat falsele silogisme ale sofistilor -sofismele-si le-a descoperit erorile si prin aceasta el a dat acestora o lovitura mortala. judecata este ori apodictica. judecata : toti oamenii sunt muritori este generala. ori problematica. Apoi. 3) Toate balenele sunt mamifere. dupa ce am ajuns la principiile cele mai generale. ce nu poate duce la descoperirea de noi adevaruri. notiunea predicat cu P. Virtutile se fundamenteaza pe hotarare. decat un simplu schematism. ori negativa. incat Kant a putut spune.Este curios insa ca. Dupa pozitia acestui termen exista mai multe forme de concluzii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->