Sunteți pe pagina 1din 80

CUPRINS

Introducere
Cap1. Cadrul fizic si fitogeografic al teritoriului
1.1.Situaia teritorial administrativ
1.1.1.Localizarea O.S. ercaia
1.1.2.Vecinti.Limite.Hotare
1.1.3.Terenuri acoperite cu vegetaie forestier situate
in afara fondului forestier
1.2.Constituirea u.p.
1.3.Studiul staiunii i vegetaiei forestiere
1.3.1.Geomorfologia
1.3.2.Atitudine.Expozitie.Inclinare.
1.3.3.Geologia
1.3.4.Hidrologia
1.3.5.Clima
1.3.6.Solurile
1.3.7.Staiunile
1.3.8.Tipuri de pdure
1.3.9.Starea fitosanitar
1.3.10.Consideratii socio-economice
Cap.2.Indesirea reelei de sprijin
2.1.Generalitati
2.2.Proiectarea reelei de ndesire pe harta
2.3.Lucrri de teren
2.3.1.Recunoasterea terenului
2.3.2.Marcarea si semnalizarea punctelor
2.3.3.Schia vizelor i planul de observaii
2.4.Calculul reelei de ndesire
2.4.1.Inventarul punctelor vechi
2.4.2.Observatii asupra reelei de sprijin
2.4.3.Calculul orientrilor din coordonate
2.4.4.Calculul coordonatelor punctelor noi prin intersecii
2.4.4.1.Orientarea vizelor
2.4.4.2.Calculul coordonatelor prin intersecie nainte
2.4.4.3.Calculul coordonatelor Prin intersecie napoi
2.4.5.Calc. cotelor punctelor noi
2.4.6.Inventarul punctelor noi
2.5.Calculul colurilor de trapez
1

Cap.3.Compensarea prin m.c.m.m.p.


3.1.Generaliti
3.2.Calcule preliminare
3.3.Calculul orientrilor
3.4.Calculul mrimii unghiulare
3.5.Calculul constantelor de direcie
3.6.Tabloul de erori i rezolvarea sistemului
3.7.Calculul coreciilor i coordonatelor definitive
3.8.Verificarea de ansamblu a compensrii
Cap.4.Reperajul fotogrametric
Cap.5.Evaluarea lucrrilor
5.1.Antemsurtoarea lucrrilor
5.2.Devizul lucrrilor
Norme de tehnica securitii muncii
Memoriu justificativ
Bibliografie

INTRODUCERE
Pentru gospodrirea raional a fondului forestier se impune cunoaterea
lui ct mai deplin si ct mai corect. De aici apare si necesitatea ntocmirii de
planuri care servesc att la evidenta lui ,ct mai ales la studiul, proiectarea si
aplicarea lucrrilor de execuie.
In economia forestiera ridicrile si trasrile sunt implicate direct in
activitatea economic, administrativ asigurnd evidena fondului forestier in
sit-ul geografic si baza cartografic necesar ntocmirii amenajamentului, a
lucrrilor de amelioraii precum si a proiectrii, trasrii si urmririi
comportamentului lucrrilor de corectare a torenilor, a instalaiilor de
transport, construciilor din sector.
Proiectul de fa i propune ca principal scop ndesirea reelei de sprijin
in trapezul L-35-87-B-C in vederea determinrii in bune condiii a reperilor
fotogrametrici indispensabili obinerii planurilor restituite dup fotograma.
Acest mod de obinere a activitii in sectorul forestier dateaz din 1959.
In prima parte a proiectului se face o prezentare a cadrului natural de
desfurare a lucrrilor cu accent pe particularitile acestuia, corelate direct cu
buna defurare a lucrrilor.
Capitolul al II-lea prezint proiectarea si calculul efectiv al reelei de
ndesire care in final a condus la obinerea coordonatelor plane si la cotele
punctelor nou determinate. In finalul acestei pri s-au stabilit coordonatele
plane ale colturilor de trapez.
In cadrul capitolului al III-lea se prezint compensarea riguroasa a unui
grup de 2 puncte prin m.c.m.m.p-variatia coordonatelor, stabilindu-se poziia
cea mai precisa a acestora in funcie de ansamblul datelor disponibile.
Capitolul al IV-lea are ca scop valorificarea coordonatelor punctelor de
ordin V obinute. Astfel cu ajutorul acestora se determina 2 reperi
fotogrametrici folosii in reperajul fotogrametric pentru realizarea legturii
intre teren, fotograme si reprezentrile cartografice.
In ultimul capitol se prezint evaluarea lucrrilor topografice si unele
aspecte economice.
In ncheiere doresc sa mulumesc ndrumtorului de proiect, prof. Dr.
ing.Arpad Kiss de la catedra de Topografie a Facultii de Silvicultura si
Exploatri Forestiere precum si personalului Ocolului Silvic ercaia, care miau acordat sprijinul necesar in elaborarea acestei lucrri.

Cap.1.Cadrul fizic si fitogeografic al


teritoriului
1.1.Situatia teritorial-administrativ
O.S.ercaia este situat pe versantul nordic al Munilor Perani-U.P. III-IV.
Cellalte uniti sunt situate la extremitatea nord-estica a Munilor
Fgra
Administraia ocolului ine de Filiala Teritorial Romsilva Braov.
Sediul ocolului silvic se afl in comuna Sercaia.

1.1.2.Vecinatati.Limite.Hotare.
O.S. Sercaia este nvecinat cu urmtoarele ocoale:
La N -O.S. Fagaras separat prin rul Olt
-O.S. Maieru separat prin culmea Crbunoasa, Muchea Mare si
culmea Mgura Neagr.
La E -O.S. Codlea de care se separa prin culmile Hamaradia,Crucea
Vntorilor, Piscul Popii,Dealu Mare,Homorod,Mgura Codlei.
La S O.S. Zrneti separat prin culmile Stoicarilor,Gherdeana,Muchia lui
Crai,Dosu Lung,aga,Piscul Namaia Sebes.
La V O.S. Fagaras de care se separa prin culmile Sadinului si Hotarului
pana la localitatea Mrgineni. Apoi limita este formata de drumul MrgineniSebes,Hrseni-Ileni.In continuare limita o formeaz prul Sebes pn la
vrsarea acestuia in rul Olt.

1.1.3.Terenuri acoperite cu vegetaie


forestier situate in afara fondului forestier
Constituie vegetaie forestier de pe teritorii situate in afara fondului
forestier urmtoarele categorii de plantaii si zone de arbori:
a. Plantaiile forestiere pentru protecia terenurilor agricole
b. Zonele de arbori afectate proteciei punilor
c. Plantaiile forestiere si zonele cu arbori destinate proteciei lucrrilor
hidrotehnice si de mbuntiri funciare precum si cele situate in lungul
cursurilor de ap.
d. Plantaii forestiere de pe terenuri degradate
e. Zonele de arbori ,plantaiile si perdelele forestiere de protecie situate
de-a lungul cailor de comunicaie
f. Arborii izolai sau plcurile de arbori de pe terenuri agricole

U.P.
Nr. Denumire

III.

Venetia

Beneficiar

C.P. Pru
C.P. Pru
C.P. Pru

Total U.P. III


VI Gunoasa C.P.Vulcan
VII Strmba
C.P.Poiana
Mrului
VIII Sercaita
C.P.inca
C.P.ercaia
Total U.P. IX
Total O.S.

Denumirea
trupului
Veneia de Jos
Fata Mgurii
Aninoasa
Holbav
Mlinis
Ohaba

Vegetaie forestier
Arborete Arborete Total
cl.IV-V
cl.III
124
124
50
50
233
233
407
407
54
54
146
104
250
233
60
293
846

158

233
60
293
1004

1.2.Construirea unitilor de producie i


protecie
Primul amenajament pentru pdurile acestui ocol s-a ntocmit in anii 19511953 si cuprindea urmtoarele uniti de producie:

Nr.

Denumire

Suprafaa

I.
II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.
VIII.
IX.

Veneia
Perani
inca Noua
Gunoasa
Poiana Mrului
Valea Strmbei
ercia
Hlmeag
Comna
Total:

2822,0
2292,0
1376,4
3686,3
3291,7
3432,2
3619,6
809,8
3340,0
24670,0ha

Al doilea amenajament a fost ntocmit in anul 1966 avnd aplicabilitate


din 1967.Cu aceast ocazie s-au pstrat neschimbate att in arondarea ocolului
ct i limitele teritoriale ale unitilor de producie, modificndu-se numai
numrul unitilor de producie:
U.P. X. Hlmeag devine U.P. I Hlmeag
U.P. VI Comna devine U.P. II Comna
U.P. I Venetia devine U.P. III Venetia
U.P. II Persani devine U.P. IV Persani
U.P. III inca Nou devine U.P. V inca Nou
U.P. IV Gunoasa devine U.P. VI Gunoasa
U.P. V Poiana Mrului devine U.P. VII Poiana Mrului
U.P. VI Valea Strmbei devine U.P. VIII Strmba
U.P. VII ercia devine U.P. IX ercia
La amenajarea din 1966 a rezultat o suprafaa de 24314.1 ha, cu 355.9 ha
mai puin dect rezultata la amenajarea precedent. Reducerea se justific prin:
-lsarea in afara fondului forestier a unor suprafee care au fost incluse greit
in amenajamentul anterior.
-precizia mai mare a planurilor folosite la determinarea suprafeelor
--delimitarea mai corect a fondului forestier in poriunile limitrofe cu alte
terenuri.
A treia amenajare s-a realizat in 1975 cu aplicabilitate din 1. Ianuarie
1976. U.P. I Hlmeag a trecut la O.S. Fgra iar U.P.II Comna a trecut la
O.S. Mieru.Suprafaa ocolului a rmas 20138,1ha.Insa suprafaa rezultat la
amenajarea din 1975 a fost 20041,6ha, cu 96,5ha mai mic datorit scoaterii
prin legea 8/1971 a 47,7ha, si scoaterii tuturor drumurilor forestiere care nu
treceau prin fondul forestier. Limitele teritoriale ale unitilor de producie au
rmas neschimbate.

Ultima amenajare a fost ntocmit in 1986 cu aplicabilitate din 1 ianuarie


1987. U.P. VII Poiana Mrului a trecut la O.S. Zrneti ,suprafaa O.S.ercaia
rmnnd 17134,5ha.Limitele teritoriale ale celor 6 U.P. care constituie
actualul ocol nu au suferit nici o modificare rmnd neschimbate de la prima
amenajare pn in prezent.

1.3 Studiul staiunii si vegetaiei


forestiere
Datele au fost culese potrivit Normelor Tehnice de Amenajare a Pdurilor1986.
Lucrrile de amenajare din acest ocol au la baz cartarea staional la scara
mijlocie.
Baza cartografic este constituit din planuri restituite cu curbe de nivel la
scara 1:5000 pentru 68% din suprafaa (11668,7ha) si scara 1:10000 pentru
restul de 32% (5465,8ha).

1.3.1. Geomorfologia
Ocolul Silvic ercaia este situat pe versantul nordic al Munilor Codlei i
versantul vestic al extremitii sudice a Munilor Perani
(U.P.III,IV).Celllte dou uniti sunt situate la extremitatea N.E. a Munilor
Fgra.
Dup raionarea fizico-geografic din Monografia geografic a R.P.R.
(1960),O.S.ercaia se afl in Subprovincia Carpatic, inutul Carpailor de
Curbur, Districtul de la curbura interioar (primele 4 U.P). Ultimele dou
U.P. (VIII-IX) aparin tot Subprovinciei Carpatice, dar inutul Carpailor
Meridionali, Districtul Estic.
Unitatea geomorfologic predominant este versantul, in general ondulat i
mai rar frmntat.

1.3.2. Altitudine.Expozitie.Inclinare.
Altitudinal, pdurile sunt cuprinse intre 480 m-u.a.46A din U.P.IV Perani
si 1600m-u.a.78B din U.P.VIII Strmba si u.a. 95A. din U.P. IX ercia.
Energia de relief pentru suprafeele acoperite de vegetaie forestier este
de 1120m ceea ce presupune o mare variabilitate a climei, solurilor, staiunilor
si deci a vegetaiei forestiere.
Expoziia general a teritoriului este nordic, determinate de direcia de
scurgere a rului Olt, ru care formeaz limita nordic a ocolului.

Repartiia arboretelor pe expoziii este urmtoarea:


Expoziie
nsorit

Suprafaa
ha
3100,8

%
18

Parial nsorit

8738,8

51

Umbrit

5183,1

31

Total

17022,7

100

Repartiia arboretelor pe categorii de nclinare:


nclinare
Pana la 16

Suprafaa
ha
2676,9

%
15

16-30

11370,3

67

31-40

2754,5

17

Peste 40

2210

Total

170227

100

nclinarea medie este de aproximativ 23 O .

1.3.3. Geologia
Teritoriul O.S. ercaia, fiind situat in zona de trecere dintre Munii Perani
si Munii Fgra, substratul geologic al acestui teritoriu prezint caracteristici
ale ambelor iruri de muni.
Fia plan dintre rul Olt si primele trupuri de pdure din prile de jos
ale U.P. aparin cuaternarului, substratul fiind format din pietriuri ,nisipuri si
depozite loessoide.
In aceasta zona se gsesc trupul Dumbrava Narciselor si parcela 121 din
U.P. IX ercia. naintnd spre partea muntoas a teritoriului urmeaz o fie
care aparine Miocenului din Neogen format din tufuri, marne, si situri cu
radiolori -U.P. III,IV,Vsi VIII.

Zona urmtoare care cuprinde cea mai mare parte din U.P. IV
Perani, treimea inferioar a U.P.V inca Nou i o mare parte din
U.P. IX ercia aparine Helvetianului din Neogen i este
constituit din conglomerate, gresii i marne.
O fie situat in partea superioar a U.P. V inca Nou aparine
Paleogenului fiind format din isturi i gresii calcaroase.
Jumtatea superioar a U.P. V inca Nou,U.P.VI Gunoasa,
U.P.VIII Strmba i partea superioar a U.P. IX ercia au
substratul litologig format din filite, isturi sericito-cloritoase,
micaisturi i paragnaise.

1.3.4. Hidrologia
Teritoriul O.S.ercaia aparine bazinului hidrografic al rului Olt
cursul mijlociu.
Praiele mai importante, aflueni ai Oltului sunt prul Veneia,
prul Grid si prul ercaia. Prul Veneia este cunoscut in amonte
in localitatea Veneia de Sus sub denumirea de prul Mnstirii iar
paraul ercaia in amonte de inca Veche este cunoscut sub
denumirea de prul inca.
Valea ercaia are ca aflueni mai importani praiele Holbav,
Strmba, Valea Mare.
Densitatea reelei ajunge la 1,4 km/km2,fiind destul de mare.

1.3.5. Clima
Dup criteriul de clasificare al lui W. Kppen O.S. ercaia se ncadreaz in
provincia climatica fK caracterizat prin clima boreal, cu precipitaii
suficiente in tot timpul anului, cu ierni reci, temperatura medie anual sub 8 O
C si temperatura medie a lunii celei mai calde sub 18 C.
Regimul termic este caracterizat prin urmtoarele elemente:

Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun.

Iul. Aug. Sept Oct. Nov. Dec. Anual


.

-6,0 -3,9 -0,5 6,8 12,1 15,1 16,0 15,4 11,6 6,4 4,4 -2,6
6,2
Temp.
aer
Precipita 68,2 60,7 52,8 52,5 114,7 130,4 129,5 70,6 63,4 23,6 35,3 53,3 855,0
ii
0,0 0,0 12,0 46,0 78,0 102,0 115,0 105,0 70,0 35,0 12,0 0,0 582,0
E.T.P.

22 OC

-amplitudinea temperaturii medii anuale


-temperatura medie pe anotimpuri:

-primvara
6,1 OC
-vara
15,5 O C
-toamna
7,5 OC
-iarna
4,2 OC
-perioada de vegetaie
10-15aprilie----15-20octombrie
-data medie a primului nghe
1-5 octombrie
-data medie a ultimului nghe
25-30 aprilie
-umezeala relativ a aerului
-anual
81%-87%
-iarna
84%-88%
-primvara
80%-88%
-vara
80%-88%
-toamna
80%-84%
-frecvena vntului pe direcii:
N

NE
3,2

5,5

SE
9,7

3,3

SV
1,6

3,5

NV

13,9

17,1

1.3.6. Solurile
In cadrul O.S.ercaia exist urmtoarea distribuie a solurilor:
Clasa

Tipul
III

Argiluvisoluri

Brun argiloiluv
Brun luvic
2682,9
Luvisol albic

TOTAL
Cambi- Brun eumezob.
soluri
Brun acid
TOTAL
Spado- Podzol

96,2

IV
101,2
1736,3

U.P.
V

VI

VIII

IX

1364,9

786,6

549,3

1792,5
390,0

505,3

2825,6

2452,8
297

1222,5

66

30,2

10

28,6

Suprafaa
ha
101,2
8912,5
390,0
9403,7
7102,4
297
124,8

%
1
53
2
56
41
2
1

soluri Brun ferihevial


TOTAL
Litosoluri Litosol
TOTAL GENERAL:

23,2
71,6

23,2
71,6
17022,7

1.3.7. Staiuni
Evidena tipurilor de staiuni in O.S. ercaia se prezint sub forma
urmtoare:
Cod

Suprafaa-ha
Supafaa-%
Etajul montan de molidiuri
2.3.1.1.
150,3
1
2.3.1.2.
43,7
2.3.1.3.
137,5
1
Total:
331,5
2
Etajul montan de amestecuri FM2
3.3.2.2.
146,8
1
3.3.3.2.
2308,6
13
3.3.3.3.
828,7
5
Total:
3284,1
19
Etajul montan-premontan de fgete FM1+FM4
4.2.1.0.
71,6
4.3.1.1.
293,8
2
4.3.3.1.
38,5
4.3.3.2.
4579,4
27
4.4.2.0.
2062,7
13
4.4.3.0.
1034,7
6
Total:
2080,7
48
Etajul deluros de gorunete, fgete, gor-fag FD3
5.1.3.1
2,2
5.1.3.2.
297,7
2
5.1.4.2.
679,7
4
5.1.5.2.
84,5
5.1.5.3.
285,7
2
5.2.3.1.
36,1
5.2.3.2.
3021,4
18
5.2.3.3.
27,1
5.2.4.2.
384,3
2
5.2.4.3.
153,7
1
Total:
4936,4
28
Etajul deluros de cversete de stejar FD1
7.3.3.1.
390
2
Total general: 17022,7
100

11

100

1.3.8. Tipuri de pdure


Tip de pdure
Fgete pure
montane
Fgete pure de
dealuri
Brdeto-fgete
Goruneto-fgete
Molidiuri pure
Amestecuri MoBr-Fa
Stejerete pure
Amestecuri MoFa
Brdete pure
Total

Suprafaa
ha
8077,8

%
48

3586,6

21

2439,2
859,4
501,6
407,1

15
5
3
2

177,0
146,8

1
1

65,0
16746,5

1
97%

1.3.9.Starea fitosanitar a pdurii


Pe baza datelor culese pe teren si din evidentele pe U.P. se poate constata
c starea fitosanitar este in general bun. Prin efectuarea la timp a tierilor de
igien, cojirea arborilor din doborturi s-a prentmpinat nmulirea
duntorilor.
Atacuri de ipidae nu au aprut dect rareori, fcndu-se combateri eficiente
ori de cte ori a fost necesar. Prevederile de care trebuie inut cont sunt:
-executarea la timp a lucrrilor
-semnalarea la timp a duntorior
-meninerea arboretelor amestecate

1.3.10. Consideraii socio-economice

12

Pentru pdurile Ocolului Silvic ercaia obiectivele social-economice


sunt:
-obinerea de mas lemnoas ct mai mare si de calitate superioar in
vederea realizrii unei game ct mai variate de sortimente
-obinerea intr-un termen cat mai scurt a efectivelor optime de vnat si a
unor exemplare cu trofee de valoare deosebit.
-asigurarea proteciei mpotriva transportului de aluviuni in lacul de
acumulare.
-asigurarea proteciei solului mpotriva eroziunii i degradrii
-meninerea cadrului natural existent
-producerea de semine

CAP.2. ndesirea reelei de sprijin


2.1. Generaliti

13

Necesitatea existentei unei reele de sprijin geodezice de stat in prealabil


determinat i riguros compensate este legat de satisfacerea nevoilor curente
de ridicare a detaliilor pe cale topografic.
Pn in anul 1956, reeaua de sprijin de ordinul I a fost compensat i
realizat ca o reea de lanuri paralele de triunghiuri desfurate de-a lungul
meridianelor si paralelelor, avnd lungimea laturilor cuprins intre 20-40 km.
Actuala reea, realizat in 1956, s-a compensat in bloc sub forma unei
reele compacte pe ntreaga suprafa a rii. Ea are urmtoarele caracteristici:
- reeaua cuprinde in total 374 puncte care formeaz 675 triunghiuri si 6
patrulatere cu vizibilitate reciproc a ambelor diagonale
- 92% din unghiurile triunghiurilor sunt mai mari de 35 o .
- pentru dimensionarea metrica a reelei s-a socotit necesar msurarea
fiecrei laturi pe cale electrooptic la fiecare 10-12 triunghiuri, ulterior
ndesindu-se aceste msurtori pentru a obine o desime de o latur
msurat la 5 triunghiuri
- la capetele acestor triunghiuri s-au proiectat si executat determinri de
coordonate astronomice si azimuturi astronomice.
Reeaua geodezica de ordinul I astfel determinat se ndesete ulterior
progresiv prin reele geodezice de ordinul II,III,IV. Astfel se obine o densitate
de 1 punct la 20km2 adic de cel puin 5 puncte pentru trapezul de scar
1:25000.
Lungimea medie a laturilor acestor triunghiuri ajunge la 11km.
Prin intersecii sau drumuri poligonale de precizie se obine in continuare
reeaua geodezica de ordinul V.
Fondul forestier din ara noastr este ridicat prin metoda
aerofotogrametric ncepnd din anul 1959. Aceasta presupune o strnsa
corelaie intre fotogram, teren si hart, realizata prin intermediul unor reperi
determinai prin metoda de msurare terestr.
Lucrarea de faa a avut drept obiectiv proiectarea acestor reperi prin
metode topografice adecvate:
-intersecii combinat, nainte, napoi
-drumuri altimetrice (trigonometrice)
-radieri
Aceasta presupune ndesirea reelei geodezice existente, respectiv
determinarea unor puncte noi de ordinul V care s permit la rndul lor
obinerea coordonatelor geodezice ale reperilor fotogrametrici.
Pentru asigurarea unei precizii corespunztoare, reeaua geodezic de
ordinul V nou determinat se compenseaz riguros prin metoda celor mai mici
ptrate.

14

2.2. Proiectarea reelei de ndesire pe hart


Prin ndesirea reelei existente se urmrete s se ajung la o reea
omogen, in care punctele au o bun determinare.
Pentru asigurarea unei densiti omogene, pe hrtie transparent se
traseaz un cadrilaj din ptrate sau dreptunghiuri egale a cror suprafaa
corespunde unui punct (un punct la 25-50 ha in orae si la 200-400 ha in
pdure) i care se suprapune peste o hart la scara 1:25000.
In fiecare suprafa a cadrilajului se proiecteaz un punct, dac acesta
lipsete, situat ct mai spre centrul suprafeei.
ndesirea propriu zis se realizeaz progresiv, din punctele vechi
cunoscute , punctele noi devenind cunoscute ,putnd fi folosite la reperajul
fotogrametric.
Amplasarea punctelor pe hart se face respectndu-se urmtoarele
condiii:
- punctul nou s fie accesibil si staionabil
- punctul nou sa poat fi determinat din cel puin 4 vize uniform
rspndite in tur de orizont
- ct mai multe vize s fie reciproce
- vizele de determinare s fie scurte iar raportul intre cea mai scurt si
cea mai lung viz cel puin 1:3
- perechile de vize s se intersecteze pe ct posibil sub un unghi drept
(100g )i nu mai mic de 40g sau mai mare de 160g
- punctul s poat servi ct mai bine la determinarea altor puncte
- precizia de determinare s fie in limita de +/-30cm.

2.3. Lucrri de teren


2.3.1.Recunoaterea terenului si definitivarea
proiectului

15

Confruntarea proiectului cu terenul nainte de definitivare este absolut


necesar, deoarece in unele cazuri semnalul nu poate fi plasat in locul prevzut
pe hart iar alteori unele vize pe care s-a contat nu se pot duce datorit unor
obstacole ce nu figureaz pe hart.
Pentru a nltura aceste incoveniente s-a recurs la recunoaterea pe teren a
punctelor vechi i a punctelor noi proiectate. Cu aceast ocazie se menioneaz
si eventualele lucrri de reparaii necesare, se stabilesc posibilitile de
aprovizionare cu materiale, a mainii de lucru e.t.c.
Dac semnalul lipsete se stabilete tipul noului semnal, nlimea
acestuia iar in cazul dispariiei bornei se va cuta borna la subsol. Daca
marcajul de la subsol nu se gsete punctul se consider pierdut i se
redetermin la gradul de precizie corespunztor ordinului sau.
Se verific vizibilitaiile scontate spre punctele noi i posibilitatea de a
avea cel puin trei vize de orientare in fiecare punct care urmeaz s fie
staionat. Daca locul ales iniial pe harta nu corespunde, se caut altul in
apropiere, iar in cazuri extreme se poate renuna la punct, refcndu-se parial
proiectarea.
Odat cu recunoaterea terenului se stabilete in fiecare punct o schi a
vizelor ce pot fi duse la celelalte puncte vechi sau noi.

2.3.2. Marcarea si semnalizarea punctelor


Punctele reelei de sprijin proiectate se materializeaz pe teren, iar pentru a
fi vizate din punctele celelalte ele se semnalizeaz. Aceste lucrri se execut i
in punctele vechi in care a disprut borna la sol si semnalul.
Materializarea pe teren a punctelor topografice se numete marcare.
Aceasta operaie este necesar pentru a putea face legtura intre teren si
planuri.
La punctele noi se execut nti semnalizarea si apoi marcarea (bornarea)
punctelor. In acest mod se realizeaz identitatea intre borna si semnal.
Bornarea punctelor se realizeaz prin borne prefabricate de beton iar
semnalizarea prin semnale permanente, utilizndu-se semnalele in arbore,

semnale in cutie si semnale piramid la sol.

16

Semnalul piramid la sol are nlimea intre 4-10 m si este compus dintro capr cu patru picioare care alctuiete piramida si un pop cu fluturi
susinut in vrful ei in poziie vertical. Stabilitatea si verticalitatea
popului se asigur prin fixarea in cuie a celor patru picioare in acelai loc
dar mai ales prin dou perechi de scnduri ce cuprind in acelai plan
popul si cte dou picioare in diagonal.
Rigiditatea semnalului, in ansamblu se mrete prin mbrcarea feelor
triunghiulare ale piramidei cu scnduri ce se vopsesc in alb pentru a face
semnalul mai uor identificabil.
Pe partea superioar se fixeaz fluturii vopsii in alb-negru sau un
cilindru de vizare.
Semnalul in cutie este constituit dintr-un pop in lungime de 3-6m care se
introduce in pmnt circa 70-100cm intr-o cutie de scnduri.
La captul subire al popului, la aproximativ 20 cm de vrf se bat fluturii
confecionai din scndura subire i vopsii in negru si alb.

17

Cutia semnalului se confecioneaz din scnduri fixate in morica si lungi


de 80-100cm, in funcie de natura terenului.
Seciunea interioara este cuva mai mare ca a popului ca aceasta s se poat
fi scoas cu uurin atunci cnd se staioneaz cu teodolitul pentru msurarea
unghiurilor.
Verticalitatea semnalului se asigur privind cu ochiul liber firul cu plumb
inut la 10-20m de semnal.
Dac pe dou direcii perpendiculare semnalul apare paralel cu firul de
plumb se consider vertical.
Semnalele in arbore se realizeaz prin fixarea popului pe crci groase la
foioase sau direct pe fus la rinoase.

18

Marcarea punctelor la sol se realizeaz prin borne de beton armat avnd


forma unui trunchi de piramid de dimensiuni variabile.
Pentru a evita pierderea punctului, prin dispariia bornei, se execut i o
bornare la subsol prin crmida cu cruce aezat sub un strat avertizor si de
recunoatere din nisip sau zgur.
Bulanul bornei, ce reprezint punctul matematic, trebuie s se gseasc la
verticala mrcii de la subsol.
Condiia se asigur folosind un fir cu plumb si dou sfori ntinse intre patru
rui, la intersecia crora se aeaz succesiv crmida si apoi borna.

19

2.3.3 Schia vizelor si planul de observaii


ntocmirea schiei vizelor se face in funcie de vizibilitatea dintre punctele
reelei de sprijin cu ocazia recunoaterii terenului.
Punctele noi neavnd coordonate, poziia acestora se stabilete
aproximativ. Pentru ca schia s fie ct mai sugestiv vizele intre
punctele vechi se duc cu negru, intre punctele vechi i noi cu albastru iar
intre cele noi cu rou.
Vizele reciproce se materializeaz cu linii pline, iar cele unilaterale cu
linie ntrerupta de la jumtate.
Intre punctele cunoscute ale reelei se duc vize ce vor servi la orientarea lor
i alte vize, spre punctele noi care vor servi la determinarea acestora.
Planul de observaii se ntocmete pe baza schiei vizelor. In punctele
vechi staionate se iau 2-3 vize lungi spre alte puncte vechi ale reelei, pentru
orientarea staiilor, precum i toate vizele spre punctele noi.

20

In punctele noi staionate se iau toate vizele ce vor fi folosite la


determinarea altor puncte in continuare.

2.4 Calculul reelei de ndesire

2.4.1 Inventarul de coordonate

Inventarul coordonatelor de lucru:


Nr
Denumire
Or
crt
punct
din
X (m)
1

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Y (m)

Z (m)

Tma
Cruce
Dosul Pleiei
28
Vf. Ciuma
25
16
22
agla
Vf.Pietri
19
10
Vf.Ciuta
Muchia Strmbii

II
III
IV
IV
I
IV
IV
II
III
I
IV
IV
I
IV

49559.10
50046.31
53840.49
52774.06
56614.06
57242.05
59334.13
59795.43
60062.21
59909.08
63270.42
64954.05
17072.04
65934.77

11970.89
21336.14
22566.57
9163.05
15396.00
7053.62
20637.97
11491.29
9820.02
23048.41
12204.67
18156.10
14506.01
11912.93

1735.00
1791.35
1088.26
1598.24
1628.67
1510.62
1101.48
1641.14
1639.00
922.65

21

791.78
974.76
862.59

15
16
17
18
19

6
Mgurice
Dl.Satului
Fget
13

IV
III
II
III
IV

66397.26
67046.71
70687.73
61708.81
60566.27

20630.07
17507.26
19936.21
14966.48
19482.55

887.73
648.19
785.49

Pentru simplificre se folosesc valorile:


Xi =X --49000
Yi =Y-- 7000
obinndu-se astfel inventarul coordonatelor de lucru :

Nr
crt

Denumire
punct

Or

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19

Tma
Cruce
Dosul Pleiei
28
Vf. Ciuma
25
16
22
agla
Vf.Pietri
19
10
Vf.Ciuta
Muchia Strmbii
6
Mgurice
Dl.Satului
Fget
13

II
III
IV
IV
I
IV
IV
II
III
I
IV
IV
I
IV
IV
III
II
III
IV

din

X (m)
559.10
1046.31
4840.49
3774.06
7614.06
8242.05
9334.13
10795.43
11062.21
10909.08
14270.42
15954.05
17072.04
16934.77
17397.26
18046.71
21687.73
12708.81
11566.27

Y (m)

Z (m)

4970.89
14336.14
15566.57
2163.05
8396.00
53.62
13637.97
4491.29
2820.02
16048.41
5204.67
11156.10
14506.01
4912.93
13630.07
10507.26
12936.21
7966.48
12482.55

1735.00
1791.35
1088.26
1598.24
1628.67
1510.62
1101.48
1641.14
1639.00
922.65
791.78
974.76
862.59
887.73
648.19
785.49

2.4.2.Observii asupra reelei de sprijin


22

Instrumentul folosit la efectuarea observaiilor in reeaua de sprijin


a fost teodolitul Theo-010 Zeiss Jena ,un teodolit tip T2 la care citirea
se face prin coincidena diviziunilor asigurnd o precizie de 2 cc.
Msurarea unghiurilor s-a fcut in tur de orizont .Pentru aceeai viz
s-au fcut mai multe citiri , a cror medie se folosete ulterior la calcule.
Unghiurile zenitale ,necesare nivelmentului trigonometric la distane
mari s-au msurat intre orele 7-9 i 15-17 cnd erorile datorate
refraciei atmosferice sunt controlabile i ,in consecin , se pot aplica
coreciile necesare.
Observaii asupra reelei de sprijin
Staii puncte vecih
Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

22
Tagla
00.00.00
0.34.16
8
152.96.28
-3.01.70
Faget
157.88.71
-3.08.69
Vf.Ciuma
233.44.93
-0.06.63
25
356.68.59
-2.56.53
Tagla
00.00.00
Ia=1.46m
is=5.42m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

Mgurice
10
9
19
3
6

00.00.00
67.55.26
79.73.08
111.96.31
332.17.77

4.27.49
7.09.53
6.79.79
-0.42.46
4.90.91

23

5
347.66.59
3.54.01
7
363.72.25
3.59.02
11
397.63.15
4.42.18
10
00.00.00
Ia=1.53m
is=4.50m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize
6
Tagla
8
Faget
Vf.Ciuma
25
Tagla

Vize
Vf.Pietri
Poiana Marian
Fget
11
10
7
Vf.Ciuta
Dosul Pleiei
18
16
Poiana Marian
ia=1.36m

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

00.00.00
49.14.92
49.87.26
104.31.16
391.50.39
00.00.00
E=10.6m =98g

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

00.00.00
6.61.15
20.70.92
39.00.89
55.28.00
72.40.59
293.08.26
301.73.44
351.19.00
00.00.00
is=4.60m
e=0.45m =100g

24

Media unghiurilor de
nclinare

-1.55.12
-6.54.49
4.82.16
-4.72.22

Media unghiurilor de
nclinare

4.55.70
3.92.19
1.39.63
-1.17.81
-0.94.54
1.73.07
1.82.67
2.48.09
3.96.72

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

agla
28
00.00.00
-0.38.00
25
43.70.42
-1.94.92
19
234.97.98
-4.70.53
1
236.84.81
-5.40.97
20
245.88.99
-3.94.37
8
269.80.09
-2.35.25
Fget
274.57.66
-2.30.48
28
00.00.00
ia=5.92m
is=12.22m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize
10
7
Vf.Pietri
11
12
Mgurice
6
5
Vf.Ciuta
7
ia=1.32m

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

00.00.00
41.52.88
67.38.28
273.67.67
271.41.11
356.92.77
360.50.02
370.05.66
00.00.00
is=5.75m
e=0.09 =233g

25

Media unghiurilor de
nclinare

1.53.42
1.18.42
4.62.97
5.09.57
-4.04.94
2.29.49
0.25.44
3.48.03

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

Dosul Pleiei
18
00.00.00
-0.22.68
Poiana Marian
20.30.39
0.99.02
16
28.01.88
0.17.69
Vf.Pietri
58.87.03
-1.72.25
Cruce
273.78.08
Tma
329.37.14
18
00.00.00
Ia=1.46m
is=5.42m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

16
18
00.00.00
-0.27.58
Cruce
14.12.30
Poiana Marian
174.16.52
2.27.56
Vf.Pietr
282.58.79
-3.88.48
18
00.00.00
ia=1.25m
is=3.60m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

13
16
Vf.Ciuma
12

00.00.00
81.48.11
203.86.10

1.00.16
6.38.64
2.00.00

26

7
244.36.25
-3.37.29
16
00.00.00
ia=1.45m
is=4.33m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Staii puncte noi

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

1
9
00.00.00
-5.35.83
Fget
53.05.91
2.63.69
20
139.46.96
9.80.83
agla
168.20.95
5.32.79
27
173.31.29
4.80.54
19
339.93.97
3.24.89
9
00.00.00
ia=1.55m
is=6.35m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

18
Poiana Marian
00.00.00
16
11.39.34
0.32.29
Vf.Pietr
44.57.03
-1.84.15
Dosul Pleiei
177.04.17
0.60.71
Cruce
283.36.19
Tma
301.33.15
3.73.49
Poiana Marian
00.00.00
Element de excentricitate: born-semnal centric

27

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

7
10
00.00.00
-1.28.74
5
69.33.94
-1.99.74
6
99.28.13
1.21.96
Vf.Ciuta
132.41.07
4.99.75
Vf.Pietri
257.80.38
13
304.50.19
3.42.97
11
316.63.02
4.01.29
Fget
359.16.15
6.25.14
8
363.12.30
6.57.78
10
00.00.00
ia=1.47m
is=4.60m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

36
Poiana Marian
00.00.00
-4.29.01
13
12.29.11
-5.93.17
Vf.Pietri
39.69.62
-3.60.00
Dosul Pleiei
93.54.95
4.72.25
Vf.Ciuma
215.88.35
8.45.41
Poiana Marian
00.00.00
ia=1.55m
is=5.00m
Element de excentricitate: born-semnal centric

28

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

5
7
00.00.00
2.34.10
11
26.84.00
6.75.40
8
79.57.14
3.21.01
10
91.16.76
0.00.58
19
100.58.70
Mgurice
149.74.26
-3.37.27
Dl.Satului
220.97.53
0.01.49
6
279.09.65
3.37.30
Vf.Ciuta
313.06.27
7.68.23
7
00.00.00
ia=1.55m
is=5.75m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

3
Mgurice
00.00.00
0.51.06
Vf.Ciuta
11.63.32
2.92.92
5
14.61.66
1.77.44
19
133.25.16
12.56.26
Mgurice
00.00.00
ia=1.63m
is=4.46m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

9
Mgurice
Vf.Ciuta

00.00.00
33.55.24

-6.97.57

29

Reper 103
142.34.42
1.14.60
20
211.41.63
7.01.17
1
225.94.62
5.15.69
19
231.31.68
6.14.64
Muchia Strmbii
288.82.91
-3.94.66
Mgurice
00.00.00
ia=1.63m
is=6.20m
Element de excentricitate: born-semnal centric

Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

12
7
00.00.00
-4.45.46
16
147.25.46
13
150.13.50
-1.62.81
8
291.19.12
5.46.80
10
359.80.77
-4.98.43
7
00.00.00
ia=1.55m
is=3.90m
Element de excentricitate: born-semnal centric
Vize

Media reiteraiilorvize centrate si reduse


la coarda

Media unghiurilor de
nclinare

Poiana Marian
Dosul Pleiei
00.00.00
Cruce
17.28.13
Vf.Ciuma
74.78.66
6.17.21
8
160.55.73
3.81.09
Vf.Pietri
345.48.47
-3.98.92
16
388.21.56
-2.17.20
Dosul Pleiei
00.00.00
ia=1.55m
is=5.75m
Element de excentricitate: born-semnal centric

30

2.4.3. Calculul orientrilor din coordonatele punctelor


vechi
Calculul se desfoar sub form tabelar ,lund in considerare numai
punctele vizate in teren ca direcii de orientare:

Viza
agla
25
28
Fget
19
22
agla
Vf.Ciuma
Fget
25
Mgurice
10
6
19
6
Mgurice
16
10
Vf.Pietr
Mgurice
6
Vf.Ciuta
Vf.Pietri
10
Vf.Ciuta
Dosul Pl.
16
Fget

Coordonate absolute
X
Y
11062.21 2820.02
8242.05
53.62
3774.06 2163.05
12708.81 7966.48
14270.42 5204.67
10795.43 4491.29
11062.21 2820.02
7614.06 8396.00
12708.81 7964.48
8242.05
53.62
18046.71 10507.26
15954.05 11156.1
17397.26 13630.07
14270.42 5204.67
17397.26 13630.07
12046.71 10507.26
9334.13 13637.97
15954.05 11156.1
10909.08 16048.41
18046.71 10507.26
17397.26 13630.07
17072.04 14506.01
10909.08 16048.41
15954.05 11156.1
17072.04 14506.01
4840.49 15566.57
9334.13 13637.97
12708.81 7964.48

Coordonate relative
Y
Y

tg=x/y Orientarea

-2820.16
-7288.15
1646.60
3208.21

-2766.40
-656.97
5146.46
2384.65

0.980937
0.090172
3.125507
0.743296

266.78
-3181.37
1913.38
-2553.38

-1671.27 -6.264600 310.07.71


3904.71 -1.227367 1432.5239
3473.19 1.815212 67.94.40
-4437.67 1.737959 266.76.04

-2092.66
-649.45
-3776.29

648.84 -0.310055 180.85.96


3122.81 -4.808391 113.05.37
-5302.59 1.404179 260.60.33

649.45
-8063.13

-3122.81 -4.808392 313.05.37


7.9
-0.000979 199.93.76

-5044.97
2092.66
1443.21
1117.99

4892.31
-648.84
2473.97
3349.91

5044.97
6162.96
-6068.59
-1574.95
1799.73

-4892.31 -0.969740 350.97.79


-1542.40 -0.250269 384.38.80
-481.84 0.079399 205.04.41
-2410.44 1.530486 263.15.55
-8083.93 -4.491746 318.57.90

31

249.38.74
205.72.31
80.28.66
40.69.25

-0.969740 150.97.79
-0.310055 380.85.96
1.714213 66.38.05
2.996368 79.49.36

Dosul Pl. 4840.49 15566.57


16
9334.13 13637.97 4493.64 -1928.60 -0.429184 374.19.08
Vf.Pietri 10909.08 16048.41 6068.59
418.84 0.079399
5.04.41
Cruce
1046.31 14336.14 -3794.18 -1230.43 0.324294 219.96.40
Tma
559.10
4970.89 -4281.39 -10595.7 2.474822 275.55.32
13
11566.27 12482.55
16
9334.13 13637.97 -2232.14 1155.42 -0.517629 269.59.17
Ciuma
7614.06 8396.00 -3952.21 -4086.55 1.033991 251.06.37
16
9334.13 13637.97
Cruce
1046.31 14336.14 -8287.87 698.17 -0.084240 194.64.97
Vf.Pietri 10909.08 16048.41 1574.95 2410.44 1.530486 63.15.55

2.4.3. Calculul orientrilor punctelor noi prin


intersecii
Punctele noi pot fi calculate prin intersecii nainte ,napoi sau
combinat.
Intersecia combinat este preferat ori de cte ori se poate aplica
,deoarece duce la o determinare mai bun a punctelor.
Calculul unui punct prin intersecie combinat se face in dou etape :
In prima se calculeaz orientrile vizelor
In a doua se calculeaz coordonatele punctului nou prin
intersecia nainte a vizelor orientate.

2.4.4.1. Orientarea vizelor


Orientarea vizelor ncepe cu calculul orientrilor in punctele vechi
i apoi continu in punctele noi. Orientarea vizelor ,indiferent de punct,
se face cu ajutorul unghiului mediu de orientare al staiei ,ins calculul
se face in mod diferit dup cum vizele sunt duse din punctele vechi ale
reelei sau din cele noi.
a)Orientarea vizelor in punctele vechi

32

Calculele se fac intr-un formular de calcul respectnd-se urmtoarele


succesiuni:
Se nscriu vizele, citirile la limb i orientrile din coordonate,
acestea fiind cunoscute
Se scad citirile la limb din orientrile calculate din coordonate
obinndu-se unghiuri de orientare de valori apropiate
Se calculeaz unghiul mediu de orientare al staiei om
ca medie a unghiurilor de orientare
Se calculeaz orientarea vizelor spre puncte noi adunndu-se
unghiul mediu de orientare la citirile la limb.
Orientarea vizelor in punctele vechi
Vize
Citiri la limb
Unghiuri de
orientare
1

Orientri din
coordonate

Orientri spre
puncte noi

agla
18
29
19
1
20
8
Fget

00.00.00
43.70.42
234.97.98
236.84.81
245.88.99
269.80.09
274.57.66

205.72.31
205.68.32
205.71.27
205.70.72
205.70.72
205.70.72
205.71.00
m
o =205.70.72

205.72.31
249.38.74
40.69.25
80.28.66

42.5553
51.59.71
75.50.81
-

22
agla
8
Fget
Vf.Ciuma
25

00.00.00
152.96.28
157.88.41
233.44.93
356.68.59

310.07.71
310.07.15
310.05.99
310.07.46
310.07.45
m
o =310.07.15

310.07.71
64.94.40
143.52.39
266.76.04

63.03.43
-

00.00.00
67.55.25
79.73.08
111.96.31
332.17.77
347.66.59
363.72.25
397.63.15

180.85.96
180.86.94
180.87.25
180.86.94
180.87.60
180.86.94
180.86.94
180.86.94

180.85.96
260.60.33
113.05.37
-

248.42.20
293.835
128.53.53
144.59.19
178.50.09

Mgurice
10
9
19
3
6
5
7
11
10

33

7
Vf.Pietri
11
12
Mgurice
6
5
Vf.Ciut

00.00.00
41.52.88
67.38.28
73.67.67
271.41.11
356.92.77
360.50.02
370.05.66

109.44.68
109.44.91
109.44.68
109.44.68
109.44.85
109.45.28
109.44.68
109.43.70
m
o =109.44.68

150.97.79
380.85.96
66.38.05
79.49.36

109.44.68
176.82.96
183.12.35
69.94.70
-

6
7
5
Fget
Mgurice
16

00.00.00
49.14.92
98.87.26
104.34.16
391.50.39

208.74.21
208.74.21
208.74.21
208.74.23
208.43.37
m
o =208.74.21

313.05.37
199.93.76

208.74.21
257.89.13
258.61.47
-

16
18
Cruce
Poiana M
Vf.Pietri

00.00.00
14.12.30
174.16.52
282.58.79

180.54.71
180.52.67
180.54.71
180.56.76
m
o =180.54.71

194.64.97
63.15.55

180.54.71
354.71.23
-

Dosul Pl.
18
Poiana M
16
Vf.Pietri
Cruce
Tma

00.00.00
20.30.39
28.01.88
58.87.03
273.78.08
329.37.14

346.17.77
346.17.77
346.17.20
346.17.38
346.18.32
346.18.18
m
o =346.17.77

347.19.08
5.04.41
219.96.40
275.55.32

346.17.77
366.48.16
-

Vf.Pieti
Poiana M.
Fget
11
10
7
Vf.Ciuta
Dosul Pl.
18

00.00.00
6.61.15
20.70.92
39.00.89
55.28.00
72.40.59
293.08.26
301.73.44

311.96.91
311.96.75
311.96.91
311.96.90
311.96.91
311.96.91
311.98.21
311.96.15

318.57.90
350.97.79
384.38.80
205.04.41
-

311.96.91
332.67.83
367.24.91
213.70.35

34

16

351.19.00

311.969.91
om=311.96.91

263.15.55

13
16
Vf.Ciuma
12
7

00.00.00
81.48.11
203.86.10
244.36.25

269.59.17
269.58.27
269.58.72
269.58.72
m
o =269.58.72

269.59.17
351.06.37
-

73.44.82
113.94.97

b) Orientarea vizelor in punctele noi se face numai pentru punctele


staionale ce urmeaz a fi calculate prin intersecii combinat i nainte.
Calculele se desfoar intr-un formular de calcul in urmtoarea
ordine:
Se trec vizele, citirile la limb i orientrile din exterior
determinate in tabelul anterior.
Din orientrile din exterior se scad citirile la limb obinndu-se
unghiuri de orientare o
Se calculeaz unghiul mediu de orientare om care se nscrie in
dreptul vizelor spre puncte noi
Se adun unghiul mediu de orientare la citirile la limb
obinndu-se orientrile din interior
Se calculeaz orientrile definitive ca medie a orientrilor din
interior i exterior in cazul vizelor reciproce i printr-o transcriere a
orientrilor din interior in cazul vizelor unilaterale.
Orientarea vizelor in punctele noi
Citiri la Ungiuri de
Vize
limb
orienatre
o
1

18
Poiana M
16
Vf.Pietri
Dosul Pl
Cruce
Tma

00.00.00
11.39.34
44.57.03
177.04.17
283.36.19
301.33.15

Orientri

Orientri
definitive

din
ext

din
int

380.54.71
13.70.35
146.17.77
-

369.14.10
380.54.07
13.70.74
146.18.02
252.50.29
270.47.25

369.14.10 369.14.10
369.15.37 380.53.44
369.13.32 13.71.13
369.13.60 146.18.27
369.14.10 252.50.29
369.14.10 270.47.25
om=369.14.10

1
1

00.00.00

74.34.58

74.34.58

74.34.58

35

Faget
20
agla
27
19

74.34.58 127.40.49
74.34.58 213.81.54
74.34.59 242.55.53
74.34.58 247.65.87
74.34.58
14.28.55
m
o =74.34.58

242.55.53
-

127.40.49
213.81.54
242.55.53
247.65.87
14.28.55

00.00.00 309.44.68 309.45.52


69.33.94 309.45.52 378.81.70
99.28.13 309.46.08
8.73.65
132.41.07 309.45.52
41.88.83
257.08.38 309.46.53 166.53.90
304.50.19 309.44.78 213.95.71
316.63.02 309.45.52 226.10.78
359.16.15 309.45.52 268.63.91
363.12.30 309.45.52 272.60.06
om=309.45.52

309.44.68
8.74.21
166.53.91
213.94.97
-

309.45.05
378.81.70
8.73.93
41.88.83
166.53.90
213.95.34
226.10.78
268.63.91
272.60.06

Poiana M
Dosul Pl
Cruce
Vf.Ciuma
8
Vf.Pietri
16

00.00.00
17.28.13
74.78.66
160.55.73
345.48.47
388.24.56

166.48.16 166.47.76
166.47.76 183.75.89
166.47.76 241.26.42
166.47.76 327.03.49
166.48.44 111.96.23
166.46.67 154.72.32
om=166.47.76

166.48.16
111.96.91
154.71.23

166.47.96
183.75.89
241.26.42
327.03.49
111.96.57
154.71.78

5
7
11
8
10
19
Mgurice
Dl.Satului
6
Vf.Ciuta

00.00.00
26.84.00
79.57.14
91.16.76
100.58.70
149.74.26
220.97.53
279.09.65
313.06.27

178.78.90 178.78.90
178.78.90 205.62.90
178.78.90 258.36.04
178.77.94 269.95.66
178.78.90 279.37.60
178.79.27 328.53.16
178.78.90 399.97.53
178.79.48 57.88.55
178.78.90 91.85.17
om=178.78.90

269.94.66
328.53.53
57.89.13
-

178.78.90
205.62.90
258.36.04
269.95.18
279.37.60
328.53.35
399.97.53
57.88.84
91.85.17

3
Mgurice
Vf.Ciuta
5

00.00.00
11.63.32
14.61.66

92.83.25
92.83.25
92.83.25

92.83.25
104.46.57
107.44.91

92.83.25
-

92.83.25
104.46.57
107.44.91

19

133.25.16

92.83.25

226.08.41

226.08.41

7
10
5
6
Vf.Ciuta
Vf.Pietri
13
11
Fget
8

53.05.91
139.46.96
168.20.95
173.31.29
339.93.97

36

om=92.82.35
9
Mgurice
Vf.Ciuta
Reper 103
20
1
19
Muchia St.

00.00.00
33.55.24
142.34.42
211.41.63
225.94.62
231.31.68
288.82.91

48.42.20
48.42.20
48.42.20
81.97.44
48.42.20 190.76.62
48.42.20 292.83.83
48.42.20 274.36.82
48.42.20 279.73.88
48.42.20 337.25.11
om=48.42.20

48.42.20
-

48.42.20
81.97.44
190.76.62
259.83.83
274.36.82
279.73.88
337.25.11

12
7
16
13
8
10

00.00.00
147.25.46
150.13.50
291.19.12
359.80.77

123.31.45 123.31.45
123.31.45 270.56.91
123.31.32 273.44.95
123.31.45 14.50.57
123.31.58 83.12.22
om=123.31.45

273.44.82
83.12.35

123.31.45
270.56.91
273.44.89
14.50.57
83.12.28

2.4.4.2. Calculul coordonatelor punctelor prin


intersecii nainte
Alegerea vizelor pentru determinarea coordonatelor s-a fcut
,atunci cnd a fost posibil ,cu respectarea urmtoarelor condiii :
Vizele s se intersecteze sub un unghi favorabil , ct mai
apropiat de unghiul drept i s nu fie mai mic de 40gsau
mai mare de 160g
S-a acordat prioritate vizelor reciproce ,ale cror orientri
sun mai exacte ,rezultnd din media valorilor din interior
i din exterior.
S-au preferat vizele scurte, pentru care la aceeai eroare de
orientare ,erorile de poziie sunt mai mici.
In combinaii s-au utilizat vize din ntregul tur de orizont.
Determinarea sa fcut iniial din dou intersecii folosind vize
independente.
Dac rezultatele s-au ncadrat in tolerana de 30 cm pe fiecare
ax ,coordonatele definitive s-au calculat ca medie a celor dou

37

determinri. Dac diferenele au depit tolerana admis s-au ncercat i


alte combinaii.
Pentru calculul coordonatelor se pot folosi dou grupe de formule:
una ce utilizeaz ca funcie trigonometric tangenta iar alta cotangenta.
Pentru grupa tangentei:
Y2-Y1+X1*tg1P- X2*tg2P
Xp =
tg1P- tg2P
YP = (XP X1)tg1P + Y1
YP = (XP X2)tg2P + Y2
Pentru grupa cotangentei
X2-X1+Y1*ctg1P- Y2*ctg2P
Yp =
ctg1P - ctg2P
XP = (YP Y1)ctg1P + X1
XP = (YP Y2)ctg2P + X2
Dintre cele dou grupe de formule se va alege ,din motive de
precizie ,linia trigonometric care are valorile naturale in valoare absolut
mai mici.
In acest scop ne orientm dop orientarea cea mai apropiat de
originile cadranelor: 0g , 100g , 200g , 300g . Se alege linia trigonometric
care pentru aceast orientare are valoare subunitar.
a)Calculul coordonatelor punctelor staionale
Punct

Valori
naturale

Orientri

12072.04
15620.40
10909.08
18046.71
15621.00

7
0.772873
tg
-0.580027
-1.186163
tg

14506.01
13385.02
16048.41
10507.26
13384.54

241.88.83

1 Vf.Ciuta
7
2 Vf.Pietri
2 Mgurice
7

38

366.5390
144.5919

1 Vf.Ciuta

17072.04

0.772873

14506.01

214.88.83

15620.7
1

10
5
2
7
2 Mgurice
5
1
10

13
12
7
7
12
10

1
1
2

2
1
1
2
1
2

16
P.M.
Vf.Pietri
Vf.Ciuma
P.M.
16
Vf.Pietri
P.M.
Dosul Pl.

1 Vf.Pietri
18
2 Dosul Pl.
2 16
18
1 Vf.Pietri
2 Poiana M.
18
1 Vf.Pietri

15954.05
16870.88
15620.70
18046.71
16871.00
15954.05
16870.94
11566.27
12355.96
15620.7
15620.7
12356.42
15954.05
12356.19
9334.13
11766.19
10909.08
7614.06
11767.14
9334.13
10909.08
11766.46
4840.49
11766.6
10909.08
5468.32
4840.49
9334.13
5467.117
10909.08
11766.6
5468.01
10909.08
5467.82

13384.78
5
1.958942
tg
-0.346083
-0.480841
ctg
0.510479
12
-0.443055
tg
0.383525
0.383525
tg
-0.271497
Poiana Marian
-1.160394
ctg
-0.190202
0.757331
tg
-0.861776
-0.190202
ctg
-1.720356
18
0.218705
tg
-1.127826
-0.315555
tg
0.218705
-0.526640
tg
0.218705

39

11156.1
12952.11
13384.78
10507.26
12952.36
11156.1
12952.23

69.95.18
378.78.90
128.53.35
69.95.18

12482.55
12132.67
13384.78
13384.78
12132.85
11156.1
12132.76

373.44.89

13637.97
11542.07
16048.41
8396.00
11541.26
13637.97
16048.41
11540.67
15566.57
11541.33

354.71.78

16048.41
14858.49
15566.57
13637.97
14858.23
16048.41
11541.33
14858.42
16048.41
14858.38

213.70.74

223.31.45
223.31.45
183.12.28

311.96.57
41.26.42
354.71.78
311.96.57
366.47.96

346.18.02
180.54.07
213.70.74
169.14.10
213.70.74

1 agla
1
2 Fget
2 Fget
1
1 19

11062.21
14004.89
12708.81
12708.81
14004.86
14270.42
14004.88

1.266230
ctg
-0.459196
-2.177718
tg
0.228240

2820.02
5143.99
7966.48
1966.48
5144.86
5204.67
5144.62

42.55.53

9
2 Muchia St.
2 Muchia St.
9
1 Mgurice

14004.88
15091.3
16934.77
16934.77
15091.51
18046.71
15091.41

9
0.425889
ctg
-0.662538
-0.662838
ctg
1.050845

5144.42
7695.37
4912.93
4912.93
7695.04
10507.26
7695.21

b)Calculul coordonatelor punctelor nestaionale


Vize
X
Valori
Y
naturale
20
1 agla
11062.21
1.051477
2820.02
20
13078.58
tg
4940.185
2 1
14004.88
0.220484
5144.42
2 1
14004.88
0.220484
5144.42
20
13079.15
tg
4940.31
1 9
15091.41
1.369056
7695.21
13078.86
4940.25
8
1 22
10795.43
0.656106
4491.29
8
13257.59
ctg
8243.97
2 Poiana M
11766.6
-0.452177
11541.33
1 agla
11062.21
0.404894
2820.02
8
13257.98
ctg
8243.1
2 Poiana M
11766.6
-0.452177
11541.33
2 12
12356.19
-0.231882
12132.76

40

327.40.49
327.40.49
214.28.55

74.36.82
137.25.11
137.25.11
248.42.20

Orientri

51.59.71
213.81.54
213.81.54
259.83.83

63.03.43
327.03.49
75.50.81
327.03.49
314.50.57

1
2
1

13258.62
16870.49

ctg
0.766652

8241.00
12952.23

258.36.04

12356.19
13258.83
15620.7
13257.65

-0.231882
ctg
0.459091

11541.33
8240.11
13384.78
8242.05

314.50.57

11156.1
12264.73
13384.78
13384.78
12264.89
16048.41
12264.68

176.82.96

5
12
8
7

10
11
1 7
1 7
11
2 Vf.Pietri

15954.05
13044.08
15620.7
15620.7
13044.46
10909.08
13044.27

11
-0.38093
tg
0.434751
0.434751
tg
-1.773956

272.60.06

226.10.78
226.10.78
332.67.83

2.4.4.3. Calculul coordonatelor punctelor prin intersecie


napoi
Poziia unui punct in plan se poate determina prin intersecie napoi
dac se cunosc unghiurile formate de direciile spre puncte vechi i
coordonatele acestora.
Aadar ,pe teren, se staioneaz doar in punctul nou i se msoar cu
teodolitul unghiurile formate de direciile spre punctele cunoscute .
Coordonatele plane se determin prin dispozitivul Martinian in funcie
de cel puin dou combinaii de cte trei vize spre puncte vechi ,de
coordonate cunoscute.
Formulele folosite sunt urmtoarele :
1

41

XP = -r Y + X2
YP = r X + Y2
x = ( Y2 Y1) ctg X1 + X2 X2 + X3 + (Y2 - Y3)ctg
dx
x = ( X1 X2) ctg Y1 + Y2 Y2 + Y3 + (X3 - X2)ctg
dy
r=

ydx xdy
x 2 y 2

Formule de control :
(Y12 Yp2) K(Y1 Yp) + (X12 Xp2) L(X1 Xp) = 0
K= 2Y2 dy
Puncte

1
2
3

Mgurice
5
19

L= 2X2 -dx
Coordonate
X
Y

18046.71
16870.94
14270.42

17611.7

10507.26
12952.23
5204.67

6656.162

42

ctg

Unghiuri

4.2786
-0.301375

=14.61.66
=118.63.50

dx=9285.413
dy=7475.684
x=4350.529
y=511.8559
r=-1.447196
x=17611.7
y=6656.162
k=18428.776
l=24456.467

Puncte

Coordonate
X

1
2
3

1
2
3

Poiana M
Vf.Pietri
Dosul Pl

13
Dosul Pl.
Vf.Ciuma

11766.6
10909.08
4840.49

8306.20
11566.27
4840.49
7614.06

8306.597
9181.4002
X=8306.40

ctg

Unghiuri

Y
36
11541.33
16048.41
15566.57

9181.24
12482.55
15566.57
8396.00
dx=-5790.69
dy=5123.29
x=-5641.27
y=-3062.29
r=1.13867
k=26009.843
l=15471.676

dx=5408.61
dy=5699.28
x=-233.203
y=-157.646
r=6.013021
x=8306.20
y=9181.24
k=26397.54
l=16409.55

Y=9181.32

2.4.5.Calculul cotelor punctelor noi


Unul din procedeele obinerii cotelor absolute pentru punctele noi
este nivelmentul trigonometric la distane mari.
Acesta presupune msurarea cu teodolitul a unghiurilor zenitale (Z) sau
de nclinare (), msurarea nlimii aparatului in fiecare staie (i), a

43

nlimii semnalelor (S) i corecia cumulat ce se aplic datorit


efectului de curbur a Pmntului i refraciei atmosferice.
c= c1 + c2
In cazul nivelmentului trigonometric exist dou cazuri:
< 0
Z = -D *tg +I S c
> 0
Z = D *tg +I S + c

Intre dou puncte de cote cunoscute se poate desfura o drumuire de


nivelment trigonometric la distane mari , in limita toleranei T=
0.20*D/1000 m se trece la compensarea lor cu corecii proporionale
cu distana.
Acestea se obin prin mprirea diferenei de nchidere la lungimea
traseului i apoi nmulirea acestui raport cu fiecare dintre distane.
Pentru punctele care nu au suficiente vize pentru a fi cuprinse intr-o
drumuire s-a recurs utilizarea metodei radierilor , cotele finale obinnduse printr-o medie aritmetic.

44

Mgurice

Traseul drumuirii de
nivelment trigonometric
la distane mari

10

Calculul distanelor pentru calcularea cotelor


Dif.de.nivel

Pct

Pct

staie

vizat

10

10
5

7
Mg

Mg

5
10

10

Mg
7

12
10
13

Unghi
de
inclin

1.53.4
2
1.28.7
4
1.91.2
6
1.55.1
2
3.37.2
7
3.54.0
1
2.27.4
9
4.04.9
4
4.45.4
6
4.98.4
3
1.62.8
1

tg

Dtg

0.02410
3
0.02022
5
0.03005
2
0.02437
1
0.05302
8
0.05566
5
0.06725
1
0.06369
3
0.07008
7
0.07845
3
0.02557
9

2253.
29
2253.
29

54.31

1.
32
1.
47

4.60

0.441

5.75

0.441

1.
47
1.
55

5.75

0.121

35.58

4.60

0.121

35.40

1322.
53
1322.
53

-45.57
39.74
-32.23

Calc
u-late
50.59
50.29

2713.
07

-143.8

1.
55

4.50

0.510

147.3

2713.
07
2190.
94
2190.
94

151.02

1.
53
1.
53
1.
32

5.75

0.510

5.75

0.333

147.3
1
233.7

4.50

0.333

233.8

237.59
-231.01

Medii
Core
cii
comp.
50.44
0.22
50.66
35.49
0.13
35.62
147.3
2
0.25
147.7
233.7
8
0.21
233.9

Pu
nct
e

791.7
8
842.4
5

10

878.0
7

730.3

M
791.7
8

10

3748.
82

-262.74

1.
55

4.60

0.975

266.7

821.8
7

3748.
82

-283.87

1.
55

5.75

0.908

288.9

799.6
7

10

1228.
76

-31.43

1.
55

4.33

0.105

34.32

1054.
25

13

45

2.5.Calculul colurilor de trapez


Reprezentrile topografice la scri mai mici de 1:2000 au forma
geometric a unui trapez datorit convergenei meridianelor.
Nomenclatura s-a alctuit in funcie de regulile de mprire in foi
conform sistemului Proiecia Stereografic 1970 introdus prin decretul
nr 305/1971 . Acesta nlocuiete sistemul de proiecie Gauss-Kruger
utilizat pn in anul respectiv i se deosebete de el prin planul la scara
1:2000 obinut prin mprirea in patru a planului la scara 1:5000 .
Coordonatele plane X,Y ale colului de trapez se determin in funcie
de coordonatele geodezice ale elipsoidului (B,L) stabilite cu ajutorul
schemei mprirea in trapeze a teritoriului R.S.R.. Ele se pot extrage
direct din tabelele elaborate de prof. N.Oprescu sau se pot determina
prin calcul analitic utiliznd relaiile lui Hristov.
Valorile finale ale acestor coordonate vor suferii variaii pe ambele axe
-pe axa Y datorit formei de trapez ,iar pe axa X datorit
neperpendicularitii bazelor trapezului pe meridianul axial.

Intrarea in tabelele elaborate de N.Oprescu se face in funcie de


latitudine i diferena de longitudine fa de meridianul axial pentru
fiecare din cele patru coluri.
Deoarece ne aflm la dreapta punctului de origine valorile
coordonatelor Y scoase din tabel au fost sczute din 5.500.000.

46

Trapezul L 35 87 B a
1

Colul 1

Colul 2

=25 o 15
=45 o40

=25 o 2230
= 45 o40

X=5.060.615,68
Y=5.363.423,42

X= 5.060.410441
Y= 5.373.36666

Colul 3

Colul 4

=25 o 15
=45 o35

=25 o 22 30
=45 o35

X=5.051.353,61
Y=5.363.423,42

X= 5.051.148,33
Y=5.373.178,84

Col

1
2
3
4

5.060.615,68
5.060.410,41
5.051.353,61
5.051.148,33

5.363.625,69
5.373.366,66
5.363.423,42
5.373.178,84

47

Cap.3. Compensarea riguroas a dou


puncte prin M.C.M.P.
- variaia coordonatelor
3.1. Generaliti
Compensarea este un ansamblu de calcule prin care se determin
coreciile mrimilor msurate astfel ca ele s satisfac riguros condiiile
geometrice i analitice ale unei reele de sprijin .
Prin metoda celor mai mici ptrate se obin valorile cele mai
probabile pentru coordonatele plane ale punctelor considerate.
Utilizarea acestei metode impune cunoaterea ca date iniiale a
observaiilor asupra reelei de sprijin ,,a coordonatelor punctelor vechi,
i a coordonatelor provizorii ale punctelor noi obinute prin intersecie
combinat.
In final se ajunge la stabilirea poziiei definitive prin aplicarea
coreciilor dx i dy astfel calculate .

48

Sistemul ecuaiilor de erori se formeaz stabilind relaiile funcionale


dintre variaia coreciilor dx , dy i variaia orientrilor d pentru fiecare
viz in parte.
Numrul necunoscutelor este cu de dou ori mai mare dect numrul
punctelor noi.
Prin transformarea ecuaiilor de erori iniiale in ecuaii normale
conform regulilor, se obine un sistem de ecuaii in care numrul
necunoscutelor este egal cu cel al ecuaiilor. Acest sistem este rezolvat
cu ajutorul algoritmului Gauss-Doolittle.
Coreciile rezultate se aplic tuturor coordonatelor provizorii ale
punctelor noi i se obin astfel coordonatele definitive ca cele mai
probabile valori ale poziiei acestor puncte .
3.2. Calcule preliminare
Pentru simplificare ,iniial se ntocmete o schi a compensrii in care
se trec punctele noi care se compenseaz precum i punctele vechi care
se folosesc in cadrul metodei.
In aceast schi apar numai vizele dintre punctele figurate.
De asemenea se utilizeaz cu titlu de date iniiale inventarul de
coordonate al punctelor implicate in calcul precum i inventarul de vize
compensate.

49

Inventarul de coordonate
Punct

Mgurice
6
Vf.Ciuta
5
7
10
Vf Pietri
16
Fget

18046.71
17397.26
17072.04
16870.49
15620.7
15954.05
10909.08
9334.13
12708.81

10507.26
13630.70
14506.01
12952.23
13384.78
11156.10
16048.41
13637.97
7966.48

Staie

10
6
Mgurice

Inventarul de vize
Vize
Nr.
Denumire
1
7
2
10
3
Mgurice
4
6
5
5
6
Vf. Pietri
7
Fget
8
10
9
Mgurice
10
6
11
5
12
Vf. Ciuta
13
7
14
16
15
5
16
Mgurice
17
6
18
5
19
10

50

Media la centru
00.00.00
91.16.76
149.74.26
279.09.65
69.33.94
257.80.38
359.16.15
00.00.00
271.41.11
356.92.77
360.50.02
370.05.66
00.00.00
391.50.39
49.14.92
104.31.16
332.17.77
347.66.59
00.00.00

3.3 Calculul orientrilor


Orientrile se calculeaz sub form tabelar. Pentru vizele reciproce se
calculeaz numai orientarea dintr-o direcie , cea invers obinndu-se
adunnd sau scznd 200g .

Staie

Coordonate
absolute

Vize

5
7
10
Mgurice
6
7
5
Vf.Pietri
Fget
10
10
Mgurice
6
5
Vf.Ciuta
7
6
16
5
Mgurice
Mgurice

16870.49
15620.7
15954.05
18046.71
17397.26
15620.7
16870.49
10909.08
12708.81
15954.05
15954.05
18046.71
17397.26
16870.49
17072.04
15620.7
17397.26
9334.13
16870.49
18046.71
18046.71

12952.23
13384.78
11156.1
10507.26
13630.7
13384.78
12952.23
16048.41
7966.48
11156.1
11156.1
10507.26
13630.7
12952.23
14506.01
13384.78
13630.7
13637.97
12952.23
10507.26
10507.26

Coordonate
relative

tg

Orientarea

-1249.79 432.55
-0.346 178.78.81,7
-916.44 -1796.13 1.959899 269.96.43,8
1176.22 -2444.97 -2.07866 328.54.57,3
526.77
678.47 1.287981 57.97.10,2
378.78.81,8
167.24.34,8
268.60.62,5
309.45.20,3

1249.79 -432.55
-4711.62 2663.63
-2911.89 -5418.3
333.35 -2228.68

-0.34609
-0.56533
1.860750
-6.68571

2092.66
1443.21
916.44
1117.99
-333.35

-0.31005 380.85.96,5
1.71465 66.38.76,2
1.959899 69.96.43,8
2.996369 79.49.35,8
-6.68571 109.45.20,3

-648.84
2472.6
1796.13
3349.91
2228.68

-8063.13
7.27
-0.00091 199.94.26,0
-526.77 -678.47 1.287982 257.97.10,4
469.45 -3123.44 -4.80936 313.05.11,3

51

6
5
10

17397.26 13630.7 -649.45


16870.49 12952.23 -1176.22
15954.05 11156.1 -2092.66

3123.44
2444.97
648.84

-4.80936 113.05.11,3
-2.07867 128.54.57,3
-0.31005 180.85.96,5

3.4. Calculul mrimilor unghiulare -


Mrimea unghiular reprezint diferena dintre orientarea vizei din
teren i orientarea calculat folosind coordonatele provizorii ale
punctelor noi. Aceast mrime se calculeaz pentru fiecare direcie
,indiferent de categoria ei i se scade direct cu semnul minus cerut
de ecuaiile de erori.

Staii

Vize
Nr Denumire

Media la
centru

00.00.00

10

91.16.76

Mgurice

149.74.26

279.09.65

Orientarea
din
coordonate
provizorii
p
178.78.81,
7
269.96.43,
8
328.54.57,
3
57.97.10,2

Unghiuri
de orientare
o

Vize
orientate

178.78.80,
7
178.79.67,
8
178.80.31,
3
178.87.45,
2

178.81.56,
2
269.98.32,
3
328.55.82,
3
57.91.21,3

-2.75

378.78.57,
1
167.25.01,
1
268.60.78,
1
309.44.63,
1

2.47

-1.88
-1.24
5.88

m05 = 178.81.56,25

69.33.94

Vf.Pietri

257.80.38

Fget

359.16.15

10

00.00.00

378.78.81,
8
167.24.34,
8
268.60.62,
5
309.45.20,
3

309.44.87,
8
309.43.46,
8
309.44.47,
5
309.45.20,
3

-6.63
-1.56
5.72

m07 = 309.44.63,1
9

Mgurice

271.41.11

10

356.92.77

380.85.96,
5
66.38.76,2

11

360.50.02

69.96.43,8

52

109.44.85,
5
109.45.99,
2
109.46.41,

380.86.34,
3
66.38.00,3

-37.82

69.25.95,3

18.48

75.88

10

12

Vf.Ciuta

370.05.66

79.49.35,8

13

00.00.00

109.45.20,
3

8
109.43.69,
8
109.45.20,
3

79.50.89,3

-53.52

109.45.23,
3

-3.02

200.17.05,
9
257.81.58,
9
312.97.82,
9

-27.99

113.04.86,
7
128.53.68,
7
180.87.09,
7

2.46

m010 = 109.45.23,32

14

16

391.50.39

15

49.14.92

16 Mgurice

104.31.16

199.94.26,
0
257.97.10,
4
313.05.11,
3

208.43.87,
0
208.82.18,
4
208.73.95,
3

55.15
72.84

m06 = 208.66.66,9
Mgurrice

17

332.17.77

18

347.66.59

19

10

00.00.00

113.05.11,
3
128.54.57,
3
180.83.96,
5

180.87.34,
3
180.87.98,
3
180.85.96,
5

8.86
-11.32

m0Mg = 180.87.09,7

3.5. Calculul constantelor de direcie


Constantele de direcie se calculeaz pentru toate vizele duse din
punctele noi ca i cele duse din punctele vechi spre punctele noi.
Relaiile de calcul sunt:
a = dy/10*D2
b = dx/10*D2
Schemele de sus sunt valabile pentru vizele de la punct nou la punct
nou sau de la punct nou la punct vechi iar cele de jos pentru
vizele de la punct vechi la punct nou..
In cazul vizelor reciproce constantele se determin o singur dat
,numai pentru vizele directe , cele inverse fiind aceleai ca valoare
absolut dar cu semn schimbat.

53

Semnele se verific cu ajutorul unei scheme funcie de cadranul in


care se gsesc orientrile vizelor

Staie

Vize

D2

432.55
-1796.13
-2444.97
678.47
-432.55
2663.63

1749045
4065945
7361372
737808
1749075
2929428
8
3783707
8
5078137

15.74
-28.12
-21.14
58.54
-15.74
5.79

-45.49
-14.35
10.17
45.45
45.49
-10.24

-9.12

-4.90

-27.94

4.18

5
7

7
-1249.79
10
-916.44
Mgurice 1176.22
6
526.77
5
1249.79
Vf.Pietri -4711.62
Fget

-2911.89

-5418.3

10

333.35

-2228.68

54

Tabel centralizator
Viz
Orientarea
Nr Denumire Cadranul
octanul

Natura
Vizei

5-7

178 II 4

5-10

269 III 6

328 IV 7

5Mgurice
5-6

7-5

378 IV 8

167 II 4

7Vf.Pietri
7-Fget

268 III 6

7-10

309 IV 7

nounou
nouvechi
nouvechi
nouvechi
nounou
nouvechi
nouvechi
nouvechi

57 I 2

Constante de direcie
Dup schem
Dup calcule
a
b
a
b
+

15.74

45.49

-28.12

14.35

-21.14

-10.17

58.54

-45.45

-15.74

-45.49

5.79

10.24

-9.12

4.9

-27.94

-4.18

3.6. Tabloul de erori i rezolvarea sistemului de


ecuaii normale
Pe baza constantelor de direcie a i b i a termenilor liberi s-a
ntocmit tabloul rezumativ al ecuaiilor de erori.

55

Staie

10

Mgurice

Viza
Denumire
7
10
Mgurice
6
S
S*i/ n
5
Vf.Pleiei
Fget
10
S
S*i/ n
Mgurice
6
5
Vf.Ciuta
7
S
S*i/ n
16
5
Mgurice
S
S*i/ n
6
5
10
S
S*i/ n

5
Nr
1
2
3
4

5
6
7
8

9
10
11
12
13

14
15
16

17
18
19

a
15.74
-28.12
-21.14
58.54
25.02
12.51i
15.74

7
b
-45.49
-14.35
10.17
45.45
-4.22
-2.11i
-45.49

c
-15.74

-
d
45.49

15.74
7.87i

-15.74 45.49
-7.87i 22.74i
-15.74 45.49
5.79 -10.24
-9.12
-4.90
-27.94 4.18
-45.49 -47.01 34.53
-22.74i -23.51i 17.26i

-28.12

-14.35

-28.12
-12.57i

-27.94
-14.35 -27.94
-6.41i -12.49i

58.54

45.45

58.54
33.8i

44.45
25.24i

-21.14

10.17

-21.14
-12.21i

10.17
5.87i

56

4.18
4.18
1.86i

-S

-27.55
27.55
-18.84
61.31
-12.49 23.46
58.88
-162.87
0
-50.55
-10.4i
2.47
-2.47
-6.63
11.08
-1.56
15.58
5.72
18.04
0
42.23
21.12i
-37.82
37.82
75.88
-75.88
118.48
-76.01
-153.52 153.52
-3.02
26.78
0
66.23
29.61i
-227.95 227.95
155.11
-259.1
72.84
-72.84
0
-103.99
-60.04i
2.46
-2.46
8.86
2.11
-11.32
11.32
0
10.97
6.34i

Coeficienii ecuaiilor normale

8342.452
1
b

3575.80

-369.0171

9407.0768

7571.834
1
c

800.7412

1035.0
918
-3686.
2838
-1072.
2274
3822.
1616
-

-1054.068

-21991
.4036
-17662.
0751
940.4543
955.3258

131163.
8342

-149211.
9873

1285.796
9
d

57

9399.9836
295.1607

contr
ol
0
0
0
0
0

Rezolvarea sistemului de ecuaii normale se face prin metoda


substituiei. Sistemul de ecuaii fiind simetric fa de o diagonal se
rezolva prin eliminri succesive cu aplicarea unui algoritm de calcul .
Cel mai comod este algoritmul Gauss Doolittle.

Rezolvarea sistemului de ecuaii normale

58

dx1
1
2

dy1

dx2

8342.542
3575.8
-369.0171
1
-1.000000 -0.428627 0.044234
3
7571.8341 800.7412
4
-1532.684 158.1719
5
6039.1497 958.9131
6
-1.000000 -0.158783
7 1285.7969
8 -16.3231
9 -152.2591
10 1117.2154
11 -1.000000
12
13
14
15
16
17

59

dy2

-S

1035.0918

9407.0768

-21991.4036

-0.124075
-3686.2838
-443.6674
-4129.9512
0.683863
-1072.2274
45.7858
655.7652
-370.6764
0.331786
3822.1616
-128.429
-2824.3208
-122.9852
746.4266
-1.000000
18
19
20
21

-1.127615
2.636084
9399.9836 -17662.0751
-4032.1257 9426.1092
5367.8579 -8235.9659
-0.888843
1.363762
295.1607
-940.4543
416.1092
-972.7601
-852.3232
1307.7292
-141.0533
-605.4852
0.126254
0.541959
-1054.068
955.2558
-1167.1850 2728.5889
3670.8782 -5632.2705
-46.7994
-200.8914
1402.8258 -2149.3172
-1.879475
2.879475
131163.8342
-10607.5609

-149211.9873
24797.8446

-4771.1829
-17.8085
-2636.576

7320.4806
-76.4451
4039.4018

22 113130.7059
23

60

-113130.7054

3.7.Calculul coreciilor i al coordonatelor definitive


Valoarea dy2 rezult direct din algoritmul Gauss-Doolittle de pe linia
17 coloana . Restul coreciilor se determin prin substituii succesive
utiliznd coeficienii rezultai pe liniile principale ale algoritmului .
Ordinea de determinare este de jos in sus ncepnd cu valoarea dy2
continund cu dx2 ,dy1 i dx1.

/ ab /
/ aa /

dy5

0.593428

/ ac /
/ aa /

dx7

-0.021999

/ ad /
/ aa /

dy7

/ a /
/ aa /

-0.322991dx5

0.2331958
-1.127615

-0.428627dy5

0.044234dy7
-

/ bc1 /
/ bb1 /

-0.124075dy7
-

/ bd1 /
/ bb1 /

dx7
0.078967

dy7
-0.495643

-0.158783dx7

0.683863dy7
-

/ cd 2 /
/ cc 2 /
dy7
0.623583

/ b 1 /
/ bb1 /

-0.888843

/ c 2 /
/ cc2 /

-0.497475dx7

0.126254

0.331786dy7
-

/ d 3 /
/ dd 3 /

-1.879475

61

-1.384486dy5

-1.879475dy7

Pct
5
7

Coordonate provizorii
X
Y
16870.49 12952.23
15620.7

13384.78

Corecii
dx
-0.032

dy
-0.138

-0.049

-0.187

Coordonate definitive
X
Y
16870.45 12952.092
8
15620.65 13384.593
1

3.8. Verificarea de ansamblu a compensrii


Verificrile parial efectuate se refereau numai la calculele din etapa
respectiv , i nu sunt deci concludente in ceea ce privete ntregul
ansamblu de operaii ale compensrii motiv pentru care se impune
necesitatea unei verificri de ansamblu. Acest control se face prin
introducerea coreciilor calculate dx i dy in relaiile iniiale
d = adx +bdy , V =d + , V = V d0m. Cu ajutorul coreciilor
calculate trebuie s se ajung la aceleai orientri cu cele calculate din
coordonatele definitive.

Staii
Vize
5
7
10
Mgurice
6
7
5
Vf.Pietri
Fget
10

Coordonate absolute
X
Y
16870.458 12952.092
15620.651 13384.593
15954.05
11156.1
18046.71
10507.26
17397.26
13630.7
15620.651 13384.593
16870.458 12952.092
10909.08
16048.41
12708.81
7966.48
15954.05
11156.1

Coordonate relative
X
Y

tg=y/x

Orientri

-1249.807
-916.408
1176.252
526.802

432.501
-1795.992
-2444.832
678.608

-0.346054
1.959817
-2.078493
1.288165

178.79.06,8
269.96.33,04
328.54.78,2
57.97.54,2

1249.807
-4711.571
-2911.841
333.399

-432.501
2663.817
-5418.113
-2228.493

-0.346054
-0.565377
1.860717
-6.684162

378.79.06,8
167.24.13,1
268.60.57,8
309.45.41,8

62

Exist mai multe posibiliti de a se ajunge la orientri definitive cu


ajutorul coreciilor i anume :
d =p + d unde p reprezint orientrile provizorii calculate din
coordonatele provizorii ale punctelor 5 i 7 iar d reprezint
diferena dintre orientrile calculate din coordonatele provizorii i
cele definitive ,calculat inj funcie de coreciile dx i dy.
d = + V = + d + unde reprezint diferena dintre orientrile
calculate din coordonatele provizorii i vizele din teren.
d = + V + d0p unde V reprezint coreciile unghiulare.

63

Nr
Vi
z

1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9

dx5
-0.322991

Corecii
dy5
dx7
-1.384486

-0.497475

dy7

-1.879475

Constante de direcie
15.74
-45.49
-15.74
45.49
-28.12
-14.35
-21.14
10.17
58.54
45.45
12.51i
-2.11i
-7.87i
22.74i
15.74
-45.49
-15.74
45.49
5.79
-10.24
-9.12
-4.9
-27.94
4.18
7.87i
-22.74i
-23.51i
17.26i
-

-27.55 -19.77 -47.32 -27.35


-18.84 28.95 -10.11 9.86
-12.49 -7.25 -19.74 0.23
58.88 -81.83 -22.95 -2.98
d01m= -19.97
2.47 -19.77 -17.3 21.39
-6.63 16.36
9.73
5.64
-1.56 13.75 12.19
8.1
5.72
6.04
11.76
7.67
m
d02 = 4.09
-37.82
-37.82 -44.82
75.88
75.88 68.88

-28.12

-14.35

118.48

28.95

147.43 140.43

-153.5

-153.5 -160.5

-27.94

4.18

-3.02

6.04

-12.57i
-

-6.41i
-

-12.49i
-

1.86i
-

58.54

45.45

155.11 -81.83

73.28

100.56

72.84

75.84

103.12

33.8i
-

26.24i
-

-21.14

10.17

64

-227.9

3.02

-3.98

d03m= 7.00
-227.9 -200.6

2.46

d04m= -27.28
2.46

4.88

8.86

-7.25

1.61

4.03

-11.32

-11.32

-8.9

-12.21i

5.87i

d05m= -2.42

Verificarea de ansamblu a compensrii


Staie
d

178.79.
.00,8
269.96.
33.0
328.54.
.78.2
57.97.
.54,2

178.78.
.80,7
269.96.
.03,2
328.54.
.85,4
57.97.
.65,3

-19.8

178.79.
.47,8
269.96.
.44,02
328.54.
.82,3
57.96.
.51,5

-47.32

-27.35

-10.11

9.86

-19.74

0.23

-22.95

-2.98

378.79.
06.8
167.24.
.13.1
268.60.
.57.8
309.45.
.41.8

378.79.
.26,9
167.23.
.97,5
268.60.
.44,1
309.45.
.35,4

-19.8

378.79.
.03,3
167.25.
.01,1
268.60.
.78,1
309.44.
.63,1

-17.3

21.39

9.73

5.64

12.19

8.1

11.76

7.67

D0m

Vize

Orientri
compensate

Diferene

5
7
10
Mguric
e

28.9
-7.3
-81.8

-19.97

178.79.
.00,5
269.96.
.33,1
328.54.
.78,1
57.97.
.54,3

0.3
-0.1
0.1
-0.1

7
5
Vf.pietri

Fget
10

16.4
13.7
6.0

65

4.09

378.79.
.26,9
167.24.
.12,9
268.60.
.57,8
309.45.
.41,4

-0.3
0.2
0
0.4

Cap .4. Reperajul fotogrametric


Prin fotografierea in condiii speciale a suprafeei terestre se obin
materiale utile determinrii de forme i dimensiuni ale unor obiective
de interes naional .
Fotogramele rezultate in urma zborurilor de fotografiere se coreleaz
cu terenul i cu materialele cartografice prin intermediul punctelor de
reper determinate cu ajutorul metodelor topografice.
Restituia fotogramelor impune cunoaterea coordonatelor X,Y i Z a
cel puin patru puncte identificabile pe fotograme. Acestea permit
orientarea absolut a fotogramelor determinate intr-un sistem de referin
topografic (reeaua geodezic de sprijin ).
Numrul punctelor identificate pe teren scade foarte mult datorit
gradului de acoperire dintre fotogramele succesive (20-30% transversal i
60-66%) longitudinal permind astfel reducerea considerabil a
cheltuielilor.

66

Aplicaiile fotogrametriei in silvicultur sunt importante .O fotogram


reprezint nregistrarea unei poriuni de teren cu sau fr vegetaie ce
conine informaii foarte exacte i utile activitilor din sectorul silvic.
De pe fotograme se pot determina att elemente cantitative ale
arborilor - diametrul coroanei , nlimea ct i elemente calitative
specia , compoziia , gradul de nchidere clasa de vrst , densitatea .
De asemenea , fotogramele se pot utiliza la evaluarea fondului
lemnos , la cartarea staional , la aprecierea gradului de eroziune a
terenului, la proiectarea drumurilor i a cilor ferate forestiere , la
amenajarea spaiilor verzi etc.

Proiectarea reperilor fotogrametrici


Reperajul fotogrametric constituie ansamblul lucrrilor de teren, de
laborator i de birou care servete la determinarea coordonatelor unor
puncte necesare la ntocmirea fotoplanurilor .
Punctele se numesc reperi fotogrametrici i coordonatele lor se
determin prin ndesirea reelei de sprijin. Acestea sunt puncte
caracteristice ale terenului ,identificabile i pe fotograme: coluri de
cldiri , de tarlale , intersecii de linii , poteci , drumuri , arbori sau arbuti
izolai.
Reperii identificai servesc la redresarea fotogramelor , deci la
aducerea lor la aceeai scar i la alctuirea fotoplanului restituit.

67

In acest scop reperii se neap pe fotograme i pe spate se face o


schi detaliat a lor.
In cadrul reperajului fotogrametric se deosebesc lucrri diverse:
lucrri pregtitoare recunoaterea i determinarea pe o hart la
scara 1:25000 a suprafeei de ridicat , cunoaterea poziiei punctelor
geodezice , a capetelor de trapez , a direciei axelor de fotografiere i
a zonelor de acoperire dintre fotograme.
lucrri de teren - indicarea posibilitilor de determinare a reperilor
, marcarea i semnalizarea lor ,efectuarea msurtorilor topografice
pentru calculul coordonatelor reperilor.
Dup efectuarea zborului de fotografiere se trece la executarea unor
lucrri de laborator developarea i copierea filmului , raportarea pe
plan a punctelor de reperaj i a punctelor cunoscute dup ce planul
a fost obinut din mozaicul de fotografii i in cele din urm calculul
coordonatelor reperilor.
Ca lucrri de birou se exemplific in continuare determinarea
coordonatelor a dou repere fotogrametrice prin metoda radierii:
Reperul R 107
= 15.93.23
=1.03.82

d10-R=23.30m

10

R-107

tg 10-5 = (Y6 Y10) / (X6 X10)


10 : X = 15954.05
Y =11156.1
Z =791.78
6 : X = 17397.26
Y =13630.07
Z =648.19

tg 10-5 =1.7142135

10-5 =66.38.05
10-R =82.31.28

Xr = X14 + d14-R * cos14-R =15960.44 m


Yr = Y14 + d14-R * sin14-R =11178.1 m

68

Zr = Z14 + d14-R * tg = 792.16 m

Reperul R 103

N
R-103
6

= 68.79.18
=1.14.60
d10-R=27.85m
tg 6-5 = (Y6 Y10) / (X6 X10)
6 : X = 17397.26
Y =13630.07

tg 10-5 =1.286978

69

6-5 = 257.94.70

Z =648.19
5 : X = 16870.46
Y =12952.09

6-R =326.73.88

Xr = X 6 + d 6-R * cos 6-R =17408.62 m


Yr = Y6 + d6-R * sin6-R =13604.64 m
Zr = Z6 + d6-R * tg = 648.69 m

70

Cap 5. Antemsurtoarea

lucrrilor

Orice lucrare de proiectare are aspecte economico-financiare


deosebit de importante att in faza de execuie , ct mai ales , la
recepia efectuat de beneficiar.
In controlul alegerii soluiilor tehnice optime se nscriu i
inteniile de ridicare a eficienei economice i a competitivitii
lucrrilor sub raportul valorii bneti a elaboratorului.
Antemsurtoarea nsumeaz lucrrile efectuate defalcate pe
operaii i necesarul de materii prime i materiale utilizate. Ea
evalueaz cantitatea de munc i de materiale folosite la rezolvarea
proiectului.

71

Nr

Simbol

Denumirea operaiei

U.M. Cant.

Lucrri de teren
1

1 OA14EB Recunoaterea pe teren a punctelor geodezice


P
32
2
OB1
Baliz cu o singur pereche de fluturi
buc
7
3
OB3a
Cutie de baliz
buc
7
4
OB5I
Piramid la sol cu 3 picioare
buc
9
5
OC13
Born din beton armat tip mijlociu
buc
12
6 OD4CB
Bornare puncte cu borne tip OC13
buc
12
7 OC18a
Pichei de lemn
buc
2
8 OGBD
Msurarea direciilor orizontale
direci 130
i
9 OG6Ab
Msurarea unghiurilor verticale
direci 118
i
10 OV12Av
Puncte determinate prin intersecii nainte
P
7
11 OV12Abv Puncte determinate prin intersecie combinat
P
3
12 OVHAfv
Puncte determinate prin retrointersecie
P
2
13 OV292v
Puncte radiate
P
2
14 OV1abc
Puncte staii de drumuire
P
4
Lucrri de birou
15 OA1cd
Documentare,analize,contractare,execuie
Km2
80
16 OA20
Proiectarea punctelor de ndesire
P
12
17 OA2B2a
Proiectarea reperilor fotogrametrici
P
2
18 OVIIB6d
Calculul retrointerseciei
P
2
19 OV12Ba
Calculul interseciei nainte
P
7
20
OK3
Calculul din coordonate a unei direcii
Oper. 67
21
OK4
Orientarea unei direcii noi
P
28
22 OV2Bd
Calculul punctelor radiate
P
2
23 OM1a
nregistrarea coordonatelor
P
13
24 OV12Adv Puncte determinate prin intersecie combinat
P
7
25 OL19a
Calculul altitudinilor cu vize reciproce
P
4
26 OL19c
Redactarea schiei vizelor azimutale
P
32
27
OM4
Redactarea schiei vizelor zenitale
P
32
2
28
OM5
Verificarea lucrrilor de triangulaie
Km
80
2
29 OV16
Verificarea lucrrilor de reperaj
Km
8
30 OV1685S
Compensarea prin M.C.M.M.P.
P
2
31 OL14-6
Calculul coeficienilor ecuaiei normale
nr.ec.
6
32 OL16
Calculul coreciilor unghiulare
nr.ec.
6
33 OL5C
Raportarea punctelor de drumuire
P
6

72

34 OE7AD
35 OR35bw
36 OL151
37
ON9

Raportarea punctelor radiate


Copierea in tu a planurilor originale
Rezolvarea sistemului ecuaiilor normale
nscrierea pe plan a numelor

P
dm2
nr.ec.
P

2
320
6
32

5.2. Devizul lucrrilor


Devizul lucrrilor reprezint evaluare bneasc a materialelor i a
manoperei consumate . Devizul s-a ntocmit conform preurilor la
nivelul anului 1989 luate din tarifele pentru decontarea lucrrilor
geodezice , topografice i cartogafice, acesta fiind apoi nmulit cu un
coeficient de cretere a preurilor de 1100% .

Nr
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Simbol

U.M.

Pre unitar

Cantitate

Total lei

OA2e
OA2f
OA9B2a
OA14E3A
OA14EB3
OB1
OB3a
OB5I
OC13
OC15
OC18a
OD1a1
OD4Da
OD7a
OD7d

punct
punct
punct
punct
punct
bucata
bucata
bucata
bucata
bucata
bucata
bucata
bucata
punct
punct

8.25
4.95
3.00
91.90
34.20
15.43
9.62
363.00
22.60
1.92
0.47
39.50
26.30
0.33
0.18

32
7
2
32
7
7
7
9
32
32
7
7
32
32
2

264.00
34.65
6.00
2940.80
239.40
108.01
67.34
3267.00
723.20
61.44
3.29
276.50
841.60
10.56
0.36

73

16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37

OE1
OE2
OE3
OG2Aa
OG2Ac
OG2Ab
OG6Ad
OG6Ab
OG6Af
OK4A
OK3
OK4
OL3
OV12Bc2
OV12Bb6
OL5c
OL14.6
OL16
OL15.1
OM4b
ON9
OR3bN

Total 1
Impozit
Total 2
C.A.S.
Total 3
Total materiale
Total 4

operaia
operaia
operaia
direcie
direcie
direcie
direcie
direcie
direcie
direcie
direcie
punct
punct
punct
punct
punct
nr.ec
nr.corecii
nr.corecii
puncte
puncte
dm2

15.5%
14%

3.72
1.49
0.49
150.50
251.00
439.00
33.70
28.80
67.30
20.20
1.75
15.00
69.70
47.20
47.20
720.00
37.00
1.80
53.20
4.50
0.54
11.60

25776.21
3995.31
29771.52
4168.01
33939.53
1628.15
35567.3

25
25
250
10
10
5
32
32
5
38
31
40
11
2
2
2
6
6
6
32
32
320.00

Chelt.de aproviz. 1.5%


Chelt.de manip
5%
Chelt.indirecte
20%
Total 5
Rotunjiri
Total general
Tot.gen.actualizat 1100%

93.00
37.25
122.5
1505.00
2510.00
2195.00
1078.40
921.60
336.50
767.60
54.25
600.00
766.70
94.40
94.40
1440.00
222.00
10.80
319.20
144.00
17.28
3602.18

533.51
1778.36
7113.46
44992.43
7.57
45000.00
49500000

Norme de tehnica securitii muncii


Pentru buna desfurare a lucrrilor de teren in cadrul ridicrilor este
necesar s fie cunoscute principalele norme de securitate a muncii.

74

Nerespectarea acestor norme poate duce la accidente de munca si uneori la


mbolnviri profesionale.
In lucrrile de ridicri topografice pentru prevenirea accidentelor sunt
necesare unele norme ce se refera la:
-prelungirea exagerat a efortului i a zilei de munc duce la oboseal
sau accidente, concomitent cu scderea randamentului i mrirea
procentului de erori
-Interzicerea aprinderii focului in pdure
operatorul trebuie sa fie echipat corespunztor condiiilor in care i
desfoar activitatea
se vor evita amplasarea punctelor topografice sub linii de nalta tensiune
se vor acorda o mare atenie calitii i dimensiunilor materialelor de
construcie a semnalelor pentru a evita ruperile si prbuirile ce ar duce la
accidente
se vor evita locurile ce prezint pericol de surpare sau prbuire cum
sunt malurile rurilor i stncile
construcia semnalelor se va face pe locuri aezate
nainte de efectuarea lucrrilor de teren se va face instructajul de protecia
muncii care se ncheie cu procesul verbal de luare la cunotin.

Memoriu justificativ
Ca orice lucrare de producie proiectarea i determinarea reelei de
sprijin geodezice se face pentru un anumit scop bine stabilit, scop cruia i se
subordoneaz ntreaga lucrare.
In general ndesirea reelei de sprijin cu puncte noi pentru realizarea
densitii de puncte reclamat se face in scopul ridicrii detaliilor existente pe
suprafaa respectiv care se vor realiza drumuiri tahimetrice, radieri sau prin
stereorestituie fotogrametric.
Scopul imediat al lucrrilor este ridicarea pe cale fotogrametric a
detaliilor i proiectarea parcelarului.
Proiectarea, determinarea si compensarea unei reele de sprijin implic
justificarea soluiilor alese in aa fel nct aspectul tehnic al lucrrilor s fie in
strnsa interdependen cu aspectul economic.
Problema eficientei economice care se pune tot mai mult in lucrrile de
producie se pune i in lucrarea de fata mai ales in faza de proiectare.

75

O reea geodezic proiectat este cu att mai eficient din punct de


vedere economic cu ct numrul punctelor proiectate este mai mic iar
construcia semnalelor topografice se face cu mai puine cheltuieli.
Ins prin urmrirea satisfacerii doar a acestui aspect nseamn s
neglijam aspectul tehnic care are cel puin aceiai pondere in proiectare.
innd cont de aceste condiii s-a proiectat un numr de 16 puncte noi
care realizeaz o densitate suficient ridicrilor ulterioare pe cale clasic sau
fotogrametric.
Dup terminarea lucrrilor de proiectare s-a trecut la construirea
semnalelor topografice. Prin proiectare s-a urmrit ca aceste semnale s
necesite ct mai puine cheltuieli de construcie.
Dup terminarea lucrrilor de semnalizare si bornare a punctelor s-a
trecut la observaii, care ncheie etapa lucrrilor de teren.
In fiecare punct au fost culese datele necesare determinrii i
compensrii reelei de sprijin, date ce au fost ulterior prelucrate obinndu-se
astfel direcii orientate, centrate, corectate si reduse la coard.
Cu aceste elemente, plus coordonatele punctelor vechi s-a trecut la
determinarea propriu-zis a reelei de sprijin. Determinarea s-a fcut in mod
progresiv, iar un punct nou odat determinat se consider punct vechi i
folosete in continuare la determinarea celorlalte puncte noi.
Rezultatele interseciilor s-au ncadrat in toleranele prescrise. Reeaua
geodezic odat determinata urmeaz s fie compensat printr-o metod
riguroas nct s satisfac condiiile analitice si geometrice. Pentru a se putea
face ridicarea detaliilor pe cale fotogrametric s-au proiectat un numr de
reperi care realizeaz legtura dintre teren si fotogram. Dintre acetia un
numr de doi reperi au fost identificai att pe teren ct i pe fotogram,
ulterior determinndu-se prin radiere.
In concluzie reeaua geodezic proiectat a fost determinat i in parte
compensat, ndeplinind astfel condiiile reclamate de ridicrile ulterioare a
detaliilor.

76

Bibliografie
1. Bo N., Kiss A.,Chiea Ghe.Topografie-Lucrri practice
Universitatea Transilvania Braov
2. Kiss A.-Topografie-Curs practic
Universitatea Transilvania Braov
3.Rusu A., Bo N., Kiss A.-Topografie-Geodezie
Editura D.P. Bucureti 1982

77

4. Rusu A.,-Fotogrametrie forestier


Editura Ceres 1982
5. Tabele pentru det. coordonatelor plane ale colurilor de trapez Gauss
Bucureti 1960
6. Studiul general al O.S. ercaia- Braov

78

PIESE SCRISE

79

PIESE DESENATE

80

S-ar putea să vă placă și