Tramvaiul Braşovean (... ultimul tramvai...

)
surse: prelucrări însemnări de pe forumuri şi din articole din presa braşoveană de pe net

Primul „tramvai” braşovean, cel cu aburi, a circulat între 1892 şi 1960.

Iniţial a avut două ramuri:
1. Gara Bartolomeu – Str. Lungă - Piata Sfatului, şi
2. Ramificaţie delta Parcul Rudolf (azi giratoriul de rigoare din faţa
Casei Armatei) – Promenada - Ramificatie Gara Mare - Fabrica de ciment –
Darste –T urches – Cernatu - Satulung.
Prin 1907 s-a realizat devierea sa prin Noua, unde se păstrează şi
utima clădire de gară (Str. Gării Noua nr. 9, azi locuinţe). Până în 1948 a fost exploatat de firme private.
În vremea de glorie a „tramvaiului cu abur”, oraşul făcea parte dintr-un regat cu capitala la
Budapesta plus un imperiu cu capitala la Viena. Era direct legat de două metropole care promovau
progresul tehnic...
Pe aceste trasee au circulat atât trenuri de pasageri (garnituri vagoane + locomotiva miniaturală,
iar după 1904 şi automotoare) cât şi trenuri de marfă, existând foarte multe racorduri industriale.
Tramvaiul săcelean a circulat între 1892 şi 1960, fiind contemporan şi cu cel clujean. Maximaă extensie
a traseului a fost între 1907-1922 (cca 21 km), apoi s-a restrâns treptat. După 1948, porţiunea rămasă a
fost administrată de CFR, atât pentru pasageri cât şi pentru marfa. Pentru partea de linii industriale ce nu
puteau fi desfiinţate din Braşov, s-a făcut în 1960 un nou racord dinspre Triajul Nou şi s-a construit staţia
„Steagul Roşu” (ulterior „Autocamioane” şi „Astra”).
Linia se ramifica iniţial printr-un triunghi (delta) în zona de azi a intersecţiei Eroilor - Mureşenilor.
Ramura spre Bartolomeu avea un trafic mult mai scăzut, majoritatea trenurilor circulând doar la Piaţa
Sfatului.
Staţia din apropierea actualei primării, din care se pare că a mai rămas subsolul în care acum este
WC-ul public din parc, s-a numit „Promenada” (Sétatér) şi a avut de la începuturi o frumoasă clădire
pentru călători. Staţia de la Hidromecanica s-a numit „Ramificaţie” (Elágazás) până la preluarea de către
CFR în 1948. Apoi, pentru scurtă vreme s-a numit „Braşov-Săcele”, iar după schimbarea numelui oraşului
în Oraşul Stalin, s-a numit „Strungul” (denumirea din epocă a uzinei Hidromecanica - fosta fabrică de
maşini „Fraţii Schiell”, care avea şi o hală de reparaţii locomotive).
Înainte de 1948 linia a fost privată, asigurând şi transport de mărfuri. Ea a fost infrastructura-motor a
dezvoltării unor fabrici de-a lungul traseului său. După noiembrie 1960, pe porţiunea rămasă
nedezafectată (Staţia Temelia - Racord Steagul Roşu), s-a făcut transport uzinal de mărfuri.

Modul în care a fost dezafectată linia ne arată că istoria se repeta, din păcate (cel puţin la Braşov):
• în 1927 - tronsonul Delta Rudolf - Piata Sfatului (pe motiv ca încurca târgul ce avea loc în
piaţă);
• apoi în 1933 linia de pe Str Lungă, pe care se circulă cu frecvenţa scăzută (aceasta făcea
concurenţă autobuzelor private proaspăt apărute, adevăraţilor „dubari” ai anilor interbelici);
• în 1938, fără nici o autorizaţie, Primăria desface linia între Promenada - Hidromecanica;
• după naţionalizare, noul proprietar al liniei, Statul Român (prin CFR), ca bun gospodar,
desfiinţează tronsoanele Hidromecanica - Temelia şi Steagul Roşu - Satulung şi suspendă
traficul de călători.
Din traseul iniţial lung de 16,296 km, zece staţii, două remize de locomotive şi un atelier de
întreţinere, astăzi mai exista tronsonul de 1,366 km între Fabrica de Autocamioane şi Metrom, Staţia
Noua (în prezent clădire de locuinţe), Staţia Satulung (folosită industrial), precum şi terasamentul liniei de
la Nouă la Dârşte şi de la Baciu la Satulung. Din păcate, nu mai există nicio locomotivă, automotor sau
vagon din cele care au circulat pe această linie între 1892 şi 1960.
După Primul Război Mondial, linia fiind amplasată pe străzile centrale ale oraşului, a început să
încurce circulaţia. Micile locomotive cu aburi poluau cu fum, funingine şi cu mult zgomot. În anul 1927
autorităţile au renunţat din acest motiv la o porţiune de aproape 700 metri, situată între triunghiul
Promenada - Strada Carol şi Piaţa Sfatului. În anul 1933 s-au demontat 3,254 km de linie din staţia
Bartolomeu până la Promenadă. Cinci ani mai târziu, fără consimţământul proprietarului şi fără nicio altă
aprobare, Primăria oraşului Braşov a trecut la demontarea a 1,693 km de linie, de la staţia Promenada la
staţia Ramificaţie (Hidromecanica).
În sfârşit, în anul 1960, Regionala C.F. Braşov a desfiinţat 2,106 km de linie de la staţia Strungul
(Ramificaţie) până la intrarea în staţia Temelia - Fabrica de Ciment, legătura cu Gara Veche Braşov, toate
liniile industriale de pe acest tronson, precum şi 8,196 km cuprinşi între Uzina
de Autocamioane şi Staţia Satulung. Desfiinţată fără niciun discernământ,
calea ferată Bartolomeu - Satulung a avut meritul incontestabil că timp de 68
de ani, pe orice vreme, a transportat ieftin, rapid şi mai ales sigur călătorii şi
mărfurile din Braşov şi din împrejurimi.
Traseul tramvaiului 101 a fost înfiinţat în Braşov în anul 1987 şi făcea
legătura între cartierele Tractorul şi Rulmentul şi Astra, fiind singură linie de
tramvai din oraş (101. Rulmentul, Str. 13 Decembrie, Str. Gării, Bd. Alexandru
Vlahuţă, Bd. Saturn, Saturn).
Începând cu 18.11.2006 traseul şi linia de tramvai 101 au fost desfiinţate.