Sunteți pe pagina 1din 10

Importanta lecturii in ciclul gimnazial

Prof. Tulac Doinita Comisia metodica a ariei curriculare ,,Limba si comunicare, an scolar 2010-2011

Argument
,,Cartea reflect ca o oglind, istoria omenirii i a luptei sale pentru existen, pentru un viitor mai luminos, suferinele, bucuriile, nfrngerile i biruinele sale toate. Iubii cartea, ngrijii-o i citii ct mai mult! Cartea ne este prieten credincios i de ndejde! (Morozov G. F Cri prietene)

De retinut!
numai citind poti intelege tainele universului. Cartea este nvtorul care te conduce la bine, te face s te bucuri, s rzi i s plngi. O carte te trimite la alte cri i toate formeaz baza trainic a culturii noastre, care nu poate fi dezvoltat mai frumos dect prin lectur. Importana lecturii este evident i e un instrument care dezvolt posibilitatea de comunicare ntre oameni, fcndu-se ecoul capacitilor de gndire i limbaj. Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formeaz printr-o activitate susinut a factorilor educaionali, o activitate caracteristic prin rbdare, perseveren, continuitate, voin. La vrsta precolar, att familia, ct i grdinia depun eforturi pentru a influena universul copilriei prin basme, poveti i poezii. Aceast munc este susinut la nivelul superior, n primele clase ale colii, cnd se pun bazele gustului pentru citit. Lectura necesit nu numai ndrumare, ci i control. Lecturile parcurse de elevi, date ca teme, prezint importan i din punctul de vedere al tehnicii cititului exactitate, claritate, nuanare necesare pentru ntregirea cunotinelor transmise la clas. Lectura n afara clasei are ca scop s dezvolte gustul elevilor pentru citit, s le stimuleze interesul pentru carte, s le satisfac dorina de a cunoate viaa, oamenii i faptele lor. Lectura contribuie ntr-o mare msur la mbogirea cunotinelor elevilor, la formarea unui vocabular activ, bogat, la dezvoltarea dragostei de ar i la educarea sentimentelor estetice. Lectura n afara clasei constituie un important mijloc al ntregului proces instructiv - educativ. Grija deosebit n vederea ndrumrii lecturii cade n sarcina nvtorului i a familiei. Prinii trebuie s cunoasc lista lecturii suplimentare, iar controlul lecturii nu trebuie s fie superficial i neglijent, ci permanent.

Lectura n dezvoltarea culturala a individului


Orice opera literara valoroasa contribuie la cunoasterea mai adnca a vietii. Dar aceasta mbogatire nu e data numai de cunostintele noi care parvin individului ci si de felul n care scriitorul reuseste sa le prezinte, sa l emotioneze pe cititor. Opera literara actioneaza n primul rnd asupra inimii cititorului. Acesta, gndind asupra cartii sub nrurirea puternicelor emotii traite, ajunge la concluzii privind propria lui viata, propriile actiuni. De la emotie la gndire, de la gndire la actiuni voluntare, iata procesul sufletesc pe care l determina opera literara. Impresiile emotive puternice ramn adnc ntiparite n memorie. Ele genereaza pentru multa vreme gnduri si fapte care contribuie la formarea caracterului cititorului.[1] (Stanciu Ilie, Copilul si cartea, Editura de stat didactica si pedagogica, 1958, p.30)

Puntea dintre carte si cititor


Lectura cartilor constituie o activitate fundamentala pentru ntretinerea conditiei intelectuale, mbogatirea cunostintelor si a limbajului, pentru cunoasterea indirecta a diferitelor universuri si realitati. Oamenii care au o lectura bogata se deosebesc de ceilalti: experienta de viata este mai temeinica, gama sentimentelor pe care le traiesc este mai variata, posibilitatea de a ntelege bucuriile si suferintele altora este mai mare. Nu odata, fermecati de citirea unei carti ei au simtit ca traiesc aceleasi emotii cu eroii povestirii, au plns si s-au bucurat odata cu ei.[2] ( Stanciu Ilie, Copilul si cartea, Editura de stat didactica si pedagogica, 1958, p.3) Cnd stai de vorba cu un om care a citit mult, bogatia lui de idei si de imagini te farmeca. Studiile vor forma oameni cultivati si specializa-i ntr-un anumit domeniu. Cultura nsa nseamna mult mai mult dect specialitatea limitata si ea se formeaza numai prin activitatea de cititor nentrerupta.

De retinut!
nsemnarile asupra cartilor citite trebuie sa repete cteva indicatii pedagogice elementare: notarea clara a numelui autorului si a titlului cartii, data cnd a citit-o, consideratii si aprecieri asupra continutului si formei. n legatura cu forma, este recomandabil sa se extraga din lecturile facute expresiile mai putin obisnuite, unele maxime, proverbe sau zicatori, chiar unele idei interesante. Pentru mbogatirea vocabularului este necesar sa se caute n dictionar cuvintele nentelese n vocabular. Prin extragerea si explicarea lor, cuvintele se memoreaza fara efort mai ales daca revin frecvent n cartea respectiva. Important este ca din fiecare carte sa se nvete ceva. Cu ct mai mult, cu att mai bine. Acest lucru nu se poate obtine dect printr-o lectura atenta, prin deosebirea esentialului de neesential, prin notarea anumitor idei si impresii, prin patrunderea adevaratului sens al cuvintelor, prin extragerea de expresii si cuvinte mai putin uzuale.

Copilul si lectura specifica varstei sale


Perioada 10-14 ani este perioada trecerii de la copilarie la adolescenta. Gndirea logica este consolidata, posibilitatile de ntelegere ale copilului sunt multiple, experienta lui este bogata, cunostintele variate. Preocuparea de baza la aceasta vrsta e cea a viitoarei lui ocupatii, a vietii pe care o va duce cnd va fi mare. n aceasta perioada a vietii romantismul se manifesta nestingherit. Copiii viseaza fapte marete, sentimente nalte, ntmplari extraordinare n care ei sa-si poata dovedi curajul, vitejia, iscusinta. Este vrsta marilor contradictii, a veseliei nebunatice, a melancoliei neexplicate, a ndraznelii dusa pna la obraznicie sau a timiditatii exagerate. Este perioada marilor pasiuni. Ei se vad calatorind pe un vas prins de furtuna n mijlocul oceanului sau pe bordul unui avion racheta strabatnd spatiile cosmosului. Este perioada marilor generozitati, a marilor sentimente. Citind romanele lui Jules Verne, sau Stevenson, Jack London sau Wells, copii zboara cu gndul ntr-o lume n care oamenii sunt ndrazneti si curajosi. Romanul istoric, romanul de aventuri, povestirile stiintifice, biografiile oamenilor celebri, schitele, nuvelele si romanele privind viata de azi a popoarelor toate ofera se cu generozitate micului cititor satisfacndu-i pasiunea de cunoastere si dorinta de actiune. La aceasta vrsta lectura poate fi hotartoare la formarea caracterului. Aluatul sufletesc este pregatit pentru a fi copt, i trebuie ultima si cea mai importanta interventie a educatorului. Aceasta perioada este deci hotartoare n viata unui om.[3] (Stanciu Ilie, Copilul si cartea, p.35)

Influente ale lecturii asupra comportamentului copilului


In timpul lecturii se ntinde ntre cititor si autor o punte; ei se ntlnesc n atmosfera si conflictul povestirii. Cititorul traieste sentimentele autorului; iubeste, se teme, uraste cu el. Se regaseste n personajele din carte, se recunoaste n personajele ei, descopera gnduri si pasiuni pe care le-a avut, probleme de viata care si lui i sau pus. Mai mult dect oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii, lectura cartii ofera celui care o parcurge, pe lnga satisfactiile ce le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflectie, de meditatie. Ea ndeamna la introspectie, angajeaza valori formative care si pun amprenta pe ntregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se apreciaza ca lectura (carti , reviste, ziare, diverse publicatii), ar trebui sa fie una dintre cele mai raspndite si intense activitati ale omului modern.

Dezvoltarea culturala a individului


Prin nsasi natura sa, scoala este principala institutie care are ca prim scop formarea multilaterala a personalitatii elevului.[5] n scoala se realizeaza n corelatie att instructia ct si educatia, care fara a putea fi separate duc la formarea culturii. Cultura poate fi astfel definita ca totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire n procesul practicii social istorice, precum si a institutiilor necesare pentru crearea si comunicarea acestor valori.[4] (Dictionarul explicativ al limbii romne, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romnia, 1975) Astfel definita, notiunea de cultura este extrem de vasta si nu va putea fi niciodata nsusita n totalitate de un om pe parcursul vietii sale. Desigur, scoala are rolul de a pune bazele formarii acestei culturi dar procesul este menit a continua toata viata. si cum altfel se poate realiza autoeducatia dect prin lectura?! Actionnd nemijlocit asupra cititorilor, literatura influenteaza viata sufleteasca a acestora si contribuie la instruirea lor.[5] ( Ion Popescu, Lectura elevilor, p. 6) Odata cu largirea orizontului cultural, literatura contribuie si la nsusirea unei limbi mai bogate cu mai multe posibilitati de a concretiza gndurile n forme ct mai expresive.

Bibliografie:
Stanciu Ilie ,,Copilul si cartea, Editura de stat didactica si pedagogica, 1958. ,,Dictionarul explicativ al limbii romne, Ed. Academiei R.S.R., 1975 Ion Popescu,, Lectura elevilor