Sunteți pe pagina 1din 29

PEDAGOGIE COMPARATA

Curs
Conţinutul disciplinei

1. Obiectul si etapele si metodele pedagogiei comparate:


1.1 Etapele:
1.1.1.Etapa prestiintifica;1.1. 2.Etapa de constientizare;
1.1.3 Etapa invatamantului in strainatate; 1.1.4.Etapa sistematica;
1.1. 5.Organismele internationale; 1.1.6. Etapa actuala a p.c.;
1.2.Metodele p.c.
- metoda juxtapunerii;
- metoda explicatiei;
- metoda descrierii;
- metoda anchetelor;
- metodele socio-istorice si geografice;
- metoda problem-approach;
- metoda clasificarii
Conţinutul disciplinei
- continuare-

3.Perspective ale abordarii metodologice in pedagogia comparata


(sinteza):
- metodologia centrata pe statistica (Marc Antoine Julien de Paris);
- “teoria transplantului cultural”(V.Cousin,Friedrich
W.Thiersch,H.Mann,K.D.Usinski,G.Costa-Floru ;
- teoria principiului explicativ (Matthew Arnold);
- teoria” factorilor determinanti”(M.Ernest Sadler) si a factorilor
endogeni(Friedrich Schneider);
- teoria istorica(Issac L.Kandel);
- teorii sociologice( “sociologismul structural”-Nicholas Hans;” --
- reproductia culturala”-P.Bourdieu,;;Passeron)
- teoria “comparatiei pure” ( Franz Hilker);
- teoria curentelor educative ( Pedro Rossello ) ;
-“geografia educatiei”( M.Debesse )
Conţinutul disciplinei
- continuare-

- dimensiunea empirica a metodei comparative (Z.E.Bereday )


- teoria comprehensiva a cercetarii comparative ( S. Stoian )
- “problem-solvingul”-metoda a reformelor educationale ( Brian
Holmes)
4. Dimensiunea stiintifica a metodei comparate: rapoartele de
evaluare( Model de raport anual de evaluare internă a calităţii);
5. Institutionalizarea metodologiei comparative.Agentii nationale si
internationale de evaluare institutionala(ARACIP , ARACIS)
6. Educaţia şi învăţământul in faţa provocărilor lumii
contemporane(globalizarea,informatizarea,diversificarea etc.)
Obiectivele disciplinei

• Formarea competentelor de analiza ,de interpretare si


evaluare comparativă a componentelor procesului de
învăţământ,precum şi ale sistemelor de învăţământ din
ţările UE.
• Dezvoltarea capacităţii de cercetare prin metoda
comparativă a indicatorilor internaţionali şi naţionali
referitori la evaluarea calităţii sistemelor de
învăţământ.Însuşirea unor tehnici de reflecţie privind
impactul provocărilor lumii contemporane asupra
sistemelor de învăţământ şi a beneficiarilor acestora
• Utilizarea instrumentelor de evaluare si analiza a
unitatilor scolare. Elaborarea de rapoarte de evaluare a
unitatilor scolare ( conform anexelor 1, 2, 3)
Bibliografie

• Bârsănescu Ştefan ,1987,Unitatea pedagogiei ca ştiinţă, Bucureşti


EDP
• Cucoş Constantin,2002, Istoria doctrinelor pedagogice, Iaşi., Editura
Polirom
• Garcia Garrido,2001, Fundamente ale educaţiei comparate,
Bucureşti,EDP
• Dogan Mattei,Robert Phare,traducere,1997 Noile ştiinţe sociale,
ediţia aIIa,Editura Alternative
• Mihailescu,I.,1997 Sisteme de învăţământ superior în Europa
Centrală şi de Est, Ed.Alternative
• Miroiu A coordonator,1998, Învăţământul românesc azi, Iaşi, Editura
Polirom
• Păun.E,1999, Scoala abordare sociopedagogică, Iaşi,Ed.Polirom
• Păun E,Potolea D,coordonatorim2002, Pedagogie,fundamentări
teoretici şi demersuri aplicative, Iaşi,Editura Polirom
Bibliografie - continuare

• Stoian S.,1970, Metodologia comparativa in educatie si invatamant,


Bucuresti,EDP
• Stanciu.I.Gh.,1997, Scoala si doctrinele pedagogici in secolul XX,
Bucuresti,EDP
• *** “Perspective”,Revistă trimestrială de educaţie (traducere)
,colecţia revistei( ultimii zece ani),
• ***”Revista de pedagogie, colectia revistei (1990-2000)
• ***Caiete de pedagogie moderna, nr.2/ 1970, Pedagogia comparata
• ***H.G.nr 21 din 2007 privind Standardele de autorizare si de
acreditare a unitatilor din inv, preuniversitar
• ***H.G.nr 22, din 2007 privind Metodologia ARACIP
• ***UNESCO Publishing, Education for All by 2015, Monitoring
report, Oxford University Press, 2007
• ***UNESCO Publishing, Strong fundations, Monitoring report,
Oxford University Press, 2007
Curs 1 : Obiectul si etapele pedagogiei comparate

• Obiectul pedagogiei comparate (p.c.) este studiul constatativ si prospectiv al sistemelor de inv.,in
scopul optimizarii invatamantului de toate gradele.
• Geneza p.c. 1.Etapa prestiintifica: relatarile de calatorie - comentarii de texte
• 2.Etapa de constientizare- sfarsitul sec.al XVIII-lea, inceputul sec al XIX-lea.
- tratate stiintifice care contineau idea comparatiei ( tratate de anatomie, de lingvistica,de
educatie nationala etc.)
Principalii reprezentanti:
Marc –Antoine Jullien de Paris(1775- ) Lucrarea Schita si puncte de vedere preliminare ale unei
lucrari asupra educatiei comparate (1817)
- analiza introducerii, unde se pune bazele comparatiei(vezi Caiete de pedagogie moderna,
nr.2/1970 p.21-34;
- Principalele criterii(serii) si indicatori de comparatie( cate 9 indic. pt. fiecare serie):
Prima serie –a) educatia primara si comuna, cu urmatorii indicatori: scolile;cadrele
did.;elevii;ed.fizica si gimnastica;ed. Morala si religioasa;ed.intelectuala si instrucyia;ed. Casnica
si particulara, in raporturile ei cu ed. Publica; ed. Prmara si comuna in raporturile ei cu educatia
secundara;consideratii generale si chestiouni diverse;
a doua serie – b) educatia secundara si clasica; a treia serie – c) educatia superioara si
stiintifica; a patra serie - d) educatia normala a cincea serie - e) educatia femeilor; a sasea
serie - f) educatia in raporturile ei cu legislatia si cu institutiile scolare (vezi Caiete de pedagogie
moderna, nr.2/1970 p.35 -37;
Obiectul si etapele pedagogiei comparate
- Curs 1 continuare -

3. Etapa invatamantului in strainatate- sec XIX:- dezvoltarea inv.


public si inflorirea nationalismelor
Principalele contributii: a) germane: Niemeyer A.H. 1824 -
Obs.de calatorie prin Germania si in strainatate; Fischer, 1827
experientele educative engleze; Thiersch F.W.,1938 experientele
germane, olandeze, franceze, belgiene); b) franceze: V.Cousin,
1832 – Raport privind starea inv. Secundar in Prusia ( a stat la baza
Legii Guizot din 1833);Rendu 1841, 1844; Levasseur 1892 si 1897
date statistice privind educatia primara in mai multe tari europene; c)
britanice : J. Kay – Conditia sociala si invatatura poporului in Anglia
si in Europa, 1850;M. Arnold(lucrari in 1861, 1864, 1868) lucrari
despre invat. din Anglia si Franta, dar mai ales cautarea ynui
principiu explicativ; d) nord-americane Horace Mann(
1844),W.T.Harris, Rapoarte anuale in calitate de comisar pt.
educatie; e) romanesti- C.Dimitrescu-Iasi, 1891( Un pedagog
spaniol ),subliniaza importanta finalitatilor p.c.
Curs 2: Etapele si metodele pedagogiei comparate

4.Etapa sistematica( inceputul sec XX):- primul curs de p.c. intr-o universitate
(Columbia, 1963 - Bereday);
M.Sadler- trei rapoarte asupra inv. din Germania, Franta si S.U.A.,
elaboreaza teoria factorilor determinanti ( comentariu de text);
Issac Kandel, 1930- Eseuri de p.c.,1933- P.C, 1954 – Noua era in
educ.Studiu comparativ, promoveaza cerc. comparativa interdisc. Si
fundam. o teorie istorica a p.c.; Nicholas Hans, 1949 P.C.Studiul factorilor
educ. si al traditiei, fundamenteaza trei categorii de factori care determina
sist educative:1- f. naturali; 2- f. religiosi; 3- f. laici; adept al sociologismului
structural;
Franz Hilker( teoria comparatiei pure = 4 etape: 1- descrierea, 2-interpre-
tarea, 3- juxtapunerea, 4- comparatia); membru fondator al Societatii de
stiinta comparativa a educatiei din Europa;1962- P.C.;Istoria, Teoria si
Practica, a elaborat teoria comparatiei pure, introduce criteriul tertium
comparationis. A compara = a relationa. Relationarea se bazeaza pe
conformitati, asemanatri si deosebiri; Aplicatie-analiza text…p.58
Etapele si metodele pedagogiei comparate
- Curs 2 continuare -

Fr.Schneider, prof de p.c. la Academia din Bonn sila Univ din


Munchen, fondator al Insti. pt. stiinta comparativa a educatiei(1946). A
elaborat teoria privind rolul factorilor endogeni si exogeni ( a celor 10 forte
formative sau dinamice) care determina teoria si practica educativa. Studiul
teoriei si practicii educative trebuie facut din tripla perspectiva: 1-
pragmatico- culturala(f. exogeni); 2- pragmatico- personala( rolul marilor
pedagogi);3 - pragmatico- ideala(f. endogeni sau imanenti)
Aplicatie-analiza text…p.54,55,56
Pedro Rossello – a predat p.c. la Instit. J.J.Rousseau, a fost director
fondator al B.I.E.( Biroul International al Educatiei),; Anuarul international al
educatiei si invatamantului ( 18 vol.);
- teoria curentelor educative- vizeaza metodol.identific. tendintelor din
educ. prin analiza inferentelor datelor si statisticilor privind educatia si
invatamantul;
- cercetarea comp.se realizeaza in 4 operatii: 1- compararea monografiilor;
2-juxtapunerea monografiilor; 3- tablouri comparative; 4-compararea
propriu-zisa;
Aplicatie-analiza text…p.60 - 61
Etapele si metodele pedagogiei comparate
- Curs 2 continuare

Maurice Debesse :seful catedrei de stiinte ale educatiei la


Sorbona; Pentru o geografie a educatiei (1972), Ce este educ.
comp ? (1958);
- abordarea educatiei din perspectiva comparativismului se poate
face diacronic si sincronic, prin compararea diferentelor spatiale
(geografia educatiei = nomenclatura + localizarea + descrierea +
explicarea faptelor pedagogice);
- identifica doua directii de cercetare ale geografiei educatiei : 1-
cartografie a faptelor educative, 2- expli- carea faptelor pedag. prin
prisma ecologiei, micro- mediilor si macromediilor .
Etapele si metodele pedagogiei comparate
- Curs 2 continuare -

`
George Bereday, prof. de p.c. la Univ. Columbia, editor al publicatiei Revista
educatiei comparate; lucrarea Metoda comparativa in educatie ( 1964);
- Preia si dezvolta modelul lui Hilker, dar accentueaza aspectul empiric:
1- nivelul descriptiv ( geografia ed.)= vizite+cerc. de surse ( primare,
secundare, auxiliare);
2 – nivelul interpretarii = evaluarea datelor prin prisma unor factori de pordin
istoric, politic, economic, social);
3 – nivelul juxtapunerii = analiza provizorie a datelor pentru ale grupa in
categorii comparabile; juxtapunerea este: a- tabulara/verticala si b –
textuala/orizontala ;
4 – nivelul comparatiei propriu- zise = tratarea simultana a tuturor tarilor
(verificarea ipotezei derivata din juxtapunere): comparatia e de doua tipuri :
a – ajustata = alternare simetrica intre domeniile luate in studiu; b –
ilustrativa = prezentare unor date cu caracter ilustrativ pentru fiecare tara (
se face cand tipul a nu e posibil)
Curs 3: Etapele si metodele pedagogiei comparate

Brian Holmes, prof. de p. c. la Univ din Londra. Lucrarea


Problemele din educatie. Abordare comparativa ( 1965);
- Problem solving – ul este considerata ca metoda a reformelor
educationale.Analiza comp. se face in urmatoarele 8 secvente ( ca la J.
Dewey , etapele gandirii reflexive): 1- problema ca atare; 2- prefigurarea
solutiilor posibile; 3- reflectii asupra problemei; 4- analiza sit. contextuale; 5-
construirea ipotezei ( noi); 6- testarea ipotezelor prin deductii si prin
compararea rezultatelor preconizate cu cele prezente; 7- concluzii; 8-
reexaminarea procesului ( daca e cazul). Atentie deosebita trebuie acordata
urmatoarelor aspecte: a- alegerea problemei si analiza; b- formularea
solutiilor posibile; c- identificarea factorilor relevanti; d- predictia, ca baza a
planificarii educationale.
A elaborat un cadru conceptual pentru identificarea si clasarea datelor,
identificarea surselor care produc probleme si evaluarea consecintelor a
inovatiilor si a deciziilor. Trei elemente structurale sunt mai importante:
1- structura normativa; 2- structura institutionala; 3- structura
fizica/materiala.
Etapele si metodele pedagogiei comparate
- Curs 3 continuare -

5.Organismele internationale:
Biroul International al Educatiei ( BIE), infiintat in 1925 la Geneva : a organizat, tot
la 2 ani, Conferinta Internationala a Educatiei ( pentru ministrii ed.), iar continutul a
fost publicat in Anuarul International al Educatiei . BIE a fost inclusa in UNESCO (
1969);
UNESCO, creata in 1945 si cuprinde, azi, practic toate tarile de pe glob, are inscrise
in art. 1 si 2 din Constitutie atributiile in domeniul educatiei si culturii ( analiza de
text…p 65). Cuprinde trei entitati ( BIE, IIPE si Institutul de la Hamburg, care scoate
Revista Internationala de Educatie).
Aplicatie analiza ultimelor doua rapoarte
UNESCO Publishing, Education for All by 2015, Monitoring report, Oxford University
Press, 2007 si UNESCO Publishing, Strong fundations, Monitoring report, Oxford
University Press, 2007. Vezi si anexa…
Etapele si metodele pedagogiei comparate
- Curs 3 continuare -

6. Etapa actuala a p.c.:


Asociatii cu caracter international:
Consiliul Mondial al Societatilor de Educatie Comparata- a fost infiintat
in 1970 si cuprinde 13 societati membre; a organizat la 3-4 ani, Congresele
Mondiale de Educatie Comparata, iar documentele acestora au fost
publicate;a colaborat cu UNESCO: sustine publicatia petriodica Newsletter;

Societatea de Educatie Comparata in Europa, a fost creata in 1961, ca o


asociatie de membri individuali, nu ca o grupare de societati nationale;
organizeaza din doi in doi ani, Conferinte pe teme comparative;
Agentii nationale/internationale de evaluare a calitatii invatamantului (
ARACIP; ARACIS)
In mai multe tari au fost infiintate asociatii ale comparatistilor, ca de
exemplu in : SUA, Anglia, Germania, Franta, Spania, Japonia etc
Curs 4: Perspective ale abordarii metodologice
- sinteza -

1.Perspectiva descriptiva: repere in cursurile precedente:


- relatarile de calatorie; tabelele lui M.J.de Paris; “teoria
transplantului cultural”(V.Cousin,Friedrich W.Thiersch,H.Mann,
K.D.Usinski,G.Costa-Floru; geografia educatiei (M.Debesse).

2.Perspectiva explicativa: repere in cursurile precedente:


- teoria principiului explicativ (Matthew Arnold);
- teoria” factorilor determinanti”(M.Ernest Sadler) si a factorilor
endogeni(Friedrich Schneider);
- teoria istorica(Issac L.Kandel);
- teoria “comparatiei pure” ( Franz Hilker);
Curs 4 : Perspective ale abordarii metodologice
- sinteza –continuare-

3. Perspectiva aplicativ - teoretica a p.c.- repere din cursurile precedente:


- teoria curentelor educative ( Pedro Rossello
- dimensiunea empirica a metodei comparative (Z.E.Bereday )
- teoria comprehensiva a cercetarii comparative:1- juxtapunerea; 2- descrierea; 3-
explicarea; 4- intelegerea; 5- interpretarea; 6- compararea (S. Stoian)
- “problem-solvingul”-metoda a reformelor educationale ( Brian Holmes);
- teoria/metoda clasificarii (H.Grace, 1962),in care p.c. urmeaza linia doctrinelor
pedagogice din care face parte: a) a oportunitatii si actiunii spontane ( tipul nord-
american); b)a indoctrinarii (tipul sovietic); c) scolastica (tipul chinezesc); d) teoria
pragmatica (a actiunii deliberate)

4. Perspectiva axiologica, porneste de la ideea valorizarii, dar se concretizeaza in


aprecierea valorii sau a lipsei de valoare a sistemelor educative”
- teorii sociologice: “sociologismul structural ”- Nicholas Hans; ” reproductia culturala”-
P.Bourdieu, Passeron
Curs 5: Perspective ale abordarii metodologice
- sinteza -

5. Dimensiunea stiintifica a metodei comparate: concepte de baza si rapoarte


de evaluare;
- Evidentiaza relatia dintre capacitatile fundamentale de cunoastere si metodologii ca
produse ale urmatoarelor combinatii: inductie – deductie sau analiza – sinteza.
Astfel,distingem: a)capacitati/metodologii analitice –capac. de observatie/metodol.
descriptiva si b) capac. de manipulare/metodol. experimentala;
b)capacitati/metododolgii predominant sintetice: capac. de perceptie
temporala/metodol. istorica si capac. de perceptie spatiala/metodol. comparativa;
- P.C. este stiinta pedagogica datorita metodei si urmatoarelor caracteristici:
- actiunea de a compara presupune a vedea, a analiza, a ordona, a decide;
- se invoca un criteriu de comparatie/tertium comparationis ( adica
elementul al treilea , cel care permite compararea a doua fapte). Tertium asigura
utilizarea unor factori subiectivi;
- are proprietati care decurg din natura obiectului comparatiei: a) caracter
fenomenologic; b) pluralitate; c)omogenitate; d) globalitate;
Curs 5: Perspective ale abordarii metodologice
- sinteza -continuare

- unitatile de comparat pot fi: a) internationale ( fie global, fie intre mostre nationale);
b) nationale (intra - nationale), unde se compara: unitati speciale, unitati etnice,
unitati ideologice , unitati sectoriale, unitati institutionale; c) supra - nationale : unitati
geografice, unitati culturale, unitati economice, unitati politice;
- se realizeaza intr-o succesiune de faze: 1- identificarea problemei si formularea
uneia sau mai multor pre - ipoteze; 2 – delimitarea obiectului si a metodei ; 3 – faza
analitica (strangerea datelor, analiza datelor); 4 – formularea ipotezei/ipotezelor; 5 –
faza sintetica ( selectarea datelor si concluziilor nanalitice, juxtapunerea concluziilor
si datelor selectate, comparatia valorizanta, concluziile comparativa; 6 – cercetarea
comparativa interdisciplinara; 7 – redactarea raportului de cecetare.
Alte modele vezi p. 126 -127);
- recurge la metode si tehnici auxiliare: reflectii filosofice; consideratii istorice; valori
impartasite de stiintele nomotetice (umane) si sociale; metode si tehnici statistice;
metode de analiza calitativa ( analiza de continut, analiza de sistem); tehnicile grafice
( organigrame, harti, piramide, suprafete, histograme, diagrame procentuale, curbe
cronologice) vezi anexa 3
Curs 5: Perspective ale abordarii metodologice
- sinteza – continuare-

- utilizeaza surse diverse: a) primare: documente oficiale(


legi,documentele unor reuniuni, planuri de inv., ordine de ministru,
dispozitii ad-tive, date statistice);documente neoficiale ale( partidelor
politice din opozitie,asociatiilor stiintifice, culturale, religioase etc.);
documente proprii; b) secundare: studii descriptive si studii
comparative publicate in lucrari fundamentale,tratate de pedagogie
comparata, periodice etc. sau in reviste, in rapoarte, in documente
de lucru; c) surse auxiliare: literatura, dictionare sau glosare cu
terminologie pedagogica,manifestari cultural educative,
religioase,economice,artistice etc.,relatari politice;
- utilizeaza clasificari internationale, care permit
uniformizarea criteriilor de analiza a sistemelor scolare( de exemplu
Clasificarea sistemelor de invatamant, utilizata de OCDE, din 1972,
vezi p.166 – 167) sau clasificari realizate de UNESCO pentru limba
utilizata (CITE sau ISCED) sau pentru nivelurile invatamantului ( de
la 1 la 9) si pentru nivelul de studiu, precum si pentru nivelul de
pregatire a personalului didactic. Exemple la p.166 - 169
Curs 6: Model de raport anual de evaluare internă a
calităţii

Pentru detalii vezi anexa 1


• Raport pentru anul şcolar…………………………………….., finalizat la data de …………........ de
către CEAC, având următoarea componenţă:
• 1. …………………………………………
• 2. …………………………………………
• 3. …………………………………………
• 4. …………………………………………
• 5. …………………………………………
• 6. …………………………………………
• ……………………………………………
• PARTEA I. INFORMATII GENERALE

• A) DATE DE IDENTIFICARE:
• Denumirea unităţii de învăţământ :……………..Unitate de învăţământ din sistemul de stat
/particular………..: Localitate / judeţ:……………….Adresa :Cod poştal:…….Telefon – fax
(incluzând prefixul de zonă):E - mail:Niveluri de învăţământ / specializări /calificări profesionale
autorizate să funcţioneze provizoriu / acreditate :(se va preciza baza legală de funcţionare pentru
fiecare nivel de învăţământ / specializare / calificare profesională )
• Informaţii privind persoana juridică iniţiatoare (dacă este cazul):Localitate/judeţ, adresa, cod
poştal, telefon-fax (incluzând prefixul de zonă), email:
• Unitatea de învăţământ a înaintat Raport anual de evaluare internă la ARACIP în anul/anii.............
Curs 6: Model de raport anual de evaluare…
continuare

• Nivel de învăţământ…....................
• Număr de clase/ grupe……….Număr de elevi / copii /
adulţi………………..
• Formade învăţământ…………Limba de predare………….Preşcolar
……..
• Primar……,din care clI….cl. a –II-a….cl. a –III-a….cl. a –IV-
a….Total… Secundar inferior/Gimnaziudin carecl. a –V-a…..cl. a –
VI-a….cl. a –VII-a…cl. a –VIII-a…..Total…..Liceal,(ciclul
inferior)…..din care cl. a –IX-a….. cl. a –X-a……..Total…..SAMcl. a
–IX-a…..cl. a –X-a…….Total…….An de completare………..
• Liceal(ciclul superior)cl. a –XI-a…..cl. a –XII-a……cl. a –XIII-a …
Total…. Postliceal…….., din care………Maiştri, din care anI…..an
II…..an III…..Total……
• Postliceal,din care an I….an II….an III…..Total…..
Curs 6: Model de raport anual de evaluare…
- continuare -

• Distribuţia efectivelor de elevi, din anul şcolar curent, în funcţie de filieră, profil /
domeniu, specializare / calificare profesională:
• Nr. Crt.
• Nivel FilierăProfil / DomeniuSpecializare / Calificare profesională
• Număr clase
• Număr elevi
• C) INFORMAŢII PRIVIND RESURSELE UMANE
• C.1.Personalul de conducere
• Director(numele şi prenumele)
• CalificareaGradul didactic
• Vechime la catedră
• Documentul de numireîn funcţie
• Modalitatea numirii pe funcţie
• Unitatea de învăţământ la care are norma de bază
• Unitatea de învăţământ la care este titular (dacă e cazul)
• Observaţii - dacă este cazul(directorul este cadru didactic cu studii în străinătate
echivalate / neechivalate în România)
Curs 6: Model de raport anual de evaluare…
- continuare -

C.2.Personalul didactic:
Număr total de cadre didactice
Număr de norme didactice întregi / posturi
Număr de cadre didactice cu norma de bază în unitatea de învăţământ…../
…..procent din număr de persoane /…. norme întregi, după caz
Număr de titulari…/procent din număr de norme întregi… / posturi
Număr de cadre calificate …./ procent din număr de cadre didactice….
Modalitatea angajării pe post*(titularizare…, detaşare…, suplinire.., transfer…;
exprimare numerică şi procentuală)

Observaţii - dacă este cazul(personal didactic cu studii în străinătate


echivalate/neechivalate în România) 1. Pentru personalul didactic din
unităţile de învăţământ de stat se va face referire la modalitatea angajării pe
post în conformitate cu Legea nr.84/1995, şi cu Legea nr.128/1997
Curs 6: Model de raport anual de evaluare…
- continuare -

• 2. Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ particulare se va face referire la


modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr.84/1995, cu Legea nr.128/1997,
O.MEdC 5656/2004, precum şi cu precitările MEdCT nr.34536/18.06.2008
• Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:
• C.3.Personalul didactic auxiliar - număr pe categorii:
• C.4.Personalul nedidactic (număr pe categorii):
• D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ŞCOLARE
• E) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE AUXILIARE /INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE
ADMINISTRATIVE
• F) CURRICULUM

• PARTEA A II-A
• DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII REALIZATE
• Se vor enumeră activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii realizate în anul şcolar trecut.
• Se vor evidenţia rezultatele şi efectele acestor activităţi în privinţa creşterii calităţii educaţiei
oferite de către unitatea şcolară – în special asupra indicatorilor de calitate din standardele
naţionale.

• NOTA:Începând cu cel de al doilea raport anual, se vor face referiri explicite la planurile şi
activităţile de îmbunătăţire a calităţii propuse în raportul / rapoartele anterioare şi realizate
în cursul anului şcolar precedent.
Curs 6: Model de raport anual de evaluare…
- continuare -

• PARTEA A-III-A
• NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ, CONFORM
STANDARDELOR DE ACREDITARE ŞI DE EVALUARE PERIODICĂ (H.G. nr.
21/18.01.200) şi STANDARDELOR DE REFERINŢĂ - document supus dezbaterii
publice
1.Ce înseamnă „standard”, „standard de referinţă”, „indicator de performanţă” ?
• Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau
rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în
educaţie.
• Aceste sunt exprimate prin Standardele de acreditare şi de evaluare periodică.
• Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel
optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe
baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial.
• Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de
realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin
raportare la standarde, respectiv la standarde de referinţă
Curs 6: Model de raport anual de evaluare…
- continuare -

• 2. Unde se găsesc indicatorii şi descriptorii pentru judecarea nivelului de realizare ?


• În anexa 2 a H.G. nr. 21/2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare
provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare
şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
• În documentul Standarde de referinţă şi indicatori de performanţă pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, document supus dezbaterii publice.
• Precizăm că indicatorii de performanţă sunt aceiaşi atât în Standardele de acreditare şi de
evaluare periodică, cât şi în Standardele de referinţă (de calitate). Fiecare indicator de
performanţă are unul sau mai mulţi descriptori (cerinţe), diferenţiaţi în funcţie de categoria de
standard.
• PARTEA A IV-A.
• PLANUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII EDUCAŢIEI OFERITE PENTRU ANUL ŞCOLAR
URMĂTOR.
• Se vor enumeră activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii care sunt preconizate în anul şcolar
următor.
• Se vor evidenţia efectele scontate (în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de către unitatea
şcolară) – în special asupra indicatorilor de calitate din standardele naţionale.

• Nota. Se va face aplicatie pe anexa 2


Curs 7: Educaţia şi învăţământul in faţa provocărilor lumii
contemporane(globalizarea,informatizarea,diversificarea etc.)
Interdependenta pedagogiei comparate cu stiintele educatiei/nomotetice

- Pedagogia comparata si stiintele teleologice ale educatiei:


filosofia ed. si teologia ed;
– Pedagogia comparata si stiintele antropologice ale educatiei:
psihologia ed. biologia ed., sociologia ed., antropologia ed.;
– Pedagogia comparata si stiintele metodologoce ale educatiei:
didactica, orientare, organizarea scolii, politica ed.,economia
ed.,planificarea ed.;
– Pedagogia comparata stiintele sintetice educatiei: pedagogia
generale, pedagogia diferentiala;
– Pedagogia comparata si istoria educatiei;