Personaje

Portretizarea personajelor se face prin tehnica balzacian a descrierii mediului i a fizionomiei. Astfel tipologiile clasice (avarul, ipohondrul, gelosul) sunt introduse ntr-un context social care le confer o dimensiune psihologic, transformnd realismul tradiional ntr-o comedie uman. Ca trstur a esteticii moderne, autorul ambiguizeaz personajele i arat de asemenea un interes pentru procese psihice deviante care au la baz ereditatea i mediul: alienare, senilitate (naturalism).

Otilia Mrculescu
Personajul eponim al romanului, Otilia este fiica adoptiv a lui Costache Giurgiuveanu din a doua cstorie. n stil caracteristic balzacian, aparena acesteia este surprins cu precizie de ochiul de estet al lui Felix: fata prea s aib vreo 18-19 ani. Faa mslinie, cu nasul mic i ochii foarte albatrii arat i mai copilaroas ntre multele bucle i gulerul de dantel. ns n trupul subiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fr acea slbiciune supt i ptat a Aureliei, era o mare libertate de micri, o stpnire desvrit de femeie. Caracterizat indirect de mediu, aceasta iese n eviden prin contrast, ntr-o societate burghez snoab i delstoare, Otilia fiind mereu atent la aparene. Prin antitez, aceasta apare ca opusul Aurici, prin feminitatea ei misterioas i rafinat. Pe plan social, Otilia se erijeaz rapid ca adevrat stpn a casei la care Felix nva s se duc pentru fiecare problem. Aceasta o pune n conflictul financiar existent ntr-o poziie opus familiei Tulea, ca o rival pentru averea lui Costache.

Felix Sima
Este personajul protagonist, dinamic (schimbtor) i complex, participnd la aciune n calitate de martor i purttor de cuvnt al autorului. Statutul su social i psihologic l ncadreaz n categoria intelectualilor de elit, autentici. Unul dintre cele dou planuri ale romanului este drumul formrii unui tnr, acesta fiind Felix Sima. Cariera lui Felix se mplinete n mod strlucit (devine doctor), dar cstoria nu-l va ncadra n armonia cosmic, privilegiu pe care-l au numai cuplurile bazate pe iubire.

Leonida Pascalopol
Moierul este un aristocrat care i caut ieirea din blazare prin lux si rafinament spiritual. Traieste si el un sentiment complex de paternitate, caruia i-a gasit un paleativ n familia lui mos Costache. Acesta se autocaracterizeaz ntr-o convorbire cu Felix astfel: Eu, domnule Felix, da-mi voie sa ma marturisesc dumitale ca unui prieten, n-am fost fericit in casnicie. Intia sotie nu mi-a dat cinstea ce mi se cuvenea. In sufletul meu de mosier prozaic se ascunde putin romantism. O cunosc pe Otilia de cnd era mica si pot spune ca a crescut sub ochii mei. Daca Dumnezeu mi-ar fi dat libertatea sa-mi fac

femeia cum vreau eu, as fi facut-o ca pe domnisoara Otilia. O iubesc si eu in felul meu, scumpe domnule Felix, pe Otilia, si poate ca nu ma insel cnd iti afirm ca si ea ma iubeste pe rnine. Nici nu e greu, fiindca un dezamagit ca mine e un om fara pretentii. Eu nu i-am cerut niciodata nimic domnisoarei Otilia si n-am prea stat ca sa disting ce e patern si e ce viril in dragostea mea.(...) S-a format intre noi o rudenie sui generis... Domnule Felix, mi-ai intunecat existenta, iti spun drept, mi-ai stricat niste nevinovate tabieturi de celibatar. Am nevoie de domnisoara Otilia, ea e micul meu viiu sentimental. Daca nu pot fi un amant, ramn totdeauna un nepretuit prieten si parinte.

Costache Giurgiuveanu
Pivotul romanului; psihologia sa de avar, controleaz i conflictul financiar i pe cel erotic, ntre Felix i Otilia. Aciunea romanului ncepe cu prima ntlnire ntre el i Felix i se termin cu moartea acestuia. Avariia lui mos Costache este ndulcit de sentimentul patern pe care l manifest fa de Otilia, un sentiment nsa care nu se realizeaza este repetat umbrit de teama pentru averea lui. Mai mult, afectiunea fa de "fe-fetia" sa apare i ca o compensaie moral pentru averea mamei Otiliei, pe care i-a nsuit-o fr vreo form legal, fapt ce a cauzat moartea acesteia si care conditioneaza acum starea materiala a Otiliei. Propriu-zis, o buna parte din averea lui mos Costache e averea mamei Otiliei, respectiv a Otiliei, pe care si-a insusit-o prin drept familial. De la nceputul romanului, personajul apare n aceasta postura. Tentativa de a nu-l primi pe Felix, desi ii este unchi si tutore - adica administrator al averii acestuia pna la majorat - il defineste ca atare, precum furtul meschin din veniturile acestuia, precum i de la Pascalopol. Cumpr material demolat, mai ieftin, sau ncearc la mai multe farmacii ca s vad la care e mai ieftin, pentru cteva centime. Mnnca cu lcomie la masa oferit de un fost chiria devenit proprietar, dar aproape nu-i d bani Marinei pentru mncare. Scena mbolnvirii subite, n care este rapid nconjurat de familia Tulea, dezvluie elocvent izolarea indus de teama pierderii averii. Otilia este singura care-i mai este alturi, iubindu-l necondiionat, dar avariia lui ndeprteaz repetat pe toi ceilali, Felix, Marina, vduva care-l ngrijea, Pascalopol. G. Calinescu relev n tue groteti un personajul definit esenial printr-un singur aspect prin nenumrate instane de comic de situaie. Nici momentele de suferin ale bolnavului nu sunt lipsite de ridicol. Moartea lui nu inspir un sentiment tragic, ci unul comic, realizat parc de o fars a destinului. La captul consecinelor avariiei lui mos Costache se profileaz situaia precar a Otiliei. Aceasta nu este nfiat i beneficiaz doar de o mic parte din banii lui, lsai n paz lui Pascalopol. Prin acest personaj autorul romanului condamna societatea epocii, care a generat oameni cu asemenea vicii dezumanizante.

Aglae Tulea
Baba absolut, aceasta este caracterizat succint ntr-o convorbire dintre Felix si Weissmann: "... aa o femeie rea ca mtua dumitale, s nu te superi, n-am vzut... Este baba absolut, fr cusur n ru, pot s jur. Brbatul ei nnebunea i fr infecie."

Sora lui mo Costache, aceasta este asemenea lui definit de dorina de a se mbogi, mai cu seam motenind banii lui. Astfel, aceasta devine autoritar i agresiv n faa slbiciunii, "ca un comandant de militrie", fr nici un considerent moral, caracteristici relevate vibrant de scena ocuprii casei fratelui ei n momentele lui de boal. Angrennd toat familia Tulea n urma ei aceasta vegheaz nfrigurat ca Felix i Otilia s nu nstrineze ceva n timp ce ceilali mut i scotocesc mobilierul n cutarea banilor. "n vreme ce cadavrul sttea inert peste plapuma i ncepuse s ia tonuri ceroase, Aglae, Olimpia, Aurica i Titi scotoceau n toate prile, trgeau sertarele, desfceau garderobul, cutau prin sob (...) Furioas, Aglae trnti uile dulapurilor, trase covoarele, fr s le mai aseze la loc, desfcu cutiile mari de la masa de joc i de la cea din sufragerie (...). Negsind nimic n haine, trase perna de sub capul lui mo Costache, privi pe sub cearceaf, apoi ridic cu putere salteaua, rsturnnd cadavrul spre perete." Despotismul Aglaei se exercita asupra ntregii familii, influennd pn i alegerea lui Costache de a o nfia pe Otilia. Timorai Otilia si Felix o contempl cu dezgust si dispret: "...n familia n care m aflu unul pndete pe cellalt i-l cred capabil pe fiecare, pentru bani, de cele mai mari mrsavii." (Felix) S-a observat c totusi Aglae i apra copiii i c goana ei fr scrupule dup averea lui mo Costache are o justificare n acest scop. Pledeaz ca Simion s-i dea zestrea Olimpiei, soia lui Stnic, i caut zadarnic un so Aurici, l ine sub aripa ei pe nevolnicul Titi. n acelasi timp nsa il arunc n ospiciu pe Simion fr remucri, pentru a se elibera de povar, ca s-si triasc viata. Avid de avere, Aglae nu cunoate limite morale i manifestrile ei se dezlnuie spasmodic i fr ezitare.

Stnic Raiu
Arivistul fr scrupul moral i escrocul locvace, Stnic este un avocat fr procese care i exercita debitul verbal n snul familiei i n cercul prietenilor. Tema lui favorit este paternitatea, cstoria, familia. Patosul discursului ocazional, instantaneu, este rezultatul unei experiente ctigate i pe care o repet cu orice ocazie. Obiectivul urmarit este banul, pe care nu se sfieste s-l dobndeasc de la oricine i n orice calitate. Activiatea lui const n general prin cutarea unor ci de a obine bani, de la oricine, fr discriminare: Otilia, Felix si de la Pascalopol, si de la Marina, ca i de la rudele sale. Nu pierde nici o ocazie sa "ciupa", incredintat ca va putea pune odata mna pe banii lui mos Costache, pe care, intr-adevar, ii fura pur si simplu. mbogtit, paraseste pe Olimpia, casatorindu-se cu Georgeta; a fost chiar prefect intr-o scurta guvernare, este proprietarul unui block-haus si patroneaza tripouri si cercuri de morfinomani. Stanica este si el un produs al societaitii capitaliste, incadrndu-se in seria tipologica reprezentata de Dinu Paturica, Tanase Scatiu, Gore Pirgu si Iancu Urmatecu, eroul romanului lui Ion Marin Sadoveanu. n zugrvirea tipului, Clinescu folosete o diversitate stilistic care-l transform n "o figura extraordinara", cum observ criticul Ovid S. Crohmalniceanu, care adaug: "volubilitatea

personajului are atta intensitate vital, nct ridic arta de a trivializa orice lucru i de a-l umfla fantastic la o adevarat perfeciune. n materie de demagogie i versatilitate, Stnica are geniu. Nu e foarte departe de adevr cnd spune: He, he, Stnic e profund, degeaba ncercai dumneavoastr s-l luai peste picior. Dac Stnic are geniu, acesta e un geniu al rului.[1]

Simion Tulea
Simion Tulea simbolizeaz n roman maniacul decrepit, czut n senilitate.

Aurica Tulea
Aurica Tulea reprezint tipul fetei batrane.

Titi Tulea
reprezinta tipul debilului mental

Olimpia
Potrivit lui Clinescu Olimpia o reprezint pe femeia placid.

Georgeta
reprezinta tipul femeii usoare