Sunteți pe pagina 1din 10

2013 Anul omagial al Sfinilor mprai Constantin i Elena

REFERAT:
Viaa i activitatea misionar a Sfinilor mprai Constatin i Elena, cei ntocmai cu Apostolii

Susintor: Prof. Andronache Alexandrina


1

Viaa i activitatea misionar a Sfinilor mprai Constatin i Elena, cei ntocmai cu Apostolii

Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne a rnduit ca anul 2013 s fie aezat sub patronajul spiritul al Sfntului mprat Constantin i al maicii sale, mprateasa Elena. Aceast Hotarare este ntemeiat pe faptul c, n anul 2013 se mpinesc 1700 de ani de la semnarea Edictului de la Mediolan (313), document deosebit de importanta pentru Biseric, dar si pentru ntreaga istorie a crestinismului.

Viaa Sfntului mprat Constatin cel Mare


Personalitatea lui Constatin cel Mare este diferit perceput i prezentat de istorici, dup confesiunea crora ei aparin. Biserica Ortodox l consider Sfnt, Biserica Catolic l consider cel Mare, n timp ce protestanii l percep ca pe un mare om politic. Pe numele su ntreg, Falius Valerius Constantinus, acesta s-a nscut la Ni, n sudul Dunrii ca fiu al generalului roman Constantius Chlorus, ce a devenit mai trziu cezar i august pentru Occident, i al Elenei (Flavia Iulia Helena), prima soie a lui Chlorus, dar pe care a repudiat-o dup ce a ajuns cezar. Pe scena politic Constatin apare n jurul anul 305 cnd este asociat de tatl su la domnie. Pe cnd era n Britania Constanius Chlorus se mbolnavete grav i moare, dar mai nainte de aceasta ncredineaz fiului su, Constantin ntreaga sa mpraie. Dup decesul tatlui su acesta urca pe tronul stapnirii, cu nvoirea a toata lumea, pentru c se tia c era odrasl ieit din rdcin bun i roditoare. Episodul cel mai semnificativ din viaa tnrului mprat, dar totodat i pentru istoria cretinismului a fost acela din ajunul luptei mpotriva lui Maxeniu. Potrivit Istoriculi Eusebiu de Cezareea n ajunul luptei datat la 28 octombrie 312, la Podul Vulturului, mpratul Constantin a avut o vedenie n plin zi. Acesta a vzut pe cer semnul Fiului Omului, adic o cruce luminoas ce avea urmatoarea nsemnare in hoc signo vince(ntru acest semn vei nvinge). Vedenia i-a fost lmurita chiar n noapte aceea, cnd mpratul a avut iarai o viziune, n care Mntuitorul Iisus Hristos i s-a artat cu acelai semn al crucii, cerndu-i s coas pe steagurile oteti semnul biruinei asupra morii, semn care s le fie protector mpotriva vramaului. nelegnd mesajul, n urmtoarea zi, Constantin ordon ca s fie confecionat un stag special care avea imprimat monograma cretin. i cum sdea mpratul, nlnd struitoare rugciune, i s-a artat un semn cu totul fr seamn de la Dumnezeu dac l-am fi aflat din gura altcuivapoate nu ne-ar fi tocmai uor si dm crezare; dar de vrema ce nsui mpratul, purttorul de biruin, ne-a destinuit nou nine acesta lucruri, celor ce scriem aceast carte, anume mult mai trziu, cnd am fost socotii vrednici de cunotina i prezenta sa, cine m intreb, ar mai pute pune la ndoialexactitatea mrturisirii, mai ales c, ntre timp, viitorul avea s aduc el nsui mrturie despre adevrul ei? Deci, cam pe la ceasurile amiezii, cnd ncepe ziua s scad,
2

zicea Constatin c vzuse cu ochii si pe cer, strjuind deasupra soarelui, semnul mrturisitor de biruin al unei Cruci ntocmite din lumin i c odat cu ea putuse deslui i un scris glsuind: S biruieti ntru aceasta!; dup care, la vederea unei asemnea priveliti, fuseser cuprini de uimire i el i ntreaga oaste ( care, cum mrluia pe drum, venea pe urmele sale, i deaceea asistase i ea la minune). Aceast artare, povesta Constantin c-l descupnise, neputndu-i el pricepe tlcul. Or, tot cugetnd la ea i adncindu-se n gnduri, iat c s-a lsat noapte fra s prind el de veste. i, adormind el, i s-a artat Hristosul lui Dumnezeu, cu semnul vzut mia inainte pe cer, poruncindu-i s nchupuie la rndul su semnul ce i se artase sus pe cer spre a se pune sub ocrotirea lui n luptele pe care avea s le poarte cu dumanul. n zori, trezindu-se le mprtise i prietenilor si taina; dup care chemase la sine meteri n prelucrarea aurului i a nestematelor, se aezase el nsui n mijlocul lor i le zugrvise cam cum putea s arate acest semn, dndu-le porunc s-l ntocmeasc i ei la rndul lor aa, din aur i din pietre scumpe. Odat, cnd a binevoit Dumnezeu s ne fac acest bucurie, ne-a nvrednicit nsui mpratul s privim cu ochii notri nsemnul. Acesta arta n felul urmator: de vrful unei cozi de lance nalte i poliet cu aur era prins piezi o stinghie n forma semnului crucii. Sus de tot deasupra ntregului semn, era o cunun mpletit din aur i btut cu pietre nestemate, de toate culorile, prinse des, care n lumina zilei scnteiau era o lucrtur de o frumusee nespus- la privit. Bucata aceea pe pnz prins de stinghie avea o nlime egal cu lungimea ei; iar partea ntins a lancei care era foarte nalt avea ndat sub biruitorul semn al crucii imaginea nchipuit pn la piept , i din aur, - a de Dumnezeu iubitului nostru mprat, precum i pe cea a fiilor si. Ei bine, de acest semn mntuitor s-a folosit mpratul necurmat, n chip de semn ocrotitor mpotriva a toat puterea potrivnic i vrma. i a trimis porunc tuturor unitilor sale s poarte n fruntea lor cte un nsemn alctuit dup modelul acela... Aadar cam n aceiai vreme tulburat de viziunea avut i nemaisocotind cu cale s se mai nchine altui Dumnezeu, dect Celui ce i Se artase, a chemat Constantin la sine pe iniiatii n nvturile Lui, pe care i-a ntrebat ce fel de Dumnezeu era acela i care ar putea fi tlcul artrii semnului vzut de el. Ei i-au rspuns c Acela este nsui Dumnezeu, Fiul UnulNscul al singurului Dumnezeu, i c semnul era simbolul vzut al nemuririi i nsemnul triunfal al biruinei pe care El o avuse asupra morii, ntr-o vreme cnd slluise n treact pe pmnt. Dup aceea l-au mai nvat ei, artndu-i care fusese pricina acestei veniri pe pmnt i chipul anume n care petrecuse iconomia Lui fa de oameni. Cam n acest fel a fost nvat el atunci. Pe de alt parte, dumnezeiasca artare, pe care ntru chip att de neobinuit o putuse vedea el chiar cu ochii si, l umplea de uimire. i comparnd el cereasca viziune cu tlcuirea cuprins n nvtura lor, se ntrea n gndurile lui din ce n ce mai ncredinat c nsui Dumnezeu l aduse la cunoterea ei. Drept aceea a i cerut Constantin s cerceteze Sfintele Scripturi, iar dintre preoii lui Dumnezeu i-a fcut sfetnici, adugnd c Dumnezeu cel vzut de el se cerea slujit cu toat osrdia.1 Fa de relatarea lui Lactaiu, cea a lui Eusebiu din Viaa Fericitului mprat Constantin, alctuit dup moartea mpratului, este mai bogat, evenimentul fiind mbracat ntr-o aur de legend, dar care nu pune la ndoial veridicitatea ntmplrii. Btlia a fost
1

Eusebiu de Cezareea, Viaa Fericitului mprat Constantin, PSB 8, Ed. Basilica, Bucureti 2012, p 103- 104

ctigat de Constantin cu ajutorul lui Dumnezeu, deoarece ajungnd el n apropierea Romnei nu avea dect 20 000 de soldai, pe cand Maxeniu avea peste 150 000. Dup cteva luni de la victoria mpotriva lui Maxeniu, Constantin acord libertate de cult general cretinismului, singura religie ilicit, atunci n ntreg Imperiul Roman. Atitudinea ngduitoare fa de cretini, dup anul 312 nu poate fi n mintea lui Constantin, doar rezultatul uni calcul politic, dup cum au afirmat unii istorici. Rzboiul contra lui Maxeniu nu avea nici un caracter moral-religios, ci obiectivele urmrite erau pur politicomilitare, pentru ca mpratul s se poat bizui pe ajutorul cretinilor nrolai. Armata lui Constantin era format n majoritate din ostai ce proveneau din partea Occodental a Imperiului, iar numrul cretinilor era nesemnificativ. Pe mpratul Constantin l-au influnat educaia i exemplul oferit de tatl su, Constaniu Chlorus, care s-a artat toleant fa de cretini, dar i modelul mamei sale, care a devenit o credincioas zeloas a lui Hristos, deasemenea l-a impresionat sfritul persecutorilor. Totodat, istoricii spun c o cauz deosebit a comportamentului su procretin e fost Episcopul Osiu de Cordoba, care i-a fost i consilier pe problema religioas. mpratul Constantin era din ce n ce mai convins de nereuita persecuiilor i de decadena progresiv a pgnismului, dar aceste fapte reale nu infirm, nici o clip, sinceritatea convingerii sale. Cert este c schimbarea hotrtoare a faptelor sale s-a produs n momentul psihologic octombrie 312, n ajunul luptei cu Maxeniu i este interesant c el atribuie acea victorie lui Dumnezeu, fapt care arat c trecerea sa la cretinism a fost real i binefacatoare pentru acesta.

Activitatea misionar
Politica lui religioas este caracterizat prin fapte de o importan major precum: semnarea Edictului de la Mediolan, alegerea unei noi reedine imperiale, convocarea Sinodului I Ecumenic, nlturarea dispoziiilor i a pedepselor date prin lege contrare spiritului cretinismului (rstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea), sprijinirea i ocrotirea cretinilor prin eliberare din temnie, scutirea Bisericii de dri i inapoierea bunurilor confiscate, acordarea unor sume importante de bani din bugetul Imperiuluipentru ridicarea de Biserici, generalizarea zilei de Duminic, n 321, ca zi de repaos n tot Imperiul, numirea cretinilor n funcii nalte n detrimentul pgnilor. Edictul de la Mediolan

mprejurrile n care s-a eliberat acest act normativ ce a schimbat statutul cretnismului sunt astzi binecunoscute. In februarie 313 Constantin i Liciniu cad de acor comnun asupra acordrii libertii depline de credin i manifestare a cretinilor. Era ajunul nunii lui Liciniu cu sora lui Constantin, Constania. Cu ajutorul acestui edict, cretinismul devenea o religie licit, egal din punct de vedere juridic cu celelate culte pgne. Dar perspectiva Impratului Constatin asupra acestei noi religii depete stadiul de toleran, trecnd n cel al simpatiei i proteciei. Acesta pornete prin a lua msuri, una dup alta, favorbile Bisericii: scutete de taxe pe clericii
4

cretini, dar i de obligaia grea i costisitoare a funciilor municipale, favoare de care se bucurau pn atunci doar preoii pgni, acord subvenii importantepentru intreinerea locaurilor de cult dar i a clerului, cruia i revenea acum datoria de a se ocupa numai de slujirea bisericeasc. Constantin cel Mare a nlturat din legile penale dispoziiile i pedepsele considerate contarea spiritului cretinismului, a imbuntit tratamentul ntemeniailor, a usurat situaia sclavilor, acordnu-le preoilor i episcopilor dreptul de-ai proclama liberi n biseric, n faa credincioilor; a luat msuri de protecie social pentru sraci, orfani, vduve, bolnavi; a modificat n spirit cretin legislaia referitoare lacstorie, celibatari, prini fr copii, s-a ngreuiat procesul de divor, s-a pedepsit adulterul, s-a interzis aruncarea i vinderea copiilor prin ajutoare oferite priniilor sraci. Constantin a fost cel care a generalizat ca zi de repaos n tot Imperiul Roman ziua de duminic, srbtoarea sptmnal a cretinilor, n care se permitea doar lucrul la cmp, deoarece muli dintre trani erau nc pgni. Dup victoria din 323 asupra lui Liciniu, emblemele pgne ncep s dispar, iar msurile favorabile se mulesc considerabil. n funciile cele mai nalte el numea, de preferin, cretini. n ceea ce privete cultul pgn, Constantin devine tolerant, restrndndu-l treptat prin anumite msuri. Chiar cultul mpratului i pierde sensul lui religios, pstrnd ns semnificaia politic. Membrii familiei sale: mama sa Elena, soia sa Fausta, sora sa Anastasia i fiica sa Constantina ofereau episcopilor ndemnuri i mijloace materiale ca s repare bisericile sau s ridice altele mai mari. La Ierusalim, la Antiohia, n Tyr, n Nicomidia i n multe alte locuri s-au ridicat biserici mree, astefel cultul cretin dezvoltndu-se , iar pelerinajul la locurile sfinte lund un mare avnt. Constantinopol

Voina lui Constantin cel Mare de a susine cretinismul s-a vzut i n alegerea unei noi capitale, n caracterul religios ce i s-a data cestui nou ora, prin zidirea de biserici i monumente cretine. Se tie c Roma nu mai era unica capital a Imperiului de la Diocleian, care o mutase la Nicomidia. Constantin a hotrt s prseasc Roma definitiv i s ridice alt ora de reedin. Acesta a fost Constantinopol (Oraul lui Constantin) inaugurat la 11 mai 330. In timp ce Roma era un ora mai mult pgn , Constantinopolul devine o capital de Imperiu cretin, fapt artat prin bisericile, monumentele i atmosfera sa. Mutarea capitalei a avut consecine importante n istoria Imperiului, dar i a Bisericii. Numit i Noua Rom, acesta se ridica ca un nou ora cu mare viitor politic i bisericesc. Dac ar fi s luam n calcul cele spuse de Eusebiu de Cezareea, atunci ar trebui spus c mpratul Constantin a construit n noua capitala peste 50 de biserici. Totodat a fcut s fie demn de o deosebit cinstire i oraul care i poart numele, care a ajuns s strluceasc n temeiul numeroaselor lui lcauri de rugciune, cu biserici mari nchinete mucenicilor, i cu alte cldiri minunate, pe care le-a zidit att n afara cetii, dar chiar i n inima ei. Prin ele, Constantin ntelegea s aduca datorata cinstire amintirii acelora i s-i pun oraul sub ocrotirea Dumnezeului lor. Plin de dumnezeiescul duh al nelepciunii, mpratul, mpratul a hotrt s curee cetetea ce i purta numele de toate formele de idolatrie, astfel nct prin templele ei s nu mai rmn nici urm de statui aa5

ziilor zei, care s poat fi venerate, nici altare mnjite de sngele jertfelor, nici arderi-detot, nici srbtori nchinate demonilor, nici vro alt forma de superstiie...2 Convocarea Sinodului I Ecumenic

Adunarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea din 325, pe lng alte msuri de ordin i interes bisericesc arat, deasemenea, dorina lui Constantin cel Mare de a ridica i de a ajuta Biserica lui Hristos, de a asigura unitatea cretinismului i de a face din el un element devia i rezisten al Imperiului. Politica lui religioas a fcut din cretinism, nainte de sfritul secolului al IV-lea o religie de stat, iar din Ortodoxie, confesiunea ofocial a Impriului Roman. Sinodul a fost convocat n anul 325 de ctre sfntul mprat Constantin cel Mare. Acesta, avnd ca prioritate unitatea Imperiului Roman, i-a chemat pe episcopii Bisericii s se reuneasc spre a trana ampla disput asupra ereziei arianismului, doctrin conform creia Iisus Hristos ar fi fost o creatur, iar nu nscut din venicie i Dumnezeu adevrat. Sinodul ar fi trebuit s se in la Ancyra, dar locul de desfurare a lucrrior acestuia a fost mutat de Constantin la Niceea (mult mai aproape de reedina imperial din Nicomidia), astfel nct mpratului s i fie mai uor s ia parte la Sinod. Conform tradiiei, Primul Sinod de la Niceea s-a ntrunit la 20 mai n anul 325. Ceva mai devreme, n cursul aceluaii an, avusese deja loc un Sinod n Antiohia, prezidat de Sfntul Osius de Cordoba, care a condamnat doctrina arian i pe adepii . Cnd Constantin a convocat Sinodul la Niceea, el a fcut acest lucru n primul rnd pentru a pstra unitatea Imperiului, mai degrab dect ncercnd s influeneze formularea nvturii Bisericii. Dup ce mpratul i-a inut discursul de deschidere, se consider c Sfntul Osius este cel care a prezidat Sinodul, fiind convocat n acest scop chiar de ctre mprat, care i-l alesese drept sftuitor n chestiuni teologice. Teologul i istoricul ortodox Prof. Alexander Schmemann, consider c mpratul i dorea ca acest sinod s fie simbolul i ncununarea victoriei sale asupra lui Licinius i a reunificrii Imperiului 3. n discursul su de deschidere, Sf. Constantin descrie disputele din interiorul Bisericii ca fiind mai periculoase dect rzboaiele sau alte conflicte; ele mi provoac mai mult durere dect orice altceva.4 La data rnduit sinodului spre lmurirea subiectelor cntroversei, s-au adunat toi cei ce urmau s hotrasc ntr-o sal n inima palatului. n sal care prea c le depete pe toate celelalte ca mrime fusese aezat n ordine, de o parte i de cealalt, un numr mare de scaune. Ptrunznd nuntru cei chemai s-au aezat fiecare pe locul su. (...) La un semn vestind apropierea lui Constantin s-a ridicat ntreaga adunare. Atunci a intrat i mpratul, ptrunznd chiar pn n mijlocul lor, aidoma unui nger trimis de Dumnezeu din cer. Constantin era mbrcat cu veminte att de strlucitoare, c aruncau n jur talazuri de fulgere nfocate, crora li se aduga orbitoarea sclipire a aurului i a pietrelor nestemate. Or, spre deosebire de impuntoare nfiare a lui Constantin, se vedea ct de colo c el se ngrijise s-i nvemnteze sufletul cu podoabele fricii de Dumnezeu i ale cucerniciei:
2 3

Eusebiu de Cezareea, Viaa Fericitului mprat Constantin... p.192

Alexander Schmemann, Historical Road of Eastern Orthodoxy, ed. St. Vladimir's Seminary Press, New York, 1997 p. 76
4

Idem...p.77

dovad privirile sale plecate, roeaa aternut n obraji, felul cum pea, i de almiteri ntreg felul su de a fi.5 Este n general admis c Impratul Constantin cel Mare a fost un om cu o mare putere de voin, un ntelept bine intenionat i c el a fcut cretinismului, ca prim mprat cretin cel mai mare serviciu dintre toi mpraii romani. Lui mai ales i se datoreaz libertatea cretinismului, dup lunga perioad a persecuiilor, care au tulburat i strmtorat greu Biserica. Constantin a fost botezat la vila lui din Ancyrona, la marginile Nicomidie, de ctre episcopul semiarian Eusebiu de Nicomidia cu cteva zile naite de Rusalii, n luna mai a anului 337. El a murit curnd dup aceea, la 22 mai 337, n Duminica Rusaliilor i a fost ngropat n Biserica Sfiniilor Apostoli din Constantinopol. Pentru meritele sale i mai ales pentru marile servicii aduse cretinismului, Biserica l-a cinstit n chip deosebit trecndu-l n rndul sfiniilor i numindu-l Cel ntocmai cu Apostolii.

Viaa i activitatea misionar a Sfintei mprtese Elena


Flavia Iulia Helena s-a nscut n Bytinia n jurul anului 248. Tnra Elena a avut nc din copilrie un mod cretinesc de vieuire. Despre Sfnta mprteas Elena, istoricii spun c ea ar fi fost o hangi valah, din sudul Dunrii, de care, ndrgostindu-se Chlorul, pe cnd era comandantul otirilor romane de la Illyric, s-a cstorit i a avut un copil, pe Constantin. Cnd Constaniu a ajus general i mai apoi cezar a fost obligat s se despart de Elena pentru a se cstorii cu fiica augustului su. Prsit de Constaniu, Elena nu i perde pacea sufleteasc i continu s triasc departe de lume, n aceast prioad cunote i ndrgete i mai myl credina cretin. Principala sa preocupare a fost educaia fiului su, crui s-a strdui s-i sdeasc n inim dragostea i gustul petru virtute spre a fi un merituos succesor al tatlui su. Dup ce Constantin devine mparat al ntregului Imperiu Roman, Elena va primi cea mai mare onoare la care pute aspira o femeia i anume titlul de August. n timp ce Constantin se ocupa de viaa creltinilor n plan legislativ, mprteasa Elena nu ddea uitrii nici dovezile de credin n Dumnezeu, n Biserica lui Dumnezeu putea fi vzut oricnd, casele de rugciune le nzestra cu daruri minunate i nu ddea uitrii nici locaurile aflate n cele mai nensemnate ceti. Meruta cu adevrat s vezi cum umbla aceasta femeie extraordinar, nvemntat simplu i modest, n mijlocul poporului nghesuit n jurul ei i cum i arta evlavia fa de Dumnezeu prin tot soiul de fapte bineplcute Lui.6 Mama mpratului a participat la toate actiunile de binefacere n folosul cretinilor persecutai, mutilai, lipsii de posibiliti sau nlturai din serviciul public. Se spune c aceasta era bolta Imperiului. Ea a desfinat de la curtea mprtesc suita de doamne i domnie, care se desftau n lux, n intrigi i lucruri nefolositoare. Unul dintre slujitorii tmplelor pgne o numea pentru acest lucru ca fiind molima uciga a idolilor i a zeilor. Virtutea prin care se distingea Sfnta Elena era milostenia, iar istoricii graci spun c aceasta o caracteriza n viaa de zi cu zi, att de des pus n valoare la fel cum omul se
5 6

Eusebiu de Cezareea, Viaa Fericitului mprat Constantin... p.173 Idem ...p 190

folosete de respiraie pentru a tri. Strbtnd ea ntregul Rsrit nconjurat de strlucirea ce i-a aducea autoritatea mprteasc, Elena mprea n jurul ei daruri din belug, att poporului de prin orae, ct i oricrui ins care venea la dnsa s-i cear. Dar mai mult i arta ea drnicia naintea sracilor celor goi i neajutorai: fa de unii cu daruri n bani, fa de ali mprindu-le cu prisosin veminte, ca s-i acopere trupul. Pe unii i-a scpat din nchisoare sau de la ptimirile de care aveau parte n mine, a leiberat de prigoan pe muli asuprii...7 Sfnta mprteas merge n Palestina unde iniiaz spturi pentru descoperirea lemnului Cinstitei i Sfintei Cruci i a Mormntului Domnului nostru Iisus Hristos. ncurajat de buna reuit continu aceasta cutare i la Betleem, unde identific locul naterii Mntuitorului, i pe Muntele Mslinilor, locul unde Acesta S-a nlat la cer. Peste tot sunt ndeprtate construciile pgne, ridicate n cinstea idolilor, i nlate bazilici mree rmase de-a lungul veacurilor. mpodobirea rii Sfinte cu locauri de cult s-a dorit a fi un semn de mulumire adus lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de ctre familia ei. Statura ei impresionant, popularitatea de care se bucura, modestia care o caracterizau o fceau un apostol ncoronat al mpriei lui Hristos. Ajuns la vrsta de 80 de ani sinindu-i sfritul aproape Sfnta Elena i-a luat rmas bun de la cei apropiai i a mprit averea sa rspndita pe intreg pmntul unicului su fiu, mpratul Constantin i nepoilor ei. Iar dup ce a lsat n ordine toate lucrurile i-a dat duhul de fa cu minunatul ei fiu care o veghea i i purta de grij i-i inea minile ntre ale sale. Fapt care dac ne gndim mai bine ne-ar putea ndemna s spunem c aceast preafericit femeie, nici nu mai arta aidoma uneia aflate n pragul morii, ci, mai degrab, ca una care se pregtea s lase n urma viaa ei pmnteac spre a o dobndi pe cea cereasc.8 Eusebiu de Cezarea consider sfritul cretinesc al Sfintei mprtese ca o rsplat binemeritat a credinei i a faptelor sale bune izvorte din credin. Din aceast cauz ceasul morii o gsete impcat cu sine i cu cei din jur. Trupul mprtesei a fost dus cu escort din Nicomidia la Constantinopol i a fost de pus n Biserica Sfiniilor Apostoli. Dup trei secole de suferine i sacrificii, lumea cretin triete o primvar a vieii spirituale i materiale, pentru care aduce mulumire lui Dumnezeu i laud Sfintei Elena Augusta i fiului ei, Constantin, pe care i numeste "cei ntocmai ca Apostolii". Un rol important n aceasta rsturnare de situaie a istoriei Cretinismului l deine, fr ndoial, Sfnta mprteasa Elena. Pentru faptele credinei sale, Sfantul Grigorie cel Mare a considerat-o pe Augusta Elena "instrumentul de care s-a folosit Dumnezeu pentru a face s strluceasc n inimile romanilor luminile credinei."

Cum a descoperit Sfnta Elena Crucea Mntuitorului


7
8

Idem ...p 190 Idem ...p 191 8

Dup ce a vzut locul acela unde s-au ntmplat Patimile Domnului pentru mntuirea noastr a tuturor, Sfnta Elena a dat porunc s se drmme dendat acel spurcat templu pgnesc i s se duc de acolo drmturile. Dup ce a ieit la iveal mormntul, care fusese ascuns pn acum, au aprut trei cruci, acoperite de pmnt, lng mormntul Domnului. Toi erau deplin c una dintre aceste cruci a fost cea a Domnului nostru Iisus Hristos, iar celelate dou ale tlharilor celor intuii odat cu Acesta. Nu tiau toti care este cruce de care s-a atins Trupul Domnului i pe care s-au prelins picturile Sfntului Su Snge. Atunci, cel preanelept i cu adevrat dumnezeiesc ntistttorul oraului Ierusalim, Macarie, a nlturat ndoiala n felul acesta: s-a atins fiecare dintre cruci, cu rugciune fierbinte, de o femeie de neam bun, care era bolnav de mult vreme i s-a cunoscut puterea Crucii Mntuitoare, cci aceasta, ndat ce s-a atins de trupul femeii, a nlturat acea boal grea i a artat-o sntoas. Astfel, mama mpratului, dup ce a aflat ceea ce dorise, apus la coiful mprtesc o parte din cuie, avnd grij de capul fiului su ca s alunge sgeile dumanului, iar pe altele le-a legat de frul calului, ngrijindu-se de sigurana mpratului n lupt. Cu aceasta s-a mplinit cuvntul profetului Zaharia care a strigat mai nainte: i va fi pe frul calului ceva sfnt Domnului Atotputernic (Zaharia, 14, 20) Apoi a mprit o parte din Crucea Mntuitoare reedinei imperiale, iar pentru cealalt parte a facut o cutie din material de argint i a dat-o episcopului oraului, poruncindu-i ca s o pstreze pemtru generaiile viitoare cele ce amintesc despre mntuire...

BIBLIOGRAFIE
9

1. SFNTA SCRIPTUR Ed. Institutului Biblic i de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 2001; 2. EUSEBIU DE CEZAREEA, Viaa Fericitului mprat Constantin, PSB 8, Ed. Basilica, Bucureti 2012 3. PCURARIU, MIRCEA Istoria Bisericeasc Universal, Ed. . Institutului Biblic i de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 2004 4. SCHMEMANN, ALEXANDER, Historical Road of Eastern Orthodoxy, Ed. St. Vladimir's Seminary Press, New York, 1997

10

S-ar putea să vă placă și

  • Ce Este o Tabulatură
    Ce Este o Tabulatură
    Document2 pagini
    Ce Este o Tabulatură
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 8
    Bosquit 8
    Document2 pagini
    Bosquit 8
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 5
    Bosquit 5
    Document2 pagini
    Bosquit 5
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Sfântul Mare Mucenic Pantelimon PDF
    Sfântul Mare Mucenic Pantelimon PDF
    Document21 pagini
    Sfântul Mare Mucenic Pantelimon PDF
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Icoane Praznicale - Docxb
    Icoane Praznicale - Docxb
    Document1 pagină
    Icoane Praznicale - Docxb
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 9
    Bosquit 9
    Document1 pagină
    Bosquit 9
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquito
    Bosquito
    Document2 pagini
    Bosquito
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • PRIETENIE
    PRIETENIE
    Document5 pagini
    PRIETENIE
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 3
    Bosquit 3
    Document2 pagini
    Bosquit 3
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 7
    Bosquit 7
    Document2 pagini
    Bosquit 7
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Ce Este o Tabulatură
    Ce Este o Tabulatură
    Document2 pagini
    Ce Este o Tabulatură
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 6
    Bosquit 6
    Document2 pagini
    Bosquit 6
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 4
    Bosquit 4
    Document3 pagini
    Bosquit 4
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 1
    Bosquit 1
    Document2 pagini
    Bosquit 1
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 2
    Bosquit 2
    Document1 pagină
    Bosquit 2
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Adi de Vito
    Adi de Vito
    Document1 pagină
    Adi de Vito
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Foaie Verde Barabula
    Foaie Verde Barabula
    Document1 pagină
    Foaie Verde Barabula
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Ana Maria
    Ana Maria
    Document2 pagini
    Ana Maria
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 1
    Bosquit 1
    Document2 pagini
    Bosquit 1
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosquit 2
    Bosquit 2
    Document1 pagină
    Bosquit 2
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Gigi Pleaca La Plimbare Si Intoarce de La Mare
    Gigi Pleaca La Plimbare Si Intoarce de La Mare
    Document1 pagină
    Gigi Pleaca La Plimbare Si Intoarce de La Mare
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Gigi Povesteste Totul
    Gigi Povesteste Totul
    Document1 pagină
    Gigi Povesteste Totul
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bucuriile Iernii
    Bucuriile Iernii
    Document3 pagini
    Bucuriile Iernii
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Bosqui 10
    Bosqui 10
    Document2 pagini
    Bosqui 10
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • La Crasma Din Ferentari Cu Un Vin de Zile Mari
    La Crasma Din Ferentari Cu Un Vin de Zile Mari
    Document1 pagină
    La Crasma Din Ferentari Cu Un Vin de Zile Mari
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Adi de Vit1
    Adi de Vit1
    Document2 pagini
    Adi de Vit1
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • 1 0nr
    1 0nr
    Document2 pagini
    1 0nr
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Gigi Lautaru Canta Cu Tambalu
    Gigi Lautaru Canta Cu Tambalu
    Document1 pagină
    Gigi Lautaru Canta Cu Tambalu
    Andronache Adrian
    Încă nu există evaluări
  • Federico Garcia Lorca - Casa Bernardei Alba
    Federico Garcia Lorca - Casa Bernardei Alba
    Document39 pagini
    Federico Garcia Lorca - Casa Bernardei Alba
    Lapusneanu
    100% (2)