Tema 1. Esena economic, rolul i funciile asigurrii in economia de pia Obiectul de studiu, metodele, structura i scopul cursului.

Forele distructive ale naturii i accidentele pericole permanente pentru via, integritatea corporal a omului i bunurile lui. Forme de protecie a oamenilor i bunurilor impotriva aciunii forelor distructive ale naturii i a accidentelor. Tipuri de fonduri de asigurare. 5. Asigurrile categorie economic: funciile, rolul i importana lor in activitatea economic. 1. Obiectul de studiu, metodele, structura i scopul cursului Activitatea de asigurare constituie pentru unii un mit, pentru alii o fascinan. Pentru muli oameni, chiar i intreprinztori, asigurrile constituie o problem complex pe care nu o pot explica in totalitate sau pe care o ineleg doar parial. i totui, asigurrile sunt o realitate economic social care insoete i marcheaz istoria dezvoltrii omenirii. Activitatea de asigurare a aprut din nevoia fireasc de protecie a omului impotr iva calamitilor naturii, impotriva consecinelor accidentelor, din nevoia unor mijloace de existen in condiiile pierderii sau limitrii capacitii de munc in urma bolilor sau btraneii. Dezvoltarea societii a insemnat o continu strdanie a omului in a gsi cele mai bune forme de protecie. In organizarea i aprarea vieii lor, ca i in procesul producerii bunurilor materiale i desfurarea altor activiti, oamenii s-au aflat intr-o lupt continu cu unele fenomene ale naturii care pot impiedica desfurarea normal a activitii umane. Dei au obinut mari succese in lupta cu forele naturii, oamenii sunt inc neputincioi in faa unor calamiti ale naturii, precum: furtunile, uraganele, cutremurele de pmant, alunecrile de teren, grindin, ingheurile etc. Impotriva acestor fenomene tiina nu a gsit deocamdat mijloace tehnice suficiente de lupt, deci ele aduc in continuare societii mari prejudicii. In aceast situaie, omului i -a rmas calea solidarizrii pentru a suporta in comun efectele calamitilor naturii i ale accidentelor, i anume calea asigurrii i reasigurrii. Dezvoltarea activitii de asigurare a fost strins legat de activitatea economic, precum i de evoluia ralaiilor de drept. Economistul englez Adam Smith observ, ca asigurrile constituie o tehnic foarte eficient de a pulveriza pierderile individuale pe o arie cat mai larg, facandu -le mai usor de suportat, prin acoperirea lor de ctre un numr cat mai mare de persoane. Actualmente, la baza asigurrilor st formarea i utilizarea fondului de asigurare. In procesul de formare i utilizare a acestuia intre participanii la asigurare se stabilesc anumite relaii economice. Astfel, la prima etap, fluxurile bneti sub forma primelor de asigurare pornesc de la persoanele fizice i juridice asigurate ctre companiile de asigurare. La etapa urmtoare, fluxurile bneti sub form de despgubiri sau sume asigurate pornesc de la fondul de

asigurare, constituit la dispoziia companiilor specializate, ctre asiguraii care au fost afectai de fenomenele asigurate. De aici rezult, c asigurrile reprezint un sistem de relaii menite s protejeze interesele personale i/sau patrimoniale ale asigurailor prin formarea de fonduri bneti din contul primelor de asigurare pltite de asigurat, in schimbul crora asigurtorul ii asum obligaia c la producerea riscului asigurat s-i plteasc asiguratului suma de asigurare sau despgubirea de asigurare. La cursul respectiv se studiaz semnificaia terminologiei, clasificarea, baz ele juridice ale asigurrilor i reasigurrilor, conceptul i particularitile constituirii pieei asigurrilor, principiile organizatorice de infiinare a sistemului societilor de asigurare, probleme privind reglementarea de ctre stat a activitii desfurate de ctre societile de asigurare in perioada de constituire a relaiilor de pia, regulamentele unor tipuri de asigurri (asigurrile de persoane, de bunuri, asigurarea de rspundere a riscurilor economice externe i din activitatea de antreprenoriat), problemele ce in de reasigurri i de particularitile aplicrii lor in Republica Moldova. 2. Forele distructive ale naturii i accidentele pericole permanente pentru viaa, integritatea corporal a omului i bunurile lui Forele naturii, dezvoltarea tiinei i tehnicii i activitatea omului sunt principalele cauze generatoare de pagube in economie. Putem grupa aceste cauze generatoare de pagube in dou mari categorii: independente de voina oamenilor, care au caracter obiectiv, legate de comportarea oamenilor, acestea avand un caracter subiectiv. Din prima categorie fac parte forele distructive ale naturii, care nu pot fi controlate i evitate de om (cutremure de pmant, secet, alunecri de teren, uragane, furtuni, grindin, deces etc.) Din cea de-a doua categorie fac parte acele insuiri (caliti sau defecte), comportamente ale omului (neglijen, neatenie, grab, etc.) care pot avea ca urmare accidente, incendii, explozii etc. Calamitile naturale care au o larg arie de rspandire pe glob i care aduc cele mai mari pagube sunt: Inundaiile se produc fie vara, in regiunile cu clim tropical ori musonic, fie primvara, in regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii zpezii sau a gheii. Seceta afecteaz puternic activitatea economic i, prin aceasta, pericliteaz insi viaa oamenilor.

Cutremurele de pmant constituie unele dintre cele mai de temut fenomene ale naturii, deoarece pot provoca imense pagube materiale, la suprafaa pmantului, precum i modificri profunde ale structurii subsolului i ale regimului de scurgere a apelor. Anual, pe intregul glob se produc mii de cutremure, dintre care puine la numr sunt percepute de oameni i mai puine provoac pierderi materiale i umane mici. Incendiile la fel ca i alte calamiti naturale, constituie un factor perturbant al activitii economice. Ele pot fi provocate din cauze independente de voina oamenilor, fie din neglijen sau aciuni criminale; incendiile distrug bunuri materiale, intrerup procesul de producie, afecteaz circulaia transporturilor, viaa i integritatea corporal a oamenilor. Altele ( sursa I. Vcrel Asigurri i Reasigurri pag. 21- 42) Dezvoltarea tiinei i tehnicii, dei face posibil creterea rapid a produciei, poate provoca accidente ce pot avaria sau distruge parial sau totalmente mijloacele de producie i bunurile de consum, poate afecta capacitatea de munc i chiar viaa oamenilor (de exemplu: folosirea energiei atomice in scopuri militare, precum i ieirea acesteia de sub control in urma unor accidente, dezvoltarea traficului rutier, feroviar, aerian i maritim sporesc pericolele ce amenin umanitatea). Indeplinirea intr-un mod necorespunztor a atribuiilor ce-i revin in activitatea economic sau comportarea sa necorespunztoare a omului in societate, de asemenea pot provoca pierderi materiale sau umane importante. Aici se includ pericolele la care sunt supui oamenii in propria lor gospodrie, la locul de munc, pe strad, in timpul deplasrii lor cu diferite mijloace de transport etc. 3. Forme de protecie a oamenilor i bunurilor impotriva aciunii forelor distructive ale naturii i a accidentelor In natur i in societate se produc o multitudine de fenomene provocatoare de pagube care au o frecven mai mult sau mai puin regulat i pe care oamenii s-au obinuit s le intampine in diferit mod in vederea satisfacerii intereselor lor economice i sociale. Pentru intampinarea acestor evenimente potenaile i in general nesigure, generatoare de pagube, numite riscuri, oamenii folosesc mai multe ci. Cele mai principale forme de protecie a oamenilor i bunurilor impotriva riscurilor sunt: Evitarea sau prevenirea riscului. Selectarea msurilor capabile s fac imposibil producerea riscului (de exemplu: renunarea la cultivarea, in anumite zone, a plantelor care sunt deosebit de sensibile la grindin i cultivarea altor plante, mai rezistente in zonele respective, evitarea practicrii unor meserii de ctre persoanele predispuse a contacta anumite boli profesionale etc.;

Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. Dup producerea evenimentelor distructive, ins inainte ca acestea s se fi incheiat, persoanele interesate sunt obligate s ia msuri pentru limitarea pagubelor produse de riscurile asigurate (de exemplu: la stingerea i localizarea incendiilor, aplicarea de tratamente curative persoanelor care au suferit accidente ori s-au imbolnvit, pierzandu-i capacitatea de munc); Formarea unor fonduri de rezerv in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea de ctre unitatea economic a unui fond de rezerv, pe care s-l foloseasc pentru acoperirea pagubelor provocate de calamiti sau de accidente (autofinanarea); Trecerea riscului asupra altei persoane se poate realiza in condiiile in care persoana fizic sau juridic ameninat de un risc oaricare (sau de un complex de riscuri) este de accord s plteasc o sum de bani unei altei persoane (de regul o companie specializat in asigurri), iar aceasta din urm se angajaz sa suporte paguba provocat de riscul (complexul de riscuri) respectiv. Alegerea uneia sau alteia dintre posibilitile de combatere a riscurilor indicate supra depinde de condiiile concrete ale persoanei fizice sau juridice interesate, de puterea economic a acesteia, de efortul financiar pe care il reclam soluia considerat in raport cu mrimea pagubei la care se poate atepta in urma producerii riscului. Ultima modalitate se aplic atunci cand celelalte msuri nu pot fi luate in considerare din motive legate de natura i marimea riscului, de capacitatea economic a persoanei fizice sau juridice interesate, de economicitatea soluiilor etc. 4. Tipuri de fonduri de asigurare Societatea uman cunoate variate forme de constituire a fondurilor bneti de care are nevoie in caz de producere a unor calamiti naturale sau accidente. Prin constituirea fondului de asigurare se realizeaz interesele colective i cele personale ale membrilor societii, sunt determinate aspecte variate economice i sociale ale activitii cotidiene. Experiena public a elaborat trei forme organizatorice principale de constituire a fondului de asigurare: a) fonduri de rezerv constituite in mod individual; b) fonduri de rezerv i/sau de asigurare constituite in mod centralizat; c) fonduri de asigurare propriu-zis, constituite la dispoziia unor societi comerciale sau a unor organizaii mutuale de asigurare prin plata primelor de asigurare. a) Constituirea fondurilor de rezerv in mod individual are la baz autoasigurarea. Actualmente, autoasigurarea se manifest prin fondul de risc, care se constituie de ctre agenii economici cu diverse forme organizaional-juridice pentru asigurarea activitii lor in caz de producere a unor evenimente nefavorabile. Concomitent, antreprenorii iau msuri ce garanteaz

stabilitatea financiar a activitii de producere. De regul, intreprinderile constituie un asemenea fond in mrime de 15% din capitalul social. Gradul de compensare a pierderilor suportate i posibilitile de reluare a procesului de producie temporar intrerupt depinde de mrimea fondului constituit. In aceste condiii, se pune problema mrimii acestor rezerve materiale i bneti, astfel incat s se creeze posibilitatea acoperirii riscurilor, orcare ar fi proporiile lor. Teoretic vorbind, aceste rezerve ar trebui s fie egale cu valoarea intregului patrimoniu al intreprinderii. Constituirea practic a unor astfel de rezerve, la acest nivel, este ins imposibil, dar i ineficient pentru societate. Este de notat i faptul c, pe de o parte, constituirea fondului de rezerv reclam costuri suplimentare, iar, pe de alt parte, este necesar ca acestea s aib un anumit grad de lichiditate, pentru a putea fi folosite de indat ce apare nevoia reparrii prejudiciului pentru care a fost constituit (sub form de depuneri bancare, aciuni negociabile la bursa de valori etc.) b) Fond de rezerv i/sau de asigurare centralizat, se consider in literatura de specialita te, fondul constituit pe cale bugetar. Acesta se constituie din contul mijloacelor generale de stat i este destinat pentru a garanta recuperarea daunei, lichidarea consecinelor calamitilor naturale i ale avariilor de proporii, care constituie o situaie extremal, cauzand astfel destrugeri i victime umane de proporii foarte mari. Acest fond se constituie atat sub form material (materiale, combustibil, produse alimentare), cat i sub form bneasc, rezerve financiare publice. Prerogativa gestionrii fondului centralizat ii aparine guvernului. Specialitii consider c pe viitor acestei metode de formare a fondului de rezerv i se va reduce din importan, urmare a faptului c, pe msura ce ponderea proprietii de stat se va diminua in favoarea proprietii private, i resursele prevzute la partea de cheltuieli a bugetului de stat, cu aceast destinaie, vor scdea. In plus, aceast form prezint i unele dezavantaje. Astfel, constituirea fondului de rezerv i/sau de asigurare facandu-se pe seama veniturilor bugetului de stat, costurile acestei protecii nu se mai reflect in gestiunea financiar a unitilor economice. Se creeaz impresia fals c protecia impotriva fenomenelor viitoare i incerte nu cost nimic. c) A treia, i cea mai important, form de constituire a fondului destinat acoperirii pagubelor produse de calamiti i accidente se realizeaz prin intermediul unor organizaii specializate (societi de asigurare-reasigurare, brocheri in asigurri, organizaii de asigurare mutuale etc). Acest form se caracterizeaz prin faptul c fondul se constituie in mod descentralizat, pe seama contribuiei persoanelor fizice i juridice asigurate (prime sau cotizaii), dar se utilizeaz in mod centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurai, adic pierderile provocate de calamitile naturale i accidente se repartizeaz asupra tuturor persoanelor ce au constituit fondul. Crearea fondului de asigurare propriu-zis se bazeaz pe principiul mutualitii. Mutualitatea const in accea c fiecare persoan din grupul respectiv are in acelai timp atat

calitatea de asigurat, cat i cea de asigurtor. Toi participanii la asigurare au obligaia s plteasc o sum modest, numit prim de asigurare pentru constituirea fondului de asigurare, din care se compenseaz daunele suferite de asigurai i se pltesc sumele asigurate in urma survenirii riscului cuprins in asigurare. 5. Asigurrile categorie economic: funciile, rolul i importana lor in activitatea economic Dac vorbim despre importana asigurrilor, trebuie menionat faptul c asigurrile capt o dezvoltare tot mai larg in randul celorlalte activiti desfurate in sistemul economic. Importana asigurrilor are i un aspect economic, care const in urmtoarele: prin mijloacele sale specifice, respectiv prin crearea unor comuniti de risc i aplicarea principiului mutualitii in suportarea pagubelor, asigurarea contribuie la desfurarea fr intrerupere a procesului de producie; prin plasamentele fcute pe piaa capitalului, companiile de asigurare contribuie la dezvoltarea creditului i la finanarea unor proiecte economice; asigurarea particip la finanarea unor aciuni de prevenire i combatere a unor evenimente generatoare de pagube, contribuind astfel la meninerea integritii proprietii de stat, private i mixte; prin asigurarea i reasigurarea mrfurilor care fac obiectul raporturilor juridice de comer internaional, precum i a mijloacelor cu care acestea sunt transportate se poate procura valuta necesar acoperirii unor eventuale pagube sau se pot realiza importante economii in valut; prin operaiuni de primire i cedare a unor riscuri pe piaa internaional de asigurri se contribuie la extinderea relaiilor comerciale internaionale. Elemente care atest importana asigurrior sunt i funciile pe care ele le indeplinesc in cadrul societii. Funcia principal a asigurrii funcia de repartiie se manifest, in primul rand, in procesul de formare a fondului de asigurare, la dispoziia organizaiei de asigurare, pe seama primei de asigurare (contribuiei), suportate de persoanele fizice i juridice cuprinse in asigurare. In al doilea rand, aceast funcie se manifest in procesul de dirijare a fondului de asigurare ctre destinaiile sale legale, i anume: plata indemnizaiilor de asigurare, finanarea unor aciuni cu caracter preventiv, acoperirea cheltuielilor administrative i gospodreti ale organizaiei de asigurare i constituirea unor fonduri de rezerv. La fel, prin intermediul funciei de repartiie impozitele datorate de organizaiile de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat, iar contribuiile cuvenite asigurrilor sociale sunt indreptate ctre bugetul asigurrilor sociale de stat.

Funcia de control ca funcie complementar a asigurrii, urmrete modul in care se incaseaz primele de asigurare i alte venituri ale organizaiei de asigurare, cum se efectueaz plile cu titlul de indemnizaie de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilo r, cheltuielile administrative i gospodreti etc, cum sunt respectate drepturile cuvenite asigurailor, dac sunt indeplinite integral i la timp obligaiile financiare ale instituiei de asigurare ctre teri. Alte funcii specifice activitii de asigurare Funcia de compensare a pagubelor reprezint principala funcie a asigurrilor i prezint interes atat pentru asigurat, cat i pentru economia unei ri: pentru asigurat, asigurarea d o marj de siguran cu privire la protecia bunurilor i a vieii, iar, pentru ansamblul economiei naionale, asigurarea nu poate preintampina pagubele, dar, prin acordarea operativ de despgubiri, poate s realizeze, intr-un termen relativ rezonabil, refacerea condiiilor pentru desfurarea activitii productive sau realizarea capacitii de munc a persoanelor vtmate. Funcia de prevenire a producerii pagubelor este a doua funcie ca importan i se realizeaz pe dou ci: prin finanarea unor activiti de prevenire a calamitilor i accidentelor; prin crearea unor asemenea condiii de asigurare care s-i constrang pe asiguratori s promoveze aciuni de prevenire a evenimentelor i s-i cointereseze in meninerea in bun stare a bunurilor asigurate. Funcia financiar rezid in aceea c asigurarea este apreciat ca fiind una dintre parghiile sistemului financiar. Incasarea primelor de asigurare are loc pe parcursul exerciiului financiar i scadena la inceputul anului de referin. Plata despgubirilor i a sumelor asigurate cuvenite se face treptat, pe tot parcursul anului, pe msura apariiei i argumentrii necesitii plilor. Diferena dintre incasri i pli poate fi utilizat ca surs general de creditare in economie, fiind constituit in depozite sau in disponibiliti curente la bnci. Asigurarea nu este numai o categorie economico-financiar, dar i un institut de drept, deoarece, ca i dreptul in general, ea indeplinete i funcia educativ. In normele de drept statul sub form de drepturi i obligaii juridice prevede pentru membrii societii o comportare cuvenit. Normele de drept care reglementeaz asigurarea, de asemenea, stimuleaz o comportare cuvenit a subiecilor asigurrii, aceasta atingandu-se pe calea stabilirii unor inlesniri i sanciuni.