P. 1
Familia Lexicala

Familia Lexicala

|Views: 71|Likes:
Published by Harnagea Liviu

More info:

Published by: Harnagea Liviu on Sep 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/10/2013

pdf

text

original

Familia lexicala si altele FAMILIA LEXICALA

O definitie generala a familiei lexicale este: multimea cuvintelor derivate, cu un radical comun si inrudite semantic. Partea a doua a definitiei este foarte importanta pentru ca elevii au tendinta sa grupeze cuvintele in familii lexicale, doar dupa segmentul comun (radicalul sau radacina). Din cauza aceasta, apar impreuna cuvinte ca: alb, albastru, albanez..., ignorandu-se faptul ca familia lexicala cuprinde cuvinte inrudite ca sens. O familie lexicala contine cuvinte diferite ca valoare gramaticala, care pornesc de la un cuvant de baza. Cuvantul de baza se poate mentine sau nu cu forma intreaga, in paradigma familiei, adica se poate identifica intotdeauna cu radicalul/ cu radacina. Ex.: actor – actoras; actoricesc; actorie Cand cuvantul de baza se trunchieaza de-a lungul derivarii, inseamna ca din el ramane doar un radical (radacina). Radicalul poate suferi mici alterari: ţarã (ţar-/ tãr-); scoala (scoal-/ scol-), dar nu va fi niciodata inlocuit. La radical se adauga afixele (prefixe si sufixe). Prefixele se alipes inaintea radicalului; sufixele in urma acestuia. Fiecare derivat in parte este un cuvant nou creat, a carui clasa morfologica (lexicogramaticala) poate sa difere de clasa cuvantului de baza. Pe parcursul derivarii, filiatia cuvintelor demonstreaza ca nu toate unitatile lexicale deriva direct din cuvantul de baza; unele deriva din derivate anterioare. Aici este un punct nevralgic al analizei in scoala. Sa analizam componenta a doua familii lexicale, pentru exemplificare:

cruce
crucis < cruce + suf. -is incruci < in + cruci incrucit < incruci + suf. -(i)t incrucisa < in + crucis + suf. -a incrucisator < incrucisa + suf. -ator, etc.

scoala
scolar < scoala + suf. -ar scolarime < scolar + suf. -ime scolaresc < scolar + suf. -esc scolarita < scolar + suf. -ita In familia lexicala a cuvantului scoala intra si imprumuturile neologice analizabile, scolariza, si scolaritate. Familia lexicala cuprinde si cuvinte compuse care contin cuvantul de baza al familiei respective. Astfel, cal-de-mare intra in familia lexicala a cuvantului cal precum si in cea a

care se adauga in fata unor cuvinte pentru a forma cuvinte noi. lactovegetarian. multiblindat. calarime.a suferit o modificare fonetica. Sunt excluse din familia lexicala si expresiile. Analiza corecta a acestor cuvinte este: imbarbata < in + barbat + suf. non. dupa cum urmeaza: anti. interlocutor. micro. aceste cuvinte intra in familie de doua ori: ca adjectiv si ca adverb.(moldovean): moldovalah. calarie. neo.(mecanic): mecanochimic moto.(nu): nonconformist. calaras. des-. O problema aparte o constitue elementele de compunere. la cuvintele unde prefixul in.(nou. ras-. prefixele nu schimba clsa morfologica a cuvintelor pe care le creaza: sters -nesters.(mare): macrobiotica. mecano.(intre): interbelic. in-. face . Acest dictionar arata formarea fiecarui derivat si originea cuvintelor imprumutate. microscop. lactofiltru. moldo. -(a)t impaciui < in + pace + suf.. recent): neoclasic.. DERIVAREA CU PREFIXE De regula. Prefixe mai productive in limba romana actuala sunt: con-. multi. nonfigurativ. neoclasicism. ne-. cu forma fixa. Deci. macro. lacto. frumos adv. interastral. macrostructura. Familia lexicala mai selecteaza si cuvinte care isi schimba valoarea morfologica (frumos adj. antigripal. In schimb.. -i Dictionarul explicativ vine in sprijinul oricarui elev care vrea sa se lamureasca in aceasta problema.(pus in miscare cu ajutorul unui motor): motoblindat. -a imbelsugat < in + belsuga + suf. calaresc.(cuvant. antirabic. re-. macrocosm. inter. motocicleta.cuvantului mare. In DEX sunt inventariate numeroase elemente de compunere.(cu lapte): lactoferment. O greseala tipica in scoala este decelarea prefixului *im-.).(contra): antitetanos. etc.desface. . vorba): logoped.(mic): microamper.(pluralitate): multiform. neoromantic. nu va intra calare care va fi cuvntul de baza al altei familii: calari. logo. -ui imblanzi < in + bland + suf.

stranepot.(fals): pseudoartist. prodemocratic. paneuropean. radio.(intensificare): rasfierbe. -ea (ramurea). stra 2. termo. pre.(jumatate): semivocala.(vechi): strabun.(deasupra. strafulgera. reo-(curgator): reospalator. supra. silvo. DERIVAREA CU SUFIXE Limba romana este de tip derivativ. latina) cuvinte de sine statatoare. ras. panaceu. subtirica). para 2. adverbe al caror inteles sugereaza micsorarea obiectului/ insusirii obiectului/ actiunii. semizeu.(despre padure): silvomecanizare. pluri. pericarpatic.(dupa.. supraaglomerat... drept): ortocentric. peste): supraabundent. superarbitru.(pozitia inferioara a unui obiect fata de altul): subacvatic. tehno.(mai multi): pluriflor. subansamblu.(vechi): paleoclima. tustrele. pseudoprefix. -el (baietel). intreg): panteism. tricromatic. sub. plus. peri. Sufixele confera derivatelor un anumit sens lexical de: (1) diminutive – substantive.(mai mult): plusdezvoltare. -ioara (inimioara). paleocristin. portochelari. ulterior): postfata. premergator. post.(toti): tustrei.(trei): trident. proto. parafulger. super. -cioara . pro.(foarte tare): paraleu. -ica (baietica. semi. plusvaloare. tehnoredactor. ortografie. adjective.(dincolo): transcarpatic. trans.(contra): parafoc. tri. de departe): telebusola.(in legatura cu tehnica): tehnoredactare. rascroi. tele.(conform cu. postdata. telefotografie.orto. pluriform.(caldura): termoacustica. parasunet. semidoct.(referirea unei marimi la radiatia electromagnetica): radioastronomie. superlativ. silvotundra. promonarhist. Multe din aceste elemente de compunere sunt la origine (greaca. afectiv. diminutivele pot avea inteles intensiv. pseudo.(pentru): profeminist.(la distanta. transparea.. tus. pan. anterior): preadolescent.(foarte): strafund. trassiberian. stra 1.(tot. Procedeul imbogatirii vocabularului prin derivare cu sufixe este foarte productiv. port. simili. postmeridian. para 1.(primul): protoistoric.(peste): supercotrol. ortodiagonala. paleo. pericord.(inainte.(purtator de): portchei.(asemanator): similigravura.(in jurul) : periarterita.

-ie (prietenie). tinereste . Ex. (5) nume de colectivitati: derivate substantivale care implica serii de obiecte/ fiinte. -iste (porumbiste). (6) caracterizarea actiunii – derivate adverbiale: -este (iepureste). -is (stejaris). -andru (catelandru).. In limba romana. citesc – forma flexionara a verbului a citi. -easa (croitoreasa).cuvant derivat (adjectiv). taranist). etc. -eala (plictiseala). -ulet (ursulet). (2) augmentative – substantive. -ibil (traductibil). insusirii obiectului: -an (baietan). romanesc). -i (a inflori). (7) Denumiri abstracte – derivate substantivale: -atate (bunatate). -is (îs) (taras-grapis). -ui (biciui). -as (cosas). -isor (incetisor). -as (fluturas). Obs. -iu (auriu). cele mai productive sufixe sunt: -itor -este -et -is -atate -ie -eala -ura -esc -oi -ut -el -ita -ui -iza -ona . (4) insusiri ale obiectelor – adjective calificative derivate: -esc (tineresc. -et (bradet).forma flexionara a verbului a citi.cuvant derivat (adverb). (3) nume de agent – substantive si adjective care denumesc/ califica pe cel ce face actiunea: -tor (muncitor). (8) Actiune – derivate verbale: -a (a brazda). -agiu (camionagiu. citeste . adjective al caror inteles sugereaza marirea obiectului.(cascioara). -oi (casoi).. -ist (trapezist. etc. -ar (cizmar). A se face deosebirea intre -este si -esc ca sufixe lexicale si sufixe gramaticale. etc. -iza (umaniza). -anta (cutrezanta). -ime (muncitorime). -arie (lemnarie). -ita (fetita). tineresc . -us (vitelus). palavragiu). -as (fruntas).

Ele se numesc sufixe motionale. Vatra Dornei. care dau nastere unui cuvant compus. oricine. interjectiile. asadar. hodoronc tronc. social-politic. nehotarate). de asemenea. cant < a canta. lirica erotica. Conjunctii compuse: ca sa.. se leaga prin cratima: bun-simt. cultura generala. Spre deosebire de cuvintele compuse. o suta unu. mana de lucru. Se abreviaza. cu un inteles nou. pronumele de politete (demonstrative. albastru deschis. schema de incadrare.. Numerale compuse: nouasprezece. cumsecade. vai si amar. Prepozitii compuse: de la.. Grafica cuvintelor compuse difera. remarcam faptul ca anumite clase morfologice genereaza aceste constructii: substantivele. Sunt asemanatoare pentru ca si sintagmele mentin sensul propriu. situatie-limita. chiar daca la origine s-a operat o metafora. putand fi reduse sau dispersate in text. Niculaita Minciuna.. Revenind la cuvintele compuse. .. optsprezece. stiintifico-fantastic. fiindca. Asemanatoare cu cuvintele compuse sunt si sintagmele. -ca (taran . Substantive compuse: drum-de-fier. adjectivele.. se scriu legat: binevoitor. se reunesc mai multe unitati lexicale distincte. conjunctiile. dumneavoastra. In combinatia cuvintelor cumpuse apar forme flexionate (in genitiv): Cuibul Dorului. Sintagmele sunt cuvinte care se reunesc in formulari-tip: dor de tara. Derivarea regresiva se bazeaza pe suprimarea sufixului sau a unui segment considerat ca sufix. invatamant mediu. oricat. careva.. Locutiunile si expresiile exploateaza sensul figurat al cuvintelor.buna) realizeaza genul feminin. de pe la. Analiza morfo-sintactica a acestora nu trebuie sa faramiteze unitatea lexico-semantica in partile in care o alcatuiesc. prepozitiile. sintagmele sunt fragile. banan < banana.taranca. compunerea este un procedeu intern de imbogatire a vocabularului. Plafar. Cuvintele compuse se mentin cu sensul propriu. Prin compunere. franco-roman. risipa < a risipi. douazeci. bun . crez < a crede. numeralele. Rompres. TAROM . trasatura constanta. fiecine. adverbele. Cuvintele compuse se disting de lucutiuni si de expresii tocmai datorita acestui fapt. inspre. fragmente de cuvinte care intra in stuctura cuvintelor compuse: RomTelecom. zi-munca. Compunerea prin abreviere presupune reunirea initialelor fiecarui cuvant: CEE (Cumunitatea Economica Europeana). Pronume de politete: dumneata. Interjectii compuse: lipa-lipa. Ele se alatura: Europa Centrala. caine-lup. maslin < maslina. COMPUNEREA Ca si derivarea. Adjective compuse: literar-artistic. Ministerul Invatamantului.. barba-caprei.Sufixela -a. orice. CFR (Caile Ferate Romane).. Pronume nehotarate: oricare.

. adverbe (aproapele). Ex./adv... In enuntul scumpul mai mult pagubeste. functia sintactica. se realizeaza trecerea unui cuvant dintr-o clasa morfologica (lexico-gramaticala) intr-alta.: Iarna geroasa alunga pasarile (substantiv in pozitie de subiect determinant adjectival).)./ adv. o rana sangeranda. verbe (un scris). Iarna. deasupra. o exprimare limpede/ gandeste limpede adj. poetii compun la gura sobei.. numerale (doiul). obtinut prin articularea adjectivului scump. dimineata. .. Procedeul se mai numeste conversiune. O pagina scrisa. seara. interjectii (oful). Contextul deceleaza clasa gramaticala a unor cuvinte articulate: contra. G.. Ex.: Sertarele deasupra bibliotecii (prepozitie + s.SCHIMBAREA VALORII LEXICO-GRAMATICALE Prin acest mijloc intern de imbogatire a vocabularului. alaturi de vecinatatea lexicala au ajutat la discriminarea subst.. Adjectivizarea participiului si a gerunziului este un alt exemplu de schimbare a valorii garamaticale. pronume (un oarecare). scumpul este deja un cuvant repartizat in clasa substantivelor. (adverb).. Se substantivizeaza prin articulare. Adverbializarea adjectivului se realizeaza intr-o anumita repartizare contextuala: . Camerele de deasupra (adverb). Pentru ultimele doua exemple.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->