Test 1 1.

1Politica este tiina i practica de guvernare a unui stat i reprezint sfera de activitate social-istoric ce nsumeaz relaiile, orientrile i manifestrile care apar ntre partidele politice, ntre diversele categorii i grupuri sociale, ntre naiuni. Politic reprezeint deasemenea orientarea, activitatea, aciunea propriu-zis a unui partid sau a unor grupri exercitat n domeniul guvernrii problemelor interne i externe. Totodat, poate fi definit ca ideologie ce reflect aceast orientare sau aciune.Politica este procesul prin care sunt luate decizii n interiorul unor grupuri. Privit din punctul de vedere sistemic, politicul este un subsistem al sistemului social i conine urmtoarele pri componente: instituiile, organizaiile politice i contiina politic.Daca politicul este o componenta perena, o trasatura a vietii sociale,o caracteristica a esentei umane atunci politica reprezinta o forma dinamica de exprimare directa a optiunilor in functie de anumite conditii de loc,de timp si de interese.necesara deosebire intre politic si politica impune deosebirea intre obiectiv si subiectiv,politicul dind expresie componentei obiective a relatiilor sociale. 1.2 politica ca fenomen social are urmatoarele functii: exprimare si promovare a intereselor a diferitor grupuri sociale, rationalizarea conflictelor; distribuirea si redistribuirea avutiei sociale in dependenta de diferite prioritati; gestionarea si conducerea cu procesele sociale; socializarea personalitatii si includerea ei in viata sociala a statului; crearea si modelarea realitatii. Indeplinirea acestor functii ale politicii presupune existenta unor structuri interne si elemente structurale ca parte integra si calitativa a vietii sociale. 1element subiectii politicii(indivizi,grupuri sociale care direct sau indirect participa la viata politica.subiectii se pot organiza formind institutii sociale. 2element- relatiile politicii.In procesul rel.politice oamenii se conduc de norme,traditii,idealuri raportate la interesele sale. 3el.- constiinta politica- promovarea intereselor constientizate presupun interactiunea cu alte org. Sociale. 4el.- organizarea politica. Politica ca fenomen social si forma specifica de activitate umana are calitatea de a se organiza la diferite nivele: megapolitica,macropolitica,mezopolitica si micropolitica. 1.3 politica in rel. Cu economia,dreptul si moralul 2.1Cuvntul republic deriv din temenul latin res publica, nsemnnd lucru public. Republica este o form de organizare statal (sau form de stat) n care suveranitatea aparine poporului iar puterea executiv este exercitat de ceteni alei, pentru o perioad determinat de timp. De-a lungul istoriei au existat diverse forme de republici, unele continund s existe sau s co-existe. De la republicile sclavagiste ale antichitii pn la republicile constituionale moderne de tip parlamentar, semi-parlamentar sau prezidenial. O republic prezidenial este o form de guvernmnt n care preedintele este att eful statului ct i eful executivului. Presedintele este ales de popor iar Constituia i confer preedintelui o putere considerabil. presedintele se aseamana mult cu monarhul jucator cu diferenta ca la fiecare 5 ani este ales in mod democratic de catre popor. 2.2 Suporterii regimului prezidential sustin ca exista patru avantaje de baz pentru sistemele prezideniale: 1.mandat direct-ntr-un sistem prezidenial, preedintele este ales de multe ori direct de ctre oameni. 2.Separarea puterilor - un sistem prezidenial stabilete Preedinia i legiuitorul n dou structuri paralele.Acest aranjament permite de a supraveghea de parti prevenirea abuzurilor. 3. Stabilitate - un preedinte, n virtutea unui termen fix, poate oferi mai mult de stabilitate dect un prim-ministru, care poate fi eliberat din funcie n orice moment. 4. Viteza i deciziile - unii susin c un preedinte cu imputernicit cu prerogative supreme poate adopta modificri de obicei rapid in conformitate cu situatia. Dezavantajele evidentiate de criticii politici sunt in general 3: 1. Tendin spre autoritarism - unii oameni de tiin spun c presidentialismul nu este constituional stabil. Conform unor oameni de tiin politic, cum ar fi Fred Riggs, presidentialismul a czut n autoritarism n aproape fiecare ar a fost ncercat. 2. Separarea puterilor - un sistem prezidenial stabilete Preedinia i legislativul n dou structuri paralele. acesta reduce responsabilitatea de a permite preedintelui i a legislativului de a arunca vina de la unul la altul. 3. Impedimente pentru a schimba conducerea - se susine c e greu de a inlatura un presedinte nepotrivit inainte de expirarea termenului de lucru al acestuia. 2.3Cel mai concludent exemplu de republic prezidenial este SUA. Pe plan mondial, cele mai importante republici prezideniale sunt Mexic, Brazilia, Argentina, Bolivia, Chile, Venezuela, Ecuador, Kazahstan, Pakistan, Senegal. TEST2 1.1 Prin Politica internaional se neleg relaiile dintre dou sau mai multe state. Relaiunile Internaionale sunt un domeniu academic, o ramur a tiinelor politice, care studiaz relaiile dintre actorii statali din cadrul sistemului internaional i interaciunile lor cu actori non-statali (organizaii interguvernamentale, organizaii nonguvernamentale, corporaii internaionale etc.). Principalele arii de cercetare nrudite domeniului relaiilor internaionale sunt: economia politic internaional, politica extern, studiile de securitate i cercetrile asupra pcii.

1.2Globalizarea este termenul ntrebuinat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc ntr-o parte a globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte pri ale globului. Prin acest termen putem ntelege dezvoltarea pietelor financiare globale, cresterea corporatiilor transnationale si dominatia lor crescnda asupra economiilor nationale. Majoritatea problemelor pe care oamenii le asociaza globalizarii, incluznd patrunderea valorilor de piata n acele domenii de care ele nu apartin n mod traditional, pot fi atribuite acestor fenomene. G lobalizarea a produs o alocare defectuoasa a resurselor ntre bunuri private si cele publice.principalele probleme ale globalizarii sunt: poluarea mediului, scderea calitii vieii n locaii care nu sunt adaptate la schimbare, trile mai srace sufer dezavantaje- desi este adevarat ca globalizarea incurajeaza liberul schimb intre statesunt de asemenea consecinte negative deoarece unele tari incearca sa-si salveze pietele lor nationale, exploatarea muncitorilor straini deteriorarea protectiei pentru natiunile mai slabe de catre statele puternic industrializate, pentru ca acestea sa devie forte ieftine de munca,slabirea sindicatelor,sporirea crizei economice mondiale,trecerea la outsourcing costul redus al muncitorilor offshore a atras corporatiile sa cumpere bunuri si servicii din tari straine. 1.3 rm in contextul rel.internationale 2.1gindirea politica medievala constituie o componenta importanta a istoriei intelectuale a Occidentului catolic,referitaore la om si organizarea lui sociala.perioada respectiva cuprinde ansamblul incercarilor facute de o societate fragmentata de a concilia atitudinile filozofice pagine fata de om, cu doctrina crestina rivala.perioada medievala are 3 reprezentanti de seama care afirmau ca statulo laic trebuie sa se supuna celui divin.acestia au fost : Sfintul Augustin,Toma Daquino si Dante Alighieri.Toma Daquino este fondatorul doctrinei religioase a catolicismului, accepta proprietatea privata a individului,sustine ca vointa omului a fost corupta de cadere in pacat iar oamenii sunt inclinati spre eroare.Sfintul Aureliu vede statul ca o institutie distincta pe care biserica trebuie s-o consilieze, iar Dante Alighieri nu recunoaste papalitatii nici o putere si sustine ca pacea poate fi realizata doar de o monarhie universala. 2.2 Principalele lucrari si idei promovate in epoca Renasterii apartin filozofilor Nicolo Machiavelli si Jean Bodin. Lucrarile reprezentative a lui Maciavelli sunt: Principele si Discursuri asupra primei decade a lui Tit Liviu prin care a pus inceputul stiiintei politice in sensul modern al cuvintului.Lanseaza ideea existentei a 3 forme de stat rele(tirania,oligarhia,ohlocratia) si 3 bune(monarhia,aristocratia si democratia).Face distinctie intre societate si stat si accentueaza politica in calitate de relitate sociala obiectiva.De asemenea concluzioneaza asupra caracterului independent,relativ autonom al domeniului politic,iar puterea fiind obiectul stiintei politice.Juristul si economistul francez Jean Bodin a fost primul care a inceput sa in mod sistematic in epoca moderna fenomenul politic ,politica statelor si a pus in circulatie expresia stiinta politica.Adept al unei monarhii absolutiste,si-a dezvoltat ideile in lucrarea sa Despre republica.proclama principiul suveranitatii. 2.3 in cadrul epocii moderne se produce o adevarata efervescenta intelectuala care atinge la fel de bine stiintele,ca si ideile religioase,politice si sociale.una din ideile politice fundamentale ale epocii moderne este teza cu privire la caracterul contractual al statului care a inlocuit teorie medievala privind caracterul divin,supranatural al acestuia.Aceasta idee reflecta dorinta burgheziei clasa dominanta din punct de vedere economic de a prelua din miinile feudalilor si puterea politica.totodata,epoca moderna a oferit o noua teorie a democratiei,deosebita de viziunea ginditorilor antici si adaptata conditiilor statelor nationale.in aceasta perioada s-au afirmat prin conceptiile lor inovatoare filozofii: thomas Hobbes si lucrarea sa Leviathanul, John Lock parintele contractului social, Jean Jeaques Ruisseau,Montesqueu si altii.

TEST3 1.1Un sistem politic este un sistem localizat la nivelul sistemului social care ndeplinete funcii de natur politic i privete guvernarea. Este de regul comparat cu sistemul juridic, sistemul economic, sistemul cultural sau alte sisteme prezente n viaa social. Exist mai multe perspective utile pentru definirea noiunii de "sistem politic" i numeroase definiii:

Un sistem politic este constituit dintr-un set complet de instituii i organizaii politice, precum partidele politice i grupurile de interes (sindicate, grupuri de lobby, etc.), cruia i se adaug relaiile dintre aceste instituii i, nu n ultimul rnd, normele ce le guverneaz funcionarea (constituia, legea electoral). Un sistem politic este compus din membrii unei organizaii sociale (grup) care sunt la putere. Un sistem politic este un sistem instituional care deine monopolul asupra utilizrii legitime a forei i asupra legiferrii (aici sistemul politic este identificat cu statul).. Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social cu un rol determinat: acela de a produce decizii cu caracter obligatoriu pentru ntreaga societate.

n opinia lui David Easton, unul dintre cei mai importani autori ce au contribuit la adaptarea analizei sistemelor pentru utilizarea sa n cmpul politologiei, funcia determinant ce distinge sistemul politic de alte sisteme similare este aceea de a aloca valorile prin intermediul autoritii ntr-o societate dat. Aceast abordare se bazeaz pe nelegerea relaiei dintre intrrile n sistem (solicitri dar i sprijin pentru funcionarea sistemului) i ieiri (politicile publice, rezultatul interaciunilor dintre elementele constitutive ale sistemului). 1.2Din punct de vedere structural distingem : 1.Subsistemul relatiilor politice; 2.Subsistemul institutiilor politice; 3.Subsist. cult.politice; 4.Subsistemul actiunii politice. Pornind de la structura sistemului politic,el poate fi definit ca ansamblu a relatiilor politice,al institutiilor,conceptiilor si al raporturilor dintre ele.Ansamblu caracteristic unei anumite societati la un moment dat.Din punct de vedere al procesului firesc de modernizare,exista sisteme politice traditionale,de tranzitie si moderne. In vederea atingerii functionalitatii sale,numita de D.Easton capacitatea puterii politice de a face faata inputurilor sociale,sistemul politic indeplineste citeva functii vitaele:integratoaremdirectoare si reactiva.Sistemul politic asigura prin decizii globale,evolutia directionara a societatii,mobilizind resursele umane si materiale ale mediului social in sustinerea directiilor de dezvoltare a societatii. 1.3. sitemul anglo =american in comparatie cu cxel continental european 2.1 Spiritul legilor (1748), debuteaz cu o scurt discuie despre legi n general. n cartea I, Capitolul III, susine c "legea n general este raiunea omeneasc n msura n care ea guverneaz toate popoarele de pe pmnt iar legile politice i civile ale fiecrui popor nu trebuie s fie dect cazuri particulare la care se aplic aceast raiune omeneasc"[4] Scopul deliberat a lui Montesquieu n aceast carte este s explice legile umane i legile sociale. Conform lui, tot ceea ce exist are legile sale, "Divinitatea" are legile sale, "lumea material" i "substanele superioare omului" au, la rndul lor, legi proprii. Cartea este un studiu comparativ, concentrat asupra a trei tipuri de guvernare (republic, monarhie i despotism), fiind realizat sub influena ideilor lui John Locke. in lucrarea sa Despre spiritul legilor, Montesquieu apare ca un admirator al monarhiei parlamentare din Anglia.In opinia sa regimul politic englez a reusit sa realizeze separarea puterilor intre executiv,legislativ si institutiile juridice,fiecare contractind tendinta spre despotism a celeilalte.in conceptia autorului,libertatea este asigurata printr-un mecanism al verificarii reciproce si al unui echilibru al puterilor. 2.2 Una din teoriile majore prezentate n lucrare este cea a separrii puterilor n stat, conform creia puterile guvernului trebuie separate i echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Cartea i pstreaz i n prezent importana istoric, fiind una dintre operele care au influenat decisiv elaborarea Constituiei Statelor Unite ale Americii, care la rndul su, a influenat esenial scrierea a numeroase constituii din multe state ale lumii.Astfel,teoria separatiei puterilor formulata de Montesquieu se intemeiaza pe doua pincipii de bazacel al specializarii si cel al independentei.el a insistat mai departe asupra importantei factorului climei,a spatiului a culturii,economiei in calitate de elemente care formeaza istoria.totodata nu s-a limitat la rationamentul privind importanta conditiilor mediului fizic,ci a indicat in mod direct necesitatea corespunderii legilor tarii acestor conditii. 2.3 aceasta teorie formulata de catre montesquieu ramine destul de actuala si in zilele noastre din simplu motiv ca anume separatia puterilor in stat asigura o mai buna si eficienta conlucrare a puterilor intru atingerea scopului suprem al statului garantarea drepturilor si libertatilor individului.tooria data a influentat esential elaborarea constitutiei SUA care ulterior a fost un model de alaborare a altor constitutii. BILET4 1.1regimul autoritar este un regim politic care corespunde principiilor de autoritarism,semnifica lipsa democratiei veritabile atit in cadrul alegerilor cit si in cadrul managementului instituiilor publice,suprimarea sau chiar absenta drepturilor si libertatilor cetatenilor printr-o dominatie nelimitata,prin subordonarea domeniilor vietii publice si chiar private a cetatenilor,ca si prin folosirea mijloacelor de constringere violenta. De cele mai multe ori n combinaie cu dictatura unui singur individ, care se manifest n grade diferite.una din cele mai potrivite clasificari a regimurilor autoritare este facuta de politologul german Dirk Berg-Schlosser. El identific urmtoarele tipuri de autoritarism: 1.Monarhii traditional absolutiste 2.regimuri traditionale autoritare de tip oligarhic,caracteristice pentru tarile din America Latina ; 3.autoritarismul hegemon al noii oligarhii ; 4.tari de orientare socialista,cu toate particularitatile de perceptie a socialismului si a tipurilor acestuia ; 5.regimuri militare. De asemenea trebuie specificate regimurile teocratice ca o forma a autoritarismului,atunci cind putere politica este concentrata in miinile clericilor. 1.2 posibilitatile constructive de baza ale regimului autoritar sint: monopolul exclusiv asupra puterii,aceasta fiind detinuta de o persoana sau de un grup restrins de persoane,fiind exercitata in mod absolut,fara restrictii constitutionale sau limitari de alta natura; transformarea organizatiilor social-politice intr-o anexa a partidului dominant ; producerea unificarii si uniformizarii structurale a societatii ; afirmarea unei depline unanimitati in toate domeniile vietii sociale si ignorarea drepturilor minoritatilor ; crearea unei ideologii singulare,absolutiste cu caracter mesianic.in comparatie cu posibilitatile constructive ale regimului totalitar de conducere, autoritarismul nu este liber in administrarea competentelor sale.in societate se pastreaza institutii care reprezint o ameninare real pentru regim: familia, biserica, clase sociale urbane i rurale, cultura, micrile sociale i asociaii. Cu alte cuvinte,in societatea se pastreaza un potential destul de puternic pentru formarea i activitile grupurilor politice din opoziie. 1.3 conform clasamentului din noiembrie 2008,citeva state cu regim autoritar care s-a pastrat pina in prezent sint:Egipt, Moroco,Burkina Faso,Angolo, Algeria ,Congo ,Tunisia , vietnam,Laos etc. 2.1 Jean-Jacques Rousseau in lucrarea Du Contrat Social (1762) influentindu-se de la tratatele despre contractul social formulate anterior de catre ginditorii precum:Thomas Hobbes,john Lock,Hugo Grotius a subliniat o alt versiune a teoriei contractului social, bazata pe suveranitatea populara. Dei Rousseau scria c britanicii au fost, poate, n acel moment cei mai liberi oameni de pe pamint,el nu a aprobat guvernul lor reprezentativ. Rousseau credea c libertatea este posibila doar acolo unde oamenii participa in procesul crearii legilor,unde suveranitatea populara este indivizibila si inalienabila. Cetenii trebuie, cel puin n anumite circumstane, s poat alege mpreun normele fundamentale conform carora ei doresc sa traiasca, si sa fie capabili sa revizuiasca aceste norme ulterior, conform noilor necesitati. 2.2 Esenta contractului social dupa Russeau are citeva puncte in comun cu individualizmul lui Lock dar se ndeprteaz de acesta n dezvoltarea conceptiei sale luminoase. Rousseau susine ca un cetean poate fi un egoist i decide ca interesul su personal sa fie mai presus fa de interesul colectiv. Cu toate acestea, ca parte a unui organ colectiv, fiecare cetean pune deoparte egoismul lui pentru crearea unei vointe generale, care in sine reprezinta suveranitatea populara.Suveranitatea populara(statul de drept) este prin

urmare buna pentru societate in general si pentru indivizi in particular.Deci contractul social in viziunea lui Russeau s-ar putea reduce la urmatoarele: Fiecare dintre noi pune persoana sa si puterea in comun pentru realizarea scopului suprem, a vointei generale, astfel in final fiecare membru devine o parte indivizibila a unui tot intreg.Fraza frapanta a lui Russea precum ca omul trebuie fortat sa fie liber ar putea fi explicata in felul urmator: odata ce poporul suveran decide ce e bun si ce e rau pentru toti, si o persoana incalca legea sau se adinceste din nou in egoismul sau,atunci el va fi fortat sa asculte si sa se conformeze deciziilor societatii. 2.3 parere despre actualitatea acestei teorii Bilet5

1.1

Conceptul de elita desemneaza o realitate constitutiva a politicului, consacra funciara disimetrie a raporturilor in jurul puterii, intre guvernanti si guvernati. Termenul de elita politica acopera o realitate distincta, constituita din individualitatile politice si sociale proeminente, care prin aptitudinile lor se detaseaza de masa membrilor societatii. Este vorba de ascendentul unei minoritati active si activizante asupra unei majoritati, mai mult sau mai putin pasive. Un precursor al teoriei elitelor este Machiavelli, care in lucrarea sa Principele, exalta virtutile de exceptie ale printului ce stie sa se slujeasca de calcul, viclenie si forta pentru cucerirea, exercitarea si pastrarea puterii in scopul consolidarii unui stat.

1.2 Teoria elitelor politice au fost formulate de catre reprezentantii scolii politice italiene Vilfredo Pareto (creatorul termenului de elita) si Gaetano Mosca (promotorul ideii de clasa politica). Acestora li se poate adauga Roberto Michels cu studiile sale despre fenomenul oligarhic in partidul de masa, Georges Sorel cu reflectiile sale asupra violentei si mitului politic precum si Max Weber. Anume V.Pareto si G.Mosca au definit Paradigma elitara care contine urmatoarele elemente: a) procesualitatea istorica se intemeiaza de diviziunea societatii in clase -; o clasa dominanta si una dominata, o elita conducatoare si o masa ce se lasa condusa; b) stiinta politica reprezinta de fapt studiul elitei, al compozitiei si structurii sale, al modului de relationare cu masa; c) obiectivul fundamental al oricarei elite il constituie detinerea si mentinerea puterii, pastrarea privilegiilor dobandite gratie puterii; d) dominatia se bazeaza pe forta dar si pe frauda sau seductie, elita obtinand consimtamantul masei; e) structura sociala este intemeiata si legitimata de o formula politica asociata unor ideologii sau mituri socialmente acceptate; f) guvernarea ca exercitiu politic al elitei va recupera mai mult sau mai putin si interesele masei, atat cat nu prejudiciaza privilegiile elitei

1.3

2.1Un sistem politic este un sistem localizat la nivelul sistemului social care ndeplinete funcii de natur politic i privete guvernarea. Este de regul comparat cu sistemul juridic, sistemul economic, sistemul cultural sau alte sisteme prezente n viaa social. Regimul politic este ansamblul instituiilor i raporturilor politice prin care clasa politic i nfptuiete programul politic. Instituiile care nfptuiesc, n viaa politic, economic, social i cultural a rii, programul clasei politice sunt: monarhia, parlamentul, guvernul, partidele politice, armata, justiia, coala, biserica. La nivel teoretic se face des o confuzie intre sistem politic si regim politic.sistemul politic,model teoretic introdus sub influenta teoriei sistemelor si folosit in special in anii 70-80 ai sec 20 exprima pe de o parte ansamblu de raporturi institutionalizate care asigura exercitarea puterii asupra societatii,pe de alta parte desemneaza institutiile si procesele ce permit cetatenilor unui stat sa elaboreze sau modifice politicile publice.Spre deosebire de sist.politic, regimul politic desemneaza modul de guvernare,de organizare a puterii politice intr-o tara,fie aceasta monarhie,republoica sau dictatura. 2.2Din punct de vedere structural distingem : 1.Subsistemul relatiilor politice; 2.Subsistemul institutiilor politice; 3.Subsist. cult.politice; 4.Subsistemul actiunii politice. Pornind de la structura sistemului politic,el poate fi definit ca ansamblu a relatiilor politice,al institutiilor,conceptiilor si al raporturilor dintre ele.Ansamblu caracteristic unei anumite societati la un moment dat.Din punct de vedere al procesului firesc de modernizare,exista sisteme politice traditionale,de tranzitie si moderne. In vederea atingerii functionalitatii sale,numita de D.Easton capacitatea puterii politice de a face faata inputurilor sociale,sistemul politic indeplineste citeva functii vitaele:integratoaremdirectoare si reactiva.Sistemul politic asigura prin decizii globale,evolutia directionara a societatii,mobilizind resursele umane si materiale ale mediului social in sustinerea directiilor de dezvoltare a societatii. In tendinta puterii politice de a face fata cerintelor,sistemul politic indeplineste functii: de integrare; directoare ; reactiva. n opinia lui David Easton, unul dintre cei mai importani autori ce au contribuit la adaptarea analizei sistemelor pentru utilizarea sa n cmpul politologiei, funcia determinant ce distinge sistemul politic de alte sisteme similare este aceea de a aloca valorile prin intermediul autoritii ntr-o societate dat. Aceast abordare se bazeaz pe nelegerea relaiei dintre intrrile n sistem i ieiri (politicile publice, rezultatul interaciunilor dintre elementele constitutive ale sistemului). 2.3 la etapa actuala sistemul politic din RM are o tendinta vadita spre prezidentialism,avind o puternica baza in psihologia sociala si in traditiile politice ale zonei.In acest sens,sistemul politic al RM tinde mai degraba sa reproduca sistemul rus ,care functioneaza ca un prezidentialism clasic.Astfel,chiar daca sistemul politic din rm a suferit schimbari esentiale in anul 2000,prin care presedintele este ales prin vot indirect,cele doua Parlamente rezultate in urma acestei modificari,dominate de comunisti au ales un presedinte,prerogativele caruia sint compatibilecu cele ale omologilor sai din Rusioa si Belorusia.Acesta tendinta majora a sistemului politic din RM este la limita regulilor democratice,afectind serios natura si credibilitatea institutiilor politice. BILET6 Cult.pol.- model de atitudini si orientari personaqle fata de politica,manifestate in rindurile unui sistem politic.Domeniu subiectiv ce sta la baza actiunilor politice.sistem de credinte empirice,simboluri expresive si valori care definesc situatia in care are loc actiunea politica. Cult pol: 1.PAROHIALA- cultura societatii traditionale,la nivelul comunitatii locale,in care nu exista intelegere si interes p/u pol. Nationala. 2.DE SUPUNERE= existenta contemporana sau in trecutul apropiata unei structuri de autoritate la nivel national.subiectii sunt pasivi fata de sist.pol.national. 3.PARTICIPATIVA- cetatenii sunt constienti de mijloacele lor de actiune asupra sist.pol. ca si de posib. De a influenta cursul evenimentelor pol. Prin mijloace specifice participarii democratice:referendum,greve,actiuni de protest. 2. Democraia (n traducere literal "conducere de ctre popor", din grecescul - demokratia demos, "popor," i kratos, "conducere") este un regim politic prin voina poporului.Este un regim in care sunt respectate drepturile cetatenesti, de asemenea existenta pluripartidismului, a constitutiei si dreptul la vot.n ziua de astzi, termenul este de cele mai multe ori folosit cu sensul de democraie liberal , dar exist multe alte varieti iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate c termenul democraie este utilizat de obicei n contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile i altor organisme sau entiti, cum ar fi universitile, sindicatele, companiile publice sau organizaiile civice. Pe plan politic, democraia se definete ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranitii naionale (naiunea conduce statul prin reprezentanii si alei, pe principiul separrii

puterilor n stat, pe principiul egalitii tuturor n faa legii. Democraia este inseparabil de respectarea drepturilor omului i ale ceteanului. Democraia modern are la baz trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Tipuri de democratii: Directa- ste un regim politic n care populaia exercit puterea n mod direct. Democraia direct mai este numit uneori i democraie pur. Aplicat doar sectorului economic, democraia direct este n mod uzual numit autogestiune.Reprezentativa=permite fiecarui om sa voteze reprezentanti care ii vor proteja interesele;delegarea puterii de la o majortate la o minoritate profesionala de politicieni;primeste adesea si numele de democratie parlamentara. Institutiile democratice asigura asigurau drepturi egale pentru toti cetatenii.

Bilet 7

1.Regim totalitar- reg.politic caracterizat de absenta sau suprimarea drepturilor si libertatilor cetatenilor printr-o dominatie nelimitata,prin subordonarea domeniilor vietii publice si chiar private a cetatenilor,ca si prin folosirea metodelor de constringere violenta. Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolut sau dictatur, n regimurile totalitare distana ntre stat i societate este practic anulat, n sensul c puterea ntrupat de stat, prin partidul unic, ptrunde pn i n viaa particular a fiecrui cetaean. Ideologia totalitarist este opus conceptului de societate deschis.

2. Statul este organizaia care deine monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranitii i personific din punct de vedere juridic naiunea. Din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, fiind un instrument prin intermediul cruia politicienii i impun voina asupra membrilor societaii. Definire organizaionalDin punct de vedere organizaional, statul este privit ca o sum de instituii de guvernare i are cinci caracteristici principale, enumerate mai jos. Aceste caracteristici nu sunt prezente n toate statele, mai ales dac avem n vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne. Un alt aspect care trebuie menionat este c prin definirile organizaionale nu este urmrit aprecierea legitimitii statului sau a instituiilor care l compun, precum nici opinia indivizilor despre o eventual legitimitate a statului.

1.
2. 3.

Statul este un ansamblu de instituii distinct de restul societii, care creeaz sfere publice i sfere private. Din punct de vedere al autoritii, statul este o putere suprem i suveran, precum i legislativ ntr-un anumit teritoriu. Pentru a-i putea exercita aceaste forme de manifestare a puterii, statul are monopolul aupra forei. Statul i exercit puterea printr-un aparat birocratic. Statul ca entitate se distinge de funcionarii care ocup anumite funcii la un moment dat n aparatul su birocratic i, din acest punct de vedere, statul are suveranitate i asupra acestora. Prin funcionari se nelege orice demnitar, inclusiv preedintele, prim-ministrul, ministrii, etc. Statul are puterea de a impune i de a colecta taxe de la populaie.

4.
5.

Definirea funcional subliniaz ideea c statul este o sum de instituii care ndeplinesc un anumit scop sau obiectiv. Principala distincie dintre acest definire i cea anterioar const n faptul c statul poate fi identificat cu o instituie sau organizaie care ndeplineste una din funciile statului. Un alt punct care deosebete definirea funcional de cealalt este aprecierea statului prin consecinele aciunii sale, cea mai comun fiind stabilizarea social n interiorul teritoriului controlat de acesta. Trasaturile statului: a)este institutia politica cu cel mai inalt grad de organizare si totodata cea mai veche si cea mai larga institutie politica care cuprinde pe toti cetatenii tarii. b)autoritatea legitima care elaboreaza legi si impune respectarea acestora; c)are caracter istoric exprimat prin permanenta adaptare a mecanismelor sale potrivit conditiilor istorice concrete ;d)este organismul politic al unei comunitati in cadrul unor formatiuni exprimind vointa cetatenilor,avind caracter suveran si independent; e) se constituie in acea parte a sist.social si politic care in forme speciale raspunde necesitatilor societatii,cu o arie larga de actiuni administrative,politice,militare,spirituale etc. Teorii : 1.TEOCRATICA-statul a aparut ca o creatie divina,iar respectul si supunerea fata de el sunt indatoriri religioasa. 2.PATRIARHALA-statul a luat nastere din familie,prin unirea mai multor familii in caDrul unui trib,si triburile intr-o mica comunitate.3CONTRACTUALA-stat. A aparut pe baza unei intelegeri,contract intre putere si cetateni ca o necesitate naturala.4.VIOLENTEI-a aparut ca rezultat al starilor conflictuale dintre oameni,tribul invingator subordona pe cel invins.5. MARXISTAconcepe statul caq institutie de organizare a relatiilor de putere economica.instrument pentru ca o claas sa domine alta;statele moderne in viziunea aceasta au aparut ca o consecinta a luptei dintre feudali si burgheji,burghezie si proletariat.6.ORGANICISTA 7.RASISTA 8.JURIDICA. 9.PSIHOLOGICA 10.PLURALISTA BILET8 1.resursele puterii politice sint:1.materiale 2.moral-culturale 1.3 n opinia lui David Easton, unul dintre cei mai importani autori ce au contribuit la adaptarea analizei sistemelor pentru utilizarea sa n cmpul politologiei, funcia determinant ce distinge sistemul politic de alte sisteme similare este aceea de a aloca valorile prin intermediul autoritii ntr-o societate dat. Aceast abordare se bazeaz pe nelegerea relaiei dintre intrrile n sistem (solicitri dar i sprijin pentru funcionarea sistemului) i ieiri (politicile publice, rezultatul interaciunilor dintre elementele constitutive ale sistemului). In vederea atingerii functionalitatii sale,numita de D.Easton capacitatea puterii politice de a face faata inputurilor sociale,sistemul politic indeplineste citeva functii vitaele:integratoaremdirectoare si reactiva.Sistemul politic asigura prin decizii globale,evolutia directionara a societatii,mobilizind resursele umane si materiale ale mediului social in sustinerea directiilor de dezvoltare a societatii. 2Conflict politic-una dintre optiunile de interactiune intre actorii politici.conceptul de conflict politic reprezinta lupta pentru influenta in sfera relatiilor politice, accesul la adoptarea pe scar larg de soluii, resursele disponibile,monopolul intereselor si recunoasterea lor social semnificative. conflictele politice implica o clar formularea de poziii politice a partilor implicate n jocul de putere, care vor favoriza asupra raionalizrii structurarii ntregului proces politic.

BILET9 Obiectul de studiu al politolog= politicul sau domeniul politic ca subsistem al sit. Social global.politicul-domeniu al vietii sociale in care se desfasoara activitatea constienta a oamenilor pentru promovarea anumitor interese:individuale,de grup,politice etc.politologia studiaza geneza,esenta,legitatea si functionalitatea domeniului politik.(viata pol.conduita pol. Individuala si colectiva.organizarea pol a societ,instit si statului, actiunile si relatiile grupurilor politice, natura puterii pol,cultura pol. BILET10 1 O federaie (din limba latin fdus) este un stat format dintr-un numr de state care au transferat o mare parte din suveranitatea lor unei noi entiti, supraordonat acestora, numit guvern central ("federal").ntr-o federaie, statutul de autoguvernare al statelor componente este stabilit prin constituie i nu poate fi schimbat prin hotrrea unilateral a guvernului central.Statele membre nu au drept de secesiune unilateral, iar domenii precum politica extern in strict de competenele federale.Federaiile pot fi multietnice, sau pot acoperi o regiune foarte mare, dei nici una dintre condiiile de mai nainte nu sunt absolut necesare. Federaiile sunt constituite de cele mai multe ori pe acordul iniial al unui numr de state suverane. Cele mai cunoscute federaii din zilele noastre sunt: Australia, Brazilia, Canada, Germania, India, Rusia i Statele Unite ale Americii. Forma de structur constituional ce se ntlnete n cazul unei federaii, se numete federalism. Confederaia este o uniune de state independente sau de uniti teritoriale autonome, nfiinat pe baza unui acord internaional, prin care se determin condiiile de asociere a statelor i de funcionare a acestora.Confederaiile sunt ntemeiate pentru a rezolva probleme critice ca i: aprare, afaceri externe, comer extern i moned comun. O confederaie n termeni politici moderni, este deobicei limitata la o uniune permanenta a unor state suverane n aciuni comune n relaii cu alte state.Natura acestei relaii ntre entitai ce constituie o confederaie variaz mult. De asemenea, relaia dintre statele membre i guvernul central i distribuia de puteri ntre state, sunt foarte variabile. ntr-un context nonpolitic, cuvantul confederaie este utilizat pentru a descrie o organizaie care consolideaz autoritatea de la alte structuri semi-autonome. Exemplele includ confederaii sportive sau confederaii de uniuni comerciale Pan-Europene. TEST11 2. Partidul politic reprezint o grupare de oameni constituit pe baza liberului consimmnt, ce acioneaz programatic, contient i organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comuniti umane, pentru dobndirea i meninerea puterii politice, n vederea organizarii i conducerii societii, conform cu idealurile proclamate n platforma program.Un partid politic este o organizaie care ncearc sa obin putere politic n cadrul unui guvern, de obicei prin participare n campanii electorale. Unele partide nu cearc s ctige putere prin alegeri deoarece nu au dreptul sau nu doresc s participe n sistemul electoral, i uneori utilizeaz alte metode, chiar i terorismul. Multe partide sunt centrate n jurul unei ideologii, ns pot i s fac parte dintr-o coaliie cu interese mixte. FUNCTIILE PARTIDULUI:1elaborarea de doctrine,ideologii si programe politice care se manifesta prin redactarea de platforme,programe.....2.functia de exercitare a puterii politice care urmareste buna desfasurare a activitatii tuturor institutiilor,a soc.civile,stabilirea reg.de conduita intre instit. Si cetateni,cooperarea cu alte state. 3.control si critica asupra autorit.executive si legislative -elaboreaza doctrine,-mobilizeaza cetatenii in competitia politica,-recruteaza membrii elitei pol.pe plan national si local;- asuma responsabilitatea guvernarii soc.in cazul victoriei la alegeri;-agrega si articuleaza interesele populatiei TEST12 Geopolitica este o tiin politic ce studiaz impactul aezrii i poziionrii geografice a unui stat asupra politicii sale externe i interne, precum i impactul factorului spaial asupra politicii internaionale n ansamblu. Noiunea de geopolitic a fost ntrodus n uz de politologul suedez Rudolf Kjellen in 1899, dei fundamentele noii tiine au fost puse de geograful german Friedrich Ratzel cu doi ani nainte, n lucrarea Geografia politic . Bilet 13= bil.11 punctu 1 2.Stat unitar - o forma de guvernare n care in care partile au statut de unitati administrativ teritoriale si nu au statutul de stat. In statul unitar sint organe ale puterii politice unice pentru toata tara, o singur cetenie, un sistem juridic comun.in prezent cele mai multe state suveramne sint unitare. Confederaia este o uniune de state independente sau de uniti teritoriale autonome, nfiinat pe baza unui acord internaional, prin care se determin condiiile de asociere a statelor i de funcionare a acestora.Confederaiile sunt ntemeiate pentru a rezolva probleme critice ca i: aprare, afaceri externe, comer extern i moned comun. BILET14 2.presedintele,un grad inalt de influenta asupra proceselor politice; prin constitutie poate dizolva parlamentul,responsabil de pol.externa ;poate numi responsabili civili in functii importante;poate respinge legi,folosi dreptul de veto pentru legile adoptate de parlament. Executivele prezidentiale sunt separate de parlament si alese independent de acesta,executivul parlamentar este strins legat de legislativ.executivele parlam.pot fi privite ca o comisie cu atributii speciale,a carei membri provin din parlament si sunt chemati sa dea socoteala de prestatia lor in fata parlamentului. mandat direct-ntr-un sistem prezidenial, preedintele este ales de multe ori direct de ctre oameni. 2.Separarea puterilor - un sistem prezidenial stabilete Preedinia i legiuitorul n dou structuri paralele.Acest aranjament permite de a supraveghea de parti prevenirea abuzurilor. 3. Stabilitate - un preedinte, n virtutea unui termen fix, poate oferi mai mult de stabilitate dect un prim-ministru, care poate fi eliberat din funcie n orice moment. 4. Viteza i deciziile - unii susin c un preedinte cu imputernicit cu prerogative supreme poate adopta modificri de obicei rapid in conformitate cu situatia. Dezavantajele evidentiate de criticii politici sunt in general 3: 1. Tendin spre autoritarism - unii oameni de tiin spun c presidentialismul nu este constituional stabil. Conform unor oameni de tiin politic, cum ar fi Fred Riggs, presidentialismul a czut n autoritarism n aproape fiecare ar a fost ncercat. 2. Separarea puterilor - un sistem prezidenial stabilete Preedinia i legislativul n dou structuri paralele. acesta reduce responsabilitatea de a permite preedintelui i a legislativului de a arunca vina de la unul la altul. 3. Impedimente pentru a schimba conducerea - se susine c e greu de a inlatura un presedinte nepotrivit inainte de expirarea termenului de lucru al acestuia. Bilet 15 Monarhia parlamentara - tipul de monarhie constituional, n care monarhul nu are nici o putere i funcia de reprezentant. n monarhii parlamentare, guvernul este responsabil n faa Parlamentului, care are mai mult putere dect a alte organe de stat (cu toate c, n diferite ri, acest lucru poate varia). Monarhia Dualista (lat. Dualis - dubl) - la fel de monarhie constituional, n care puterea monarhului este limitat de constituie, dar, poate lua decizii in cadrul stabilit de constitutie. BiLET16 Noiunea Stat de drept este, n general, utilizat pentru a sublinia diferenele existente ntre regimurile democratice i regimurile autoritare (dictatoriale). n teoria politic, prin stat de drept se nelege un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ordine juridic. n statul de drept, statul este garantul libertilor i drepturilor individuale, totodat, asigurnd securitatea intern i extern a cetenilor prin instituii democratice. Instituia superioar creia i se subsumeaz alte legi i norme este Constituia. Din perspectiva statului de drept, Constituia - ca norm superioar - este o expresie a cetenilor i reprezint puterea popular. Prin mecanismele democratice de control prevzute ntr-un stat de drept este asigurat conformitatea normelor inferioare cu cele superioare.

BILET 19 Sistemele electorale sau sistemele de vot ntlnite n ntreaga lume sunt strns legate sistemele de partide din ara luat in considerare. Sistemele de vot reprezint mecanismul prin care se selecteaz reprezentanii unei grupri crora li se deleag autoritatea de a-i reprezenta alegtorii i de a lua decizii n numele i pentru acetia din urm.n cadrul democratic de analiz a procesului electoral se ntlnesc dou mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar i sistemul electoral cu reprezentare proporional. n genere, sistemul electoral majoritar este ntlnit n acele ri care prezint democraii majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporional este caracteristic rilor care i-au organizat regimul politic conform unei democraii consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia).Diferenele dintre cele dou tipuri de sisteme electorale pot fi corelate aadar cu dou interpretri majore ale procesului democratic. Una dintre ele, bazat pe logica deciziei eficiente, privilegiaz ideea potrivit creia, ntr-un sistem politic democratic, guvernarea se fundamenteaz pe exprimarea voinei majoritii. Cealalt, pornete de la o cu totul alt viziune n privina reprezentrii politice. Conform principiului proporionalitii, nu este suficient ca rezultatul alegerilor s reflecte prezena unei majoritii, ci este necesar o inventariere ct mai fidel a opiunilor electorale, astfel nct minoritile semnificative s nu fie dezavantajate. Sistemul electoral majoritar Se organizeaz n circumscripii uninominale i prezint urmtoarele caracteristici.Sistemul electoral majoritar se numete i the winner takes it all sau first past the post, n sensul c acel candidat care obine cel mai mare numr de voturi, fie printr-o majoritate relativ fie printr-o majoritate absolut, ctig cursa electoral, obinnd toate mandatele puse n joc n circumscripia respectiv. Cei care pierd, deci, nu vor fi reprezentai, chiar dac numrul lor depete 50%. Acest lucru se poate ntmpla cnd regula ctigrii este majoritatea relativ.Sistemul electoral majoritar este foarte competitiv, genernd antagonismul prilor. Nu se poate vorbi de o colaborare a partidelor sau a liderilor ntr-un astfel de sistem. Si pentru c majoritatea populaiei rmne nereprezentat, sistemul este mai corect denumit: metoda pluralitii sau cea mai mare majoritate.O alt caracteristic a sistemului electoral majoritar este aceea c distorsioneaz rezultatele, suprareprezentnd partidele mari care ctig de obicei cursa electoral i subreprezentnd partidele perdante, de obicei mai mici. Acest sistem ncurajeaz teoria votului util: diminueaz ansele unui partid mic deoarece raionamentul spune c un vot pentru un partid care nu are anse s ctige cursa electoral este un vot irosit. Sistemele electorale cu reprezentare proportional (RP) Sunt mai putin competitive i genereaz coaliii de guvernmnt, care sunt mai putin eficiente, dar iau n considerare opiunile ntregului electorat.Sistemele electorale cu reprezentare proportional prezint 3 forme distincte de organizare: Sisteme RP pe liste de partid, sisteme RP forma mixta membru proporional i sisteme RP cu vot unic transferabil.Sisteme RP pe liste de partid: sunt caracteristice Europei de Vest i Europei Centrale i de Est. alegtorii voteaz una din listele propuse de partide n circumscripii plurinominale, iar locurile se atribuie n funcie de procentele obinute. Redistribuirea resturilor se face prin metoda dHont. Distorsionare exist i n cazul acestui sistem de vot i ea este dat de existena pragului de vot, implicit sau explicit (prin legislaie). Pragul implicit se calculeaz conform formulei de calcul P= 75%:(M+1) unde M este magnitudinea medie a circumscripiei.Sistemele RP forma mixt membru proporional este aa cum i spune chiar denumirea o form mixt care combin listele de partid cu elemente ale sistemul majoritar. Fiecare alegtor are la dispozitie 2 voturi: unul se acord unei liste din cele propuse de partide i cellalt se acord unui candidat la fel ca n sistemul majoritar. Resturile se atribuie dup liste. Sistemul se poate ntlni n Germania unde 50% din candidai se aleg pe liste i 50% n circumscripii uninominale, sau n Italia unde se aleg prin metoda pluralitii i pe liste. Sisteme RP cu Vot unic transferabil este un sistem ntlnit n Irlanda i Malta. Alegtorii au n fa liste propuse de partide. Ei aleg lista partidului care le reprezint opiunile i apoi, ordoneaz cu pixul candidaii din lista respectiv.