DRUMUL SI NEGOTUL IN EUROPA MEDIEVALA OCCIDENTALA

AGACHE EDUARD MIHNEA ANULI,GRUPA A

I.Introducere
1

In perioada medievala, in Europa de Apus ,drumul si negotul au fost un important punct in dezvoltarea si consolidarea civilizatiei occidentale precum si in stabilirea relatiilor dintre Occident si Orient.Chiar daca asa-zisa infrastructuraa Evului Mediu nu atingea calitatea drumurilor de azi ,ea a fost un important imbold in evolutia ulterioara a relatiilor de schimb dintre orase ,tari si diferite populatii.Pe mare sau pe uscat,negustorii europeni duceau de exemplu lemnul catre populatiile musulmane ,stiut fiind ca acolo acesta se gasea in cantitati foarte mici ,intorcandu-se cu blanuri, matasuri si alte lucruri de pret.Privilegii diverse date de monarhi sau seniori negustorilor veniti din alte regiuni ,cum ar fi privilegiul dat de regele Angliei negustorilor din Colonia care veneau cu marfuri la Londra(1157) nu faceau decat sa intareasca si sa intensifice legaturile comerciale dintre diverse regiuni.Drumul si negotul medieval anunta cu precadere viitoarea dezvoltare a cailor de transport , de comunicatie si a infrastructurii din Epoca Moderna.

II.Mari drumuri ale continentului

Unul din cele mai importante trasee comerciale ale epocii era cel care lega nordul flamand(cu orase precum Lille , Douai , Tournai ,Ypres , Gand , Bruges Arras si St.Omer) de sudul mediteranean(indeosebi de Italia nordica si centrala).Acest drum a avut o contributie majora la stabilirea contactelor dintre civilizatiile europeana si sinomongola si islamica din Asia , respectiv Orientul Apropiat. Legaturile cu Orientul Apropiat se faceau initial pe cale maritima , legand Italia de Oceanul Indian(India , Ceylon , Java) prin Marea Mediterana , portul Alexandria si Marea Rosie.Mai tarziu , ele se faceau si pe uscat , prelungind traseele maritime din Golful Persic sau strabatand stepele din Asia Centrala , Tukestanul si platoul iranian , trecand prin Bagdad si de aici spre schelele Levantului(Jaffa , Accra , Beirut , Tripoli , si Antiohia).Au existat si trasee directe intre Europa si Orient , insa numai dupa cucerirea mongola a Asiei.Existau doua principale drumuri de acest gen , purtand denumirea generica de drumul mongol.Cel dintai pornea de la Tana(Mangop) , patrundea prin Tukestan in deserturile si stepele din Asia Centrala , terminandu-se la Quinsai si Khambalik(Beijingul de azi).Celalalt traseu , mai la sud , incepea din Trapezunt si se 2

incheia la Bukhnara si Samarkand , dupa ce trecea prin Tabriz si Astrabad , cu posibilele variante spre Ormuz , Golful Persic si nordul Indiei.1 Monopolul asupra traficului comercial cu Orientul il detineau orasele italiene , prilej al unei rivalitati acerbe , disensiuni si chiar razboaie intre ele.Rivalitatea se manifesta in principal prin incheierea de tratate economice cu diverse regiuni si centre comerciale in urma carora fiecare oras cauta sa obtin diverse privilegii si sa slabeasca astfel sau sa inlature influenta orasului concurent in respectiva regiune.Ca exemplu se poate mentiona obtinerea de catre venetieni in 992 si 1082 a unor serii de privilegii de la imparatii din Constantinopol.Acest lucru a facut ca Venetia sa intemeieze un adevarat imperiu colonial pe malurile Marii Adriatice , in Creta , in insulele ionice si egeice , in Corfu si Cipru.2 In orice caz , in prima jumatate a secolului al XIII-lea , Venetia a fost principala beneficiara de pe urma comertului cu Orientul , pentru ca mai apoi , dupa 1284 , in urma intreprinderii unei ample ofensive economice in regiunile orientale , Genova sa fie, pentru multa vreme,principalul lider al traficului comercial cu Orientul.Intre cele doua orase a izbucnit un razboi in 1294 , incheiat prin Pacea de la Milano din 1299 , ce ii avantaja tot pe genovezi ,consolidandu-le suprematia. Un alt important pol comercial al Europei medievale apusene a fost Hansa germana.Aparuta in secolul al XIII-lea , ea a dat nastere si unui nou circuit comercial , nu mai putin important , care lega litoralul Marii Nordului de Anglia , Tarile de Jos , Peninsula Scandinava ,si Europa Centrala si de Rasarit.3

II.Starea drumurilor
In general , in epoca medievala , starea drumurilor era destul de precara , iar in pofida unor progrese ale mijloacelor de transport si chiar comunicatie , distantele mari se parcurgeau cu o covarsitoare greutate.Atunci cand se calatoarea cu vehicule trase de cai sau boi , riscul impotmolirii acestora era destul de mare.Vechea retea de drumuri romane disparuse aproape in totalitate datorita invaziilor.4In multe locuri , furturile si atacurile
1

Al. F.Platon , L.Radvan , B.P. Maleon , O istorie a Europei de Apus in Evul Mediu.De la Imperiul Roman tarziu la marile descoperiri geografice(sec.V-XVI) , Iasi , 2010 , p.136-137 2 Jacques Le Goff , Civilizatia Ocidentului medieval , Ed.Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1971 , 3 Al.Fl.Platon , L.Radvan B.P.Maleon ,op.cit ,p.138-139 4 Jacques Le Goff ,op.cit. ,p194

erau un fapt destul de des intalnit , iar cunoasterea unor astfel de locuri si necesitatea ocolirii lor , prelungeau si mai mult durata calatoriilor si ingreunau astfel situatia oricarui negustor , calator , sol sau pelerin in atingerea scopului calatoriei sale. Calatoria pe apa era ceva mai rapida.Acolo unde era posibil , calea fluviala era cea mai des folosita.Pe mare se puteau parcurge 300 km in aproximativ 24 de ore , atunci cand erau intalniti curenti prielnici.Curentii potrivnici puteau insa intarzia foarte mult o calatorie , iar pericolele furtunilor sau ale intalnirii piratilor faceau ca calatoria pe mare sa fie chiar mai riscanta decat cea de pe uscat.De altfel , putine locuri comune au avut mai mult succes in Evul Mediu decat cliseul navei batute de furtuna , lucru ce a inspirat nenumarate povesti , legende si aventuri cunoscute pana in ziua de astazi.5 Se considera ca o calatorie de la Bologna la Avignon dura , inainte de scolul al XI-lea , doua saptamani , de la Nimes in comitatul Champagne 24 de zile , de la Roma la Canterbury sase saptamani.Din aceasta cauza si stirile sau scrisorile ajungeau foarte tarziu la destinatie.Daca erau urgente , acestea puteau ajunge putin mai devreme(spre exemplu in 4 saptamani in loc de sase) fiind transmise de catre soli special instruiti.6

III.Marfuri
Un material considerat foarte pretios in epoca medievala era lemnul.Folosit la constructiile edificiilor , al catargelor de corabii , osaturii acoperisurilor , in prelucrarea mobilei si a altor obiecte , lemnul , in functie de proprietatile sale , putea constitui chiar un produs de lux.Astfel , el a ajuns unul din principalele produse de export al Occidentului european medieval spre Orientul Apropiat. Un alt produs de export era fierul , folosit in special in confectionarea armelor.Fiind gasit mai rar decat lemnul era , in consecinta , foarte pretuit.7 Din Orient , europenii importau mirodenii , fructe , matasuri , blanuri si chiar sclavi.

IV.Principalele zone de comert

Au luat nastere prin masurile de incurajare si protectie adoptate de seniorii locali fata de negustori.Majoritatea centrelor urbane erau asezate in locuri favorabile schimbului , in

5 6

Idem , p.195 Al.Fl.Platon ,L.Radvan , B.P. Maleon , op.cit ,p.140 7 J.Le Groff , op .cit. , p.282

preajma castelelor senioriale , la intretaierea drumurilor , in apropierea vadurilor de trecere a raurilor etc. In Anglia zone importante au fost Winchester , Boston , Northampton , Stanford , in Flandra au fost Ypes , Lille , Bruges.Cele mai importante zone se aflau insa in comitatul Champagne(Lagny , Provins , Bar-sur-Aube , Troyes) fiind un important nod de legatura comerciala intre nordul si sudul Europei. Un important centru comercial a fost si Parisul , considerat , pana in secolul al XV-lea nu doar centru comercial ci si capitala spirituala a continentului.8 Un rol deosebit de important in dezvoltarea principalelor zone de comert l-au avut balciurile . Acestea se organizau o data(alteori de mai multe ori pe an)intr-un anumit loc , avand o durata de cateva zile sau saptamani si atragand negustori din zonele indepartate ale Europei si din Orient.Ele functionau pe baza unui privilegiu acordat de monarh sau senior si uneori se transformau in adevarate targuri. Un exemplu elocvent este balciul de la Saint-Denis.Acesta a fost initiat de Dagobert , regele francilor ,in anul 629 , in imprejurimile Parisului , pe Dealul Sfantului Martin.Avea loc in a noua zi a lunii octombrie si dura patru saptamani.Invitandu-I pe totii negustorii din Spania , Lombardia , Proventa si alte regiuni , ii scutea pe acestia de orice taxa p e durata de doi ani de la emiterea actului ce conscara balciul respectiv.Dupa aceea , se percepeau diverse taxe:doi solizi pentru fiecare masura de miere sau de roiba , dari pentru corabii , taxa de trecere sau de roata. Actul initiat de Dagobert interzicea cu asprime negustoria in imprejurimile Parisului in orice alta perioada decat cea in care era organizat balciul , cei vinovati trebuind sa plateasca o amenda regalitatii si administratiei de la Saint-Denis. Seniorii si monarhii au incurajat , alteori au limitat comertul.Mai jos sunt aratate situatii din ambele cazuri.

Limitele comertului cu slavii si avarii din timpul lui Carol cel Mare
Carol cel Mare a incurajat comertul in interiorul regatului saxon , dar , printr-un decret din anul 805 , a limitat negotul cu negustorii slavi si avari , de la hotarele estice ale Saxoniei.Li se interzicea deasemenea acestora sa faca comert cu arme in regiunile respective.
8

Al Fl.Platon , L.Radvan , B.P. Maleon ,op.cit. p.143-144

Acordarea dreptului de targ localitatii Bremen de catre Otto I

La cererea arhiepiscopului Hamburgului , Adaldagus , imparatul Otto a acordat localitatii Bremen dreptul de targ , dandu-i-se acesteia jurisdictie , drept de vama , monetarie precum si alte drepturi iar negustorii din respectivul targ intrau sub protectia imparatului.

Alte privilegii si tratate comerciale diverse

-privilegiul dat de regele Henric al Angliei negustorilor din Colonia care veneau cu marfuri la Londra(1157); -luarea hansei ca taxa(1181) , ce usura corabiile ce poposeau la Bremen de asa-zisa hansa , o taxa de trecere perceputa de seniori atat de la negustorii locali cat si de la cei straini;9 -tratatul de la Nymphaion din 1261 al Republicii Ligure cu Bizantul; -tratatul pe zece ani incheiat de Venetia cu Bizantul(1285).10 Marele comert a jucat deasemenea un rol important in expansiunea economiei monetare, in special in cadrul oraselor , care au fost nevoite tot mai mult sa recurga la bani pentru a-si achita tranzactiile.

Bibliografie
9

Al.Fl.Platon , L.Radvan , De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes.Izvoare de istorie medievala(sec.V-XVI),Iasi , 2005 , 10 Al.Fl.Platon , L.Radvan.B.P.Maleon , op.cit , p.138

1.Al. F.Platon , L.Radvan , B.P. Maleon , O istorie a Europei de Apus in Evul Mediu.De la Imperiul Roman tarziu la marile descoperiri geografice(sec.V-XVI) , Iasi , 2010 2.Jacques Le Goff , Civilizatia Ocidentului medieval , Ed.Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1971 3Al.Fl.Platon , L.Radvan , De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes.Izvoare de istorie medievala(sec.V-XVI),Iasi , 2005