1.

TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A CEREALELOR

Metodele de pastrare a cerealelor folosite cel mai des la noi in tara utilizeaza ca factori de pastrare temperatura si umiditatea. Pastrarea fiecarei specii in parte se diferentieaza in functie de destinatia loturilor, compozitia chimica a semintelor, forma de pastrare (boabe sau stiuleti), momentul recoltarii, cerintele fata de factorii de pastrare. Desi au o compozitie chimica asemanatoare a boabelor, conditiile de pastrare difera de la o specie la alta. Astfel pentru grau si secara, recoltarea se face vara, de aceea temperatura produsului este frcvent de 30 0C, depasind de multe ori si valorile de 350C. Temperatura in masa de seminte se mentine ridicata, chiar daca vremea se raceste datorita slabei conductibilitati termice a semintelor. Probleme deosebite la grau si secara apar cand, pe langa temperaturile ridicate din masa semintelor, acestea au si o umiditate mai crescuta. Astfel se impune scaderea temperaturii sau a umiditatii din masa de seminte, pana la un nivel care asigura o buna pastrare, utilizandu-se ventilatia sau uscarea artificiala. Pentru orz si orzoaica tehnologia de pastrare nu difera de grau si secara. Pentru fabricile de bere intereseaza cel mai mult pastrarea germinatiei semintelor. De aceea uscarea se face in mod moderat, iarna temperatura nu va scadea sub 2-60C. Dintre cerealele paioase ovazul este cel mai pretentios fata de cpnditiile de pastrare, fiind mai putin rezistent la pastrare de lunga durata datorita continutului mare de seminte cu procent ridicat de umiditate. Boabele sunt imbracate in pleve si au o higroscopicitate ridicata, se umezesc repede, iar sub palei se instaleaza mucegaiurile.
1

Orezul este cel mai dificil de pastrat, umiditatea semintelor in vederea pastrarii fiind sub 14%. Cu cat temperaura aerului este mai ridicata cu atat umiditatea boabelor trebuie sa fie mai scazuta Pastrarea semintelor de grau:Organizarea si desfasurarea in bune conditii a fluxului tehnologic de pastrare presupune o serie de masuri organizatorice cum ar fi definitivarea contractelor de achizitii cu furnizorii si stabilirea obligatiilor de predare a produselor, precum si intocmirea balantei spatiului de depozitare si completarea eventualului deficit. Fluxul tehnologic de pastrare a graului variaza in functie de calitatea semnitelor receptionate astfel: graul sub 14% umiditate si maxim 3% corpuri atraine se depoziteaza direct in magazii si silozuri, fara uscare prealabila. Semintele cu 13% umiditate se trimit direct la silozuri pentru depozitarea direct in celule. Semintele cu 14-17% umiditate si maxim 6% corpuri straine se pot depozita direct in silozuri sau magazii daca acestea sunt prevazute cu instalatii de aerare. Semintele cu peste 17% umiditate si peste 6% corpuri straine se depoziteaza in soproane sau alte spatii provizorii prevazute cu instalatii de ventilatie activa, curatire si uscare. Aceste loturi se curata si se usuca imediat dupa receptionare.

Semintele care se predau la bazele de receptie trebuie sa corespunda indicilor STAS.In caz contrar, baza de receptie poate face curatirea si sortarea semintelor urmand ca dupa efectuarea acestor operatii sa se faca receptia definitiva. Dupa imbunatatirea calitatii loturilor de grau, se trimit probe la fabricile de paine sau paste fainoase pentru a se stabili calitatile de panificatie ale fainii, in functie de care se stabileste destinatia semintelor. Receptia calitativa consta in determinarea insusirilor organoleptice, a umiditatii, masei hectolitrice si a gradului de infestare. Receptia cantitativa se face prin cantarire pe pod bascula sau cantare automate. Decarcarea graului se face in buncarele de primire din care semintele sunt dirijate pentru pastrare temporara sau de lunga durata. Curatirea sau conditionarea graului pentru indepartarea corpurilor straine se executa concomitent cu receptia si se continua pana cand se realizeaza la toate loturile indicii STAS. Curatirea cuprinde doua operatii: precuratirea si curatirea definitiva. Precuratirea (curatirea bruta) consta in indepartarea impuritatilor usor separabile. Se indeparteaza astfel pleava, paiele, aristele, resturile de pamant, pietris, praf nisip, resturile de insecte precum si seminte de buruieni sau alte plante de cultura. La silozuri si magazii cu mecanizare fixa, utilajele de precuratire functioneaza pe toata perioada de depozitare.

La magaziile fara mecanizare fixa, cat si la soproane, patule, arioaie precuratirea se executa cu tarare mobile, aeratoare A 12, harfe, snekuri. Operatia se executa la loturile care au peste 3% impuritati. Curatirea definitiva se executa in maxim 60 de zile de la receptia semintelor. Se folosesc aceleasi utilaje ca si la precuratire reglate corespunzator continutului de impuritati. In functie de calitatea loturilor de grau si de pregatirea acestora pentru pastrare si livrare se utilizeaza fie pastrarea temporara fie pastrarea de lunga durata (definitiva) a semintelor. Pastrarea temporara se practica la loturile care nu se incadreaza in cerintele STAS. Se includ loturile cu un continut ridicat de umiditate si impuritati care in timpul pastrarii trebuiesc imbunatatite prin aerare, curatire, uscare si aduse conform normativelor in vigoare la indicii STAS. Aceste loturi se pastreaza in soproane multifunctionale, arioaie si patule amenajate pentru depozitarea graului, prevazute cu instalatii de ventilatie activa pentru seminte cu peste 14% umiditate. Pastrarea temporara se poate face si in magazii sau silozuri unde se curata, se usuca rapid apoi se pastreaza pe o perioada lunga de timp. Uscarea loturilor de seminte cu umiditate ridicata si continut mare de impuritati se face conform mai multor metode si anume: a) uscare naturala consta in utilizarea aerului atmosferic si cald pentru uscarea semintelor. Pentru aceasta se utilizeaza mai multe metode si anume: solarizare presupune expunerea semintelor pentru uscare la soare, pe platforme, in strat subtire de 10-20 cm, acestea pierzand zilnic 2-3% umiditate daca temperatura aerului este ridicata (25-350C) si aerul este uscat. O data la 1-2 ore semintele se amesteca, se niveleaza si se traseaza mici rigole prin masa de seminte. Metoda se utilizeaza la loturile de seminte cu peste 17% umiditate. Uscare prin depozitare in strat subtire, fara a se folosi combustibilul, se face prin depozitarea graului in strat subtire, in soproane, remize, spatii betonate dintre patule sau alte spatii acoperite, care nu au pereti laterali ci numai bordura inalta si unde aerul circula intens. Depozitate in straturi de 20 5o cm, semintele lopatate zilnic de 1-2 ori, cand aerul este uscat si cald pot pierde zilnic 0,5 1% umiditate. Se practica la graul sub 17% umiditate. ventilatie activa ( aerare activa) consta in evacuarea repetata a aerului viciat, cald si umed din masa de seminte si inlocuirea cu aer proaspat, uscat.Ventilatia se face cu ajutorul unor instalatii compuse din: ventilatoare, conducte, canale de distributie si piese racord.Ventilatia se efectueaza cand temperatura aerului atmosferic este cu cel putin 50C mai mica decat temperatura din masa de seminte.

b) uscare artificiala se utilizeaza instalatii de uscare (uscatoare). Metoda se foloseste rareori. Temperatura de uscare se regleaza in functie de viteza de miscare a semintelor in uscator. c) Draierea combinarea uscarii artificiale cu ventilatia activa.
3

Pastrarea de lunga durata (definitiva) se face la loturile de seminte curatite, care corespund cerintelor STAS. Aceste loturi se pastreaza in magazii sau silozuri. In timpul pastrarii graului, masei de seminte li se aplica a serie de operatii care sa asigure integritatea cantitativa si imbunatatirea insusirilor calitative, reducerea pierderilor fiziologice si mecanice si impiedicarea fenomenelor de autoincingere. Astfel temperatura in masa semintelor trebuie mentinuta la valori cuprinse intre 18-25 0C in perioada 1 aprilie - 1 octombrie si sub 18 0C in perioada 1 octombrie - 31 martie. Mentinerea temperaturii in aceste limite se face prin ventilarea masei de seminte. Loturile racite iarna si care au asigurata o pastrare corespunzatoare nu se ventileaza si nu se misca pana la livrare. Se evita patrunderea aerului umed in spatiile de pastrare prin inchiderea usilor ferestrelor, gurilor de sondare. Periodic se masoara temperatura, umiditatea si se verifica starea de sanatate a semintelor pastrate. In timpul pastrarii pot apare daunatori specifici ce pot provoca pierderi importante in masa de seminte. Masurile de combatere se aplica rapid, in cel mult 5 zile de la depistarea infestarii si constau in dezinsetie si deratizare. Combaterea daunatorilor se poate face prin mijloace mecanice daunatorii se separa din masa semintelor cu ajutorul utilajelor si instalatiilor de sortare; prin mijloace fizice utilizarea temperaturilor sub 100C valori sub care daunatorii devin inactivi; si mijloace chimice prin tratarea semintelor cu substante chimice cum ar fi bromura de metil, sulfura de carbon, fosfura de aluminiu, Actelic 50 EC.

2.Pastrarea si conditionarea orzului si orzoaicei

Masurile pregatitoare pentru receptionarea orzului si orzoaicei sunt similare cu cele de la grau. In momentul receptiei se face separarea pe loturi in functia de calitatea semintelor.Loturile destinate fabricilor de bere trebuie sa corespunda indicilor STAS, sa fie din soiurile superioare, cu continut crescut in amidon si scazut de proteine, cu germinatie ridicata. Receptia calitativa pentru orz si orzoaica pentru bere consta in efectuarea urmatoarelor determinari: germinatia sau viabilitatea semintelor, continutul de proteine, uniformitatea semintelor.Se verifica de asemena, prezenta boabelor sparte, strivite, depaleate si a corpurilor straine.

La receptie se efectueaza si gruparea loturilor pe destinatii astfel: orzoaica se depoziteaza pentru industria berii; orzul se depoziteaza pe doua destinatii si anume: pentru bere si pentru furaj. Loturile de orz si orzoaica destinate fabricilor de bere se depoziteaza fiecare separat. Loturile de seminte care nu indeplinesc conditiile de calitate, dar care, prin masuri ulterioare pot fi imbunatatite si primesc detinatie pentru bere, se depoziteaza de asemenea separat. Spatiile in care se pastreaza orzul si orzoaica pentru bere sunt dotate obligatoriu cu instalatii de ventilatie activa. La depozit descarcarea si manipularea are urmatoarele particularitati: pentru evitarea vatamarii boabelor se folosesc numai instalatii care nu sparg, strivesc sau decojesc semintele; nu se folosesc transportoarele cu racleti si transportoarele elicoidale. Dupa descarcare se efctueaza operatiunile de curatire in vederea indepartarii corpurilor straine. In functie de destinatie se face precuratirea si in caz de necesitate si curatirea fina sau de baza. La loturile pentru bere, care nu au o uniformitate corespunzatoare a semintelor se executa si sortarea acestora. Precuratirea se executa pentru indepartarea din masa de seminte a impuritatilor grosiere, a celor usoare, a semintelor de buruieni, etc. Utilajele folosite sunt: tararurile TA-100, TA-126, Miag oscilant, Miag vibrator, selectoare cu trior,etc. Curatirea fina se executa la loturile care la precuratire nu s-au purificat suficient si in special la cele pentru bere. Sortarea se executa la loturile destinate fabricilor de bere, care prin operatiile de curatire nu au ajuns la conditiile de uniformitate cerute pentru livrare. Pentru uniformitate normele STAS prevad: un continut de boabe mai mari de 2,5 mm de cel putin 70% pentru orz si 80% pentru orzoaica. Se folosesc utilaje cu organe de cernere fina. In spatiile de pastrare orzul si orzoaica se depoziteaza in vrac, luandu-se masurile necesare pentru mentinerea germinatiei, evitarii incingerii si prevenirii asfixierii semintelor. De asemenea se asigura conditiile necesare pentru postmaturarea semintelor. Umiditatea boabelor sub 14% si temperatura de 20 0C contribuie la reducerea repaosului germinativ si asigura conditii corespunzatoare pentru desfasurarea proceselor biologice si chimice din seminte. La temperaturi mai scazute, procesele se defasoara mai incet. Ventilatia activa se executa in scopul racirii masei de seminte. Pentru loturile destinate industriei berii, racirea nu se face decat dupa desavarsirea procesului de postmaturare. Racirea orzului si orzoaicei de bere se face la temperaturi de 00C. Scaderea continutului de umiditate din boabe se face mai ales prin uscare naturala. Uscarea artificiala se face numai in cazuri deosebite cand se acumuleaza cantitati mari de seminte proaspete, cu umiditate ridicata, iar vremea este nefavorabila si nu permite uscarea naturala. Uscarea naturala se face prin solarizare, ventilatie activa, lopatari, etc. Prin uscarea naturala se imbunatateste germinatia si calitatea tehnologica a boabelor. In timpul pastrarii combaterea daunatorilor se face cu aceleasi produse si prin aceleasi procedee ca si la grau, cu mentiunea ca la orzul si orzoaica pentru bere, cu peste 16% umiditate, nu se fac tratamente cu bromura de metil, care stopeaza germinatia. De asemenea, in timpul pastrarii se verifica starea de pastrare in 2 etape astfel: pana la 1 octombrie se verifica sistematic temperatura, umiditatea, starea sanitara si insusirile
5

organoleptice. Daca apar cresteri de temperatura in masa semintelor, mirosuri anormale, schimbarea culorii semintelor, atac de daunatori, loturile respective sunt verificate special si iau masuri de livrare cu prioritate. Dupa 1 octombrie se evita aparitia proceselor de autoincingere. Se organizeaza controale periodice pentru verificarea insusirilor organoleptice, temperaturii, umiditatii si staarii de sanatate a semintelor. Loturile cu peste 16% umiditate sau cu temperaturi mai mari se controleaza mai des. Determinarea germinatiei se face lunar. Livrarea orzului si orzoaicei se face dupa aceleasi normative ca la grau.

Ovzul (Avena sativa) se folosete n alimentaia omului sub form de gris, fin, sau fulgi de ovs. In hrana animalelor se foloseste sub form de boabe, fin, fn de calitate, paie valoroase nutritiv. In amestec cu mazrea sau mzrichea constituie boreagul de primavara

Planta premergtoare Foarte bune: mazrea, fasolea, soia, nutul, inul pentru ulei; inul pentru fibr, rapi; cartofi de var. Bune: floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb, culturi furajere. Medii: cerealele pioase anul I, porumbul, cartofii de toamn Nu se recomand: unde a fost ovz, sfecl de zahr i porumb erbicidat cu triazinice. Aratul: Artura de var: 20-25cm: Artura de toamn 20-22cm: Pregtirea teren

se face toamna sau primvara prin lucrri superficiale.

Pregtirea patului germinativ

Se realizeaza printr-o singur trecere cu combinatorul n preziua semnatului.

Fertilizarea de baz Fertilitate natural sol Azot Kg/ha s.a. Slab 60 Fosfor Kg/ha s.a. 70 Potasiu Kg/ha s.a. 50
6

Mijlocie Bun

50 40

60 50

40 0

Fertilizarea de baz cu azot se recomand a fi fcut cu din doza sub form amidic (uree) sau sub form amoniacal (complexe) iar restul se aplic cu ocazia lucrrilor de intreinere. Fosforul se aplic sub form de complexe bogate n fosfor de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-32-0, 9-24-24) sub artur sau la pregtit teren prin incorporare la 10-12 cm cu discul. Smna i semnatul Soiuri de ovz de primvar recomandate pentru vestul rii: Mure; Somean; Cory Tratamentul seminei. Combatere boli (mlura comun i fuzarioaza plantulelor) i duntori (vermi srm, gndac ghebos) se va face obligatoriu cu insectofungicide: Protilin AL 81 PUS (3kh/t); Sumidan (1,8 l/t); Sumidan Forte (2l/t); Tirametox 90PTS (3KG/T); Tirametox 625 SC (3,75l/t). Combatere boli se va face cu Tiramet 600 SC ( 3l/t); Tiramet 60 PTS (3kg/t). Combatere duntori dup alte premergtoare dect cerealelele pioase se va face cu insecticide: Lindan 400 SC (2,25l/t); Lindan HC (1.35l/t) Epoca de semnat: va trebui s in cont de rezerva de ap din sol, de presiunea bolilor i duntorilor, de presiunea buruienilor i de soiul utilizat. Perioda optim de semnat este primvara foarte timpuriu i n ferestrele iernii. Densitatea se stabilete n funcie de potenialul biologic al soiului, indicii de calitate a seminei i starea fitosanitar a acestora, de epoca de semnat, de calitatea patului germinativ, i de presiunea bolilor la densiti mrite. Numr de boabe la mp 400-500 Puritatea minim 98% Germinaia minim 85% Greutate a 1000 boabe: 26-35g Cantitate de smn la hectar: 120-150 kg Cantitatea = (nr. boabe germ. X greutate 1000boabe) / (puritate x germinaie) Adncimea de semnat 3-4cm Combatere bolilor la ovz n timpul vegetaiei.
7

(Mozaicul dungat al orzului, piticirea ovzului, rugina coronat a ovzului, tciunele zburtor al ovzului). Toate culturile la care se estimeaz producii de peste 4000kg/ha i toate loturile semincere se vor trata obligatoriu prin aplicarea a 1-2 tratamente cu fungicide pe vegetaie cu unul dintre urmtoarele produse: Tilt 250 EC (0,5l/ha); Mirage 45 EC (1l/ha); Granit 20 (1L/HA); Alert (0,8l/ha); Alto Combi 420 (0,5l/ha); Bumper Super 490 EC (0,8l/ha); Sumi 8 12,5 WP (0,4kg/ha); Sanazole 250 EC (0,5l/ha); Tango (0,5l/ha); Impact 25 SC (0,5l/ha); Folicur BT 225 EC (0.8l/ha); Caramba 60 SL(1,2l/ha); Tango Super (0,75l/ha); Orius 25EW (0,5l/ha); Stratego 250 EC (1l/ha); Artea 330 EC (0,4l/ha); Falcon 460 EC (0,6l/ha); Bumper Forte CE (1l/ha); Sanazole Combi (1l/ha); Vydan 25 EC (0,5l/ha); Zamfir 40 EW (O,75l/ha); Soprano (o,75l/ha) Combatere duntori. (Tripsul ovzului, pduchele verde al ovzului, gndacul ovzului, crbueii cerealelor, mutele cerealelor). Se vor aplica tratamente chimice n perioada de vegetaie contra duntorilor cu unul dintre urmtoarele produse: Actara 35 WG (0.06l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05%); Decis 25 WG (0,2-0,3l/ha); Fastac (0,01-0,02l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4l/ha); Mopsilan (0,06-0,125l/ha); Regent (0,09-0,1l/ha); Sinoratox 35(0,1-0,3%); Victenon (0,4-1l/ha). Pentru combaterea roztoarelor din cmp se poate utiliza produsul Baraki. Combatere buruieni. Se vor efectua tratamente chimice pe vegetaie n momentele optime de aplicare cu unul dintre urmtoarele erbicide: Assert (2l/ha); Basgran (2-4l/ha); Buctril (0,8l/ha); Cerestar 75 WP (15-20g/ha); Dacsulfuron750WP(15-20g/ha); DMA6 (1l/ha); Glean 75DF (15-20g/ha); Granstar 75DF (15-20g/ha); Harmony Extra (40g/ha); Icedin Super (1l/ha); Lintur 70 WG (150g/ha); Lancet RV (1-1,25L/HA); Logran 75 WG (10g/ha); Mustang (0,4-0,6l/ha); Oltisan Extra (1l/ha); Primstar 75 DF (15-20g/ha); Puma S (0,81l/ha); Radical Super 40 CS (1l/ha); Rival Star 75 PU (15-20g/ha); Sansac (1l/ha); Sekator (0,2-0,3l/ha); Sansulfuron 750 WP (15-20g/ha) Fertilizare fazial: Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) 2,5 l/ha Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) 2-5l/ha Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente, procain, vit. B1, fenolftalein)-1,5-2,5l/ha. Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha Biofert (foliar) 2-4l/ha.
8

Recoltarea. Recoltarea se face cnd boabele de la vrful paniculului au ajuns la maturitate, iar celelalte boabe au caracteristicile soiului. Nu se recolteaz la maturitatea deplin, datorit pierderilor mari prin scuturare. Se pot obine producii de peste 4000kg/ha. Depozitarea. Se vor executa lucrri de loptare, condiionare, lotizare i controale periodice privind condiiile de pstrare. Pentru combaterea insectelor din depozite se utilizeaz unul din urmtoarele produse: Actelic (0,05-0,1%); Fendona (2-3%); K,Obiol 25 EC (1,56mg s.a./mp), Phostoxin (39/100kg semine). Fitoterapia recomand decoctul de ovz n cazul diferitelor afeciuni stomacale i intestinale, n special la copii i n cazul umflturilor de natur renal. Dup cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milic, doctor n fiziologie vegetal i specialist n fitoterapie, pentru mbuntirea dizolvrii srurilor de calciu i fosfor, fulgii de ovz trebuie nmuiai n ap rece cu cteva ore nainte de pregtirea decoctului. Dl prof. Milic recomand decoctul de ovz cu miere n cazul scderii poftei de mncare, al extenurii, n cazul intoxicaiei care depinde de tulburrile funciilor glandei tiroide, dup boli infecioase de lung durat. n cazul oboselii prelungite, al tuberculozei, al afeciunilor stomacale i intestinale, un pahar de ovz se spal de 6-8 ori cu ap rece, dup care se pune la fiert n 2 pahare de ap, pn cnd apa scade la jumtate; se adaug apoi 2 linguri de miere i se mai fierbe cteva minute. Un alt remediu este dintr-un pahar de ovz sau fulgi de ovz la 1 l de ap fierbinte; se fierbe pn cnd fiertura capt consistena smntnei, se adaug n decoct aceeai cantitate de lapte i se pune din nou la fiert. Dup ce s-au rcit, se amestec cele 2 decocturi i se dizolv n ele 3 linguri de miere. Butura obinut se bea cldu, n doze de cte un pahar de 2-3 ori/zi, ca mijloc fortificant. Se tie c decoctul de pducel este recomandat n afeciuni cardiovasculare, pentru scderea nivelului colesterolului i al zahrului n snge, pentru mbuntirea funcionarii sistemului nervos central i a inimii, pentru ncetinirea proceselor de mbtrnire n organism. Dup experiena acumulat n tratarea bolnavilor cu plante medicinale, dl prof. Milic recomand acum pducelul i n afeciunile digestive: Sucul de pducel trebuie amestecat cu decoct din fulgi de ovz, iar n amestecul obinut se adaug miere dup gust i se d n clocot; se bea cte un pahar de lichid, de 2-3 ori/zi. Acest decoct contribuie la mbuntirea schimbului de substane n organism, este indicat n cazul ulcerului gastro-duodenal, al gastritelor cronice, indiferent de aciditatea din stomac; este foarte recomandat, n special, atunci cnd afeciunea gastro-intestinal este nsoit de hepatit cronic sau de pancreatit. n acelai scop, un pahar de ovz se pune ntr-un litru de ap distilat la temperatura camerei, se las la infuzat 10-12 ore, apoi se pune la foc mic i se fierbe 30 de minute, ntr-un vas cu capac. Dup ce se ia de la foc, se mai las la infuzat 12 ore. La sfrit, se adaug ap distilat pn se ajunge la un litru. Se administreaz cu 20-30 de minute nainte de mas sau ntre mese, de 3 ori/zi, cte 100-150 ml, timp de o lun.

3.Spaiul de depozitare al cerealelor

Scopul depozitrii materiilor prime ntr-o unitate de morrit const n urmtoarele: - asigur un stoc de cereale necesar funcionrii continue a morii pe o perioada mai mare de timp, n vederea evitrii unor goluri n aprovizionarea cu materii prime - permite formarea unor partitii de mcini omogene din punct de vedere calitativ necesar asigurrii unui regim tehnologic de prelucrare constant - asigur conservarea cerealelor n condiii optime Depozitarea cerealelor n silozul morii se desfoar dup un anumit flux tehnologic care cuprinde mai multe operaii i anume: descrcarea cerealelor din mijlocul de transport,vehicularea n injteriorul silozului,precurirea,cntrirea,introduceea n celule i evacuarea din celule.

3.1Depozitele de cereale
Depozitarea cerealelor se face n magazii i silozuri. Magaziile sunt construite n general din crmid. n magazii depozitarea se face pe orizontal, n straturi de o anumit grosime sau sub form de grmad.cest tip de depozitare prezint o serie de dezavantaje precum: - nu se permite mecanizarea complex a operaiilor e ncrcare,descrcare i transport - nu se poate epozita o cantitate mare pe unitatea de suprafa - condiiile de depozitare sunt neigienice

10

- cerealele nu pot fi dpozitate pe loturi din punct de vedere calitativ Silozurile folosesc principiul de depozitare pe vertical, iar constrcia lor este compartimentat celular i extins pe nalime.Ele pot fi construite din beton armat sau din profile de tabl i oel. Silozurile din beton armat sunt cele mai utilizate n depozitarea cerealelor.Dup formarea lor se mpart n:silozuri cu celule ptrate,hexagonale,rotunde.Cea mai economic form de celul este cea cu seciune circular,pentru c ea cuprinde cea mai mare arie i se execut cel mai uor. Silozurile metalice sunt construcii rezistente,perfect etane care asigur o bun conservare a cerealelor ns necesit un cost ridicat. Un siloz de construcie modern,dar cu flux tehnologic clasic este alctuit din dou corpuri distincte:corpul celular pentru depozitare i turnul mainilor.n turnul mainilor,desprin n mai multe etaje,sunt amplasate instalaiile de transport n interiorul silozului,utilajele pentru separarea impuritilor, cntarele automate i instalaiile de desprfuire. Avantajele flosirii silzurilor consta n urmtoarele: Se permite o mecanizare avansat a opeaiilor de transport,ncrcare i descrcare - Se poate depozita o cantitate mai mare de cereale pe unitatea de suprafa - Condiiile de lucru n acest caz sunt igienice - Se asigur condiii bune de conservare a cerealelor Circuitul cerealelor din momentul sosirii i recepiei lor la moar i pn n faza de depozitare n celulele silozului trece prin urmtoarele etape: Descrcarea cerealelor Transportul pe vertical pn la cel mai nalt punct al depozitului Cntrira la cntarele automate Precurirea Transportul din nou pe vertical pn la cel mai nalt punct al depozitului Distribuirea pe celule Evacuarea din celule n proporiile stabilite,amestecarea i dirijarea spre secia de pregtire pentru mcini Majoritatea silozurilor sunt dotate cu instalaii i utilaje pentru o curire sumar a cerealelor naintea depoztrii,asa zisa precurire.Aceast operaie se face n scopul eliminrii corpurilor strine mari,a plevurilor i a unei pri din prafurile minerale,ceea ce asigur condiii mai bune de consrvare pe peroada depozitrii i totodat uoreaz curirea cerealelor n secia de pregtire peentru mcini. -

3.2.Instalaii pentru descrcarea cerealelor

Descrcarea cerealelor din mijloaele de transport se face n funcie de tipul lorprin mai multe procedee: Manual prin loptare 11

Descrcare gravitaional Mecanic: - cu lopata mecanic -cu transportorul elicoidal mobil Prin basculare: - cu vehiculul autobasculant - instaaii fixe de basculare - Pneumatic cu descrctor pneumati

Prelucrarea cerealelor se mai poate face, n afar de procedeele atate mai sus i prin legtur tehnologic direct,prin transportoare orizontale ntre silozul de ceale al furnizorului silozul de cereale al morii sau alfabricii de crupe.Legtura tehnologic direct se folosete atunci cnd distana dintre cele dou silozuri nu este mai mare de 300 de metri. Descrcarea gravitaional: sistemul const nnlocuirea platformei clasice cu o platform prevzut cu tremii i ubere manevrate din prile laterale ale vagonului.Cnd vagonul a fost fixat deasupra buncrului,se deschid uberele iar erealele cad fr nicio intervenie Descrcarea cu lopata mecanic: lopata mecanic reprezint un panouraclet cu ajutorul creia se transport,prin trre direct,cerealele din vagon sau autovehicul n buncrul de descrcare.Lopata este tras n direcia de depozitare de un cablu, care se nfoar pe un tambur acionat electric.Lopata este nfipt n grmada de cereale i n momentul n care este tras de cablul de traciune se introduce n produs sub greutatea omului care o manevrez i antreneaz toat masa de cereale pn la ua vagonului. Descrcarea prin basculare: n acest caz se folosesc autocamioane cu platform basculant sau autocamioane cu platform fix.Descrcarea autocamioanelor cu platform basulant se face prin nclinarea platformei i deschiderea blonului lateral sau din spate cnd prinnclinarea platformei la 30 de grade cerealele cad limpede n buncrul silozului.Descrcarea autocamioanelor cu platform fix se face prin nclinarea ntregului camion cu ajutorul unor mecanisme Buncrele de descrcare (sorburile): se construiesc sub nivelulsoluluipentru a primii prin cer liber cerealele descrcate.Este construit din beton cu pereii nclinai la 45 de grade pentru ca cerealele s se scurg lin spre baza lui.Buncrele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: Volumul sorbului s fie egal cu volumul unu mijloc de transport de mare capacitate,cu cea mai mare frecven desosire la siloz S fie prevzut cu grtare pentru reinerea impuritilor mari La partea inferioar s se gseasc gura de evacuare,conducta de legtur i suberul S fie prevzut cu capace de acoperire n timpul repaosului

3.3.Mijloace

pentru

transportul

cerealelor

n
12

interiorul depozitelor
Evacuarea cerealelor din sorb se face ntotdeauna prin cderea lor liber n unul sau mai multe utilaje de vehiculare intern.Preluarea cerealelor din buncre se face cu utilaje de transort pe orizontal,pe vertical sau prin trasport pneumatic al cerealelor.

Mijloace transport:

-pe de orizontal: .pe vertical: transportor pneumatic

-transportor elicoidal -transoprtor cu lan -band de transportare -elevatoare cu cupe -conducte

Transportorul elicoidal: este format dintr-un jgheab de form cilindric i n interiorul cruia acioneaz un melc alctuit dintr-un ax de oel pe care se nfoar o spiral elicoidal din tabl.Produsul ajunge n jgheab prin racordul de alimentare i este mpins prin alunecare de ctre melc spre gura de evacuare.Materialul rmne tot timpul la fundul jgheabului,nu se nvrtete o dat cu melcul.Din aceast cauz ntre jgheab i spirala elicoidal trebuie s fie o distan mai mare,de obicei 3-6cm.Dac aceast distan este prea mic,produsul de transortat se sfrm.Dac distana de transport este prea mare,melcul se execut din mai multe tonsoane asmblate prin manoane sau buci de axe.Acionarea se face prin intermediul unui reductor i oat cu curea de transmisie. Transportorul cu lan: reprezint utilajul cel mai folosit n transportul cerealelor.Este alctuit dintr-un lan pe care sunt montate nite plcue sau bare numite raclete, jgeabul metalic n care se deplaseaz lanul,mecansmul de acionare,gura de alimentare i gura de evacuare.Principiul de funcionare se bazeaz pe faptul c frecarea ntre boabele stratului de cereale este mai mare dect frecarea masei de cereale pe fundul i pereii laterali ai jgheabului,ceea ce face ca ntregul strat de cereale antrenat de lanul cu raclete s nainteze ntrun flux compact,nentrerupt i fr micri ale boabelor n interiorul stratului,exepie fcnd straturile dinmargine care au o uoar rmnere n urm.Funcionare n bune condiii a redlerului impune ca nlimea stratului de cereale s n ajung la lanul superior ci s fie cu 15-20 mm sub acesta.n cazul n care cerealele ajung la lanul superior ele sunt antreate de acestea n sens invers,iar transpororul se nfund. Alimentarea redlerului trebuie s se fac cu un debit egal cu capacitatea de transport a utilajului.Un debit prea mai nseamn un consum mai mare de energie, prelungirea timpului de munc pentru transportul unei anumite cantiti i uzura utilajului.Un debit mai mare 13

dect capacitatea de transport duce la nfundarea transportorului,ruperea lanului i arderea motoruluiReglarea debitului se face prin uberul care nchide sau deschide gura de alimentare a transportorului. Transportorul cu band:este folosit n silozurile mari cu distane lungi de transport a cerealelor.Banda transportoare este indicat la tate cerealele deoarece spre deosebire de transportorul cu lan aceasta nu produce deteriorarea boabelor.Produsul nu rmne n urma benzii chiar la vitezele cele mai mari ale acuia,ceea ce face ca ntre band i produs s nu se produc frecri. Transportul pneumatic al cerealelor: reprezint un sistem relativ modern de transport al cerealelor.n comparaie cu sistemele clasice prezit urmtoarele avantaje: - este simplu de realizat i ocup spaiu puin pentru montaj - se pot transporta produsele pe orice direcie - are capacitate mare de transport - asigur condiii de munc optim - exclude n mare parte instalaia de aspiraie tehnologic - micoreaz pericolul de incendii i explozii

3.4.Compararea silozurilor din metal cu cele din beton

Construcia silozurilor din oel este mai uoar i mai rapid Silozurile din oel de capacitate rezonabil pot fi construite n cteva zile sau n cteva ore, n timp ce mai multe luni sunt necesare pentru ridicarea unui siloz din beton monolit. Factorii urmtori demonstreaz motivul pentru care silozurile din oel prezint un avantaj considerabil n materie de construcie: Pentru instalarea unui siloz din oel este necesar o cantitate minim de utilaje i de manoper.Construcia silozurilor din oel nu necesit folosirea unor petoniere voluminoase i costisitoare care sunt absolut necesare n cazul canstruirii de silozuri din beton. Silozurile din oel pot fi ridicate prin mn de lucru relativ neexperimentat, desigur cu supravegherea unui maistru calificat, n vreme ce construirea unui siloz din beton necesit utilizarea unui personal de calificare nalt n construcia de silozuri din beton. Montajul silozurilor din oel se efectueaz prin procedee mai puin dificile. Montajul silozurilor din oel este mai rapid graie panourilor care se mbin ntre ele prin uruburi. Sunt eliminate esafodajele ct i troliile costisitoare necesare la turnarea continu a silozurilor din beton. Mai mare rezistena la insecte parazite constituie un alt punct esenial n favoarea silozurilor din oel fa de silozurile din beton 14

Tablele din oel nu sunt poroase i nu se crap. Pentru acest motiv, oelul este aproape unicul material care rezist roztoarelor. Tasarea cauzeaz fisuri n betonul monolit sau n blocurile de beton, datorit fundaiilor defectuoase sau intemperiilor severe, ceea ce va provoca guri de o mrime suficient pentru a permite intrarea roztoarelo n zona de depozitare. Silozurile din oel sunt etane i la adpost de intemperii. Ele sunt etanate la mbinarea cu fundaia prin intermediul unui mastic sau a unei paste de ciment cu scopul de a evita posibilitatea intarii roztoarelor i insectelor parazite. Toate mbinrile sunt etane cu ajutorul unor benzi de cauciuc ermetice, care sunt etane la aer si umiditate. Suprafaa interioar a silozurilor din oel fiind neporoas ofer o mai mare sigurant dect suprafeele rugoase din beton pe care oule insectelor i larvele pot fi uor puse la adapost i multiplicate. Silozurile din oel sunt perfect etane la intemperii Benzile de cauciuc de etanare puse ntre fiecare foaie de oel dureaz nelimitat i asigur o protecie complet mpotriva interperiilor i insectelor parazite. Cerealele care conin o umiditate excesiv vor crea condens n interiorul oricrui fel de siloz. Silozurile din oel, nefiind poroase, nu pot absorbi umiditatea excesiv n timpul cnd se renclzesc, contrar celor din beton; n cazul acestora, sub efectul vnturilor puternice i calde, condensul absorbit de pereii exteriori este apsat spre interiorul acestora i exist riscul de a ajunge la cereale.

Silozurile din oel sunt mai puin costisitor de ntreinut Silozurile din oel nu necesit practic nicio cheltuial de ntreinut, n comparaie cu silozurile din beton: Pereii exteriori ai silozurilor din oel sunt galvanizai i nu necesit nicio ntreinere pe o durat de mai mult de 20 ani. Pereii interiori ai silozurilor din oel, fiind n mod constant curaai prin micarea cerealelor, nu necesit nicio ntreinere. Prin comparare, silozurile din beton sunt subiectul unor dezintegrri neaparente cum ar fi mcinarea, frmiarea, cojirea i siroirea, datorit rupturii structurii celulare interioare. Majoritatea acestor distrugeri sunt datorate umidittii excesive acumulate n perei sau datorate betonului de calitate inferioar, ori defectelor de structur. n scopul evitrii infiltrrii umiditii prin traversarea pereilor, umiditatea care va fi imediat absorbit de ctre cereale, silozurile din beton necesit o atenie i o ntreinere constante. Fisurile care se pot produce din cauza tasrii 15

fundaiilor sau variaiilor extreme ale temperaturii, vor necesita reparaii i etanri.

Silozurile din oel ofer o mai mare rezisten la flcri Niciun siloz nu este necombustibil. O temperatur de 705 oC va distruge indiferent ce gen de construcie. Totui, oelul este mult mai rezistent la foc dect betonul. O temperatur de 344oC va distruge chimic toate construciile din beton, rezultnd o structur mai fragil i mai apt de explozie. Aceeai temperatur va cauza oelului o bombare uoar i nu va produce dect bicarea prilor vopsite. Flexibilitatea silozurilor din oel este un alt motiv important pentru care ele sunt mult mai avantajoase Flexibilitatea oelului nsui l ndeprteaz de pagubele cauzate de cutremurele de pmnt. Prin comparaie, structurile de beton se vor fisura sau crpa sub tensiuni asemntoare. Silozurile din oel pot fi concepute n aa mod nct s fie uoar extinderea lor ulterioar, dac va fi cazul. Cumprarea utilajelor suplimentare de ncrcare i de descrcare nu este necesar ca n cazul extinderii silozurilor din beton. Dac este cazul, un siloz din oel poate fi transportat la un alt amplasament, cu cheltuieli minime. Silozurile metalice pot fi demontate i remontate printr-o nou cumprare doar de materiale de atanare ca i de mbinare necesare remontrii lor. Silozurile din oel ofer o mai mare rezisten la vnt Dei silozurile din oel sunt mai flexibile, ele sunt suficient de solide pentru a rezista furtunilor. Silozurile din oel permit o evacuare mai mare de caldur Iat trei motive pentru care retetia de caldur de ctre silozurile din oel este inferioar celei a silozurilor din beton: Peretii unui siloz din oel, galvanizate cu zinc, reflect mai bine razele de soare dect pereii mati ai structurilor din beton i n consecin, minimalizeaa absoria direct a cldurii degajat de ctre soare. Grosimea pereilor unui siloz din oel este inferioar celei a pereilor unui siloz din beton. In consecinta, cu toate ca otelul este mai bun conducator de caldura decat structurile din beton, cantitatea de cldur nmagazinat n pereii silozurilor din oel se arat a fi mai mic. Betonul se va nclzi mai ncet dect oelul, dar el va reine cldura pentru 16

mai mult timp chiar i dup apusul soarelui; adesea, dimineaa foarte devreme, pereii unui siloz din beton sunt la fel de calzi ca i ai sobei, din cauza cldurii absorbite la asfinit. Din contr, silozurile din oel provocnd o reflexie a razelor de soare, determin o absortie mai mic de caldur i de aceea silozurile metalice se rcesc mai repede dup dispariia sursei de caldur.

3.5.Aerarea cerealelor depozitate

3.5.1.Introducere
n mod normal, cerealele depozitate mai mult de cteva sptmni trebuie aerate. Aerarea nseamn deplasarea unui volum relativ mic de aer prin masa de cereale cu scopul de a controla temperatura cerealelor i de a diminua riscul degradrii produsului. n practica comercial s-a eliminat n ,mare parte metoda transferului cerealelor (mutarea lor dintr-o celua de siloz n alta) pentru controlul temperaturii i eliminarea punctelor fierbini. Dezvoltarea modern a aerarii a nceput dup al doilea razboi mondial odat cu apariia combinelor care realizau separarea boabelor de pe tiulete i a utilizrii aerului cald pentru uscarea porumbului.Porumbul uscat n aer cald era mult mai friabil dect porumbul uscat pe cale natural, pe cmp, ceea ce determin creterea procentului de sprturi. Pentru a reduce gradul de manipulare a produsului, operaiunile de transfer dintr-o celul n alta au fost nlocuite cu aerarea produsului. Scopul aerrii

3.5.2.Controlul temperaturii cerealelor

Cele dou obiective principale ale aerrii sunt metinerea unei temperaturi uniforme n masa de cereale i n acelai timp temperatura trebuie s fie ct mai mic din punct de vedere practic. Cu anumite exceptii, ce vor fi menionate, discuiile se refer la uscarea cerealelor pn la un nivel optim pentru depozitare. n mod normal, aerarea nu nseamn deplasarea unui volum de aer care s asigure i uscarea cerealelor.

3.5.3.Depozitarea la temperatur scazut

Aproape toate alimentele se pastreaz mai bine la temperaturi mai sczute i dei cerealele nu sunt la fel de perisabile ca majoritatea produselor alimentare, totui temperaturile sczute de depozitare sunt benefice. La aceste temperaturi este inhibat nu numai dezvoltarea mucegaiurilor, ci i infestarea datorit duntorilor. Conform Burges si Burrell (1964) rcorirea cerealelor la temperaturi de pn la 17oC inhib suficient de repede ciclul de dezvoltare al insectelor dunatoare cerealelor, astfel nct acestea nu se mai pot nmuli i nu mai degradeaz calitatea cerealelor. Calderwood (1984) a artat c, controlul dezvoltrii insectelor prin metoda aerrii este cel mai important criteriu n cazul depozitrii pe termen lung a orezului brut. Dezvoltarea microorganismelor este de obicei accelerat prin creterea 17

temperaturii. Se estimeaz o cretere de dou pn la cinci ori a populaiilor de microorganisme pentru fiecare cretere cu 10 oC a temperaturii, dac valoarea temperaturii nu depete valoarea optim pentru dezvoltarea mucegaiurilor. Exist specii de mucegaiuri de depozit, iar domeniul lor optim de temperaturi este cuprins ntre 23-40oC. Alte microorganisme de depozit, cum ar fi actinomicetele i bacteriile termofile au domenii optime de temperatur mai mari; Dac umiditatea cerealelor este foarte mare, microorganismele se pot dezvolta la temperaturi de pn la 65-75oC. Cldura rezultat din procesul de respiraie a mucegaiurilor i altor microorganisme de depozit determin creterea temperaturii n masa produsului, ceea ce duce la accelerarea dezvoltrii microorganismelor. Acest efect ciclic este prevenit printr-o aerare adecvat, dar numai dac temperatura mediului este suficient de scazut.

3.5.4.Migrarea umiditii
Temperturile neuniforme din masa de cereale duc la formarea de cureni de aer de convecie care determin migrarea umiditii. Aceasta constituie o problem mai ales n cazul zonelor n care se nregistreaz variaii mari de temperatur de la un anotimp la altul, asa cum este de exemplu centura de porumb a Statelor Unite. O mas de cereale de 50 tone nu se poate nclzi sau rci uniform datorit variaiilor de temperatur ntre anotimpuri. Deoarece masa de produs uscat are efect de izolant termic, produsul situat pe laturile celulei i schimb temperatura mai repede dect masa de produs situat n centrul celulei de depozitare. Diferenele de temperatur n cadrul masei de produs determin apariia unor cureni de aer dinspre masa cald spre masa rece de produs. Direcia acestor cureni depinde de modul n care se rcete produsul n cazul n care temperatura exterioar celulei scade sau se nclzete dac temperatura exterioar crete n timpul primverii i verii. Deoarece umiditatea aerului cald este mai mare dect a aerului rece, curenii de aer convectivi preiau umiditatea din masa de produs cu temperatura mai mare. Cnd curentul de aer trece prin masa de produs cu temperatur mai mic se rcete, iar umiditatea sa relativ crete pn la punctul la care are loc transferul de umiditate de la aer la masa de produs. Dac diferenele de temperatur sunt suficient de mari, vaporii de ap condenseaz pe cerealele reci. Toamna i iarna masa de produs aflat lng pereii celulei i sub acoperi este mai rece, masa de produs din mijlocul celulei avnd temperatura mai mare. Aerul ncrcat cu umiditate se ridic, trece prin stratul de produs mai rece unde las umiditatea. Apoi curentul se deplaseaz n jos pe lang peretele celulei pentru a nlocui volumul de aer cald din centrul celulei, n felul acesta nchizndu-se ciclul de conveci n timpul primverii i verii n mod normal deplasarea curenilor de aer n masa de produs este inversat i acesta se rcete. Produsul mai rece este situat n centru celulei, stratul de produs din vecintatea pereilor i de sub acoperi avnd temperatura mai mare. Pe msur ce aerul cald se ridic pe lng pereii 18

celulei este nlocuit cu aer mai rece din centrul celulei. Pe msur ce curentul de aer cald coboar prin centrul celulei este rcit, umiditatea sa relativ crete i apare un transfer de umiditate ctre produsul mai rece. Viteza transferului de umiditate este mai mic n timpul nclzirii dect n timpul rcirii produsului toamna. n zona central a centurii porumbului din SUA acumularea de umiditate n zona de suprafa nu este duntoare pentru produs uscat normal nainte de sfritul lunii iulie, nceputul lui august. Grul este mult mai rezistent la circulaia aerului i de obicei este depozitat cu umidiai mai mici dact n cazul porumbului. Hellevang si Hirning (1988) au artat ca n cazul grului depozitat pe timpul verii in Dakota de Nord, umiditatea crete cu pn la 0.45% n stratul de produs aflat imediat sub acoperi. n urma unor simulri n laborator s-au evideniat creteri similare de umiditate.

3.5.5.Alte scopuri ale aerarii

Eliminarea mirosurilor strine Mirosul de mucegai, mirosuri datorate funcionrii defectuoase a usctorului, precum i cele asociate cu utilizarea unor substane chimice conservante pot fi eliminate sau intensitatea lor diminuat prin aerare. Unele mirosuri pot fi disipate rapid cu o aerare minim, n timp ce mirosurile mai persistente necesit o aerare mai ndelungat. Mirosul de acru sau de fermentat i mirosurile asociate cu conservani organici acizi sunt rareori eliminate complet prin aerare. Din pcate, eliminarea mirosului de mucegai prin aerare nu duce i la defectele produse de acesta. Modificarea sau egalizarea umiditii n masa de produs

Persist nc ntrebri legate de adaosul de umiditae n masa de cereale i semine oleaginoase prin aerare n perioadele umede. Produsele agricole sunt recoltate frecvent cu umiditi (sau au fost uscate pn la valori ale umiditii) sub valorile stabilite prin gradele comerciale. Orice procent de umiditate adugat peste produsul suprauscat i care este sub valoarea limit a gradului duce la creterea greutii produsului vndut. Adaosul direct de ap n produs este considerat infraciune de ctre autoritile SUA. Nu s-a ncercat nc (nu s-a luat n considerare) adaosul ntmpltor de ap prin transfer de umiditate n timpul aearii. Indiferent de restriciile reglementrilor n vigoare adaosul de umiditate prin aerare nu este posibil. Debitele de aerare se stabilesc n aa fel nct s se realizeze modificarea temperaturii n masa de cereale ntr-un timp real- o sptmn sau 10 zile. Frontul de schimbare de temperatur parcurge o celul sau un lot de cereale de 20-30 ori mai repede dect frontul de uscare sau de umezire care urmeaz. Dei o vitez a curentului de aer de 0.1m 3/min*t este suficient pentru a realiza modificarea temperaturii ntr-o sptmn, s-ar putea s fie necesare 6 luni pentru a realiza modificarea umiditii n cadrul aceluiai lot. Astfel, pentru a realiza transferul de umiditate n timp real, viteza curentului

19

de aer trebuie s fie ct mai mare, similare celei din usctoarele de mare vitez. Realizarea fumigaiei

Utilizarea substanelor fumigene prin sistemul de aerare permite distribuirea lor n masa de produs n cazul silozurilor i celulelor adnci. Phillips (1957) a fost unul din primii cercettori care au studiat posibilitatea realizrii fumigaiei prin sistemul de aerare. Storey (1967,1971) a studiat distribuia substanelor fumigene, n special a bromurii de metil, prin aerare att n depozite orizontale ct i n celulele de siloz. S-au fcut comparaii ntre aerarea ntr-o singur trecere i recircularea aerului purttor de agent fumigen.

Pstrarea cerealelor cu umiditate mai mare

n cazul produselor recoltate n perioade reci exist pstrarea acestora n stare umed cu ajutorul aerrii. De exemplu, porumbul poate fi pstrat la valori ridicate ale umiditii cu condiia s fie acit i pstrat la temperaturi mai mici de 10oC. Perioada pentru care poate fi pstrat porumbul depinde de umiditatea, temperatura i caracteristicile fizice ale acestuia. n general, cu ct temperatura este mai scazut cu att umiditatea poate fi mai mare. n zona centurii de porumb a SUA este ceva obinuit ca porumbul a fie pstrat de la recoltare i pe perioada de iarn cu o umiditate de 16-18%. Multe silozuri sau baze de recepie folosesc cerealele cu umiditate mai mare pentru diminuarea variaiilor de umiditate a cantitilor recepionate zilnic, normale n perioada recoltrii. Dac porumbul este rcit rapid prin aerare la temperaturi mai mici de 10 oC, poate fi pstrat cteva zile cu o umiditate de pn la 24-26% pn s intre n usctor.

20

BIBLIOGRAFIE

1.Tehnologia morritului i panificaiei, Ersilia Alexa, Jianu Ionel, Timioara, 2000 2.Aparate i utilaje n industria alimentar, Teodor Trac, 2001 3.www.malilc.ro 4.www.ariston.com

www.cereale.com www.referate.ro www.preferatele.com

21