Universitatea Petre Andrei din Iai Facultatea de Drept

REFERAT la disciplina Dreptul mediului

Titlul referatului: Tehnici de protectie a mediului Standarde ecologice

Titular de disciplin: Alexandru Constantinescu

Autor: Poiana Anamaria Diana Anul de studiu i grupa: An II Gr 2 e-mail: anna1875@yahoo.com

Politica de mediu este conceput ca form a politicii generale a statului,avnd ca sarcin stabilirea strategiilor,obiectivelor i prioritilor,metodelor i mijloacelor implicate n aciunile desfurate pe plan naional n scopul prevenirii i combaterii polurii,a conservrii i dezvoltrii durabile a mediului. Reprezetnd o politic special(att la nivel naional ct i inernational),politica de mediu nseamn n acelai timp i evaluarea siuatiilor reale ale mediului,constatarea influenelor negative asupra mediului,stabilirea instituionalizat a msurilor necesare organelor statale n protejarea i conservarea mediului,precum i stabilirea sistemelor de sancionare n caz de poluare i a cuantumului sanciunilor aplicabile. Politica de mediu este strns legat i condiionat de politica economic,administrativfinanciar i legislativ,corelaie ce se bazeaz pe o cointeresare naional i internaional ntrucat reprezint deopotriv relaii teoretice i relaii practice concrete. Sarcinile politice de proectie a mediului sunt diferite i complexe, principala rspundere a politicii mediului revenind guvernelor fiecrei ri precum i autoritailor naionale i locale de specialitate. Cele trei Conferine naionale de proectie a mediului au stabilit principalele sarcini politice de protecie a mediului pentru statele participante.Asfel,la putin timp dup prima Conferin a O.N.U. asupra mdiului,Comisia European a propus elaborarea unui program de aciune n acest domeniu,care recunoate necesitatea i legitimitatea unei politici comune n domeniul mediului. Cu timpul se dezvolt progresiv un drept comunitar al mediului care n prezent cuprinde peste 200 directive i regulamente n domeniul proteciei mediului. Actul Unic European adoptat n 1986 ,este documentul prin care protecia mediului dobndete o baz legal n cadrul Tratatului CE,atribuind n mod explicit comunitii europene competena n domeniul proteciei mediului. In anul 1997,prin Tratatul de la Amsterdam, politica de mediu devine politic orizontal a Uniunii Europene,ceea ce nseamna c aspectele de mediu vor fi n mod necesar luate n considerare n cadrul politicilor sectoriale. In Romnia,protecia mediului a aprut ca un domeniu de sine-stttor al politicilor naionale n anul 1990,cnd a fost infiinat pentru prima dat un Minister al Mediului. Politica de mediu n ara noastr a evolut de la adoptarea de msuri minime de protecie a mediului,ce aveau n vedere limitarea polurii,pn la conturarea
2

cauzelor acestora,precum i a stabilirii de atribuii i responsabiliti pentru daunele cauzate mediului. In anul 1992,s-a elaborat primul document oficial ce stabilete obiecivele naionale n domeniul proteciei i conservrii durabile a mediului,Strategia Naional de Proectie a mediului,reactualizat n 1996 , in 2002 n conformitate cu dispoziiile comunitare n domeniu, si in 2005 prin OUG 195 Structurat n dou pri ,Strategia Naional de Mediu procedeaz la o prezentare a principalelor resurse naturale si a elementelor privind starea economic i caliatea factorilor de mediu precum i o prezentare a principalelor resurse de protecie a mediului, a prioritilor i obiectivelor pe termen scurt,mediu i lung. Principiile pe care se bazeaz politica de mediu n ara noastr sunt urmatoarele: - principiul precauiei cu privire la activitaile cu impact asupra calitii mediului; - principiul prevenirii polurii i a riscurilor ecologice; - principiul conservrii biodiversittii,a mostenirii culturale i istorice; - principiul potrivit cruia poluatorul i utilizatorul ,,pltete,n sensul ca sunt obligai la pli directe att cei ce polueaz mediul ct i cei care utilizeaz resursele naturale ale mediului; - principiul stimulrii activitilor de redresare a mediului (prin acordarea de subvenii, credite etc.). In ceea ce privete prioritile identificate,acestea reflect att nevoile naionale ct i tendinile i iniiativele existente pe plan global.4 Strategiile naionale de mediu din 1992 si 1996,reprezint documentele pe baza crora a fost structurat politica naional de mediu pn n anul 1999,cnd s-a adoptat Programul Naional de Aderare la U.E. In perioada care urmeaz,strategia naional de mediu este completat de o serie de documente precum:Raportul privind starea mediului n Romnia;Planul Naional de gestionare a Deeurilor i Substanelor periculoase. Odat cu anul 2000,cnd ncep negocierile de aderare ale Romniei la U.E.,politica de mediu n ara noastr se dezvolt conform strategiei elaborate de Comisia European pentru rile candidate n cadrul Agendei 2000.
3

Odata cu procesul de integrare si aderare a Romaniei la Uniunea Europeana implicit, cu acordarea unei atentii sporite capitolului de negociere Mediu - din ce in ce mai multi manageri, directori de companii, sefi de departamente ori, pur si simplu, angajati responsabili ai firmelor din Romania se intreaba daca este sau nu cazul sa cumpere un certificat ISO 14000.

In fiecare an, Organizatia Internationala pentru Standardizare (acronimul fiind ISO in limba engleza) publica circa 1250 noi standarde ISO. De asemenea, publica si un raport anual privind situatia certificarilor la nivel international, atat pentru standardele apartinand seriei ISO 9000 cat si pentru seria ISO 14000. ISO a lansat pana in prezent peste 16500 de Standarde Internationale, acoperind o larga varietate de subiecte. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt cele ale seriei ISO 9000, privind managementul calitatii si ISO 14000, privind managementul mediului.

Ce este in fapt ISO 14000? Este un standard international care permite organizatiilor (firmelor in special, atat producatorilor de bunuri cat si furnizorilor de servicii, institutelor de cercetare, altor persoane juridice) sa cunoasca mai bine procesele din cadrul intreprinderii si sa-si minimizeze efectele negative asupra mediului, in special asupra factorilor de mediu (aer, apa, sol etc.). ISO 14000 NU se refera la un anumit produs sau serviciu ci la organizatie in general, la procesul de productie, la modul in care organizatia cunoaste si respecta legislatia de mediu. Seria ISO 14000 cuprinde mai multe standarde. Spre exemplu, standardul care permite evaluarea organizatiei este ISO 14001. Acesta este suficient de flexibil ca sa se poata aplica oricarui producator de bunuri ori furnizor de servicii. ISO 14001 este recunoscut international drept standardul care se refera la Sistemul de Management de Mediu (Environmental Management System) al organizatiei. Acel standard determina politica de mediu, aspectele si impactul de mediu al produselor, activitatilor sau serviciilor organizatiei, planificarea obiectivelor privind protectia mediului, stabilirea unor tinte masurabile, implementarea
4

politicilor si programelor necesare indeplinirii acestor obiective si tinte, mecanisme de control si feed-back, masuri corective, precum si activitatea de monitorizare si evaluare a sistemului de management. De la bun inceput trebuie spus ca mecanismul de certificare nu presupune doar evaluarea organizatiei si stabilirea unui plan de masuri privind reducerea impactului asupra mediului in prezent sau viitorul apropiat. Include si un audit de mediu al intreprinderii, elaborarea unor proceduri, pregatirea personalului, desemnarea unor responsabili din cadrul intreprinderii privind problemele legate de mediu, evaluarea continua a proceselor din cadrul organizatiei, actiuni permanente vizand reducerea impactului de mediu. De ce este utila certificarea? Util si important de retinut este faptul ca orice companie poate beneficia de certificare ISO 14000. Dupa cum multe companii au descoperit in anii trecuti ca fara ISO 9000 nu pot exporta sau vinde pe anumite piete (in special in Uniunea Europeana si Statele Unite), exista in prezent organizatii care nu intra in relatii contractuale cu anumiti furnizori daca acestia nu prezinta dovada certificarii ISO 14000. In acelasi timp trebuie mentionat ca este vorba despre un mecanism de piata. Certificarea este voluntara si poate oferi anumite avantaje competitive. Totusi nu garanteaza cresterea vanzarilor ori a cifrei de afaceri sau intrarea pe piete pe care aproape toate firmele sunt certificate. Cu alte cuvinte, certificarea ISO 14000 permite accesul pe anumite piete si cresterea gradului de competitivitate al companiilor din Romania, dar, in acelasi timp, mecanismele de piata guverneaza alegerea furnizorilor de produse ori servicii. In ultimii ani, din ce in ce mai multe companii dobandesc certificari, atat la nivel international cat si in Romania. Spre exemplu la nivel global ISO 14065 (2007), privind gazele cu efect de sera si ISO 14971 (2007), privind aparatura medicala reprezinta cele mai cautate - si cele mai vandute certificari noi din seria ISO 14000. Seria ISO 14000 cuprinde mai multe standarde care se refera in special la modul in care este fabricat sau livrat un anumit produs ori serviciu. Din acest punct de vedere se aseamana cu ISO 9000, privind managementul calitatii. Deosebirea e ca ISO 14000 se refera la reducerea sistematica, controlata a impactului asupra factorilor de mediu, in special prin crearea unor instrumente de analiza si control care sa permita organizatiei sa se conformeze principiului de Productie Curata
5

Certificarea presupune anumite cheltuieli initiale, atat in etapa de evaluare a organizatiei si elaborare a procedurilor, cat si pe parcursul implementarii procedurilor si certificarii propriu-zise. Certificarea aduce importante beneficii intreprinderilor: imbunatatirea proceselor, pregatirea personalului, reducererea unor costuri specifice, accesul catre anumite piete sau clienti sensibili la problematica mediului etc. 1. Scurt istoric ISO 14001 - Organizatia Internationala de standardizare a propus pentru managementul mediului inconjurator elaborarea seriei de standarde ISO 14000 practic extinderea seriei de standarde ISO 9000 ; - 1991 - la initiativa Organizatiei Internationala de Standardizare s-a creat Grupul Consultativ Strategic pentru Mediu (GCSM), care a avut ca principala sarcina evaluarea nevoilor de standardizare in domeniul managementului de mediu ; Evenimentele principale care au precedat constituirea GCSM si au urmat dupa aceea sunt urmatoarele: 1972, Stockholm - Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului Uman (primul eveniment care a inscris pe ordinea de zi a unei sesiuni a ONU); s-a creat Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (CMMD); 1987- publicarea raportului CMMD "Viitorul nostru comun", introducerea termenului de dezvoltare durabila ; 1982 - "Conferinta de la Rio", analiza raportului "Viitorul nostru comun"; aparitia "Agendei 21", document de orientare politica globala; adoptarea "Declaratiei de la Rio", sinteza principiilor de transpunere in practica a conceptului de dezvoltare durabila. Printre primele masuri luate de GCSM a fost constituirea a sase grupuri de lucru pe urmatoarele domenii: managementul de mediu; auditul de mediu; etichetarea de mediu; performanta de mediu; analiza ciclului de viata; aspectele de mediu in standardele de produse. 1996 publicarea primelor standarde din seria ISO 14000; s-a inceput cu standardul ISO 14001 - baza pentru certificarea sistemelor de management de mediu.
6

2. Standardul SR EN ISO 14001: 2005-Sisteme de management de mediuSpecificatii si ghid de utilizare - reprezinta cerintele referitoare la elaborarea, implementarea, mentinerea si evaluarea unui sistem de management de mediu in vederea certificarii; - se refera la sistemul de management de mediu; - are ca scop general sustinerea protectiei mediului si prevenirea poluarii, in echilibru cu necesitatile socio economice; - scopul specific este de a oferi organizatiilor toate elementele necesare construirii unui sistem de management de mediu, care sa poata fi integrat in managementul global al organizatiei si care sa permita atingerea obiectivelor referitoare la mediu si a celor economice; - standardul stabileste cerintele pentru un sistem de management de mediu; - permite unei organizatii sa-si formuleze politica si obiectivele de mediu tinand seama de cadrul legislativ si de aspectele de mediu ale activitatilor pe care le desfasoara; - este aplicabil tuturor tipurilor de activitati, nu doar celor industriale; - o organizatie prestatoare de servicii, o colectivitate locala isi pot construi un sistem de management de mediu bazat pe ISO 14001; - adoptarea standardului ISO 14001 nu poate garanta o performanta de mediu optima pentru organizatie; - nu stabileste cerinte prescrise referitoare la performanta de mediu; - flexibilitatea acestuia permite ca doua sau mai multe organizatii care au activitati similar sa realizeze performante de mediu diferite si sa satisfaca totusi cerintele pentru a-si certifica sistemul de management de mediu. 3. Conceptele de baza - ISO 14001 controlul aspectelor de mediu; performanta de mediu; imbunatatirea continua; principiul prevenirii; partile interesate. 4. Obiectivele ISO 14001 - politica, planificarea actiunilor, programe de management de mediu, introducere si functionare, activitate de control si revizie, toate acestea in spiritul unei imbunatatiri continue;
7

- cunoasterea prevederilor acquisului comunitar privind protectia mediului aplicabile societatilor comerciale; - euroeticheta; - modul de organizarea a activitatii de de protectie mediului; - proiectarea si implementarea Sistemelor de management de mediu conform SR EN ISO 14001 conform Sisteme de Management de de Mediu-cerinte si/sau EMAS* (Eco Management si Schema de Audit); - modalitati de certificare a SMM, , inregistrare EMAS. 5. Caracteristicile standardului SR EN ISO 14001 Preocuparea tot mai accentuata pentru protectia mediului inconjurator este o consecinta a dezvoltarii economice sustinute din ultimii ani, a constientizarii importantei protejarii mediului in care traim, atat pentru noi cat si pentru generatiile viitoare. standard international al Sistemelor de Management de Mediu(SMM); recunoscut la nivel international; certificare externa facultativa; raport de mediu voluntar; angajament pentru respectarea legislatiei; imbunatatirea ciclica a sistemului de management ; este un standard generic fiind aplicabil oricarei organizatii; este un standard proactiv practicind o abordare anticipativa, preventiva; este un standard continuu implicand implementarea iar apoi si o imbunatatire continua; este un standard sistematic, bazat pe metode si proceduri documentate; sustine protectia mediului si previne poluarea printr-un management sistematic de mediu; isi propune sa ofere organizatiilor toate elementele necesare construirii si implementarii efective a unui sistem de managemant de mediu; este aplicabil oricarei organizatii care doreste implementarea, mentinerea si imbunatatirea unui sistem de management de mediu indiferent de tipul si marimea acesteia; furnizeaza un instrument de lucru care permite organizatiei sa atinga si sa controleze sistematic nivelul de performanta pe care si l-a fixat. Atat managementul calitatii conform standardului ISO 9001 cat si managementul mediului conform standardului ISO 14001 sunt structurate pe conceptul evolutiv al imbunatatirii
8

continue bazat pe ciclul PDCA (Plan - Do - Check - Act) al lui Deming. 6. Beneficii ale implementarii unui sistem de management al mediului conform ISO 14001 Imbunatatirea performantei de mediu prin intermediul organizatiei; Integrarea usoara intr-un sistem de management al calitatii; Siguranta legala ca urmare a observarii sistemice a legislatiei de mediu in vigoare; Cresterea implicarii angajatilor, a motivatiei si angajamentului; Economie de costuri printr-o gandire si actiune sistemica si proactiva; Cresterea increderii clientilor, a agentiilor guvernamentale si a asiguratorilor; Participarea activa la minimalizarea flagelului poluarii. 7. Avantajele implementarii unui Sistem de Management de Mediu ISO 14001 intr-o organizatia imbunatatirea generala a performantelor, conformitatilor si flexibilitatii referitoare la mediul inconjurator; furnizarea unei structuri de baza pentru prevenirea poluarii; cresterea eficientei si potentiale reduceri de costuri in cazul aplicarii obligatiilor referitoare la mediul inconjurator; promoveaza consistenta si predictivitatea referitoare la managementul obligatiilor asupra mediului inconjurator. 8. Pasi de implementare Pentru implementarea unui sistem de management de mediu intr-o organizatie, trebuie parcurse cinci etape: 1. Stabilirea politicii de mediu; 2. Planificarea activitatilor de mediu; 3. Implementare si functionare; 4. Verificare si actiune corectiva; 5. Analiza efectuata de conducere. Trebuie parcurse diferite etape pana se ajunge la un sistem de management de mediu eficace. P=plan=planificare A=act=ameliorare D=do=introducerea SMMului C=check=controlare
9

Etapa 1 : Stabilirea politicii de mediu Politica de mediu este definita de conducerea organizatiei sub forma unei declaratii care trebuie sa reflecte faptul ca principiile si intentiile organizatiei referitoare la performanta de mediu sunt identificate, documentate, implementate si comunicate. Politica de mediu are doua functii majore: - in interiorul organizatiei: sa determine directia de dezvoltare in domeniul protectiei mediului; - in afara organizatiei: sa arate clar partilor interesate atentia pe care organizatia o acorda aspectelor de protectia mediului. Etapa 2 : Planificarea activitatilor de mediu Planificarea este una dintre cele mai importante etape in procesul de construire si implementare a unui SMM. Pentru aceasta trebuie determinate: - aspectele de mediu; - prevederile legale si alte cerinte; - obiectivele generale si obiective specifice; - programele de management de mediu. Etapa 3 : Implementare si functionare Pentru implementarea efectiva a sistemului de management de mediu se recomanda ca organizatia sa-si dezvolte resursele si mecanismele de sustinere necesare indeplinirii politicii de mediu, a obiectivelor si tintelor sale in acest domeniu. Pentru implementarea SMM trebuie definite: - structura si responsabilitatea; - instruirea, constientizarea si competenta; - comunicarea; - documentatia sistemului de management de mediu; - controlul documentelor; - controlul operational; Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns. Etapa 4 : Verificare si actiune corectiva Aceasta etapa este un element cheie a sistemului de management de mediu, care survine dupa planificarea politicii de mediu si implementarea sa.

10

Scopul este de a asigura ca organizatia controleaza si corecteaza, atunci cand este cazul, elementele-cheie ale sistemului de management de mediu. Pentru aceasta se recomanda ca organizatia sa monitorizeze si sa evalueze performanta sa de mediu. Masurarea, monitorizarea si evaluarea sunt activitati-cheie ale unui sistem de management de mediu. In lipsa acestora nu ar fi posibila stabilirea neconformitatilor si, prin urmare, nici precizarea actiunilor corective si/sau preventive necesare. De asemenea, auditul sistemului de management de mediu ar fi lipsit de elemente de baza in stabilirea concluziilor sale. Aceasta etapa implica: monitorizarea si masurarea; neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva; inregistrari; auditul sistemului de management de mediu. Etapa 5 : Analiza efectuata de conducere Organizatia trebuie sa analizeze si sa imbunatateasca continuu sistemul sau de management de mediu, avand ca obiectiv imbunatatirea performantei globale. Aceasta ultima etapa este decisiva pentru asigurarea procesului de imbunatatire continua, pentru atingerea performantei de mediu propuse. Aceste analize se pot face impreuna cu analizele sistemului de management al calitatii efectuate de conducere. Implementarea unui SMM conform ISO 14001 necesita implicarea intregului personal al organizatiei, oricare ar fi nivelul ierarhic si functiile implicate, si mai ales angajarea unui proces dinamic si ciclic de imbunatatire continua si de autoevaluare a impacturilor de mediu. 9. ISO 14031 Evaluarea performantei de mediu ISO 14031 este un standard internaTional care descrie un proces de masurare a performantei de mediu. Acesta nu este un standard de certificare, asa cum este ISO 14001. Instrumentul EPE este proiectat pentru a oferi informatii fiabile si verificabile in mod continuu. Se inscrie in seria ISO 14000 de standarde, si este destinat pentru a asista organizatiile sa obtina certificarea ISO 14001. ISO 14031 este de asemenea utilizat

11

de organizatii de toate dimensiunile, tipurile, indiferent de complexitate, oferind beneficii organizatiilor cu si fara sisteme de management de mediu. In aplicarea acestui standard, o organizatie cu un sistem de management de mediu in vigoare ar trebui sa evalueze performantele sale fata de politica sa de mediu, obiectivele, tintele si alte criterii stabilite in cadrul sistemului de management. Organizatiile fara un sistem de management de mediu pot folosi EPE pentru: a identifica aspectele de mediu, a determina aspectele semnificative care trebuie luate in considerare, a stabili criterii de performanta de mediu si pentru a evalua performantele sale. 10.Asemanari si deosebiri - ISO 14001 si ISO 14031 Mai multe studii de caz demonstreaza ca ISO 14031 poate fi folosit ca un proces de management care sa conduca la instituirea unor sisteme simple de management de mediu sau ca un instrument pentru a indeplini cerintele ISO 14001. ISO 14031 conduce la sisteme extrem de eficiente, cu accent pe actiuni si rezultate. Comparand sistemul ISO 14031 cu specificatiile date in ISO 14001 ajungem la concluzia ca elementele de mediu ISO 14001 sunt cuprinse in ISO 14031. Evaluarea performantei de mediu (EPE) este un proces de management intern si un instrument conceput pentru a oferi informatii fiabile si verificabile in mod continuu. Atat ISO 14031, cat si ISO 14001 adopta modelul "plan-do-check-act", ca abordare de management general. Faza de planificare a ISO 14301 si ISO 14001 este destul de asemanatoare in practica, cu exceptia faptului ca ISO 14301 prevede ca organizatia sa selecteze un set adecvat de indicatori inainte de a colecta datele punand accent pe masurile de performanta. Faza Do a celor doua standarde este totusi diferita. ISO 14301 se concentreaza asupra modului de a masura, gestiona si asupra unui raport de performanta a aspectelor de mediu selectate, in timp ce ISO 14001 muta accentul de la gestionarea aspectelor de mediu pentru a descrie cum sa serealizeze elementele de organizare. ISO 14301 si ISO 14001 abordeaza similar etapele check si act. Rezultatul, insa, este diferit din cauza abordarilor diferite in faza "do". Etapele check si act in ISO 14001 duc la imbunatatiri ale sistemului de management de mediu (EMS) si a proceselor sale. ISO 14031 prezinta aspecte cu privire la modul de reducere a impactului asupra

12

mediului, la modificarea domeniului de aplicare si la concentrarea asupra procesului de evaluare a performantelor. EMAS, ISO 14001 sau indicatorul de performanta de mediu ISO 14031, sunt metode care permit integrarea protectiei mediului in viata cotidiana a intreprinderii. Standardul ISO 14001 nu stabileste nimic in legatura cu performanta de mediu, decat o dedicatie absoluta in domeniul protectiei mediului, respectarea legislatiei si principiul imbunatatirii continue. Pana in anul 2000 peste 7600 intreprinderi europene au obtinut certificatul ISO 14001.

13

Bibliografie:
http://www.iso14000-iso14001-environmental-management.com/ http://www.mmediu.ro/alte_informatii/interes_public.htm http://www.iso14001.ro/ Daniela Marinescu. Tratat de dreptul mediului, Editia a II-a , Editura Universul Juridic, Bucuresti 2008 Veronica Rebreanu. Curs de dreptul mediului, Universitatea Babes Boya, Cluj 2006

14