Sunteți pe pagina 1din 13

OBLIGAII COMERCIALE - PARTEA GENERAL Spea nr.

1 (GP) O societate comerciala a contractat un imprumut de la o banca comerciala; intrucit aceasta societate avea, la momentul contractarii imprumutului, un patrimoniu propriu insuficient pt. a conferi bancii increderea ca aceasta din urma isi va putea recupera sumele aferente creditului acordat printr-o eventuala executare silita a societetii imprumutate, banca a solicitat ca acest imprumut(credit) sa fie garantat prin constituirea de catre asociatul unic a unei ipoteci asupra unui bun imobil proprietatea personala a asociatului unic. Societatea creditata nu a fost in masura sa-si achite obligatiile la scadenta, datorita, in principal, unei conceptii gresite asupra managementului si finantarii unei intreprinderi pusa in practica de asociatul unic (care avea si calitatea de administrator al societatii). Intemeindu-se pe dispozitia din legea bancara conform careia contractul de credit bancar precum si garantiile reale sau personale constituite pt. executarea acestuia sunt titluri executorii, banca a solicitat executarea ipotecii prin punerea in vinzare la licitatie publica a imobilului ipotecat. Asociatul unic- garant a formulat o contestatie la executare, in care a solicitat instantei anularea formelor de executare declansate de catre banca, sustinind, pe de o parte, ca executarea nu putea fi inceputa impotriva sa cita vreme banca nu va face dovada ca a epuizat orice mijloc legal de a obtine de la societatea debitor principal executarea obligatiei si, pe de alta parte, ca nu i se poate aplica tertului garant ipotecar regula din art. 42 al. 2 Ccom., dat fiind ca acest text de lege are in vedere obligatiile fideiusorului fata de creditor (cu care este solidar obligat) in timp ce ipoteca constituita in favoarea creditorului beneficiar al ipotecii dreptul real accesoriu de urmarire si de preferinta asupra imobilului ipotecat. Spea nr. 2 (GP) O societate comerciala isi majoreaza capitalul social printr-o emisiune de actiuni oferite spre subscriptie publica. Un particular (necomerciant) a semnat prospectul de emisiune subscriind 100 de actiuni pentru un aport de 1 milion lei, corespunzator unei valori nominale de 10 000 de lei pentru fiecare actiune. Conform prospectului de emisiune, actiunile urmau a fi acoperite in numerar in 30 de zile de la data inchiderii subscriptiei. Ulterior, intrucit subscriitorul nu a achitat actiunile, societatea a decis urmarirea acestuia in justitie, solicitand: plata actiunilor, respectiv efectuarea varsamantului de 1 milion de lei; plata dobanzii pe perioada cuprinsa intre a 31-a zi de la inchiderea prescriptiei si data platii actiunilor. Paratul s-a aparat sustinand ca, desi datoreaza plata actiunilor, plata facuta la bara, in cursul procesului, totusi, nu datoreaza dobanda decat pe perioada cuprinsa intre data introducerii cererii de chemare in judecata si data platii. Ce va decide instanta ?

Spea nr. 3 (GP) La 1.09.2001, o societate bancara a acordat unui comerciant un imprumut cu o dobanda de 50% pe an, scadent la 1.04.2002. La scadenta, comerciantul era restant atat cu rambursarea creditului, cat si cu plata dobanzilor. Banca a introdus o cerere de chemare in judecata impotriva comerciantului la 1.07.2002, solicitand restituirea creditului si plata dobanzii de 50% pe perioada cuprinsa intre 1.09.2001 si data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. Comerciantul a solicitat admiterea in parte a actiunii, pentru urmatoarele motive : Dobanda de 50% este datorata numai pe perioada 1.09.2001 1.04.2002 ; Pe perioada 1.04.2002 1.07.2002 nu datoreaza dobanda, conform art.1088 (2) din C. civ. ; Pe perioada 1.07.2002 si pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti nu datoreaza decat o dobanda egal cu dobnda de referin a BNR. Intrebari : 1. Comerciantul datoreaza dobanda pe perioada 1.04.2002 1.07.2002 ? daca datoreaza dobanda, care este cuantumul ei ? 2. Care este cuantumul dobanzii datorat de comerciant dupa 1.07.2002 ? Varianta : daca in contract nu era prevazut un cuantum al dobanzii, care este cuantumul acesteia ? Spea nr. 4 (GP) Primus, comerciant, face o comanda scrisa catre Secundus, comerciant, pentru repararea si punerea in functiune a unui utilaj. Secundus deplaseaza la locul unde se afla utilajul o echipa de specialisti care incep sa lucreze. Dupa doua luni, utilajul fiind in continuare defect, Primus someaza in repetate randuri pe Secundus sa finalizeze lucrarile, sustinand ca natura reparatiilor nu necesita o perioada mai mare de 30 de zile. Somatiile fiind fara rezultat, Primus introduce o cerere de chemare in judecata prin care solicita instantei : Sa oblige pe Secundus sa termine lucrarea in 15 zile de la data ramanerii definitive a hotararii ; In subsidiar, sa rezilieze contractul, cu daune. Secundus solicita respingerea actiunii, sustinand urmatoarele : Primul capat de cerere este inadmisibil, potrivit art. 44 din C.com. Al doilea capat de cerere este fara obiect, intrucat intre parti nu a fost incheiat nici un contract. Intrebari : 1. Daca ati fi reprezentantul lui Primus, ce probe ati solicita in sustinerea actiunii? 2. Ce solutie ati pronunta daca ati fi judecator ? Spea nr. 6 (GP) Primus, comerciant, vinde lui Secundus si Tertius, necomercianti, 100 de tone de samanta de grau, cu plata pretului peste 30 de zile de la incheierea contractului.

Ulterior actioneaza pe Secundus solicitand plata intregului pret. Acesta se apara, sustinand ca, spre deosebire de Tertius, care a revandut cota sa din cantitatea de samanta de grau, el, Secundus, l-a cultivat pe terenul sau, si, ca atare, nu datoreaza decat partea sa de pret. Care este solutia instantei ? Spea nr. 7 (GP) Primus a trimis lui Secundus, ambii comercianti, un model de contract de prestari de servicii pe o perioada de 1 an, care cuprindea penalitati de 0,3% pentru fiecare zi de intarziere, in caz de neexecutare sau de executare cu intarziere. Secundus nu a semnat contractul, in schimb, a efectuat plata unor facturi emise de Primus pentru prestarea serviciilor la care acesta din umra s-a obligat. Platile s-au facut, insa, cu intirziere si numai partial, unele sume sau unele facturi nefiind achitate. Primus a actionat pe Secundus in judecata, solicitind plata facturilor neachitate, precum si despagubiri sub forma penalitatilor de intirziere de 0,3% pe zi de intirzire reglementate in proiectul de contract. In instanta, Secundus a sustinut ca nu datoreaza penalitatile de intirziere intrucat nu a semnat contractul trimis de Primus. Intrebari : 1. A luat nastere intre parti un contract ? la ce data ? 2. Datoreaza Secundus penalitati sau altfel de despagubiri si de din ce moment ? 3. Care este solutia instantei ? Spea nr. 8 (GP) SC Albatros SRL contracteaza un imprumut de 100 000 000 de la BCR, pe termen de un an, in vederea achizitionarii unui restaurant (cladire + dotari). Imprumutul a fost garantat astfel : - o garantie reala prin ipotecarea vilei asociatului unic al SRL ; - o garantie personala din partea SC Pescarusul SNC. Sunteti avocatul BCR si trebuie sa raspundeti la urmatoarele intrebari : 1. de la cine trebuie banca sa incerce recuperarea banilor ? 2. care este suma ce trebuie recuperata ? Speta nr. 9 (GP-2p) Primus, societate comerciala, a incheiat cu Secundus, necomerciant, un contract prin care se obliga sa-i vanda un dozator de bauturi nealcoolice, cu livrarea peste 60 de zile de la incheierea contractului. Nefiind livrat dozatorul, Secundus l-a chemat in judecata pe Primus, solicitand : 1. Obligarea paratei sa livreze dozatorul la pretul inscris in contract ; 2. Obligarea paratei la plata de daune interese pentru executarea cu intarziere a contractului. Primus a depus intampinare, solicitand respingerea actiunii, aratand ca a fost in imposibilitate de a efectua schimbul valutar necesar importului datorita blocajului financiar la nivel national si ca a comunicat

prin fax reclamantului aceasta imprejurare, comunicare la care, neprimind nici un raspuns, a considerat ca aceasta a acceptat tacit decalarea termenului de livrare. Prima instanta a admis actiunea asa cum afost formulata. In apel, parata a ridicat si exceptia de necompetenta a instantei civile, pe motiv ca ar fi competenta o instanta comerciala. Instanta a respins apelul, iar parata a declarat recurs. Recursul a fost respins pentru urmatoarele motive : Litigiul este unul civil, si nu comercial ; Modificarea contractului nu se putea face decat in scris, fata de prevederile acestuia ; Imposibilitatea neefectuarii schimbului valutar nu poate fi asimilata fortei majore. Comentati solutia si argumentele instantelor. Spea nr. 12 (CP-4p-GP) Asociere in participatiune Primaria Bucuresti si societatea N incheie in 1993 un contract de asociere in participatie pentru exploatarea in comun a unui imobil cu destinatie de magazin, aflat in proprietatea Primariei. Aportul partilor la constituirea patrimoniului initial al asociatiei este 94% - Primaria (aportul consta in dreptul de folosinta asupra imobilului) si 6% - societatea N. In plus, prin contract, societatea N se obliga sa finanteze investitiile necesare pentru amenajarea imobilului in vederea scopului asociatiei. Din acest motiv, procentul de impartire a beneficiilor si perderilor este de 94% - societatea N si 6% - Primaria. Printr-o clauza speciala in contract, Primaria isi asigura un venit minim din asociere. Conform acestei clauze, procentul de participare la beneficii a Primarie este de 6%, dar nu mai putin de 1.700 USD. Precizare : contractul nu a fost negociat, ci a fost incheiat in forma impusa de Primarie. Pina in anul 1997, societatea N a platit in mod regulat suma de 1.700 USD/luna la Primarie. Datorita unei activitati nerentabile, dupa acest moment, societatea N nu a mai achitat nici o suma la Primarie. Primaria a formulat actiune in instanta, solicitind : -suma de 30.000 USD, in echivalent lei, cu titlu de conta de aport neachitata la scadenta si suma de 100.000 USD cu titlu de penalitati de intirziere; -rezilierea contractului de asociere in participatie pentru nexecutarea culpabila de catre societatea N a obligatiilor sale stipulate in contract; -evacuarea societatii N din imobilul ce face obiect al contractului. Prin intimpinare, societatea N invoca nulitatea clauzei prin care se asigura un venit minim Primariei, pe motiv ca este o clauza leonina, din moment ce Primaria, indiferent de rezultatele economice ale asocierii, obtine o suma minima ce o pune la adapost de riscul afacerii. Considerind ca o clauza nula nu poate genera obligatii valabile, societatea N solicita instantei sa constate ca nu datoreaza nimic Primariei, nici cota de aport si nici penalitati, iar cererea de reziliere a contractului (si, in consecinta, si cererea de evacuare) nu isi are temeiul legal necesar pentru a fi admisa. In raspunsul la intimpinare, Primaria arata ca cota minima de participare la profit este justificata de disproportia vadita intre aportul partilor la constituirea patrimoniului initial al asocierii si de necesitatea unei minime garantii de bonitate si de diligenta din partea societatii N; ca principiul fortei obligatorii a contractului si al libertatii de vointa se opune la invocarea nulitatii unei clauze contractuale pe care

societatea N a semnat-o fara obiectiuni; ca faptul ca societatea N a platit timp de patru ani cota minima de participare la profit denota recunoasterea valabilitatii clauzei contractuale incriminate; si ca, dat fiind faptul ca nulitatea unei clauze din contractul de asociere in participatie pentru caracter leonin duce la nulitatea intregului contract, cu repunerea partilor in situatia anterioara, inseamna ca, prin restituirea prestatiilor, Primaria oricum ar avea dreptul la evacuarea societatii N din imobilul respectiv. Probleme : - in cazul unui contract de asociere in participatie este aplicabila reglementarea referitoare la clauza leonina? -ce anume justifica, in general, interdictia, sub sanctiunea nulitatii absolute, a clauzei leonine? - plata unei obligatii prevazute de un contract sau o clauza nula reprezinta o recunoastere a valabilitatii sale? Este o astfel de plata o plata datorata? - nulitatea unei clauze leonine duce la nulitatea intregului contract? Spea nr. 13 (CMJ) - Acceptare tacita (art. 36 C. Com) Societatea F specializata in mentenanta feroviara, trimite societatii V operator feroviar, o oferta in legatura cu prestarea unor servicii de intertinere a vagoanelor acesteia din urma. In raspunsul sau, V arata ca este de acord cu contractul, propunand o clauza prin care F se obliga sa plateasca penalitati de 0,2 % pe zi de intarziere in montarea pieselor de schimb. Fara a raspunde in mod expres la propunerea lui V, F incepe derularea contractului. Din cauza unor intarzieri in executarea contractului, V il actioneaza pe F in fata instantei arbitrale cerand plata de despagubiri pentru zilele de intarziere. Este admisibila acordarea de despagubiri in aceasta situatie ? Argumentati.

CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE (SD) Spea nr. 1 Vnzare-cumprare comercial Comparai din punct de vedere al naturii juridice a actului de vnzare, al transmiterii dreptului de proprietate i al obligaiilor prilor, vnzarea unui fond de comer i vnzarea comercial a unei mrfi (bun individual determinat). OBS: La obligaii s nu se spun n ce const fiecare obligaie, cu numai asemnri/deosebiri din perspectiva fiecrei obligaii. Spea nr. 7 - Leasing Un contract care prevede transmiterea (predarea material) a unui bun imobil ntre doi comerciani (A i B), cu obligaia lui B de a plti preul imobilului n rate iar odat cu plata ultimei rate se transmite de drept proprietatea asupra imobilului de la A la B, este un contract de leasing sau de vnzare-cumprare comercial? Spea nr. 8 - Leasing

Ce natur juridic (civil sau comercial) are raportul dintre dou societi comerciale n legtur cu folosirea de ctre una din ele utilizator a unui imobil nchiriat de ctre cealalt o societate de leasing (societate imobiliar pentru comer i industrie)? Spea nr. 9 - Leasing Ce asemnri i deosebiri exist ntre leasingul financiar i vnzarea-cumprarea cu plata n rate i cu reinerea de ctre vnztor a dreptului de proprietate asupra mrfii vndute pn la data plii integrale a preului vnzrii? Spea nr. 11 - Garanii reale mobiliare Societatea comercial A vinde mrfuri n calitate de consignant prin societatea comercial B, consignatar. Societatea A nregistreaz contractul de consignaie la Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare. nregistrarea contractului la arhiv confer prin ea nsi calitatea de creditor garantat real societii A? Spea nr. 12 - Garanii reale mobiliare A este o societate comercial cu rspundere limitat. B este asociat majoritar, avnd 60% din capitalul social. B constituie o garanie real mobiliar pe toate prile sale sociale. C este beneficiarul garaniei reale. n ce condiii poate C s execute garania n cazul n care B nu execut la termen obligaia garantat? Spea nr. 15 - Garanii reale mobiliare Societatea comerciala A S.A. (fabricant de mobile) a negociat acordarea unui imprumut de la Banca B. Scopul imprumutului este de a permite lui A sa plateasca unele echipamente performante cumparate din alta tara si care vor fi plasate in fabrica acestuia. Plata acestor echipamente s-a facut partial inainte de inceperea negocierilor cu B pentru contractul de imprumut, imprumutul urmand sa asigure plata restului pretului. Pentru a acorda acest imprumut si inainte ca B sa semneze contractul de imprumut, A trebuie sa constituie urmatoarele garantii si sa le inregistreze in registrul de carte funciara (ipoteca) si in Arhiva Electronica de garantii reale mobiliare inainte de semnarea contractului de imprumut: - ipoteca asupra cladirii in care functioneaza fabrica lui A (asupra acestei cladiri exista deja o ipoteca de rangul 1 inscrisa in cartea funciara, in favoarea altei banci); - garantie reala mobiliara de prim rang pe toate bunurile sale mobile, prezente si viitoare. Inainte de semnarea contractului de garantie reala mobiliara, B cerceteaza Arhiva si constata ca A a constituit deja in favoarea producatorului echipamentelor o garantie reala mobiliara asupra acestora pana la plata integrala a pretului echipamentelor. Intrebari

1) in cazul in care unele bunuri mobile dobandite de A ulterior acordarii imprumutului devin imobile prin destinatie prin incorporarea in imobilul ipotecat, ce rang are garantia reala mobiliara constituita in favoarea lui B? 2) in cazul in care echipamentele sunt incorporate (prin fixare in podea) in cladirea fabricii, ce rang are o garantie reala mobiliara constituita asupra lor? 3) in ce conditii poate B dobandi o garantie reala mobiliara de prim rang asupra echipamentelor asupra carora exista deja o garantie in favoarea vanzatorului? CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE (GP) Spea nr. 4 (CP) Mandat comercial Prta, societate comercial, a refuzat s plteasc remuneraia intermediarului, pe motiv c terul contractant nu i-a executat obligaiile i contractul intermediat a fost desfiinat pe cale judectoreasc. Ce soluie trebuie s pronune instana? Spea nr. 5 (CMJ) - Contract de mandat Societatea S decide sa cumpere echipamente industriale de la producatorul P. In acest sens, administratorul unic al societatii S, dl. A, il imputerniceste pe dl M sa negocieze si sa incheie contractul de vanzare cumparare cu societatea P. Cele doua parti cad de acord sa semneze contractul in termen de 2 saptamani de la finalizarea negocierilor. Cu cateva zile inainte de data semnarii contractului, A este revocat din functia de administrator al societatii S. Afland aceasta informatie, reprezentantii societatii P refuza sa mai incheie contractul, invocand lipsa de valabilitate a mandatului. Este indreptatita o astfel de sustinere ? Spea nr. 6 (CMJ) - Contract de mandat Un client , C, da ordin bancii sale sa vanda prin bursa pachetul de actiuni pe care acesta il detine la o societate comerciala. In corespondenta adresata bancii, C precizeza in mod expres ca vanzarea trebuie sa aiba loc la data de 1 martie 2001. Banca vinde insa la data de 2 martie 2001 pe un pret mai scazut fata de cel din ziua precedenta. Nemultumit, C solicita bancii sa-i achite diferenta dintre pretul la care a vandut si cel pe care l-ar fi obtinut daca vanzarea ar fi avut loc la termenul mentionat expres. Banca refuza insa invocand art. 375, alin. 3 din C. Com. potrivit cu care mandatul pentru o anume afacere cuprinde imputernicire si pentru toate actele necesare executarii lui, chiar cind nu ar fi anume aratate. Considerati acest punct de vedere intemeiat ? Argumentati. Spea nr. 8 (CMJ) - Comision Societatea S incheie un contract de comision cu dl. IP, prin care acesta din urma se angajeaza sa

vanda pe seama societatii o cantitate de marfa. In timpul negocierilor cu tertul T, IP il anunta ca are nevoie de confirmarea societatii S, producatoarea bunurilor respective. Acest fapt a fost consemnat in procesul verbal de negociere. Dupa incheierea contractului de vanzare cumparare, constatand numeroase defecte ale marfii cumparate, T il cheama in judecata pe IP. Ce va decide instanta ? (I. Turcu Contracte Comerciale, S 211, pag 41) Spea nr. 9 (CMJ) - Comision star del credere Prin contractul de comision incheiat la data de 01.01.1999, societatea X SRL convine cu casa de comert exterior Metalexportimport SA ca aceasta din urma sa achite catre X pretul marfii incredintate in termen de maxim 30 de zile de la data predarii, independent de realizarea sau nu a contractelor externe corespunzatoare. Din cauza unor parteneri externi rau platnici, Metalexportimport SA nu achita in termenul convenit sumele datorate societatii X SRL. In consecinta, aceasta din urma se adreseaza instantei arbitrale, invocand art. 412, alin 1 si 2 din C. Com, potrivit cu care comisionarul nu este raspunzator pentru indeplinirea obligatiunilor luate de catre persoanele cu care a contractat, afara de conventiune contrarie. Cand comisionarul ia o asemenea raspundere, el este obligat personal, fata de comitentul, pentru indeplinirea obligatiunilor rezultand din contract. Metalexportimport SA se apara sustinand ca o astfel de raspundere ar putae fi invocata numai in conditiile art. 412, alin 3 din C. Com, potrivit cu care in acest caz, el are dreptul la proviziunea speciala numita "pentru garantie, "pentru credit". Aceasta proviziune se stabileste de parti prin conventiunea lor, iar in lipsa este lasata la aprecierea judecatii. Or, comisionul prevazut in contract nu include si un spor de comision specific raspunderii extinse a comisionarului. Ce va decide instanta ? Spea nr. 10 (CP) - Comision Un comisionar a importat un utilaj pentru comitentul su, n temeiul contractului de comision ncheiat ntre cele dou pri la valoarea de 100.000 EUR. Ulterior efecturii operaiunii, comitentul a refuzat s plteasc comisionarului suma solicitat de acesta pentru plata utilajului, motivnd c preul n lei este superior ridicat celui n contractul de comision, ca urmare a devalorizrii accelerate a leului fa de moneda n care a fost pltit utilajul importat. Cine suport diferena provenit din devalorizare? Spea nr. 12 (GP) Franciz La 1.03.1999 s-a incheiat un contract de franciza intre : -I N, in calitate de francizor (care participa cu dreptul de exploatare comerciala a numelui de marca R. G. si cu o parte din finantarea necesara implementarii proiectului); -S.C. P G SA, reprezentata prin C M, in calitate de beneficiar, care se obliga sa realizeze si sa doteze Centrul de Intretinere Corporala R. G.; -S.C. N C SRL, in calitate de prestator, care se obliga sa puna la dispozitia centrului know-how-ul necesar realizarii unei pizzerii in cadrul centrului. Cu ocazia incheierii contractului de franciza, I N a pus la dispozitia beneficiarului, P G, suma de 45.000 USD. I N a avertizat, insa pe beneficiar, P G, ca nu doreste sa inveasca in proiect mai mult de 45.000 USD si ca, pentru restul sumelor necesare, trebuie sa se preocupe a le procura firma P G, in calitate de beneficiar al francizei.

In martie 2000, s-a incheiat un act aditional la contractul de franciza, semnat de toate trei partile, prestatorul obligandu-se sa suporte toate cheltuielile care mai erau necesare pentru amenajarea centrului. Francizorul este informat, la un moment dat, de catre C M- reprezentantul beneficiarului- ca acesta a primit de la prestator, pentru finantarea proiectului, suma de 28.000 DEM. Conform celor sustinute de C M, prestatorul a refuzat finantarea in continuare a afacerii. Invocind faptul ca firma N C SRL, nu-si executa obligatia de finantare totala proiectului, obligatie asumata de aceasta firma prin actul aditional la contractul de franciza , C M ii notifica firmei N C SRL rezilierea contractului de franciza, in baza unui text expres prevazut in acest contract conform caruia N C pierdea automat calitatea de parte in contract prin neindeplinirea in termen de 15 zile a obligatiilor contractuale, termen care curge de la data cererii beneficiarului. In temeiul afirmatiilor lui C M, afirmatii sustinute cu mai multe corespondente si notificari intretinute de P G si N C, si din care reiesea faptul ca N C nu-si achita obligatiile financiare asumate prin actul aditional, francizorul a considerat contractul de franciza din 1.03.1999 ca fiind reziliat de drept, in baza notificarii emise de beneficiar . Francizorul ii pune in vedere lui C M, cu acest prilej, ca va trebui sa gaseasca o cale legala de a-i restitui suma investita in acest proiect (pe care il vedea, la acel moment, fara nici o perspectiva) si sa il despagubeasca pentru faptul ca, timp de mai mult de doi ani, i s-a permis sa utilizeze numele de marca R. G. Fara nici un profit pentru francizor. Fata de aceste solicitari ale francizorului si, sustinind ca singura sursa de rambursare a ceea ce el a investit in proiect si de plata a redeventei este continuarea proiectului, C M ii propune continuarea proiectului prin incheierea unui al doilea contract de franciza, in care locul partii N C sa fie luat de o alta firma a lui C M, respectiv S.C. C SRL, aceasta asumandu-si aceleasi sarcini care reveneau initial societatii N C SRL. In conditiile sus mentionate, la data de 9.04.2001, s-a incheiat un alt contract de franciza intre I N, in calitate de francizor, P G calitate de beneficiar si SC C SRL, in calitate de prestator. Francizorul considera ca, in ce priveste primul contract de franciza, acesta a incetat de drept in ce priveste societatea N C SRL. Din corespondenta si notificarile schimbate intre cele doua parti litigante (P G si N C), pe care i le-a prezentat francizorului C M, rezulta ca N C este in culpa contractuala. Pe de alta parte, in afara de unele afirmatii calomnioase la adresa lui C M si a firmei acestuia, precum si de incercarea de a-l atrage (pe francizor) alaturi de el in procesul contra P G, patronul italian al firmei N C nu ii dovedeste in nici un fel faptul ca el a finantat proiectul, asa cum sustine, cu suma de 160.000 DM. Intre francizor si patronul italian nu a existat nici un fel de comunicare. In consecinta, francizorul considera ca nu are nici un motiv sa se indoiasca de veridicitatea informatiilor primite de la C M, singurul cu care a putut comunica, informatii conform carora N C a pus la dispozitia P G pentru finantarea proiectului doar suma 28.000 DM, suma insuficienta finalizarii proiectului. Dupa aceasta plata, conform spuselor lui C M, firma italiana a conditionat continuarea finantarii de cedarea controlului asupra societatii P G. Tot la data de 9.04.2001, francizorul ii da mandat lui C M pentru a il reprezenta in instanta in legatura cu orice litigiu ce ar putea aparea referitor la rezilierea de drept a contractului initial de franciza. In baza acestei procuri, C M a declansat un proces la Tribunalul Cluj pentru constatarea rezilierii primului contract de franciza, in care francizorul a fost pus in postura de reclamant, alaturi de P G, pirita fiind SC N C SRL. In mod normal, insa (datorita clauzei care prevedea rezilierea de drept a contractului in cazul in care daca, dupa 15 zile de la solicitarea beneficiarului, prestatorul nu incepe indeplinirea obligatiilor asumate, prestatorul pierde de drept calitatea de parte in contractul initial de franciza), contractul era reziliat de drept, dar, conform lui C M, practica judiciara la Cluj Napoca cerea ca un astfel de efect sa fie constatat si printr-o hotarare judecatoreasca, fapt ce l-a determinat sa apeleze la instanta pentru acest scop. Ca atare, francizorul accepta sa figureze in acest proces, alaturi de SC P G, in calitate de reclamant. Intre beneficiarul si prestatorul din contractul initial de franciza (P G si N C), se deruleaza o multitudine de procese, iar scandalurile care s-au iscat in jurul acestora, inclusiv in presa, defaimeaza atit

prestigiul numelui de marca R. G. cit si numele personal al francizorului. In aceste conditii, francizorul decide, in baza dispozitiilor legale (art.6 si art.7 alin.2 din OG nr.52/1997 privind contractul de franciza, republicata), sa retraga celor doua parti dreptul de utilizare a numelui de marca, reziliind contractul de franciza din 1.03.1999. Tribunalul Cluj respinge actiunea formulata de francizor impreuna cu beneficiarul din primul contract. In motivarea sentintei criticate, instanta de fond arata ca la incheierea contractului de franciza, partile nu au inteles sa conditioneze indeplinirea obligatiilor de natura financiara de investirea unei sume fixe, obligatiile financiare ale beneficiarului, preluate de catre prestator prin actul aditional, nefiind, conform instantei, cu claritate precizate. Intr-adevar, partile nu au stabilit o suma fixa cu care SC N C trebuia sa finanteze proiectul, intelegand ca aceasta s-a obligat sa finanteze intregul proiect de investitie, iar faptul ca prestatorul a pretins ca a investit in dotarea si amenajarea Centrului suma de 160.000 DM (in realitate, asa cum sustine societatea P G suma investita a fost de doar 28.000 DM), nu inseamna decat ca si-a indeplinit partial obligatia asumata prin actul aditional. In conditiile stabilite prin contractul de franciza, beneficiarul are dreptul sa aprecieze daca suma pusa la dispozitia sa de catre prestator este suficienta si, in caz contrar, poate solicita noi sume de bani pentru ducerea la indeplinire a proiectului de investitie. In fapt, obligatiile financiare ale prestatorului sunt, spre deosebire de cele sustinute de instanta de fond in motivarea sa, clar precizate in raport cu obiectivul urmarit de catre parti la initierea proiectului, si anume: suportarea de catre acesta a tuturor cheltuielilor, pana la finalizarea proiectului de investitie ce constituie obiectul contractului (realizarea, amenajarea, dotarea, intretinerea si functionarea Centrului de intretinere corporala R. G.), iar neindeplinirea acestora de catre N C nu poate duce decat la rezilierea de drept a contractului de franciza, in conditiile art.4.1. din contract, care prevede un pact comisoriu de gradul IV. Impotriva acestei sentinte civile francizorul formuleaza un recurs prin care solicita: casarea in totalitate a sentintei mai sus-mentionate; in principal constatarea rezilierii de drept a contractului de franciza si in subsidiar constatarea caducitatii contractului; - obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces. In motivarea recursului, francizorul arata ca : Din documentele puse la dispozitie francizorului de catre societatea P G rezulta ca N C a refuzat sa mai finanteze proiectul, desi se obligase la intregul efort financiar necesar acestuia. Nedand curs cererii societatii P G (beneficiarul francizei) de finantare, prin mecanismul prevazut mai sus (in cazul in care daca, dupa 15 zile de la solicitarea beneficiarului, prestatorul nu incepe indeplinirea obligatiilor asumate, prestatorul pierde calitatea de parte in contract), societatea P G a notificat societatii N C rezilierea de drept a contractului. Desi francizorului nu i s-a notificat o astfel de reziliere de drept, el considera ca nu exista nici un motiv pentru a se considera ca aceasta reziliere de drept nu a operat, din moment ce N C nu a facut dovada ca a raspuns in vreun fel cererii de finantare emisa de P G. Francizorul invedereaza instantei si faptul ca, desi contractul de franciza este incheiat in data de 1.03.1999, deci in urma cu mai mult de doi ani, pina la momentul notificarii de reziliere proiectul de investitie a stagnat, irosind oportunitatea acordata de francizor celor doua societati semnatare ale contractului de franciza (P G - beneficiar; N C - prestaror), precum si posibilitatea francizorului de a-si recupera investitia si de a obtine un profit din aceasta afacere. Francizorul invedereaza instantei ca a investit personal in acest proiect suma de 45.000 USD, suma care nu poate fi recuperata decit in conditiile in care centrul de intretinere corporala Roland Gaross este finalizat si dat in functiune. -

In atari conditii, considerand contractul de franciza din 1.03.1999 ca fiind reziliat de plin drept, francizorul arata ca a incheiat, in data de 9.04.2001, cu societatea P G, in calitate de beneficiar, si cu o alta societate, SC C SRL Cluj-Napoca, in calitate de prestator, un alt contract de franciza, care face ca primul contract de franciza sa devina caduc. Sentinta atacata este, pe de alta parte, rezultatul interpretarii gresite a dispozitiilor OG 52/1997 republicata. OG nr.52/1997 impune unele clauze de protectie fata de o reziliere intempestiva din partea francizorului numai in privinta beneficiarului (in cazul de fata, societatea P G); fata de cealalta parte, revocarea contractului este discretionara, mai ales cind exista si motive intemeiate, cum ar fi defaimarea imaginii marcii. O astfel de revocare a avut loc, in ceea ce-l priveste pe prestator (societatea N C), prin insasi incheierea unui alt contract de franciza in care locul acestuia a fost luat de o alta societate. In plus, instanta da si o interpretare eronata a actului dedus judecatii, respectiv, contractul de franciza dintre cele trei parti si actul aditional la acesta, constatind, pe baza unui rationament ingenuu, ca, odata ce prestatorul (N C) a preluat sarcina finantarii intregului proiect, el a luat locul beneficiarului in contractul de franciza, avind si drepturile exorbitante reglementate in favoarea acestuia de catre OG nr.52/1997, republicata. Nu numai ca vointa partilor nu a fost nici expres, nici implicit, manifestata in acest sens, al schimbarii intre ele a pozitiilor celor doua parti, dar o astfel de posibilitate este inlaturata chiar prin clauze exprese in actul aditional la contractul de franciza, din care rezulta expres ca toate celelalte clauze initiale ale contractului de franciza, cu exceptia obligatiei de finantare, ramin neschimbate, iar numele si pozitia partilor in contract sunt cele convenite initial. Deci, beneficiarul a ramas beneficiar, si dupa incheierea actului aditional, iar prestatorul-prestator. De discutat aspectele din speta. Spea nr. 14 (CP) Garanie real mobiliar ntre o societate comercial i filiala sa s-a ncheiat un contract de mprumut garantat cu un utilaj agricol pe care filiala urma s l cumpere din strintate cu banii primii din mprumut. Dac suntei chemat s avizai legalitatea celor dou contracte, avnd n vedere momentul la care filiala urma s dobndeasc proprietatea utilajului, ce soluie indicai ? Spea nr. 15 (CP) Garanie real mobiliar O societate comercial scoate la vnzare potrivit prevederilor legii privatizrii un activ constnd ntrun depozit de mrfuri i terenul aferent. n urma licitaiei, este selecionat o societate agricol cu care se ncheie ulterior contractul de vnzare cumprare. Cumprtorul garanteaz plata preului printr-o garanie asupra recoltei ce urmeaz s fie culeas pn la scadena preului. Este contractul de vnzare cumprare civil sau comercial ? Este legal garania pe care cumprtorul se ofer s o constituie n favoarea vnztorului ? Spea nr. 16 (CO) Leasing i garanii reale mobiliare La data de 15 iunie 2001, societatea S incheie, in calitate de utilizator, un contract de leasing financiar cu societatea finantatoare F pentru un numar de 6 tractoare avand durata de 2 ani, urmand ca la sfarsitul perioadei de leasing sa se transfere si dreptul de proprietate de la societatea F la societatea S. La data de 20 iulie 2002, societatea S imprumuta de la societatea I, pentru o perioada de 6 luni, o suma de bani,

a carei rambursare o garanteaza cu o garantie reala mobiliara asupra celor 6 tractoare. La momentul constituirii acestei garantii, societatea I isi inscrie garantia reala mobiliara in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. In acelasi timp, in vederea finantarii activitatii sale, la data de 30 august 2002, societatea F contracteaza un imprumut cu banca B cu durata de doi ani. Imprumutul este garantat, printre altele, cu creantele lui F impotriva lui S derivand din contractul de leasing mai sus mentionat (ratele de leasing). Cesiunea este inscrisa in arhiva la momentul incheierii contractului de imprumut, fiind notificata la aceeasi data societatii S. Ulterior, la 15 septembrie 2002, societatea finantatoare F inscrie la randul sau contractul de leasing in Arhiva. La data de 20 ianuarie 2003, avand in vedere faptul ca societatea S nu rambursase imprumutul acordat, in baza contractului de garantie reala mobiliara si vazand ca este prima inscrisa in ordine cronologica in Arhiva, societatea I ia in posesie cele 6 tractoare, dorind sa le vanda. In acelasi timp, avand in vedere ca societatea F nu rambursase o rata a imprumutului, banca B decide executarea garantiei reale mobiliare constand in creantele societatii F impotriva societatii S derivand din contractul de leasing. Societatea S nu plateste creantele la cererea bancii B. In aceste conditii, banca B notifica societatea I solicitandu-i sa o ia in considerare in momentul executarii garantiei asupra tractoarelor si sa o notifice cu privire la vanzarea tractoarelor, precum si sa ii remita orice sume care vor ramane dupa satisfacerea creantei societatii I. Sunt legale actiunile societatilor I si B? Spea nr. 17 (VP) Garanie real mobiliar Banca ncheie cu un client un contract de garanie real mobiliar avnd ca obiect sume aflate n depozit n contul clientului. Decidei dac, pentru a-i asigura un rang prioritar fa de ali creditori, aceast garanie trebuie nscris la Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare. TITLURI DE VALOARE - SD Spea nr. 1 A este creditorul comercial al lui B. nainte de data scadenei creanei sale, A vinde aceast crean lui C (societate de factoring). Drept plat a contravalorii creanei, C emite un bilet la ordin n favoarea lui A, care include meniunea c plata se face cel mai devreme n termen de 6 luni de la emiterea biletului sau la data ncasrii creanei n valoare de x lei mpotriva lui B. Apreciai validitatea biletului la ordin. Spea nr. 2 Un bilet la ordin poate meniona c plata lui este garantat de emitent printr-o garanie real mobiliar asupra fondului de comer al emitentului i c acest bilet nu mai produce efecte n cazul n care aceast garanie mobiliar nceteaz s mai existe? Spea nr. 3

Societatea comercial A emite o cambie contra societii comerciale B, la ordinul lui C. Cambia este avalizat ulterior de societatea comercial D (nu se arat pentru cine este dat avalul). Pentru un dobnditor de cambie, ce tip de cambie prezint mai mult siguran privind ncasarea ei: cambia acceptat sau cambia avalizat? O societate comercial care nu are n obiectul ei de activitate emiterea de cambii sau garantarea obligaiilor pentru tere persoane, poate totui emite/avaliza n mod legal o cambie? Spea nr. 4 A este mandatarul comercial al lui B. A nu a primit n ultimele 6 luni plata ce a convenit cu B pentru serviciile prestate de A n calitate de mandatar. A primete de la C, pentru a-i fi transmis lui B, o cambie n alb (semntura lui C nu apare pe cambie). A andoseaz cambia cu numele su i o prezint spre scontare bncii D. Este scontarea fcut de A valabil?