Sunteți pe pagina 1din 8

CAPITOLUL 1 Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemuliu de productie

1.1 Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei finite si a tehnologicitatii acesteia 1.1.1 Rolul functional si solicitarile piesei

In functie de valoarea rezistentelor care se opun inaintarii automobilului, trebuie modificata forta de tractiune a acestuia. Motoarele cu ardere interna a automobilelor permit o variatie limitata a momentului motor, respectiv a fortei de tractiune. Din aceasta cauza automobilele echipate cu motoare cu ardere interna trebuie sa fie prevazute cu un schimbator de viteze cu sccpul : -sa permita modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentelor la inaintare ; -sa realizeze intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei in cazul in care automobilul sta pe loc cu motorul in functiune ; -sa permita mersul inapoi al automobilului, fara a inversa sensul de rotatie al motorului. Schimbatorul de viteze a unui automobil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : -sa prezinte o constructie simpla; -rezistenta si sa fie usor de manevrat; -sa prezinte o functionare fara zgomot si sa aiba un randament cit mai ridicat ; -sa aiba o rezistenta mare la uzura ; -sa fie usor de intretinut; -sa asigure calitati dinamice si economice bune ; -sa prezinte siguranta in timpul functionarii. Schimbatoarele de viteze in trepte, cu arbori cu axe fixe sint cele mai raspandite la automobile, deoarece aceste tipuri de schimbatoare de vitezesunt simple din punct de vedere constructiv si deci fabricarea lor este ieftina. Partea principala a schimbatorului de viteze este reprezentat de mecanismul reductor ce serveste la modificarea raportului de transmitere in functie de variatia rezistenelor la inaintarea automobilului. Mecanismul reductrr se compune din doi sau trei arbori (Figura 1.1) pe care se afla montate mai multe perechi de roti dintate (cu ajutorul carora se transmite miscarca intre arbori) si dintr-un carter. Arborele primar (18) este in general si arborele ambreiajului. Arborele secundar (8) este prevazut cu caneluri pe care pot culisa blocul rotilor dintate 4-5 si sincronizatoare. Arborele intermediar (9) are fixat pe el rotile dintate 11, 12, 15, 16 si de asemenea rotile libere 13,14 .

Figura 1.1 : Schimbator de viteze cu 3 arbori

Figura 1.2. Schita schimbator de viteze cu 3 arbori si evidentierea arborelui primar 1.1.2.Condiliile tehnice impuse piesei finite prin desenul de executie I - Parte ce se sprijina in arborele cotit; II - Caneluri cu centrare pe flancuri, pentru discul condus al ambreiajului; III - Portiune de legatura; IV - Portiune pentru simeringul de etansare; V - Portiune pe care se monteaza rulmentul, montajul se face prin fretare; VI Portiune danturata; VII Portiune canelata; VIII Gaura pentru arborele secundar; 2

Figura 1.3 Tabel 1.1 Sectiune I II III IV V VI VII VIII D(+0.028-0.010) L(+0.20) Precizie dimensionala D(+0.050-0.019) D(0-0.5) D(0-0.16) L(0-0.5) D(+0.02-0.062) L(0-0.2) Precizie geometrica Portiune canelata Toleranta la bataie circulara,radiala si frontala. Toleranta la bataie circulara,radiala si frontala. Toleranta la bataie circulara,radiala si frontala. Toleranta bataie circular,radial si frontal. Toleranta la circularitate si cilindricitate. 0,8 0,8 3,2 Rugozitate 0,8

0,4

1.2.Alegerea justificata a materialului pentru executia piesei.


Dupa stabilirea rolului functional se alege materialul optim ce va fi folosit la obtinerea piesei. Rolul funcional ne arata si proprietatile pe care trebuie sa le indeplineasca piesa. O alegere optima a unui material pentru o anumita destinatie , este o problema foarte complexa ce trebuie rezolvata de proiectant.

Se va alege materialul care sa indeplineasca cerintele minime de rezistenta si durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si al unei fiabilitati sporite. Arborii sunt executati din OLC, oteluri de imbunatatire cu sau fara elemente de aliere si din Ot de cementare (OLC 45, OLC 55, OLC 60, Ot c). Arborii mai pot fi realizati si din fonte aliate dar nu arborii din transmisiile automobilelor (15CrMo12<0,25%C; 30NiV15>0,25C). Pentru o corecta alegere a materialului se recomanda analiaza tuturor materialelor potrivite realizarii piese. Tabel 1.2

Marca
OLC 25 OLC 35 OLC 45 OLC 45X OLC 55 OLC 60 OLC 60X OLC 25 OLC 35 OLC 45 OLC 45X 35Mnl6 35MnSil2 28TiMnCrl2 40(B)Crl0 50VCr11 OLC 10

Stas

Exemple de utilizare
Axe, buloane, mansoane, arbori, flanse, suru-buri si alte piese mici. Piese mai puternic solicitate: arbori cotiti (de dimensiuni mici), biele, butuci (sudati) de roti, bandaje etc. Piese cu rezistenta. ridicata si tenacitate medie : discuri de turbine, arbori cotiti, biele, coroane dintate, volanti, roti cu clichet, flanse, pene (inclusiv de ghidare), melci, buloane si* piulite (ptr. aparatura de inalta presiune) etc. Piese cu rezistenta si mai ridicata: arbori canelati, cremaliere, roti dintate (pentru cutii de avans), suruburi conducatoare, pirghii etc. Piese cu rezistenta foarte ridicata, nesolicitate puternic la soc: pinioane, tije, came, s.a. Piese cu rezistenta. ridicata si elasticitate: excentrice, bandaje, arcuri (ptr. supape, amor-tizoare, de fixare), bucse elastice, roti dintate, role de presiune etc. Idem: melci, coroane melcate, cuplaje, roti de curea, sectoare dintate,
pene de ghidare etc.

880-80

791-80

Axe, buloane, mansoane, arbori, flanse, suru-buri si alte piese mici. Piese mai puternic solicitate: arbori cotrfci (de dimensiuni mici), biele, butuci (sudati) de roti, bandaje etc. Piese cu rezistenta. ridicata si tenacitate medie : discuri de turbine, arbori coti^i, biele, coroane dintate, volanti, roti cu clichet, flanse, pene (inclusiv de ghidare), melci, buloane si* piulite (ptr. aparatura de inalta presiune) etc. Piese cu rezistenta si mai ridicata: arbori canelati, cremaliere, roti dintate (pentru cutii de avans), suruburi conducatoare, pirghii etc. Piese solicitate indeosebi la torsiune: arbori (netezi, cu caneluri, cotiti), roti, came, Ion-jeroane, bandaje etc. Piese cu rezistenta. (inclusiv la oboseala si uzare) si tenacitate, supuse la presiuni mari si solicitate (variabil) mediu: roti dintate (pentru masini grele), arbori (inclusiv cu came). Piese puternic solicitate in constructia de automobile, tractoare etc.: roti de antrenare, arbori, tije de pistoane, roti dintate (cianurate), supape de
admisie s.a.

Idem: angrenaje, biele, came etc.. Piese fara rezistenta. mare in miez: saibe, clicheti, furci, tije, pene de ghidare, 880-80
culbutori, supape, discuri, eclise, bucse si role ptr. lanturi; piese cu plasticitate mare: tevi, saibe, inele de etansare, garnituri.

OLC 15 15Cr08 17CrNiMo06 18MnCrl0 20MoNi35 21(28)TiMnCrl2 21MoMnCrl2 13(20)CrNi30(15) 18MoCrNil3 16CrMnl2

Idem: bolturi, suruburi de miscare, piulite, pirghii, chei, pene de ghidare ; buloane, suruburi, cirlige, cuple. Bolturi de pistoane, culbutori, arbori cu came, axe de diferenfial, bucse, roti dintate, melci, instrumente de masurat. Bolturi de pistoane, arbori cu came, roti dintate etc. 791-80 11500/280 Piese cu rezistenta statica, tenacitate si rezistenta. la oboseala a miezului, supuse la presiuni mari si solicitate (variabil) mediu: roti dintate (ptr. masmi grele), arbori (inclusiv cu came). 5 Idem: roti dintate, arbori, pene etc.

In urma analizei materialelor si a proprietatilor acestora, arborele se recomanda a fi confectionat dintr-un otel aliat si anume 18MoCrNi13. Materialul face parte din categoria otelurilor carbon de cementare avand un procent de 0,18% C si un continut de 1,3% Ni. Elementele de aliere folosite ii confera durabilitate, siguranta in functionare, rezistenta la uzura chimica si termica. Compozitia chimica a materialului este conform STAS SR EN 10027 2006 . Tabel 1.3 Marca otelului 18 Mo Cr Ni 13 C 0,15-0,21 Mn 0,50-0,80 Compozitia chimica Si Cr 0,17-0,37 0,8-1,1 Ni 1,2-1,5 Mo 0,04-0,07

Caracteristicile mecanice ale materialului 18MoCrNi13 sunt conform STAS SR EN 10027-2006. Tabel 1.4
Marca otelului STAS SR 10027-2006 EN Tipul tratam. termic Limita de Curgere Rp 0,2 [N/mm2] min 750 Rezista la rup Rm [N/mm2] 980 Caracteristici mecanice Alung. la rup AS[%] min 10 Gatuirea la rup. Z[%] min 45 Rezil. KCU [J/cm] min 49 Duritatea HB max

18 Mo Cr Ni 13

C+R

217

1.3.Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice. Stabilirea preliminara a tipului (ststemului) de productie.
1.3.1 Calculul fondului anual real de timp Planul productiei impus prin tema: -221000 autovehicule/an; -2 schimburi pe zi. Fr= [Zc-(Zd+Zs)]*ns*ts*kp [ore/an] (1.1) unde: -Zc este numarul zilelor calendarislice dintr-un an; Zc=365 zile/an; -Zd numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr-un an; Zd=52 sau 104 zile/an; -Zs-numarul zilelor sarbatorilor legale; Zs=6 zile/an; -ns-numarul de schimburi, dat prin tema [schimburi/zi] -ts -durata unui schimb; ts=8 ore/schimb; 6

-kp-coeficient care tine seama de pierderile de timp de lucru datorita reparatiilor executate in timpul normal de lucru al schimbului respectiv. Se recomanda [2*]: -kp =0,97 pentru ns=l; kp=0,96 pentru ns=2 ; kp=0,94 pentru ns =3 . Fr=[365-(104+6)]*3*8*0.96= 5875.2 ore/an l.3.2.Calculul planului productiei de piese (Npp) . Npp=Np*n+Nr+Nre+Nn [piese/an] (1.2.) unde: -Np - este planul de productie pentru produsul (ansamblul) respectiv, dat prin tema; -n - numarul de piese de acelasi tip pe produs; -Nr- numarul de piese de rezerva, livrate odata cu produsul.In majoritatea cazurilorNr =0; -Nre - numarul de piese de rezerva livrate la cerere (pentru reparatii). Se adopta in functie de durabilitatea piesei intre 0 si 200...300 % din (Np-n); -Nn -numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze inevitabile. Se adopta in functie de dificultatea proceselor tehnologice presupuse a fi utilizate intre 0,1....1% din (Npn+Nr+Nre); Valoarea calculata a planului productiei de piese va fi utilizala in toate calculele tehnico economice si organizatorice din cadrul proiectului (cap.l, cap.5, cap.6). Npp=210000+420000+630= 630630 [piese/an] 1.3.3.Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice . Ritmul liniei tehnologice, R, are implicatii majore asupra asigurarii sincronizarii operatiilor(pentru liniile cu flux continuu), prin divizarea procesului tehnologic in operatii si faze, alegerea utilajelor, SDV-urilor si a structurii fortei de munca. R =Fr*60/Npp [min/piesa] (1.3) R=5875.2*60/630630= 0.559 [min/piesa] Productivitatea liniei tehnologice reprezinta inversul ritmului liniei: Q=Npp*Fr=60/R Q=630630/5875.2=60/R=107.33 [piese/ora] [piese/ora] (1.4)

1.3.4.Stabilirea preliminara a tipului (sistemului) de productie Tipul de productie reprezinta ansamblul de factori productivi dependenti, conditionati in principal de: stabilitatea in timp a productiei, complexitatea constructiva si tehnologica a acesteia si de volumul productiei. Tipul de productie influenteaza: caracterul si amploarea pregatirii tehnice a productiei, nivelul de specializare si structura de productie, formele de organizare a productiei, economicitatea fabricatiei. Metodele de stabilire a tipului productiei metoda indicilor de constanta a fabricatiei, metoda

nomogramei-necesita, pe langa valoarea R si valorile timpilor normati pentru operatiile principale ale procesului tehnologic . Intrucat in aceasta etapa nu se cunosc timpii normati, acestia pot fi adoptati preliminar, prin analiza unui proces tehnologic similar existent sau la stabilirea timpului de productie, se va utiliza unui criteriu orientativ (mai putin precis), bazat numai pe ritmul mediu al liniei tehnologice, R, astfel daca: R < 1 min/ piesa se adopta productie de masa; 1 < R < 10 min/ piesa se adopta productie de serie mare; 10 < R < 30 min/ piesa se adopta productie de serie mijlocie; 30 < R < 100 min/ piesa se adopta productie de serie mica; R > 100 min/ piesa se adopta productie individuala. In cazul nostru, unde R=0.56 min/piesa, se adopta productie de masa. In cazul frecvent intalnit in constructia pieselor auto, al productiei de serie se pune si problema determinarii marimii optime a lotului de piese fabricate (Nlot). Se poate utiliza relatia orientativa: Nlot=Npp*Zr/Z1 [piese/lot] unde: -Zr numarul de zile pentru care trebuie sa existe rezerva de piese; -Zr=2...3 zile la piese de baza, mari; -Zr=5...10 zile la piese marunte; -Z1=Zc-(Zd+Zs) numarul anual de zile lucratoare; Aleg: Zr=3 zile ; Z1=255 zile Nlot=630630*3/255=7419.17 [piese/lot] Aleg Nlot=7500 [piese/lot] (1.5)