Sunteți pe pagina 1din 6

CAPITOLUL 2 Alegerea variantei optime a metodei si procedeului de obtinere a semifabricatului

2.1 Analiza comparativa a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea variantei optime La alegerea semifabricatului se iau in consideratie factorii constructivi, tehnologici si economici. Se urmareste apropierea cat mai mult a formei si dimensiunilor semifabricatului de forma si dimensiunile piesei finite. Prin aceasta se asigura scaderea costului si imbunatatirea calitatii pieselor. In cazuri obisnuite, costul prelucrarilor mecanice este mai mare decat cel al eventualelor modificari ce trebuiesc aduse proceselor tehnologice de executie a semifabricatelor in vederea reducerii adaosurilor de prelucrare. Totodata, din punct de vedere calitativ, prin prelucrari mecanice minime se asigura calitati fizico mecanice ridicate ale pieselor finite (fibraj corect la piesele forjate). O mare importanta in alegerea tipului de semifabricat o are tipul productiei. Cu cat creste caracterul productiei cu atat devine mai rentabila folosirea unor metode de elaborare mai precise a semifabricatelor. Materialul din care se executa arborii primari, dimensiunile acestora si caracterul fabricatiei determina procedeul de semifabricare care poate fi: turnare, prelucrarea prin aschiere, deformare plastica la cald. Turnarea este un procedeu incompatibil cu criteriile mentionate anterior tinand cont de faptul ca materialul ales pentru obtinerea piesei este un otel aliat, de cementare, cu proprietati nesatisfacatoare de turnare. De asemenea, prin turnarea otelului se pot obtine in interiorul piesei goluri si incluziuni care conduc in timpul folosirii la dislocari de material si chiar ruperea piesei. In plus, fibrajul obtinut la turnare este nesatisfacator pentru solicitarile la care sunt supuse piesele. Prelucrarea prin aschiere ca metoda de obtinere a semifabricatului este o metoda nerentabila deoarece presupune o calificare inalta a muncitorilor, timpi noi de obtinere a semifabricatului, consum mare de energie si scule, deci un procedeu scump. Deformarea plastica la cald din bara laminata este metoda optima de obtinere a semifabricatului deoarece este in concordanta cu majoritatea criteriilor ce trebuie indeplinite. Dintre metalele si aliajele neferoase cele mai des utilizate pentu obtinerea pieselor forjate sunt: aluminiul si aliajele acestuia cu Si, Cu, Mg, Zn si Mn; aliajele magneziului cu manganul, aluminiul si zincul; cuprul si aliajele lui cu zincul (alamele), staniul si aluminiul (bronzurile). Analizand metodele si procedeele disponibile se deformarea plastica la cald si anume forjarea in matrita. Deformare prin forjare reprezinta procedeul de prelucrare a metalelor si aliajelor in stare plastica sub actiunea firtelor exterioare dinamice sau statice. Fortele dinamice se mai numesc si forte de soc iar cele statice, forte lente intrucat actioneaza cu viteze reduse.

Forjarea ocupa un loc primar in procesele de productie, fara de care nu se concepe astazi dezvoltarea industriei constructoare de masini grele, avioane, automobile s.a. Produsele care se prin obtin forjare se numesc prefabricate, semifabricate, sau piese forjate. Pentru obtinerea unui grad superior de prelucrare, piesele forjate se supun ulterior altor operatii care le confera proprietatile fizico-mecanice necesare in functionarii lor in asamblare. Prin forjare libera se intelege procedeul prin care materialul supus deformarii curge liber sau dirijat de forma sculelor in doua sau trei directii. Operatiile de baza care se practica la forjarea libera sunt refularea, intinderea, gaurirea, indoirea, rasucirea, crestarea si debitarea, fiecare dintre aceste operatii putanduse executate manual sau mecanizat. Forjarea libera manuala se utilizeaza la obtinerea pieselor unicate sau de seria mica cu masa redusa si forme simple sau complexe. Astazi forjarea libera manuala a inceput sa aiba o intrebuintare tot mai restransa datorita avantului industriei constructoare de masini care a condus la construirea de utilaje cu care sa poata fi executate orice forme de piese. La forjarea libera mecanizata se utilizeaza ciocane actionate de o sursa energetica (abur sau aer) sau prese hidraulice. Energiile mari a acestor utilaje permit si executarea altor piese decat cele specificate la forjarea manuala. Printre acestea se numara si cele de dimensiuni mari cum ar fi arbori cotiti, axe in trepte, discuri de diametre mari, piese tubulare mari etc. Pentu obtinerea pieselor forjate liber se utilizeaza semifabricate din metale si aliaje feroase si neferoase. Dintre cele feroase fac parte otelurile carbon si aliate, iar dintre neferoase metalele si aliajele grele si usoare. Caracteristicile mecanice si tehnologice ale acestora sunt influentate in buna parte de compozitia lor chimica. Asa de exemplu la otelurile carbon, elementul chimic care are cea mai mare influenta asupra forjabilitatii este carbonul, iar la cele aliate, cantitatea elementelor care intra in compozitie. Formele cele mai uzuale de semifabricate care pot fi destinate forjarii libere sunt cele turnate in lingouri si laminatele. In tara noastra lingourile din oteluri sau metale si aliaje neferoase nu sunt standardizate. Dimensiunile si formele lor se stabilesc de obicei pe baza unor norme interne de intreprindere sau la intelegerea dintre producator si beneficiar. Se intalnesc astfel lingouri cu sectiunea transversala rotunda, poligonala sau de forme speciale cum ar fi lingourile alungite, tubulare, cu conicitate mare etc. 2.2. Stabilirea pozitiei semifabricatului in matrita si a planului de separate Pentru stabilirea pozitiei semifabricatului in matrita si a planului de separatie, trebuie sa se tina cont de anumite criterii. Cele mai importante sunt: 1.Planul de separatie sa faciliteze curgerea usoara a materialului; 2.Planul de separatie trebuie sa imparta piesa in parti egale si simetrice; 3.Planul de separatie sa fie astfel ales incat suprafetele ce vor fi ulterior supuse prelucrarilor mecanice prin aschiere sa fie perpendiculare pe directia matritarii si sa nu prezinte unghiuri laterale de inclinare. 4.Planul de separatie sa asigure fibraj continuu.

Planul de separatie poate fi ales sub diferite forme. Cel mai simplu si totodata cel mai avantajos plan de separatie este cel drept. Este indicat pentru piesele avand forme simple deoarece permite alegerea unor blocuri de matrite mai simple si mai mici si permite prelucrarea mai usoara a formei cavitatii in care se matriteaza piesa. In consecinta se alege pentru piesa specificata in tema de proiect un plan de separatie drept orizontal, ce coincide cu axa arborelui . In continuare sunt prezentate etapele procesului de matritare.

Figura 2.1 Matrita 1- semimatrita superioara; 2-axa de separatie; 3- inferioara;

Figura 2.2 Avansul semifabricatului pana la tamponul opritor 1-semifabricat; 2-semimatrita inferioara; 3-semimatrita superioara; 4-tampon opritor

10

Figura 2.3 Refulare in matrita tronconica 1-semifabricat; 2-semimatrita inferioara; 3-semimatrita superioara; 4-tampon opritor; 5-piston

Figura 2.4 Refulare cap semifabricat 1-semifabricat; 2-semimatrita inferioara; 3-semimatrita superioara; 4-tampon opritor; 5-piston

11

Figura 2.5 Debitatare semifabricare 1-semifabricat; 2-semimatrita inferioara; 3-semimatrita superioara; 4-tampon opritor; 5-piston 2.3. Stabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si executarea desenului semifabricatului Adosurile de prelucrare necesare au fost stabilite avnd n vedere valorile recomandate de literatura de specialitate (Vlase A i colab - Metodologie si tabele normative pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare, a regimurilor de achiere i a normelor tehnice de timp la strunjire, IPB, 1979) i simplificarea formei semifabricatului. Conform clasificrii semifabricatelor matriate pe grupe de form, semifabricatul arborelui primar poate fi ncadrat n grupa de forma nr.3: Piese alungite, Clasa Axe cu variaii mari de seciune clasa de precizie III (pg.64). n acest caz adaosurile de prelucrare ale pieselor din oel matriate pe maini de forjat orizontale. Forma i dimensiunile finale ale semifabricatului se prezint n figura 2.5

Figura 2.6 Forma si dimesiunile finale ale semifabricatului 12

2.4. Intocmirea planului de operatii pentru executarea semifabricatului In tabelul 2.1 este prezentat planul de operatii pentru executarea semifabricatului care contine: operatii de semifabricare, masinile si S.D.V-urile folosite si parametrii tehnologici. Tabel 2.1 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Operatii si faze de semifabricare Debitarea materialului Incalzire material Preforjare Forjare primara Extractia semifabricatului Debavurare Forjare secundara de redresare Sablare cu alice Control tehnic de calitate Masini, utilaje, instalatii si S.D.V.uri Fierastrau mecanic Cuptor electric Cavitate de ebosare Matrita deschisa Presa verticala Extractoare Stanta Materiale auxiliare Nicovala Ciocan pneumatic Parametrii tehnologici Viteza si avansul panzei Temperatura si durata de incalzire Forta de apasare Forta de apasare Cursa presei Timp apasare Forta de apasare Cursa Forta de apasare Cursa Viteza de impact -

Matrita de redresare Presa cu excentric Masina de sablat Lupa Vopsea Pensula Banc

13