Regimul de achiere la rabotare i mortezare Elementele stratului de achiere la rabotare i parametrii regimului de achiere se de finesc i se msoar ca i n cazul strunjirii.

Adncimea de achiere t (distana ntre suprafaa iniial i cea prelucrat, msurat pe dir ndicular pe aceasta), precum i avansul s (distana dintre dou suprafee de achiere conse cutive, msurat pe direcia micrii de avans), se aleg diferit pentru rabotri de degroare de finisare. -la prelucrri de degroare, adncimea de achiere variaz ntre 2,5 i 25 mm, iar avansul n 0,2 i 2 mm/c.d., fiind tot mai mic pe msur ce adncimea este mai mare; -la rabotrile de finisare adncimea de achiere se ia ntre 0,2 -1 mm, iar avansul 0,2 - 0,5 mm/c.d. Elementele stratului de achiere la mortezare se definesc similar cu cele de la ra botare. Adncimea de achiere t este, frecvent, cuprins ntre 3 i 8 mm, iar avansurile variaz ntr 0,3 i 2 mm/c.d. la degrori i 0,1-0,5 mm/c.d. la finisri. Avansul ales de obicei din tabelele existente n literatura de specialitate, n funci e de materialul prelucrat, se verific din punct de vedere al rezistenei cuitului, o peraie care se face dup determinarea forei de achiere. Viteza de achiere la rabotare i mortezare se determin cu relaia v=Cv/Tm*txv*syv *kv m/min unde: Cv, m, xv, yv sunt coeficieni care depind de natura materialului i se gsesc n tabele. T durabilitatea sculei achietoare, care variaz ntre 30 i 360 min; t adncimea de achiere n mm; s avansul n mm/c.d.; Kv produsul unor coeficieni de corecie ai vitezei, care in cont de condiiile practice de prelucrare i se adopt din tabele Vitezele de achiere folosite frecvent la rabotare variaz ntre 10 i 25 m/min., fiind limitate de masele mari aflate n micare.