1.

INTRODUCERE

Oricine este responsabil cu managementul unui proiect de constructie, indiferent de complexitatea acestuia, recunoaste importanta generala, pe care o au aspectele financiare si cele legate de cost in realizarea activitatilor specifice si in particular dificultatea problemelor privind estimarea, controlul si gestionarea costurilor. Costurile sunt principala si constanta sursa de preocupare atunci cind: se analizeaza conceptiile tehnice; se stabilesc solutiile tehnologice-organizatorice de executie; se fundamenteaza bugetele; se intocmesc ofertele si propunerile tehnice si financiare; se negociaza si incheie contractele de executie; cind se analizeaza modificari ale solutiilor proiectate. Intrebarile care se pun sunt: cum trebuie abordate aceste probleme pentru a estima si evalua corect costurile; cum trebuie procedat pentru a diminua la minim riscul de depasire a bugetelor planificate; cum putem asigura un echilibru intre aspectele tehnice si costul acestora. In acelasi, timp trebuie avuta in vedere si presiunea care se exercita pentru executia si predarea spre exploatare intr-un timp cit mai scurt a constructiilor. Foarte multi investitori solicita proiectantilor si executantilor furnizarea unor constructii cu toate facilitatile intr-un interval de timp injumatatit fata de acum citiva ani in urma. Ca rezultat al acestei situatii, nevoia de estimare cit mai corecta si rapida a costurilor proiectelor noi, a crescut foarte mult. Investitorii si proiectantii trebuie sa cunoasca implicatiile legate de cost in ce priveste deciziile de proiectare chiar in timpul procesului de dezvoltare a proiectului. Pentru a realiza acest deziderat, ei trebuie sa inteleaga conceptele fundamentale ale notiunii de cost si a metodelor de estimare a costurilor atit din perspectiva investitorilor cit si a executantilor. In plus dupa semnarea contractelor de proiectare/executie, investitorii, proiectantii si executantii, trebuie sa cunoasca consecintele legate de cost si durata, a modificarilor efectuate la proiectul de executie initial si sa fie capabili sa decida cele mai bune solutii pentru minimalizarea efectelor negative ale acestora. Multi ani, industria constructiilor a fost orientata spre rezolvarea a 2 probleme in ce priveste realizarea cladirilor si lucrarilor ingineresti. In primul rind, din punct de vedere al conceptiei arhitecturale si al proiectarii tehnice, cel mai important lucru este cel legat de realizarea unor constructii utilizabile, in care organizarea spatiilor sa raspunda nevoilor beneficiarilor si sa satisfaca exigentele estetice si functionale ale acestora. In al doilea rind din punct de vedere al executiei, eforturile contractorilor sau indreptat spre modul cum se vor executa constructiile si cit va costa realizarea acestora. Beneficiarii se asteapta intotdeauna de la contractori sa fie capabili sa execute o lucrare de constructie la costurile estimate initial. In acest scop arhitectii, proiectantii si executantii si-au orientat eforturile lor spre satisfacerea acestui scop. In ultima perioada fenomenul tot mai accentuat de limitare a resurselor a impus o noua abordare a deciziei de a investi, in sensul alocarii rationale a resurselor in

raport cu destinatia si utilizarea acestora. Astfel investitorii au devenit interesati nu numai de costurile initiale ale unui proiect de constructie ci si de costurile de exploatare pe perioada de viata a acesteia. In loc sa analizeze investitia in mod simplu numai in termeni de cost initial de executie, astazi investitorii iau in consideratie si costurile de intretinere, reparatii, inlocuire, costurile de asigurare a utilitatilor, etc.

1.1.

CE ESTE INGINERIA COSTURILOR ?

AACE The Association for Advancement of Cost Engeeniring, defineste ingineria costurilor ca fiind domeniul practicii ingineresti in care principiile stiintifice si tehnice ale ingineriei sunt folosite pentru rezolvarea problemelor referitoare la: estimarea costurilor, controlul costurilor, planificarea bugetelor, analiza beneficiilor, managementul proiectelor, etc. In figura 1 este prezentata structura ierarhica a cunostintelor si instrumentelor necesare pentru dezvoltarea activitatilor specifice ingineriei costurilor. Acestea sunt structurate in 2 mari categorii, respectiv: a) Cunostinte si instrumente generale, care au un caracter universal de aplicare, reprezentind elemente fundamentale ale practicii ingineriei costurilor 1. Notiuni generale referitoare la cost a. Definirea costurilor si cheltuielilor si a legaturii acestora cu resursele implicate in realizarea unui proiect si/sau timpul de executie b. Caracteristicile costurilor, respectiv: i. Costurile pe perioada de viata a unei constructii ii. Costurile proceselor si costurile proiectelor iii. Costurile din perspective investitorului si/sau a executantului iv. Valoarea costurilor v. Aspect legislative si normative privitoare la cost c. Clasificarea costurilor i. Costuri asociate proceselor de analiza manageriala a unui proiect ii. Costuri asociate proceselor proiectelor de constructive de evaluare/estimare a

CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE SPECIFICE INGINERIEI COSTURILOR

CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE GENERALE

CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE SPECIFICE

Managementul costului total al Definirea costurilor si Notiuni generale referitoare procedeelor de lucru cheltuielilor la cost
Caracteristicile costurilor Clasificarea costurilor Structura costurilor Notiunea de pret

Terminologie de baza Activitati principale Controlul proiectelor

Planificarea proiectului
Exigente ale proiectului si analiza acestora Scopul si strategia de executie Planificarea proiectului Estimarea costurilor si proiectarea bugetelor Managementul resurselor Ingineria si analiza valorii

Cunostinte fundamentale pentru analiza costurilor

Statistica si probabilitate Analiza economica si financiara Modele de optimizare Masurarea lucrarilor

Managementul riscurilor Managementul contractelor Managementul deciziilor

Implementarea proiectului
Procedee de implementare Controlul proiectelor

Cunostinte generale
Structura si functionarea firmei Managementul resurselor umane Managementul informatiei Managementul calitatii

Receptia proiectelor

Masurarea performantelor proiectului

Contabilizarea costurilor Evaluarea performantelor proiectului Evaluarea performantelor produselor

Evaluarea randamentului
Evaluare randament proiect

Ingineria valorii Protectia, securiatea muncii si a mediului

Evaluarea randamentului produselor Auditarea proiectelor Managementul schimbarilor Managementul bazelor de date Evaluarea performantelor proiectului

d. Structura costurilor i. Costul materialelor ii. Costul manoperei iii. Costul utilajelor iv. Actualizarea costurilor v. Costuri ascunse e. Notiunea de pret

2. Cunostinte fundamentale pentru analiza costurilor a. Elemente de statistica si probabilitate b. Elemente de analiza economica si financiara c. Modele de optimizare d. Elemente fundamentale privind masurarea lucrarilor

3. Cunostinte generale a. Cunostinte generale privind structura si functionarea firmei de constructii b. Cunostinte generale privind managementul resurselor umane intr-o firma de constructii c. Managementul informatiei in firma de constructive d. Managementul calitatii e. Ingineria valorii f. Protectia, securitatea si sanatatea muncii; protectia mediului inconjurator

b) Cunostinte si instrumente specifice, utilizate pentru rezolvarea problemelor specifice de inginerie a costurilor unui proiect de constructie 1. Managementul costului total (TCM) al procedeelor de lucru a. Terminologie de baza b. Activitati principale (strategice) si managementul acestora c. Controlul proiectelor

2. Planificarea (programarea) proiectului a. Determinarea exigentelor proiectului si analiza acestora b. Scopul si strategia de executie a proiectului c. Planificarea proiectului d. Estimarea costurilor proiectului si proiectarea bugetelor de executie e. Managementul resurselor pentru realizarea proiectului f. Ingineria si analiza valorii g. Managementul riscurilor h. Managementul contractelor i. Managementul deciziilor

3. Implemetarea proiectului a. Procedee de implementare a proiectelor b. Controlul proiectelor c. Receptia proiectelor

4. Masurarea performantelor privind realizarea proiectului a. Contabilizarea costurilor b. Masurarea performantelor proiectului c. Masurarea performantelor produselor realizate subansamble, ansamble sau obiecte de constructive) (elemente,

5. Evaluarea randamentului privind realizarea proiectului a. evaluarea randamentului proiectului b. evaluarea randamentului produselor realizate c. previziuni d. metode de auditare a proiectelor e. managementul schimbarii f. managementul bazelor de date g. evaluarea performantelor proiectului

1.2.

DE CE ESTE INGINEREASCA ?

MANAGEMENTUL

COSTULUI

FUNCTIE

Majoritatea oamenilor recunosc ca inginerul si/sau ingineria (definite ca aplicatii ale principiilor stiintei si tehnicii) sunt cei care creeaza lucruri functionale (produse care au o utilitate). Ingineria, in general, are multiple dimensiuni. Cea mai evidenta, este cea legata de proiectarea dimensionala a unui produs, de calculul si analiza tuturor factorilor care conditioneaza aceasta dimensionare (proiectarea unei constructii, proiectarea unui pod, proiectarea unui soft de aplicatie, etc). In acelasi timp, in spatele dimensiunilor fizice ale produsului proiectat, sunt alte importante aspecte legate de bani, timp si alte resurse care sunt investite in realizarea produselor proiectate. Acestea sunt cunoscute sub o denumire generica de costuri. Astfel daca ne referim la exemplul de mai sus, cineva trebuie sa estimeze cit costa podul sau cladirea proiectate, sa determine activitatile necesare pentru proiectarea si executia acestora, sa estimeze cit vor dura aceste activitati, etc. Mai mult, cineva trebuie sa monitorizeze si sa evalueze progresul proiectarii si executiei podului sau cladirii (in relatie directa cu consumurile de bani si timp) si sa asigure ca podul sau cladirea complet finalizate vor fi puse in functiune conform cerintelor proprietarilor/beneficiarilor/clientilor. De asemenea cineva trebuie sa monitorizeze si sa evalueze costul utilizarii si intretinerii podului sau cladirii pe perioada de functionare a acesteia. Se poate afirma ca nici o constructie nu a fost realizata fara a lua in considerare costul in oricare din formele sale, iar analiza sistematica si profesionala a dimensiunilor acestuia, conduce la realizarea unor constructii cu performante deosebite.

Ingineria costurilor pune in evidenta costul ca fiind o extensie necesara a ingineriei ca disciplina traditional si evidentiaza legatura intima existent intre dimensiunile fizice ale unei constructii si cost.

1.3.

Este necesar ca practicianul in ingineria costurilor sa aiba o pregatire inginereasca traditional ?

Instrumentele si cunostintele necesare pentru a lucra cu costuri (estimarea costurilor, planificare si programarea costurilor, analiza costurilor, analiza riscurilor, masurarea performantelor, etc) sunt mult diferite de cele solicitate de dimensionarea fizica a constructiilor. Tocmai din aceasta diferenta s-a nascut disciplina ingineria costurilor. Practicienii in ingineria costurilor lucreaza impreuna cu inginerii, arhitectii, managerii de proiect si alte meserii, ocupindu-se de dimensiunile legate de cost ale produselor ce se realizeaza. Din aceasta cauza practicienii in ingineria costurilor au nevoie de intelegerea principiilor stiintifice si tehnice pe care le utilizeaza acestia in munca lor. Prin urmare in domeniul constructiilor, ingineria costurilor este o forma de pregatire suplimentara a inginerului constructor traditional . Alaturi de cunostintele stiintifice, tehnice si tehnologice specifice meseriei de constructor, ingineria costurilor furnizeaza cunostinte referitoare la evaluarea costurilor in lungul vietii unei constructii, analiza costurilor, masurarea performantelor unui proiect, evaluarea si analiza riscurilor, etc.

1.4.

Functiile ingineriei costurilor

Ingineria costurilor, imbraca numeroase forme de aplicare in domeniul ingineriei constructiilor. Practicianul in ingineria costurilor poate sa lucreze pentru: Investitori / proprietari / clienti, ajutindu-i in fundamentarea propriei lor afaceri in domeniul constructiilor Antreprenori / contractori, furnizindu-le acestora informatii si ajutindu-i in formularea ofertelor, incheierea contractelor, planificarea si programarea executiei, controlul executiei, etc Proiectanti ai lucrarilor de constructii

Practicianul in ingineria costurilor tinde sa:

fie specializat in domenii strict definite, cum ar fi: estimarea costurilor, planificarea si programarea costurilor, etc sa fie specializat in a lucra fie in managementul proiectului fie pentru controlul executiei proiectului sa fie specializat in anumite directii din ingineria constructiilor (cladiri, constructii ingineresti, instalatii functionale, tehnologii de executie, etc)

In practica mondiala, practicienii in ingineria costurilor pot fi intilniti sub titulatura de: cost estimator ( estimatori de cost); quantity surveyor ( verificator privind incadrarea in cantitatile si costurile contractate a lucrarilor de constructii) care poate fi asimilat cu dirigintele de santier din tara noastra, parametric analyst (analist al parametrilor de executie a proiectului); value engineer (ingineria valorii); cost schedule engineer (inginer in planificarea costurilor); project manager ( manager de proiect); etc. Indiferent insa de forma de specializare sau domeniul de lucru, practicianul in ingineria costurilor trebuie sa aiba o pregatire fundamentala specifica domeniului stiintei ingineresti de constructii, la care sa se adauge cunostinte fundamentale privind costurile si cunostinte privind tehnici si instrumente specific ale ingineriei costurilor.

1.5.

Activiti specifice ingineriei costurilor

Pentru a nelege corect rolul i importana activitii practicianului n ingineria costurilor, n cele ce urmeaz sunt precizate explicit, principalele responsabiliti ale acestuia legate de realizarea unui proiect de construcie: Estimarea costurilor este principala responsabilitate a practicianului n ingineria costurilor, aceasta fiind realizat pentru investitori/proprietari/beneficiari, proiectani, manageri de proiect, executani; Planificarea investiiilor i a lucrrilor de construcii n responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor fiind planificarea costurilor i fluxurilor financiare asociate Analiza de risc la realizarea unei investiii sau lucrri de construcie responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor fiind cuntificarea n costuri a oricror situaii de risc ce pot aprea pe parcursul derulrii unei investiii sau lucrri de construcii Controlul costurilor este responsabilitatea integrala a practicianului in ingineria costurilor controlul costurilor pe parcursul realizrii lucrrilor de

construcii. Acest control urmrete att ncadrarea n costurile planificate ct i structura costurilor efectuate Dezvoltarea unor modele de cost este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s dezvolte pentru fiecare investiie sau lucrare de construcie n parte un model de estimare, inregistrare i control al costurilor Colectarea informaiilor este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor dezvoltarea unui sistem de nregistrare a datelor care s furnizeze informaiile necesare atit propriei activiti ct i celorlai participani interesai care au atribuii de decizie Validarea informaiilor legate de cost este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s analizeze i s valideze toate informaiile primare legate de costuri n legtur cu realizarea unei investiii sau lucrri de construcii Analiza propunerilor financiare ale furnizorilor este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s analizeze, din punct de vedere al costurilor, toate ofertele furnizorilor Activitatea de reducere i mbuntire a costurilor este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s analizeze i s propun soluii de reducere a costurilor sau de mbuntire a costurilor de realizare a unei investiii sau lucrri de construcie Analiza valorii este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s analizeze valoarea investiiilor sau lucrrilor de construcie prin raportare la calitatea lor i la durata de execuie Proiectarea costurilor este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s stabileasc limitele de cost pentru execuia unor investiii sau lucrri de construcii Determinarea cerinelor de cost - este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s definesc n mod clar care sunt cerinele tehnice i de calitate n legtur cu costurile de realizare a unor investiii i lucrri de construcii Pregtirea datelor i realizarea evalurilor pentru ntocmirea planurilor de afaceri este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s contribuie prin evaluri i informaii legate de cost la elaborarea planurilor de afaceri i a studiilor de fezabilitate ntocmirea analizelor comparative este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s ntocmeasc i s puna la dispoziia tuturor celor

interesai analize comparative ale costurilor de realizare a investiiilor sau lucrrilor de construcie Suport la negocierea contractelor este responsabilitatea practicianului n ingineria costurilor s asigure suportul pentru negocierea costurilor de realizare a investiiilor i lucrarilor de construcie Analiza valorii banilor n timp este responsabilitatea practicianului in ingineria costurilor s analizeze i s ntreprind demersurile necesare pstrrii valorii banilor

1.6.

Organisme i instituii specific ingineriei costurilor

Importana activitilor specifice ingineriei costurilor a fcut ca practicienii s se reuneasc n organisme naionale i internaionale. Scopul acestora este de a fi o modalitate de schimb de idei i informaii ntre specialitii n domeniu dar i de a dezvolta standarde ale meseriei, sisteme de pregtire profesional care s conduc la recunoaterea importanei ingineriei costurilor ca disciplin distinct a pregtirii profesionale a unui inginer. Dintre organismele internaionale n domeniu care se bucur de o larg recunoatere amintim: AACE The Association for Advancement of Cost Engeeniring EACE European Association for Cost Engeeniring ASPE American Society of Pofessional estimators ICEC International Cost Engeenirig Council SCEA Society of Cost Estimating and Analysis

2. PROIECTUL DE CONSTRUCTIE

Termenul de proiect are o larga raspindire si este foarte des folosit de multe ori intrun context gresit. Deseori un proiect este confundat cu un program. ( de exemplu autoritatile locale vorbesc despre proiectul asigurarea ingrijirii la domiciliu a persoanelor inaintate in virsta, cind corect este sa se defineasca aceasta actiune ca un program). Din aceasta cauza, cel putin din punct de vedere formal, este recomandabil sa fie foarte bine definit ce este un proiect si prin ce se caracterizeaza acesta. Tehnicile si instrumentele managerial care se aplica in cazul proiectelor sunt diferite de cele utilizate de exemplu pentru managementul productiei.

2.1.

Ce este un proiect ?

Project Management Institute P.M.I., care este asociatia profesionala a managerilor de proiect, defineste proiectul ca fiind un efort temporal intreprins pentru realizarea unui produs, serviciu sau rezultat avind un caracter unic . Prin termenul temporal se intelege ca orice proiect are un termen de incepere si de finalizare bine definit. Unic inseamna ca produsul, rezultatul sau serviciul sunt diferite de altele care au mai fost realizate pina atunci. In realitatea practica caracterul unic se regaseste la orice proiect indiferent de marimea acestuia sau domeniul de aplicare, in timp ce caracterul temporal este mai greu de definit si realizat. Este adevarat ca orice proiect are un termen de incepere corespunzator caruia se fixeaza anumite scopuri si obiective si implicit bugetele aferente. In timp insa, din motive diverse se produc modificari ale proiectului datorate schimbarii obiectivelor si scopurilor urmarite, care atrag de la sine modificari ale bugetelor si chiar a termenelor de finalizare. Din aceasta cauza termenul temporal trebuie inteles ca definind o activitate temporara - ce se realizeaza o singura data, deci nu are un caracter repetitiv. Prin urmare o activitate avind un caracter repetitiv nu este un proiect.

Prin urmare putem afirma ca un proiect este un efort, materializat prin activitati non-repetitive, care are ca efect un produs, un serviciu sau un rezultat unic. Principalele caracteristici ale unui proiect, sunt urmatoarele: Fiecare proiect are ca scop creearea unei noi entitati care nu a mai fost realizata pina atunci; Fiecare proiect are definit un inceput si un sfirsit precum si un ciclu de viata foarte bine precizat; Realizarea unui proiect presupune executia unui ansamblu de activitati distinct dar interdependente Fiecare proiect este unic nu numai ca rezultat ci si ca mod de executie; Activitatile unui proiect consuma resurse variate si in cantitati variabile pe parcursul realizarii lor.

Executia oricarui proiect este subordonata anumitor cerinte (constringeri) pe care acesta trebuie sa le indeplineasca. Despre orice proiect spunem ca trebuie executat bine, ieftin si repede. Sintetic aceste cerinte sunt urmatoarele: Performante tehnice si functionale Costuri Durata de executie

Prin urmare, un proiect mai poate fi definit ca fiind: Un ansamblu unic de activitati co-ordonate, avind un moment de incepere si unul de finalizare foarte clar stabilite, a caror realizare trebuie sa indeplineasca obiective specifice definite in termeni de cost, program de executie si parametrii de performanta in exploatare. In mare, obiectivele specifice unui proiect, trebuie sa raspunda la 3 criterii fundamentale: Proiectul trebuie sa fie finalizat la termen Proiectul trebuie sa fie insotit de un buget (costuri de executie) Proiectul trebuie sa raspunda la cerintele de calitate impuse

Grafic, aceste criteria de realizare a unui proiect se materializeaza in triunghiul proiectului asa cum este prezentat in figura 3.
TIMP (DURATA DE EXECUTIE)

COST

CALITATE

Figura 3. Triunghiul proiectului

De remarcat ca la realizarea unui proiect in mod obisnuit se impun 2 din obiective (criterii) cel de al treilea fiind rezultatul respectarii acestora. Astfel daca la un proiect sunt impuse costul si durata de executie atunci calitatea acestuia este un rezultat. La fel daca la un proiect sunt impuse calitatea si durata, costurile de executie sunt o rezultanta a acestora doua.

2.2.

Contextul in care se realizeaza un proiect

Realizarea unui proiect este influentata de o serie intreaga de factori externi sau interni organizatiei care realizeaza proiectul. Factorii externi sunt: clientul (investitorul si/sau beneficiarul), consultanti externi, contractori, furnizori, concurenti, politicieni, agentii guvernamentale de interes national sau local, serviciile publice, utilizatorii finali publicul larg. Factorii interni includ: organizarea managementului de proiect, echipa de management a proiectului, departamentele de specialitate (financiar, ethnic, etc.) si chiar actionariatul investitorului/clientului. In figura 4 este prezentat grafic mediul n care se realizeaza un proiect.

legislatie

politica

clienti mediu utilizatori finali distribuitori economie

public

PROIECT
executant

contractori furnizori

concurenti

tehnologie

Social-cultural

Figura 4 Mediul n care se realizeaz un proiect 2.3. Proiectul de construcie

Proiectul de construcie este un proiect a crui rezultat se materializeaz n: o construcie nou (cas de locuit, cldire nalt, baraj de ap, platforma industrial, pod, apeduct, aeroport, tunel, drum, autostrad, etc) o reea de utiliti (reea de gaz, reea de ap, reea de canalizare, etc.) o reparaie, refacere, consolidare, a unei construcii vechi sau afectate de accidente sau catastrofe naturale.

Proiectul de construcie poate fi definit n mod foarte variat. Astfel proiectul de construcie poate s nsemne s construieti o cas, o cldire nalt, un baraj de ap, o platform industrial, un aeroport sau s refaci un traseu pentru conducte de utilitai. Exista un numar foarte mare de tipuri de proiecte de constructie, ns indiferent de forma i utilizarea lor, acestea au o serie de caracteristici care le difereniaz de alte tipuri de proiecte. Proiectele de construcii sunt foarte complicate i mari consumatoare de resurse. Execuia unei construcii, chiar i de mici dimensiuni, presupune folosirea unui mare numr de unelte, scule, dispozitive i utilaje, a unui nomenclator de materiale foarte variat i aplicarea a sute de procedee de lucru. Succesiunea operaiilor trebuie s urmeze o anumit ordine natural, care atrage de la sine anumite restricii de timp i condiionare a relaiilor ntre activiti. Fiecare construcie este un unicat att ca produs realizat ct i ca activiti executate. Execuia unui proiect de construcie este sub influena unui numr mare si variat de factori de multe ori nepredictibili. In tabelul 1 sunt prezentai intr-o form organizat, caracteristicile proiectelor de construcii.

TABEL 1. PARTICULARITI ALE PROIECTELOR DE CONSTRUCII

NR. CRT. 1. PARTICULARITATE PROIECT DE CONSTRUCII EFECTE TEHNICO - ECONOMICE MODALITI DE REZOLVARE Optimizarea programrii lucrrilor, att n cadrul antierului ct i n corelare cu alte antiere, astfel nct s se asigure frontul de lucru necesar Proiectarea pentru fiecare antier n parte, a unui proiect de organizare. Obligativitatea folosirii unor utilaje care s poate fi deplasate de la un punct de lucru la altul, fie n ntregime fie demontate i remontate acolo unde este nevoie. Aceast caracteristic a utilajelor influeneaz negativ i performanele tehnice ale acestora. Necesitatea de a crea condiii de cazare, asigurarea mijloacelor pentru transportul n zona antierului, acordarea de indemnizaii specifice pentru personalul muncitor care se deplaseaz Impune folosirea unor mijloace de transport diversificate, de capacitate corespunztoare, ct mai eficiente; amenajarea unor ci de transport adecvate n interiorul antierului; asigurarea posibilitilor de depozitare a materialelor i asigurare a securitii lor Necesit un sistem de formare i calcul al preurilor specific activitii de construcii.

PROCESUL PRODUCIEI DE Necesitatea asigurrii continuitii CONSTRUCII ESTE MOBIL N activitii i a folosirii resurselor TIMP CE PRODUSUL ESTE FIX umane i materiale Mobilitatea procesului de producie se manifest att n diferite faze de executare a lucrrilor din cadrul unui obiect de construcie, ct i dup terminarea lucrrilor la un obiect cnd fora i mijloacele de munc trebuie s se deplaseze la un alt obiect de construcie Organizarea antier n specifice distinct a fiecrui funcie de condiiile

Necesitatea asigurrii unui caracter mobil al dotrii cu utilaje

Necesitatea asigurrii unui caracter mobil forei de munc

Necesitatea aducerii unui volum mare de materiale foarte diverse n zona antierului

Structur complex a cheltuielilor de realizare a unei investiii ( cheltuieli cu

resursele, cheltuieli de cheltuieli transport, etc.) 2.

organizare, Obligativitatea elaborrii unui numr foarte mare de prescripii i normative tehnice cuprinznd caracteristicile lucrrilor de construcii, consumurile de resurse, tehnologiile de execuie, condiiile de calitate i conformitate a lucrrilor Necesitatea de a analiza fiecare lucrare de construcie n parte n vederea adoptrii soluiei optime i implicit necesitatea de a exista metode i tehnici de analiz specifice, aplicabile activitii de construcie. Folosirea unor metode de analiza i comparaie eficiente care s permit luarea celor mai bune decizii

PROCESUL DE PRODUCIE N Necesitatea unor reglementri tehnico CONSTRUCII ARE UN CARACTER economice difereniate n funcie de MAI COMPLEX DECT CEL DIN natura lucrrilor ALTE RAMURI ALE INDUSTRIEI n activitatea de construcii se utilizeaz peste 200.000 de sortimente i tipo dimensiuni de materiale, peste 300 tipuri de utilaje i dispozitive individuale i sunt recunoscute circa 100 de meserii Fiecare lucrare de construcie trebuie analizat individual pentru adoptarea celei mai bune variante tehnico organizatorice i economice de execuie

3.

PRODUSELE ACTIVITII DE Necesitatea de a alege CONSTRUCII AU CARACTER DE amplasamentele cele mai favorabile UNICAT din punct de vedere al exploatrii i optime din punct de vedere al execuiei Necesitatea proiectrii distincte fiecrui obiect de construcie a

Utilizarea unor metode avansate de proiectare care s permit adoptarea celor mai bune soluii de execuie, ntr-un timp ct mai scurt i reducerea costurilor aferente proiectrii Realizarea de proiecte cu privire la organizarea execuie care s permit optimizarea execuiei i reducerea costurilor aferente

Diversitatea obiectelor de construcii, diversitatea condiiilor de execuie, varietatea soluiilor tehnice i organizatorice de execuie, confer acestora caracterul de unicat

Necesitatea realizrii unui proiect de organizare de antier pentru fiecare obiect de construcie

Costurile i cheltuielile de execuie sunt diferite de la obiect la obiect chiar dac acestea au forme si dimensiuni identice 4. CEA MAI MARE PARTE A Influeneaz activitatea forei de ACTIVITII DE CONSTRUCII SE munc, modificnd randamentul DESFOAR N AER LIBER acesteia Procesul de producie din construcii este influentat direct de o serie de factori atmosferici cum ar fi: temperatura, vntul, aciunea radiaiilor solare, etc. Influen negativ asupra desfurrii proceselor tehnologice

Elaborarea de documentaii tehnico economice pentru fiecare obiect sau lucrare de construcie.

Necesitatea existentei unei programri raionale a activitii de construcii, care s elimine efectele negative ale condiiilor meteorologice asupra randamentului fortei de munc Necesitatea existentei unei programri raionale a activitii de construcii, care s elimine efectele negative ale condiiilor meteorologice asupra derulrii proceselor tehnologice. Adoptarea unor msuri tehnice i organizatorice care s elimine efectul negativ al condiiilor meteorologice

DURATA MARE DE REALIZARE A LUCRRILOR DE CONSTRUCIE Aceasta este determinat de dimensiunile mari ale obiectelor de construcie, numrul foarte mare i varietatea proceselor de construcie, impunerile tehnologice i organizatorice privind execuia

Concentrarea unor cantiti mari de resurse n cadrul fiecrui antier Fluctuaia forei de munc n cadrul antierului ca urmare a diversitii proceselor de construcie Decontarea pe parcurs a lucrrilor de construcie

Adoptarea unor soluii organizatorice de execuie care s reduc ct mai mult posibil stocurile de resurse din antier Adoptarea unor soluii organizatorice de execuie care s conduc la alocarea fortei de munc pentru un timp ct mai ndelungat n cadrul fiecrui antier ntocmirea de documentaii economice privind situaia lucrrilor executate i decontarea acestora.

2.4.

Obiectivele unui proiect de construcie

Ca orice proiect si proiectele de construcie trebuie s rspund la cele 3 obiective generale (triunghiul proiectului), respectiv: timp, cost i calitate. Dac o s analizm cu atenie complexitatea i particularitile proiectului de construcie (vezi tabelul 1), vom observa o serie ntreag de ali factori a cror rezolvare impune oricrui proiect de construcie i alte obiective ce trebuie luate n considerare. n anul 1996 un grup format din investitori, arhiteci, ingineri, consultani, manageri de proiect, organizai sub denumirea de Collaborative Process Institute (CPI), au concluzionat c n cazul particular al proiectelor de construcie, pentru a avea garania realizrii cu success a proiectului, trebuie avute n vedere 6 obiective distinct (), respectiv: cost, timp, calitate, siguran, scop, funcionalitate. Cost. n cadrul unui proiect de construcie, este esenial s estimezi i s controlezi ct va costa realizarea acestuia. Un proiect de construcie nu poate demara dect n condiiile unor estimri ale costurilor i a proiectrii unor bugete de execuie. Pe parcursul execuiei este esenial ca toate cheltuielile efectuate cu manopera, materialele, utilajele i echipamentele, etc, s fie calculate si comparate cu bugetele proiectate n aa fel nct acestea s nu fie depaite. Timp Pentru multe proiecte durata n care ele sunt realizate, este mai importanta dect costurile de execuie. Execuia unui proiect este organizat i planificat iniial iar pe parcursul execuiei se monitorizeaz modul cum este respectat acest program iniial. Calitate Prin calitate se neleg toate aspectele care caracterizeaz o construcie i care nu au fost luate n considerare prin intermediul celorlalte obiective ale proiectului de construcie. Astfel calitate nseamn aspect estetic, impactul asupra utilizatorilor, caracteristicile materialelor utilizate. n general calitatea se apreciaz printr-o serie de teste i ncercri de laborator, proceduri de lucru, specificaii tehnice, dirigenie de antier. Siguran Indiferent de valoarea unui proiect de construcie, acesta nu trebuie s afecteze n nici un fel sntatea i sigurana celor care execut construcia sau care o utilizeaz. Prin siguran se neleg toate msurile care trebuie luate pentru ca procesul de construire dar i construcia n sine atit n faza de execuie ct i n cea de exploatare s fie sigure. Utilizabilitate Prin utilizabilitate se neleg necesitile utilizatorilor finali ai constructiilor i transpunerea acestora n dimensiunile, forma, gabaritul i alctuirea construciilor. Funcionalitate

Prin funcionalitate se nelege modul n care proiectul de construcie satisface necesitile pe termen scurt, mediu i lung, a utilizatorilor finali ai construciilor. Funionalitatea este monitorizata i controlat pe parcursul utilizrii construciei prin intermediul msurtorii i analizei diagramelor de consumuri. Acestea permit s se aprecieze eficiena i performanele privind funcionarea construciei.

2.5.

Etapele de realizare a unui proiect de construcie-ciclul de via al proiectelor de constructie

Orice proiect de construcie se caracterizeaz prin anumite etape de realizare/execuie cunoscute sub denumirea de ciclu de via, respectiv o succesiune de activiti specifice care trebuie realizate ntre momentul de start i cel de finalizare a proiectului. La modul general, ciclul de via al unui produs este caracterizat de urmtoarele etape prezentate in figura 4.
le i

resuscitare

eliminare

timp
introducere crestere maturitate saturatie declin

Figura 4. Ciclul de via al produsului Faza de introducere a produsului, caracterizat prin ncercarea de promovare a respectivului produs i de cutare a acelor criterii i cerine care trebuie satisfcute pentru a rspunde nevoilor clienilor. Faza de crestere, caracterizat prin faptul c produsul a ajuns la un stadiu de concepie i realizare care conduce la un numr din ce n ce mai mare de clieni care l solicit.(sau altfel spus produsul rspunde la cerinele i exigenele tuturor celor implicai-clieni, productori, etc) Faza de maturitate, caracterizat prin atingerea unui numr maxim i constant n timp de clieni care solicit n mod constant respectivul produs. Faza de saturaie, caracterizat printr-o scdere a interesului clienilor pentru produs Faza de declin, caracterizat printr-o reducere a numrului de clieni interesai n achiziionarea sau utilizarea produsului. Aceast faz poate fi urmat fie de o resuscitare a produsului fie de moartea sa prin eliminarea de pe pia.

Dac ne referim la un proiect de construcie, avnd n vedere particularitile acestuia, ciclul de via poate fi definit funcie de: complexitatea proiectului; momentul de ncepere i de finalizare a proiectului;

Proiectele de construcie de mic complexitate sunt in general proiecte care: se realizeaz ntr-un timp relativ scurt; nu implic cheltuieli foarte mari; utilizeaz tehnici i tehnologii de execuie obinuite; nu implic un efort managerial deosebit.

Pentru astfel de proiecte de construcie, momentul de ncepere se consider cel n care sa obinut autorizaia de construire iar cel de finalizare cnd s-a semnat procesul verbal de recepie. n figura 4 este prezentat ciclul de via al proiectelor de mic complexitate.

Beneficiar / Proprietar / Client

Finalizarea si receptia lucrarilor

Definirea proiectului stabilirea specificatiilor de proiectare

Executia lucrarilor de constructie

Proiectare stabilirea detaliilor de executie

Contractarea lucrarilor si achizitionarea materialelor

Organizarea si planificarea lucrarilor

Figura 4. Ciclul de via al proiectelor de construcie de mic complexitate.

Aceast etapizare a realizrii unui proiect de construcie este din pcate simplist, deoarece nu are n vedere tot ce se ntmpl nainte de obinerea autorizaiei de construire i dup predarea (recepia) ctre client.

Pentru proiectele de construcie complexe, care implic: cheltuieli (investiii) foarte mari se realizeaz intr-un timp ndelungat implic tehnici i tehnologii de execuie numeroase i variate necesit eforturi manageriale importante

i n general pentru nelegerea i analiza corect a oricrui proiect de construcie, trebuie avut n vedere ntreaga istorie a ciclului de via , ncepnd de la momentul concepiei i terminnd cu momentul demolrii sau schimbrii destinaiei construciei. n figura 5 este reprezentat ciclul de via extins al unui proiect de construcie. Toate proiectele de construcie pornesc de la un concept (etapa 1), respectiv se stabilesc nevoile clientului/beneficiarului/investitorului i se formeaz o prere despre posibilitile de investiie, se analizeaz riscurile, se propune un plan de afaceri i se evideniaz cheltuielile, beneficiile i se stabilesc momentele de referin ale proiectului (etapele 2-4). In vederea obtinerii autorizaiei de construire (etapa 6) de cele mai multe ori (avnd n vedere impactul pe care l au construciile asupra mediului nconjurtor) proiectul se supune discuiei i aprobrii publice (etapa 5), dup care se obin toate avizele i autorizaiile de construire. n faza premergtoare nceperii proiectului (etapa 7) trebuie stabilit modalitatea n care se va derula realizarea efectiv a proiectului de construcie, respectiv: asigurarea managementului, modalitatea de relaionare cu ceilali participani la realizarea proiectului, modalitatea de contractare a lucrrilor, etc. n continuare se stabilesc soluii tehnice pentru realizarea proiectului de construcie (att ca forma, dimensiuni, materiale ct i ca durata de execuie, calitate solicitat, funcionalitate, etc.) se analizeaz fezabilitatea fiecrei soluii, se decide asupra specificaiilor finale privind proiectarea tehnic.(etapa 8). Urmeaz proiectarea propriu-zis a proiectului i elaborarea detaliilor de execuie (etapa 9), contractarea lucrrilor de construcie (etapa 10), execuia efectiv a proiectului (etapa11). La terminarea lucrrilor, dup finalizarea tuturor testelor i ncercrilor i dup punerea n funciune la parametrii proiectai se realizeaz finalizarea efectiva a proiectului, respectiv recepia (etapa12). Perioada de via economic corespunde intervalului de timp n care proiectul funcioneaz i produce beneficii cel puin n conformitate cu planul de afaceri iniial. (etapa 13). n fine la momentul n care construcia nu mai corespunde cerinelor iniiale ale proiectului, aceasta urmeaz a fi demolat sau s fie modificat destinaia i funcionalitatea acesteia. (etapa 14).

CONCEPTIE FEZABILITATE PLAN DE AFACERI EVALUAREA RISCURILOR DEZBATERE PUBLICA A PROIECTULUI AUTORIZAREA PROIECTULUI FAZA PREMERGATOARE INCEPERII PROIECTULUI PLANIFICAREA PROIECTULUI PROIECTARE CONTRACTAREA LUCRARILOR EXECUTIA PROIECTULUI FINALIZAREA SI RECEPTIA PROIECTULUI VIATA ECONOMICA A CONSTRUCTIEI CICLUL DE VIATA AL PROIECTULUI CICLUL DE VIATA AL CONSTRUCTIEI CICLUL DE VIATA EXTINS AL PROIECTULUI DEMOLARE/SCHIMBARE DESTINATIE

Figura 5 Ciclul de via extins al unui proiect de construcie