SISTEME DE CONDUCTE DIN POLIPROPILENA PP GEORG FISCHER Piping Systems

Reprezentanta Georg Fischer

Cuprins
1. Introducere 2. Caracteristicile materialului PP 3. Calitatile deosebite ale sistemelor de conducte din PP - Georg Fischer 4. Recomandari generale 5. Dimensionarea conductelor 5.1. Durate de serviciu - curbe de regresie 5.2. Dilatare termica 5.4.1. Calculul dilatarii termice 5.4.2. Calculul si pozitionarea sectiunilor deformabile 5.4.3. Recomandari pentru conductele incastrate in beton 5.5. Sprijinirea tronsoanelor de conducte 6. Instructiuni de imbinare prin termofuziune, cu mufe si cap la cap 7. Standarde si normative respectate

Anexe
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Certificat International IQNET Certificat ISO 9001 Certificat TUV Normativ DVS 2207/11 sudura PP cap la cap Decizia Biroului Federal German nr.182 din 1.03.89, pentru utilizare PP-H in scopuri potabile Certificat de conformitate conducte DEKA Documente de omologare - Portugalia Certificat AENOR, Madrid - Spania Agremente tehnice - ROMANIA

1.Introducere
Sistemele de distributie a apei in exteriorul si interiorul cladirilor sunt complexe si necesita att experienta, ct si o selectie atenta a materialelor utilizate. Scopul este de a proiecta un sistem de conducte pentru apa rece si calda menajera care sa fie usor de utilizat si montat. Sistemul in polipropilena PP oferit de Georg Fischer +GF+ este complet integrat si robust, existnd trei tipuri posibil de utilizat, complet compatibile intre ele : - PP homeopolimer PP-H - PP copolimer bloc PP-B - PP copolimer random PP-R Georg Fischer recomanda pentru sistemele de conducte in primul rand tipul PP-H, datorita durabilitatii sporite si a rezistentei mai mari la agenti corozivi. Un alt avantaj este factorul de siguranta 2,1 considerat la acest tip. Cele trei sisteme pot fi combinate fara nici o restrictie de sudura termoplastica, cap la cap sau prin mufare. Toate cele trei sisteme pot fi utilizate in industria alimentara si in scopuri potabile. Georg Fischer este liderul mondial in fitinguri pentru sistemele de conducte in diverse materiale inca din 1858. In domeniul materialelor termoplastice, Georg Fischer este considerat un pionier si, in prezent, cel mai renumit producator cu cele mai avansate tehnologii din lume. Testarea de laborator este una din cele mai renumite in lume pentru materialele plastice, existnd totodata preocupare pentru cercetare si dezvoltare de noi produse si tehnologii. Echipamentele si instrumentele de testare sunt de ultima ora si aceasta face posibila efectuarea celor mai sofisticate incercari. Acestea toate, impreuna cu cel mai inalt standard tehnologic de productie si legislatie, conduc la garantarea celor mai bune produse pentru utilizatori. Georg Fischer reprezinta : calitate experienta durabilitate si incredere

2. Caracteristicile materialului PP
Conductele, fitingurile si robinetii acestui sistem de conducte de distributie apa rece si calda menajera sunt realizate din PP-R sau PP-H. Durata lunga de serviciu (50 ani) si rezistenta la presiuni si temperaturi ridicate sunt asigurate prin calitatea materialului. Acest material este cel mai potrivit pentru fabricarea de conducte si fitinguri pentru instalatiile sanitare de apa rece si calda menajera, dar si pentru instalatiile de incalzire si climatizare. Datorita proprietatilor materialului si a calitatii productiei rezulta urmatoarele avantaje : durata de viata foarte lunga - 50 ani stabilitate dimensionala la temperaturi ridicate fiabilitate maxima Valorile din Tabelul 1 sunt rezultatele testelor efectuate pe probe extrudate, dupa 96 ore de depozitare, in conditii normale, de camera 23/50 (2) DIN 50014. 3

Tabelul 1 Proprietatile fizice si mecanice pentru PP

Proprietati Index de curgere MFI 190/5 MFI 230/2,16 MFI 230/5 Densitate la 23C Rezilienta ( Charpy ) 23C - 30C Rezilienta la crestare 23C - 30C Rezilienta ( Izod ) 23C - 30C Rezilienta la zgriere 23C - 30C 23C - 30C Testare la tractiune Test de elasticitate Elasticitate la intindere Elongatie la rupere Modul de elasticitate E Elasticitate la intindere la tensiuni tangentiale Presiunea la indoire 3,5% Test duritate Brinell VICATA/C Punct de topire Stabilitate dimensionala la incalzire C Rezistenta superficiala Rezistivitate Coeficient dielectric Constanta dielectrica relativa Rigiditate dielectrica Conductivitate termica la 20C Factor expansiune termala Caldura specifica ISO 180/1A ISO 180/1A ASTMD 256 ASTMD 256 ISO 180/1C ISO 180/1C ISO 179/2C ISO 179/2C DIN 53453 Scala normala ISO 179/2D ISO 179/2D DIN 53479 Scala normala ISO ISO 1133 Procedure 18 Procedure 12 Procedure 20 ISO/R 1183 DIN Unit.masura DIN 53735 Code T g/10 min Code M g/10 min Code V g/10 min DIN 53479 g/cm3 kJ/m2 kJ/m2 kJ/m2 kJ/m2 kJ/m2 kJ/m2 kJ/m2 kJ/m2 kJ/m2 kJ/m2 N/mm2 % % N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 C C cm kV/mm W/mK mm/mC Kj/KgK Valori 0,4 0,25 1,25 0,900,91 nr. 40 25 2,5 nr. 28 23 2,5 27 4 27 11 >800 900 450 24 49 135-145 75 >1013 >1016 2x104 2,3 75 0,22 0,15 2,0

ISO 527 DIN 53455 Viteza inaintare Viteza inaintare ISO 527 DIN 53457 ISO /R 537 DIN 53445 Metoda A ISO178 test 5.1 DIN 53452 ISO 2039 DIN 53456 (H 358/30) (H358/30) ISO 306 DIN 53460 ISO 75/B DIN 53461 DIN 53482 DIN 53482 DIN 53483 DIN 53483 ASTMD 149 52612 VDE 0304 (1-4)

3. Calitatile deosebite ale sistemelor de conducte din PP

4

Cteva din avantajele deosebite ale sistemelor de conducte din PP Georg Fischer, in comparatie cu sistemele conventionale sunt ilustrate mai jos : 1. Reducerea semnificativa a timpului de instalare-montare. In comparatie cu sistemele traditionale ( din metal, de exemplu AQUASYSTEM) se poate conta pe o reducere a timpului de montare cu cel putin 30%. 2. Rezistenta la fenomenul de electroliza. Rezistenta electrica ridicata a sistemelor de conducte din PP (10 Ohm cm) garanteaza o conductivitate electrica foarte scazuta. Riscul ca fitingurile si conductele sa fie strapunse datorita curentilor vagabonzi este practic nul. Majoritatea substantelor chimice care pot fi prezente in apa sau in beton nu ataca PP; in cazurile in care sunt uitlizate substante speciale va rugam sa contactati fabricantul pentru detalii suplimentare. 3. Pierderile de sarcina ( presiune ) in conducte si fitinguri. Suprafata interioara a conductelor si fitingurilor are o rezistenta la frecare foarte scazuta, prin comparatie cu sistemele traditionale. Aceasta face posibila reducerea pierderilor de sarcina distribuite si locale ( vezi diagramele urmatoare). 4. Prevenirea depunerilor. In special la temperaturi ridicate, la sistemele traditionale din otel, se produc depuneri de carbonat de calciu pe peretii interiori ai conductelor, diminundu-se sectiunea de curgere si prin urmare micsorarea debitului. Sistemele de conducte din PP Georg Fischer nu permit formarea depunerilor pe peretii interiori. 5. Conductivitate termica scazuta. Conductivitatea termica a PP este foarte mica si, prin urmare sunt reduse pierderile de caldura in sistemele de distributie apa calda si instalatiile de incalzire traditionale. Aceasta nu inlatura conditiile normate de izolare a conductelor, dar contribuie important la imbunatatirea izolatiei. 6. Durata lunga de serviciu. Sistemele de conducte Georg Fischer din PP sunt concepute si realizate pt. a asigura o durata de serviciu garantata de 50 de ani, in conditiile de utilizare in sistemele de distributie apa rece si fierbinte conform cu Tabelul 4 si Fig.2. 7. Siguranta sanitara si lipsa toxicitatii. Toate materialele utilizate de Georg Fischer la sistemele de conducte pentru alimentari cu apa, sau cele care sunt in contact cu apa, sunt certificate ca netoxice si sunt corespunzatoare utilizarii in aplicatii pentru apa potabila (L 102). 8. Rezistenta la abraziune. Comparativ cu sistemele traditionale din otel (ex. AQUASYSTEM), PP asigura o mare rezistenta la abraziune si prin urmare conduce la o durata de serviciu foarte lunga. 9. Reducerea zgomotului. 5

Materialul utilizat are un indice de reducere a zgomotului foarte ridicat si absoarbe undele sonore limitnd astfel transmiterea lor prin conducte. Pentru o reducere foarte eficienta a zgomotului urmatoarele recomandari trebuie urmarite: conceptia si proiectarea corespunzatoare a sistemelor de distributie; selectarea corecta a diametrelor si tipurilor de fitinguri utilizate; alegerea corespunzatoare a robinetilor de lavoare; peretii suport pentru conducte trebuie sa aiba un coeficient de compresiune de 220 kg/m2; foarte importanta este alegerea unor robineti pentru obiectele sanitare cu un nivel de zgomot sub 20 dB (A) in conformitate cu standardul DIN 52118.

4. Recomandari generale

Lumina ultravioleta (UV) La fel ca majoritatea materialelor plastice, PP nu trebuie expusa la soare, chiar daca razele UV sunt stabilizate.

Temperaturi scazute La temperaturi in apropiere de 0C, materialul devine casant si deci trebuie evitate loviturile in conducte. Daca este probabila inghetarea apei in conducte, se recomanda golirea acestora, deoarece prin cresterea de volum se pot produce fisurari sau ruperi ale conductelor.

Etanseizarea la imbinarile cu fitinguri metalice Nu se recomanda imbinarea PP-R cu fitinguri conice sau cu fitinguri necorespunzatoare dimensional. Fitingurile Georg Fischer sunt din alama speciala tip OT 58, iar filetul este realizat cu mare precizie astfel inct strngerea este foarte usora.

Curbarea conductelor 6

Raza minima de curbura trebuie sa fie de 8 ori mai mare dect diametrul conductei. In acest scop incalziti partea care trebuie indoita utilizand un jet de aer cald uscator de par sau un ehipament corespunzator. Nu utilizati incalzirea cu flacara.

Transport si depozitare Imaginile de mai jos sugereaza cteva modalitati de transport si depozitare. GRESIT CORECT

5. Dimensionarea conductelor
7

5.1. Durata de serviciu - curbe de regresie Curbele de regresie afecteaza durata de serviciu functie de presiunea de lucru, temperatura si alti factori de stress ( vezi fig.2)

Fig.2 Curbele de regresie - Daplen BEC 6006 Formula care combina acesti parametrii este : R = P x ( d - s) / 2s unde : P - presiune maxima la interior d - diametrul exterior al conductei s - grosimea peretelui R - stress exterior Tabelul 4 8

Durata de serviciu functie de parametrii maximi de operare Temperatura apa Durata de serviciu PN 10 SDR 11 S5 17,6 16,6 16,1 15,6 15,2 15 14,1 13,7 13,3 12,9 12,8 12,0 11,6 11,2 10,9 10,8 10,1 9,8 9,4 9,2 9,2 8,5 8,2 8,0 7,7 7,7 7,2 6,9 6,7 6,4 6,5 6,0 5,9 5,1 4,3 5,5 4,8 4,0 3,2 3,9 2,5 Tipul de teava PN 16 SDR 7,4 S 3,2 Presiune maxima, bar 27,8 26,4 25,5 24,7 24 23,8 22,3 21,7 21,1 20,4 20,2 19,0 18,3 17,7 17,3 17,1 16,0 15,6 15,0 14,5 14,5 13,5 13,1 12,6 12,2 12,2 11,4 11,0 10,5 10,1 10,3 9,5 9,3 8,0 6,7 8,6 7,6 6,3 5,1 6,1 4,0 PN 20 SDR 6 S 2,5 35,0 33,2 32,1 31,1 30,3 30,0 28,1 27,3 26,5 25,7 25,5 23,9 23,1 22,3 21,8 21,5 20,2 19,6 18,8 18,3 18,3 17,0 16,5 15,9 15,4 15,4 14,3 13,8 13,3 12,7 13,0 11,9 11,7 10,1 8,5 10,9 9,6 8,0 6,4 7,7 5,0

10 C

20 C

30 C

40 C

50 C

60 C

70 C

80 C 95 C

1 5 10 25 50 1 5 10 25 50 1 5 10 25 50 1 5 10 25 50 1 5 10 25 50 1 5 10 25 50 1 5 10 25 50 1 5 10 25 1 5

5.2. Dilatarea termica 9

5.2.1. Calculul elongatiei prin dilatare termica La proiectarea si instalarea conductelor din plastic este important a se calcula dilatarea termica care poate fi cauzata de diferenta intre temperatura de lucru si cea de pornire. Pentru a calcula aceste variatii se utilizeaza Fig.3 si Tabelul 5

L = L x T x
(mm) (m) (C) (mm/mC)

Fig.3 Diagrama de calcul a elongatiei

Tabelul 5 10

Tabel cu valori calculate ale elongatiei termice la PP-R

Lungimea tevii Diferenta de temperatura

L (m) 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0 11,0 12,0

10 0,15 0,30 0,45 0,60 0,75 0,90 1,05 1,20 1,35 1,50 3,00 4,50 6,00 7,50 9,00 10,50 12,00 13,50 15,00 16,50 18,00

20 0,30 0,60 0,90 1,20 1,50 1,80 2,10 2,40 2,70 3,00 6,00 9,00 12,00 15,00 18,00 21,00 24,00 27,00 30,00 33,00 36,00

30 0,45 0,90 1,35 1,80 2,25 2,70 3,15 3,60 4,05 4,50 9,00 13,50 18,00 22,50 27,00 31,50 36,00 40,50 45,00 49,50 54,00

40 0,60 1,20 1,80 2,40 3,00 3,60 4,20 4,80 5,40 6,00 12,00 18,00 24,00 30,00 36,00 42,00 48,00 54,00 60,00 66,00 72,00

T (C) 50 0,75 1,50 2,25 3,00 3,75 4,50 5,25 6,00 6,75 7,50 15,00 22,50 30,00 37,50 45,00 52,50 60,00 67,50 75,00 82,50 90,00

60 70 80 90 0,90 1,05 1,20 1,35 1,80 2,10 2,40 2,70 2,70 3,15 3,60 4,05 3,60 4,20 4,80 5,40 4,50 5,25 6,00 6,75 5,40 6,30 7,20 8,10 6,30 7,35 8,40 9,45 7,20 8,40 9,60 10,80 8,10 9,45 10,80 12,15 9,00 10,50 12,00 13,50 18,00 21,00 24,00 27,00 27,00 31,50 36,00 40,50 36,00 42,00 48,00 54,00 45,00 52,50 60,00 67,50 54,00 63,00 72,00 81,00 63,00 73,50 84,00 94,50 72,00 84,00 96,00 108,00 81,00 94,50 108,00 121,50 90,00 105,00 120,00 135,00 99,00 115,50 132,00 148,50 108,00 126,00 144,00 162,00

5.2.2. Calculul si pozitionarea sectiunilor deformabile

Important: Daca temperatura de lucru este mai mare dect temperatura initia-la, conducta se alunges-te. In caz invers, conduc-ta se contracta.

Diferentele de alungire trebuie limitate de puncte de prindere fixe si mobile. Desenele din figuri recomanda modalitati de prindere fixa (PF)si mobila (PS)

11

 Cnd nu este spatiu pentru bucla de dilatare folositi metoda din ultima figura (LBF = brat flexibil de expansiune).

Diagrama din fig.4 permite calculul marimii a, adica lungimea bratului flexibil de expansiune care face posibila atenuarea variatilor de lungime.

Fig.4 Diagrama de calcul pentru lungimea LBF - a 5.2.3. Recomandari pentru conductele incastrate in beton a) este preferabil sa se utilizeze conducte preizolate pentru a preveni zgrieturile ce pot apare ca urmare a deplasarilor la variatii de temperatura. Normativul italian - Act 373 - si alte recomandari impun izolarea conductelor de apa fierbinte indiferent de coeficientul lor termic. In acest caz este important : calculul exact al lungimii bratului flexibil de expansiune pentru izolare se utilizeaza un material compresibil (vata minerala, etc.) care combinata cu bratul flexibil permite dilatarea termica. b) conductele din PP pot fi de asemenea inglobate in beton deoarece conductele pot prelua sarcini axiale suplimentare ce pot apare din dilatarile termice. In astfel de cazuri, eforturile din conducta si fitinguri trebuie calculate astfel inct sa nu existe tensiuni interioare mari care sa conduca la fisurari.

12

Este de asemenea important sa nu existe goluri dupa acoperirea conductei cu mortar, pentru ca acestea constituie zone de sectiune slabita. Aceleasi consideratii se aplica si conductelor pozitionate intre 2 puncte fixe. 5.3. Sprijinirea tronsoanelor de conducta Conductele din material plastic necesita suporti din loc in loc, distanta de prindere fiind functie de mai multi factori cum ar fi : temperatura, presiunea, diametrul si materialul. In toate cazurile, diametrul interior al bridei de prindere trebuie sa fie mai mare dect diametrul exterior al conductei astfel inct sa permita deplasarea conductei in caz de dilatare termica. Pentru informare se poate folosi tabelul 6. Conductele orizontale pot fi sprijinite pe jgheaburi sau alte profile, aceasta putnd fi si o solutie mai economica. Tabelul 6 Distante minime pentru prinderi Material si PN PP PN 20 d mm 20 25 32 40 50 63 75 90 110 Distanta intre 2 prinderi in cm 30C 40C 50C 60C 75 70 65 60 85 85 80 75 100 95 90 85 110 105 100 95 125 115 110 105 145 140 125 120 165 160 150 145 175 170 165 160 185 175 170 165

20C 75 85 100 110 130 150 170 180 190

70C 50 65 80 90 100 110 120 130 140

6. Instructiuni pentru imbinarea prin termofuziune

A. Sudarea prin mufare
6.1. Pregatirea 1. Odata ce masina de termofuziune este pornita, se verifica temperatura mansonului radiatorului, care trebuie sa fie situata intre 253C si 274C. Aceasta operatie trebuie facuta cu creioane de temperatura. Cel galben se topeste la 253C. Cel rosu se topeste la 274C. Temperatura de fuziune variaza intre 253C si 273C, cnd creionul galben se topeste si cel rosu nu se topeste, temperatura este perfecta pentru fuziune. 13

2. Dupa controlarea temperaturii mansonului radiatorului, curatati mansonul cu o crpa curata. Aceasta operatie trebuie repetata dupa fiecare sudura.

3. Taiati conducta in unghi drept, daca este necesar indepartati bavurile.

4. Sanfrenati capatul conductei pna la jumatate din grosimea ei (recomandat pentru diametre mai mari de d 40) pentru o imbinare mai usoara (cteodata conducta poate avea tolerante mai mari dect fitingul).

5. Curatati fitingul in interior si conducta in exterior (prezenta prafului poate cauza o fuizune imprecisa).

6.2. Sudura 1. Marcati conducta, pna la adncimea de patrundere in interiorul mansonului radiatorului, si fitingul (v. tabel). Marcarea trebuie sa ramana vizibila in timpul incalzirii si unirii.
Dimensiunea conductei mm 20 25 32 40 50 63 75 Grosimea minima a peretelui mm 3,4 4,2 5,4 6,7 8,4 10,5 12,5 Adncimea de patrundere mm 14 16 18 20 23 26 28

14

90 110

15,0 18,4

31 33

2. Incalziti capatul conductei si manseta fitingului. Timpul de incalzire incepe cnd conducta si fitingul sunt puse in radiator. Dupa ce au fost incalzite, la timpul potrivit, extrageti, incet, in pozitie orizontala, conducta si fitingul din radiator. Urmariti tabelul alaturat :
Dimensiunea conductei mm 20 25 32 40 50 63 75 90 110 Grosimea minima a peretelui mm 3,4 4,2 5,4 6,7 8,4 10,5 12,5 15,0 18,4 Timp de incalzire sec. 6 7 8 12 18 25 30 40 50

3. Uniti conducta si fitingul verificnd ca marcarea sa ramna vizibila. Partile sudate manual (conducta si fiting) pot fi inca presate pe directie axiala cnd cuplarea este completa (a nu se rasuci in timpul sau dupa cuplare) Timpul de contact - in acest timp partile de unit (fiting si conducta) trebuie sa ramna fixate fara nici o posibilitate de rotire. Timpul de racire - partile sudate ( conducta si fiting ) pot fi ajustate pna la racire. Pentru detalii vezi tabelul alaturat :
Dimensiunea conductei mm 20 25 32 40 50 63 75 90 110 Timpul de sudura Sec 4 4 6 6 6 8 8 10 10 Timp minim de racire Min. 2 3 4 4 5 6 8 8 8

4. Controlul fuziunii. Dunga exterioara a sudurii trebuie controlata. Dunga trebuie sa fie prezenta de jur-imprejurul conductei.

Tabelul 7 15

Tabel cumulativ al valorilor

Diametrul Grosimea minima Adncimea conductei a peretelui de patrundere mm mm mm 20 3,4 14 25 4,2 16 32 5,4 18 40 6,7 20 50 8,4 23 63 10,5 26 75 12,5 28 90 15,0 31 110 18,4 33 Timp de incalzire sec. 6 7 8 12 18 25 30 40 50 Timpul de sudura sec 4 4 6 6 6 8 8 10 10 Timp minim de racire min. 2 3 4 4 5 6 8 8 8

B. Sudarea cap la cap

6.3. Metoda de sudura cap la cap Tehnologia de sudare consta in incalzirea suprafetelor de imbinat, conducta si fiting, pana la temperatura de fuziune, si sudarea prin aplicarea unei presiuni mecanice, fara utilizare de materiale aditionale. Rezultatul este o imbinare omogena. Sudura cap la cap se executa numai cu masini specializate care permit incalzirea si mai ales reglarea si aplicarea presiunii necesare fuziunii. Desenul de mai jos ilustraza principiul termofuziunii cap la cap. Sudura cap la cap se executa NUMAI de personal bine calificat.

6.4. Cerinte generale Regula generala este ca numai materiale similare se pot suda. Conducta si fitingul trebuie sa fie cu aceiasi grosime de perete. Indicele de curgere la topire trebuie sa fie in limitele urmatoare : PP conducte si fitinguri de la 0,4 la 0,8 g/10min. Sudura cap la cap se executa numai de personal bine calificat. 6.5. Unelte si echipamente necesare Sudura cap la cap necesita o masina specializata, impreuna cu uneltele uzuale de lucru cu conducte de plastic cutter conducta, fierastrau cu ghidaj, dispozitive curatat si sanfrenat, etc.

16

Cerinte pentru masina de sudura - elementele de prindere trebuie sa asigure fixarea ferma, fara deteriorarea suprafetei conductei sau a fitingului - ovalizarile posibile trebuie sa poata fi compensate si asigurata centrarea perfecta - partile de sudat trebuiesc mentinute ferm in aliniament - masina trebuie echipata pentru planarea suprsfetelor de sudat - masina trebuie sa fie suficient de robusta pentru a absorbi presiunea generata in procesul de sudare, fara deteriorarea sudurii - suprafetele elementului de incalzire trebuie sa fie plane si paralele; variatia de temperatura pe suprafete nu trebuie sa depaseasca 10C ; masina trebuie reglata si utilizata conlorm recomandarilor fabricantului Masinile de sudura cap la cap de productie Georg Fischer +GF+ acopera domeniul d40 d1200 mm, oferind multe alte facilitati fata de cerintele minim necesare. 6.4. Reguli generale -este necesara protejarea locului de sudura impotriva intemperiilor : vant, ploaie si ninsoare ; la temperaturi sub 5C si peste 45C sunt necesare masuri de asigurare la locul sudurii a temperaturii recomandate de fabricantul echipamentului -acoperirea zonei de sudura in cazul unui soare puternic, asigura o incalzire uniforma pe toata circumferinta -capetele conductei, opuse zonei de sudare, trebuie obturate ori de cate ori este posibil, pentru impiedicarea unei raciri accelerate datorita curentului format 6.5. Pregatirea sudurii Aceasta sectiune trebuie considerata cu atentie maxima, deoarece afecteaza calitatea sudurii. 6.5.1. Elementul de incalzire se regleaza la temperatura conforma tabelului de mai jos. Se recomanda verificare temperaturii la inceputul sudarii si din timp in timp pe parcurs. Elementul de incalzire este sensibil la actiunea vantului. Verificarea se executa cu creioane de temperatura sau cu termometre specializate. Material Grosime perete Temperatura PP 4 210 6 205 8-12 14-205 200 195 PE toate 200-220 PVDF Toate 2308

Curatirea elementului de incalzire -se curata cu o hartie uscata inainte de fiecare sudura -se evita contactul cu solul (praf) -se protejeaza de vant si praf in intervalul dintre suduri 6.5.2. Planarea si operatiuni anexe. Toate componentele fixate in masina se planeaza simultan. Patrunderea nu trebuie sa depaseasca 0,2 mm, iar procesul se termina cand toata circumferinta este procesata. Se indeparteaza bavurile din interiorul conductei sau fitingului cu o perie. Se interzice cu desavarsire atingerea cu mana a suprafetei de fuziune, altfel trebuind curatarea cu servetele degresante. Odata suprafetele planate, ele se pun in contact, iar diferentele pe orice directie nu trebuie sa depaseasca 0,5 mm. Se

17

verifica aliniamentul, abaterea maxima fiind 10% din grosimea peretelui. Daca se efectueaza refacerea aliniamentului, se repeta obligatoriu si procedura de planare. Important : planarea se executa numai imediat inainte de fuziune.

6.5.3. Reglarea presiunii de fuziune. Sudura cap la cap necesita diferite presiuni de aplicat atat pe perioada de egalizare si fuziune , cat si pe durata incalzirii . Specificatiile sunt functie de grosimea peretelui si se regasesc in diagrama si tabelul de mai jos. Nota : se va consulta si norma internationala, unica acceptata la nivel European, DSV2207 (vezi anexa)

Procesul de sudur/ DVS 2207/ 11 Tabele orientative Temperatura elementului de nclzire 210 C 10 C
Grosimea nominal a peretelui 1 Egalizare Grosimea cordonului de material topit dup egalizare (la 0,10N/mm2) 2 nclzire (0,01 N/mm2) 3 nlocuirea 4 mbinarea Durata pn la atingerea presiunii de mbinare 5 Rcirea Durata rcirii la presiunea de mbinare p=0,10 N/mm2 0,01 min. (valoarea minim) 6 6 12 12 -20 20 30 30 40 40 - 55 55 70

mm. 4,5 4,5 7,0 7,0 12,0 12,0 19,0 19,0 26,0 26,0 37,0 37,0 -50,0

mm. (valoarea minim) 0,5 0,5 1,0 1,0 1,5 2,0 2,5

sec. 135 135 175 175 -245 245 330 330 400 400 485 485 560

sec. (durata maxima) 5 5-6 6-7 7-9 9 - 11 11 - 14 14 - 17

sec. 6 6-7 7 - 11 11 - 17 17 - 22 22 - 32 32 - 43

18

Pentru grosimi de perete intermediare valorilor din tabel se procedeaza prin interpolare. Pentru aplicarea corecta a fortei de egalizare si fuziune se va reduce la minim forta de frecare a conductei prinsa in partea mobila a masinii. 6.6. Procedura de fuziune Dupa atingerea temperaturii de fuziune la elementul incalzitor, acesta se plaseaza in masina si se preseaza partile de sudat, la presiunea indicata, pana la obtinerea unui guler pe toata circumferinta, la dimensiunile indicate in tabelul de mai sus. Se reduce presiunea aproape de 0 (0,01N/mm2), si se mentine pe durata timpului de incalzire. Dupa expirarea timpului se indeparteaza piesele, se ridica elementul incalzitor (fara sa fie atins de piese) si se preseaza rapid cele 2 parti incalzite. Timpul de schimb nu trebuie sa depaseasca valorile din tabel. Piesele in contact trebuie rapid aduse la presiunea de fuziune si mentinute la aceasta valoare pe toata durata timpului de racire. Presiunea poate necesita reglari pe aceasta perioada. In urma sudurii se formeaza un guler dublu pe toata circumferinta, iar valoarea K trebuie sa fie pozitiva.

6.7. Proba de presiune Toate sudurile de pe traseu trebuiesc lasate la un timp complet de racire. Ca regula generala empirica, proba de presiune se executa la interval de 1 ora de la ultima sudura. 19

Gama tipo-dimensionala pentru conducte, fitinguri si vane este conform cataloagelor de produse ale fabricantului.

9. Standarde si reglementari
DIN 8077 DIN 8078 DIN 16962 DIN 2999 DIN 1988 DIN 4109 DIN 8076 DVS 2207 DVS 2208 DIN 16887 DWGW - GKR NORMB 5014 Conducte PP - dimensiuni Conducte PP - standard de asigurare a calitatii Conducte si fitinguri din PP pentru instalatii de presiune Fitinguri cu insertie metalica filetata Standarde pentru instalatii de apa potabila Standarde pentru instalatii de reducere a zgomotului Fitinguri cu insertie metalica Reglementari de sudura pentru materiale termoplastice Masini si echipamente pentru sudura termoplastica Functionare sub presiune pentru perioada lunga de timp Caracteristici organoleptice Teste pentru materiale in contact cu apa potabila

Sursa materialului: Manual Tehnic Georg Fischer +GF+ Traducere in Limba Romana : Reprezentanta Georg Fischer Piping Systems Bucuresti, Str. Giuseppe Verdi nr. 9A Tel. 021 230 53 80 Fax: 021 231 74 79 Emal: office@rorgeorgfischer.ro

20