o mai-iunie 2009 o 11,98 LEI o rssN t453-7079

detalrr ia pagina

6i

spe*.ia# qi

8,5 @B
*z

LINUX
-try'iTffiffi

IJ

distributii direct
bost-mblf e

PROBLII{EI E ilART ARE

Aplicatii Windows
sub

Linux
L-,

fu"$andriva

*1,
4

Editare
uideo
-4

5U5E

-*

,lqF,*-

{i

Sub semnul pinguinului

De fiecare datti cAnd in.ri cade pe mdni o noud distribulie de Linux pentrr.r desktop-uri r.ru pot si nu observ (gi de rnulte ori si Ei scriu asta) cAt de ugor de configurat gi utilizat au devenit acestea. I'otuqi, probabil ci sistemului de operare gratuit nu ar fi devenit aga de rdspindit dacd r.ru gi-ar fi

adus aportul consistent gi integratorii de sistern, in incercarea lor de a oferi calculatoare cdt mai ieftine. La inceput utilizatorul avea de ales intre un PC avAnd preinstalat un sistem de operare comercial in regim OEM (pu,tin mai scump) qi unul care si tie lir.rat cu un hard disk gol, dar cu sisten.rul de operare Open Source atlat pe un DVD sau CD (nrai ieftin). Era de la sine in{eles faptul ca in cel cle-al cloilea caz utilizatorii (sau, mi rog, peste 90 7o dir-rtre aceqtia) urmaru sir irpeleze la ,,un prieten priceput", care sa Ie instaleze o vetsiune piratati a sistemului cle operare de Ia Microsoft Ei o grlmadi de alte aplicalii. insi, de 1a o vreme, situirlia s-a schinrtrat, cel pulin Ia producitorli de marcii: aceEtia au inceput si livreze PC-ul cu Linux-ul preinstarlat, pentru a scuti utilizatorul de efbr-tul contigurarii. Ei bine, din acest moment, mulli dintre utilizatori au cedat tentaliei qi au incercat, mdcar pentru citeva ore, si lucreze ir-r mediul grafic clin Linux. Ca o urmare flreascl, ur-rii au trecut definitiv la acesta, irltii, cale nrl s-au putut obiEnui cu interfala sau cu iipsa proglarnelor fhmiliare, au gters partlliile de l.inux qi au instalat ur-r alt sistem de operare. Presupun cir acesta a lirst r"rnu1 dintre aspectele care au impulsionat in ultirna r.reme rispdndirea sistelnului cle operare
Open Source. Insa, in opinia nea, a existat gi r.rn al cloilea, r-r-rai iurportant: cred ca, ir-r lnocl paradoxtrl, PC-urile portabile gi-atr aclus Lrn aport;i r-r-rai nrare. Daca acum cilir.a ani enr destr"rl de clificil cle instalat un Lir.rux pe notebook, fiincl necesare opera!iuni de reconrpilale a kernel-ului, r-nodificarea gi instalarrea rnanuala a clriverelor (Ei nici alir uLr era sigul cir fiurc!ionaru corespr-rr-rzirtor

toate componentele),

in nrorlentul

cle fa{ir multitudinea de

dispozitir.e interne gi externe suportate implicit au fircut instalarea gi utilizaleer ibarte sim;rle. Si acest lucr,t poirte fi exeniplifictrt cel tlai btne prin ir-rten-nediul popularelor netbook-uri, r,ariantele cu Littux preinstalat liind fbarte rirspdndite rnai ales clatorita corrslunului reclus de resLlrse. $i numirul rrare al celor care au palstrat respectivul sistem c'le operare preinstaltrt confirrna faptr.rl ca de multe ori a ar-ea un calculator rapid prir-r-reazi in fhla

ulruia care, degi tbbseqte SO-ul cur-roscut, se miqci nrult mai greu. Bineinleles, indiferelrt de cit de puline resurse necesita san cle aspectul glafic al unui Linux pentru clesktop, intotdeauna vor exista adepli invergur.ra{i ai sistenului de operare cle la lvlicrosoft, care vor gterge parti{iile de Linux tiri s.l stea pe gdnduri. Dar, ceilalli au de cevi.L r.reme ler ciispozilie o alternativa r.iabilii, gratuitir. Pot alege srr lucreze sub ,,semnul pir-rguinu-

lui".

l):rniel Diinila-Bdkesi

I LINUX I cHrP specrnr- |

r-,iD=li,li i--{!!.,' uuj

_::1"+-iirl,i:r1

:r=, 3. r1:r: f-:;,ri,:ll F,t lF

3 4
5

Editorial
Cuprins

30 Surse de soft, pachete binare gi cod

54 Pinguin cu MS 0ffice
Va place mediul Linux dar nu

Ali instalat o distribulie gi acum doriti si

aplicatii decAt cele de bazS? adiugali in acest articol vi vom arita cum puteli face
si alte

vi

puteli des-

Cuprins DVD

acest lucru.

34 Probleme cu driverele

pdrli de programele Windows? Emulatoarele reprezintd o solulie demnd de luat in considerare, mai ales ci unul dintre ele este chiar qratuit.

Distribufia potrivitE
la

Ali instalat sistemul, dar placa wireless nu

funclioneazi? Webcam-ul nu este detectat de sistem? Vd prezenGm o evaluare sincerS
a

Unul dintre cele mai intimidante aspecte

contactul inilial cu Linux este probabil varietatea covarsitoare de distribulii disponibile. Nu

60 Filme de vacantE cu Avidemux

Aveli un camcorder sau un aparat foto care filmeazi? Va prezentdm in acest articol un utilitar simplu care v-ar putea fi foarte utilin editarea filmelor. A5adar, iati cum puteli edita filmele sau clipurile personale cu ajutorul Avidemux.

situaliei. WiFi pentru Linux

stili pe care

sd o

alegeti?

Noivi oferim

cSteva sfaturi.

fl8 Explicarea conceptelor generale drepturi de acces? Ce este Gnome sau KDE? Ce inseamni Swap? O mullime de concepte noi
Ce este un super user? Ce inseamnd

Cum se instaleazd 5i folosesc conexiunile WiFi sub Ubuntu. Automat, simplu sau complicat? Dumneavoastri decideti, noi doar va

ar;tdm cum

se face.

62 Realizarea unei imagini

DeSi nu beneficiazd de toate

HDR

care trebuie explicate cu rdbdare

9i

inlelese.

39 EeePC

ti

Ubuntu 8.10

facilitilile lui

22 Explicarea directoarelor de sistem

Pierdut accidental intr-un director cu nume interminabil? in acest articol

Pentru un specialist, Ubuntu este o alterna-

Adobe Photoshop, Gimp este un instrument

tivd mai buni pentru motorizarea unui

Ee-

ePC decat Xandros-ul implicit. ln acest arti-

va sfaturi pentru a pornit.

vi

vi oferim cAteintoarce de unde ati

col vd aritim cum oblineJi un

complet si rapid pe un netbook.

sistem

foarte folositor pentru editare foto. R;zboiul oarecum fals intre Gimp gi Adobe este vechi si scopul acestui articol nu este de a
relua dezbaterea, ci mai degrabi analizarea in mod practic a posibilititilor sale, prin realizarea unui truc clasic deja: o imagine HDR.

42 Aplicafii sub Linux 26 Interfafa Gnome - prezentare generaltr

Cunoasterea aplicafiilor care
5i crea un

64 Editarea fotografiilor ln format pot deschide

RAW

Ali instalat Linux, vd place Gnome, dar nu

gtili cum sa-l folosili? latd un punct de pleca re in explorarea posibilit;.tilor sistemului dumneavoastri.

anumit tip de document este factorul cel mai important in utilizarea unui calculator. Vd oferim un ghid cetre aceste programe in Linux.

O etapi important; in prelucrarea foto este editarea negativelor digitale. $i in Linux exist; cateva aplicatii gratuite, ca alternati-

vi

la modulele comerciale de pe alte plat-

forme.

;.:
FE

4 | curp sprclnl I t-ttrrux

ilurRli'**

Distributii pe DVD 5i mod de instalar!

.?ii1*ffj+j#i*:r:rfl'} articol.
dul descris in a doua parte a acestui Pentru inceput, vom face o scurt; trecere in revisti a variantelor de Linux prezente pe

DAMN sMALL LrNUX

Datorite modului in care
a

fost creat

DVD.

ata'at, distributia Damn Small Linux nu cu poatefl instalatiprincomanda*::-1$insiaii, ,:rrir*nli!:*tt'i:l,i!f,iji2r

ci necesrta parcurgerea urmatorilor Pornili versiunea live de pe DVD gi dupi

DVD-ul

,r.$!"*':1lil*c:.'rs.li;=r.:x,/iinur-14

pagi: in-

iar la sfar;itul fi;ieruluiinlocuili ,.*s:,/Ebi*:'*ci,ii:sr*iii-:r:i,.i

r';"'irlirl liln'-:rii i-inu;{ ?'?

ocupa putin spatiu, dar care ofera aproape tot ce si-ar putea dori un utilizator obisnuit.
Astfel, mediul grafic al acestuia include tre altele un procesor de text, un browser

- distribulie Linux ce

cdrcarea sistemului deschideli o fereastra cu Terminal. in aceasta tastali urmdtoarere lr*::i*ii:k,/*:-lr:ib

internet, un client de e-mail,

mesagerie

Datorit; dimensiunii ;l cerinlelor de sistem reduse, DSL poate fi rulat cu succes ti pe

calculatoare mai

etc.

prinde o aplicalie de

menzi: .. .. ^ t. . .r o n:ill,i"r*:r*ci rliik:'*si,il-:iii:

.:-r

.r
.

co.:. .

salvali figierul cu fctrll+lxl, ty]

dupd care editali fi5ierul

ai .

inrti prin .ofili-

;i

tEnterl

Copierea celor doui fi5iere pe discul este necesari, deoarece acestea editate, dar nu trebuie p;strate dupd

vechi.

lare.
Urmdtorul pas constd in editarea

virtual trebuie insta-

manda iar.i,*:,r':--i:::i:,.+*"! i:.r*h. in acest er inlocuiti peste tot referinta r ,-_iadi*fir,i-r{i+i',:+.!:!u?.rrr.:i

cu

''*i;c:'----rit,=-rii'tn!r:r{t4..:la gi salvaii fiSierul. Introduceli inTerminal comenzile

ihfii*$

+;i i;-::-:-:=i:::,':.i:-l-irjir::t :'r*:"1':Cir*'*:iinstalarea Damn Small Lifereasira rerminar

ria.ji - si acesta este o distribulie mic6, -.^:' ;^. rotoseste InSa meotut oesKtop KLJt J.5.

i;;;;

care ;'-- :^ Pe
.dnq"cD .^,d"p"cD

Introduceli

;;;;

o"

n",,i."'",

#:,1i"ff:J;,"J:;0""...ffi ; ,, 2OOg CD-uriscri.ptionarea

merate mai sus oferi ;i

aplica-

"",

n'"*":;;.;;"i:ililllriinrodrake, acest sistem

figierelor' l-Jii] comanda i1.r;r:: i:i5;Td::kj*ii- dupi care initiati

o't"rndinritin'e/ud.o. ou'"L"dinttin^rud*p

::::HJ:::i"::::::

'"

.U|,I:,3,,Ui,,!r'::G{iit!}.kt&-]r_'''.'''.:.''--'-':---.:j:j:--::''';'-:...=..-cuperarea

n"ffi&3xffiff |or/DVD-uri|or,pre--n1',:l'1n..1".llo:':':|*l..".'n,1'd*u'",'1|"-l:"":l::1,,:."

op:rare a

incercat

de

sistem de operare extrem de rapid, Tiny Core

Linuxpoatefi solulia.Trebuieavutinsbinve-

Une|tepentrU're-.i:*T}*;:i*l*..;,":J]:.::j:T#jil:.:
mului.
siste- f @
E

: Wm
hazat ne Dchian ? amrna
_c

ffi

ffiffi
el

-:
i

nonitr
--

pentru

cand sa promoveze utilizarea Linux ului ori re prlrl lrllerllleLllul Urlul dslstellL )l
d

foarte raspandit -.--. --

:::l*xm1rc"""o.onffi.jjIT':,.:'ijy;,il.:xffH:,?,1."J:liTj',1::i',;:.; = Mandra- mrltitrdinii de *i

.... m6A;il^.ldctr^^ maaliilo.la<kt^n.la^a

in

',z . . e rfillp n

**nrxT*:i,"".."whWJ#::T1:ji!;";;;;:,.,.dec5treunnouVenitin|Umea = '*,il.,,^T c,:::ll:::

,tri'.'" ]'.rJ","i." ;' '. poatedori unutilizatorobisnuit, fiind oferitd ti posibilitatea de a instala u;or alte aplicalii de pe repozitorii. zenwaik i-.ive Editioil - centrat pe utilizarea de tip desktop si cu accent o. ui*r1," n-',ri timedia, acest sistem de operare rapid bazat pesrackwareoferaprintreartelesi modaritati simpre de convertire a carcuratorurui intr-un server dedicat. Este rivrat impricit cu Adobe Frash prayer 5i drivere care faciriteazi utirizarea ra intreasa capacitate a sistemurui,

^5nu""

.i l-

2005, ke Soft a

fuzio-

aplicaiii livrate, opensUSE

^^-{^-^^.ri+,,i,,^\^i^+y^,,1,ir^+^r^^^,,,.+

,l ^-^-_..:,"_ _-;- de , nit cunoscuta sub numele

produsul prin care -- a deve-

::

::T :"

$imprymlprc

i :, bazar pe Debian ri avand

Mandriva.
Knonpix 6"0 - versiunea Live a acestui sistemde operare bazat pe Debian oferd suport penrru majoritarea componenteror 5i perife rrru," si darorita forosirii mediurui l:::]o,. oesKtop LXDE nu are probreme t". ^rr.-0" n.ro" srsreme mai srabe din punct a"
ware. printre software-urire incruse se
ra

camediudesktopimplicitKDE-ul,MEP|Sofe ri asistenli de configurare;i numeroase apli calii, potrivite atat pentru utilizarea personala cat gi pentru birou.

si

i.-.1:l:-lfo,lositaprintrealtelesi pentruatestasi

- distributie sustinuta de RedHat

a

tmnllmlnta diverse tehnologii' care ulterior

""a"r.

at ce a fost

pornit.
bazat pe ubuntu, acest

imedi-

; pachetul openoffice

ors

numa-

:::l",::luse Enterprise Binein!eles'

in distribu!ia comerciald RedHat avand un asemenea

sistem de operare elegant promite ,, ,i lt..i" "i"* rului tot ce are acesta .*",", oi^'r"r""rr, rn care r-a ransat sau inr,uru,, i,ina un, o'"i" pulinele care oferd irpri.it ,"arr" ouo o avandtoatecodec_urileinstarate.
tinux
tv.iint 6

Ff,105 *aenDeslcteip 2009 - avAnd la ne Xubuntu' la randul lui derivat din variantd de Linux cu un desktop :::.ttt' aminteste de Beos este livrat'i cu toate dec-urile necesare si ofera un qrad mare compatibilitate cu diverse dispozitive hardwlre Demnd de menlionar este si sottware

origi Ubuntu, ce co de

;:?ijt;!iiff'rlii:il; :: j::::::":;T::
neficiind sr de unele tehnologii foarte noi.
Distributia prezenta pe DVD necesitd la pornire c6!iva pa5i de configurare, printre care li stabiLirea numelui gi parolei utilizatorului curent

siune din 199g, la acea

i{,landrivatinux?Sqg-incddelaprimaver^ .. --" Fin''r fore in cazul in care pentru Lini-ax x '2

impresionantd.

dotarea ofer6 :lT.?l'-avdnd numeroase un

la bazd Ubuntu' distribulia facilitdti multimedia printre

are vizionareTV redare DVD 5i ascultarea

"r.."

J""rn-.,'i

t."

posturilor de radio de pe internet etc., toate

acestea prin intermediuleAR Media Center.

rezolvarea unei urgente aveti nevoie de

6 | c*rp spEcirri. ILntux

f;ri,

tl,,

- CO.::.:

pufa

pe 64 c: :: St.rc a :'=--:

: l:. an, 64 , :a:ctie de ::'::;':--: ::^:'rl Cfeafea :: :- -: -,: : gita pe har: : : ':a ce 64 de biti.
=

a.-.=' , izut
.

: :

si ca alternaersiunile pe 64 de

':':

i.+^-^l^l^ ^^^ . : : .)rrLcr rrsrvr uE uPtrde la Microsoft.

onat discul apdsati din nou pe Forward pentru a ajunge in fereastra de stabilire a datelor utilizatorului. Atenlie! Relineli parola 5i numele de utilizator specificate aici, pentru ci numai cu ajutorul acestora veli putea accesa sistemul dupd finalizarea instaldrii (Atenlie:

Anumite distribulii necesiti

specificarea unei parole pentru 'i

';r;s ?.'1 - Distribu!ie

u50r

de folosit bazati pe Ubun-

root. Re!ine!i aceastd parole

deoarece fbrd ea nu veli putea

tu, dedicatd mai ales inc: pdtorilor. lmplicit folos:s:=

Enlightenment ca rnea -. desktop gi oferi o integrare strensd cu diverse produse Google.

Instalare
Deoarece c6teva din distrlbl. atasat revistei sunt bazdta : : modul de instalare al ace:- ' folosit pentru exemplir.6; ='

- . l-ui
-"
3m

cesitali de Ubuntu. B -= = . variante de Linux i^sra ... =

me (cu exceptia

: :i:
'.--.i

e-

D5- . -:

ali '), utilizatorul fiind

g : stalare. Exceptie fac. r. .

modul de i^srala'accesat
. . -=
'

noud apdsare pe Forward ajungem la pasul in care trebuie avut; cea mai mare atenlie: fereastra Ptepare disk space care oferd doui sau trei variante. Astfel, dacd existd spaliu nepartilionat pe disc, utilizatorul va fi nevoit si aleagi 'intre variantele Guided - use entire disk, cazln care, ATENIIE, parti!iile 5i datele existente pe disk vor fi Sterse, Manual (parti\ionare manuald) sau Guided - use the laryest continuous free spoce. Aceasti din urmi opliune nu apare in cazul in care nu existi spaliu nepartilionat. Dupi specificarea moduluiin care sd fie partiti-

efectua modificiri ale sistemului.).Cu Forward treceli la pasul final de dinaintea instaldrii efective, moment in care pueventual modifica, de exemplu, locul de instalare implicit bootloader-ului, in urma unui clic pe Advanced. in mod normal ar trebui sii pdstrati setarea implicita ;i si lansali partilionarea ;i copierea datelor printr-un clic

teli

al

pe butonul /nstal/.

Dupi finalizarea instaldrii ti repornirea

PC-

ului va fi afi5at un meniu de seleclie care va conline atet noul sistem de operare cit gi cele
care erau instalate pe alte partitii.

Dintre distribuliile prezente pe DVD, cateva nu sunt instalabile (sau nu intr-un mod accesibil), acestea rulAnd exclusiv de pe DVD:
64Studio, Tiny Core Linux, SlaX.

din'e:.: . . '. pe sirbc'. .-: '-

-,. :ic
_

::f-

:.1

bineinteles, prezenra

s ilmba .:-',

Unele distribulii de pe DVD necesiti introducerea fie a unui nume de utilizator $i a unei parole predefinite, fie, mai ales pentru instalare, introducerea unei parole pentru util;zatorul roor. Distributiile care nu aoar in lista alaturati oferi acces la drepturi de root prin comanda sudo su - urmatd de [Enter].

Zenwalk Llve Edition

SimplylVEPlS

rool
demo root
earmusic

ZenLive

demo root

earOS

Redac!ia poaie Ji contaetati ls: Olo8 ztEOOl, OJoB r'5OOa Fa* A268 4187281 E-mailj .edaciie@ch p.fo Adreca redaeliei: 500010-Bra5ov, str. N.D. Co.:: -Adresa penlru c6respondenlai 500530 - BraSov, Oficiu Poltal 2, C:suta Posia ; 1 Director General: Dan 86descu (daf _badescuG]3dnc.:: Di.ector Executivi Adrian Dum iru (ddfian dumitrle:;Director Tehnic: Daniel D;nil; Bek6si (dan dani d@_ldm:

:
:

Distribuliile Linux de pe DVD-ul atagat sunt oferite fira niciun fel de suport tehnic. Datoritd multitudinii de configuratii posibile, editura nu poate garanta faptul cii toate distributiile prezente pe DVD vor rula pe toate calculatoarele. in caz de probleme vi
N4ontaj 5i tipar: Veszp16ni Nyomda ZRt., Veszprdm, Ungafia
Re

rugdm consultali documentaliile si forumurile din internet. Redaclia nu igi asumi nicio rdspundere cu privire la eventualele pagube provocate de pierderile de date datorate programelor 9i distribuliilor Linux de pe DVD-ul atatat revistei.

Redactori: Danlel Danlla-Bdkdsi (daf_danilaof!d.ro), M f,. .: (mihai mandacheefvd.ro) Colaboratorir on!t

BE

af (ionut br arrchip.fo), Cipridr Vn

ti

(cvaidaaab ucipmedia.ro)

Sedlul
eanu.=:

atii internalionale: http://www.chip.rolch p_ nt edlt!ril: 500010-B.asov Str. N.D- Coced nr. l2

Ed:tura:3 D l'4edia Communications SRL

Secretar de redactie: Cr:stiaa Ccstieanu (crlstlna_cost DVD: l.f e D;rl; 31q-;si'.:n danllaeJvd.roj Grafic5, DTP:

ecpyright; ln Romania: 3 D Nledia Communicatlons SRL Bragov in Germania: CHIP Holding GmbH, l\,4unchen,
Director: Dr. Paul Bernhard Kallen tssN'1453-7079

Arc.

Ba

.:

,:fca_ba a;Afvcl.ro)

Contabilitate 9i administratie: Medeed C.istea, Emanue a NeqL-: Reclama: :-:::_ ::: arlstirn_popo3dmc.ro) Marketingt ::' : :- ;.-: {sofia gfigofeo3dmc..o) Distributiej
(nicu_anghe

:i;:l3dmc.ro)

...: -;.3:.u
-:-:.-i..ct

l,l;i;iiscriso/e,|,Ci].lsi|'j|1icln}a1q14,,.'.i..eXpe.]ia:erc]a.lioi00''/i1f:}|0i.\i2iat{}''i!t;.:|i!t..!i|u|.) pli)Ti:e. ,recjriit iji r dtsr de arl::;/iiic {dnp.:t,fe.ar;l jrrlc!-r:tlii jnj:r )'}!1;aii a;r;'/ticji);: :+: 'natlificate a milterialeler

I oana badesc!e3dmc.ro), N:cu Anghet C;td in ordache (cata ln.iordache@3dmc.ro

|'i'i:'e[ii':)!s3!.;aiii}a.aji1!!Or2pirieitj?visl*aiii{iie|']].s:]/it1']i,..:a.,|.iL!|i;.}|ii4|ei:1i!.!iFt}./aci:ii1-i]:.:)j1,i'.:1
:i::i,lr1alai{3 pr
atlt
t

i],?ge/;

n'i

r/tdoVeJlJ-.1!

;?I

)iiir/il-tr rir

il.'Aiati/eif; i-.r}ltsbanla}itrlili

er g;t r-1s+:eI ir.;t/

LINUX I cH{P SPEcIAL.

INTRODUCERE

- GHID DE ALEGERE
d*#

A DiSTRI
rbl

l*t=

fit,6*
@wc""

&

&

qu+c

J-"*"*. H
WP
''ttr#
qP

1T

*-or*a**

k--""*

hffirymi
:

"f**'

d--

.r#

,.{g.:

F**

btr?t
#
,%,
;.

Dist ributia potrivite

Unul dintre cele mai intim idante aspecte la contactul inilial cu Linux este, probabil, varietatea covArgitoare de distribulii disponibile. Nu gtili pe care dintre ele si o alegeli? Noi vi oferim Ciprian Vaida (cvaida@blucipmedia.com) cAteva sfaturi.
/'lsimplhcautarecuGoogledupiorica- nu mai r.orbim de cele 320 afiEate de troversele,teoriilecor.rspiralionistegiproWre combinatic a termenilor:,,linux", DistroWatch.com (http://distrowatch. ceseleat-erente.
,,distribution", ,,install" va returna cAteva milioane bune de rezultate. Chiar daci incumetati si r[sfolli cdteva din acestea probabil ca nu veti reu;i sa va apropiati de o decizie asupra cirei atr."u"ftt opnlr O consultare a paginii Wikipedia pentru distribu{ii Linux (http://en.wikipedia.

vi

despre ,,titicu"' Linus Thorvalds, precum 9i despre paradigma software-ului ,,open sopdcate urce", incAt nu cred ci are rost si mai treorg/wiki/Linux_distribution, din nu existi in acest moment o variantd in cem in revista vreunul din aceste aspecte. limba romdni), va oferi 16 distribu{ii ca $i 1a urma urmei de ce ar conta toate acesfiind ,,cele mai cunoscute/populare". Tot tea, cine qtie ql, sincer, pe cine intereseazd este ceva, considerAnd cd lista cu distribu- istoria Windor^,'s-ului? Este suficient daci tii aflati pe acelagi site la adresa http:// spunem cd Linux-ul a avut pdni in moen.wikipedia.org/wiki/List_of_Linux_ mentul de fali o istorie cel pufln la f'el de distributions, are cAteva zeci bune. Ca si colorati ca a Windows-ului, cu toate conS-au scris atltea despre istoria Lir-rux,
8
|

,j "u

com/stats.php?section=popularity)... moment in care probabil u.ft'p".uirur" FigCa f e inCOtf O In mare masuri clistributiile Linux sunt ,,Eupentrucinevotez?". similare, ceea ce iace insd, diferenla intre

SCUftE biOgfafie

e1e

sunt detaliile

-si

r-iziunea ,,creatorilor"

faci qi cui sd eremplu, unii le orienteazi cirtre incepitori sau ca inlocuitor pentru \\'indorvs, al1ii 1e orienteazi citre stalii de lucru la birou, al1ii spre calculaei asupra a ceea ce ar trebui sd se adreseze. Spre

toarele vechi care poate nu mai fac

fali

si,

ruleze trpiicalii moderne sub Windows. Unii le pregitesc cit mai complet posibil pentru rnultimedia, pe cAnd allii ocolesc acest aspect in dorinla de a nu crea controverse referitoare la divelse patente.

(fil. snL;i,r, I LINUX

ca urmate a trlturLlr acestor aspecte :i le racern cateva recomanddri, in iirnciis ;c destrnalia pe care vreti
ne-am gindrt

si o datr s-st;::tiLlui de operare Linux: sisteme pe:r::..i ir-rcepatori sau inlocuitor de \\'in.li,-.i.. :lsterne pentru birou, sisteme

t.- :lltttt"tedia gi sisteme pentrlr jo:l:,_

Sd

incepem...

... cu incepdtorii sau cu cei care doresc sd

inlocuiasci Windows-ul cu altceva, fie din plictisexla. din curiozitrte:au pur Ei simplu de nervi. Acum trebr-rie sa o spunem
pe cea dreapti: va 1i ner.oie de o perioadi

nu trebuie si

de timp de adaptare la noul mediu. Dar vi sperie acest lucru, privlti r ntreasa situalie ca Ei cum ati fi tot in Win!-,,-,ri dar ali instalat un skin nou, poate
:r--.: ut.tlc.rlt. poate mai clasic.

Mf

PtC

I{ITWORt{ A59l5TA$!T; Unuldin instrumentele proprii pentru configurarea wireless.

in

rest lu-

.r.-r .:
UII:,.

>:

:;tt-!.. in
-.--

iicelasi ie1,

traditronalul

s;:,:.:' ,
--:.-

,:.: :ir;\".

flffi

pu..

a 1] cel

mai rispdndit dintre

l - : -'. Fl'-:l-.:::. --:- --:.;. - ---tnl af fl .. -,rltplet L: ...- .... in iii:ti,: :--: -: - -':: -: I .: t-:Lrfezenta un alantirr d"a.. : .: - ..-.Lr\r'S XP. O parte din c,.::- : .- .: - t-: r: --rretea, za in aCeaSta cilii:. t : ), _ -:..t cost, acest lucru tlind s- .... . _ - .rJzanoulutilizator:,.C.-::-...-- _- . .:.5uie si platesc? Nu se po. r. : . .. .. Emecherie la mijlocl". Drr..:- .. ' .-.. .-: ntai denrne de a fi nl.r' . . .. ,,-.'--: IIEPIS (www.mepis.org) s, .
L)
(

;,.: .1:terenta Ci --:. :--- -, -:;,. In p1US,

acestea gi se instaleazi cu toate aplicaliile necesare folosirii de zi cu zi a unui calcula-

tor de citre un utilizator obignuit. Popr-r1aritatea mai mare a lui MEPIS se datoreazir in principal faptului ci in ultimi instar"rlir
acesta se poate descirca Ei gratuit, dar disponibilitatea versiunilor gratr"rite este ceva mai redusi qi in plus cantitatea de softr.r,are livrat cu acestea este mult mai mici. Aceasti distribulie se laudi cu faptul ci se autoconfigureazl din punct de vedere al conponentelor hardr,vare (capitol la care dispune de citeva instrLlmente proprii) qi ci dupd instalare totul este pre-configurat in intir.nLrinarea

[!fi[! este insi probabil ur.r brand mai cunoscut, fiind mai prezent in media gi pe Internet. Unul din motive este faptul cd este bazat pe defunctul Corel Linux, cate la vremea lui a fbst o tentativi admirabili din partea Corel de a realiza o distribu{ie Linux mai prietenoasa pentru incepdtori. Celdlalt motiv principal este achizitionarea Linspire (fost Lindows),
care a fost complet sr.rspendat vara trecutd

in favoarea Xandros OS.

Daci dorili si incercati Xandros, este oferiti o versiune de incercare de 30 de

ziie care include gi Crossover Office Standard Edition, o aplicalie comerciali care

rrxrr'.xandros,com).

utilizatorilor incepitori.

permite ir.rstalarea gi rularea aplica{iilor

Windows. Atenfie, nL1 este insd gi garantat ci orice aplicalie va rula; pentru mai multe detalii despre modul in care poate fi fo-

losit consultali articolul dedicat

emula-

loarelor din aceasta revisti. Ca gi M EPtS. Xandros are o serie de instrumente proprietare pentru facilitarea folosirii calculatorului de utilizatori mai pulin aviza\r,

,.\l'
',.,::.:

'
::.
):

un file manager propriu sau o suiti de aplicafii pentru securitate (antivicum ar

rus, flren all etc.).

ii

'i

::1

.t.r'rti,i
:,,:....:t:..:)

'r'l,rl.;:

inceput gratuit
In
caz

:t.:..):;. | :.,,.:l:.
,1,

ri,lil

ci totuqi nu linefi neapirat

si.

pietili

",: ;t)
tr'l l
rlr,,rl
.rlt

pentru sistemul de operare, puteli incerca varianta gratuitd aluififfi de pe DVD-ul ata$at revistei sau una dintre celelalte distribu!ii gratuite de aicl.

ir

rt'.l r:,tl

.frt ii,i.

;|:l',
llr:'r'l;,tll
..:.t:

.a;:::

liffi

ir.lllt;'1 i,lrl
li

tiUEEEE

existi qi in va-

riante comerciale, dar, de exempiu, cea de la openSUSE, delinuti de Novell, este mai
FfN?Ril ?i!C:PAi*Ri: Linux Mint, cu un meniu oarecum familiar.

.|t,.:a:.

i.l:rl,r"

lli,:il
:.ai:.'l,l:

mult orientati citre corporatii. $i oricum, variantele gratuite sunt suficient de bine

':.r:::,, rlltiriil: :il;:|,ll

itt:1..t:) .1::\::'::.

::.1:t.:)

;::1:.1,1,

$
I

I I I I I
I

f
$

I I I I

.l .l
I I I I I

f
:g

xl

I
..: $.
E

-3
.z

xl

kt

f
*

.x 6> Y

5,,

9: x -,1 q ;ao

-& c
o z
L

e I

I >P 6X

rt A'
*t

"l
G)1

.= tu

t. z.

:
@

o o

o
E

.5

:^ : !w: Jft
-o:

l ",2 xl

x .
i r.
.:.::.

-.
.:.,.-.-.:.-.":,.:..r-

=E ffil

:o

,:,

rt . :. il

o 6

k Ei
'. : a. : . :-'
,'"'

=5

*
ii;iil:.iir.,,...,1111

rl
(t,

ixf,
)5x '@

.a

ffi

l! -b

l@ I
I I

[!

I! ,:I

INTRODUCERE _ GHID DE ALEGERE A DISTRIBUTIEI

I : ' :_'i:'ri!'':r:i:'':li
i-_

o serie de drivere pentru pldcile de refea r,r ireless, acestea din urmir parand a fi cdlciiul lui Ahile pentru Linux in acest mo'..)::.,

ment.

Productivitate de birou
Linux-ul este un mediu pentru desktop
birouri, degi ofeo serie de avantaje indiscutabile fafi de Windows gi dispune in mare misurd gi de instrumentele echivalente. Primul avantaj este faptul ci nu necesitl plata unei licenle pentru a fi folosit, incare este deseori evitat in

rl

diferent de num[rul de stafii luat in discu!ie. Acest fapt este insi un pic umbrit de faptul ca integrarea unor stalii de birou Linux intr-un mediu eterogen nu poate fi realizata de citre oricine, acest aspect necesitand o oarecarc c\|crielrt. ceea ce implic[ gi costuri iniliale de instalare mai mari decAt in cazul Windorvs, unde lucrurile stau mult mai simplu. Aceeagi situa{ie intervine chiar Ei daci mediul este complet compus din stalii Linux. A1 doilea avantaj este faptul ci mediul Linux este vlrtual nevirusabil. Existi virugi Ei malware in general create pentru Linux, intr-un numir nesemnificativ comparat cu cele pentru Windows, dar acestea sunt mai degrabi un exerciliu qtiin,tific sau de laborator, riscul fiind foarte mic ca o infectare si se rispAndeasci. De altfel, in acest moment, nu este cunoscut niciun astfel de caz, in care un virus sl fi creat o ,,plagi" cu rdspdndire semnificativi. Cu toate acestea existi insd produse

A l-A Mta*OsOfT: Xandros File Manager, un frate

apropriat al Windows Explorer.

inchegate din punctul de vedere al soft-

ului livrat
o aplicafie

gi

functionalite|i.

(fost Mandrake) dispune de interesanti pentru migrarea documentelor qi setirilor din Windows, un lucru bun pentru simplificarea procesului celor care migreazd din Windows. Acest Iucru este valabil in primul rAnd din punctul de vedere al documentelor, cici Ia capitolul setdri vor fi migrate bookmark-urile din Internet Explorer gi/sau Firefox qi imaginea de fundal configurati in Windows. Un punct in favoarea Mandriva este gi fap-

MlfrftE

rapid suslindtorl, ceea ce nu poate se insemne decat lucruri bune. linta anuntati de cei care se ocupd de Mint este de a produce un desktop elegant, modern dar in acelagi tin.rp comfortabil, direct dupi instalare. Nin.ric nou aici, dar evident chiar iEi atinge scopul intr-o mdsuri deloc neglijabiln, integrdnd in instalare plugin-uri pentru browsere, codec-uri muitimedia gi

tul ci instrumentul de gestionare a fonturiior permite gi importul fonturilor instalate

in sistemul de operare Windows. in

general instrumentele de configurare sunt bine concepute gi chiar uEor de utilizat.

E+ffi are un centru de control, denumit YaST, care poate satisface at6:t cerin(ele unui utilizator incepdtor, prin urmare fiind facil Ei ugor inteligibil, cdt gi ale unui utilizator mai avansat. Agadar, daci, in timp, veli dori sd cdpdtali mai mult control asupra diverselor configuri.ri ale sistemului de operare, distribulia sponsorizatd de Novell poate fi o alegere buni, mai ales datoriti faptului cd aceastd companie este una dintre principalele inovatoare din lumea Linux. DeEi mult mai fragedi ca vArsti, distrib"qa @ pare a fi cdpdtat foarte

iN VARIAT'ITi

irovfi-t:

openSUSE are un instrument de instalare simplu, modern gi...9ic.

'.] ,ta:.;.i:

tr::

:',i;.:..t: ,'|r,:a:;.;

.,tt

ll!i:,,r:i!iitli
l!lj.:1.: ],l,ti:l

{,4i.

ilutj\ jl Ll\ iltrit cotrlerciirle.

pe principLrl .,frirza buna...".

cit si cratLlite,
care il crr irfil cLlm e

.r

lr$ldrivaLrnsx Cmr.ol Ceilr 2{l0g.1 {C*e.}16 tesrbed.lsat.retl

ir:i ir:p:ror: ljeip

,\l

trcilea irvantaj, si ultirrLrl

roi erpune eiici, este laptu1

virtual Irevirusabil,

fc

a$a este lirtual inclesin tructibil fir{a utilizatoluLLri lespectivei stalii clc birou, in mare parte din acelaqi

tTW

ao .r -,..i. i, 'J,: . . AN t\r ,tu il.i.

motivc. Ceea ce inseamnir cii rcinstrrlirrile

perioclice necesare

in

caztLl

\\'tnt|rrvs

clin

"

Ra:)_,$;n

.l

. ar, ,rr,;

| ."1

rr-ii rrrrrlir

e qtiltl nrl,'li. i lll ',rtr',

t;.1 l-C

zultltt irrstLtri :tt.ti tttiii. ..'.f. r'tt,,r'ii rttrti

,i.r1'.. l)rrlL|cil l-icclil'triil. Aeesl ltrcrrr r":r . ll. >i r.ur c(,rl Iro] 111,1 lrttrt itstr]rr';:.ri' .. .,.. 1 !.rt'L \r'in staleazri sau ruleirzlr pc ri:'..r.t1\'ul calcLlla-

putini, irrl pfodutti\ ir,: -

.--tA

s-ir,-lr .- 't,.,r,.r c' rt'(t rr ,! tlr L'tir' r o

.r

tor.
Cr-r

t0ate ilcesteil. -r..1.,,11;i] r'acolilalld

i,rlLrsile;i I.ini.r:t-ulur a.t:t'.i.riiu tit Iucrtr de - . I .'--.'ci.rl pL'nt-r. a:-.r.1.1t(),..r'ala care

. .
. : ...q i-;l:l;:].c,;

:.: :i:.llr::

Cf

I l !t!:..

'I Ir0-:iincl
rt

li:9:: alii:i.il

r,i r'.

-I tVe

$l \-i1ll.'r:'..: ,-\4"i rr,i,

'

i
.

r'Lirr

t::a:ri'::1=liiif Control Panel-ul din Mandriva cu instrumentele proprii.

r'

.. lc si
..illll

llerl-ortttlrl lr a$teptat.

timp stabilitatea sistcrrului nu va fi la ace lagi nivel cu Ubuntu saLr l)ebian. De obi

Di'lr-ibu!iilrcr...
locr-ritoare pentrLr '\\ -.--

ici. in.ri. Jlcgef cJ vcr:iuttii prccedettle . c lei curente eliminii acest ilctor. Impol tant
.

http://fedoraproj ect.org/wiki/YumUpgradeFaq ). Fe.lurr rre u|l J\.illt.l j ilr lJp tr,rl cti este tolosita de ReclHat pcntnl a testrr )i irttplcrttertta dittr.c 1161 1.l11rologii inainte cle il trecute in versruuile comercialc, cr'ea ce pentru utilizator inseanrna cit are la clispozilie (totugi, in schimbul fhptului ca este fblosit ca li cobri) o serie de

itt.cpltot i \e Ir'ct(.r/..
alLtt'li rlc

il\'c\tcit

rti nt.it l'..

alte citeva variante n-tai

1..r,11.

'

personitlizabile. Una dintrc .-. I t rlrrt.t.,LLLil.til l-iirttl t, di>tttr'.

menlionat este taptul ca migrarea de 1ir 0 \'ersiune catre una miri noud se face u$or .i ldri probleme senmillcative (adica r-a rfebui totu$i si consultati intAi notele spec1e

-:r'ice versiunii

la

r,rrrr-ritoarea adresir:

facilitirti, miri mult sau mai pulin vizibile,

ta tle ll.cdHat

care

ploduce qi o varranta cr.rnrerciala Pentru

r-nediile enterprise.
O alta serie cle distri-

bu{ii care se preteaze aici este cea propusi

de Ubur-rttr. Spun se-

rle, deoarece pe lin distribu{ia principala existir cite\.a r.irriirnte cle instalare
gd

.rinr iir 1l Kubuntu

:.rLr

\ul)Llntu.
ote

rir

un

rlesktop nrtrrlcrn cu
o r.1t:r nrilre rlc'actualizare. o nor-rri lersi-

tlirrtl lrusatiL lir ilcarlfc' s.t\c ltinr.

Lrnc'

-\ce:t ltLcrlr lnSc'ilnt

nii.ii

trJ'.

tinrpr-il r-eti

aYea l.r rli:fozitic

cele nrai nLri tehno-

logii, clar rn

.tcelirsi

Kubuntu, unul dintre spin-urile Ubuntu bazat pe KDE.

ILtruux

Ii;rir. sp,lci,trt I13

INTRODUCERE

- GHlD
eii

DE ALEGERE A DISTRIBUTlEI

cru'c irnbun;rtlitcsc c\perientir au nttcliLLl ric hLcr.ir

':., zLrl

in \pecial in stirtiilor ric birlrr.

Stabilitate Ei securitate maximd

estc llr,rr'.r .rctualir eea tltai Popllil;;1 dislribtrtie. cir trr'

lllilre SLtPOrttll corlltirlititlii cstc Io;rrlc eltir-is sr in erlr ntai ntrrltc .../ttt' , .,itit.. . ,1 t1'.1 "1 i,.,1. tct'nrcri spr'crliei Lrrtr-rx-r.r1ui rrr rctul nil ccl irr.11111 () fragin:r (lin
1o ltL nr r.u-iic' L'lrLr n Ir.t.

Downloddhg

A qtiphi{.1 :::j.

interface

tor adm,hirtring

use.s.nd

t*+.

Ctrnsrclur i.r

t\le

u1r

irlilit.ri stnrniticatir rlr

oartae r'\'eniuitltlc l.r'oblcnre s rrL sittrrrtii ivite l-ot i-i lczolr,ate t'elrt tiv Lr5or,;anselr.e iLtr irlt utilrzrr tol sri ii tbst in ,r.ririsi sitLratie f i

itttl

loiLrte bLntt'. lr,ll( (ic ;rtl,,1'l.tt,

() r'ilti Jtil (1. ilt.r.lliln,l .i ..1

+:;:.=::

Noua tema Solar din Fedora 10.

irplicrrtiilt' .,qiltit ric instaiat" strnt

intr un nturiil rirlicltt. Pr liit!,fr

loiltc ilacstcir. L
LrLrr lLr

irre 1ii l.riz:i dLstribu

tc. \ lr ll l', '.'.li'li ;cyit l.tl.ti tiilicii pcrltrtr rr ti ;Ltlu: t: .r-...,., :trtlitr tle LrzabilitrrL. irr

tia l)tbiiln, ailr.r' fsti' renlLnrrlri clr iur|Li zirntl Lrrrul tlin ctlc urai sllbile sistente c1c ()|aru'r' llt orrt e.tuelri, l.'buntLr nu se pfe tc.r,/J t(ttuSi ori..rIui ufilLZ.lt()t. llintl n-r.ti deql abir potriyi t l.ctt tru Lt f ll ir.ltoli j rttedr i.
1'q 11tu .r i rn..iiiur i. \rr in ultinrii instantit .rs rcconrancla ilt ila!'J\l:1 altsiliLilr'. rllsitsi lrl. in

celeleiait, Lt r.l
f

:i

icitrl ac,-''i.r

nLr

iritlii enLlilralille, clrir' :ireli re vt'rri lrilri lrispiatl. i)itr

(.ci .ic 1.r I )eirirrn sunt chiar cr tl.' \oi i()si ailnrl r inc r trrbtr clc stcttt'itate 1i slrrbiLit.Lt.. .r.e5l lrrpt liind Oslintlit
conlor-tLr1. tr-ern elc i-caf

ila.'ilstL

i'ri. I'i..lllllal r,t rltr i tti lr ea llt ilis p,,.-..i. \'r!..: 1,,zitr, ti rir..,r,.,lar tiiol i)utca |r olic;uc rin i.rl

intilzielcir cr,i.l lrrniir lurisnt'ii tclci nriri nla r crsirrnr -i.0 lrrnni'l diitoIitli lllo-

rlr..rl

culatolr cl. i.r' ,rlre ie vrti incc|i:i (l;tr cLilil

spune urr r L'.lr ntil. r iillrltil insir ia r |e nrcrr Iui). L:r. n,..i rr,,tli o clrt:liLLlt.' ,-1e conf iqrr rrtre. t1c. ^'.i,Jlr L. tr'liLl tli'tribrrtier itcliintl

zollt'i ,.r.r ll qlrt.r aJr(l !' qilti]", ].ucIu crtre cle lrltl.l nu \a r1rl.lll.l.r rr crrzun cour(] lcl ale, rczi ulelt'rer:iirni mirloLc clc \\Iin clor s. ]enslrte lr.t:rinli e .r totttl sii llc clcctir'

qltl

spt'ci.r1

tlalolilri

r nLr-rtikrr s.tlc

in :tab,tjitrt

i:crlor'.r

:r rhier':. j .-.rzLrIrl.' ..gratuttc" ctLnr ar e Lr .iciul :itL,1. lensari lir 6lrnri.

ll

,-@@
@-::::-.... :att:@

Multimedia pentru
f

iecare
ctr
t

l.lt orir irctttalii l,ittux

Porte tacc 1i{i

[rlro oricfirci opcraf

r.rni nrtritinrcrlilr nro-

tlcnrc. E dlcpt ci ttccst lucru nu tfil vitllrbil rrcunr ciilir lr

lrt-tt

:i iii unelc riist libutii

rrrr oleLi:. ..rlc .r gilta'' eorlec r-Lrilc srru apiicrr{iilc necesalc. A5arlrrr rlacI areli Lnr cal-

ir.rllrtor acasii pr ailre,

l)r' liinga clirsicele rrplicatii clc c nrriil, l)!'()1\'jcr- tr cLr sirLr

f)t.()acsor tle lc.'.t. tlo-

liii si ar.efi si |1;5il',ilitatca de rr yizrraliza

O adevaratd sta!ie de lucru audio.

Lrrr tlli.rr. Lrit

l)\'l)..r

14

LINUX

asculta muzica sau ir descirca ;i gestiona pozele de pe camerir tbto digitala, cele mai bune .rlegeri pe c.lre le p.u1g1i lace sunt Li-

nur ]irnt. Ubnirtu

:.tr.t \landriva. ca sd numesc doar a.r-ia\ .'.. este jnsa sinsura din cele $ffiil prll'-p., i "' .ri,'.rra r.r.in>taleazA co-

dec u:rie n.rultimedia gi suportul pentru redarea D\-D-urilor. Deci dacei vreti si

evitali orice acliune suplimentarl ulterioard instalirii, nu mai stati pe ginduri gi alegeli-o pe aceasta. Pentru a instaia pe Ubuntu sau Mandriva toate aplica{iile gi codec-urile necesare va trebui sd urmali nigte instrucliuni relativ simple: https:// help.ubuntu.com/community/Multime-

dia (pentru Ubuntu), http://wiki.mandriva.com/en/Docs/Desktop/Multime6[EXtsOX: Simplu, modern si foarte elegant. qi

dia/\'ideo (pentru video pe Nlandriva)

http: rr'iki.mandriva.com/en/Docs/
Desktop -\lultimedia/Audio (pentru aui1p pe I'1,,:'.:: .
--.

purideni;asia-=-*.:.. - . : - :,::;i.rlizate
nenlrrr nrn,ir', ''HTPC (Home
:

Media center si producf ie in aceasta;,,.-s.-.:. . .' ::,, io'.rir ti:-:t(lll(

tnr rrtcrdq:r.rd r -r\r',,/--5"rF - :' : este Ullii tlln e1e Sl'al'ir:a!lile (i : CD...r Lirtllc r.L ..: tr.nLti .- .'. .. .. ' .i.tcllr J. r,lcrdrc ll(,Ll !].lii jl'' . -..-

Thqi:.: Pentru ultimul clir.r:,=. = - .: numitele,,rnedr.: iclrtq' .:r:

.

.,,5d

rn:i atit Je nri; incit vJ i.uir.. .. .:.... -pe un stick USB de 64 de IIB lr ,,:i::.nea. se poate inLegra chiar ,i ..: :..::'. -.r aceastd ,,distribulie" astt-el inc.:l .:: nrrmentul cAnd acel CD va fi introdus ::: .,r'L' ce calculator ($i restartat pentru J.: . -:( mul sa booteze de pe CD) redale,r .. r: -r.i
a

clipurilor audio

sau

lideo

este g.rr.ir;:.rri.
si

fTUDl0 MUITiMtDIA: ArtistX 9i instrumentele de produclie video pe care le pune la dispozilie.

O alternativa viabili este reprezent.Lt:r

de una din distribuliile bazate pe popuLa(bazat pe L bLrn rul MvthTV:

tive chiar qi pe calculatoare mai vechi. Un

mlIilEE (bazat pe Kubuntu), [@! ',EEl ibrrot pe Knoppix)tru ilIlEEE

tu),
(bazat Pe Fedorn). Acestea sunt ceva nrari

EtrIlfis

aspect interesant este faptul

ci

poate

transforma o relea de calculatoare intr-un

cluster bazat pe openMosix [![@@ ft este insi op{iunea cea mai potrivitd pentru produclie multimedia in general, nu doar audio sau video, deoarece sunt incluse qi instrumente pentru animalie 2D

sotlsticate gi dispun de mult mai multe .-.,..-.. -.. GeeXboX, fiind ^^.rL:r;,i.i tLrllIl-rrrl cLL !u PUJlUlllL!LLl practic Ei sisteme cie operare, neavAnd doar fur.rclia de ;.1i1,'.r multimedia, dar sunt gi mai comphcirt de instalat Ei administrat prin conpara\ie. Segmentul de proclr.rclie audio/vldeo se poate bucura de o ot.erti destul de generoasi cind'ine'orbir cle Linu". fiEm este conceput ca un Live CD, gi poate rula cu latenle mici gi perfbrmanle semnifica-

editare gi produclie gi in domer.riile grafici, video gi ar.rdio. Are un dezavar.rtaj prin prisma faptului cd este dezr.oltat de o comunitate care are ca limbd primarl spaniola, ca urmare este posibil si nu aveli un acces facil la documenta{ie (aceasta in caz cd nu vorbili lirnba spaniold). Menliunl mai -e'lti Ei fif@ft,

fonturi. Instalarea sa este clin plcate ceva mai dificila, cu toate

sau 3D sau editare de

[@, gE@ [UW@$iEEEEIE

A

acestea, dat

otlcial

cd este bazat $i suportat de Ubuntu, nu veti avea dificr"rltdli

fiind

juca sau a nu juca

in gisirea ajutorului sau docurnentaliei

imbina ideile irr.nbelor distribu!ii tocmai meu!ionate
necesare.

il!ffilE@

Rdspunsul este relativ sirnplu, daca sunte!i un ,,gamer" inriit sau obignuili si vi dedali la astfel de activitdli, efbrtul de a migra spre Linux probabil ci nu iqi are ros-

irstf'el cii este Lrn Live CD cu

optillni

de

tul, ori instalati separ.rt Lir.rux-ul gi lineli

I LrNUX I cHlP

$i

spectal | 15

INTRODUCERE _
-iJi3e-i=r::-=:=:ry=!irf

,i*t4ril@rrw4in'w4ff

HID DE ALEGERE A DISTRI

UTI EI

Windows-ul pentru astfel

de,,momente", ori rdmAneli pe Windows. Principalul vinovat pentru aceasta situa!ie este renumitul DirectX, dezvoltat

delinut de catre Microsoft, care evident nu are o

gi

varianti sau implementare nativi in Linux. Daci vi intreba{i despre jocurile bazate pe OpenGL, ei

bine acestea ruleazd fhri probleme gi unii producitori chiar oferd clienli pentru Linux, cum ar fi Bioware pentru Neverwinter Nights sau Epic
Games pentru Unreal To-

urnament 2004 (Unreal

Tournament 3 este in lucru de asemenea). Pentru jocurile DirectX existd: emulatoare gi anume Wine sau Cedega (bazat pe Wine, dar comerci-

NU NUMAI MUZICA: Degi numele pare a indica focalizarea pe domeniulaudio, Musix+GNU Linux este una dintre

al). Dar de multe ori procesul de instalare 9i

fi indelungat
intr-un
egec.

solu!iile disponibile pentru produclia multimedia.

configurare a mediului gi al jocului poate Ei dificil, Ei se poate termina

Existd: o

litate ca cele de pe platformele Windows. Daci dorili sd incercati o distribu[ie care pre-instaleazi o serie de astfel de jocuri

Dacl vreli

sd

incerca!i Cedega acest pa-

gami destul de largi gi de jo-

puteli incerca
sau

chet va rula ftri probleme pe principalele distribulii enumerate pind acum. Cedega afirmi cd are o listi de peste 40 de jocuri

curi native in Linux, deqi nu la aceeagi ca-

certificate, care ruleazd fbri probleme (prea mari), printre acestea fi-

ind Spore. Prince of Persia qi Bioshock. Cit despre varianta gratuiti, gi anume Wine, daci aveli ribdare pentru a strdbate prin documentalii gi forumuri,

vi

doresc mult succes.

Pe
puri

toate gusturile
atatea concepte gi scoacestora,
a1e

Am trecut prin multe distribu-

!ii ti tot

fhri a pitrun-

de prea adAnc

in niciunul din

aspecte. Se mai pot spune multe, dat6: fiind aceasti varietate generoasa de op(iuni, insi cu siguran{i veli gisi in recomanddriie noastre (care din aceleagi

motive nu pot fi considerate ghidul final al distribu!iilor Linux) o distribulie pe care o ve{i considera potrivitd cerinJelor
qi dorinlelor personale. Nu ne

r[mdne decAt si vd donm o ,,noui" experien{i piicutl gi

JOCURI: Cedega, pe openSUSE, rulAnd

Battlefield2142in window-mode.

cel pu{in la fel de interesanti.

16 | ftrrp sPEcrAL I LrNUX I

a.

INTRODUCERE _ PRIMII PASI IN LINUX

Concepte generale
Ce este un super user? Ce inseamni drepturi de acces? Ce este Gnome sau l(DE? Ce inseamni

Swap? Acestea sunt numai cAteva dintre conceptele care trebuie

in{elese.

Mihai Mancrache

/\ cest articol i5i propune sd fie nu atat l{un indrumar practic, ci mai degrabd
o explicare teoretici a conceptelor de bazi in Linux, flri de care intelegerea celorlalte articole ar putea fi destul de dificild. Puteli

si folosili acest indrumar teoretic ai ca pe un glosar de termeni la care si vd intoarceti in momentul in care, abordind o problemd practici, vi lovili de un concept care vi este strdin. Articolul nu igi propune si trateze exhaustiv conceptele, ci si vi faciliteze explorarea sistemuiui Linux gi eventuala tranzilie cetre acesta. Se presupune, oricum, ci veli instala o distribulie destinatd publicului larg gi nu una ezoterici, destinati administratorilor de retea.

Utilizatori
Fiind un sistem de operare care descinde din mediile cu utilizatori multiplii (servere, relele etc.), Linux are o politici fermi de securitate cu care va trebui si vi obignuili pentru a putea folosi sistemul. Linux suportd in mod nativ, de multi vreme, conceptele de utilizator qi grup de utilizatori, in funclle de care se definesc drepturile de acces la memorie, 1a periferice gi la figiere. Fiecare utilizator are drepturi lin.ritate de a accesa gi modifica sistemul, in func[ie de drepturile individuale sau ale grupului din care face parte. Putere deplini are doar utilizatorul roof, numit qi super user. Cum vi va afecta in mod direct acest lucru? De pildi, spre deosebire de Windorvs XP, dar la fel ca in Vista, veii constata cd o mullime de sarcini de administrare vor cere o autentificare in plus prin care veli dobAndi temporar drepturi
de super user. Degi sunteti, evident, admi-

ATRACTIV: KDE, unul

dintre mediile grafice din Linux.

drepturi de root. Pentru a simplifica lucru-

Authe$tlcate

rile, uneie distribulii moderne (de pilda

Ubuntu), au contul de

systeffi policy prevents modifying the confi guratien

An application is attempting to pertorm a* actlor that requires privileges. Authentlcation as one ot the userg helsw is required to pertorm thlg actlgn"

root dezactivat gi

ad-

ministrarea se face tot prin contul curent, de reguld dupi o autentificare suplimentard cu

gogu,,, {gogu} &ssvrord for gogu

aaaaaa

paroli. TotuEi este posibil si intainiti distribulii care foloaceeagi

sesc stilr"ri

gctans

vechi 9i vor
AUTENTIIICAREi Sistemul solicit5 introducerea parolei pentru

nistratorul propriulul PC, sistemul operare vi percepe diferit in postura

de de

solicita o autentificare cu parola de root cA,nd

incercali sd executa!i

oblinerea drepturilor de administrator. in cazul acestei distribulii

bazate pe Ubuntu este suficienti reintroducerea parolei obignuite.

utilizator obignuit fali de postura de root. in mod ciasic un administrator de sistern

foloseqte

sarcini care reclami

privilegii sporite.
Iatdr

doui conturi: contul root

cu care

executa sarcinile administrative gi un cont

de utilizator obignuit pe care

il

folosegte de

pentru sarcinile comune. instalarea

de ce, 1a instalarea sistemului de operare, vd pr-rteli confrunta cu situalia de a aiege doui parole, una pentru contul de root gi alta pentru contul obignuit de lucru. Ambele conturi

deschideli o sesiune grafici folosind user-ul root. Aceasta deoarece sutele de

aplicalii ce compun un desktop mediu vor mla cu prir.ilegii de root, ceea ce presupune un risc foarte mare de securitate. Apoi, olice ac\iune (de pildi de a gterge din greqealir tisiere esen{rale din sistem), poate

programe noi, adiugarea unor utilizatori noi, crearea de grupuri, configurarea sistemului, toate acestea se pot face doar cu
18 | ftrtp sPEcrAL I LrNUX

vi aparfin, insi contul

de

root

este strict pentru sarcini admir-ristrative gi

in nici un caz ttu este

lecon-ranclirbil sii

a\-eil
r.r

.onsciinte dezitstrlloase. Este

.'rLrt e n

bir-re qi

Ir:r.r :,:.',,t

d.rl:1.',,.'.

a;::r':

cir{i folosir-rd contul rtbisnLlit gi sa vi realltenti tl

: .;

.,' .....:

...Lcntul o cere pentru a \a

iLill rl.l .:rllfiorar dreptuli ca l'ispuns la

- ,-::--. .lLrmneavoastrn (de pildn instaia:-.-. .:; r.rtri programe). Daca este absolut :-.i-.sar sa deschidell o sesiune cle lucru ca r.f ot o puteti tace folosind consola.

Grupuri
Grupurile sunt o ntodalitate de a oleri
drepturi de acces identice rnai rnultor uti lizatori. Ur.r utilizator poate farce parte din
multe grupuri, insa intotdeauna api:trline cel pu{in de un grup gi anume grupul
t-nai

proprir-r. Cdteva grupr-rri starndard pe care 1e pute[i intilni (in fi-urclie de distlibulia rr Lir-ir-rx) sttnt: wheel (grupul acltnirristra
.--,rr''. rrredlrr (qrupul celor ciue

illl

ilcces

'-

:--.-,:

i\taillc'1.
rl;-:*5*ti!: Interfala de bazd cu sistemulde
operare, potrivite unor sarcini administrative.

ltcflr rr/'L :.

..-'.
,-...

sllnt proprii tiecirr-ri figier qi clirector in

.

zatoriiol i.:.r-;

- :,

ptute

tr"rl sa tblose.rsa.l

xiunea la Grupurile au un rol

rmportant tn stl'Ltctura sistemuiui
c1e

.rr::rreteilJ ct.,

!i

delinesc interactiunetr pe calc u1t

utilizatol poate si o aibir cu e1e. Eie se stirbilesc indiviclLlal pentru cele trei stari:
user, group
,si

other.

De exenrplr,r, presupunem ci tigierul

cor-rtabilitate.txt are ca proprietirr utiliza

secu-

ritate gi

stabilirea privilegiilor comune.

in

De exemplu, pentru a oieri dreptul de a lucra cu imprintanta in

toml Gogu;i irpirrfh-re gnrpului econonric. El poate sa aibii stabilite urnritoarcle clrepturi cle acces: proprielarul (user) are r.oie sa-l modiflce gi sit-1 citeascit, cei clin grr,rpul ecorromic au r,oie sti-l citeascri
.1,.'" ;."^lr;,,r;l;,rr,,.; dirr rr(rirl\ttult
ltj,41.!sr.,.

multe distribulii exis

ti grr-rpul printeryi toti utilizatorii care

-,,.,,,.i..;,,,,,-1.-,,.r (tLt tlllt ull (trcl llLl

gi r.a putea cleschicle

i i.'

rr: Pute!i configura utilizatorii

9i

grupurile din

nsr-rpra

iui. Utilizatorul Anca firce

parte

ferestre ca aceasta. in imaqine este utilitarul oferit de Gnome.

ur-r figier in r.rna clin irceste trei (tategorli: user/oyr'f er (propl-ietar al lisierului), group (ftili7.rtorr.rl ftrce parte clin glupul dc'clarat ca grr4) proprietar pentru liqier), o f/rer (niciur.ra clirr sitr-itr{ii1e an terioare).

din grupul econonric

alrarlir.r grupului se bucuri de acesl clrept. Incidenta pe ..:r.. rl veli avea cu grupurile vtr fl minimrt in :"zul unei clistribulii pentru PC ;i a nrc,.ir-,

trrlii de

figierul pentru a-l citi, dar nu va pr-rtea sa I r-nocliflce, cleoalece se inscrie ir-r categoria groltp.UtllizLttorul George in schimb, cale r:rr l:r, r n.trlp rlin oIrrrrrtl r'rOltOtttiC, nU

utilizatori nu este o st1l.l--,.. de care va veli lovi probabil prea curjn... De obicei sisten-rul vine gata confisur.::
ca grr.rpurile de

pentru ca utilizatorii sa se bucure de toai. prir-ilegiile norrnale pentn-r un desktop Drrcri veti intra, cle exentplu, in meniul cLc ..r.. r'.tr'.rrc .r unrlrtrril,'r', rcti redc.t ..

Drepturile cle acces asupra unui liqier' director sunt ulmitonrele: drept cle ;itire, cle scriere li de executie. Acestea
:rrr-L

['()Jlc nici s.l vizrt.t]izcur' *'r'rtlirtrrtrrl. rrici sa-l n-rodifice, deoarecc se ilrscric in categr>ria other. Politica de acces ia iigrere este un arlt lrLartL irttPorlant tlr lLt.tt irt .,rl1ridgr;11c', .lL

!--,-.ttli...\'otstri, ca utilizator, faceli deta

f tt .. .t1l1tr o ntultinte
cle grupr-rri.

LUCRUL IN LINIA DE COMANDA

Degi este perfect posibil sd nu ajungeti la asemenea situalii, existd riscul sd vi confruntali cu lucrulin linia de comandi in anumite cazuri particulare care in ultimul timp au devenit din ce in ce mai rare. in modul consolS veli experimenta interacliunea cu shell-ul de Linux, care este interfata cea mai

Proprietate gi drepturi
0e acces
Fiecnl; -jsiel alc cLept proplietar un utilizator sr -'-....rtinc cle tLn qmp de utilizator.i. Lltiliz.irt,rri
LutLli slslent se gisesc irt rapor t

potrivitd uneori pentru anumite

sarcini administrative.

in acest mod de lucru nu existd o interfali graficS, existd doar un ecran negru in care veli scrie comenzi ti calculatorul vd va rispunde - similar cu modul DOS din sisteme
Microsoft mai vechi.

LrNUX I cHrP sPEciaL I 19

oarece reprezinti un aspect nou, cu care un utilizator de Windorvs nu se confrunte.

/et c/x11/X: e:
s

r'
:r3ed by drspLay mandgers
s

Shell
Interfafa nativi a sistemelor Linux este una de tip consoli unde interacfiunea utilizator - sistem se face prin linii de comandd. Degi pentru o distribulie pentru PC mediul grafic este o necesitate, in spate se

globat Xsei:::- ':.q

ard xrnit (startx)

sId: Xses!:0': !61 te

=A5e55tCr

2005 l2-27 01.201552 dnusinolv

afli intotdeauna un

astfel de shel1. Accesul

la interfala shell se poate face Ei din mediul grafic, apeldnd consola de sistem prin utilitare asemanatoare lui Command Prornpt din Windows. Limbajul pe care calculatorr.rl il inlelege este limbajul Shellului, format din cuvinte chele, operatori etc. gi guvernat de o sintaxi proprie.

* pretty prlnt fressages of orbitrary lengthi use xmessage if it * rs avallabLe and SDISPLAY 1s set I s'" [1E5SAGE="sPR06NAi1E echo "sltlFSSAGE' I fold -s -\i 5{C0LUl'4N5r -80} >62 1f | -n "SDISPLAY" I && vhi(h xmes5aqe > /dev/nutL 2>&1; thef echo "sItESSACE' I fold -s -\r s{C0LUI4NS:-80} I xfressage -center -frLe ' fi
ssage nonL O { # pretty-print messoges 0f arbltfafy length {no trarlrng ne\tl.rne); use # xmessdge if 1t rs avartable dnd SDISPLAY is set HESSAGE-"sPR0GNAfiE : s'" e.ho -r "SMESSAGa" 1 fold -s -u 9{C0LUHN5r -80} >&2; 1f [ -n "sDiSPLAY" ] && \rhich xmessage > /dev/n!11 2>&1; theD eho n "sl4E5sACE" I fold -s '\r s{C0LUl'lNSr'80} | xmessdqe -center 'flLe fi

ssage O {

Shell Script
Un
elemer-rt omr-riprezent

rrornsg

# exrt script
sessa0e " 5',"
xi:
Frie

vlth etror
\ x**01

in

directoarele

..l .

ua5;qei

EI

sistemulr,ri sunt scripturile pentru Shell, figiere de comenzi interpretate, asemanitoare fiqierelor .bat din Windor'r.s. Ele conlin comenzi adresate sisten-rului gi sunt

interpretate de cdtre shell-ul de Linux, folosite foarte adesea ca scripturi de ini!ializare gi configurare.
SCRIPTURi PENTRU SHELI-: Fisiere de comenzi

foloslte in general pentru sarcini de ini!ia-

ei interne prin folosirea ur.rui spatiu

de

nll e Lln sistem de operale intirn legat

de

lizare, configurare etc. Limbajul

pentrr"r

Shell

Linux este mult mai avansat decit limbajul de comenzi pentru \\rir.rdorr.s, iar aceste scripturi reprezinta de rnulte ori
adevdrate programe, fbarte complexe.

stocare extern, de obicei hard disk-ul. in Windorvs nu se creeazi o partilie noui,

dedicati acestui scop, dar in Linux

este

metoda cea mai frecventi. Aceasti parti{ie poarta der.rr,rmirea de parti{ie de srvap gi intri ir-r adr-ninistrarea sistemului de ope-

Programe executabile (binare)

Executabilele de Lir.rux sunt echivalentul fiqierelor .exe din Windows, insi, de obicei, nu au nicio extensie. Ele nu pot fi ruIate sub Windows, dupa cum nici programele de Windows nu pot fi r ulate in Linux

rare. De obicei distribuliile igi aleg la instalare o valoare optimd in funcfie de capacita{i1e hardware ale calculatorului gi in

nrediul grafic. Sarcinile sale fundamentale pot fi duse la indeplrnire qi fira o asemer.rea interfa{a. in cazul acesta, mediul grallc este doar o extensie tr sistemului de operare. De aceea este bine sd facefi o distinclie intre ce desktop mediu folosili (cele mai populare sunt Gnome gi KDE) gi sistemui de operare. Bineinleles cd, un Linux modern vine echipat cu un pachet care

general nu este necesar si modifica!i aceste valori. Chiar gi un tigier poate fi folosit ca zond de sn'ap insi varianta cea mai co-

asiguri o interfali grafici evoluati, insi

legitura intre
ea gi sistemul de operare este atat de strAnsi ca r.rux

nu in Windows. O con-

muni
>X

este cea a partitiei.

fhra un emulator adilior.ral (cum ar fi

Wir.re).

ci pe acelagi Lipute{i experimenta mai multe medii grafice Ei puteli alegeti unul care vi convisecinld a acestui fapt este
ne mai mult.

) Kernel
Desemneazi nucleul sistemului de operare care asigura funclionalitatea vitala legati de memorie, procese, semnale, sisten-rul
de figiere etc. Kernel-ul este comlln tuturor distribuliilor gi este ceea ce face de fapt ca toate aceste sisleme de operare sa poar-

este engir-re-ul grafic pentru Linux, cel care oferi aplicaliilor o intert-ali: de lucru cu funcliile de afigare gi input. Nu are un

echivalent foarte uqor de glslt in Windows, deoarece in Windorvs modul grafic este inerent, iar aceasti funcllonalitate e asigurata chiar de sistemul de operare.
Este de fapt un server pe a cirui funcfionalitate se bazeaza toate aplicaliile din mediul grafic.

Gnome Si KDE Exista doua n.redii grafice integrate (desktop environnrent) cele rnai populare la ora actuali pentrlr Linux. Alegerea unuia din-

tre cele doufr reprezinti o chestiune de gust. i\laioritatea distribuliilor suportd ambele, deEi vin in pachetul de instalare
doar cu una clin ele. Ambeie sunt Prietenoase si stabile la ora actuala. Aceste pachete sunt insi mult mai configurabile decat intert-a1a grafice din lVindows qi pot fi personalizate mult mai u9or. Aspectul gi pozilia meniurilor, dimensiunea tcon-urilor, setul de culori, animaliile ;i sr"rnetele pot fi schimbate destul de uiior pentrLr toate aplicaliile. Schimbdrile

te denumirea de Lir.rux. Kernel-r-rl de Linux suferi in permar.renfi imbunita{iri qi noile imagini sunt incluse in upgrade-urile distribu!iilor.

) Mediul grafic
Un mediu grafic este de fapt ceea ce un utilizator de Windows XP sau Vista s-a obiqnuit sa identifice in mod eronat (in ceea ce privegte Linux) cu sistemul de
operare: ferestre, icon-uri, butoane, uri etc. Spre deosebire de Windol's,

Swap

Numeroase distribu{ii de Linux creeaza la instalare o partille de swap. Swap-ul re-

prezinta o metodi de extir.rdere

20 | orrp specrnl I lttrtux

menori-

n.reniLinux

cirlcultrtorr,rlui. Acestea pot fi accesate sub tbrn-rii cle fiqlere, cor-rfcrrrl politicii Lirrux I .- . .'-. (, :.-, .-r-.'. ... llltql rJLi !Lr :islcrltrl til rrriri !rg 11
frd)LrJ

.rl

tt!

Eie sunt clenun.rite clupir o logi calculatorului, etlcienta, clar neprietcnoasa pentru un utilizator uman 91 cle aceea o si explicir-r-r citeva dlntre ele, cLl care e posibil si vi intiihrili mai tl'eo'er.rt. Mediile de stocare de tip CD-RONI sau hard clisk 1e pute{i gisi in cloui categorii: cele pe magistrale IDE se vor numi /dev/ hda, /dev/hdb, /dev/hdc etc. Cele pe magistrale SCSI se l'or numi /dev/sda/, dev/ sdb. /clev/sdc ctc. Cu altc cur inte f rrtcti
cn tr
ar

unifbrmi.

SCSI 9i Ia /dev/sdb CD-RON,l-ul

er r /dev/sdn Ji'. ul fix lrt intt rlrta tot pe

f

., ,",

SCSI. sarr I'uteli avea lrr ldellsda plirrrul

disc SCSI iar la /dev/hda un CD-RO-NI

IDE. Sau, un caz mai cornplex,
r-rn clisc

.;f,,
:,'
cum ar

llx

pe IDE (/dev/hda), un alt disc flx SCSI

(/dev/sda)
l:irirrfrartepopular'mediulestegraficimplicitpentrunumeroasedistribu!ii fi -o- ":- - =: ' :=do a.
-'..

9i un

CD-RON{

pe

IDE

(/dev/hdb). N4emoriile USB le r.e{i gisi mapate de reguli tot in lbrma /dev/sdx. De relinut cii identificatorii cle rlai sus reprezinti cloal discul in ftrrma rarv (neparti{ionatir). Pentru iclcntiflcarea partitiilor, 1a deur-unirea cle mai sus se r-nai adaugi un nurntit cale reprezinta nunralul partiliei. De c\r'nrflu. prirrr.r paltitie tlc p.'prin.rul disc SCSI r.a purta denumirea de /clev/sdaL. A cioua parti{ie /dey/sda2. Prir.na partilie de pe o mer.norie flash LiSB

pot fi destul eis

,.:.

desktop-uri KDE. ...

deloc aseminitor lcril( J.rca rrtiliz,tt,'r siv de cor-rfigurarea lor. PenlrLr a putea alc-.' da cea mai buni este sii le
.

,: : --. f i .. ..

,., .:Lruii
.. ,..r'.tte
.

r:

J1

Denumirile echipamentelor hardware

Probabil, in cursr-ri unei instaliri, a{i

intil-

..
'
.

.r.

pe .rrrrinJr'ur. Totu;i. tcr '.

Ji.tlihLrtic illc un.l.lirt r.rr'i.Lr. iirpl1.1,r. il.l.t ltil in.,,LIr"i .. ...

este suportata. si r-naioritatctr

clenumiri bizare, ca /dev/sdal sau /dev/hdb. Pentlu un utilizator de Windou's obi$nuit cu C: Ei D:, aceste denumiri pot pirea bizare. Ce se ascunde in spatele acestor denumiri qi care este logica lor? Particula /dev este de lnpt o cale cle di:'

nit

c1rs:-

ector,

c1e

rlari suportir antbelr..

n-raDate toate echipamer-rtele

fapt chiar clirectorul in care sunt hardware a1e

rnapati pe /clev/sdc, vtr ti /dev/sdcl. Pentru a face o paralela cr-r denunririle date de Winclorvs si luim urmatolul exernpiu. Un disc fix IDE irre doui ptrrtilii care in \\rindor'r's apirear-L ca C

;i D.

Cel n.rai probabil

gisi in Linr-x sub denun'ririle de /dey/hdaL { /dev/ hda2. CD-ROlvl-ul SCSI care in \Vindolr's se nllnlea E: r'a tl
le r.eli

iJentiiicat prin /dev/scla.

t,tr

sistemul de figiele i1 r.e{i putea accesa efectir. prin /det/sdal.

,,

Alternati-

va ia Gnome,

meoiuigrafic implicit pentru

Knopplx, cat
gi

peniru noile distribu!ji

nanir
r'lo<L t^n

Tern-ienii ar,r fbst enumerali, nu neapirrat clupii o ierarhie precisa, sau cLl pretentia de a dezbate unele aspecte in pro funzime. I'lai degraba s-a incelcat explicarea unol no!iuni, jr,rdecind probabiiitatea de a vi confl-r"urta cu ele. Trebuie men{ionat faptul ci preocuparea generali a dezvolta-

sistemut oe operare B5D;

PcBSD si

torilor

de

distribulii clesktop a

fost evitarea situaliilor in care utilizatorr-r1 trebuie si se con

Desktop

BSD.

irunte cu sistemul
I

c1e

opelare.
121

LINUX

lil-lil iirrilat

INTRODUCERE _ NAVIGARE PRIN LINUX

Explicarea directoarelor de sistem

Pierdut accidental intr-un director cu nune interminabil? Va oferim cAteva informalii pentru Mihai Mandache a vi putea intoarce de unde ati

pornit.

pentru un utilizator nelamiliarizat cu I mediul Linux, ierarhia de directoare a

sistemului poate si par6, stufoasd gi greu de infeles, De9i, in majoritatea cazurilor, un sistem Linux modern poate func{iona fhri

a solicita asemenea cuno$tinte din partea utilizatorului, un mic indrumar v-ar putea fi de folos in situaliile mai dificile.

ArborescenId
Ca in orice sistem de operare, sub Linux figierele sunt stocate intr-o structuri arbo-

rescenti. Riddcina acestui sistem este directorul specificat prin calea absoiutd ,,/". Aceasta inseamnd cd toati informatia care poate fi accesatl sub formd de fiEier se regiseEte intr-una din ramurile sau subramurile acestei riddcini. Daci dori{i neapirat sd identificali aceasta riddcini cu un

echivalent Windows, putem spune ci echivalentul logic ar fi My Computer. Cu toate acestea, in Windows, obiectul virtual My Computer poate li accesat doar din mediul grafic Ai nu are un corespondent in linia de comandi, deci are un grad mai
mare de virtualitate decAt directorui

cini ,,/". in Linux, directorul ,,/" poate fi

accesat gi in linia de comandd Ei este punc-

ridi-

tul de ret'erinld central al sistemului. ir.r linia de comandi puteli ajunge in acest director prin comanda <s,'. Dacd folosili un

r.ravigator al rnediului grafic aceasti riddLcini este simbolizati de obicei prln folderuI FiIe System sau Roof sau altceva asemi-

nator.

Directoarele utilizatorilor
in directorul [home. De ob\cei, poarti chiar numele utilizatorilor: de exemplu, /home/
Se gdsesc

subdirectoarele acestuia

george este de reguli directorul utiiizatorului cu numele de login george. Aceste di-

rectoare sunt destinate stocdrii fisierelor

NAvIGARE vlzuALA: Browser-ul de

fi;iere al desktop-ului Gnome

ca Windows Explorer

este

intuitiv ti are in mare acelea;i facilititi

FISIERE ASCUNSE:

Navigatorul pentru Gnome

afigAnd figierele ascunse ale directorului personal.

221cvlp

sPEcrAL I LI

*ti*le4I{*ft!i.=I*!*i3:felq<l'it^.: i-rm:nrlor,,nnrogramfoarteutilgi rapiddestinatorganizdrii fi;ierelor?Aceastaesteoreplicipentru

Linux, sub Gnome.

personale qi de oblcei, pentrlr r.1]] ,-,. ohi.rrLrit. .llIl \in{r.r'r . riirc..t'uL. .

stocare externe) care pot face

fi scrise. Exceplie utilizatornl root, super user-,tl, direc-

Directorul personal este locu1 in care

vi

directoarelor .oresfrunzatoare n'lea-

torul acestuia fiind /root.

puteli stoca documentele, muzica, filmele, intr-un cuvint toate figierele ce vi aparlin,
restul sistemului de fiEiere fiind men{inut de citre Linux pentru scopuri administrative, fiind accesibil doar utilizatoru\troot.

Din linia de comandi vd puteli oricand intoarce in directorul personal prin comanda cd -, iar din mediul grafic printr-un clic pe Home (aceastain unele cazuri poate purta qi numele de login al userului). Veli observa cd unul din subdirectoarele prezente in cazul unei instaliri obiqnuite este Desktop, unde sunt pistrate
ARESgnS{ENTAT Structurd de

directoare generalS pentru un sistem Linux. Aceasta este

figierele gi directoarele care apar pe desktop intr-o sesiune de lucru graficd. Directorul dumneavoastri personal

pistrati in mare, indiferent de

particularitelile distribuliilor.

poate pirea destul de go1,

insi

dacd din

UNDE ESTE PROGRAM FILES?

\u exrstd. Spre deosebire deWindows fi5iei-.ie executabile sunt p;strate de regulS in alte directoare decAt figierele de configurar: ;au bibliotecile. Deci nu ve a5teptali ca /bin sau /sbin sd fie directoare pentru aplicar., -;-^sulWindows. O ap,,carie are fisierele impr;stiate in mai
multe directoare din sistem, de aceea administrarea lor se face prin interme-

w
"@L.
"<>.

NUMELE DE FI$IERE
nnuru ut.nti*t i^ ,-,"r- nurne e nsi"rato, 9i directoaielor sunt case-sensitive. Asta inseamnd ci, de exemplu, denumirile Alina.txt, alina.txt, ALINA.txt, Alina.TXT, sunt percepute distinct de cStre sistemul de operare. in Linux putem avea in acelagi director figiere diferite cu denumirile de mai sus, ceea ce ar fi fost imposibil in Windows care nu face distinclie intre literele mari 5i cele mici.

diul pachetelor software, care p;streazi informa!ii legate de fiecare aplicalie ;i fiSiereie utilitare. Totugi aceasti organizare nu este haotici 5i are in principal motivalia de a separa executabilele de non-executabile, din motive de securitate ;i de performantd.

I rrr'rux

l+np sprctnr 123

INTRODUCERE

NAVIGARE PRIN LINUX

DELA\LA/
Spre deosebire de mediul

.+;:M*;
-' :

F' ilir.il fjr,:

Windows, in Linux, ciile de directoare sunt specificate folosind separatorul ,,/'i Cu alte cuvinte o cale de directoare care in Windows se numelte George\Documente\Scrisori\ in Linux va avea forma

George/Documente/Scrisori, Acesta
este un lucru foarte important de retinut de la inceput gi memorarea lui vi va scuti de eventuale erori in linia de comandi.

bror'vser-ul vizual se activeazi optiunea de vizualizare a tiqierelor ascunse, \'eli observa

o muillme de directoare create de citre

aplicaliile instalate, directoare ce con[in date 9i figiere de cor.rfigr"rrare specifice utilizatorilor. Pentnl acest lr-rcru, in bronser-ul
de Gnome selectali View - Show Hidden Fi:t:6
l:ri l:nr

les. in mod cert veli rellrarca urmitorul fapt: fiqierele nou apirute ar"r denumiri incepAnd cu simbolul ,,." (punct), deoarece prin conventie, astfel se denurnesc in Linux fiqierele ce se doresc a fi irscunse. Aceasta nu este o misuri de secr-rritate, ci un mod de a ir-npieclica anumite clirectoare sau fiqiere meiltinute de sistenr si irglomereze listaretl sau afiqarea unui director.

i:*iF#1i!: ti

KDE are un browser prietenos de figiere;

utilizatorii Windows se vor putea

familiariza rapid cu el.

Este directorul in care sunt menlinute in general figierele globale de configurare ale

aplicaliilor. Aici puteli g;si, in ierarhia de subdirectoare, scripturi shell figurare pentru aplicaliile sistemului.

5i

fiSiere globate de con-

/boot /bin

Director vital: contine imaginile care se incarcd in timpul procesLr ul de boot, precum componente software necesare 1a pornirea sistemului.

5i

alte

Directoarele sistemului
Pe scurt, aproape orice altceva

Director de fi$iere executabile: aici este p6strat un set minimal de utilitare al sistemului. De reguld sunt executabile-comenzi rare pot fi rulate 5i in linia de comand6, fdrd asistenla unei platforme grafice. Asemanetor cu /bin, doar cd executabilele din acest director sunt destinate strict administf6rii sistemului ti sunt folosite de obicei de cdtre super user.

in afard de

/sbin

directotrrele utilizatorilor sunt directoare menlinute qi intrelinute de sistem, iar in

/tib
lvat

terac!iunea unui utilizator obiEnuit cu

aceste zone este minimi (iarigi exceplie tac, eviclent, directoarele corespur-rzitoare mediilor de stocare externe). Intretinerea
/mnt
/media

Biblioteci de date pentru executabilele din /bin fi /sbin, Director destinat fi5ierelor care vor fi modificate de programe in timpu execu-tiei. De obicei in configuratiile pentru servere, acest director este montat pe o partit e separat;, deoarece se poate umple foarte repede gi poate sufoca sistemul. Baze de date, directoarele de spooling pentru mail, registre tl alte asemenea fi;iere intrd aici.
Aici sunt tinute in mod traditional directoarele pesle care se monteazd diferite medii de sto care externe, cum ar fi CD-ROM, unitatea floppy sau memoriile flasn.
La unele distributii mai moderne, acest director preia o parte din subdirectoarele lui

1or manuala o poate tace doar administratorul de sistem, deci pentru a modifica fiqierele de configurtrre globali, de exemplu, va trebr,ri s[ vi asumali drepturi
de super user.

/mnt.

/tmp
/dev lusr

Director de fi'iere temporare care sunt lterse la reboot. Director care conline fisierele speciale corespunzdtoare hardware-ului folosit de Kernel. De Ia discuri fixe la mouse, toata arhitectura calculatorului este mapat; prin aceste fifiere speciale.
Este o sub-ierarhie pentru aplicatiile care nu sunt vitale ristemului. Desi 1n dceasta substructurd rezidA pachete foarte importante pentru un mediu desktop, ele nu sunt considerate de grad 0 pentru un sistem de operare. Asemenea aplicatii poart; denumirea de aplicalii userland (de unde vine !i denumirea directorului de altfel).

Legdturi

/usr/bin

Linux suporti un tip particular de fiqiere, Tot aplica!ii cu rol de administrare, ca qi in /sbin, cu diferenla c; aceste aplicalii nu sunt cfitice denr"rmite legituri (links). Prin aqa-numilusr/sbin pentIU func!ionarea sistemului. tdhard /ink se inlelege de fapt un pointer Director ce contine date independente de arhitectura hardware: pagini informative, /usr/share la aceeagi inlbrma{ie de pe disk. DouI figidocumentatii, manuale, diclionare, macro-uri etc. Denumirea provine din faptul ci aceste date pot fi impirtite de toate arhitecturile pe care ruleazA o distribulie. ere legate ir"rtre e1e in acest mod partajeazi Paginile de help ale programului man. /u9r/share/man aceeagi informalie, iar clatele slrnt $terse Documenta!ii. /usr/share/doc de pe disk doar cir.rd toate leglturile sr-rnt Subdirector destinar apli(atiilor instalate local. Este vorba de apli(afiile pe care nu le instalati /usrllocal qterse. Un soft link este aseminitor unui din repozitorii ci din surse terle. in sub ierarh;a sa conline o structura asemdnatoare cu /: /bin /sbin /etc /lib /man . Scopul siu esre de a paslra aplicali;le terte 5eparal, pentru a nu fi supra shortcr.rt din Windorvs gi prin acest tip de scrise la un eventual upqrade al sistemului. legitr.rri se inlelege un figier care indici calea spre un alt fisier. Cdnd informatia ] Aceasta nu este o listi exhaustivS,insd conli- face cu aceste directoare decAt in cazuri ex-

Fisierele executabile ale aplicatiilor userland. De la editoare de grafic; ti player e audio, la zecile de micro aplicalii ale mediului grafic, majoritatea executabilelor sunt pestrate in acest director.

originnli dispale sotl link-u1 igi pierde

liditatea. Ceea ce yeti folosi ce1 mai sunt probabil sofi link urile.
-l.%s.,*'"rc:-rffic

r.a adesea

ne unele din cele mai importante

sd este de notat faptul cA nu

directoare

ceptionale; insd dacd aceast; situalie se ives-

de sistem. De5i ierarhia este destul de

stufoa
a

te este bine s; aveli o idee generalS despre

organizarea sistemului

veli avea de

24

ct'tp sDEclAL I Ll\ux

CONFIGURARE -ASPECTE GENERALE

"i=T'11itii-:1}9irye::i,r.i=i:::!::i:3.:-1.tsf!-ii:i::rr{i:i{i:-ee{:+1.{.4:}itlr-a61fT:ry

I-I

]I.iOME

terfata Gnome
Ali instalat Linux,
pe langa un kernel viabil. un sistem de I operare modern are. bineinleles, neI
':.

'

r
si-l folosili? Iata
un punct de plecare in
Mihai Mandache

prezentare generale
dumneavoastri.
o asemenea dotare, cu timpul lumea calculatoarelor personale a fost cuceritd indiscutabil de Microsoft qi sistemul WincL1

va place Gnome, dar nu gtiti cum explorarea posibilitatilor sistemului

voie de un mediu grafic adecvat. Degi ini1: pal Unlx a fost primul sistem de operare

dows, poate in primr"rl rA,nd datoriti unei

interfele mult mai prietenoase. insi, cu timpul lucrurile au evoluat, qi la ora actuald Linux are o interfald grafici pldcuti gi performanti, prietenoasi cu utilizatorul 9i

MEfxf UL; Forma

standard este Applications, Places,

PANOUL SL,PFRIOR: Conline meniul,

PANCIJL DE NOTIFICARE:

System.Din Applications se pornesc aplicaf iile instalate, din P/aces se lanseazd managerul de figiere, iar din System
se acceseazd panourile de configurare;i control.

Aici sunt afitate conexiunile de retea, starea bateriei,

cateva icon-uri pentru acces rapid

gi panoul de

notificare.

data si ora etc.

AFISAREA DESKTOP-UI-UI:

PANSUL INFERIOR: Aici sunt

af iSate

trfSKTOP-Ut; Suprafala de lucru conline un link cdtre directorul personal (Home).

se vor crea
La

cOiv!UTATOR INTRE DESK.

ferestrele minimiza-

T0P-URl: Spre deosebire de

Prin acest buton

te, panoul de comutare intre

conectarea unui dispozitiv de stocare extern

Windows, Gnome suportd mai multe spaliide desktop, pentru

a vd

minimizeazi toate ferestrele

se

desktop-uri, cogul de gunoi gi icon-ul pentru minimizarea tuturor ferestrelor.

;i

se

afi;eazi

automat link-uri amplasate aici, de unde puteli accesa figierele. Directorul real corespunzetor este subdirectorul Desktop al directorului dumneavoastri personal.

ajuta in situaliile aglomera-

te. Puteli comuta intre ele

desktop-ul.

folosind panoul acesta.

Urtl: ,'.L:t g

!.:

gr+km8rks Iabs H*lF

Applications

6
LIP F.elr

ad

{omFUtsf

;i,;s

';eafrh
i']{Prq

Acest menir-r este folosit pentru a lansa apli1{tn

Lt*}

Plar;s

. rhlnl!r
fr* slt,:!]
hr!9 I

caliile ilrstalate. Este in.rpir{it pe categorii: accesorii, aplicalii ir.rternet, aplicalii grafice, jocuri, aplica{ii offlce etc. Ca o subdiviziune apare AddlR emote Applicttflors, un manager de pachete propriu Gnome. Categoriile sunt destr.rl de explicite prin

f?li9il

l*tbifL
t"13

denumirile lol. Bron'ser-ul de re1ea, clienl'lq,i!!

1;!.+

- . 1.'.'

i'l3 i'l*rJi;

':i:'l:.r.;i:....

. i.i. -.8 i.:s.tin

tf;;n

qr clientul de lr.rail pot fi pornite din subn-rer-riuL lnternet. Submeniul Olfice contine cdLteva aplicalii foarte utile din sr"rita OpenOffice.org, cum ar ti \\rord Processor, editorul de texte. Sor.rnd

tul de messenger

and \ritleo conline aplicalii multimedia: p1a1.er-e audio/r.ideo, inscriptoare de

CD-uri, utilitare pentru inregi\trare

\Ullet
Gnome oferd un browser de figiere simplu gi intuitiv.
etC.
,.1r'r C55O/'1PS,

dc

.^--i-^

1... OUpa CUln spUne

fl

numele, conline aplicalii utile, dir.rtre care una dintre cele mai ir-nportante este TerminaL etnulatorul de consola pentru medir-r1

.: |.:a 1lt'.LLt ]tiill llia , -. . ., -'.ttta,'..:

aci-__...,a-. : :--

ga con{ine scurtaturi citre directoarele ir.r-ip1111i1111s CD, memorii externe etc.

Jcon-urile pot fi miLrite sau micEorate folosind cele doud lupe. Calea de clirectoare este atlEati in adinclme sub bara de rnenin, sub forma unor tab-uri reprezentdnd clilectoarele parcurse. Comporttrmentul

grafic.

Places
listi de scurtituri virtuale catre dlrectoare, meclii de stocare sau clirecEste practic o

Cc.

.elr lll-i ::

.:

- .....
.

..

KDE. .\rtiioltrl i-r1'r' .'

rc irl revi\ta

I pu.il..1r..

Gnome Ei sa exphce, la nrr.. .-: -.".:.. irrleractiurre.r prinrJr,l ;.. . -'

:.

file

rnanagelulr-ri poate 1l rnoclificat clin

toare de relea. Con{ir-re qi o listir a figierelor .lccesate de cr-rrdnd irt Recent Documents.

Etlit - Preferences.

aceasti intertati. Ecranul cle...- -..,... ' mr-rlt mai configurabil dectit cel . :- . :--

prin urmare variantele abur.:.,. .:.,:. nrajoritatea elementelor Ie \.eti gii:i -,-..1.-.1
dorvs,

GNOMT VS KDE
Disputa intre Gnome gi KDE dateazd de mult gi va fi, probabil, etern;. Ca o idee generald putem spune urmitorul lucru: Gnome este mai simplu ;i mai usor de invdlat. KDE este mai complicat, dar 9i nrai configurabil. Pe lAngd aceasta, intr-o vreme KDE era 5i uqor mai instabil, insi lucrurile la ora actualS s-au remediat in aceast; privint;. KDE este desktop-ul oficial pentru Knoppix gi (foarte interesant) a fost ales desktop-ul oficial al distribuliilor pentru PC derivate din Free BSD, ceea ce probabil ii va oferi un atu considerabil in

fbrmi sau a1ta, incliferent de cli:tii-...r,e.

Cele mai multe distribu{ii of'era lir Lr.r.:.rirr

re o interfati standard. Pentru

plificare s-a iblosit nlediul Gnome clistributie Ubuntu.

eren.r
cle ;.e o

urm;toarea perioadS.

Aspectul general
Cnonte are un a\pc(t :inrplu 5i eficit rrL. Acest luclu J-a 5i urcat de lapl in tr,fLtl preferinlelor. Aspectul siu standard este cel clin imagine, cu doue panouri subtiri de control, unul sus gi unul ir-r partea cle ios. Cel mai probabil o distribulie fblosind ' .','lIe \c \l l)l'rlenla rrr.tCe.tsti [ufmi.

Explorare
- -- r..,.'.'-,. lie rccesincl ur-ra din scur-titur. : .-: -'i .iesktop. Acesta este ir-rtuitiv gi --: : .- -,r-,tslt. llir-rc1 destr,rl de asemanitor i-:l -.- -': - .:.-t de \feb.
,r',,:'.... .::.;.i':.ij este destinata afigirii
cLin i. t- -..,--,.- at

: . :r-..1]rtqeLul

poate fi pornit tie din me

iaato.lf clor, lar pnrtea stin

":

Concurentul principal al lui Gnome.

!s,:
I LrNUX I cHrP

specrnr I 27

CONFIGURARE

- ASPECTE GENERALE

ALE GNOME
=ii,.,
H:lp
File Sysiems

Network pornelte bror,vser-ul de fi9iere in modul re!ea, caut6,nd share-urile accesibile.

lvlonitor Edrt

gystem Processes Fisc'urces

CPU History
10t

System
Este un meniu complex, destinat adminis-

* 50t
0a
60

tririi

sistemului qi cor.rfiguririi mediului Gnome. Tot de aici puteli accesa qi comenzile de inchidere a calculatorului sar"r de Log Out. Cele doui submeniuri de bazi

rcrond,

50

1*

rlot !(
504

iPU i,e%

Memory and Swap History

'': 50
r0

stnl Administration gi Preferences, it'rsi. con{inutul este impir{it o.lrecurr arbitrar

intre cele douir (de exemplu, Ia Preferences intri ;i configurarea retelei, ceea ce ar fl
mai degraba o sarcina aclministrativi $i nr"r de configurare Gnorne). Cu toate acesteil

"-"-"'l

0a

60:c<ondr

20100
Swap

\ v
?.r tr&i,

Memory-

13i.'

r',liB (45.9

%i of 1.0s0.3 MiB

o bytes io.o %i of o bytes

o linie generali ar 1l urmdtoare: configu-

ririle globale gi care soliciti drepturi sporite se incadleazi la Atlninistration, iar

celelalte la PreJerences. Tot ce line de ad-

Network Hi$tory
l.0xi8/r' Q,!triEr..
:

ministrarea sistemului dumneavoastri

este inclus aici, de la reteir

.. 60 ,!(ondr

...:
50

t0

20

100
0 bltesls

pini

la n.rana-

B*c*iving
Total R*ceived

0 bgee/s

Sending
Total Sent

gerul de pachete gi adrninistrarea conturi-

IA2.7 KiB

JI.U

KItr

lor de utilizator. Meniurile trebuie explorate cu rabdare pentru a

sistemul.
cdteva

vi fnmiliariza cu in continuare vi vom prezental

qi

sYSTlM MONITOR: O aplicalie cu care puteli analiza resursele sistemului.

din aceste meniuri, precum

citePentru ci cei mai multi utilizatori au probabil conexiunea prir.r PPPoE von.r
exenrpli iic.r con figurarea ei. O conexiune PPPoE este o conexiune PPP over Ethernet. Dacii ave{i conexiune la internet prin placa de refea, dar vi s-a dat un nur-ne gi o parolS de conectare, cel mai probabil sunte{i in aceaste situalie. Deschide{i managerul de re[ea qi accesafi registrul DSl. Faceli clic pe Add. Este
gi

va sarcini generale de coufigr,rrare cu care

password cr datele oferite de providerul

vl pute{i intilni.

Configurarea retelei setarea unei conexiuni

PPPoE
Configurarea conexiunilor ia relea se fhce din System - Preferences - Network ConJ'iguration. Alternativ puteli da clic dreapta pe simbolul relelei din par.roul superior dupi care alege\r Edit Connections.

de internet, iar la service sd introduce{i o denumire sugesti\ra pentru conexiunea

dumneavoastri.
CAnd dorili si tblosili conexiunea dafi clic stinga pe simbolul relelei din panoul superior. VeJi observa ca a fost trecutd in

lista de conexiuni disponibile gi puteli porni conexiunea printr-un clic. Tot din
acest program de administrare puteli configura diferite aspecte legate de conexiuni1e dumneavoastrd: adrese IP, mdgtile de

suficient ca
deschis

in registrul r.rumit tot DSl, implicit, si cornpleta{i username

Dst

wired

*drel*ss

M$bil* Sroadband

* wl"l *
.'-

Available services:

.qr-,ta

'ath0

Add

Lomputer acttvtty logger lsyskt ogct I

Keeps a lcg of .vour computer activrt!,

Folder sharing service (samba)

Shares y*ur

ielrted falder: through your net

Graphical login manager (gdml

Requests user and passward in a graphicai fat

Mail agent (postfx)

Dehvers

!*ur sent

maris

thr*ugh internet

Printer servic e (cupsys)

Allows apFl:aatrons to u5 printers
qu"*

f,.l*s*

Remote shell server {ssh}

Ee{ur* shl! sr"?r
SERVIC!S: Un meniu avansat pentru configurarea serviciilor;i programelor lansate automat.

iCtlFlGURARf Rtl-Lll: Managerul de relea oferit de ultimele versiuni

de Gnome este eficient si usor de utilizat.

28 I crup sPEcrALl LINUX

6eneral Larsuts ncces:ibiiity H$*5 reys lyping F1e*!

Inlern.t Sptem
Y{eb

(eybcarC gcdel:

Generir 105-k*y {lntl}

Ft

Srcyr:rr

g*ir:ted iay*uts:
LAyout

**f;uit !l;nd;f d 1i*drliai

U:N
Ftirierrra

*p?n link in neY#ndrw *Fen link in newlab

firelox %s

+
{
**paratc la;'*u! for *t{h'nxnd*!tu
4Fplt sylten-wi{ie...

*th*f *pti*n5...
rutnr

Ii? l* t*51 r*ttrnqci

ffi
.i:.:ri

rr*tp

ffiitonn

;a;:::. Din meniul

Preferred Applicdtions puteli configura aplicaliile

mplic te folosite la deschiderea fisierelor.

l"lMgA *OMAFiA: Panoulde configurare pentru tastaturd.

se

rete;..

adaugi

lHC.' .:-. i :-.,s1 e.r ini: ;.. :r-.! J Deoarece lucrati cl- :

-::c,r ,..:rlless
.: :L(rl

GNOME KEYRING
in timpul diverselor sarcini administrative este posibil sd fiti intampinat de ferestre de dialog care vii cer s; setali parola pentru Gnome Keyring sau vi cer acordul pentru a permite aplicaliilor accesul. Gnome Keyring este o colectie de chei pe care aplicaliile le folosesc la cerere. De exemplu, parolele pentru PPPoE, cheia de criptare a relelei wireless precum ;i alte parole sunt stocate in acest Keyring. Pentru a-l putea folosi vi se va cere la initializare o parolS master pe care ar fi bine si J notali undeva. CAnd o aplicafie va doii sa foloseasci o parolS din keyring acesta vd va informa gi vd va solicita acordul.

:.

se apare fereastra Groi' oglinda aliturati).

-...:.:OSibil .. -i. ";,.-. i'ezi

Package Manager gi Update Manager

in
System

Administraflon r.eti eisi

si

aceste

doui

elemente. Managerul de pa-

chete depinde de distribufia a]easa. insa, de regula, este un manager care r i ur'eri acces la nivel de pachet, mai puternic decAt cel oferit de pachetul Gnome (accesibil din meniul Applications). Totu5i, perrtrLr sarcinile obiqnuite de instalare de aplicalii probabil vd ve{i simli mai confortabil cu managerul Gnome. Din Update manager puteli porni manual managerul de update al sistemului. Software sources este un alt meniu inrudit, din care puteli configura

portamentul calculatorului in diverse situafii: profilul pentru baterie, profilu1 pentru adaptor, trecerea automatd a ca1cuiatorului in modul sleep sau stand by, proteclia cu paroli a screen saver-ului, timpul de inactivitate pentru screen saver etc. Aceste configuriri sunt folositoare mai ales dacd utilizali un laptop.

Preferred Applications
Un submeniu din PreJerences, util pentru a stabili aplicalia impliciti care deschide
anumite tipuri de figiere. De exemplu, puteli stabili care dintre player-ele video si deschidi automat fihnele sall ce program
sd deschidd figierele audlo.

System Log
Pentru a viz:ualiza intr-un mod elegant log-urile sistemului putefi accesa aceasti apiicafie. Sistemul de log-uri poate fi des-

Tastatura in limba rom6nE

Pentru a instala tastatura in limba romAni

repozitoriile (sursele de soft).

tul

de complex gi

in cazul in care este ne-

Users and Groups

Yeti folosi aceste facilltili pentru a adduga utilizatori sau grupuri noi, sau a configura r:rrtenen!a unor utilizatori la grupuri.

cesari o investigare a 1or, aceasti centralizare este binevenitd. in cazul unei disfunclionalitl1i hardware sau software puteli incepe de aici analiza problemei.

Power Management gi Screen Saver

-\ie.te .ior,ri submeniuri din Preferences
core.purrci setarilor de Power Ei Screen Sayer drn \\ jit./rrh,-s. Puteli regia de aici com-

Services
De aici se configureazi serviciile gi programele care pornesc automat. Nu moditica{i configura{ia decdt daci gti{i ce faceli, altfel riscaqi si cauzafi probleme grave de tunctionalitate.

in felul urmitor: faceli clic dreapta pe panoul superior, apoi alege{i Add to Panel gi selectali Keyboard Indicator. Pe panou va apirea indicatorul de limbd. Face!i clic dreapta asupra indicatorului gi apoi clic pe Keyboard prrtrences. Din tab-ul laloals puteli adiuga alte configurafii pentru tastaturi, printre care qi
procedali
pentru limba romAni (sau maghiari, germani etc). O alti cale de acces pentru a
cea

configura tastatura este System - Preferences

Keyboard.

::,.';t:L:

t:
'

::t'

..1

')::tt"t'

"::::l

CON FIG URARE

i,r,11

_ INSTALAREA APLiCATI.

t r:1ir::.:+:.:if ,| tr xrrra!rn-l5n:1,rr1rlririrri5!1i-i.:irt

t]

Surse de soft, pachete binare

metode: dirr pachete. prin compilare sursi gi prin copiere simpli. Trebuie spus de la inceput ca acest articol trateazi .rplicaliile natrve pentru Linuxl pentru instalarea codului de Windows sub Linux consultali celelalte articole. Pentru a inlelege mecanismul trebr-rie si analizdm niqte doncepte preliminare, cum ar fi cel de pachet gi de cod sursa. Degi instalarea din sursi este in 90% din cazuri o metodi nepractici (pentru un utilizator obignuit), o vom explica totugi, deoarece existi poslbile situatii in care va veli confrunta cu ea. Metoda cea mai tblosita este indiscutabil instalarea din pachetele binare gi este redir.r

A!i instalat o distribu!ie gi acum dori!i si adduga!i gi alte aplica!ii decAt cele de bazd? In acest Mihai Mandache articol vi vom arita cum puteli face acest lucru.
f I
n Linux sotirLl se poate instala prin trei
Adepl Edrt Settlngs
HelP

$ cod

FetihUpdates :- : i:, t:A(tr'i

hlte.5

*6*

FullUpgrade PrelievrChanges

:-,.;r

i:".1.

Easy Tag Filter

!-!5j any eoler AnJ-

. Interfa(e: ,torks

Any

*ithr Anlthlng
This filter

.
flll

Reset Filter

Filter ,,qri* V -

mBtch onr or marFta ner name

Reset

Eilter

*"i"lin"n a"*piton

state Filter V Statsr X lot lnslalled X hslall?d X Upgradabl Aat,ons: x fep x lnstall x ReEove x Upgrade

Reset Filtr Description

comandati
r-na

in majoritatea cazurilor. Inpri-

stalarea dir.r cod sursir, degi istoric este

in

Lir-rux, la ora actuali este folosita

speciale (cdnd nu gisifi drivere compilate, dacl dorili neapirat uitima versiune a ur-rei aplicalii care nu a tbst incd incorporati in pachetele standard etc.). Instalarea prin copiere se refera in majoritatea cazurilor doar la aplicaliile de mici dimensiurri gi fr-rnc{ioneazi ca instalarea firi setup din Wl.rdolvs: se copia-

doar

in situalii

Package > 3dchess ) 3ddeskop >' 41bsd'.drst >6tunnel > Sssresolution ) 9menu > S*fr > a2ps > alps.perlja > aa3d > aalibl F aap > aap-doc > aat!" ) aht2ps

Action ^:e!, (!eo ^.: 's:;r.. ".r -:ii. .:: '.r!:r ,rci rsr;lC ieep r'!ir :.rstallec (cel .d: rrlteliec ieec ^:il ^!1,: !. \!:i: rcl ,rsial r {eeo ,,.ri 'rif; ,rN ;ft ilol rsialied (er0 \ee! ',.r fi1!lri1 (eer ^ci -:iai ec ..: :s:a .. \eer ict istar ed keep ,,5iailed fcl \rep Status
^i): -::.',i

for \:11 'Threedimersioral3D chesg

desktop s{itcher

4.{BSD rdi5t.

TCPprorlfornonlPv5appli(etions rsolution nqdif! tool for Intel Eraphi( chipsrt

(reateg x mnus from th shell emulation ofthe Plan 9 *irdo* m3nager 3-1i2 6NU a2p9.'An}thing to Pogts{rapt'(on!rter and pretq,.printer prl version of l'{rguel Santana's a2p5 (supparts KANJII
ASCII

art 5tereoqram grerator as(ii Brt ljbrry - transitional pa(kaga makejjk 'expert sygtem" for buildrng soft*"r

make'lik'eipert ststnr'ior burldrng softHare (do(umentatjon)

A program to rat(h TV rn a tert.based Translates ABt music des(iiption files

console
to Poets(ript

changsr install 0. upgrade 0, remrye 0 packages Cur.:ntly 1335 installed,

3j

upgradabl:, 17:34 available patkages

ADEPT: Un manager de pachete

puternic.

za

directorul

aplica{iei gi se ruleazd execu-

tabiltil.

circuitul sofirvare de unde Windows, aplicalia este distrisub producitor gi instalati de de cdtre buiti
Spre deosebire de

conerciale sau cu suLsd inchisi, evident

acest ntodel nu se mai aplica 9i pachetul de instalare este distribr.rit direct de producd-

Pachete gi manager de pachete

Linux este destul de complicati, singura rnaniera practica de a menline toate aplicafiile instalate ir.r ordine, este folosirea unui sistem centralizat. Aceasta presupune ca figiDeoarece ierarhia de directoare dir.r

utilizator fird aproape niciun control al tor. O sistemului, in Linux lucrurile stau aitfel.
De regr,rli producatorul unei aplicalii distrlbuie codul sursd, iar comunitatea care mentine o anumita distributie alcituieqte din ele pachete binare care pot fi instaiate din surse centralizate. De exemplu, daci veli dori si instalali programul de editare tbto Gimp, in mod normal nu veti da jos figierele de pe site-ul producatorului, ci vefi folosi managerul de pachete pentru r ciuta aplica{ia in sursele softn'are ale dis-

cor.rsecin{a inevitabili a acestui model este urmatoarea: pachetele sunt indir,iduale unei distribr"r(ii, sau ut.tui cerc de disbir.re zis

tributii relativ aserninitoare. Mai

ereleaplicaliilorsanufiecopiategiinstalate manual de citre utilizator, ci interfali care si se ocupe de toate

printr-o detaliile qi care sa relina toate modificirile ficute. Avind in vedere cd majoritatea aplicaliilor nu sunt de sine statitoare, ci se bazeaza pe biblioteci oferite de trlte pachete, apare
qi necesitatea rezolvirii r,rnor interdependenle care complici gi n-rai mult situalia.

tribuliei dumneavoastra de Linux.

Nlana-

nu distribuliei, ci managerului de pachete tblosit. De exemplu, Fedora folosegte rnanagerul cle pachete RPM (RedHat Package Manager), iar Debian folosegte managerul DPKG(DebianPackageN{anager).Unpachet petttru RPNI nu va putea fi instalat de DPKG Ei nici invers. insi distribuliile desprinse clin Fedora, care iolosesc tot RPM il

gerul de pachete va descdrca din sursele de soft pachetele necesare Ei va instala aplica

Iati

de ce majoritatea distribuliilor

derne folosesc un manager de

(package mar.rager), aceste lucr

mopachete care se ocupd de toate

uri automLlt
l LrNUX
i

vor putea instala de obicei. La f'el qi distribuliile bazate pe Debiarr. Invers (de la c !ia. Asta inseamnir ci responsabilitatea distlibLrtie derivati la cea din care s-a dericornpildrii codului qi a asambliirii pachete- r.at) Iucrurile nu tunclioneaza intotdeauna, daca rnanagerul de pachete a sut'erit 1or revine comunititii care se ocupd de distribu{ia respectivd de Lir.rux. Evider.rt rnocliflciiri. De exerr-rplu, Ubuntu fiind c acesta este cazul aplicaliilor ops11-5ou15s distributie bazatir pe Debian tblosegte tol care alcituiesc marea majoritate a aplica- DPKG, insi anumite pachete pentrr. 1ii1or. in cazul producdtorrlor cle apiica{ii Ubuntu rlu se pot instala pe Debian.

30 l cHrp sPEcrAL

TTRARHTA MANAGERELOR DE PACHETE

DPrC
\iYelul
Lilie de
coma ndd

p$tTRU FED0RA gr DtBtAN

Minimale: Capabil de a instala
dezinstala pachete.

ii

Manaqerele de nivelul 3 sunt destul de nume;oase si distributiile includ unul

sau altul, in

2 3

rUM (Yellowdog Updater Modified)

Yum-Extender, KPackage, PackageKit

APT

funclie de desktop-ulfolosit.

Linie de comanda

Extins;: Rezolv; interdpenden!e complexe. Administrarea surselor de software. Download.

ExtinsA.

Lista aleturate nu este exhaustivS.

Nivelul

Synaptics lcnome'. KPa- Grafica ckage, (KDE) PackageKit, Adept(KDE)

Managere de nivelinalt
Nucleele de management al pachetelor, curn ar fi RPM Ei DPKG au o functionalitate de bazi, dar insulicientl unui manasement facil (ruleazi in mod linie de colandi). Din aceastd cauzi sunt necesare :rilele de aplicatii care ofere funclii mai r'.,rluate, De plldi in Debian, managere de l . r' \P1 si 5r naptic:. APT

tsril-

"

sffi*
Sections
B;5e 5],stenr {re5tricted}
C0mmunraatron I foss Pletforrn De',.el0pnlent
:

gdr!

:.

Name

durrent
3,5S
0,6. l5ubuntLr 2

'&l

ffi
ffi

adduser

. ...
:--'
-

"pt ,ffi1 base-confiq

:.62ubuntu?4
3.

:......r.1 rr plLrr rJpJCi-

-,: :.-: : l; -lltaral!'l.elldelltele 1':;-1.:.-,: . ,---.:.- - .. ----.:a.l(lrfnloild. Srtt.rpt..' ;.t. ."- - ' -... -. .'t'.1J APT perrtrLr J.rkro; i. .
.

Development {restfl D0{unPntattorr

E

cl*di

:Wl

@ @

base-files base-passwd basn

bsdutris

f. ilubuntu

3.5.9
3.S"1 3
1; 2.1 5. ?, 1

?p'lr"rbuntu?

Olt

Ots

Fmsrl GNOhlE Desktop Enuronm Gan'res

.W

ffi

Ca utilizator al unrr:.'--... -- .. ,..ls;.t. irr marea m.ijoritatc a .- .. .tri baza pe managerul gratjc de ',.:.---:;: .. lusi uneori e posibil sa re..rr-rL. .. .. --.. laite variante, mai ales daca letr :::.'.1r..i tutoriaie Llnde vi se explica ce aveti !ii -.acut prin comenzi consoli

cor*utrls d*branutils diff

-:ubuntu0 .:.11,:
2.9,
1

,;

ind A.musenlent

craphr{ s lntPrpfted {0mput*r Lan

KrJE De-qktop Environm*fi

Lrbrane5

'ffi dseleei 'ffi e2fsprogs I elilo I fbset

i@l fdutrls

@l ,tpLq

].1 0.:?utruntul ],1 Q.:Tulruntul

1,

l5'8!rb!,ntui

librsries - Oevelopnrent
Librari0s lj4tl''amatle
- Old

5.

tm

findutils

,1.1

4-20040::8,1 .:0"5ubuntil1

Surse de soft

.r

{:f

;'

W! ftp

0.1

;-1:ubuntu;

(repozitorii)
Sursele de softrvare (repository),

intilnrte frectentin limba romanA yi cu denurlrr'..r de repozitorii, sunt in esentd biblioteci

virtuale pentru pachete. Dir-r aceste depo zite de software marrirgerul descarcd p.r chetele pe calculatorul gazdi, de ur.rcle
sunt apoi instalate. Sursele de soft sunt o modalitate eficienti pentru organizareir gi validarea sofllvare-ului, of'erind facilitnli ca sincronizare, upgrade, semnituri digitala. Pe masurii ce aplicajiile evolueazi de 1a o versiune la irltir, administratorii se ocupi de compilalea surselor, asamblarea pachetelor qi a1inrentarea acestor depozite de soft. Ele

{YlJAiTi'i: Managerul Synaptic in varianta pentru

KDE.

mod de operare mai dinamic incluzAnd

toate noutatile cat se poate de repede. De obicei o distribulie are mai multe

editii: distributia curent6, o distribu(ie in

testare, o distribu[ie de avangardi etc. De
aceea este posibil ca
r

in alegerea repozitoiilor si observall calificative de genul staltle sau unstable, testing. Majoritatea utili-

:,int specitlce fiecirei distribulii Ei viteza .,. .ilre sofiul este inlocr-rit stru inclus de,
politica senerali a administratoclistributii unde se preferi stabrlit.rre.r :L L) testare mai aprofundati a schrmb;rrlor'. iar alte distribu{ii preferi un
p.i:r.i.'
.1e

nif

:.r .\rsta1

zatorilor sunt incurajali si foloseasci varianta curente stabili a unui sistem de operare. Pe mdsuri ce pachetele care au cirhtlcativul de testare sunt verificate, ele sunt incluse ir-r distribr-rlia curenti, acesta flind de t'apt;i circuitui de innoire a distribu!iei. Dacii dori{i si aveli cele mai noi pachete cr-r prelul unui sistem mai pulin stabil puteli incerca qi variantele de testare Ei sa rapirrtati er.entualele bug-uri administra-

torilor gi, in felul acesta, veli avea o contribu!ie activi in cadrul comunitdlii. Un alt aspect legat de repozitorii este provenienta soflr,l'are-ului. Sursele de soft cu caliticativul main sunt cele care intri in administrarea gi rdspunderea managerilor distribufiei. Ceie care au calificative de ge' nul contrib saLr userland se referd 1a aplicatii care sllnt mentinute de comunitate, asupra cerora administratorii nu au niciun control sau autoritate. Cele catalogate at non Jree conlin de rnulte ori pachete care nu pot fi suslinute 100% de comunitate, datoriti unor litigii legate de dreptr-rri de autor sau dreptul de distribulie. Pot contine gi softrvare ciistribuit oficial cle di\rerse companii, dar care, tlind in sursi
ir-rchisi r-ru corespunde criteriilor de open softr'r,are necesare includerii sale in repoI r-rr,rux I cHrp sPEclAL

i3I

lt.t,i

CON FIG URARE

_ INSTALAREA APLICATTI _:R

Pentnr ;r irsl:rla nlrrsiu-urile de flas]r pentrlr Firefox este nevoie de acest manaFal&l*a!i'"

:hoE: C;*Br1l{*ls:a}rl*F*aFpiuil:r.,: Aplli{Jllfi * usH'lrctr &/ q- a !1frilc ]nije rrFser '..r iaiq* ?ise1 Bisi?:f, r:1* r*-t* lrrli#
I

A{les;cr:e: De!eifpi::*rt

Ic!Llirs*
lln:!re

*"#*{. **.***:
**

in cazul distribuliei noastre acest manager poate fi lansat din meniul Applications Slsfenr insd foarte fiecvent il puteli gasi ir.r meniurile de administrare ale barei Gnome. Organizarea ecranului este destul
ger'.

rile$ *i

:,': f /j) iii,'ii*ii,-

((o,o'

(l

ooser

de similari cu a managerului dinainte.

Scriind in c[sr"r!a de Search cheia de ciutare ,,flash" vom obtine o listi de pachete
te.

ltL!linei!:n
glil a

tf tnlscafe vector
, :

Graphics Editor

il

!'ief

!:;:lei.tr:vfs*i 4{a*::

I v.ctor-lasaa aruwlng program : ifiks{aF Is;rJs $* $rs i 1*i}:t ei !i+ !\i4 r..( alibi 'rEai+. 6r*pFl{sl fcrnal i I i :li*drrc n\i$l{ir:ftt bv ttr !';?;tJ {aa:+!:t.i r : 1[14;{!p rg*r lrlgrli{ G!'ioLid be iifijh:r ircn lciei*!?* tic $ifirlia draril! ttaits. Ef::::! lP-:8!;ei:*6 , I Frcgrai*r Thar are rerlSrcl+!, *lt!ps!5, lgxi , I ilela!1{ atf}e!. A! .:i! Sefsl ir1crl!:. bcll v{isr art L:iirliir dijtrtt aar *;! : i *tFi1n tfai-:lpafecCy l:i:l a$ t irlrjlritity lrArE Ortrei , r ir{saiF llpFnrts fir:liiplt cptllHi i:: Gric ilrlllplP !ien: pr ail. Grrptid: ' I ri;i ie pfl*lfrj .n* e;po*c{: ls prg bilcrafii
, :

conlin in descrierea 1or aceste cr.rvinVeli observa ci destr"rl de multe pachete se inscriu irr accasta categorie insi ceea ce
care
este

ne intereseazd

Jlash plugin-nonfree.

I li*r.r11i-bi':. irgtcdrt. 5k4r,rrl. r11icelargiak. nFe F*.|i1tg!dk : I *lhe. *:t:lli*is r::e r!ill, l:bxnl.:<ql.perl. F!llor:-iu*',ily, ;rfl pytlfliiixf;ll lBu I frij:t hn" f*lsE traaleg* io F:ake lll rE! ol *ll Exie$*c.s ifiJ effe{l!

i !c'?.e ra rhe rcrpal'i

ar{ s:lls't ialrr*5 *f*

pr*r:6ec

!!!rg ire *a{kigs

*jn.

SelectAnd pachetr"rl respectir,, din meniul Package alegem operatiunea Mark for Installation. Dialogul de validare ne va in-

'

Help

Siun.*r

:aJlAt!46[t r.lltli.&L: Gnome oferi un manager simplu pentru instalarea aplicaliilor.

zitoriile principale. in aceste surse de sofi

rvare

intri,

de exemplu, codec-r-rrile ar.rdio/

video, plugin-urile pentru decodificarea

stream-urilor tlash etc.

Instalarea plugin-ului de flash

Tot pe nivelul 3 conform ierarhiei se afli qi un manager de pachete mai puternic,
deqi poate pu{in mai criptic: Synaptic Package Manager. Acest pachet vd permite accesul la nivel de pachet, nu doar la nivel de aplica{ie. De asemenea aveti acces la mai multe inforrnalii legate de aplica{iile instalate, de exemplu la structura de di-

Instalarea practicE
a aplicaliilor
Pentrr-r exempliticare vom foiosi o varianta cle Ubuntu cu desktop-ul Gnome. Din meniulApplications System Add/Re-

formir asupra faptului ci este necesar si se instaleze pachete necesare suplimentare de care depinde pachetul a1es. Dupii validare putem apisa br.itonul Appll qi managerul va da jos toate pachetele selectate qi le va instala. Este posibil ca in cazul distribu{iei dumneavoastri repozitoriul in care pachetul acesta este men{inut si nu fie activat din start. De fapt aceasti situatie este chiar probabili in cazul multor distribulii in afari de cele bazate pe Ubuntu. Tot in sursele de soft veli gisi gi decodoarele multimedia cu probleme de licer.r{i care vi sunt necesare pentru a vedea unele filme sau a asculta mp3-uri. Daci folosili Synaptic, puteli activa sau adiuga surse de solt din meniul Se/tlirgs - Resposi/ories. in cazul altor managere de pachete consul-

riJore pllten iansa un manager vizual de pachete. Este un manager de nii'elul trei

rectoare creata.

ta!i docurner.rtalia. .
-)t!!?:!: tst.:.':)"
':-)!:a:!:r

conform ierarhlei, insa nu este niciunul

din managerele specificate in tabel,

doar
ur-r

este
AI

modul de instalare

a1

1ui Gnome.

in partea stingi

se poate observa o

listi

categoriilor de aplicalii, iar in dreapta panoul este inparfit intre o listi de aplicafii, o cisuli de cautare, o casuli de seiec{ie pentru tipurile de surse de soft accesate gi o caseti pentru descrierea funclionalitilii progrirrnelor. Aceastir este o organizare star.rdard, pe care o veli intelni aproximatir. 1a toate managelele de pachete. Puteli ciuta aplicalia dupi nume, sau puteli alege una din categoriile dln stAnga (grafica,

a3s

trEi:ri rlselrrrtedl

gseP 5rr!EJn i!n,,,"r5.1

i.!1q Flatiil'nr lmril!{r:el

i'o.. Fl3$rirn rrnr.'rrrel

cev*iopment irrultiierser

ter:icpirent ireetr iien; 0!ei.piiFd 1{n.,,Pf t!

Drir4reditrcn lmLril!si5,

[ fl I ! [] D I [ n I n D [

:'.r;rd
:::o.common
Jd.he6s

ilttl: !e!!
i!mnron

s.r Ft

fr1,

t. r.':!id an ni:essbei f.r e! l:ia enr!l.i5t5 an'

ldde'koF
{.brd-r.]rsi
4trnnei

Th..e-drtrns!n;l' d!shop ;.+r{hef

4.445o rd:!i

Til Fr.iyflf
Plrn.r

n6n-lPv: spplkatlons
sragl_

rt:resolLtrr
+b;:e
smenq

t.rnil{L.n nroJlili-t.n tonl ftf lnt!l

sur"

3:n,F:
a:p3

.]lpr-p"dj;

!*da.t lrr t (rn.t!: r nren!. irrm ihe .hell ernulihn of th! !lar ! 6,ids$ n;n.9. prr!r;m t. nFtlnr:p }ru. r1r!5,r for fctf I GH! 32ps -'Ani4hrn.r i. P6!t5.r pt' .cnlt p"rl r,.rsron cf illurl S.nlaria's ;2Fe 13il1

adrninistrare, internet, multimediir etc.) Odatd selectati aplicafia, ci:suta pentru

infbrmare va afiEa diverse detalii legate de prograr.nul respectiv. Cu un simplu clic pe

Edit!fs InrultifersEl

Ed6ns

3:1tr1:
Fillrs

Apply Change.s instalarea incepe. Acesta este un manager potrivit pentru a instala

j93rh F!sr!!s !ue!.irr

aplic:rlil,insirnuestefblosltorpentruainstala submodr"rle

51,"i!FPTi{p*fi{.tGi'iAruA+a= Unmanagerdepacheteputernic,oferindinformalii detaliate

asupra pachetelor.

32lcnp

spEclAL I LrNUX

;'la*

additional

required changes?

-ia ara:. aalrar 3154 iilat5 othr Faria-ce3 :i:':iir*nl ahafg6 are r?qujred * ai;er :n alii 6:

I
I

t'

i..

-,"i,".

tbi!!!nt4:,irlu!!::
ll:]Ft;!t4

lh!*n+i4fntec

riv i

FTI 5 lfl

l.JT: Pa c h et u I so

I i

itat

d e p in d

alte pachete care trebuie instalate.

Instalarea prin copiere

O practici prezenti qi in Linux este instal;rrea prin copiere. Se aplici de obicei in
-..,,u1 .rplicatiiltrr

*1iL{fT:

Un manager de pachete cu interfate ASCII (poate fi rulat din consold).

mri rnici

ca dinrensiLrne.

r.;-ittr

r'.itto sr,tilciente (nu depind de alte

i.::.:.-.-,---.-j. -.1,: li]lil.-l itCeSt qen de " .1 r'-1, ' L'l r.....-.-:.-. ..r special, de f r3ig.rr,,; '.:' usr locttl ..Nllc sa stocatl directoarele act.:,-': "--',-..,:--. Din meniurile Cnonre pur( u .: -. -.. . r -.1tre execr"rtabile pentru Lln .ia.es r::.',, r':r,Ld
1a

aplicalie.

Instalarea din cod sursE

Cea mai dificili metodd qi care ir.i zrleie noastre e foiositi doar in cazurile e\trenre, este instalarea din cod sursl. Acea-stl ;.re

toare, gata compilate. Nu are niciun rost si compilali un pachet daci il puteti instala ca pachet binar. Instalarea din cod sursi devine utili tocrnai cind nu puteli gisi pachete binare ale unui program sau ale unui n.rodul (de exemplr-r, un driver). ln acest caz sursele le veti descirca de pe pagina rveb care distribuie aplicatia. Directorul desemnat pentru aceste surse este /usr/local/src i in acest director este bine sa creali subdirectoarele aplicaliilor. Sursele de multe ori vin in forma unei arhive

teva secunde la citer.a ore. Daci aceasta etapi decurge qi ea fairi probleme putell instala aplica{ia. Pachetele standard oferi o automatizare a instalirii Ei dezinstalirii prin r;rek* !ir!i.-ii !, respecti\' ::r: k: ijn!n:tni!, ceea ce veli intdlni in marea majoritate a cazurilor. Prin comanda r'r,:!* rr:::taii fiqielele vor fi copiate ir"r directoarele sistemului. Pentru a elibera spatiul de pe disc ru-

lali

net<e

i!*;i: pentru a elimina

figierele

tarball comprirnate Ei trebuie mai intdi

Iar -xv{

dezarhivate printr-o comandi de gen i':urirr;rhivi. Odati intrat in directorul creat pute!i ir.rcepe celelalte operatiuni. Comenzile date mai jos presr"rpun ci directorul de lucru este directorul principal
al sursei.

supune descarcarea unor surse. cu'riigrr rarea gi compilarea lor, iar apoi instalarea binarelor Ei a fiqierelor in directoareie sistemului. Implici lblosirea consolei, cleci un minim de cunogtin{e legate de sheli-ul

generate in tirnpul compilirii, dar care acum nu mai sunt utile. Directorul de surse trebuie pistrat, iar 1a dezinstalare veli rula l:rai<e r-;irinsi;ii in acest director. Respor.rsabilitatea asupra aplicaliei Ei surselor vi rel'ine in intregir-ne, deoarece managerul de pachete este scurtcircuitat

Linux-ului sunt necesare. Este un pro.cdeu mai complicat, dar util in anumite si tua{ii. O cerinfd preiiminari este insta]a rea compilatorrrlLri c r pentnr Linur (pachetul se numeqte g++) fi a celorlalte instrumente (de exemplu, automake y

Nlajoritatea surselor vin dupi un anumlt tipar ceea ce a dus la o oarecare stan dardizare a procesului de compilare in treptele menlionate mai sus. Veriticali dacl in director existri ut.t fiqier care si con{ini informalii legate de instalare. Numeroase pachete dispun de un script de configurare cu denumirea de conf, config sau configure (sau altceva aseminitor). Rr.rlali acest script (de exempiu, printr-o corlar.rdi de genr-rl .ricnfiqr.;r+) ;i citili cu atentie mesajele. Este fbarte posibil si pri-

in acest caz. Daci dorili neapirat si instalali din sursa o versiune foarte noui a unei aplicalii pe care deja o aveli, dezinstaiali intdi aplicalia din managerul de pachete
pentru a evita conflictele qi a evita suprascrierea in cazul unui upgrade general.

autoconfl necesare compilirii surselor. Toate acestea Ie puteli instala dintr-ur.r

manager evoluat de pachete cum e Synaptics. Etapele instalirii din sursi sunt urmatoarele: descircarea surselor, configurarea

Instalarea aplica{iilor sub Linux decurge in a1t rnod decAt sub Windows Ei este necesar si inlelege(i mecanismele pe care

distribu{iile de Linux se bazeazd. Noliunile de pachete, surse de soft (repozitorii), manager de pachete sunt strdine unui utilizator Windorn's, ir-rsi sunt foarte comune pentru o platfonni Linux qi practic reprezlnti elemente de bazd in distribu{ia software-ului. in esen{i trebuie si inlelegeli migralia citre un sistem centrirlizat de distribu!ie al aplicafiilor cu avantajele gi dezavantajele sale. Daci aborda{i instalarea dir.r cod sursi cintiri!i bine implica!iile acestei metode qi documenta{i-vi temeinic.
lr-rruux cirrp sPEclAL 133

Ior, compilarea 1or, instalarea 1or, dezinstalarea 1or (daci este cazul). Surse pot fi descircate gi din repozitoriile speciale pentru surse ale distribuliei, insa cornprlarea unor asemenea sLlrse este usor supertlua, deoarece distribuliile, de obi.ci. uu.i pachetele birtrrc corerpunza-

mi{i mesaje de eroare care sd vi avertizeze irsupra absenfei unor pachete de care compilarea depir.rde, pachete pe care va trebui si le instala{i. Daci acest script air-u.rge la final fird erori critice inseamni ca ps1s11 incepe compilarea, de obicei prin comanda n:.:k*. in funclie de marimea
aplicaliei, compilarea poate dura de la cA-

CONFIGURARE

- HARDWARE CU PROBL-

Probleme cu driverele
A!i instalat sistemul, dar placa wireless nu functioneazl? Webcam-ul nu este detectat de sistem? in acest articol vd vom prezenta o evaluare sinceri a situaf iei. vrihai Mandache
riverele au reprezentat inttrtdeauna o problema mai mare in Linux decat in Windows. Asta deoarece, pAni de curAnd, companiile producitoare de hardware ignorau utilizatorii acestui sistem de operare gi produceau drivere doar pentru Windor,vs. De rnulte ori se refuza chiar publicarea specifica!iilor electronice a1e unui

l') l/

r{}{.) {}f

lr8

*
i'
I

-l

rr:

t.l.'

component care si permitir dezvoltarea softrvare-ului de ci:tre prograr-natorii de drivere de Linux. in consecintri, numeroapdrfi de cod au fost scrise chiarr fird permisiunea companiilor, prir.r procedee de reverse-engineering, prin dezasamblarea codului Windorvs si rescrierea lui pentru Linux. Aceasti stare s-a ameliorat insd foarte n-rult in ultimul timp, iar acu[r marea majoritatea a componentelor hardrvare este
se

HCL/Machines/Laptops

acoperiti. Totugi, daci va cumparali de

exemplu un laptop foarte nou este posibil si aveli probleme, deoarece trebuie sd treaci un timp pdnd cAnd noile drivere sLlnt programate qi incluse in distribulii. O metodi protilactica ar fi ca la cumplrarea unui calculator nou, sI descircati ultima edilie stabili a unui sistem foarte popular gi care are un ciclu dinamic al softului. Exista distribu[ii care sunt orientate pe stabilitate (de exemplu Debian) qi care includ relativ greu modificiri, inovafii, ugrade-uri, drivere etc. Altele au un circuit mai rapld de integrare a acestor r.routdli, chiar dacd exista riscul unei destabilizdri temporare a sisten-rului gi chiar al Lrnor regresii in calitrrterr soilului (de cremplu.
Ubr"rntu).

FEDORA: Pagina web

oferi informaliidetaliate asupra hardware-ului compatibil.

1ive, a sistemulr-ri.

cum, folosind o imagine de sistern

Pentru a obline un ajr-rtor ra-

pute!i evalua complet functionalitatea fera ir instala nimic pe hard disk.

pid trebuie si turniza{i corect toate datele problemei, ir"r special cor-rfiguralia hardrvare a calculatorului.

Cerefi ajutor
Linux nu ar fi putut evolua dintr-r-rn sis-

in situalia despre care discuti:m este clar rnal avantajoasa a douir opliune, deoaLrece va mareEte sansele de a aveii

Verificafi CD-ul
inirir.rte de a vir panica li a inilia procedee de clep:rnar e conrplicate e bine sir incercali solutia ceir rr-rai sinrLrl[: este posibil ca prodLrcirtorul sti tl inclus gi drivere de Linux
rre

tern al administratorilor intr-un sistem

un ca1-

culator funclional, fArA nici o interventie ir.rcornodi. Dacri nu ali achizi{ionat calculatorul incir, ar fl r-rn moment excelent si verificali lista cle compatibilitate :r distribr-r!iei. Aprotrpe toate distribuliile au o aseflenea paginii ir-rforn-rativa, cle obicei ugor navigabili Ei expliciti. Acolo pute{i verifica daci distributia suportit t.rctualmente hardlr,are-ul sau dncii anumite componente sur-rt inca neacoperite. Cti34 ] CgIP
SPEC]AL I LINUX
I

tiri existenta tbrur.nurilor de disculie, pe care problemele sunt dezbitute gi rezolvate. Aceste forumuri sunt de firpt un ajutor nepreluit pe care il puteli tblosi - de cele mai nrulte ori aici veli intilni oarneni con-rpeten{i gi disprietenos gi popular,
pugi s[ vd ajute. A incelca sa rezolvali sin-

( I)

, rr

tor . il in\trrr,'tiunile de in:t.tla-

re. l)rrcri tblositi o ciistributie popLrlarii vefi

ti

avru-rtatirt cleoirrece tutorialele gi pacheaseca

telc.rrrtt pLrhlriute tle obicei pcntlu

menL'i.i \'a1rii]nte. Teoretic, este run

gur o situa{ie de incon.rpatibilitate este o problerni dificiln qi presuplrne o anumita preclispozitie ciltre clomenir.rl tehnic, du-

posibil

rlliver. desr publicat de compania re-

spectrvir. sir nn

tl

rjr-rns ir-rcd

in

flr-rxul de

blati

de o cluroa$tere cel putrn elenrentara

l.achete al clistr ibtrtiilor.

Primul pas: identificarea componentelor

Ceea ce trebuie sa taceli in prin-rul rAnd este sai citi{i documentatia crrlcr-rlatorului
9i sd afla{i nrodelul dispozitilului nefunclional. Uneori aceste specilicaqii nu sunt

lile Edit View Ierminal Tabs Help 61 .1*6f)All Idrn] lritxlrzeo ,:j,- l.:.a
fi3.1t,l8701 A(PI:
61.11,1B841
16

PCI;ntefriljt 00.u:|C:02.0iA1 -l 05! 16 {LeveL, loVl -r

to
6,t

:0060810

trRQ

inciuse in cartea tehnica gi irtunci va trebui sd faceli o vizitl pe site-ul proclucitorului sau pe L1n site de reviel.v-uri uncle de obicei

r-05.9?2:571 A(P1:
915,"141fi781 FAT:

PCI: Setti.iq Lateri; :i^.' +: {ievrce 0000:fiO;02.0 0J.11.1969j Idrr:] I:rrt:..rirzed tgii :.i.,.0 20060I19 orr rt:ror 0 i6.9601791 eth0: ro I7,.,6 :'oirter.: "r,...rr.1

E{: ion-qrierj' i,r:r':ii.)t

:ecelveci

, sirii.hlirg t0 lr}terrii[t

1]r0

{}!i/5ie'a

sunt trecute in detaliu toate componente-

le hardu,trre ale calculatorului. Atenlie! Nu este suficient si stabilili ca modelul unui dispozitiv - de exemplu, o placi wireiess

este Atheros, sau Realteh; trebr"rie

ut!fi i: il01,1 r.ec0rreided I0 char$*t fo: FAT fil.*:yrte*r, fr be Ia',e 1*'Tlitlv{:l l050.i4B1SBj usb 5-5: r:*i';1:^qh steed Ui8 devl{e ilsrnq ehci ncd arrd addres:4 i05!.84.t:001 usb 5-5: iorirgLrIatio:r ti {io5eil fron, } chot{e 1050.8851031 icsr.5 : 5{5i er,,rLatroir ioi'U!8 l.1ass St0raqf de,rices 1050.3*:;:11 ust i-5: f,le'r U58 rievtce rcLrrrd, ldvendo!=05e1, rdProduct=070e 1050"8817141 Lrsb 5'5: I.ie\,r U5n devrce stflrrJs: l.1fr=0, P.0dr.lqt'1, Seri,rLll'r;:bef-? I05l). Sfi57,1? I u;b 5 .5: Pfodu(t : U5B 5t0r,rilp

urll

si aflali o specificalie cornpleti de genul

Atheros AR24l3.

It)50.*S5;il9l rr:b 5-5: 5er'iall'lirnher:

I050.ii8576,11 i.lsb-st0rnge: devlce f0u'1d at,l I050.88i7101 usb-ltotag*: v,a1t1ng fo:'device 1051.8816011

00000i]009002

to settle Defore scannrrrg

6er}er1c 5T0RA6[ DEVICE 980:
ST0RAGE
PQ

ExistE un driver?
De cele mai multe ori probnbil ca da. Paginile grupurilor de dezvoltatori elibereazi
surse noi aproape zilnic, cu adaugiri Ei upgrade-uri. 'f otuEi, existir un clecalaj pina la includeretr lor ir.r r.roile distlibLrtii, Ele sunt eLiberate cie obicei in tbnn.r tlc cocl sulsi.

I055.8815311 usb-storarje: devrce scan c*rplete

scst 5:0:0:0:

Drrect-Ac{esi

0 AUSi:
0 Ati5I

{)

1056.?*00t01 rcEr

5:0:0:1;01re{t'Acce!s 6fn,0r}c

0EVi(e

?60?

PQ

1056.7601601

scsr 5:0:0:l:

0 All5i:

Direct-A{res: 6enefic

sToMCE
5TORAGE

DEVI(E 960? P0;

DE\,/ICE 9602
PQ

1056.76*;981 scst

5:0:0:J: Dr.rect-Ac{e5s 6enerlc

COMAi!nA DMISG: Execuf ia comenziiintr-o consolS graficd

coilpilareir lol si rnstalarea tnanuala. insa aceasti ol.(r'Jtiuntr crlc ne. recomandatir unui incepator. Pe lbrumurile distribuliei puteli obline de n.rulte ori inlbrmatii refelitoare la data probrhili rr includerii lor in pachetele standarcl. Lltrlinecesarri

iiiird

MESAJELE SISTTMULUI
.

'

.,.::.,].':.-.

La boot, kernel-ul salveazd mesajele

intr-un

buffer de unde pot fi afi5ate prin comanda

de consoli dnresg. Ape16nd aceastd coman-

zatorii avansati pot incerca totusi sa le compileze din sursd, daci sunt t-amiliarizali cu asemenea procedee.

dd, pe ecranul consolei va apdrea un 5ir de mesaje foarte tehnice gi criptice dar care vi pot da un indiciu asupra problemei. La distributiile mai noi acestea sunt disponibile gi

din meniul grafic. Citili cu atenlie gi informaliile pe care log-urile de sistem le oferi. Acest diagnostic este important 5i de multe ori, daci veli cere ajutor pe forumul distribuliei, primul rispuns pe care il veli primi va fi s; atatali aceste mesaje intrebiri i dumneavostre

l l

Localizare

lnstalarea din sursE diu de lr"icrr-r distribuit, avind cor.rtribui, tori pe intreg rnapamondr.rl si de aceea e Pentru a efectuir cll succes operaliunea dificil uneori de mentlnr.rt o centralizare este obligatoriu si ave{i cunogtinte medii, | 1 I
foarte evidenti, binevenita de altfel intrun asemenea caz. Degi exista resurse neb
avansate de operare a sistemului: folosirea

Sistemul de operare provine dintr-un me-

,,nu Etie" si lucreze cu placa dumneavoastrd gi sunteli forlat si cdutali sursele gi si le compilali. De obicei, prin instalarea unui

consolei, interpretarea in linii mari a n-re.u.e incearci sd comaseze toate aceste insajelor kernel-ului, instalarea gi dezinstafbrmalii (de exernplu, www.linux-drivers. lrrrea pachetelor, compilarea surselor. org), de n.rulte ori o ciutare pe Google vai Dac:i sunteti inarmat cu ribdare, acesta ar va duce n'rai repede la tinta Indiferent de abordare trebuie sa va armati cu ribdare pentru cl ceea ce va

inagteapti este o cdutare enervant;l prin pagini lveb nestandirrdizate gi forumuri de discr-r lie kilometrice. Ceea ce ciutali este de t'apt
pagina rveb a grupului de dezvoltatori care
se

ocupi de componenta

caue

vii

intere-

un indrumar de instalare. Aceste sunt de cele mai n-rulte ori foarte fraqini ir-rsi;.rclg. rvincl o zona de don'nload dupd r''"J,lLrl icrrrrltie de dilcetorrre, lbrrlc
seaza gi

tl-ecvent tirlosit ir-r distribuirea

surselor

nrir httrr r_'-]a!]f

pLrtea fi un prim pas intr-un hobby. Cu toate acestea, existi anumite riscuri care trebuie luate in considerare. O executie gr eqitir vi poate periclita stabilitatea sistenrnlui, ceea ce nu se intAmpli la instalarea clin sursi a unei aplicalii comune. Pe de alti parte, daca driverul este comfronent al unui pachet, trebuie si evitali Lrperade-ul acelui pachet, cel pulin pind c.rncl o versiune mai noui decAt cea insta1rrt,i nranual este inclr.rsi: in pachetLrl re.l...rir'. Deexenrplr.r.sApresupunerlcirurr ri:.nrr-r-rit pachet furnizeazi drivere pentru o q.rnr,r de plici n'ireless. Pachetul actual

driver se va crea un figier nou in directorul de module incdrcate de kernel. O generalie ulterioara a pachetului respectiv poate sd fle in continuare in urmi fali de versiunea dumneavoastri gi prin instalarea lui sd se suprirscrie modulele de driver cu unele mai vechi, fapt care va duce la necesitatea de a reinstala din sursa. Cu alte cuvinte, va trebui sa flti atent cu upgrade-urile qi sd evitati inlocuirea drir eruh-ri. Bineinleles, o varianti ar fi dezinstalarea con.rpleti a pachetului inainte de instalarea manuala, astfel evitindu-se riscul suprascrierii, insi aceasti rt-retodi poate sa nu func{ioneze intotdeauna datoriti in-

terdependenlei pachetelor sau in cazul apartenenlei driverului la un pachet cu o

funclionirlitate extinsa, necesar in ansamblul siu funclionirii mai n.rultor componente.
LINUX I cHIP spECTaL

35

CONFIGURARE _ CONEXIUNEA WIRELESS

WiFi pentru Linux

Cum se instaleazd gi folosesc conexiunile WiFi sub Ubuntu. Automat, simplu sau complicat? Dumneavoastra decideti, noi doar vi aritAm cum Se face. Ionut Bdran (ionut baran@chip.ro)

I lbrrrrtLr esle o distributie conrplexi, \.f d.rr departe de a fi cornpleta. in mrjoritatea cazurilor sunt recunoscute toate
componentele, inclusiv plicile ethernet sau rvireless. Dar din picate sunt qi rnulte cazuri in care acestea r-ru functioneaza din lipsa driverelor adecvate. Uueori e1e nu

ir"rtimpli cu rnai toate distribu{iile Linux, Ubuntu netiincl neapirat o exceptie. Cu

toate acestea, existi modaliti(i prin care
puten-r sa instaliim driverele sub Linr,rx (in

cazul de fali sub Ubuntu 8.10) cu conclitia ca si avern la irrdemAni n'ricar un kit c1e drivere pentru Winclows.

Sunt trei ctii prin care putem incerca instaltrretr drir-erelor pentru conexiunea nireless, indiferent claci avem un laptop cu WiFi integrat sau folosim un stick USB, Fiecare rnodalitate are avantajele gi deza vantajele sa1e, pe care 1e vom vedeir in cele ce urmeazi.

surlt
rrpntrrr

incluse
,-i tra,.1-

?-t.
I

buie respectate
,1"-^r".ilProprlerate,
drLd u4Ld yLrl lr

rcarea firmware-ului gi a driverelor direct din

ncE

Ubuntu
Cetr

mai t-ericiti situalie (qi cea niai simplu

simplu

per-rtru

ci nu existl
versir"rni de Li-

nux. La fel

se

de rezolvat) este cea in cnre exista drivere de Lir-rux pentru placa pe care dorlm si o instalin, dar nu avem firmr.are-ul pentru ea din motir.e legate de respectarea drep

turilor
:

r.j:iT4 iA ;:,t J.i ;= i-; j

i.;*ilr'!;cs.r=+lt; A;a se instaleazd modululcu care incdrcdm

drivere de Windows.

de autor. Nlulte distribulii aL1 optat pentru facilitirrea ir"rstalarii conexiunii wireless chiar si atr"rnci cAnd intra in disculie dr epturile de proprietate intelectuali. Cum au flcut? Destr"rl de simplu: pachetele de Jrir erc pcntru pllicile rvireless sunt formate in rnajoritatea cirzurilor din doui con'rponente - driverul propriu zis gi

firmr'vare-ul.

TUL CONEXIUNII WI
dali clic dreapta pe icon-ul din bara de meniu Ubuntu gi sd activaJi conexiunea wireless, urmdnd ca apoi si selectali una dintre retele disponibile. Eventual vi se va cere parola de conectare daci este o conexiune securizata. Acest lucru funclioneazd daci pe retea este activ un server DHCP care si vi trimitd lP-ul 5i adresele Gateway-ului ;i ale server-ului DNs. Pentru cazurile in care veli fi nevoili si specificali manual aceste setSri va trebui s; dali clic dreapta pe icon-ul din bara si apoi Edit cannections. Merge.ti in tab-ul Wireless dati clic pe Add. Introduceli 55lD-ul dorit precum gi modul de funclionare {de obicei este lnfrastructure\.7receti in tab-ul Wireless Secu-

,"q1
AceleaSi set5ri pe care le-am apli- 1'.==e*': cat din modelele prezente in interfa[a grafic; GNOME pot fi realizate direct intr-un Termi nal folosind urmatoarele comenzi: .:ii;i* i,.r,;q,:irilg * va afi;a conexiunile de relea

/_t

De indati ce aveti instalat corect si functional driverul pentru adaptorul wireless vi pu-

teti conecta la orlce relea disponibild.

Cel
sd

mai simolu mod de a face acest lucru este

i!,]::lt:
a"l!i..tr

existente

iic+i:ii,-: ''ria;:* . ii:*.1."t** - asociazS -ul 1 921 68.2.200 adaptorului wlan0 sli$* i',a:i+i:f:i: ...:ie*i,: +sii* Tesi - conecteazi

:*.j*
lP

adaptorul wlanO relelei cu numeleTest

:.:
wiJ*:,r
al+::r:r-:

.respectiv L1r.r,Lqi:c

l-d

lrit:

rily
irri:l::E.,.*r' 1r3f.l trnurnr l::,it:.:::i

(dace este cazul) 5i introduceli si parola de conectare. Ultimul tab, cel lPv4 Settings,ofera accesul fa seGrile de retea. Ca Method, alege\i Manual dacd dorili si specificali o anumit; adres; lP precum gi server-ele gateway si DNS. Mai dali un nume conexiunii ca si o puteli recunoagte utor. Validali cu OK Si gata! Conexiunea wireless are deja setdrile proprii.

ii

alegeli modul de securitate folosit

sunt comenzi care pornesc gi opresc adaptorul wlan0 :Urji: :r-:.i:r: ..-,:r-! .l*i*'.:ii lll:'.' : *-l. li$"?.154 .. - seteaza calea de acces a adaptorului wlan0 prin gateway-ul 192.1 68.2,254 adresele server-elor DNS sunt stocate in fitie-

rul /etc/resolv,conf. Comanda ar'. ;-,.1i, permite sa editali figierul respectiv si si addugali adresa server-elor in felul urmAtor: :-,=::-..re r;ri +iiis:.: iP (de exemplu, nameserver 193.231.',l89.18) urm6nd si salvali fi;ierul pentru ca modificirile sd fie
gi;,';1i1;;..:111;1:: Vd

perrnanente.

36 I crrrp sPrcrAL I LINUX

( .r::: :-.,-:t:.,r iir-nt\\'itre Lrl Caclea Sub ini.tirrr.r .::-eptr,rrilor de autrrr. clezYoltatorii '.-ir:r'.:ic.||1 preinstalalea clri!erttlui, ur ::.rr!i cir utilizatorul sa clescirrce mttnLtal
(acceptiind automat acorciul cle licen{iere) cele mai noi versiuni de filmt'are qi sa le

fil?

totul tr.rncIiona. Ubuntu a venit cu moduhll Hardrvare I)rrvers prin care este posibil sa se activeze tlrivere proprietare direct dintr-o iutert-ali
ir-rstirleze pe sistem. $i

lpa : 16r16:1? chlp ke/nel: I 430.5651:91 t i.i0: etre:rdl iee:.ie 6ei1::i6jbl:b 2i*i r*:ng l.l0I5 dr!,Jef: !1arr.n, !er-i:aii: 0:{}, tltli! 1.re'5:oi: 0r50F, Tne6ii AiU 5 80!.1Ir f.letir0fk Adaptd: , l?61.:0i4!.i.:cri Apr 7 16r?6:ll (htp kerrel: | 48[r.5?-1:I3] \r1,rr0r ef{.ytrt:0r r0de! gJprsfteiji i.f p:'fi(!p !irtr llPA, llpA2, i'lPltP!X; AiS.rCrlliP ji:tir irpa, i,rpA:, i'ipAJplK Asr I l6:16r12 ihlil kefnl: [ {S0.57i3{3] ::!ilro rr .filj.rtered }ei,::te.in{e {if tor ? 16:16r16 chrr, kef4e[: [ 481.6]51;il r*t farjy
:onltialip: -g
:.!ea r{i15!1"n0pef
A00n(oflFiilE]'olV UFi:

Edrt yiew Jerminal Jab3 !.lF a.15ijte. 1n..,0t/28/2001, 1.00.S1.606t}

i0.rc.:

sl.n6: 1).ia 1!

1,0
:i
1

r\Yconitg

rro

iri.eleSs exters:ois.

cu conditia ca sistemul respectiv sei aibi o conexiune la internet (de obicei graficir

l:t
!nl8

ilo i?t.ele!9 extet!1c.1:. ilo *rfeless exte.9:0n5.

IEe 80?. llg e55i0:o:i,'a:y lloderllandged Frequen{}:?.412 GH: A((ets F0)ntj ltot.A:,i0a:al6

trebui si fie prezentii gi ir-rprobleme). Functioneazi per.rtru driverele plicilor video AMD gi NVIDIA. Pentru conexiunea rvireless e ceva rnai complicat. Ca si prirrcipiu de bazi, dacii placa n icea ethernet ar

i;1*n0

stalati

firi

8r.t Rate:l
RTS

Pouer l.lanaqesent :of f link oualrty;0 5r.qr1al lvelrS lloi.-re level:0 Rx rovalrd nvrd;0 Rx:.lt'al.i.d (fypt:0 Rr tnvaLr.d

flb/5 Tx-Por{efr?$ dBi thr:off Ftagfte*t thi;sff

Seir$:tiv:ty"0/3

ix

ex{ess}ve

retrlea: I*vl:d f:gc:0 l.ll9led

i'ee:0

beai0r:B

reless r-ru este acti\.e,

ciutirn in

10rutt3rlr.p: -S

pachetele
itcleONFlG: Un

disponibile prin Svnaptic ceea ce ne intereseirzi - evident, dupi ce am activiit conlinutul 3rd partv. in cazul fericit in care giisinr rcolo clriverele gi firr-urvare-ul, am scipat de probletna.

utilitar magic in Iinie comandi cu care putem controla adaptorul wireless.

:=lis.*,RcARt*;*.$.$;$s*{* ADR
Putem

si stabilim ca implicite seterile de re-

ndiswrapper: drivere Windows funcfionale in Linux

Dar clacii nu le gasim? ir-r mod eliclent
serrn.rii cle dispozitir.e r.vireless USB nr.r o

lea asociate prin modulul ndiswrapper. De

aceea ii vom spune sistemului de operare si tncarce modulul ndiswrapper la fiecare porni-

Ca sd fim siquri ci modulul este "a'incircat la fiecare pornire va trebui se editdm

fi5ierul /etc/modules qi

si adiugim la sfArgit

si devini activ imediat ce am conectat adaptorul de re1ea. intr-un Terminal dali comanda: sudo ndiswrapper .rr-. care va asocia
re si allas-ul wlan0 cu ndiswrapper.

lor

ndiswrapper..intr-un terminal dali comanda gksudo gedi: r'et.iricdilles, scrieli pe ultima linie ndisrrrapp*r gi salvali figierul. Repornili sistemul gi ori de cate ori veli conecta adaptorul wireless el va deveni activ automat!

beneticia de drivere in repozitoriul Ubuntu Ei, probabil, nici de versiuni de clrivere peutru Linux. Nu renr"rntim la a le tblosi

pentru ci existi o modalitate alterr.rirtiva prin care le putern instala. Este vorba clespre pachetul ndiswrapper, capabil sir rnstaleze Ei si foloseascd sub Linux driverele de Windorvs.

El se giseqte in repozitoriul 3rd party dintr-o ir.rstalare irnplicitd de Ubuntu 8.10. Activim sursele de download din ThirdParty Softu,are ale n.rodulului Software So-

urces dupi care pornim un Terminal in care dim urmltoarele comenzi: -:rr.:i;: ;rpt=e:-

Daci ave{i un adaptor wireless pe USB, conecta{i-l la PC ca si fie ,,virzut". Din Terminal, dali comanda lsusb in cazul in care folosi{i un adaptor USB gi urmdri(i indentificatorul pe ecran care are afigat numele dispozitivului folosit de dumnear.oastra. inseamna ca el este conectat qi agteapta driverele. Introduce{i in unitate CD-ul de drivere de Windorvs, agteptali si fie recunoscut de Ubuntu 8.10 qi montat automat. Pe desktop va fi afiEat icon-ul corespunzitor. Identificali pe CD loca(ia unde se gdsegte fiqierul .infal driverului qi da,ti urmdtoarea comandi in Terminal cd /rrecliaica!-oi. ca si ajungeli in directorul ridicina al CD-ului. Navigali cu ajutorul cor.nenzii cc (change directory) cdtre locul

r:pJa:e s,i apoi sudo apl-gei insrili -,:llsgik

chlpQasus:

Bils 008 Bus 008 Bus 008 Brls 007 BLis 006 Bus 006 Bu5 005 8us 001 8ils 003 8us 003 Bus 002

fle,,/]Ce Devr.ce De,/1ae

003: 1D 06'.le:a12? SLrvr.r: {c.r, 001; iD 1ci6b:0002 Liilrrx F0:i'l{at:ol 2.0 root Devlie 00i: ID 1d6b:0001 LInux Fo.flC.-t;or 1.1 root

*5 lsurlr 004: 10

1761:0i:05

Device 083: iD 046d:c046 Devire 001: ID ldbb:0001 Devlie 001: l0 1d6b:000i Bus 00.1 Devrce 00:: lD 8086:1,103
Bus 00.1 Devrte 001:
Devr.c0

[0-r:.rie:', In(. 0evlce 00lr :0 1d6D:0001 Ltnilx Fo:r-,cat:on 1.1 root Devlre 001: ID 1d6b:000i Lrnux Fo.;riln:;.ai 1.1 ro0t BLis 00i nevlce 001: ID id6b:0001 Linux Fo.rrtat:on 1.1 root
ASUSTe!:

00.i: lD 1,17e:1000 Devlfe 00:: ID 0b03:1751

ID

Intel Cc..,. 1d6b:0002 Llnux Fc.ircaii.o:1

hub hub RX1000 Ldser l.louse Logite.i', Llnux Fci;'ri;tiarr 1.1 root hub LlnLix i0.i'1c.ii:on 1.1 i-oot hub

ii:..

2.0 root

hub

in

hui) hui) hub

care se afli liqierul .infl Spre exemplu, noi am folosit un stick wireless USB, Asus USB-Nl1 impreuni cu CD-u1 de drivere. Figierul .inf care ne intereseazi se afli in
dir ectorrl / me dia / c dr o m / D r iv er /N dis6. Ajur-rgem acolo cu comanda cd ,/mediar' cdronriDrver,'irirlr:5. Folosi{i cor-nanda !s pentru a lista conlinutul directorului curent 9i sa vi asigurali ci aici se giseqte figierul dorit. Putem instala in sfirgit driverul
sP[cIAL I 37

r,hlpilasus:

-9 |

VERiFICARE

Adaptorul wireless pe

USB este

conectat la

PC

I LINUX I cH]P

c0N

Fr9..!L RAR

!-

C0\EXiu',tiA
..gtt

de Windorvs cu aju-

torul lui ncliswrapper. Da\i comanda suiia nCl!!*'*pliei -;

i:unieii,cie

g_

i.ini gi aEtep-

i:vennes*r ilRtvrRULUt Di wf{DC!tuS: comanda ndiswrapper -i nume

fisier incarcd driverul dorit.
ion!tq(hrtr r lf edrit,: a r ^,'l J:,te :ll.1llsl Ic1tvrrif,ile 1 - i I 4 i!t' :r;tn!l-.4 'tLairri!:: de\.r:ii I l:!i1r aEi5r ir.e:tlt innnt({htt I /f +i :.!.' i.!. arr/S. r!'e. Jtid:ai!5 I

tali si fie copiate driverele. Verificim daci

driverele s-au insta-

3D igl{ Bazooka

lat corect prin

cogi

viBR-60I*

-r

manda nriis+rraaper -i

FUrueTl*l\JIAZA: Am incdrcat cu succes driverul!

dati in Terminal

trebuie sd primim un mesaj de genul

device (1761:0805)
present.

Airf I iS:1{i19 i\ir i{ii:el.: I 4:1.1e*?-d:j !a}:^l: iestt ir14i tpeeij U!6 de\,!te !r+ln{ e\i: ilte nrd nd'Jrt9:: At. M::.1;:{J tl;:} 1?arjfi:isdr:!*r' 1o;drij:.,rtr:ler: isii df :{*ail56l: ra:i1dn 1 Allf
l-*;'l iJa:!9r irintuairl:
-?

lFN lonnections
c0nnect ta Hidden wirqless Netwqrk,,
Create hlsw Wireless Fletwark.,,

:Yea lil:ii;fa0pea

:[:t'l:?t {lip keriei: I

l4edid; (d far/i}
i:),,e

635.6:31d:]

ri*{6rei

ieg;514re,J 4eii rffteai*ae

fr

lcnnt!{

r:!:

ilNd;!6S

CAnd ne-am asigurat

FR{JBi-flM: Pot

apirea erori la incircarea ndiswrapper. Uneori un

5UcCE5:

Adaptorul este conectat, driverele

gi avem acces la

ci driverui

este

simplu restart ajut6.

funclioneazi
wireless,

releaua

instalat corect putem

trece la incircarea moduluiui ndiswrapper.

Compilarea in kernel
Cea mai grea dintre variantele de instaiare

Dali comanda rudc depm*ri -a Ei apoi :udr

m*dpraire n.*iswrapper. Verificali daci drive-

rul este funclional cu comanda iaii .rvarrl*g/ n-rsss*ges. In cazul aparifiei unor erori inseamni ci driverul ori nu a fost incdrcat
cum trebuie, ori nu este cel bun. O posibild rezolvare presupune gisirea unui driver mai nou.

a driverului pentru un adaptor wireless este cea in care compilim driverul in kernel. Folosirea Iui ndiswrapper facibteazd incdrcarea driverului de retea ori de cite ori avem nevoie de el. Compilarea in ker-

mai bune, dar presupune cunogtinle avansate despre folosirea kernel-ului. in plus, la fiecare update de kernel va fi nevoie de recompilarea driverului. Nu vom detalia aceasti solulie per-rtru ci ea este ultima varianti de incercat gi de cele mai multe ori ndiswrapper ne scoate din belele.
Succes!

nel ne oferi avantajul unei func[iondri

.il
.i

r !
q

{ t

,w

amintiri
3i::i{f
: 5l tr.i].i*tl

tffi

Mini'aplicaf ii de sist*m

!aitr!ilr.f llil-Erof :l r::t .r,:1i r:.:::: :: -rl- il ..rlJDL 1

: .t ,. r!!ii,I lP -:

e$tga-li*ed,c{qssffi

ului
h f;die:re de C+runexlffe, ,rl.iletul a bal deFii:fr:rlr
.ri.tre! a1le BcdaJil;:l cdiau Fnlr. ixri de mrl& or;.i,r_n!l irii-!ri* arva.rdi ttnioar!. rr doai sintle Efertlte p-. adotri. ln ;.eeic c.zr.:, Ca. !l rio:ili 1t. mrdil ir r;r* sl "i:.:i p!!'!r!:fi !f.prlib iiiirir:, v: ':: ,:.3r;:d;T cu ralrl,:t S.ribd

*"*.

,.

CONFIG-:-'-

II\STALARE

PE

ETBOOI(

EeePC si Ubuntu 8.10 ,

Pentru un specialist, Ubuntu este o alternativi mai buna pentru motorizarea unui EeePC decAt Xanclros-ul irnplicit. in acest articol vi aritam cum ob!ine!i un sistem complet gi rapid pe un netbool<. Iorrul Balan (iortut_balan@chip.r'0,
icile netbook-uri r.re tLrc cu ochiul datori+: ^+-^-+:-r.J .,.-,,:,-*.-+ r.rr Ll I Pr eI a I13cu\ ^l 5] .t unor contiguralii decente, astn ca sd nu mai aducem

l\ /l

IVI

,#,,.itt

in disculie dimensiunile
excelente per-rtru un dispo-

zitiv nrobil. Pentru un incepator, sistemul de opera-

re Xiindros cu care vin

preinstalate este suficient, si chiar rtrircti\'. Beneticiall.i ],i.il!rl pe stick.
r''r:-:

Pornili utilitarul cu care creati un kit de Ubuntu

tit tlr apllcatii

.if
l.(

lr'ntrtL

r' t)f laa Of:Cf ;,tlc' f e -,rlr ltr-.llll ti.ti ... .' .,r,, cutlun. Da1' parca nu e su l'icierrt. Din erpelienta r i
).1f

:|unun) ca sc poaLe si rnli

bine, ierr solutra pe care o

propunenr este Ubr,uttu 8.10 a cirrul tariantir live

ir.rstalabilir se atli pe

DVDOdrrtn
&51){ I f il i .r
r
:

tul rttitg:tl revi'tci.

inst:tlitt, cl
sele
r

i l'.;:: : : Ma re atentie ce disk veti

formata!

trlera prerrrisister.r-r

Asigurali-vi

cd este cei USB.

creirrii unui

cc

operare personalizat, care sii aratc \i iii funclioneze eract aga curn doritr c1ur.r'rnci voirstrii. De ia aspectul gratic (Conrpiz :i pinir la nurnarul gi tipul aplici,rliilor inst.rlate plus r.nici tu,eak-uri de perlirrnranti, Haide{i sir vedem cum. Noi vorrr lirlosi c.t exeurplu un EeePC modelul 90 i
.

nectati-1 1a PC. Il.Lrlali itcum UEl0.birt

(Rtll

rt,s

tttltttuttslrtttttr claca sr-rnteti

sr.rLr

\-ista) gi sLrcciflcati lrtcra :rsociatir slicliLrlui USB apoi lalidati cu tasta fEnter']. A5teptali piinir cinrl sunt copiate tiqierele l.c rtick. Al.rt'uti (lirr rtoLl {Erttcrl ta si sc
scrie pe stick
care

Ubuntu 8.10 pe un stick

Plecirr-r-r

;i inlirrmatiile de boot, clupit il puteli cleconecta.

de la prernisa ci. irvem la inder-r-rii

sirr,r

lnstalarea Ubuntu 8.10

lir netbook-ul EeePC. Asi:ur.rtr-r-ii ca irti scos cle pe gl toate intbr'r.-.tir1e inrportirntc, it'ttloclucefi stick-r-rl L :B intr r-u.rul clin portut'i ;i polnifi sistelul. Apasati tastl lF2l ca si intrati in :ir()S sectitrnca i3rro1. La I'{ttrd Disk Drives ..ir,r:c'ti stick-ul USli pe pozilia 7,s/ Di'lr.,e. - :.:;eti acurrr in Errrrl Dcvice Prioritt'sive -.,--.iti tlaca ave{i sticii-u1 USB ca 9i plinr r- :.:.-r. rle boot. (land totlll esie ok tleceti . -\{11'. \ri|r Siili;i!::i r-a \i porni , :..:. !.-\{11'a-\flltlt{-\sr Llbuntr-r uDLlntLl\-aPornl p()nri .. -\rlli /r{-\ si L-lrirntrr .r: .-. >iiik, -{legeti acum optiunea Rrrrr : : ., Pii..sl.sf3771/1, $i a$teptati pdna se in
1r-ecenr acr,un

nei

uu PC tunctional cu \\'inclorrs

t.tux si

o inragir-re in forrnat .lSO I

l-ilui

Ubuntu 8.10 (se poate descarcir cie la aclre stt www.ubuntu.org) qi utilitarr.rl UUl0p. cre (cle lir adresa http://w.w.pendrivelinux.com/downloads/u810/U8 I 0p.exe). r't esttpttuetl.l ci rulaqi \\rir-rdorvs pe P(i qi . .,rlintrt aplicirtiile cle care ar-niuteirn.r. - . ,.r'hilrrti utilitarul U8lOp.exe pe hirrd :.-.. ' - ,r.irrti in acelasi director flsicrr,rl cr,r i-r-..... .',.r .: L-htrrttu LDtultu u.1tJ. S.lit. rreqaft\l P|cq.riiti ull urr - rr..

sti.- -.:r. ..,r.niltirt pe FAT32, c1c pe care ati .',.'.... .,:; ii:ielele impcittante ;i co-

Selectali limba interfelei grafiie.

I LrNUX cHrP

sprcral | 39

CONFIGURARE

- INSTALARE
4++'jrl
r,,,,1

PE NETBOOL<
carca si:ii:rr-1 rle operare de pe stick-ul
USB.

e,is: -=4-:iir:1|

Dupri
Instttll de

stalarea. ir: 1.1inlu fereastri se selecteazd limba (se fr)i1te alege 9i Romdni, dar din motive legate de consisUbontu tenla tradu.enlor preferim sd fo-

;; s-ir incircat pornili modului lc (lesktop gi astfel incepe{i in-

Sgfi*ar Thrrd.Pany 5+h*are Updateg Authntil6ti6n Statitttts

losirn limba Englezi). Butonul

y' http:llarabive.(anoni(al-colil,1tbuntu intrepicl f;adiir

y' http:l/atchiv.(anonl(41.(om/ubuntu Int.epid Fainer i5ourt' inttepid ieFi.

Forward ne duce Ia pasul urmator I htttr:l/www,arrsy.orqlulruilt! - alegerea iusului orar. Aici selectali Bucharest. Din no:u Forward gi ajungeli in telearstra de unde aiegeli layo-

ut-ul de tastatLlrd ce va fi folosit. Pistrafi varianta impliciti gi treceti la fereastra urmitoare unde suntefi invitali sd partifionali hard disk-urile. Avem nevoie de cel pulin doui partilii / (root) 9i swp (Swap). Cum EeePC-ul folosit de noi are doud
hard disk-uri SSD, unul de 4 GB gi unul de
16 GB vom face setirile in aga fel incdt sd maximizdm performanta. Alegeli opliu-

nea Manual gi agteptali sd

fie

detectate
A3AUGATI gURsntl: O

parti!iile. Avem

la

dispozi!iile mediile
noui sursd de downloac

/dev/sda 9i /dev/sdb. Primul hard disk va contine partiliile / (root) qi swp (Swap) cu dimensir"rnile de 3,7 GB, respectiv 300 MB. Ciic dreapta pe opliuneay'ee space (dtpd
ce ati gters toate

parti{iile existente) gi apoi 3700 pentru dimensiunea partiliei, iar la mount point alegeli /. Ok ca sd validali alegerile. Repeta{i operalia pe /dev/sda gi asociati tot spaliul rdmas liber partiliei
Swap. PAna acum am alocat spa[iul de pe

pornire, evident. dacd nu sunt mai nlulti utilizatori care doresc si foloseascd sistemul. Puteli trece mai departe la urmitoarea fereastra unde sunte[i invita!i sd verificali setirile alese. CAnd totul este Perfect,

primul hard disk. Cei doar 4 GB se pot dovedi rapid insuficienli, a5a ci vrem mai mult. Din cei 16 GB ai celui de-al doilea hard disk alocali 8 GB pentru directorul /home (chc dreapta pe free space sub /dev/ sdb 9i de acolo new partition, Ext3 la tip gi mount point pe /home), iar restul pentru /usr (procedafi in mod similar). Verificali inci o dati dacd modul de parti{ionare corespunde cu cerinlele dumneavoastrd, bifafi opliunea de formatare pentru parti!iile din /dev/sdb 9i puteli trece mai departe ddnd clic pe For'
ward.

pornili instalarea cu Install. Va dura ceva pdni cind Ubuntu va fi instalat pe EeePC. Acum puteli 1ua o micd pauz6. Apisali butonul Restart now ca si intrali in sistemul de operare Ubuntu, proaspdt instalat.

lnstalarea unui kernel personalizat

Daci totul a decurs

flri

probleme deja

ave{i Ubur.rtu instalat pe EeePC-ul dumneavoastra. Observali insi ci nu ave{i activa correriunea rvireless 5i nici camera nu

Acum vom introduce informaliile de identificare pentrLl sistem gi configuratia primului cont de utilizator. Un cont, o paroli complexi (combinalie de iitere gi cifre este
idealn) qi un nume pentru sistem. Si zicem EeePC. Bifali 9i opliunea de logare automati ca

si nu mai fili deranjali

cu
K5{'\IET OPTIMIZAT Astept5m pand este descircat

introducerea paroiei la fiecare

40 | $rrp sPEcrALl LrNUX

ti instalal

DESKTOP.VICTUAL PENTRU EETPC i

,::.':: ::.:.:::=

l::

l-

Driverele de Windows pentru placa grafici Intel beneficiazi de posibilitatea de a extinde desktop-ul implicit pe un ecran virtual de 1024 x 768 pixeli fapt care ne ajuti mult in cazul folosirii aplicaliilor scrise pentru aceasti rezolulie 9i care nu pot fi utilizate pe rezolutie mai micd (nu avem acces la toate butoanele din interfatd). Putem si obIinem aceiaSi functionalitate 5i sub Ubuntu. Vi ar6tim cum: Primul lucru pe care trebuie si il faceti este sd adduga!i in repozitoriu sursele urmdtoare: db http:ii ph;iip;r,-.':.i:'==.i1rlthiarri'ciOudc;,r lirluX/./ deb htlp:/i philil:jr*.fie*.firiJehiarr,ir'rt:*pc/ ./

::-:;iaii reepati ==i-1=r Maitrebuie sd creati un script prin care sd activali desktop-ul virtual. intr-un Terminal dali comanda l*ci* gedit starie**pa:i,-ti": ca si creali fitierul starteeepan,sh. Puneli in el urmitorul text gi apoi salvali-l: #i,/hi*li-r*:h I t,- ,rrrrt n.l on !r{J" *iiiri< *{ ic return to rrorin*! :rre+r: ,':,:::,r*inrr.:'*:':dr --newn"ii;d= "1*i4x76$ 6C" 5+.,i5 : +i4 r 056 1 296 1 3:3 7+e r33 ;;; BC7

r'*;l::l:-;r;iidr
'1*14r16E,,50

--addmode Vi.4 i i-::4x7*3- 60 -r':rccie

:'.::r,;;:ini::i;ndr --outp!,ti VCF.

r',;sr,j*ii:rteepan &

Puteli folosi interfala grafici sau pute!i da comanda sudo rjedii,r*!a,i*pil$ources.lisl intr-un Terminal.
Apoi, addugali cheile publice pentru aceste repozitorii dAnd in Termi n al urmitoarele corn

*n!!:r --inio --text "5tnp Pafini** Fj*cie" t...

enzt:

.:,
Acum,

- '.: -:.'::::
to: aI: "r,

r:

:::::-:--::iri ir.ri-rl:.:v.

,,i;::li:i::l:<i*::dr -. outplri VGA **fa Transformali acum fiiierul in executabil apficAnd in aceia;i fereastrd Terminal comanda: :i::-iild 755 starte.e*a*-:-. Gatal Se poate rula dintr-un Terminal cu comanda
.,r-.-i;::**p*n.sh
i

i:r-';

n;tarari aplicatia

eeepan prin comenziie: eiit !]ei upil:r.: apol

Atenfie: Nu inchideli mesajul generat de comanda ./-thrteepan.slr pentru ci desktop-ul va reveni la sedrile iniliale.

functioneaza. De aceea votn inst.il.r 'i.:' .cr.nel personirlizat (la http://rnllr.arra\ org
.

Polrrili din nou un Terminatl;, O.r, ."

ilanda
.-

ubuntu/status.html gasili

in ftr rnt

a t

.i

c'

:-

. -:

:-:t.:ij+ i-r+:t*rrr

pre modelele EeePC suportate), insJ pentru aceasta trebuie si ir-rstalali un repozit()tiu noLr. Conectali EeePC-ul la letea cr.r un cablu ethernet qi verificali daca fiinctio-

'.::.

f*nrore i.iGiia;*itaiiC lilinux'rtttricie,:-+*,Juie: qe ca sa elin-rinali vechiul kernel qi si

;

..:,r-io il,.t' rJL.t

<-rlvrti nictc {rirtin

Aplicatii suplimentare

Dupa ce repornili sistenul de operare puteti incepe s.l instarlali aplica{ii suplin.rentabara GNONIE qi apoi Etlit Cottrtetti',it:. re. Ar.eti la clispoziqie nai multe moduri Pornili ttn Terrninol gi da{i comanrla : prin care puteli instala aplicalii noi. Cel mai .,1. /. . rirt.:. . simplu gi la indemina este modulul Synapgi apoi srcJo ,rFi.l-({i}r;r.i.j r:ria ji-:rui !ie,l-".r\. cii sat tic Package Mar.rage, pe care il rulati din meadr"rce{i qi insttrlati cheia (cAnd vi se cer.. rrrtrlSls/err Administratioir. Ciutafiapliparola, fblosili o pe cea pe care ati illes-o catia de care aveti nevoie Ei o selectati pentru pentfu utili/iltorul cureltl). Mergeti .rcurrr instalare. Autorrlat se vor calcula figierele cle in Sl.sferr - Adninistratlon qi Soffrrtrrc So care mai a\.eti nevoie gi vor fi instalate. arces (introdr,rceli din r.rou parola). Nieniul .\ doua modalitate este sa pornili un TerThird Party, So-ftu,are gi bifa{i cele douii surrtittal si sa fblosili conranda ..iji-+gi, ln:taii ni,i ..rr::,:.::i..i ca si instala{i programe din repozise preinstiilate. Apasa{i pe Add, introcluceti secvenla r.le lt I l i ti]:i'irr ili+,i lrd.ri.fi ir,l/,t i fit I nI U rl ttrlir. Dezavantajul este ca dacl nu gtiti exact trepitl tc:e:pc Ei validali. inchide{i f-ereastra nLrrrele pachetului, agzr cum este el trecut in (Close) ;i reimprospatali intbrmatiile clin baza de date, nu il veli putea instala. De repozitoriu (Relood). crenrplu, l=i-,:t{:t instaii rri va instala file maPorrrili clin nou tn Terminol Ei cla{i co n ;rger-ul Midnight Commtrnder. mllrda .,.r' ,r'. : Ambele modolitd.ti de insto- ' cil sj aduceli Ei sa instalali r.roul kernel. Veti avea lore ou un more dezovantaj * se pot cle descarctrt aproximatir' 22 MB, operalie instolo door oplicaliile regdsite in recare nu ar trebui si clureze mr"rlt pe o coneDozitoriile pe core Ie oveti deja odduxiune nclrnralii. Repornili sistemul gi alege!i gate pe sistem. noul kernel (cle exemplu, "t.ii.tl li t'r'r:Ltr). Succe:l
speciiicate dind clic clreapta pe sin'rbolul de lete.r .1iu
: I

neazi corect. Setirile pot

fi

iWFffiflT

.;;r*

r'd.::

I LrNux I cHrP sPEcrALl 41

PROGRAME

- UN DESI<TOP ALTERNAT]'

Aplicatii sub Linux

Cunoagterea aplica!iilor care pot deschide gi crea un anumit tip de document este factorul cel mai important in utilizarea unui calculator.Vi oferim in paginile care urmeaza un ghid cdtre aceste programe in Linux. Ciprian Vaida (cvaida@blucipmedia.com) in unele situirtii numarul cle a]ternirtive 1[ tturci cand migrali din \{indot's in Li- Eat pe butonul cle meniu, oriunde s ar atla Fl Irltx sau cand sunteti la primul contact el. Evicler-rt este important $i grrrclul de conr- disponibile pentm o anur-r-ritir operirlir-rue. (sau de ce nu, chiar ar,eti o anurnita experi- patibilitate pe czrre acestea le au cu suratele ca cle erernplu vizualizarea unui PDF sirr.r en{ainLinux)cusigurantar'-atiintrebatce din \\'indorvs, pentru ci este un exerciliu rccliireiL r-urr-ri clip r-ieleo. sr.rnt atlt de r-ru, client de mail este analogul lr,ri Outiook Ex- lipsit de sens dacii nu puteti clescl.ride tigiere nreroase incirt totul devine o chestiune cl. creiite in sistemele de operare Nlicrosoti pletclrr-rte. Eviclent nLl toatc au exact acePress sau ce program trebuie sd folosili in locul lui Yahooi Messenger. Aceastd sitr"ra- sau nu pute{i crea ligiere care si poatii ti ieasi trrciiitiiti srru optiunile pe cirre 1e ciiLr descl-rise de cineva cale nrl si folosegte Litati. clar p,1rt!.,1 bLma a lucrLrrilor este cliepoatereprezentaceamairnaredificultateinfolosireasistemuluideoperare,peutru nux-ul. Din tericire acest lucru poate ti irveti clt-undealece.Deaser.nenea,esteinrca la urma urmei aplicaliile sunt mult r-nai atir-rs ugor in cerzul figierelor uzual inter- pr)rtaltt cle mentionat faptnl ci marea ntirimportante decdt imaginea care apare ir-r schin-rbate intre dumnear,oastri si prieteni ioritate a distrilrr"rtiilor includ toate acesl. timpul incircirrii sistemului sau logor.rl afi- sau f'ar.r.rilie [rr'oqllnre lie pe CD-uriJe situ D\ D-ur';
42
curp sPEcTAL
I

LrNUX

: ---rn intermediul : ),:,- i!-zinstalare a ..::ilttltii ci de obi,,....i.lt1

111 acestea

- -.-r.-.-+-,, ^l:,, \r.1 I'Srrrr u du4u:l

Doza de Internet
'.
,

. ::.netul suni cclc ntai folosite aplica. :::rtof': btorrs.-i ele rveb' clienlii de
lirogranrele de mesagerie instantd
cor-rsicleram

.,.i!iiri.r f i!rir-,,iIclc care au legituri

:-..-.,-.--.

=., -r.ltlar.

potrivit pentrLl

r--:i .u ilplicatiile din aceasti zona, iar * :: ric5tea cele mai importante sunt
rr. . :er-ele ir'eb. La acest capitol diferen: : -r-:rtre erperientele pe care le puteli :: -:r OfLcilre sistem de operare sur-rt mi-

: , : ,,--:e.izi. Un factor rntri irnportant - - ::.: ,'r'.lerttir tbnt-ulilor clin \\-in

.i :;l-:Varianta pentru Linux al browser-uluiOpera are diferente minime fatd de cea din Windows

' , -. .ieoarece nu aplicalia in sine este ,., : ,rluce ,,r.aloarea", ci con{inutul pe

: -:) . t.it.' in sLte-urile rr'eb. Deci isii r,:--c ::,;:ilJl'itr instalarea acestora,
--:
unele dintre a.estea putdnd fii chiar des..rr.Jte grrluit de pe Internet. Exista gi o

lersiune oticiali de Flash de

1a Adobe

perrtru Linux, deci este bine sl aveli in ve, dere instalarea ei.

Revenind la aplicalii, avem doui veqti bunc. Firefox 5i Opera au versiurri ;i pentru Linux cu diferenle insesizabile intre ele. Nu acelaEi h"rcru se poate spune si despre L-rternet Explorer, acesta neavdnd o versiune nativa pentru Lil-rux. AEadar, daci sunteti deja un utilizator

Firetbx sau Opera, pr.rtefi si vi copiali sau sd migrali setlrile din Windows firi probleme. Dl"r picate, insi, nu toate add-onurile Firefbx ruleazi qi pe Linux, dar este foarte probabil sd gnsili un alt add-on care sd faci in mare acelaqi lucru gi si rezolve aceasti situalie. Apple nu a scos, gi probabil ci nici nu o va face, o versiune a Safari pentru acest mediu, deoarece practic browser-ul lor imparte, in rnare nrAsuri.
acelaqi motor cu Konqueror, bror'r''ser-ul standard din KDE. Este vorba despre WebKit (bazat pe KHTML), care 1a ora actuali este

populari fundalie pentru browsere web/HTML, fiind folositd chiar Ei de Nokia sar"r Google, in noul lor Chrome. $i daci tot am menlionat Chrome, o versiucea mai

ne pentru Linux este in lucru la momentul

red;rctirii acestui articol. De mentionat este si Epiphany, care este brorvser-ul standard pentru Gnome, precum Konqueror pentru KDE, acesta fiind bazat pe Gecko, motorul de randare
dezvoltat de Mozilla.

Probabil cei mai folosit client de e-rnail pentru Windows este Outlook Express (respectiv \{ir.rdorvs flive] Mail), iar pentru acesta aiternativele in Linux sunt numeroase. Dintre acestea cele care ies mai mult in evidenld sunt Kontact (prin modulul KMail), aplica{ia care se ocupd de gestionarea informaliilor personale din KDE qi Bal'a sau Clans Vail pentru cei care preferi rnedir"rl Gr.rome. Dacl insl utiliza{i Mozilla Thr-rnderbird este q;i mai bine, acesta avdnd de asemenea o versiune pentru Linux, la fel
ca qi

Firefox in acest caz adaptarea

qi

mi-

grarea datelor sunt mult mai simple.

Pentru mediile de birou sau pentru cei

care pref-eri un client de e-mail mai ,,seri-

os", Nor.ell Evolution este o solulie mal buni, mai ales dacti este nevoie cie un client care sa se poati conecta ia un servet Microsoft Exchange.

Mesagerie Ia pliculef
iili;;i +t$?l-ti.qi-il::
Konqueror este browser-ul web standard in KDE si responsabil indirect de existenta Safari si Chrome.

Inclif'erent daci este fblosit pe motive profesionale sau personale, r-rr.r alt tip de apli] LINUX I cI]IP SPEc}AL I 43

PROGRAME

UN DESI<TOP ALTERNA--

oilrne

'*
"

[;

KMail

k"_:l #!

n,,,

crrlrre (

J)

lcddrr
a)r!rre {1)
_-.

Ailc r.j

L)nr)n!

*l=i{,{T iLlElii *e lilAlL: Kmail este una

i ic( l.u A!r4r ldl !!t

Ff ilTlti.J l\,'l5ld: KMess,

pentru

din alternativele Ia Outlook Express, respectiv Windows Mail.

utilizatorii serviciului de mesagerie instant de la Microsoft. $i Yahoo! a avut o tentativi de a menli ne o versiune;i pentru Linux, dar aceasta

ilr ilililflq$&tflSl

nu a rcuqiI si

sr-rprc\

etuiJsca versiunii

1.0.4. Acest lucru s-a datorat in n-rare parte

faptului cl nu i.r fbst tbarte popr-rlara din cauza rudimentaritilii ei, la monrentul respectiv existind deja alternative mult mai bosate in tncilitali si care si aratau mar ,,ingrijit". Printre aceste .rlternative se numiri Piclgin (fostul Gaim) qi Kopete (integrat in KDE). Exista;i altele, dar acestea
doua sur-rt cele nrari tblosite gi ar"r iivantajul ci snrrt actualizate ir-r permanen{ir. Spre cleosebire de cele cloua servicii de mai sus, Winclorvs Live Messenger nu a avut r-rici o tentativi in a-qi asocia serviciul gi cu sisternul de operare l.inux. Dar nu va face{i griji, existir trlternatii.e qi aici: puteti fblosi ur.ra din cele dor-ri aplicalii amintite
PTNTRU *!ROU:

Evolution este clientul de e-mail ,,serios"

5i cu

facilititifoarte apropiate de Outlook.

mai sus, Pidgin sau Kopete, datoriti fap tului cii acestea suporti un numer mare dc
sen'icii cle rnesagerie. Alterr.rativ puteli tblosi r,rn client dedicat acestui serviciu cun. irr tl K\less (integrat in acelaqi KDE) sau

calie absolut necesar pentru majoritatea utilizatorilor: mesageria sall,,instaltt

cii de

ti

messaging" ul. Nu vorn discuta sau amrnde serviciile web din aceastir categorie

n-resagerie sunt Skype, Windows Live Nlessengel fbstul N{SN Xl[essenger) ;i Yahoo!. Aceastir daca nu consicleriim Ten cent QQ, o apllcalie chinezeascir foarte

deoarece iicestea sunt independente de platforma prin naturir lor (cun-r ar tl eBuddy sau Yal'roo! Messenger for the Web), ci ne vom opri doar la clienlii individr-rali. in acest segment Linux are un trvantaj, pe care este bine si il luali in considerare, prin faptul ca este inrur-r la ,,r'iermii" ctrre circula din ce in ce mai mult printre .rcest tip de aplicatii. La ora trctuali cele r-nai populare servi
44 lftirp si,EclAL
I LrNUX

populari printre vorbiturii acestei limbi, care ilre o versiune attit pentru Windots,

a\lS\. Dlci in schimb folosili alt servicill d.

acest qcn sirll sunteti un

cat:i

\lrrc si Littrrr. Skvpe ofera o velsiune a aplicaliei lor

1.s111111

utilizator de Tri. lian. probabil ceer mai bunii alegere ar Pidqin (care suporti 16 protocoale de m.'sageric ), eventuirl Kopete.

pentru Linnr, cltrr acerrsta nu are toate flt-

cilitirtile celei din \fintkrws gi nu este actualizatii atiit de des. Cu toate acestea,
fr-rncliile de bazii care sunt si cele nrai tblosite cle marea parte a utilizatorilor, funclioneazii fira 1.rpbls1119.

in plincipiLr sen'iciile
clasitica neirpairat
r
ir-r

cle

tip IRC nu .'

aceastii categorie, c.

om frrce o erccp{ie ln cazul de faln ;i

alternat:

\om rccomancla urmdtoarele

pentnr popularLrl client :nlRC: Konve:,.

18.55 ', i
Aar*n
T0vrels

Antor)ro Ser lro Br ian O'L eJD

Cdro;rnF Wrllram'

r'leathe' Jrtdan Hanrq\.re ( on.la' jeff Llar (a

Johr) eeverage JosPt:h Alitrn

fer'rnetr: !mrtll i ar rra I oll,r s

r.'1ra

Wrllrar'-, Ron Devire

PuElan: O DoqeJl >e),rroLlr stoneg

!tePltanre l.lotiaco Stephen Flar pe,

SLrsan Andpr >0n

Theresa Thul Cug.futaya

[] ;.'i

c-il

or drn:r

phoner

I
EUF.::

d05.6!! PenFle onl.e

!iail:
Lr n

5At

De;i nu este cea mai recent;

versiunei Skype ruleazi

ux.

fird probleme

sub

tion, KVirc sau Xchat, toate acestea ficind fa{i cu brio necesitililor unui astfel de serviciu. Ar mai fi doar de addugat faptul cd IRC este unul dintre protocoalele suportate de sus-amintitul Pidgin. Dintre aplicaliile IRC de mai sus, cel mai versatil este Xchat, datoriti numerului considerabil de scripturi gi pluginuri disponibile pentru el, deqi nu este neaparat cel mai ardtos dintre alternative. Daci extensibilitatea este un factor mai pulin important gi ,,estetica" primeazd, atunci Kvirc-ul vi se va potrivi mai bine.

MgSAGERII MULTIPLA: Pidgin

o

suporti foarte multe protocoale de mesagerie instantd, fiind

alternativi bund

la Trillian.

mai buni poate

fi

Deluge (pentru Gno-

me), KTorrent sau qBittorrent (pentru KDE). Primele doui dintre acestea dispun
gi de o interfali web foarte

cafiilor de file sharing (poate fi rulat gi in Windows!), deoarece acesta suporti cele
momentului: eDonkey, Fasttrack , Gnutella, Kad Network Ei DC++, fiind chiar capabil sd foloseascd concomitent aceste protocoale pentru descircarea aceluiagi figier (intr-o

mai populare re{ele ale

utili

pentru

controlul de la distan!d,.

MlDonkey este clientul pe care il vrefi instalat daci sunteli un impitimit al aplit*Irge !* Ed{ lo*enl Lrs. $.* a 9i(,{}*
C8,p

Sederi Feers 9o*r 5@d ur sFS

EIA

De la egal la egal
Aplicaliile P2P sunt gi ele extrem de populare, pe majoritatea calculatoarelor fiind prezentd cel pufin una. Indiferent de protocolul qi tipul de relea pe care il folosili exista alternative de clienti qi in Linux. Astfel, pentru cei care preferi BitTorrent sau doresc un client sofisticat, Vuze (fostul Azureus) este o aplicalie potriviti - independenti de platformi, aceasta este dezvoltati in ]ava gi ca urmare veti putea sd o folosi{i Ei in Linux la fel ca in Windows. Este insi cunoscut faptul ci Vuze r-recesiti resurse semnificative pentru a rutea fi rulat. Agadar daci nu vre{i sau nu
aveti resurse de irosit sau pur si simplu prelerJli un clienI mai suplu (precum

tei;,is fts

te.s x.me: ?.th:

rotal siz.r 3 d fils: kubutu-8.1q
/roovFlblr( 595 6 s'a
dEssno nnd64.rso

oowntded;16.0lis(rs.5sr8) uplddr t.0 Kra (0 0 Kr8)

sedersi
share

R.tio: 0,002 Piecsr 1392 r 512.0 $0

I {2?)

spdr speed: turs: qai

Availtblllb:

1.2MiBls 0.0 KtB/s 0 {3) 9m l9s

9.021

lra.&er: lR.lcr StatE:

ni$://r./rrent.ubuntu.orJ:6t69t.nnornc announfe O( Nen Anoolnce: C0.!9:31

I ,l],
t")ltl,'
l1:llil

,il:t,,,,

',,

:'1'1',;.1:

,,

,ll,rl

..
SPA RTA

.r/- 5G d

n8.s J' l-iedj up5&Ld 0.0..b ./rnr-'tecJ

pTorrent spre exemplu) atuncl o alegere

u: Deluge este un client pentru BitTorrent foarte simplu, dar eficient.

PROGRAME

- UN DESI(TOP ALTERNATl
fle ea MP3 sau FLAC. Daci in schimi
aveti nevoie de un ,,jukebox" sau un pla yer care si va qi ajute in organizarea colectiei muzicale sau sincronizarea ql gestiunea player-ului MP3 portabil, atunci aveli
la dispozilie ceva mal multe opliuni. Cele mai populare, in funcfie de mediul desk-

top sub care ruleazi, sunt Amarok

gi

Rlthmbox, ambele oferind o paleti, boga-

ti

de funclii. Pe lAngi acestea doui mai

sunt demne de incercat Banshee, luk qi aTunes (acesta din urmi necesiti insa fava). Un concept mai deosebit se afle la
baza 1ui Songbird, o aplicalie independen-

ti

de sistemul de operare, care foloseEte

motorul interfe!ei aplica!iilor Mozilla

(XULRunner) gi este oarecum gi un browcreatorii sii dindu-i denumirea de ,,Web player". Pentru transformarea CD-urilor audio in fiEiere MP3 sau OGG vd recomandim
ser... web,

iviL:i"Ti\rAisHT: KTorrent este un alt client BitTorrent cu influenle din varianta

populari din

Windows. uTorrent.

Grip, Sound Juicer

sau

misuri clr un oarecare succes). in plus acesl.a nu include efectiv o interfali graficd proprie ceea ce lasd la latitudinea utilizatorului a1egerea acestuia, printre cele
oarecare

Amarok. Redarea filmelor sau clipurilor video este la fel

de facili ca qi in Winputea
dows. in unele cazuri s-ar si fie chiar mai

ugoari, dat fiind faptul

ci

mai reugite fiind KMLDonkey pentru KDE. Este demn

unele dintre player-eie disponibile,,includ" li-

de menlionat gi faptul ci aceste interfele pot fi foarte

bine
Ei bazate pe

bririi
zate

care suportd marea parte a codec-urilor utili-

web.

in

crearea 1or. in
MPla-

Daca tot suntem la capito1u1 ,,descircare de

aceaste situa!ie este

pe In-

yer, probabil unul din

cele mal capabile playere video create pini acum, indiferent de sistemul de operare, care include El un encoder video foarte bun, anume MEncoder,

ternet" va recomandam ;i cAqiva ciienli FTP gi cAteva managere de dolvnload.

Pentru FTP cel mai popular 1,:*-!4JSL*AS pf iiiTgiJ lii*1-15: Kget este un download manager popular ce include este gFTP, dar dacd preferafi gi un ,,drop-basked" sub forma unui simbol de harddisk. un client pentru KDE o aleO buni vreme MPlayer nu a avut o interAV-dio-mania gere buni este KFTPGrabber, bineinfeies ca programele fali graflci, motiv pentru care existd o sefolosite Cel pulin 1a fel de in cazul in care nu dorili sd folosili playere, sau mai bine spus interfefe. gi aplicirliile mulrie de enumerate mai sus sunt Konqueror. Managerele de dou'nload pe acesta din care puteli alege: de bazate timedia, in special cele gi-au pierdut din popularitate de vreme ce ,,vizualizare" KP1a,ver, KMPlayer sau GMPlayer. imaginilor. audio, video sau ale Iitimile de bandi mari au devenit accesiplayer cu la fel de multe interfele qi nua1t in Linux Un La fei ca in Windor.vs, bi1e, astfel ci intreruperea unei descirciri qi este xine, cele doui formdnc segment este adepli mirul aplicaliilor din acest sau optimizarea unui astfel de proces nu polii universului video sub Linur alegerea uneia practic foarte abundent, flcind mai sunt un factor atAt de important. Pe qi Gnome o fac pentru me KDE ala cum dintre ele relativ dificili. lAngi acest fapt, browser-ele moderne fie De altfel MPiayer pare a I desktop. cliile Pentru un adept al clasicr"rlr-ri Winamp, integreazi un astfel de manageq fie oferi preferati sub KDE, iar xine ce: in platibrma care pierde insi terer-r in ultima vreme o asemenea opliune sub forma unui addTotem fiind plal's1-t1 intepreieratd in Gnome, favoarea modelului iTunes, cele mai on sau plugin, de n.rulte ori acestea oferind din urmir Ei putin; qi in acesta inclus oilcral resante aplicalii sunt Audacious, BMP faciliti(i mult peste cerin{e1e majoritilii pentru redarea vide, librririile xine tblosr XMMS. Din piicate, ultimele doua dintre utilizatorilor. Dar daca totr-rgi preferali si qi aplica{ie baz:' pentru KDE o Eristii ir.rsa acestea sunt clasificate oficial ca proiecte aveli o aplicalie separati pentlu astf-el de preferali aceas: in care ta pe rine, in cazul moarte, dar oferi firi probleme facillteFle operalii, puteli si instalali KGet (integrat combinatie, gi anume Kaffeine. necesare redirii muzicii in format digital, in KDE) ,un 61r'get.
46 ] ciIIp SPEcIAL I LINUX

,;;;i;r;;.l$,itJitr

**

;'

ii;iii*:ii

:,,,:,,

itu l-oc ne WINAMP: Audacious are o

listi foarte lungd de plugin-uri pentru decodarea figierelor audio.

MAI MULT

DECAT pLAYER:

Amarok este un jukebox audio in

toati puterea

cuv6ntului, degi nu are neapirat o interfale ,,cool".

Nu in ultimul rAnd trebuie menlionat

gi VLC (sau Videol-\\), care este unul din player-eie cu cele mai multe sisteme
de operare suportate oficral. De asemenea,
este

bine cunoscut gi faptul ca \-LC supor-

mandim DVD::rip, care degi nu este la nivelul lui GordianKnot din Windows, oferi posibilitatea de a realiza intreaga transformare in aceeaqi interfali:, cu rezultate bune gi opliuni de configurare acceptabile. Un plus important este faptul ci poate fi folosit gi de utilizatorii firi prefenfii nrea meri

td un numd.r larg de formate r-ideo tara a

fi

necesari instalarea separate a unor codecuri (fiind infrilit in anumite aspecte .u

MPlayer).
Player-ele enumerate mai sus suporta Ei redarea DVD-urilor, pentru o asemenea

Posesorii de camere video digitale au nevoie de un program cu ajutorul cd:ruia

sd descarce sau
r.nate gi

utilizare fiind insd disponibil 9i Og1e. Dacd dorili si vd creali copii de backup
la pre!ioasele

si captureze cllpurile filsi efectueze operalii simple asupra

zatorii mai pu{in experimentali. Mai putem pomeni aici gi Kino sau Cinelerra, cel din urmi fiind chiar un produs de nivel profesional, care include gi un motor de compositlng fiind astfel o alternative $i pentru Adobe After Effects. Dacd folosi{i s,i programe precum VirtualDub din Windows qi avefi nevoie de ceva similar atunci Avidemux este respunsul pe care il ciuta{i. Este adevdrat, nu are chiar toate facilitelile din VirtualDub,
dar lipsa acestora este compensati de prezenla ahora, cum ar fi suportui nativ pentru figiereie in format Matroska.

acestora. Kdenlive serve$te cu succes acest scop

DVD-uri personale, vi reco-

fiind foarte uEor de folosit gi de utili-

lmagini gi fotografii
Camerele foto cu
deja istorie, cel

film sunt considerate

pulin din perspectiva utilizatorilor obignui{i. Unul din motive este

comoditatea gi uEurin{a gestiondrii figie-

relor digitale ce conlin imaginile. Altul

este cd oricine poate avea acasi propriul ,,laborator" foto la costuri modice, imprimantele foto color avAnd in momentui de fa{i preluri accesibile. Drept urmare, orice posesor de cameri foto digitali doregte si aibd 1a dispozilie pe calculator mecar un ,,vizualizator" de imagini, fiind prefe-

rati totugi o aplicalie care si ajute gi la gestionarea fotografiilor, mult mai numeroase acum

in era digitald.
atdrt de

program
DE BAZA: MPlayer este

gd,si un complex cum este Adobe Lightroom sau ACDSee. Totuqi, sunt dis-

Din pdcate in Linux nu vefi

unul dintre cele maicapabile playere video, fiind la originea multor

ponibiie cAteva aplicalii care oferl func{ii

debazd precum ajustiri ale paietei de cu-

playere multimedia din Linux.

PROGRAME _ UN DESI(TOP ALTERNATI

cle aplicalii pentru birou KOffice) sr"rn. programele cele mai potrivite pentru grafica vectoriali sub Lir.rux. Formatul de baza al acestora este 5VC, dar lnkscap. poate importa gi exporta in mai r.nulte forr.nate respandite, prir.r intermediul unor extensii. Karbon14 este mai degrabi utiL pentru folosirea ocazionali sau pentru

operaliuni,,uloare", Inkscape avAnd o paletd de funclii mult mai bogati gi fiind privit in general ca avdr-rd rezultate mult mai bune. Mai poate fi amintit gi OpenOffice.

org Draw, dar gi acesta cade in

zona cu Karbon14.

aceeagi

Per.rtru imaginile de tip raster putem vorbi practic de o sir.rguri aplicalie gi anume de GIN{P, care este foarte versatila datoritd numdrului mare de plugin-uri (poate fi extins sa lbloseasca chiar gi unele create pentru Photoshop) qi scripturi disponibile. Pentru marea majoritate a utili-

PERFORfc:ANT: xine nu are

neapirat cea mai potrivita interfatd, dar capabilititile

lui suplinesc acest minus.

zatorilor probabil cd oferd, o alternativi

suficient de buni la Adobe Photoshop dacl dorili sa incercati gi altceva, suita KOfflce menlionati anterior include pe lAngi Karbon14 qi un program de editare a irraginilor raster denumit Krita. Aceasta include o serie de facilitali care lipsesc in
GIMP, ca de exernplu layer-ele de ajustare.

A t-A t{D!: KPlayer este

bazat pe MPlayer

9i are o

interfald foarte,,clasici".

lori

sau inliturarea ochilor rogii. Un ajutor vine din partea Googie, care ofera Pi-

F-Spot, care abordeaze acest tip de aplicalii

pentru Linux. Deqi aceastd aplicalie ruieazi practic in Wine, md:car este furnizati: aEa de la sursd gi nu necesiti interven!ia r"rtilizatorului. Ca urmare a rulirii in acest mod de emulare nu sunt suportate toate func!iile. Revenind insd la aplicaliile native, cele pe care le ve{i gisi pre-instalate pe marea
casa Ei

dintr-o perspectivd rnai simpld. Inkscape sau Karbonl4 (parte din suita

O aplicalie mai simpli in acestd categorie este cea care oferi posibilitatea capturarii ecranului. ln \Vindorvs XP acest lucru poate fi realizat u$or cu ajutorul butor-rului Print Screen de pe tastatura, urmati de deschiderea programului Paint
Eetp

Fo'ae slow qrabblnq

Grab

lrane :

Show v,deo ffom here

rnajoritate a sistemelor sunt Eye of Gnome, respectiv Grvenvielv. Primul este insd des-

tul de ineficient, setul de opliuni disponibi-

le fiind foarte limitat, motiv pentru care daci sunteli pe Gnome vi recomanddm
mai degrabi gThumb. Gwenview (vizualizatorul de imagini standard in KDE) insi este salvat de faptul ci suporti plugin-uri care ii extind un pic capabilitilile. Ca urmare daci aqteptali mai muite de la un astfel de program este mai bine sd vd orientati cdrtre digiKam, acesta fiind de departe cel mai bine ,,ornat" program din aceasti categorie, avAnd un suport bun pentru imaglnile RAW sau cele cu 16 bili/canal. Eventual puteli arunca o privire gi in direciia lui
48 | cHrp
sPEcrAL I LrNUX

CONFIGU. RABIL: Cu

A!!Cl,15!'!ilpp!19r
Eff.

ratio 1.25.

ohys. rdno:

72ox576 Afier:cam: 72Ox540 1,25 Ef fino:4:3, phys. railo: 1.33

a

Aje!.aruLg!@llg: 672x4OO Eff. ratro:4:3, phys. rdho: 1.68

Adjust clip and z@m parameters

dvd::rip puteli crea

Presets lstcllpP,lq
2nC

Auloadjust, 8ig frame S;ze, HQ Reirze

+'

APPiY Preset values

copiide
backup

To! f, g:dif ;:C

Bottom Lelt

Riqhl J

clrpp._o 5:

C 8i

0 22

Generate preview rmages 2nd clrpprng

:a
B)p C I 56

:4ove
:,i calc

io 1si

digitale in format avi

ale DVD-urilor
perSonare.

Zaor,
Lise ra5l re!izr1Q

Herght v-Riie 5.10 i050

height :': calc t{dth

ZOOm

/-' Oren

calculAtof

Status

t:

,.r lnrodlried.l Kdenlive tnl<r iiselioe {on{of Liyout wlrdas$ ge{rnss lerp

Llnei capturi de ecran decdt in Windows:

t23.1
flted

apasarea
l;irp

butonului Print Screen va porni

Lj3t

Ftfxt St*l

rlmnlin

so.ilr.

Monltor

caprure Mo$tor

f,Lrtomat programul gi respectiv va oferi op-

srrrcl:

gerlDtion

I tq

tiunea de a salva ceea ce tocmai ali capturat.

AcasE gi la birou
Suitele de aplicalii pentru birou sunt Ei e1e o prezenld: nelipsiti pe calculatoarele

noastle. Cea mai populari este

llri

indo-

.t

l( { { Lu'

'

iala Microsoft Office; ca urmare mul1i utilizatori sunt reticenli atunci cind 1i se prezinta o alternativi chiar gi sub Windows, desi comportamentul func!iilor folosite in

mod uzual este aproape identic. in abordarea de fald ne vom opri asupra suitelor de birou ,,offline", cele online (cum ar fi Google Docs, ThinkFree sau Zoho) fiind evi-

dent independente de sistemul

isiTARI
5I M

FLi:

de operare. De asemenea, ne vom limita 1a aplicafiile ,,clasice": un procesor de text, un program de calcul tabelar gi un program
npntrrr nrpzpntiri

Kdenlive este

programulde
care aveIi

nevoie pentru editarea

propriilor
clipuri video.
iN LO{ Df VIfiTUALD Matroska (MKV).
U

Dlntre alternativele care sunt oferite pentru mai multe sisteme de operare cea mai populari este fird indoiali OpenOffice.org, ajunsi deja la versiunea 3. Aceassuporti deschiderea qi salvarea documentelor Microsoft Word, Excel Ei Powerpoint, inclusiv al noului format,,deschis" Office Open XML (standard in Microsoft Office 2007). De altfel este gi singura suiti nativi care oferd aceasti din urmi interoperabilitate.
ta

E:

Avidemux suporti nativ formatul de encapsulare

IrfanView gi folosirea comenzii Pasre, iar sub Vista prin folosirea aplicafiei Snipsau

ping Tool. In Linux, la fel ca gi in cazul celui mai recent sistem de operare Micro-

soft, existd aplicalii dedicate acestui scop. Sub Gnome responsabild, este gnomescreenshot, iar in KDE, Ksnapshot, acestea oferind mult mai simplu realizarea

O prezen{i notabili in
este cea a

aceastd zoni

IBM, o marcl ce nu mai necesita nicio prezentare, prin intermediul suitei

gratuite Lotus Symphony. Degi aceasta este bazati pe o versiune mai veche, modi-

datoriti clariti:lii gi simphtitii interfelei considerdm ci este o suitd care meritd incercati de citre rtllizatorii incepitori sau care folosesc doar
ficatdr, a OpenOffice,

funcliile de bazi. Am pomenit in articolul de fali de mai multe ori de suita KOffice - aceasta este suita de birou oficiali in KDE gi are numirul cel mai mare de aplicalii integrate dintre cele de fa{i, fapt care vd poate determina sd decideli in lavoarea ei. in curdnd va fi lansati versiunea 2, care promite o serie largi de imbunitaliri, deci fili cu
ochii pe
ea.

ar mai fi de menfionat qi pseudo-suita Gnome Office, care

DEDICAT FOTORAF:LOR| digiKam este

in ultime instanld

probabil cea mai bund alegere pentru posesorii de

camere digitale.

include AbiWord, Evolution gi Gnumeric. Am spus pseudo deoarece, practic, aceste

1:L1;,,,1,;:1:.1:':";

rti:tlti .'uutat::t.

L.

'.

PROGRAME

UN DESKTOP ALTERNArf lii.ltii \unl nrdcfendcltte i,t \ine Si in..

grarea clintre ele este lelatir-ir gi se dator.

nrult c'lezvoltatolilor Gnonre de.celor ciu'e nrentin aceste aplicatii. Gnor: . Ottlce este nrai degrabi o reactie la KOt. ce tlecltt urt llroiect rntegfirt .tl ttttei 'tt. de birou. Tot in segnrentul progranrelor de t ,
za rnai

office poatc ii inclusa si vizualizarerr si cr.' area clocunrcntelor PDF. Aspeclsl t-rnr1, este cii in urrrre parte suitele cle Lrirou nrer
fior-rate

suporti nativ gi fara costuri aditir lllllc crPot tttl citre JCest loll)titt. lrrpt c.i:

in nrocl cert va satisface mareil majorita..

toltr Adobc oi'era propriui

a utilizirturilor. Irentru vizualizrrerr ace:' I{earcler cil-.

poirte I-i tlt,ttnloitd.tt \i in\t.ll.ll 5cpJr'(, Existi gi alternative la acesta cunr ar fl Okular sau Evince. in situatia in care trplica{iir nu suport.,

,, :: : :a::-,::':: Inkscape ofe16 o solutie

Windows ale programelor de desenare.

ca

alternativd la variantele de sub

e\Portul tr.ttir itt PDf. l.irteti ..ti|i1; ' 6 rect ilttl-un I-i.iel irr lirrnt.tt I)o.t5.r'if ' aceasta opliune iiincl disponibili in toat.
progranrele cirre integreazii Lrn clialog d;

imprilnarc. Dupa ce ali trecut clc acest pa, nu mai aveti ner,oie clecit cle GhostScrip.
care poate firce tbarte usol'cor')\'crsiil

illtr.

fiqierul IrS gi tbrnratul PDF.

i

.f
:&
-F

r, $l I
I

Securitatea, in primul rdnd

Rolul alticolului cle fir{i este sa vir ajute ii giisirea Lrnci altelnative 1a aplica(ia pe car.

l,rl,,'1.11j

in \\'irt.lurr\ l\(lllfu,rrrLrlttit.
g11111

obsen'a1r nrajoritate;, ttu .ru tti.i tttiqr.t. o r.ariantrr pcntru sistemr-rl de opcrare Li nux. Deci vcstca reil este ci aplicaIiile dir Winclou,s nu pot rula nativ in Lir-rr-rx. Ves

actiuni. l)upir

l|liclliil,,r'Jirt \\'inJurs

rij--iiit!'ii;r!i'i+,: A t']iif,ir{:i,tr::': GIMP este programulcel maifolositin Linux pentru editarea prelucrarea avansata a imaginilor.

si

ter buni? Li lrinc, eviderrt. niei vinrsii ' troier-rii tttt o Pot tace. Aga cttttt ilttt ]-Itil

intr ur.r alt articol din riceaistir re' isti. crisl.t rrt.li arttir irrryi 1'rutrrr Lirtu.t Cliitrr nrai nrr-rlt, fbarte multi proclucator'.
ar-r-rintit
r

pentm ace: sisterl cle operirre printre cirre ilnr ptltean-rinti Bitl)efender sar-r KasPel5[v. p.
cle arrtir.in-r$i procluc versiur-ri
br-rr-ra

clreptate, vii ve{i intreba care este r'.

lr-rl

lor. Rtispunsul este ca scopul antivirL.cle

utilizatolii

'ilot |q l.ittttr

r'ste tot Pr'lttftl \Vindows. e

il

[)rot(
.

Dacii sunte{i intr-o relea de calcultrto,

lq -Jlc irrcirr,le .tltii

.:

.:. ;: ..- ,..,.. -: .....,Lrtl(l \ C!l Ll)rclq tllLiC Pdl

\\'inJ,rrrs. l.r'oblf
.
.CgStC
c1

ClllCtrl.tt.
tr.
.

re. ceea ce presupune existenla Llnor

i;$MI:ATi*:l al-j {if i!f I Xh': OpenOffice.org Writer 3.0 poate deschide si salva documente in formatul standard din Microsoft Office 2007.
50 | cHrp sPEcrAr I LrNUX

t(.t{'JI'c l1.rItlrjirtr itt telea. Auestc..slt.L liri" sunt una clintre metodele cle riispaintr .,lc virttsilor nr()derni. O alta eslc prrr

/ a-'*

'::;j:::::;ffr
add a

Shde

.qq lgle_

?.e.onfiglred' A&ancti,

*_*

I:::::::
l

DeFya *rylce : telnr

Rulas

Aoa

Your PDF Reader software is working properly!

fo

Adon

From

f Remsve E gdt
Changd

sll

Fl6y

;ltttrNra

s:ru:pLA: Gufw, un program spartan

PENTRU PDF-URl:

Vlzualizatorulde documente

PDF,

Okular, poate fi folosit ca alternati-

pentru gestionarea firewall-ului.

vi

la Adobe Reader.
Hdp

termediul e-mail-ului. Daci folosili un client de e-mail qi redirectati unele dintre mesaje c[tre utilizatori de Windows, le pute{i trimite virusi in necunoEtinti. de cauzi, mai ales c[ acesti lirusi nu vii I'or af'ecta Linu,r ul ;.r6p11u. C;1 urnlare. dacii i'a preocupe .,sanitatea companlonilor de retea, puteti qa instalati un arrLivjlu. qr',rtuiL ,mai

.i.:., s ,,,.. !!e 63 Rvn 5eBn9<

i*OJJ
tru ril $+M

Ddlne

sd

..,,.*r,

.onrigur.

*i{{}&
th.

nEwall hod you

lik b 6nfi9u..
ari

**a
ndl

Frworvrarqd h glgab f9rlolk

tlYlfllfitlllfiltll

ndd'*/Hi sht a&ken' Lkr,rno. rhrs ir rhe srobat zone rh.t contlrns lo.o o.o/ol 1r: r o.o. rt nnoi rprabh4 Loar srmurer rrnnrns (nF #an

v.[d

rp

add.66e

mult de atat nici nu

rea,rnt.llrd.rril perr tru un calculator obignr"rrt), cum ar fl: Clam

\i

;-"dfl

'{
Nlo

::
Iet
99n Cdn^edron

q1!x lPrabls
local ccpD!t4. r!nnl.g (MyFi.e\

AV sau AVG Anti-Virus Free.

$i la capitolul firewall lucrurile :tiru

foarte bine in Linux. Multe distribulil
cu un firewall pre-configurat care de te

lin
lry 4!.o conlg*aion

mul ori poate fi suficient de bun pentru a ta proteja de persoanele curioase. Cu toate acestea este bine si vi actualizali sistentul mereu, Ia urma urmei este gratuit qi chiar

Frs4i

rs no!

rn*ald

on My

rot comglrer l127.o.o,ri

iSTIONARE FIfiSWALL: KMyFirewall, un manager pentru firewall, decAt Gufw.

. :1:: rir.!
sitrnqe !r{.

oferi opliuni mai complexe

daci noile ver\iun i nu va aduc facilitili noi, cu siguranld ca acestea repara erori de programare sau gduri de securitate (aceasta pentru ca qi aplicatiile din Linux sunt dezvoltate

ejr ir !'.: ,::::-

$49Y.{y*i

-:i'.,:"ll

6
)ra ji: llt tia it! lr: lt li; t.:) tria x1.) llia lp: jf.j )ra )r. )r. j:i rn!: ',ra pa 1-: .;;i ::.,.4-1i-i ..a.rt. !\ia-.::i.:. ::a 4 fr9 :1r49-i1-t. rr::t-71,2 a;:,-/a :la: f'9 :!i:'nt-: :rr:f9:!i!-1,: i :arr3:t;ia!r 3li5iE ::i;r r1-, rai i r ? :ii? :r a 7t:r t: i a ra-.:t 'a i itt:t1 ra7:11'a 2aia.t a)12ara :,41/,e 2rar-ar' t|-4.:a :rrla 12-a lrat ltz aaar-ri-: i : Y? :ti -1)1': ar- t: fi? :-ta.r.i)i'2 itl:;E litat-lr. !:t)te:ar::'alrr 1,144|4 ?nl1.t -,

de oameni, mare

parte
gi

din ei volunlari, supu;i

ei gre5eiilor la fel ca cei angajali de Microsoft).

Astfel, sislem ul actualizat in combinalie cu firewallui din pachet va fi greu de
,,spart" de intruEi. TotLlgi, probabil ve{i fi pugi in situalia de a modifica sau crea acest fire'lvall,

spre exemplu pentru

deschide porturi pentru aplicafiile P2P. Per.rtru r-in

instrument cle gestronare

TOTAL eSMMS,FJDER

pI i-i\

t-].{: Managerul de fisiere

dual-panel, Krusader, este o alternativi

la

aplicalia de sub Windows.

:::,.

.
t).
::1

'.:."
.
a
l:t)::a

.:

PROGRAME

UN DESKTOP ALTERNATi
a\: aa'

simpli a firewall-ului vi recomandim

Gufiv sau Firestarter pentru Gnome, respectiv KMyFirewall pentru KDE. Daci in schimb ciutali o aplicalie cu mai multe opliuni de cor.rfigurare qi de o complexitate mai mare vi puteli indrepta citre FirewallBuilder.

ir.l

fl..,,
a ffi.',

in ultima instanli vi recomandam sd aveli grija in alegerea surselor programelor pe care le instalali. in marea majoritate a cazurilor 1e veli gisi in managerul de aplica{ii al distribuliei pe care o folosili. Dar daci totugi nu glsi!i programul ciutat incercali si vedeli, pe site-ul acesteia, daci nu existi gi alte aga-numite repozitorii de aplicatii suportate otlcial. in caz ca nici
acum nu ati ajuns la un rezultat, fie ciuta{i aplicalia respectivd pe un site de anvergu-

9.. 9.. n
m,,...

MODERN: Dolphin este managerul de fiqiere integrat incepand cu KDE 4.

ri

cum ar fi freshmeat.net gi sourceforge, net sau ciutali site-ul oficial al ei.

Utilitare de zi cu zi
Degi teoretic puteli accesa fiEierele cu con-

Windows. Pentru cei care preferi un manager de figiere mai simplu gi mai suplu, mediile desktop oferi un astfel de program integrat: Nautilus in Gnome gi Dolphin in KDE 4. Iu versiunile precedente
^ l'nF. i

mai pu{in cunoscut gi anume Xfce, da:

poate fi folosit qi in Gnome sau KDE. O parte din programele enumerate mir sus suporti arhivarea gi dezarhivarea fige-

linut direct din aplicaliile care sllporte tipul acestora, practic orice desktop are nevoie de un manager de figiere. in Windows cel mai cunoscut este Windows Explorer, o alternativi foarte populari qi la noi fiind

ale KDE, Konqueror era aplicalia standard pentru aceste operatiuni gi ca urmare

Total Commander. Daci il prefera{i pe acesta din urmd vi putem indrepta citre
Krusader, GNOME Commander sau Tux

Commander (ultimele doui fiind dezvoltate pentru mediul Gnome). Cel mai
avansat dintre acestea este Krusader, care

poate ti qi in continuare folosit in acest mod, dar este mai potrivit pentru utilizatorii mai avansa{i. Konqueror poate fi folosit gi in mod dual-panel in stilul Total Commander. O abordare bunl pe acest tip de managere are gi Thunar, al cirui scop principal este simplitatea gi accesibilitatea, lucru pe care considerdm cd il qi realizeazd. Progra-

relor in format zip, rar,7z etc. insi aces Iucru presupune existen{a acestor utilitar. in sistem, aqadar daci nu putefi deschid. sau crea un astfel de fiqier verificali in ma

daci acestea sunt instalate. Daca insi preferali ur1 progran. separat de genul WinZrp sau WinRar r'; putem recomanda File Roller sau Ark acestea fiind doar o interfali pentru utilinagerr-rl de aplicaqii

se aproprie foarte mult de ,,fratele" din

t,ie ryojert qw(e locls 5erthls
HL-DI-SDVO-UMGSA-H30N lerp

mul este integrat intr-un mediu desktop

tarele efective. La fel de necesar ca un manager de fiEiere este Ei un program pentru inregistrarea DVD-urilor gi CD-urilor. Dacd afi fo'

losit pe
I f i.l

Windolvs Nero Burning ROI\i atunci K3b, care iq. are rd,dicinile pus. tot de programator: germani, este solu-

{ia cea mai

potriviti
ir:
ce.

chiar gi intefala li

ind similari.
hease ihsert

at npty or

appendable

DvDlR(w) n&4tn

schimb, pentru

w.itrrg

!n4e

llesytls

ur{

care preferi o apli-

calie mai
cre.te rn.ge
Qnry creare rmage Vedry

simpl;r
sa'L-

pentru ,,arderi rapr-

de", Brasero
tri\/itp fl

!vns6 dat.

GnomeBaker surl alternative mai pc,anlireti-

interesantd la ace,' capitol este K9cop' avAnd opliuni uti..

pentru
pentru
COMP|EX: K3b este unul dintre cele mai bune programe pentru inregistrarea DVD-urilor sau CD-urilor.
52 | cutp sPEcrAL I LrNUX

backup-:
-

DVD-urilor video
compres

DVD-9

in

DVD-

blen.re

GTK+) sau pentru KDE, pot rula firi proin oricare din aceste medii. Totul este ca libririile minim necesare sd fie instalate, dar nici acest lucru nu trebuie sd
1a

va preocupe deoarece

instalarea acestor

programe managerul de aplicalii va avea grijn sI instaleze tot ce este nevoie pentru rularea acestora. Deci puteli si folosili {hri probleme Evolution in KDE sau Krusader in Gnome. Am mentionat in articol pentru care dintre mediile de desktop sunt
cele mai potrivite aplicafile, deoarece in
acest fel veli

pistra acelagi ,,1ook-and-feel"

5itu'lriil, *.4R
sau CD-urilor.

BLJf*: Brasero

oferd o alternativd u5or de folosit pentru inregistrarea DVD-urilor

.. unrided larodifrdl kate ii. ij.::.1 nt lr;r:-'r: rr:iir;: iir:,i:r iir.;
r..1.

al sistemului Ei integrarea cu celelalte aplicatii este mult mai buni.

PosibiliteFle
Iri.:r._.! !;

la fel ca cele oferite de DVDShrink din

Windows.

I:,

ir:.

i.rir

..F i, Fi td a F.* r :.jr. ij!::! ::-:r!

sunt mult mai

multe decdt cele
pe care vi le-am

Un alt tip de utilitar mai mult sau mai pufin folosit in Windows este editorul de text simplu, cum ar fi Notepad sau Wordpad ale Nlicrosoft. Aici avefi la dispozilie alternatir.e curn ar tl K\{rite sau Kate in KDE qi Gedit in Gnome. Kate este chiar un editor de text avansat cu lbarte multe faciliteF, rivalizdnd u$or cu programe ca
EditPlus. Un utilitar foarte indrdgit gi des tblosit in Windows este... Solitaire, de muite ori acesta fiind ,,imaginea de fundal" standard pe un calculator. Acest joc de carti il puteli regisi sub denumirea de Klondike in KPatience, care este inclus in pachetul KDE Games. Daci folosili Gnome atunci il pute{i gisi sub aceiaqi denumire in -\isleriot, care ,,gtie" cdteva zeci bune de jocuri de cirfi, nr"rmai bune pentru momentele de pauzd gi relaxare.

in

recomandat, qi unele cazuri

acestea tln gi de gusturi. Am incercat totuqi s[

vd

prezenti,m

aplicalii native gi gratuite din segmentele cele mai uzuale pentru utilizatorii medii gi incepdtori, l'i+: *L;S *i*AT L4i*fi*?ifj: Kate este un editor de texte foarte avansat. f iind potrivit chiar gi pentru programatori.
gi

care sunt acilve populare in Lia

nux. Popularita-

Reboot
este faptul

tea crescuti

Un lucru foarte important de mentionat ci toate aceste aplica{ii fie ci sunt pentru Gnome (deci bazate pe

unei aplicalii garanteazi de multe ori continuitatea acesteia, chiar qi daci dezvoltatorii originali igi vor intrerupe men(inerea lor - cu siguranld printre adepli se va girsi

cineva pregitit

(cum ar

s[ o ducd: mai departe fi cazul XMMS care are patru

proiecte urmaqe). Nu am pomenit deloc,

intenlionat, programele pentru consoli sau linie de comandi, Linux oferind resurse foarte largi in acest segment, fie cd este vorba de arhivatoare sau de editoare de text. Considerdm ce acestea sunt mai

degrabi apanajui utilizatorilor experimentati, care preferd folosirea consolei pentru anumite acliuni datoriti rapiditi!ii, dar gi unui grad mai mare de... sofisticare sa spunem.

Dacd migrali dinspre Windows sau fo-

losifi ambele sisteme de operare, sperem ci micul nostru ghid vi va face via(a gi
adaptarea mai ugoard, daci nu din aspectul grafic al interfetei. micar prin prisma

func{ionalit[lii cdt mai apropiate de

:ni LGf il-li

cea

lria.i5:i.:..rr: KPatience pentru cei cu rdbdare care cauti ooazd de relaxare.

pe care o cunoagteti.

wux l cxre

serctnr 53,
1

PROG RAM E

_ APLICATII WINDOWS SLE \UX --

Pinguin cu MS (ltfice
Vd place mediul Linux, dar nu vi puteli despirli de programele Windows? Emulatoarele reprezinti o solulie demni de luat in considerare, mai ales ci unul dintre ele este chiar gratuit. oaniet Danita-B6k6si
l-obignuita, Linux-ul a devenit o alternativi viabila la Windows, numeroasele
distribufii dedicate incepdtorilor oferind
absolut tot ce trebuie pentru editare de documente. e-mail. mesagerie sau navigare pe internet. in plus, chiar gi lucrurile mai complicate, de exemplu editarea video sau audio, au o solu!ie gratulti. De aceea, apare o intrebare simpli: de ce nu trece toati lumea cu arme Ei bagaje in tabdra Linux?

ste evident faptul cd. pentru utilizarea

Unul din motivele pentru care mu1(i dintre utilizatori nu renunli la utilizarea sistemului de operare de la Microsoft nu rezidi neapirat din dragostea pentru Windows, ci mai degrabi este datorat aplicaliilor Ei mai ales a jocurilor care ruleazd pe acesta. Este adevirat, cu greu se mai pot gisi programe care si nu dispunl de o aiternativi gratuiti care si ruleze pe
Linux, dar pe de alta parte sLlnt pufine variantele comerciale care ruleazi pe Windows qi care si fi fost portate gi pe Linux. $i nici nu mai vorbim de jocuri.
Dnves

Si insemne
doreEte

acest

lucru ci daci cineva

foloseasci in continuare programul cu care s-a obignuit sub Windows

si

cd nu, deoarece majoritatea programelor de sub Windows gi chiar unele jocuri pot fi folosite pe Linux cu ajutorul emulatoa-

indiferent ce vorbim de
I Ardlo

relor.

Word sau Excel sau de

Appgfttions

Lbrdiet

eraphlcs

Oeskop Integration

un program

specializat,

Emulatoare
Din necesitatea de a-i atrage pe utilizatorii de programe Windorvs pe platformele Linux au aparut emulatoarele, cele mai pornax patme - File Browser

Ol! Overrides
Dyndnic Lirk Libreies c*r be specified indvtduafu to be either kihin (provi&d by fvine) s n*ive (taken from Windovls or provided by the 4pkatbn). $ew override for library:
I

trebuie sd foloseascA irr continuare acest sistem de operare? Bineinleles

.

fiie 6dit
Existhg gvarldes: (builtin) (natMe)
{ndtiVeJ
Places

View &o Boolmarl6 Help

Fack

I .. Data

up
g:me: rmax PaYre

d, W.i*Psioad

*i -.. Home Coeputer

sear.h

(native) {native} { n6tivel awex {natyei (natrve)

(burltin) (n,3tive)

,
.'.,1

''

ionu.t

:' Desktop

f4P2_hetall.iso
n
Sdqglatus

14P;_Play.rso

..
!F

Flle Systnl MP?_rn5rall

!i jr i..r:tt. .)

r,,i.til!i,:-i

I .;i,..ij

-.

61.0

68

Medra Mu Fqts

(natve)
(n,3ti"e)
Data

Sds

ir

Flnhiq

lhs

rrctcd w*im.

instDei
inatrve) (natrve)
yle (n6tMe)

lletwork teru.ers

ld.lp Gm t?i..
Cioaument5 tslusi(

C:\ftqm Fie!\Raks& GdEvild Pqtp i/$lPLEl4khtd

lltlrlr

Pirt!r9
ladeos

DIREITX: Prin ciJiva pagi, Wine poate fi

forlat s; conlucreze mai

n -iL i4\ lN WIN D*!{t5; Jocu I Max Payne 2 poate f i instalat ti jucat fere

bine cu bibliotecile DirectX.

probleme in Linux.

54 | cHtp sPEctar

I LINUX

t :.:..: :;, :a.:a.'.:L,:::::;.:,..'i::::i':::i:;ii::.

;-.

pulare dintre acester iiind \\-rne (gratuit) si CrossOver Linnr dc tapt o r-arlanti comerciaii modific.rta de \\-ine care dispune de suport). Perrtru'o,uli .ri.ti Cedega Ei
CrossOver Games. aceasta din urmi fiind o versiune adap131; pentru .iocur-i a emu-

lile gdt

Reload
Alr lnltalled

&m

Farkage gettings
Mark All upgrades

Help

Applv Fackage
uril':* rsine"Cev

:
rropenteS

Quiek se*rch
,\

lna

g
r-i
t6il

InstalledVersion

Latst1

r.L1l^

latorului CrossOler Linur,

pentru acest tip de aplicalii
F

Binein!eles,

installeiJ {cuto remcvable} ;nstailed iiocal r:r *bsol*te) lnstalled {upgradabl*i Not ]n$tailed l,iat rnstalled {residr"ral c*nfi q}

1,17-

oate fi folosrt

9i \\'ine, mai ales ca are ar-antirjul de a fi gratuit gi inclus in multe din distribuliiie actuale. Cu ajutorul emulatoarelor de mar sus pot fi lansate multe dintr e progr amele Windows, tot ce aveti nevoie fiind bineirrteles emulatorul respectiv qi cAlir.a paqi de

L'
r-i u
,r-1 U

w!*efish
pplvr*Y,

1.3.3,0

L*-5
4.0,1.1

libdscaler

Sertton!

configurare. 3f1i1:

Wine
Cu ceva timp in urmi, Wine, emulatorul gratuit din Linux era o chestie destul de cornplicati: datoritd necesitd!ii configuririi in linre de comandi Ei posibilitelii lansani proerarr-relor \\'indons exclusiv prin interlnediul LLn o r p.r r J nt etl i c lil.trc i l-rtro dusi in ftreastra de tip te\t, Fr(cLlm )i din cauza erorilor tiecr-ente, de r-rtihzirrea sa

ol!in
LuStOm l-ltrerS

Microsof t WirrcJows Compatibility Layer (Binary Emulator- and Libr-aty)

''#lr-:e rs a

ccr*pat:briity leyer for runninq Windows appLcati*ns *n Linux.

Sgarch
ack

Fesults

Apphc*irot'rs $re run at fuli speed v.rith*ut the need of cpu

s lrsted, I203 rnstalled, 0 broken. 3 to rnstall,'uoqrade, 0 to remove; 79.3 MB wrll be used

RZ0lVrlRF: in acest caz trebuie instalatd o versiune specialS de Wine care folosegte motorul de

renderizare Gecko pentru a outea afisa interfata,

puteau beneticia doar expertii. in mo mentul de fa{i lucrurile s-au schimbat in bine - WINE este prezent ca inregistrare
in Synaptic Package Manager Ei astfel poate fi instalat simplu, iar configurarea poate fi fbcuti gi prin intermediul mediului gra' fic. Pentru aceasta, ciuta(i modulul \\'ine in listi, selecta{i-l qi apoi dali Apply pentru ca acesta sd fie descircat Ei instalat. implicit se poate intdmpla sd nu aveti acces ia cea mai recenti versiune. De aceea este recomandat si adaugafi in listi gi sursa WineHQ. Prima oari trebuie adar,rgatd cheia de verificare a integritdlii prin comanda din Terminal: wget -q http;//w! n*.!:u ii;eiiiei! r*ieil.rc*r; aFti3*lfF:53.*pg -0- j sudc dpt-ky rd.j gi apoi addugali sursa:
:

Instalali cea mai recentd versiune Wine

fie prin Synaptic Package Manager,

prin comanda
5

fie

la zi ob1inell bibliotecile mscoree.dll gi streamci.dll pe care le veli copia in dirgctorul

r'h+ni*/i':i";;r-r*i-riili:at*i,r.!'Jiira/'alI;,i*
n-1

c,/

rrdi; * pi-{,lf I

a-rsi* i j,r,:i

r:*

dati intr-un Terminal.

Este posibil ca anumite

jocuri de Win-

:. Apoi folosind comanda wlnecfg afiEali fereastra de configurare Wine gi merge[i

w i n,;i * ?'d5/:irlle
3

necesite prezenla unui emulator Wine modificat pentru un suport mai bun dorvs

si

in

tab-r"rl Libraries. Scrieli

in dreptul Nerv

pentru DirectX, optimizat pentru 3dmark. In acest caz dezinstalali actuala versiune Wine qi desclrca{i pachetul cu extensia

.deb (Wine i.1.4+3dmarkPatch) de la adresa: http://www.getdeb.net/search.

php? kelwords=wine. Se lnstaleazi cu comanda ;lpiq+ -i nunre-

override J'or library irls{oiee gi da\i Add. Apoi selectali mscoree, da1 Edit gi schimbafi modul de functionare pe natite. Avem de repetat operatia pentru mai multe figiere, aga cd vom apela la o moda-

litate alternativi: dati comanda rud* gecit,r

h*nl*r':'ru
m

erii

iiz*1,:i-,/.rvi

nrr'us,er.reg intr-un

Terminal gi ciutali linia lScfiwere|rWine\\

iiii*veriidrs l. in cadrul ei introducefi valorile: .,ild5"-"hu iitin"
,.riid*"="bu iiti;r" .-d3*;m".."nnti'r"
,,d

;:iiiet.d*h. mai recente versiune de Wine nu are suport complet pentru bibliotecile DirectX oferite de Microsoft. O
cea

Nici chiar

:r,::: i !: .:i't:,i,rwin*.bi;d*el{id{J;a*i*i1. ac'-rr :=: :..*:.:.i.;.i;:1.:i.r:nil*l:ic.iist -r- *ii,/ i!i 5r:;ii;3. ,;:.:: ': :.:fiai.:i5t.
Reface{i lista de update cu ajr.rtorul co-

cdutare simpli pe Googie scoate la iveald: urn.ri:torii pagi prin care emulatorul poate ti pdcilit si instaleze cea mai recentd versiune a platformei DirectX. De pe un sistem cu Windows XP adus

3* rn':"=''naiive"

,,i

3ilx&"="n*tivt"
n 3

menzii
su*s
3

,,dlCxof "="nat!ve" ,.dcina

,,

rll-!f i

a.-al:i-,

2"="irative"

d ci ra

r'rex "="n ati ve "

lteD $f, sekb

,,de

venum"="n*iivg"
pur"="brt i iti ti"

,,.ii i n

,.d in p

ui8"-"nativ*"
ird "=."1
a

FTML rertderirg is currenUy disabled.

,,d nr ,.d
-,d ,,ci

1=r.:

i!r,'e"

n co:r p*s"='iraiive"
m

irnc"="nalivt" loeci*r"="nativ*" style"="n*tive"

ni

.,dr.nscript"="n;tiVe"
PROE!-[fi1A:

Anumite programe au probleme cu afigarea interfelei.

,,d rn

:ii',',. .itit.,:.

,il!il

tll:'

PROGRAME _ APLICATII WINDOWS SUB TINUX

SURSI-;Trebuie

specificatd calea catre

f"'lirrosDfi

rlic

P alB.:'

fi;ierul de setup
programului ce va
{)RD{}IJAT: CrossOver pune la

al
f
i

lnstall Software

dispozitie presetdri pentru aplicaliile Windows suportate.

Cr0ss!ver suFporls Wrrd. E/icel. ForvelP0int and aullook in Micr0sri ':,ilce i003
Inserl lhe

i'liLrr.si

Ofilre 2003 CD

lnstall Software
Select product locatiDn

The CrDe6O?er lnct*llilion rii i?ard leill guide yc, lhrgugh lhe process ol adding Wrnfiowl ioft/iire lo Yo'rf ejtstem

rPlil l'.letrr,t0e Pliiqrn'lie!/f

L[tli9 [iotr..:

e .

aD-F.,r1.,1

/ndia/cdf orn0
,

L0t[:f]ote!Ell
f.,1!L ahrne

Otlier CD-FOl.,1 loralion

lc

begin, selecl the splion thal Vou v/arlt to Ingtall, arrd Dlrai 'l',lexl' marksd $/ith a

l!|cica0R E::atl ri reuar !lr'l[if.i0 1,,,1rIrr:on Erc4l 1]re!r.!pl :0[1.:i

l",1tcff,r0n 1_rrfire

3l

l.,4rcr!:on (:rfilae J00!i

'

i6

alrtadv 'o&r/are inslalled

Mrcfsioi i:'fiics :001 l(rrfo:on {:'mie l[0] l',lli rttLlR i-ritC! :,.P th0w all sFrrrce pacls and depenilenilee

Unnitorul prls crrr'..i: rn

instalarea

aplicaliei Windorr's ric,r.:.e. acest lucru Iicindu-se cu uu clr. i:.'.rLrta pe figierul setup.exe al arcesteirr sj ., r!,ind clin rneniul
tutltcl(Ltdl

.r :.-.. .: ,.. .. ult qYt\11...:

...,t ttilh

,,WinC

Windows Progr.rtrri i - .;.;.

;a" ,.d rr Lrsic"="n.r liv*" ,d nr,:sic3f "- iraii.:i.'
,,

ci n.; ;1r n t h

"= "n

at

.,alxcl
,,

ii: i]"-"n:'tive '

".. "5atiVe"

zarea inst.llalrii tE"'r.-.-, '--,rieti tre.e la folosr-rb LirtLtr ., ., :irr at e-ului. Bineintelcr. ,:-. '-':ecticir se intdmpli des sd dali de err,:.i. r..:r.r dintre cele mai obi;nu-

i]-rSC0l'61e nr sci;

sirea

.,

c"=

"n:iive"

,,c1nsaPi"="native"
,,clpiaY "="ri;1;vE"

"qci
,,

n"="r latiiJs"

al {.la

tr:",.-"ndiiVe"

ite

,.cJp:ayx"="nat i\'"
,,

,,stre* m ci ".."native"

Aceasta

fiirrd,,Hl.".'i :,i!c rerulering is disabled". .ri'.''. . -.izul in care irtterfata pro-

cl

p ii

ci t

"-

"n

a I

i-,;* "

Desci:rca{i cel mai recent kit de DirectX

,,ci

p;:ei" ="*ative"
pn
h

,,d ,,d

pa

st"="n.1tir,c"
"

pn!obbv"="r';;ii,;t swave"='lrativ*"
Atp,Lat,0n5
P i1

,,dsound"="hu iltin"
,,d

http://filehippo.com/download_directx/ Ei rula(i'1. Se vor despacheta fi;ierele intr-un director ales de dumneavoastri Ei veli putea lansa dxsetup.exe care \ra instala kit-ul DirectX in Wine.
de la adresa:
#"{'"ilr'r:tr
';:,,=:

gramr-rlui sc' :,rioseite de un motor de renderizare ccl nrai prrobabil de la Microsoft qi care nrl est( rlllpiementat foarte bine. Puteti ir-rcerc.r :j trece{i de aceasti problemd
cu ajutorui unr"ri script care de fapt va instala wine-gecko, bazat pe engine-ul de renderizare a pirginii Gecko. Pentru aceasta introclr.rcc-ti in linia de comande
v!:q

::

-:illr i-l

i:;:--*-'-'--j::-r'rl
;r?.4.

er l ir
r

ke g cl.co

m/wi rre./wi

r-retf i cks

!rat!

dupa cx1"

,.ri.tt,
modulului amintit pu-

l:q5+Itat:i

l1;{t:}

rJa,

l:i al

dn'Ef;ffiN
:

sh lrrinarr.cks gecko

Dupi

i1151u1u.ea

;';I{D P*afrlu i C}dE Sr#Y

teti incerca si instalali/lansali din nou

prograntul buclucaq. Pentru articolr.rl de fald am incercat sd instalin atat sub Wine, cdt Ei sub CrossOver citeva aplicalii. Prima aplicaiie candidati la tblosirea cu emulatorul gratuit a fost PTLer.rs, un program specializat de editare a imaginii cu care se pot repara ugor distorsiunile provocate de obiectivul

RF:i

unui aparat foto. Degi instalarea a decurs fbrl probleme in Wine, programul nu a
reugit
sA

j__

l-*

0dtu
*r,s

porneasce corespunzator. Pe net-

book-ul folosit pentru acest articol, un

EeePC cu Ubuntu 8.10, iansarea programului prin intermediul succesiunii APpll-

="1i:r---:
NESUPoRTAT: Chiar dacd nu este

suportati explicit, aplicalia PTLens a rulat fird probleme.

56 | crrp sPEcrALl LrNUX I

!!{(ilii.t $l*tj:
Programele instalate cu
CrossOver sunt

evidenliate printr-un nou

punct in meniul

Applications.

cations - \\'ine Programs PZens a dus la afiqarea par!iala a ferestrei acestuia. Dir.r fericire am descoperit destul de ugor ci de

fblosind Wine. Astfel, pentru

a inifia

vind era configuratia implicitd

Wine, re

zolu{ia setatd astfel (800x600) per.rtnr desktop fiind nepotriviti. Solulia a fbst
uEoari: am dezactivat optiunea Emulate o virtual desktop din registrul Graphics al ferestrei Wine configuration.

Setup-ul am apelat succesiunea Applicatons - CrossOyer - Install Windows Software, opera\ie care duce 1a lansarea unui asistent. in prima fereastri a acestuia este prezentati o listi cu aplicaliile suportate, iar sub aceasta exist[ un buton cu textul Install unsupported software. In cazul in care aplicafia doritd se afli in listi proceSelect a Cuest 0perat;ng System

dura este simpli: alegefi-o din listi, dali clic pe Nexf, citili informaliile legate de
compatibilitatea Crossover cL1 respectiya aplicalie, apisali din nor"r Nex/ gi specificali calea citre CD-ul sau setup-u1 aplica!iei. in fereastra urmitoare pdstra!i setarea impllcitl referitoare 1a bottie-ul folosit (mai multe aminunte, citili in oglinda ,,Capsule pentru Crossover") Ei dafi clic

Instalarea Nlicrosoft Office 2003 a de curs ftiri probleme, programele din acesta putAnd ti rulate incd de 1a prima incercare. Nr-r acelagi lucru s-a putut spune insi despre Qrrrrk Xpress 6. I care nu a putut fi rulat pe netbook-ul din test. Dupi: instalarea unei aplicalii aceasta devine vizibili in meniul Applications Wine - Programs (sub Ubuntu - alte dis-

?irrr-h op+ratir; -*,,cgi+,:r g;lll b* rnsl.li!*d s1 1[s5 r.,i{1si rn*e hile?

6usit 0peratir{,
linur

System

r :. t'1i{,0ccft ?Ji!"}.i*ds
f,,

?. 1.1+':eil tJet\tare

tribulii pot oferi sub meniul Wine in

alte

locuri) qi poate fi rulatd cu un clic de mo-

g. 5Un :erArrs
5. Siher

Crossover
Faptui ca este o aplicatie comerciald se vede imediat ce incerci si instalezi un program: sunt oferite presetiri pentru numeroase aplicafii comerciale qi este mult mai ergonomic. Faptul ci o aplicafie lipsegte din listi nu inseamni cd aceasta nu poate fi instalati gi ci nu ar putea rula fhri pro-

y*r*icn:
'dlifi

;rwi

XF Pr'*iestional

bleme. Acesta a fost cazul aplicatiei PTLens, care (nici nu ne agteptam sd fie
alttel) nu este suportate explicit, insd a lirnctionat flrd probleme. Instalarea unui program cu ajutorul
Crossor-er este putin

iane*l

t,r'irl

*ack

*ftr f{*xi

diferiti fali de

cea

+fi.1:i::i :iTlJAi-A: Dacd nu se poate altfel, trebuie sd folosili aplicalia Windows prin intermediul unei maginivirtuale pe care este instalat un sistem de operare de la Microsoft.
I LINUXI CHiP

SPECIALI)/

,:

,rl:t:l:.

PROGRAME _ APLICATII WIN DOWS SUts TINUX

r!

1i inr!rn$ni:+!6+Fpr!r"r{

lrrr,iirhrlr*F;=i

jj

pe Nex/ pentru a lansa setup-ul programului. Dacd aplicalia nLl este suportatd, in fereastra initiali a asistentului CrossOver
unsupported software gi apdsali pe Nexf. Dup[ pasul de alegere a sursei, similar cu ce1 de la aplica-

CAPSULE PENTRU CROSSOVER

Emulatorul comercial de la CodeWeavers
folose;te conceptul de capsulS. Am preferat si folosesc acest cuvint in locul variantei

dali clic pe butonul Install

dorili sd instalali mai multe apli- *----X*calii dar nu vreli ca acestea sd interac]ioneze intre ele, cum ar fi in cazul in care dorili si
ve testali pagina web pe mai multe browsere gi vreli s; folosili in acelagi timp mai multe versiuni ale Internet Explorer. in plus, se pot folosi capsule care si emuleze versiuni diferite de Windows, acesta fiind un alt aspect atractiv pentru dezvoltatorii de aplica!ii. Salvarea capsulelor 5i folosirea acestora pe alte calculatoare este extrem de simpld: acces6nd Crossove r - Configuration ajungeti in

\,1-

rominesti pentru termenul bottle {sticli,

butelie), folosit original, deoarece consider c; ilustreazd mult mai bine ideea conceptului. Fiecare capsuli este de fapt un mediu Windows virtual, acesta continand o unitate C: unici cu toate directoalele standard (Windows, Program Files etc.). in afari de aceasta, capsula mai conline 9i un registry de

liile suportate, trebuie si alegeli setarea

pentru capsula care va con[ine softvr'are-ul. Inrplicit este propusa una noui. cu nunrele implicit Unsupported, care va fi creata pe baza unui template. Alegeli ten.rplateui corespunzitor programlllui ce va fi instalat Ei da{i clic pe Nexf pentru a inilia
instalarea.

Windows complet, majoritatea set;rilor

pentru sistemul de operare precum gi mai
multe aplicalii Windows. Spuneam mai sus c; sunt mai multe capsule - CrossOver permite folosirea mai multor capsule (deci medii Windows) intr-o singuri instalare de Crossover. Acest lucru este similar cu a avea mai multe matini virtuale pe un calculator. Un asemenea concept iii dovede'te utilitatea atunci cAnd, de exemplu,
a.c&il .-ti:!\

fereastra CrossOver Linux Standard Setup, iar

in cazul aplicaliilor de test, atet PTLens cit qi Microsoft Ofice 2003 s-au instalat

dupd selectarea unei capsule din secfiunea

Avoilable bottles din registrul Manage Bottles puteli lansa arhivarea unei capsule cu butonul Archive. Este creat un figier cu extensia .cxarchive care poate fi restaurat cu un clic pe bulonul Restore archived bottle pe orice alt calculator pe care este instalat CrossOver.

fir[

probleme, insl Quark-u1 a refuzat cu incipildnare si se fr,rncfioneze. Este adevdrat, nu era in lista cu aplicaliile suportate, dar nici PTI ens nu era gi tottrEi s-a instalat qi a funclionirt fili problen.re. in CrossOver instalarea cu succes a aplicaliilor este semnalati de thptul ci, in

Ubnntu, in meniul Applications apare un r.tor.r submeniu cn numele \,{indows Applications care le contine.
AddrRemove

UTU55
I
Manage Eottles
I

over

$tandard

Aplicaf
Se

iiindirEtnice

poate intdmpla ca niciur-rul dintre emulatoare sd nu ofere rezultate satisficitoare

A 'Bottle' corresp0nds to a Windorvs C drve and conlaans an isolated c0llection of settings and applica'tions. To contlgure a b0'ltle. selecl it from the list and .lick'Con{igure' Available bottles

pi progranrul dolit si nu poata fi larrsat. Numeroase progl'tllr-te cunoscute (Adobe Photoshop CS3, de exemplu) sau mai pu lin cunoscute, darr foarte folosite in anurnite domenii, refuzd pornlrea. Oare nu mai este nicio solu{ie in astfel cle cazuri, trebuie oare stearsi parti{ia Linux qi rein-

cll

XP

{onl'lgure

:
I

Llnsupp0ded

uilta

.T1"1' LONV

:
:

***,

Ornrn
jve

.. _.. ..,. .--f

I
: :

Afch

stalat Windon,s-ul? Raspunsul nu

este

foarte ugor gi depinde de mai multe aspec-

te. Astfel, daci fblosili doul-trei aplicalii care nu merg decAt pe Windorvs, ial pentrr"r celelalte fie existi variante gratuite, fie pot fl lansate cr"r ajutorul emulatoruiui, puteli incerca si raimAneli in Lir.rux qi sd lansati softrvare-ul indi:ritnic cu ajutorul unei r-nagini rrirtuale. Binelnteles, acest 1ucru in-rplica instalarea unei versiuni de Windows in respectiva maqini qi apoi a softlr,are-ului respecti\r, dar PC-ul r,irtual va fi folosit doar in caz de nevoie - in rest veti ar.ea 1a dispozilie Linux-ul. Dumneavoastra decideli daci preferali sri tblosili

Descriplion:

Restore archrved

botlle

Help

SALVARE:

Capsulele pot fi arhivate ti folosite apoi pe orice alt sistem pe care este instalat

CrossOver.

un Windolvs in maqina virtual.l sau plstrali un Windows instalat pe o alti partilie

sau chiar va reintoarceli complet la acesta - din picate
ce nu

Wine
Cross0ver

Emulator general

www.winehq.org
Codeweavers Codeweavers TransCaming Technologies

gratutt
39,95USD 39,95USD

Linux

Emulator general

www.codeweavers.com www.codeweavers.com

in cazul aplicaflilor indiratnide slstemul de operare

CrossoverGames Emulator pentru.jocuri

vi puteli lipsi

Cedega

Emulator pentru jocuri

www.cedeqa.com

abonament
45 USDian

Microsoft.
58

|cirp

sPEcrAL I LrNUx

ttl:i

PRACTICA- EDITARE VIDEO iN LINL\

r ::::ir.:: -,' -, f ir .ti 1:::::r+. ., r

Filme de vacanti cu Avidemux ,

Aveli un camcorder sau un aparat foto care filmeazd? Vi prezentim in acest articol un utilitar simplu, care v-ar putea fi foarte util in editarea filmelor.Agadar, iati cum puteli edita filmele sau clipurile personale cu ajutorul Avidemux. Mihai Manctache
l\ egi nr"r existd o aplicalie de talia lui l/ 6irno in domeniul editdrii video,
pentru sarcini simple de procesare existi
programe gratuite acceptabile. Avidemux este un asemenea program foarte potrivit pentru a prelucra filn-rele durnneavoastri de vacanta. Deqi nu este neaperat cel mai

complex editor video gratuit pentru Linux, este foarte

popular, proba-

bil datoritd ergonomiei sale gi

COruFIGURART OUTFUT: Din acest CALCUTATOR:

interfelei intuitive de care dispune. Este dis-

panou se pot seta codec-urile pentru video, audio

5i La glrift:

Un instrument util

in configurarea

ponibil atat pentru Linux cdt Ei pentru

Windows, ver-

fuanat
AVI

figierul de iegire.

dimensiunii finale a fisierelor.

salvare noulfigier
va avea caracteris-

ticile setate.

siunea actuali
fiind2.4.4..

/43034

T?ne: 00rm;00.m0

/00:5?122.75 Frsn

:I

(07)

B:

04S34

PASISUL DE C0l{TfiSL: Con!ine

butoanele

*tRUtARf fiAPIDA: Un buton intuitiv pentru derulare pe

diverse nivele de vitezi. Cu cdt

de Play, Pause, Stop. derulare rapidd, precum ti cele de selectie.

vi indepirtali

mai mult de

centru cu atat derularea va fi mai rapidi, in directia aleasd.

in continuare vi vom prezenta cAteva preiucrdri simple cu Avidemux.

Marcati selectia

Colajul
Lipirea a douai ii;iere diferite se va putea face doar dacai acestea au acelagi format
video.

TEierea unui film

Probabil una dintre cele mai frecvente operaliuni este cea de tdiere a unui film,
adicd de inliturare a Lrnor segmente, fie pentru gtergere, fie per-rtru recombinare.

Folosind butoanele de selectie marcali selecfia. Butonul A reprezinti inceputul selecliei, iar B sldrgitul ei.

Marcali inceputul

seFie Edt

lec{iei, iar apoi derulali

vfr vbe

Audo Tolb Ado

&

clEbm F]+

in

continuare pAni la

[l incErcaf i figierul
incircali figierul, fie din meniul File, fie
apisAnd butonul pentru deschidere aflat sub bara de meniu.

sfdrgitul por{iunii de inliturat. Marcali sfir-

fi inconjurati de un
chenar albastru.

Eitul: zona selectata va

P3{!M}

Alege!i sectiunea

* raiati
Odati fdcutd selec[ia,

5h,ft1

Folosind panoul de comandd gi butonul iniaturarea sec{ir"rr.rii o inteligent pentru derulare rapid6, navigali pute{i face fie din Edif pAni la porfiunea de fiEier pe care dorifi sri - Cut, fie cu ajutorul o inliturati tastelor ICtrl] + [X].
60 | cHrp sPEcrAL I LINUX
I

EG r
rrnE: * J* Ttu: L!:Fi*lil

. i@rm:o?S harerr:FG?)

ffi A: ml4 6,re

5[LECT!: Selectarea unei regiuni folosind panoul de control.

EXTENSI

Pilt putenr vizuaiiza

filn.rul cu

efectele

iictive.
Avidemux nu adaugd extensiifigierelor la salvare. Este o opliune ciudatd a designerilor la care trebuie sd fiti aten.ti. CAnd salvali figierele addugali punct ti extensia potrivitS pentru fiecare.
F

Comutdr.rd

inapoi pe Input veclem tilnrul original. Aceasta este o

UNDO?
Aten_tie! Nu

4ggi
gi se

rranierd simpld

gi

existi Undo. Aceastd facilitate lipse$te datorit; consumului mare de resurse pe care l-ar determina. Salvati intotdeauna fi;ierulcu alt nume decit cel original. Backup-ul estefoarte important aici; nu riscali si pierdeli fi;iere pre!ioase prin suprascriere.

rapidir de a analiza pertbrmar-rta unui filtru. Puteli analiza diferenlele ruldnd

an-rbele variante de-

odati. Tot in bara

de meniu aveti bu-

copiazi formatul

din figierul origir.ral.

to:rnele Side, Top 9i Separate. Selectdnd una din aceste opfiuni, varianta cu filtre va rula

Filtre
Sr.rb

feriti,

deodati cu cea olrginalir, tie in feleastri difie lingi, dupn opliune.

denumirea cle fil-

:,i:il-jrI:iN: Vizualizarea filmuluifiltrat in paralel cu cel nefiltrat.

tru se inscrie orice

0utput la mdrime
prestabilitE
Uneori trebuie ca filmul si incapi pe un
anumit mediu de stocare, sau pur gi simplu sa se inscrie intr-o anurnitir din-rensir"rne. Metoda de er salva de mai multe ori figierul, la diverse valori de bitrate, incercAnd sa ghici{i dimensiunea potriviti, nu este practicir. Calculatorul (aflat tot sub bara de meniu) este un instrument care vA permite automatizarea procesului. Folosind acest instrunent puteli face calcule autornate asupra unor detalii legate de opliunile de codificare gi de dimensiunile fiEierului. in panoul Target ave\i o listl de medii de stocare. Alegdnd r.rnul dintre ele, convertorul va incerca si se adapteze pentru a determina flimul si se incadreze in dimensiunea respectivi de stocare. Alegdnd Customputeti introduce o valoare in MB, iar convertorul va alege singur bitrate-ul gi adincimea pixelilor potrivite.

il Deschideli primul figier

Deschideli plin.rul ilsier ori din t.nenir.rl 1r1,. ,,r'i l.r'irr tlic l.c btttonttl pcttlru de:;hidere aflat sub bara de merriu.

operatiune, de la adirugarea unui chenar pAni la rotirea imaginii, mirrireir clarititii, subtitluri etc. Acestea le gasi{i in meniul l,ldeo - Filters. Sir presupu-

nerl,

s# Lrprrea cltpunl0r
Tot din meniul File alegeli de data aceasta comanda lppend. Seiecta{i al doilea fiqier. Sectiunea de film din al doilea figier r.ir ti
adaugata
1a

exemplu, ca dorirn si adiugirn un chenar neglu filrnului: selectiim \./ideo - Filfers. Fereastra cle dialog este in.rpdrtitd in trei coloane. in coloana din stAr.rga se fhce o
cle

sflrgitul primei parli.

a .-,

InlEturarea sunetului
ri

Puteli inlatura foarte simplu sunetul de pc un tilrr. Din meniul Audio, alegeli .\Ltitt

tipului general de filtre introduse; categoria de care avern nevoie este Transform, pe care o qi selectim. Observim cir sub Ayailable Filters apare o listi de filtre disponibile sub categoria aleasa. Selectanr Add block bortlers, iar la apisarea butonului cu semnul plus clir-r partea de jos, programul vrr rrfila o fereastri de dialog in care se
seleclie a

citir cor-rfigurarea filtrului (ir-r cazul nostnr

dinrensiunea ramei). Dr,rpi configurare, filtrul va apirea in coloanir de filtre active. Pentru a vizualiztt efectele, puteli comuta intre butoanele de Input gi Output aflate
sr,rb

'oli

/nrik ri selectati Noire, Jrrpa care salr.rri gierul. Nor-rl film va fi salvat firri sonor.

lzolarea sunetului
Daci dorili sd salvali doirr sunetul de pe un lilnr, o pute{i face tot din rner.riul Audio, se,;.t.rr-rd Save.

bara de rner.riu. Apisind butonul Oat-

Available Filters

Active Filters

Salvare sub un alt format

Ceie tr'.'i tipr-rri de fbrmat din panoul de conlt. : . rn\lrl se refera ]a: codec-ul vt- "'_ '^'-'.. deo, cotic': ui ar.rciio ;i formatul general de output .rL ii.rc:-..ilLri. .\cestea pot ti modifica-

Crap F:"'1d ,ri,,,-. / :l.r Frr,r:s tj {:!.:!n$aqLls Eir,:ilEj til

Fe6-,eeiE*m

ts:Htmifr/'qH
A:tstnS'. Pei:

Bkkqt bordss
R*
t:{ r:J

!:{ \ dri

Npldverreiize ,:tsf:- nr+ $e F srer tk,

Resize
..,..e,4r,..e A,Hswe F..l',rr

-'

A s,,.h

Adtl bltrk ttordtrg

&!brde{t) E6*J tbF*u.?

irs: ,t','eti grila la nepotrivirile de formate circ 'l()i .tpirea. Alegeli fonr-ratul dorit pentni --r..t:i dintre cele trei qi apoi sallirti fiqie|1i.. \ .. ...iqr Va il\ea specilicrliile date dq JL -..,'r.tri. iar tlaci pro. gramul remrrrci.. !i ucpotri\.ire, vi va informa printr-o ier....:ir-.r dc clialog. Opliunea Colty care apare i:t l;'t.r .le tbrn"rate semrrificif'rlptul ci nu sc (rti.ic..Lrii nici o rlodiflcare
te separirt.

BltrkeD btrders Fd t'3d'q! sh que ddl. oqfii S' *:e

vtrti(a, ffD
w+:aN
flo rie prrw*.

Rotate
PDlale

theBise

b!S, Ieo6;10*ges. tu6td.

ReBrlplftis ihw tarelnts {& krw

l.:.p:
H:
Plnv !d?o b*lMd. .:TCDF$ Fdde F* 6lid. l:0 R*

Rvtrse

=:i.iEat

Ecranul de

configurare a filtrelor.

f: I Fe:

rtrJqrD

Fffndr

., ,

LrNUX I cHrP sPEcrAL. I 51

PRACTICA _ EDITARE FOTO CU GIMP

!ri!:9:r:*:+::t:!?er:lF{::a?.:i:+ini:=::r.iritrl.ir.sifni 3ff1-i:-ri:!=9!i* 1a!

Realizarea unei imagini HDR

Degi nu beneficiazi de toate facilita!ile lui Adobe Photoshop, Gimp este un instrument foarte folositor pentru editare foto. Rizboiul oarecum fals intre Gimp gi Adobe este vechi gi scopul acestui articol nu este de a relua dezbaterea, ci mai degraba analizarea in mod practic a posi-

bilitatilor sale, prin realizarea unui truc clasic deja: o imagine HDR.
f ste binecuno5cut taptul ca ochiul l- uman surclaseaza orice obiectiv foto.

Mihai Mancrache

Privind o imagine, de
adAncd la albul ce1

1a umbra cea mai mai strilucitor, distingem foarte multe detalii, atit in umbre, cAt gi in lumind. Aceasti capacltate este

deocamdatd: neegalatd de aparatele foto qi,

datoritd sistemului de expunere, vom ob-

line ori o imagine corect expusi in zona luminoasi, dar firi detalii in umbri, ori
cu umbre detaliate, dar arsd in zonele de alb intens. Acest neajuns se poate corecta

printr-o metodi clasici: realizarea mai

multor expuneri asupra aceluiagi subiect,
iar apoi combinarea lor intr-un cadru bogat in detalii in ambeie segmente.

Procedeul
Pentru realizarea unui HDR conform
acestui tutorial aveli nevoie de trei expuneri diferite ale aceluiagi subiect: o expunere medle, una luminoasi gi una intuneSPSCTPi-! nlN,Aw!lc LAftS:

Rezultatul este o imagine bogati in nuanle;i detalii

atit in zonele

intunecate cdt

si

in cele luminoase. aceasta este metoda clasicd,

cati. Pentru a obline aceste trei imagini, alegeli un subiect, instalali trepiedul qi
apoi folosili functia de bracket a aprratului. Cele trei fotografii, cea cu expunere

normali, cea subexpusd qi cea supraexpusa, r or fi combinal.e intr-o singura imagine. Fotografia finali va avea un domeniu dinamic mai mare fa1d, de expunerile separate. Am ales trei fotografii deoarece

insi uneori

se

oblin rezultate excelente

Ei din doud ima-

gini. Versiturea de Gimp ia care ne referim este 2.6, disponibili intr-o varianti neoficiali gi sub \\'indou,s.

UrmAnd succesiunea File - Open, deschideli imaginea cu expunere

normali din ;irul celor trei. O veli putea recunoaste ugor, fiind cea
mai echilibratd ca luminozitate dintre cele trei"
edl *kt
Ybs l'@

Folosind de data aceasta File - Open as Layer deschideli imaginea subexpusS. O veli recunoa;te ca fiind cea mai intunecat5 din cele trei. Folosind lctrl] + [L] puteli deschide fereastra de layer-e, in care se pot vedea cele doud: layer-ul background corespunz6nd imaginii cu expunere normalS, iar layer-ul de deasupra ocupat de

*r

iobs Iets F,e,e Utu

Sh

fotografia subexpusi.

Fj *

As.

sh,tttss

. gfrt. , d E@ s cha{ A 9!d

.-tw
cal+rr

$fr+crFw

c?i{

E
Din fereasrra de layer-e, in cazul in care nu este deja selectat, alegeli layer-u1 cc:espunzdtor imaginii ?ntunecate (cea subexpusd). Faceli clic

dreapta asupra

sa gi

din meniul pop-up selectali Add Layer Mask.ln

ferea stra de dialog care apa re alegeli Grayscale Copy of Layer. in

felul

acesta se obline o mascd a layer-ului care filtreazi mai putin zonele luminate ti mai mult zonele intunecate- lmaginea fiind subexpusd, zonele cerului care la o expunere medie sunt fird via!;, aici sunt mai

bogate in detalii. Masca lasi sd treaci tocmai aceste zone care se proiecteazd asupra imaginii de dedesubt. Puteli s; vd jucali cu diferili parametri ai imaginii: de exemplu, puteli ajusta nivelele de luminozitate 5i de culoare, curbele gradient etc. - pentru a obline efectul dorit. De asemenea, puteli face diverse prelucriri direct asupra m;ttii, cum ar fi o funclia Threshold, sau chiar pictarea manuald a unor zone, InsA aveli grij; ca efectul sd nu devind prea nenatural.
i!

E,E Edt

Sert Vew !W

Urler qohG IoDs Ftbts

AdlE

&!r

Eli

r sht

!8, lr+

rry

idb3 r{ 5

!tu's

&F

il
163,s

q,

#,7!4

-,

CtEk

b p:nr(by shft tu a.rar+t

1re,

Clt b

pd..ob)

veli face ca opacitatea fie maximi in zonele respective. Deti masca este invizibili veli putea observa rezultatul asupra layer-ului.
EDITAREA MASTII: Pict6nd cu alb masca

EDITAREA lVlASTll: Editarea poate

fi ficuti direct asupra m59tii.

layer-ului corespunzitor

sd

LUCRUL CU MASTILE
Mdgtile sunt h5rti monocrome de bili care funcfio-

Tot prin comanda File - Open as Layer deschideli imaginea supraexpusd gi prin procedeul explicat mai sus ata5ati o masca layer-ului nou creat. O modificare esenlial; fa!5 de imaginea subexpusi, este inversarea culorilor mdstii. Deoarece, in cazul imaginii supraexpuse, elementele care trebuie ldsate s5 treac6 sunt tocmai cele din zonele intunecate, este necesar ca acele zone si corespundd, pe masc5, zonelor de alb. Din acest motiv, selectati masca si din meniul Colors selectati lnvert.

neazi in felul urmitor: culoarea albi reprezinti

opacitate, culoarea neagr; reprezintd transparenld, Ata5ind o masc; unui layer putem face unele zone opace ;i altele transparente, conform conven!iei de mai sus. Printr-un clic dreapta

in paleta de layer-e se pot selecta diverse operaliuni asupra mdttilor: dezactivarea lor, atagarea, gtergerea, afigarea etc. Seleclia layerului sau a mSgtii se face tot in paleta de layer-e, printr-un clic st6nga asupra simbolului acestora gi e confirmati de chenarul alb: daci

layer-ul este incadrat de un chenar alb, modificarile se fac asupra layer-ului, iar cdnd chenarul alb incadreazi masca operim asupra miittii. Pentru a executa operalii mai complexe asupra m;ttiio puteli afiSa in prealabil (clic dreapta in paleta de layer-e ti apoi selecta\i Show Layer Maskj .
a

,J

AJUSTAREA PoZrTr Er LAYER-ELoR

Daci nu folosili un trepied este posibil ca imaginile si nu se suprasd incercali s; suprapuneli layer-ele cdt mai bine, altfel veli obline o imagine neclar;. O metodi ar fi sa mirili transparenta unui layer gi astfel si incercali s5-l pozilionali

puni exact. Atunci va trebui

Pentru a regla compozitul puteli modifica opacitatea unor layer-e

pentru a le 0 nrinua influenla. ModificAnd setirile de cu oare ale fiecdrei imagrnr rn parte puteti obtine rezultate interesante. Nu uitali de masr sr posibilitatea de a le influenla selectiv transparen!a prin pictara cl cu o pensulS difuzi albd sau neagr;. Aveli grijd ca rezultatui s;'l:.;t mai natural gi ve!i ob!ine imagtn surprinzdtor de bune.

pentru a se suprapune cat mai exact peste cel de dedesubt.

I LrNUX I cHrP

sPtcrALl63

,:,

,lliil

ifl

PRACTICA

- PRELUCRARE

FOTO

Ed

itarea fotografi i lor in format RAW

(cie obicei JPEG) a

0 etapi importanti in prelucrarea foto este editarea negativelor digitale. $i in Linux existi cAteva aplicatii gratuite, ca alternativd la modulele comerciale de pe alte platforme. Mihai Mandache
prelrrclirrea tisierelor RA\\' produsc de
cirror prelucrrrre se face

I aprrratele digitlle esle o prinri conditie perltrLl a obline fotografii de calitate. Altf-el ani fi forla{i si fbloslm fiqierele comprimirte

intotcleauna

cu pierdere cle infoln-ra1ie.

Ginrp nLr ofelir ntitir. un r-nodul de procesare R{\\r (ca pachetul Adobe, spre exernplu)

degi existir ur.rele plugin-uri de cot.rversie, scrise de citre utilizatori. Olicur-t-t, ne intereseazi de fapt un produs care si qi poati, edita
tigierele RAW, nu numai si le converteasci:. =iri..ll/l. r-i U:.iiLTi: Cdteva unelte standard, cum ar fi mAna, pipeta pentru balansul de alb, instrumentele pentru rota!ii
_- .

H]3?CG*ANiA:

Histograma

informativd LRGB.
I

?-,qtr]:!Lf i Din aceasti zond puteli salva 9i incirca profilele de procesare. Existd c6teve profile predefinite: neutral, default 5i crisp. Profilele de procesare sunt foarte utile dacd a1i gdsit un set de preferinte care se potrivesc de obicei aparatului ;i stilului dumneavoastrd de fotografie. Paleta poate fi ascunsd.

gi

selec!ii,

plus alte butoane pentru ascunderea subexpuse si arse.

ti

afi;area altor palete sau afigarea zonelor

^._."..*

f
d

!
I t

i
d

t
.f

:5T*Rle gl

St'iAF-5!tCiil:Transform6-

Ei{*ttri5Efi: Un arbore este afigat pentru accesulfi;ierelor

si

rile sunt retinute intr-un istoric de unde pot fi contramandate

directoarelor. Pentru

a incdrca

thumbnail-urile faceli

oric6nd,

dublu clic pe icon-ul directorului, iar pentru a naviga dagi

clic pe sdgelile din dreptul simbolurilor directoarelor. Pentru a incdrca o imagine faceli dublu clic pe thumb-

i-iif,{Li!: O cisute de dimensiune reglabild care vi arati detaliile imaginii la nivelul de zoom ales, utilS pentru a nu
vizualiza
este

prin salt direct la momentuldorit. De asemenea, programul oferd facilitatea de

a

duce la o incetinire

toati imaginea la 1:1, ceea ce ar inutili. Zona mdriti

inghela anumite

nail-ul ei. Stelutele pentru evaluare

gi cozile

pentru batch

indicati pe fotografie printr-un mic

stdri care Dot fi reincdrcate. 64 | cnip sPEcr^L I LINUX

processing pot fi accesate tot de aici.

chenar rogu care poate fi deplasat.

Raw Therapee
Unul dintr'. :.,e mai complexe programe de edit.r'. -;:o accesibile pe Linux este -fl'.r:":.ee. Este o aplicalie gratuiti, Rarr
insii :r,. c:tc opn source gi cel mai proba-

Prelucrat

l.il ..:. ,:'ebui si o descircali direct de pe .-:.-.-. $-M.ra*therapee.com gi si o in.::-ati prin copiere ;i dezarhivare intr-un
.iirector de pe hard. Este poate cel mai
.or.rsistent program, suportAnd o gamd largi de aparate foto. Lista cu modelele de aparate confirmate o puteli gisi pe site, sub rubrica FAQ. Versiunea actuald este tun release candidate pentru 2.4. Site-ul
otera, de asemenea, gi n-ranual de utilizare plus cAteva tutoriale. Produsul are gi o r elsiune pentru Windows.

'/i i:.
I
I

li,
aal

'1 / 7l
1

Fereastra de editare
Degi este un produs destul de complex, fereastra de editare este ergonomica, gi operaliunile pot decurge cu un numdr mi-

nim de clic-uri.

PROCESARIA lMAGlNll: Tab-urile

Exposure, Detail, Color 1i Transform corespund tipurilor de transformAri

specifice. Aici practic

se fac toate reglajele imaginii. Din Exposure puteli regla compensarea expunerii, contrastul, luminozitatea li alti parametri legati de

expunere. Defdil

vi

oferd acces la nivelul

de detaliu 9i algoritmii de mdrire a claritilii. Prin Color regla!i temperatura de

cuf

oare, mixer-ulde canale etc.Tronsfotm oferd

vi

facilititi de manipulare

imaginii originalavem o imagine mai ol;cutd si cu tonuri de culoare mai realiste.

CORECJIE: Fald de

cum ar fi crop, rotire, dimensionare, precum ;i algoritmide reducerea aberatiilcr cromatice ti a vignetdrii.
I

PRr',rrEW: Aici

vizualizati

Caliva pa$iin

imaginea. Fundalul poate fi schimbat prin dublu clic, intre

imbunEtifirea
uner rmagrnl
\-om incdrca imaginea in Raw Therapee
clin p3n6ul de browse. Imaginea este destul de intunecati gi gtearsd. Printr-un clic !.e senrnele de exclamare din paleta de uneite pntem evidelia zonele subexpuse sau llrfrraexpuse ale imaginii. in cazul de tata. r-rr.r existi: zone suPraexpuse, insd suntem r\ ertizati asupra umbrelor. Putem
tace tr usoatd reglare a expunerii care este
CORICTAREA IXPUNERII: Expunerea se

culorile alb, negru si gri. Puteti selecta nivelul de zoom.

SAwARI Fl PRE::n \]I: Prin clic pe Save (As,) imaginea esre exportate in format JPG,
TIFF sau PNG (JPG 3s:e

formatul implicit). :schide o fereastri pentru configurare: :: catiei,Sendfo editorva exporta frs :'va porni 'i editorul Gimp.
Butonuf Preferen
ce

sc

imediat notata in istoricul transformirilor.

corecteazi trdg6nd bara sau folosind

controlulfin.
I

LrNUx I cHrP spscrar-

65

i::|. ':t.:,

''.::

:: :::'

ir

:t:)t:.4:t;'

t..'1:

'.,ii.i:.,
,_,..11.;

PRACTICA

PRELUCRARE FOTO

-"

t:"1'

'*ji=-''

l:
t

,rF-

-rf':;

Eg
JG# i -;;

elr

*1

**g

E6

##$

3l

gff

,. :

AceasU imagine a suferii modifieiri nrultipie. Fird a avea nicidecum pretenlta

unei cpe:'e de

arti, vi poate totLrti sugera capa{!t;!:le Ffcgiamului.

Trarr:t-rrrr,

? Shalpgninq
..1, ;1'.t1,-'.r,,,,

{r
1 f:rcp.
i! llr '." .::,,-..a.:
:

1i.'.

Isiliiir:

:]"' ill Llsieazat iitspr-e

totlrili mai
deEi

cr.irie. .l:riigrn.'u i'r'. ll nrai echilibrattr ircunl,

i*eS:crl: f,a{ii*!
.4t1Jf,l

i_lirrh,*?.i: t,&1k

l.i;i1i,-eiliirrr.ri.rl

l, Rctat*
T FiftfiFti*n
,{,*;i3-;*!

viriul

li rh

histoeramir,

tor.i-tc r,i--r'r-rpi rlirt pal"tea dreapti sr'r-irni:,ieazir o acurlulirre exirgeratir cle

pr.rncte lr,rrlittoiisr, intr-ntt elot-ireniu re stril:s de crtioiric, cc:'espunztrtoare zonei

'' '
:_..

"

:-:'

*,iln*

Thr,lsh*kl

.,:
I

,:l j
:r, :---:t_ -

.,,'::":-'.'

: t:t

-:t

C,rA

**rffctir*

. Shar6*;"r

*r'rig g,4g!

H*!,: ea"!?'sl

l
i:

Lurninanr e lioise Redrrc tion

C*l*r lllai*e Reducticn

Sunt puse la dispozitie d!9ert;;e
'.a !:-u i

llriettrt!
lla i: :;r:rirr.

s{i

t,ri'aat4ii:3 li!o!" rl;ir

platc 9i lipsiie rie dcialii ir cerului. iilirgirtea rtiatii r.icstui cle corect, insit cste i-lir:tisitoeie. i)t-niru a cla pu{inei via{tt triogri.,iiei pr-1iclll sil nc jucatn pu{in cu cciia1ti orrlirnrctri ::i irnagiitii, ittsti, intrinte de to.tle, ,-il i o iriee bttnti sa salr'ittll ul-t .;, 11..i , t .i rrisL,rt ,.lil,ri i. ,[,flrrr:nLa uiiili pi'oqrr,rtl cje cciitare RA\\r r:onsia in pastraleit clctaiillor. Ot::ri:r-i'iirid hj-!i{)gram:r, \'cii cotlstata ci ea tttt :,r iranliireazrL ca in cazul eelitilii iisierelot

metode de mdrire a ciarititrr.

,,i)riririii-!lilte itIjG, T1ltI eic). De

aeeea.

ir:i.
f)eoarece imtrginea suiera de c Ltso;,r-l! vignetiu'e o puterr cL]fcatil. Pentnt acerrsiit

activirr intai tirb ul'l

n e in

rtLns.t'ornt care

.onti1

liii) pi n rr c iil,-i r-'nt bleit irt i li irrr, atc r-1is p rr.i dir coiiu;r1e itn;rqi tt it. Fliosilri pipeta riitt paittl eie instrr"r
*re r.il- 1rilc:r.r
sar

' 1 r, /ri,rL\ .r r.l'cllalc,l erf irrtcrii ditl' ti. lin irljerLrfr-lL''l irrogranl. lientril prelu.Lrif c...Lirrrii r-aii erporta ligierul 9i-l veti
in Ginrp;, r,rr,rle iu,eti acces lir tnstt'u mente rnai e volilirte"
,.r.i.ita

Ltr !--re1;r'irf sii ciectr.rali rcglajele cle lrL

strumen teie necesarc. D

in

1 i-qr'1,: I

tt.g

cllrr'ai.ail1 brlrinsrLl de

a1l-r.

Crtrrection ajustitn-t bara (sar: coltroltti

661
I LINUX
I

selectiird Llir ilr.r,.iai rii

r:tililia riin jmagi-

Edifia de apritrie a revistsi

El rocus, ,.,

I
GO DIGITAL!

Hackersblog:
* s',

't"

\$'

igspuneleCea?

'"rl*o,**'"'

f!

apticatii de tUninE
ocai

ie,e.uar ounel
hnu 0q
ln rt.qi:i

Arririezooe

DVD 12,5 lei

5rl4&:lrrn!

u!rLi sNrsn !r:11 rr lr PoL[ rosrroN

.

t!] r !r

crc:irti r.t.

-r
l

Il ll

rI

.;,"',1:,,1,,.
.:,;

: .

'.,..

COVER STORV
ll'Sli!',"'"*'

Itt lo
,,Itwi$smer

PC PROTEJAT
timP
-tittFltrrpentru

Sfaturi cu aiutorul cirora puteti si vi securizafi B 38 sistemul in cel mai scurt

MINUTE=*

&piar4.5

to{e

t07

t-i${mtfih

.rcIE'
ligirelor