Sunteți pe pagina 1din 148

www.dacoromanica.ro

Depósito legal: M. 6413-1972

Impreso en Comercial Espanola de Ediclones, S. A Coruna,

30.

Madrid

www.dacoromanica.ro

NOTA EXPLICATIVA

Aceastä carte isi trage originea din douti conferinte

tinute la Cercul de Studii al revistei Puerza Nueva, in

16 si 22 Aprilie 1970, sub titlul «aud es el comunismo?»

si «El comunismo en acciOn y los medios de defensa».

Ultima conferintei a fost ldrgitti cu noi perspective

de orientare in complexitatea fenomenului comunist. In

cadrul unei conferinte nu se putea abuza de timpul f i

atentia auditorului.

Lutind proportii, ultima conferintti s'a convertit in

cloud p&i distincte, inciit in cele din urmä lucrarea

se prezintti in forma care urmeazd :

I. Ce este comunismul?

II. Crestinism si comunism.

III. Comunismul in actiune fi mijloacele de aptirare.

Toate temele tratate formeazd un tot inseparabil fi reprezintd datele unei experiente de peste 40 de ani in

lupta contra comunismului. Rostul acestei carp nu este sei reimetnd in domeniul teoriei, el sti serveasca de in-

dreptar practic tuturor oamenilor liberi in actiunea de

descoperire si combatere a Inamicului, in jungla cons-

piratiei comuniste.

13 Septembrie 1970.

5

www.dacoromanica.ro

AUTORUL

I. CE ESTE COMUNISMUL?

Subiectul conferintei mele pare neinteresant si chiar

inactual. Cum de mai vorbim de o chestiune atat de

elementard cand mii de autori, in mii de carti si in zeci

de mii articole, utilizand o imensä bogatie de isvoare,

au explicat fenomenul? Atat de mult s'a tratat aceasta

tema incat astazi e de presupus ca, nici cel mai inde-

pärtat om de viata politica, nu poate sal nu cunoasca

comunismul in trasaturile lui caracteristice.

Si totusi riscam afirmatia sa, sustinem contrariul:

cutoatecd aceasta, organizatie dateazd de peste o sutd

de ani, cutoateca a invins in Rusia Sovietica de peste

o jumatate de secol si astazi stapâneste aproape ju-

matate din suprafata globului, cutoateca asupra aces-

tei ideologii s'au scris biblioteci integri si continua

sä se scrie intr'un ritm halucinant, casicum n'ar exista

altceva mai demn de cunoscut pe lume decal marxism-

leninismul, totusi lumea traeste cu o imagine eronata

despre comunism. Ceeace isi inchipue cä e comunism, nu e comunism, iar ceeace e comunism autentic, conti-

nua sa ramand un mister pentru imensa majoritate a

oamenilor.

Pentru a ne convinge de acest adevar, clispunem de un argument decisiv:

Cum se face ca, cu toata munca constiincioasa a

atator experti in materie de comunism nu s'a descope-

- 7

www.dacoromanica.ro

rit pana acum remediul acestei boli mortale pentru ci-

vilizatia noastral? Cum se explica ca cutoateca exista

excelente informatii asupra comunismului, totusi came-

nii politici cari au condus destinele omenirii in acest

interval nu au fost in stare sa intocmeasca un sistem

eficace de aparare contra acestei primejdii? Ameninta-

rea creste din zi in zi. Alte si alte popoare cad in robia

comunismului. Dela intemeierea comunismului si pana

astazi, istoria comunismului constitue o serie neintre-

rupta de succese. E o fatalitate care impinge omenirea

sub rotile monstruoasei tiranii comuniste, acea faimoasa

«alunecare spre stanga a istoriei»? Au secat in asa ma-

surd isvoarele de inteligenta, de inspiratie si energie ale

Occidentului incat acceptd cu resemnare, ca o scadenta

inevitabilä, guvernul mondial al dictaturii comuniste?

Explicatia nu ni se pare ea, satisface un spirit critic.

E absurd de presupus ca popoare de inalta cultura, cari

pana mai ieri stapaneau tot rotogolul pamantului si cari

demonstreaza si astazi prin uriasul lor efort in dome-

niul civilizatiei tehnice ca clocotesc de energie, sa fi re-

nur4at la responsabilitatile lor istorice. E de neconce-

put ca instinctul lor de conservare sa fi degenerat in

asa masura incat sali sape singuri groapa in care vor

fi asvarliti maine de ateo-marxisti.

Aceastä capitulare progresivä a lumii occidentale,

infinit superioard in resurse tehnice, industriale, econo-

mice, intelectuale, lumii comuniste, constitue un feno-

men anormal. Se intampla ceva in lume care nu se

poate explica altfel cleat cd omenirea trdeste intr'o to-

tarn: ignorare a resorturilor cari miscd angrenajul impe-

rialismului comunist.

Trebue sä completez acuma afirmatia mea. Numai

lumea libera, lumea inca libera, se gdseste in situatia

desavantajoasä de a lupta cu un inamic pe care nu-I

cunoaste. Popoarele cazute in robia comunismului i-au

8

www.dacoromanica.ro

descoperit realitatea monstruoasa din propria si tragica

lor experienta. Dar cunWinta lor nu le poate folosi la

nhnic. E tardiva. Nu o mai pot valoriza politic. Sistemul

comunist de guvernare, bazat pe teroarea nehmitatd, nu

le mai ofera nicio oportunitate ca sa-si poatä recuceri

dreptul la viata. Ele sunt condamnate sä traiasca ca

intr'un corset de her. Orice incercare de a-si schimba

cruda soarte, orice rasvratire, se isbeste de ferocitatea

regimului. Pe frontispiciul fiecarui Stat comunist, mare

sau mic, e scrisa sentinl a descoperitä de Dante la in- trarea in infern: «Lasciate ogni speranza, voi che en-

trate».

Aceste popoare nu si-au pierdut speranta intr'o ras-

turnare a tiraniei. Dar ele isi dau seama cA prin pro- priiile lor mijloace niciodata nu se vor putea elibera.

Regimul comunist nu le ingaduie nicio miscare care ar

putea sä-i puna in pericol existenta. Deaceea ele isi in-

dreaptd privirile triste spre Occident, spre crestinatatea

puternicA si bogata din Occident, de unde isi asteapta

mAntuirea. Si ratdonamentul lor e logic. «Nu se poate

gandesc aceste popoare ca Occidentul sä nu fi in-

vatat ceva din experienta noastra cu comunismul si sa

nu-si ia mAsurile de aparare. Nu se poate ca responsa-

bilii popoarelor civilizate ale lumii sA repete erorile con-

ducatorilor nostri, cari ne-au costat libertatea, indepen- denta, si milioane de morti. Dacd nu din solidaritate cu

suferintele noastre, cel putin sacrul lor egoism le va

dicta ca sa sdrobeasca fiara inainte ca sä nu se inta-

reasca prea mult si o infrangere a ei sa nu mai fie po-

sibild. Tragedia noastra le va servi ca lectie pentru a

reactiona cu toata energia contra raului care ne-a cu-

tropit pe noi».

Popoarele noastre sunt condamnate la robia perpe-

tuA, si mai gray decAt atAta, la extinctiune lentA dacA

nu se produce miracolul unei interver4ii din Occident.

9

www.dacoromanica.ro

acum sa trecem la subiect. Dece este atat de greu

de a cunoaste natura comunismului? Dece, cutoateca

dispunem de o documentare imensa, comunismul rama-

ne o problemä tenebroasa, in ale carei cotituri si necu-

noscute inteligenta risca sd se piarda ca intr'un labirint?

Explicatia e simpla : comunismul nu e ceeace se vede

din el, ceeace se percepe din realitatea lui istorica qi

politica. Imaginea lui vizibild nu e a cleat o parte a

lui §i nu cea esentiald. Comunismul poate fi asemanat

cu un iceberg, care nu-i arata decat partea de deasu-

pra, in timp ce partea de dedesubt si cea mai periculoasa

pentru navigatie ramane ascunsä in valuri. Pentru a-i

intelege constructia lui perfida, putem sä ne referim

la distinctda ce o fac filosofii intre numen si fenomene.

Numenul este lucrul in sine, realitatea absolutd, in timp

ce fenomenele sunt aparitiile sau manifestatiile nume-

lui, conform modului in care noi le putem cunoaste prin

categoriile inteligentei. Exista §i un numen comunist, o

realitate mai ascunsa, mai impenetrabilä, care isi tri-

mite reflexele multicolore in societatea noastra. Noi con-

fundam comunismul cu formele sub care 0 desfasoara potentialul lui destructiv si ignoram infrastructura lui,

centrul lui de comanda care dirijeaza toate activitatile

lui. Ceeace se vede din comunism sunt exterioarele lui,

instrumentele lui de lucru, realitatile lui de grad secund,

in timp ce realitatea lui de gradul intaiu, aceea care

explica seria tuturor succeselor lui, nu se poate surprin-

de cleat printr'o perforare a structurilor lui superfi-

ciale.

Metoda noastra de a explica comunismul va consta

i

in a darama mai intaiu fatada lui inselatoare, invelisu- rile sub care se ascunde, pentru a ramanea fata in fata

cu monstrul. Vom pune mai intaiu ordine in materialul

de care dispunem, aratand ceeace nu e comunismul, eli-

minand aparentele lui, pentruca in final sa, vorbim de

10

www.dacoromanica.ro

nucleul lui vital, de uncle emana tot ce se intamplä in

lume sub numele de comunism. Aceasta, separatie intre

inamicul real si camuflarile ce le utilizeaza pentru a insela buna credinta a oamenilor este de importanta

decisiva pentru combaterea comunismului. Cu rari ex-

ceptii, omenirea a combatut comunismul in epifenome-

nele lui, in derivatele lui, si ignoreaza, centrele cari ali-

menteaza toate activitätile lui.

1)

Comunismul nu e o cloctrind

Comunismul posedd o doctrind, dar in structura lui

intimä nu este ceeace se chiama filosofie sau doctrina

marxista.

Este o superstitie sa se creada ca succesele comunis-

mului s'ar datora superioritatii conceptiei marxiste in

raport cu alte ideologii si justei viziuni ce-a avut-o des-

pre evolutia omenirii in epoca noastra.

A devenit loc comun constatarea cd previziunile lui

Marx referitor la transformarile ce le va suferi societa-

tea moderna sub impulsul noile forte economice nu s'au

verificat in realitate. Marx sustinea ca comunismul va

birui mai intaiu in t Arne industriale, pentnica numai

in aceste tdri se vor realiza conditiile necesare pentru

rasturnarea ordinei burgheze. In prile de inalt nivel

industrial, spunea el, se vor produce doua fenomene si-

multane de tendinte diametral opuse: deoparte o con-

centrare a capitalului, de alta o proletarizare progresiva

a maselor populare. Cand aceste conditdi interne din societatea burgheza vor ajunge la paroxism, lupta de

clasa, va lua forme acute, se vor produce revolutii si

puterea va cadea in mainile proletariatului.

Spre desperarea exegetilor marxisti, nicairi pe glob

aceasta, schema nu s'a convertit in realitate. Realitatea

11

www.dacoromanica.ro

refuza sa se incadreze in tiparele gandirii marxiste.

e usor de demonstrat. 1) Comunismul n'a biruit in nicio tara de inalt nivel industrial. Toate victoriile comuniste

au avut loc in tari de tip agrar, cu o industrie in fase

poata caracteriza

economia lor: Rusia, China, Romania, Po Ionia, Unga-

ria, Letonia, Estonia, Cuba, Albania, Corea, Vietnam, etc.

2) A doua constatare neplacuta pentru doctrinarii post-

marxisti este ca masele populare din tarile puternic in-

sau nu suficient de desvoltata ca s

dustrializate nu se proletarizeaza. Fenomenul ce se pro-

duce este exact Myers. Nivelul de viap al maselor po-

pulare se imbunatateste repede, atingand nivelul claselor

medii. Problema sociala se rezolvd in State le Occiden-

tale sau in Japonia, as putea zice, printr'o imburghezire

a muncitorului: prin salarii mai bune, printr'un sistem

eficace de securitate socialà, prin participarea la bene-

ficiile intreprinderilor. Mizeria claselor de jos, asa cum

a fost descrisä in literatura secolului al XIX-lea, nu

mai exista astazi in aceste tari.

Nu ma pot extincle asupra acestei probleme, aratand

si sub alte aspecte doctrina materialismului filosofic

ca

si istoric este falimentara. Dar cu tot discreditul in care

a cazut marxismul ca filosofie

ca miscare

i doctrina, marxismul

i organizatie politica continua sd recolteze

triumfuri. Doctrina desi infirmata de fapte, nu preju-

diciaza miscarii. Cum se explicit aceasta anomalie? Nu

exista cleat o singura explicatie: secretul expansiunii

comuniste nu zace in doctrina. Trebue sa existe un alt

motor, un alt centru energetic care sa alimenteze co-

munismul, independent de doctrina lui.

12

www.dacoromanica.ro

2)

Comunismul nu este un sistem

economic §i social

Ca §i la capitolul doctrinei, nu negam Ca comunis-

mul

si-a

faurit un sistem economic §i social, pe care-1

flutura in bdtalie ca un stindard pentru a capta sim-

patia maselor populare, dar nu acest sistem constitue

nota lui dominantä §i nu el explica uria§a expansiune

ce-a luat-o aceasta mi§care.

Lupta ce-a isbucnit intre comunism §i restul omeni-

rii libere ar fi, dupd propaganda comunistd, o luptä pe

i econo-

viap §i pe moarte intre doua sisteme sociale

mice diferite: deoparte capitalismul, de alta noua so-

cietate, organizata pe baze socialiste. In aceasta corn-

petiOe mondiald, unul din cele cloud sisteme e destinat sà dispard.

Aceastd simplificare a relatiilor dintre cele cloud blo-

curi nu corespunde realitatii. Aceastä presupusa exis-

tena a unui antagonism iremediabil intre capitalism

§i comunism e una din acele false ca* de identitate cu

care se prezinta comunismul in viata internationald.

Dacd examinam cele doua Rule in prezenta can i§i

disputa de aproape un secol domin4ia lumii, consta-

tam cu mirare ca diferentele intre ele nu sunt tocmai

atat de radicale cum le trambiteazd comunismul. Intre cele cloud forte, una presupusa conservatoare, iar alta

presupusa revoluOonard, aproape nu putem distinge clar

ceeace le separa. Ce inovatii aduce comunismul in ra-

port cu capitalismul? Dacd ne-am orienta dupa scrierile

marxiste, comunismul ar aduce o structura sociald su-

perioara vechei societati burghezo-capitaliste, din care

ar dispare injustitiile sociale. Dar este a§a? Dacd privim

realizärile pe teren ale comunismului, State le in care a

biruit §i pe care le guverneaza fard controlul unei

opo-

zitii,

nu descoperim nimic din aceste mari §i generoase

13

www.dacoromanica.ro

schimbari sociale anuntate. Aplicarea unui program des-

tinat sä corecteze deficientele sistemului capitalist. Cons-

tatam dimpotrivä un lucru si mai sensational : comu-

nismul nu numai ca lasa sa subsiste in regimul ce-1

creazd viciiile sistemului capitalist, dar si le insuseste,

aplicandu-le cu o duritate necunoscutd in lumea intre-

prinderii libere.

In sistemul comunist nu dispare nici sistemul capi-

talist si nici tendinta lui de concentrare ; climpotriva, sub

controlul Statului, se realizeazd cea mai uriasa concen-

trare de capitaluri ce se poate imagina intr'o societate.

Sunt expropriati toti capitalistii, mari si mici, toti pro-

fesionistii, toti meseriasii, orice individ care posedd o cat

de mica. avere, dar nu in profitul poporului, ci al apara-

tului central al partidului comunist, format din cateva

zeci de persoane. Aceste persoane sunt cei mai mari

capitalisti depe glob. Ei dispun in mod nelimitat de toate bogatiile tarn, de mijloacele ei de productie si

ceeace este mai gray, chiar si de munca oamenilor. Nu

scapa niciun sector din economia unei tari care sa nu

fie supt de hidra partidului.

Dar ce se intampla cu exploatarea omului de catre

om in sistemul comunist? A disparut, facand loc justi-

tiei sociale, cum proclamd profetli lui? Nu numai ca,

nu se constata un inceput de reparatie a injustitiilor

sociale, dominante in societatea precedenta, ci dimpo-

triya exploatarea omului de care om ia forme barbare,

mergand 'Jana la distrugerea lui fizica, prin munci exte-

nuante, salarii derizorii si lipsa de alimente. Comunis-

mul a introdus sclavia-moderna, omul-robot, omul-simpla

unitate de munca, tratat mai rau ca animalele.

Intr'o carte a mea, referitor la acest subiect, men-

tionam ca comunismul, comparat cu capitalismul, nu

schimba nimic din stmctura lui nedreapta, nu amelio- reaza conditia umana, nu aduce nicio idee generoasa,

14

www.dacoromanica.ro

ci isi insuseste din societatea burghezo-capitalista tot ce

e rdu, toate aspectele ei negative, toate deseurile aces-

tei societäti, si acestora le dä prioritate in propriul lui

sistem, potentdndu-le la maximum. In timp ce in socie-

tatea burghezo-capitalista binele si rdul coexistd in dife-

rite proportii, in societatea comunistd binele este elimi-

nat total, iar raul extras ca o entitate de pret si cultivat in stare purg, asa cum se produc culturile microbiene.

Comunismul nu combate capitalismul pentru a-i supri-

ma abuzurile, pentru a crea o lume mai dreaptd si mai

bung, ci pentru a exercita tehnica rdului, exploatarea,

nedreptgtile, crima, fdrg nicio limitä. Nu e raiul pe pd-

mant ce vrea comunismul sd realizaze, ci iadul pe pa-

mant, prin mijlocirea formelor celor mai rafinate de

torturd ale bietei fiinte umane.

Daca facem o incursiune istoricd pentru a examina

relatiile dintre comunism si tdrile capitaliste in ultimii

50 de ani, ne aflam in fata acelorasi fenomene inexpli-

cabile, cari ne impiedecg sä acceptdm ideea unui con-

flict. Dacd exista aceastg luptd pe viatd si pe moarte

intre cele doug sisteme, cum se face cd oridecgteori

Rusia Sovieticg a ajuns in impas, au sgrit tdrile capi-

taliste in ajutorul ei? Cine nu-si aduce aminte cd revo-

lutia bolsevicd din 1918 a fost salvatà de Presedintele

Wilson? Dar cine a salvat pe Stalin de loviturile arma-

tei germane? Cine a ingdduit armatelor rosii sä cuce-

reascd Europa rgsariteand? Cine si-a dat beneplacitum

pentru sdrobirea revolutiei maghiare? Dar acum recent,

cine a consimtit la invazia Cehoslovaciei si ingbusirea

acelui inceput timid de liberalizare? Oridecgteori un

regim comunist se gäseste in dificultate, i se intinde o

/nand de ajutor din partea t drilor capitaliste, pentru

a-I proteja fie de nemultumirile populare fie de primej-

diile externe.

In concluzie, nu numai cd nu existd acel antagonism

15

www.dacoromanica.ro

profund si iremediabil intre capitalism si comunism, ci asistAm mai degraba la o compenetrare intre cele doua

sisteme, cgicum ar exista o intelegere secretà intre ele

si casicum amandouA ar urmAri acelasi obiectiv politic.

Dupd toate manifestärile lui de pAnA acuma, capitalis-

mul ocroteste comunismul si ii preparA terenul pentru

cucerirea intregei lumi.

3)

Comunismul nu este o revolupe

Cutoatecd agitatiile comuniste se tin lant in intrea-

ga lume, cutoatecd aparentele indicA cA am avea deafa-

ce cu o revolutie care se propagA irezistibil, cucerind

tara dupd tarA, totusi realitatea ne obligd la o revizuire

istoricA. Nu cunoastem nicio revolutie fAcutä de comu-

nisti, iar comunisti n'au ajuns la putere in nicio taxa

pe calea unei revolutii. Revolutiile le-au facut altii, alti

oameni, alte partide, cu alte programe si lozinci, iar sin-

gurul merit al comunistilor este CA au avut abilitatea

profite de

sacrificiile

adevAratilor

revolutionari.

Aceasta nu se chiamA revolutie, ci parazitism revolu-

tionar.

SA luAm Rusia, tara in care a triumfat pentru in-

thia oard ideologia comunistä in lume si care e consi-

deratA ca «alma mater» a acestei miscari. Marea Revo-

lute Rusa a fost opera elementelor moderate ale na-

tiunii, liberali, socialist revolutionari sau agrari, social-

democrati si chiar anumite elemente din nobilime. Re-

volutia a isbucnit ca o reactie a intregului popor, a tu-

turor claselor sociale, contra unui regim cari nu mai

corespundea nevoilor lui de viatd. Un puternic impuls

a primit deasemenea Revolutia Rusä din partea natio-

nalitAtilor componente ale mosaicului etnic din Impe-

riul Rus, cari s'au ridicat pentru a-si castiga libertAtile

16

www.dacoromanica.ro

nationale. Dacä s'ar fi desfdsurat in conditii normale,

rezultatele Revolutiei Ruse ar fi fost asemanatoare cu

ale Revolutiei Franceze: daramarea privilegiilor nedrep-

te si crearea unei societdti de tip burghezo-democratic.

La data cand a fost rasturnat regimul tarist, Fe-

bruarie 1917, sefii bolsevici, Lenin, Trotski si altii, se

aflau in exil, iar Stalin deportat. Participarea lor la

evenimentele din Februarie a fost nula. Chiar in Sovie- tele de soldati si muncitori cari s'au constituit dupd ab-

dicarea Tarului, precumpaneau elementele moderate.

Bolsevicii au utilizat perioada de guvernare a lui Ke-

renski pentru a subplanta la conducerea Sovietelor for- tele nationale. Rand pe rand, socialistii revolutionari si

social-democratii, adevaratul motor al revolutiei, au fost

indepartati dela locurile de comanda, si inlocuiti cu bol-

sevici. Prin aceastä substituire, muncitorimea a ajuns

masa de manevrà a bolsevicilor. Cand au avut certitu-

dinea ca stapanesc masele populare, atunci bolsevicii au

alungat guvernul provizoriu si s'au instalat ei la putere.

Bolsevicii nici nu recunosc ca data a revolutiei lor

rasturnarea regimului tarist, caci ar insemna sä recu-

noasca ca revolutia au facut-o altii si nu ei, ci Octom-

brie 1917, cand a fost inlaturat guvernul Kerenski. Bol-

sevicii au cucerit puterea cu cateva mii de oameni cari

au reusit sa se infiltreze in posturile de comanda din

organizatiile muncitoresti.

Implantarea regimului comunist in Spania s'a reali-

zat exact dupa aceeasi formula. La rasturnarea mo-

narhiei, participarea comunistilor a fost nuld, dar, pe

nesimtite, puterea a alunecat tot mai mult spre stanga,

pana ce, dupa victoria Frontului Popular in 1936, comu-

influent,a preponderenta in

Ce revolutii au facut comunistii ca sä ajunga, stä-

pani in Romania, Ungaria, Bulgaria, Po Ionia sau tarile

17

nistii au ajuns sa aiba,

guvern.

www.dacoromanica.ro

baltice? S'a revoltat populatda din aceste tari sub stea-

gul partidului cornunist, contra vechei conduceri, pen-

truca apoi sd-si proclame atasamentul lor fata de Mos-

cova? Partidele comuniste din toate aceste tari erau

prea slabe sd realizeze o revolutie, iar populatia era osti-

ld oricarei apropieri de Moscova. Comunistii au fost ins-

talati la putere de catre armata sovietica de ocupatie,

desi reprezentau fractiuni infime din populatde, cu con- cursul binevoitor al marilor democratii occidentale.

Dar sa luam exemplul cuban, care e mai recent si

tot atat de elocvent. Fidel Castro n'a cucerit puterea

in calitate de sef comunist, ci in calitate de sef al unei

revolutii nationale. Daca dela inceput si-ar fi desvaluit

identitatea politica, nu ar fi avut acest succes. El a spe-

culat nemultumirile contra regirnului Batista, coalizand

intreaga opozitde si numai dupace s'a consolidat la pu-

tere, si-a scos masca si a dat revolutiei o directie comu-

nistd, elirninand rand pe rand elernentele cari se opu-

neau acestui curs.

China nu a fost cucerita de Mao printr'o actiune

revolutionard, ci printr'o campanie militard organizata

din nord cu sprijinul Sovietelor si cu colaborarea Ame-

ricanilor. Acestia din urma au creat un vacuum militar

in aceasta regiune, obligand pe Japonezi sa se retraga,

iar ei refuzand sil mai sustina pe Chang-Kai-Shek.

Exista si un alt tip de cucerire a unei tari, cu ajuto-

nil

teroarei,

curn s'a petrecut in Jugoslavia lui Tito,

sau in Indochina, cu Ho-Chi-Minh. Nici aceasta metodd

nu poate fi considerata revolutionara, caci ii lipseste ade-

ziunea populatiei.

Cand o grupare politica reprezinta un curent revo-

lutionar, aceasta se vede din atitudinea maselor popu-

lare. Masele ies in strada scandand lozincile acelei gru-

pari, expunandu-se pentru sefii lor, luptand contra ordi-

nei constituite si odata aceasta ordine distrusa, insta-

18

www.dacoromanica.ro

land la putere pe ceice reprezinta idealul lor. On in

toate revolutille cari s'au incheiat cu victoria comunisti-

lor, sefii lor au stat la inceput in umbra, au lasat pe

altii sa se lupte, sä isi asume riscurile bataliei, si ei nu

au intrat in actiune decat in momentul final, pentru a

culege roadele sacrificiilor facute de altii.

SA, nu confundam revolutia cu agitatiile intretinute

de comunisti in intreaga lume. Aceste agitatii sunt opera

catorva mii de agenti antrenati in scoli speciale. Ca,tiva

indivizi bine pregatiti pot sa provoace confuzie in po-

por, savarsind atentate sau exploatand nemultumirile

populare. Revolutia este un fenomen mult mai profund,

o acumulare de nemultumin in cadrul unei natiuni, cari

isbucnesc la lumina, la un moment dat, ca lava unui

vulcan. Revolutia Francezd a fost o revolutie. Revolutia

Rusa din Februarie 1917 a fost o revolutie, dar istoria

nu inregistreaza nicio revolutie facutd de comunisti, sub

propria lor responsabilitate.

Comunistii nu sunt revolutdonari in sensul nobil al

cuvantului. In nicio tard din lume nu au fost capabili

sa, antreneze masele populare ca sa lupte pentru victoria

steagului lor. Ce e tactica Frontului Popular decat mar-

turisirea propriei lor neputinte? Vesnic simt nevoia sä

se ascundä sub alte etichete, indaratul altor forte, ser-

vindu-se de emblemele si lozincile altor partide, deoarece

stiu ca daca ar lua ei initdativa, ar fi repudiati de popor.

Cand se prezinta in alegeri un partid comunist, nicio-

data nu pot sd treaca peste o fractiune din corpul elec-

toral.

Comunistii poseda arta de a profita de erorile altor

partide si de slabiciunile oamenilor. Cu aceste metode

perfide pot sa se ridice la putere, dar niciodata la onoa-

rea de a faun o revolutie.

19

www.dacoromanica.ro

4)

Comunismul nu este un partid

Cutoateca exista nenumarate partide comuniste in

lume, grupdrile politice ce poarta aceasta titulatura nu

pot fi asimilate partidelor traditionale, incepand dela

cele conservatoare pand la social-democrati. Un partid

comunist nu-§i gase§te loc nici in conceptul general de

partid.

Un partid, grosso modo, e o fractiune dintr'un popor

care se organizeaza, pe baza unui program sau al unui

ideal, pentru a cuceri puterea in Stat. Un partid lupta

ca sa-§i impund punctul lui de vedere, formulat de un

grup de cetäteni, in conducerea Statului. In orice caz,

independent de obiectivele urmdrite de un partid, el este

o expresiune a natiunii, o formatie care se plasmuie§te din energiile nationale, din solul Patriei, §i care i§i ga-

se§te implinirea politica in limitele ei. Un partid din

Franta, de pilda, nu urmare§te sa cucereasca puterea

in Anglia, §i Myers. Aspiratiile unui partid, dela cele

mai sublime, pand la cele mai meschine, se satisfac in cadrul unei natiuni.

Partidele comuniste nu au o amprenta. nationald. Ele

nu sunt manifestatii ale natiunii, nici ca origine §i nici

ca structura interna. Cum se na§te un partid comunist?

Impulsul de formare al unui partid comunist nu vine

dintr'o nelini§te a unei categorii de cetäteni, ci de peste

hotare, dela Internationala Comunista. Aceastä organi-

zatie dispune crearea unui partid in cutare sau cutare

tard. Provenind dintr'un mediu politic exterior natiunii

§i ostil natiunii, este logic ca un partid comunist sa nu

se poata identifica niciun moment al existentei lui cu

interesele natiunii §i nici chiar cu ale clasei pe care

pretinde ca o reprezintä. Telul final al unui partid co-

munist este nimicirea Statului national, pentruca pe

ruinele lui sa se ridice un Stat controlat de Forta In-

- 20

www.dacoromanica.ro

ternationala care 1-a creat. Un partid comunist este o

sucursald a Internationalei Comuniste §i in tot ce intre-

prinde realizeazd planurile acestei organizatii mondiale.

Un partid comunist este o penetratie a unui corp

strein in corpul natiunii. Deaceea, cata, vreme natiu-

nea se gasete in bune conditii de sanatate, reactio-

neaza, cu vigoare contra comunismului, il comb ate, il respinge §i cautd sä-1 elimine din organism, exact a§a cum organismul biologic se apara contra microbilor

i

contra transplantärilor de organe. Comunismul este o

colectivitate streina care altereaza, unitatea fundamen-

tala a natiunii.

Daca ne referim la structura interna, a partidului

comunist, constatam iar4i o serie de anomalii cari ii

descalifica, interzicandu-i de a figura aläturi de parti-

dele nationale. Orice partid comunist, din orice tard,

este organizat pe baza ap, zisului centralism democra,-

tic, o imperechere bizara §i contradictorie de termeni.

Daca un partid are o constitutie democratica, atunci

atat conducerea cat §i toate hotaririle ce se iau depind

de votul membrilor lui. Dacd un partid este centralizat,

atunci atat conducerea cat §i activitatile partidului de-

pind de centru, swat opera exclusivä a unui grup res-

trans de persoane sau a unui §ef suprem. In ce categorie

inträ partidul comunist? Nici vorbd nu poate fi de demo-

cratie, pentruca afiliatii la acest partid sunt simpli exe-

cutanti ai ordinelor primite dela centru. Pentru a salva

aparentele se face, ce e drept, un simulacru de alegeri,

cu candidati prestabiliti,

i cari sunt ale0 regulat cu

unanimitati; se face, ce e drept, un simulacru de dis-

cutie, de desbateri, la diferitele eeloane ale partidului,

i in cari reuniuni triumfd regulat tezele comitetului

central. Un partid comunist nu numai ca nu are nici

cea mai mica inrudire cu democratia, dar e condus dupa

regulele celei mai tiranice dictaturi. Toate functiunile

21

www.dacoromanica.ro

sunt impuse de conducerea centrald si toate hotaririle

se iau de acelasi for, färd participarea organizatillor de

bazd. Libertatea individuald este o notiune necunoscutd

in comunism, repudiatd si anihilatd cand incearcd sä

se afirme.

S'ar putea obiecta cd acest sistem de organizare, ba-

zat pe ierarhie si disciplind, a fost adoptat si de alte

partide, cari nu au fost sau nu sunt comuniste: natio-

nal-socialismul, fascismul, miscdrile nationaliste in ge-

nere si dictaturile militare. Mai intaiu niciodatä in aces-

te partide, sugrumarea libertdtii nu ia aspectul terorific din partidul comunist.

Dar diferenta fundamentald e alta: partidele unice

nationaliste, formatdile patriotice sau militare, au in

fruntea lor un sef, dela care emand ordinele si care isi

asumd rdspunderea intreprinderii istorice. 0 natiune

stie pe cine are in fruntea ei. Intr'un partid comunist

e greu de precisat cine a seful, cine isi asumd. rdspun-

derea supremd si cu cine trateazd celelalte popoare.

Existd un secretar general, care pare a fi omul-cheie,

caci dela el emand, pe filiera particlului, toate ordinele.

Dar este cu adevärat secretarul general, seful unui par-

tid comunist? Am vdzut ce s'a intamplat cu Krusev,

faimosul Krusev, care a ddramat mitul lui Stalin si a

inläturat dela conducere vechea garda bolsevica. Kru-

sev, care ameninta Occidentul ca-1 va arde si il va in-

mormanta? Krusev, care parea a fi noul stdpan abso-

lut al tuturor Rusiilor? Intr'o bund zi a disparut depe

scena istoriei, färd ca sa se produca nici cea mai usoard

revoltd a partizanilor lui, convertindu-se intr'un bray

pensionar din gratia succesorilor. Aceastd schimbare neasteptatd, aldturi de multe alte rdsturndri si schim-

bari de tirani comunisti, trebue sä ne dea de gandit.

Existd, dupd, toate probabilitatile, o alta fortd, care dic-

teazd intr'un partid comunist, o conducere ocultd, in-

- 22

www.dacoromanica.ro

vizibila. Un partid comunist trebue s

poseada o con-

ducere anonimä, mult mai puternica decat aparatul par-

tidului, si aceasta, conducere anonimä trebue sa, fie an-

grenata in sistemul mondial de conducere al tuturor

partidelor comuniste din lume. Ca sa intelegem cum

este condus un partid comunist

i ca sä intelegem cum

este condusä intreaga miscare comunistä, trebue sa des-

coperim pe marii anonimi cari opereaza in culisele ei.

Partidele comuniste nu se numesc partide, pentrucd

ar avea ceva comun cu partidele traditionale, asa cum

le cunoaste civilizatia noasträ dela Revolutia Francezd

incoace. Ele se numesc partide, pentrucd sub aceastä infatisare pot catiga mai usor drept de cetate in sanul

unei natiuni. Partidele comuniste sunt avangarzile ina-

micului in mijlocul nostru si pentru a realiza opera lor

destructivä se camufleaza sub aparentele benigne ale

partidelor de caracteristici normale.

5)

Comunismul nu este un Stat

Aceasta afirmatle pare cea mai extravaganta dintre

toate. Cum se poate tagadui existenta Statului comu-

nist, adica a unui Stat creat de comunisti, conform con-

ceptiei lor de viata, cand astazi exista atatea State co- muniste cu cari State le lumii libere intretin relatii di-

plomatice? Noi nu tagAduim existenta acestor entitati

politice, denumite State comuniste, cum ar fi Rusia co-

muniF_ta, China comunista, Romania comunistä, Polo-

nia comunista, etc. Dar ne inscriem in fals contra ideii

ea aceste tari, asa cum sunt guvernate astazi, de echi-

pele comuniste, ar intruni rechizitele necesare pentru

a se numi State, in acceptiunea clasica a cuvantului.

State le comuniste prin ignoranta si frauda s'au intro-

dus in familia mondiala a Statelor si si-au insusit ti-

- 23

www.dacoromanica.ro

tluri pe care nu le pot justifica cu propria lor structura.

Fara a intra in discutdi de specialitate, ne limitAm

la ceeace intAlnim in orice manual de Drept Public.

Existenta unui Stat e conditionata de reunirea a trei

factori: un teritoriu, o populatie si o autoritate centrald

care sä-i reprezinte interesele si aspiratiile. Substanta

Statului e Natiunea. Natiunea se organizeazA pe un anu-

mit teritoriu, in vederea implinirii destinului ei istoric.

Ori State le comuniste nu au aceasta structura. Ele se

prezintA amputate de doi factori. Din treimea necesara

pentru formarea unui Stat, ele nu poseda decat terito-

riul. Ca atare nu pot fi considerate decAt simple ex-

presii geografice. Sunt State moarte, State fArà popoare.

Evident natiunile existA, dar ele se gAsesc in situatia

paradoxalA de a fi considerate ca paria in propria lor

tarA si de a duce o existentä obscura. Un Stat comunist

se compune din doua realitàti streine si antagonice: e

conducerea, e oficialitatea, si natiunea, expulsata din

Stat si constransa a duce o existenta paralela. Unde in-

tAlnim natiunile in State le comuniste? Ele se gAsesc in

cAmpuri de concentrare, deportate in imensitAtile siberie-

ne, sau reduse la animale de munca". Intr'un Stat comu-

nist natiunea e arestata in totalitatea ei si trAeste ca

intr'o vastä inchisoare. Granite le sunt ermetic inchise

si pAzite de paznici fiorosi ca nimeni sa nu scape din

ele. Natiunea, cu toate clasele ei, cu toate profesiunile

ei, cu toate energiile ei creatoare, este tinutd intr'un pri-

zonierat perpetuu.

Natiunile, fiind excluse apriori dela formarea Statelor

comuniste, aceste State nu pot arbora nici dreptul su- veranitAtii nationale. Ele nu sunt State independente

si nici cel putin autonome. ExistA, e adevArat, o autori-

tate centralä, un guvern, o administratie, un regim, mai

bine zis, dar aceasta autoritate nu emand dela natiune.

Principiul,

ca

toate

puterile emana dela natiune,

24

www.dacoromanica.ro

nu-i gAse§te nici cea mai vaga aplicatie intr'un Stat

comunist. Natiunea creatoare de Stat zace in lanturi,

despuiatä de toate bunurile §i drepturile ei, §i lipsitä de

orice mijloc de a-§i manifesta vointa. Ceice vorbesc in

numele ei, persoanele can apar cu titluri de §efi de Stat,

§efi de partid sau de guverne, reprezinta o suprastruc-

turd impusä natiunii de o alta fortä. 0 autoritate co-

munista nu are nici cea mai vagd legatura cu exercitarea

principiului de suveranitate nationala.

Autoritatea centralA intr'un Stat comunist emand

dela Internationala Comunista, dela organizatia mon-

diala care conduce, prin intermediul camenilor ei de

incredere, toate State le comuniste. State le comuniste, in

realitate, reprezinta limitele de expansiune ale imperiu- lui comunist. Sunt noile lui provincii, noile lui cuceriri, noile lui anexiuni.

Comuni§tii au achizitionat prin abuz §i violenta ti-

tlurile de reprezentare ale Statelor cari astazi se numesc

comuniste, cum ar fi Romania, Ungaria, Po Ionia, Cu-

ba, etc. Ei s'au substituit natiunilor prin forta §i le-au

alterat tot cursul vietii lor istorice. Istoria acestor na-

tiuni nu mai e istoria lor, ci a Internationalei care le-a

impus dictadura ei sAngeroasä.

Statul comunist posedd, ca orice Stat, organele ca- racteristice unui Stat : guvern, adunare nationalA, ar-

mata, diplomatie, etc.,

i aceste institutii, cari par a fi

continuitatea acelora existente sub regimul precedent,

contribue ca sA creeze in sträinatate iluzia ca Statul

comunist nu difera de Statele lumii libere. Dar aceste

organe constitutionale nu sunt expresia natiunii. Nu

e natiunea care le umple cu viata §i problemele ei. Toate aceste functiuni, toate aceste institutii, curg

dintr'un isvor

teaza:

strein. Un singur motor le alimen-

aparatul de teroare. Tot ce se vede intr'un

Stat comunist, dela guvern 'Ana la un comitet sportiv,

25

www.dacoromanica.ro

este creatia aparatului de teroare

siunea comunismului in lume. Asa cum la un sistem

i serveste la expan-

de irigatii existä un lac central, de unde apoi se porn-

peaza apa pe canale, tot astfel intr'un Stat comunist

toate institutiile lui sunt alimentate de energiile tene-

broase pe cari le pompeaza aparatul de teroare.

Dacil aparatul de teroare ar fi suprimat, ceeace nu

se poate intampla pand ce in spatele lui vegheaza forla

mondiala a comunismului, atunci automat s'ar prabusi

si

f4ada inselatoare a Statului comunist, cu toate ra-

mificatiile lui, i natiunea ar iei triumfatoare la lumina.

6)

Comunismul este o conspirarie

Odatä operatia de eliminare a exterioarelor comunis-

rnului terminata, putem sa patrundem in adancurile lui, dincolo de fatada lui inselatoare, dincolo de concel4iile

si judecatile cari domina gandirea moderna. Dupacum

exista o faca, vizibila

i o lap ocultd a lunei, care n'a

putut fi exploratil pana in zilele noastre, tot asa trebue

sa ne imaginam comunismul cu cloud fete, si numai ex-

plorarea fetei lui oculte ne garanteaza posesiunea ade-

varului.

In expresia lui ultima, comunismul este o conspiratie.

Pentru a ne convinge de acest lucru, avern la dispozifie

o proba irefutabila. Chiar dela nasterea lui, chiar dela

oriEnnile lui cele mai indepartate, cornunismul a aparut

sub forma unei conspiratii. Plasma gerrninativa a co-

munismului este o conspiratie. Vedeti, toate partidele,

toate gruparile politice, toate misc, rile, au aparut de-

clarandu-si din prirnul moment, din momentul nasterii

si spirituala. Suntem acestia,

lor, identitatea politica

vrem cutare lucru, avern prog,ramul cutare si urmarim reformele cutare. Afara de comunism. Prezenta comu-

_ 26

www.dacoromanica.ro

nismului in lume a fost inregistratd mai intaiu sub forma

unei societati secrete, aproximativ pela anul 1820. In

anul 1836, se pun bazele formale ale miscdrii, ca.nd re-

telele secrete comuniste cari functionau in diferitele tdri

occidentale, se reunesc intemeind «Alianta Comunistd»,

cu sediul la Londra. Marx a apartinut dela origine aces-

tor societati secrete si pand la urma a devenit primul

sef suprem al miscarii comuniste. Trebue precisat asadar

Ca Marx inainte de a fi fost un filosof, un doctrinar vizionar al comunismului, a fost un conspirator. Doc-

trina a aparut mult mai tarziu, dupdce mi,7carea se for-

mase si celulele conspirative functionau in toatd lumea.

Conspiratia precede doctrinei si conspiratorul Marx pre- cede filosofului Marx.

Dar insdsi filosofia lui are un caracter conspirativ.

Sd nu ne inchipuim cd Marx a cercetat realitatea sociald

si economicd a timpurilor lui si a altor timpuri si de-acolo si-a scos teoriile, procedand ca orice filosof. Este o eroare

cumplitd. Marx a cdutat sä creeze o filosofie care sd

serveascd scopurilor conspiratiei. In fdurirea filosofiei

lui, el a plecat dela concluzie, dela scopul final, dela

planurile conspiratiei, dominatia mondiald a comunis-

mului,

i si-a croit filosofia in functie de aceastã pers-

pectivd finald. Si este usor de demonstrat. Toatã filosofia

lui este in asa fel orientatd incdt sa aibfi ca final practic lupta de clasa, ca instrument al transformdrilor istorice.

Care e obstacolul principal in calea unei dominatii mon-

diale, indiferent de cine o intreprinde, obstacolul in fata

cdruia au esuat toate imperialismele istoriei? Popoarele,

natiunile. Ei bine, aceste entitdti naturale, dure si im-

posibil de sfardmat din afard, prin forta sau cucerire,

trebuia atacate printfun mijloc care sd le provoace

moartea din interior. Marxismul proclamand lupta de

clasa, ca forte motrice a istoriei, implicit a fdurit instru-

mentul de nimicire al popoarelor. In loc ca popoarele

27

www.dacoromanica.ro

sa-§i apere existenta contra amenintarilor exterioare,

vor fi angajate acuma in lupte interne de clase, cari le

vor slabi §i le vor impinge sa se atgeze comunismului.

Conspiratia reprezintä baza miKarii comuniste

i fi-

rul ro§u al istoriei lui. El este sufletul comunismului,

pulsatia lui interna, motorul care ii asigurd continuita-

tea §i seria neintreruptä de succese. Fara existenta aces-

tui factor ocult, nu pricepem nimic din uriaa mginarie

care functioneaza in lume sub aceastä firma

sa se intinda peste tot pämantul.

i care tinde

Totul poate fi supus revizuirilor

i prefacerilor in

comunism. Partidele comuniste se pot infiinta

i des-

fiinta, doctrina marxistä poate fi intinsa ca o gurna

pentru a o adapta celor mai variate situatiii, sistemele

economice pot suferi acele4. schimbari ; la nevoie §i Sta-

tele comuniste se pot desfiinta §i chiar armata ro§ie. Se

poate renunta §i la armele nucleare. Dar nu se rezolvä

nimic. Primejdia comunistä nu a dispärut. Atata vreme

cat organul central conspirativ nu este desorganizat,

toate celelalte modificari nu au decat un caracter tac-

tic §i vor rena§te sub o altd infat4are.

In rezumat, la inceput a existat conspiratia comu-

nista

i dupa aceea s'au adaugat partide, internationale,

doctrina, Stat

i armate.

Vorbind in termeni marx*i, conspiratia reprezinta

infra-structura comunismului, iar toate celelalte mani-

festatii sunt supra-structura lui.

7 )

Structurile paralele

Denuntand comunismul a fi o conspiratie, nu pre-

tindem a fi spus ceva nou. Gasim aceea§i interpretare

§i la alti autori. Dar cum exista conspiratii

i conspiratii,

cum exista tipuri de conspiratie, am vrea ca in cateva

28

www.dacoromanica.ro

cuvinte sà precis5m natura conspiratiei comuniste, pen-

tru a nu ramAnea cu o idee vagä despre ea.

Unii confundä conspiratia comunistä cu activitatea

partidelor comuniste, legale sau ilegale din prile libere. Partidele comuniste desfäsoarg o activitate däunAtoare

intereselor nationale, dar ele nu sunt identice cu forta

ocultd care dirijeaa, rAsboiul politic contra Statelor li-

bere, cum numeste Generalul Villegas ansamblul act-

vit'atilor conspirative ale comunismului mondial. Parti-

dele comuniste sunt instrumentele conspira4iei, dar nu

realitatea ei intrinsecg.

Altii se gandesc la miile de agenti trimisi de Moscova

prile libere, pentru a se infiltra in organele de Stat

a culege informatii. In

de agenti pregätiti la scolile de spionaj dela Moscova,

dar acesti agenti niciodatã nu pot forta centura de

lit

Si

'a",rile libere opereaza, mii si mii

protectie a Statelor n4iona1e

i, mai curand sau mai

tArziu, sunt descoperiti de serviciile de contra-inform4ii

contra-spionaj. Infiltratiile de agen0 reprezintä dea-

semenea un instrument al centralei comuniste, dar nu

manifestarea ei fundamentalä.

Al Oi se Ondesc la diferitele combinatii ce le sävax-

sesc partidele comuniste cu gruparile politice de opoziOe

pentru a därdma regimul existent, combinatii cunoscute

sub numele de front popular. Frontul popular e o tacticil

foarte des intrebuir4atä de conspiratia comunistä, dar

nu elementul ei caracteristic, nu produsul ei cel mai

vAtLm'ator.

Insfarsit, se confunda, conspiratda cu subversiunea,

cu agitaciile ce le intreprind comunistii pentru a sub-

mina ordinea in Stat, cum ar fi o grevä, un manifest,

un atentat, o manifestare de stradd, ocuparea unei clà-

diri publice, agitatia elementelor separatiste, etc. Sub-

versiunea este un instrument al conspir4iei comuniste

29

www.dacoromanica.ro

ca si partidele comuniste, infiltratia sau manevrele po-

litice.

Conspiratia comunistä si in aceasta constä teribila

ei primejdie creaza structuri paralele in Stat. Para lel

cu organele si institutiile Statului, se formeaza nuclee

comuniste chiar in interiorul acestor institutii, cu oame-

ni recrutati din sdnul ei sau cu acei can au reusit sa se in-

filtreze in ele. In timp ce infiltratia constituie un pericol

minor, pentrucd nu e vorba decat de unul sau doi oa-

meni, structura paralela trebue conceputd ca e o alta

institutie in slujba inamicului, formatä din zeci de per-

soane can lucreazd in comun si se sprijine unul pe altul.

Structura paralela ineaca aparatul de Stat si progresiv

se substituie functiunilor lui naturale. Para lel cu diplo-

matia se va constitui o diplomatie secretd, paralel cu

organele de justitie, vor apdrea judecätori infeudati in-

tereselor comuniste, paralel cu presa, radio, televiziune,

isi va organiza inamicul comitetele lui de colaboratori.

Conspiratia patrunde addnc in viata natdunii, devas-

tandu-i centrele ei vitale. Institutiile raman aceleasi si

aparent nu s'a schimbat nimic, dar oamenii cari le corn-

pun nu mai sunt aceiasi, fie cd sunt dublati de elemente

streine fie ca au cazut in sfera lor de influentd.

Crearea unei structuri paralele este o operatie foarte

grea, foarte delicata, si de lungd durata, dar din momen-

tul ce comunistii au reusit sä se fixeze pe un organ al

Statului, 1-au scos din circulatie, 1-au paralizat si chiar

i-au inversat functiunile, transformAndu-1 intr'un organ

daundtor natiunii. Structura paralela reprezinta un

summum al geniului conspirativ.

Conspiratia comunistä se va concentra de precddere

asupra permanentelor Statului, asupra organismelor cari

elaboreazd deciziile Statului sau aplica aceste decizii,

organisme cari nu sunt supuse fluctuatiilor politice. Par-

lamentul, de pildd, nu constituie un mediu propice pen-

30

www.dacoromanica.ro

tru fixarea unei structuri paralele, nici cabinetele minis-

teriale, pentruca personalul lor se schimbd frecvent.

Conspiratia nu atacd nici institutiile inferioare ale Sta-

tului, biurocratia de jos, pentruca sfera de influenyii a

acestor organe este prea mica. Terenul de predilectie al

conspiratiei comuniste, unde Ii fixeaza, ventuzele struc-

turilor paralele, este inalta biurocratie, acea patura in-

termediara de functionari card fac legdtura intre masele

poponilui §i autoritatea suprema: personalul adminis-

trativ din directii

i servicii.

17n §ef de guvern sau un ministru, oricat de strälucit

ar fi, nu poate lua nicio decizie, f dra, a se consulta cu

colaboratorii sai cei mai apropiat,i, fail a cerceta actele

cari i se prezinta,

i cari sunt intocmite de personalul

de specialitate al ministerului, de experti. Daca, functio-

neaza o structura paraleld la acel departament, atunci

in mod fatal deciziunile acelui ministru vor fi afectate

de materialul documentar falsificat ce i se pune la dis-

pozitie. E celebru cazul lui Alger Hiss in State le Unite,

dovedit mai tarziu ca agent comunist, care a lucrat

Statulul Natiunilor Unite, impreunä cu reprezentancii

Sovietelor. Acest Statut a fost in a§a, fel intocmit incat

sa asigure hegemonia Statelor comuniste in organizarea

acestei institutii internationale.

Interventia structurii paralele intr'un Stat poate fi asemanata cu un cancer in corpul omenesc. Pornind

dintr'un punct oarecare, acesta invadeaza apoi tot orga-

nismul, creind structuri biologice paralele, cari distrug

functiunile lui vitale.

Toti membri unei retele comuniste se sprijinesc unul

pe altul §i daca unul din ei incepe sä fie banuit, ceilalti

ii sar intr'ajutor, garantandu-i onorabilitatea. Functio- narul cinstit, care ii dä seama de situ4ie, se gase§te in

fata unui front unit. Nu-1 crede nimeni §i pand la urmä

31

www.dacoromanica.ro

s'ar putea ca el sâ sufere sanctiuni si sä fie eliminat

din institt4ie.

Contra sistemului structurilor paralele, ap:ararea este

foarte grea, pentrucA Statul este avariat in insesi fun-

damentele lui. Politica de capitulare progresiva a Occi-

dentului in fata comunismului nu se explicä altfel deca

prin existenta acestor structuri. Chiar cei chemat,i sa,

vegheze la securitatea interna, si externA a Statului se

gAsesc in slujba comunismului mondial.

32

www.dacoromanica.ro

II. COMUNISM

I CREFI'INISM

In conferir4a mea precedenta ca sa facem legatura

pentru persoanele cari n'au asistat am aratat ca co-

munismul nu este o doctring, nu este un sistem econo-

mico-social, nu este o revolutie, nu este un Stat, nu este

un partid; cd aceste manifestari stint numai aspectele

lui secundare, cari mai au si desavantajul cä ne ascund

adevärata lui naturd. Mai spuneam ca comunismul, in

expresia lui ultima, este o conspiratie, o conspir4ie sui-

generis, cum n'a mai existat pAnd acuma pe pamant.

Conspir4ia comunista se fixeazd pe nervurile centrale

ale unui Stat, in posturile cheie, si, din aceste locuri si-

gure, protej ate de insasi autoritatea Statului, lucreaza

implinit misiunea, Statul se

prabuseste ca un copac atacat de termite.

Cunoscand acuma ce este comunismul asemenea

la dardmarea lui. Cand

si-a

unei hidre care patrunde cu tentaculele ei pdna in cele

mai intime resorturi ale Statului putem sa trecem la

problemele apararii nationale. Ce putem face pentru a

nu ne lasa devorati de acest monstru invizibil? Primul

principiu

i cel mai important ce trebue

sa-1

respect5m

in lupta contra imperialismului comunist este sa ne cu-

noastem mai intblu propria noastra identitate : cine sun-

tern, ce reprezentdm, care e steagul pe care-I servim?

Ca sà te aperi, trebuie sa stii mai intdiu ce aperi: ce po-

zitie, ce front, ce idee, ce transee politica si spirituald.

33

www.dacoromanica.ro

A.§ vrea sd insist asupra acestei chestiuni, pentruca

numai de aici, din aceasta incinta, din aceasta fortarea-

Va a propriilor noastre convingeri, ne putem fauri un

sistem eficace de aparare contra primejdiei comuniste.

Pentru a ne putea infrunta cu succes cu acest inamic

redutabil, trebue sa, delimitam mai intaiu lumea noastra

de lumea lor, sd tragem linia de separatie intre comuni-

tatea cre§tina, §i europeand §i barbaria comunista. Co-

muni§tii, in aceasta privinta, ne pot servi de maestri. Ei

nu numai ca i§i ingradesc lumea lor cu obstacole ideo-

logice, dar, pentruca sa, nu patrunda nicio influenta

daunatoare in imperiul lor, o ingradesc §i cu obstacole

materiale, cu ziduri de ciment §i sarma ghimpata. Daca

nu §tim cine suntem §i care e lumea pe care noi o incor-

poram, riscam, fan, sa, ne dam seama, sa trecem in

tabara inamicului §i chiar sa intoarcem armele contra

propriei noastre Patrii.

E un fapt bine cunoscut cii cel dintaiu asalt §i cel

mai gray pe care trebue sa-1 suportam din partea co-

munismului international este contra conceptiei noastre

de viata, contra sistemului nostru de valori, asa cum el

s'a cristalizat in doua milenii de civilizatie crestina.

Planul conspiratiei comuniste, asa cum a fost elabo-

rat inca, de acui-n 150 de ani §i poate chiar de mai inain-

te, prevedea, ca prim obiectiv §i cel mai important, sa

sguduie fundamentele societatii europene, sa corupd

principiile care ii inspira forma ei de viata. Fiecare ci-

vilizatie are o anumita structura, constituita din anu-

mite credinte. Daca, aceasta structura e alterata, daca

convingerile general acceptate slibesc, atunci §i lumea

in care traim i§i schimba infati§area. Pe nesimtite se

produce o transformare in mentalitatea noastri, o ins-

trainare de ceeace am considerat pina atunci certitu-

dinea vietii noastre, §i civilizatia careia apartinem se

usuca, §i. moare, ca o planta smulsa din pamant.

34

www.dacoromanica.ro

Daca comunismul reuseste sd provoace in sdnul so-

cietdtii crestine si al culturii europene un proces de auto-

disolutie, atunci mult mai usor va putea sd subjuge

popoarele din aceastd arie. Nu poti sd aperi ceeace nu

mai consideri o valoare primordiald a existentei. Nu poti

sà lupti si sd mori pentru o idee care nu-ti mai spune

nimic, care s'a stins in sufletul sau si nu-ti mai trezeste

nicio durere si niciun entuziasm.

Ramdne asadar bine stabilit cd comunismul atacd

mai intdiu interiorul nostru, urmarind sd ne desrädaci-

neze, sd ne rupd de trecut, de istoria noastrd, de mormin-

tele strabunilor, de faptele lor glorioase, de Biserica care

ne-a botezat, de mileniile care ne-au pldmddit existenta.

Inainte de a cutropi popoarele si a le subjuga, comunis-

mul le desorganizeazd resorturile lor vitale, pentru a nu

mai putea reactiona cu toatd vigoarea in fata primejdiei.

Paralizia instinctului de conservare al unei civilizatii, al

unui popor, este in fond o consecintd a paraliziei ce-a

suferit-o in prealabil creierul sau. Cea mai mare ne-

norocire ce se poate abate asupra unui popor nu e sa

sufere lipsuri, sd poarte rdsboaie grele, sd fie cutropit,

ci sa nu mai fie stdpdn pe destinul lui. Cdnd a ajuns

in acest moment, toate celelalte bunuri nu-i mai folosesc

la nimic, pentrucd si-a pierdut esentialul, identitatea

politicd si spirituald, si s'a convertit intr'un obiect al

istoriei, o simpld masd de manevrd, de a cdrui soarte

decid alte forte.

Ca sd dam un exemplu, dupd invazia arabd, Spania

a pierdut totul, regat, bogatii, milioane de oameni in

captivitate si aproape tot solul patriei, nemai rdmandn-

du-i decdt cdteva teritorii in nord. Dar nu si-a pierdut

credinta in destinul ei istoric. Aceasta credinta a stat la baza recuceririi si apoi a marilor descoperiri. Fara

aceastd credinta, n'ar mai fi existat popor spaniol.

Sefii invizibili ai conspiratiei comuniste si-au dat sea-

- 35

www.dacoromanica.ro

ma inca dela inceputul actiunii lor destructive ca a ataca

frontal lumea cre§tina e contra-productiv, pentruca, poa-

te produce o reactie cel putin egald §i atunci intreprin-

derea lor nu va prospera. Pentru a amdgi popoarele, §e-

fii oculti ai comunismului au imaginat o serie de ideo-

logii intermediare, can sa, nu le para., oamenilor atat de

primejdioase, can sil le desarmeze suspiciunile, dar in

acelasi timp sa fie suficient de corosive ca sa provoace

sparturi in frontul crestinatatii. Aceste ideologii destruc-

tive, toate pornind din aceeasi sursa, toate fiind conce-

pute de aceleai creiere satanizate, i-au schimbat etiche-

ta in decursul timpului, numindu-se, mai intaiu, pela in-

ceputul secolului trecut, liberalism, apoi modernism, iar

astazi preferd sa se camufleze sub numele de progresism.

Papii, inspirati de Duhul Stant, au avertizat dela

primele aparitii a acestor curente de idei, atat clerul cat

si poporul, a.supra scopurilor tenebroase carora servesc

§i intentiilor perfide cu care sunt propagate. Nu e sufi-

cient sä te aperi contra comunismului, ci si contra di-

verselor doctrine sau organizatii sub care se ascund.

Existä nenumarate texte, emanate dela Papi, can amt

astazi mai actuale decat oricand, cand aceste conceptii

anti-cretine au invadat literalmente viata intelectuala

a popoarelor. Liberalism, modernism, socialism, progre-

sism, sunt avangärzile comunismului, cari au misiunea

sä opereze desarmarea noastra mintalä, pentruca pe

ruina credintelor noastre sa se instaureze tirania ro§ie.

1)

Persoana umanti

Pentru a smulge pe individ din mediul lui natural

de existenta, constituit din familie, proprietate, patrie

religie, comunismul §i anexele lui au intreprins o se-

ne de operatii mintale frauduloase, cu ajutorul formi-

- 36

www.dacoromanica.ro

dabilului lor aparat dialectico-propagandistic. Notiunile

fundamentale ale culturii europene sunt supuse unui

bombardament continuu de false idei si false teorii, pen-

tru a fi scoase din circulatie

dirii omenesti. Se urmareste, cu alte cuvinte, de a le

transforma din gandire vie, gandire care determind corn- portamentul indivizilor i aI popoarelor, in gandire moar-

td, care nu mai e inregistratä decat de eruditi.

Ca sa ilustram aceastä afirmatie, niciodata ca in

zilele noastre nu s'a vorbit atat de mult de om, de drep-

turile sacro-sancte ale omului, de libertatea individualä,

de demnitatea persoanei umane. In acelasi timp, cum

au remarcat cu ironie atkia autori onesti, niciodata ca in zilele noastre nu s'a respectat mai putin fiinta

umanA, niciodata nu s'a calcat cu mai mare brutalitate

peste aceastä floare gingasa a Creatiei Divine. Zelosii

i trecute la arhiva gân-

si

suspectii aparkori ai drepturilor omului, cari fac spu-

me la gura si nu mai contenesc cu incriminarile cdnd

este vorba de a denunta presupusele incalcAri ale aces-

tor drepturi in lumea libera, sunt cuprinsi de o stranie

anmezie, amutesc si nu mai scot nicio vorbd cdnd li se

atrage atentia cä dincolo de cortina de fier si de barn-

bu zac in cea mai neagra sclavie un miliard de fiinte

omenesti.

Exista o directie filosofica consacrata omului, per-

soanei umane, cunoscuta sub numele de fiosofia exis-

tentei sau existentialism. Nu vreau sä fac vreo incur-

siune filosofica obositoare, in care dealtfel nici nu ma

pricep, ci doar sa precisez, in ckeva cuvinte, ce s'a in-

Umplat cu aceastä filosofie grandioasa, care a deschis

noi perspective gAndirii omenesti, cum a ajuns sd fie

luatä in antrepriza de fortele subversiunii comuniste

si

degradata la o filosofie de bulevard si de cafenea, in

care isi gilsesc suport si isvor de inspiratie toate curen-

tele nihiliste ale epocei noastre.

37

www.dacoromanica.ro

Cum spune Bercliaeff, in opozitde cu filosofia clasica,

care credea cd universalul, perfectiunea, adevärul, este

identic cu generalul, cu esentele logice, cu abstractiunea progresiva, pând ce se ajunge la fiinta suprema, la fiinta

in sine, filosofia existentei deplaseazä desbaterile me-

tafizice dela lume la eu, dela exterior la interior, dela

obiect la subiect. Individul in loc sa priveasca in afard,

ca sa descopere adevärul, se aclance§te in el insu§i §i

depe aceastä platforma interioara cauta sa explice §i

sd inglobeze celelalte fenomene, natura, non-eul. Uni-

versalul nu mai e manifestarea unei esente, ci se incor-

poreaza personalului, devenind existenta, a.§a cum aceas-

ta existenta se desfasoara in limitele ei concrete.

Filosofia existentei i§i are originile in cre§tinism §i

unul din principalii ei teoreticieni a fost Sf. Augustin.

In epoca moderna, cdnd a reinviat acest curent, intal-

nim ca §ef de §coald un alt mare cre§tin, pe danesul

Kierkegaard. Din acest moment se produce o rupturd

in sdnul acestei §coale. 0 ramura ramane credincioasä

impulsului initial cre§tin, in vreme ce un alt grup de

ganditori se orienteaza, intr'o directie diametral opusä, formand o directie existentialistä atee, avand de prota-

goni§ti pe Nietzsche, Heidegger, Sartre §i altii.

Am reamintit aceste lucruri numai ca puncte de ple-

care, pentru a ajunge la ceeace ne preocupa, la inte-

resul ce 1-a stdrnit filosofia existentei in lumea contem-

porana. Ei bine, e de observat cd clintre toate aceste

sisteme filosofice cel care a triumfat in lume §i e mai

bine cunoscut a fost al lui Sartre. Daca se deschide o

discutie despre existentialism, Sartre trece pe primul

plan. 0 intrebare legitima se pune : dece tocmai aceasta

filosofie destructiva, nihilistä, o filosofie care proclama

naufragiul existentei omene§ti, care asigura pe om ca

va e§ua in tot ce intreprinde §i &à toatà viata lui va

fi un faliment, dece aceastä filosofie care propaga ab-

- 38

www.dacoromanica.ro

surdul existentei omenesti, afirmand ca. se desfasoara

fard nicio ratiune sau justificare, o filosofie care nu

lasa omului nicio speranta si nicio iesire din ruinele

in care e condamnat sa traiascd, s'a bucurat de atata

pretuire si admiratie intre contemporani, a invadat Uni-

versitatile, a cucerit strada, a creat stah de spirit con-

tagioase, call s'au propagat mai ales in tineret. Exis-

tentialismul lui Sartre s'a convertit in mit. Care e mis-

terul popularitatii lui?

Succesul fulminant al filosofiei lui Sartre nu e de

natura metafizica, nu se datoreste valorii ei intrinsece, mult inferioard altor sisteme din aceeasi scoalà, ci im-

plicatiei ei practice, modelului anarhic de viayä pe care-I

propaga.

Daca binele si raul sunt egal de neputincioase in fata

destinului nostru tragic, daca oricum am actiona tot

acolo ajungem, la faliment, atunci nu ne mai ramane

altceva decat sä ne conformam acestei situatii si sä

facem uz de libertatea de care dispunem, duprt bunul

nostru plac, Vara nicio lege sau ingradire. Sartre elibe-

reazd pe individ de ohce rdspundere fata de semenii

sai si fata de societate. Totul e licit pentrucii nu exista

nimic, niciun alt criteriu de conduità, in afara de liber-

tate, de care putem face uz cum vrem.

Din tot edificiul existentei umane, o singurd notiune

se salveaza dela prabusire in filosofia lui Sartre, liber-

tatea individului, pe care o concepe fara limita in exer-

citiul ei, o libertate absoluta, totala, care-si are centrul

de greutate in ea insasi.

Dupace a golit existenta de ohce sens, Sartre ii ofera

individului perspectiva libertatii totale, singurul lucru

ce i-a mai ramas. Dar lipsit de orice certitudine in viatd,

individul nu poate decat sa facä uz desperat de liber-

tatea fdrii limita care-i sta la dispozitie si pe aceastä

cale e tarit in valtoarea neantului, unde sfarseste desin-

- 39

www.dacoromanica.ro

tegrandu-se. Existentialismul propus de Sartre duce cu

necesitate la inexistentd, la negarea persoanei umane

si a posibilitatilor ei creatoare.

Forte le conspiratiei comuniste au inteles imediat ce

avantagii pot sa traga din aceasta filosofie disolvantä

in lupta lor de daramare a Occidentului. Cu enormele

lor mijloace de difuziune au facut din Sartre idolul

noilor generatii, 1-au proectat in constiinta contempo-

ranilor ca pe un eliberator al omului din sclavia atator

prejudecati cu care il tine inlantuit Societatea. Pentru

prima oard individul putea sa guste libertatea in toata

plenitudinea ei si in toata varietatea ei. Calculele co-

muniste erau excelente. Un tineret detasat de orice auto-

ritate, de ohce lege, de ohce valoare, un tineret anarhic,

rebel la ohce forma de viata colectivä, automat se con-

verteste in aliatul comunismului. El nu se va simti so-

lidar cu societatea cdreia apartine si nu o va apara in

caz de primejdie. Dimpotrivä va trai cu sensatia ca e

un strain in sanul acestei lumi pe care nu o intelege,

convertindu-se in cele din urma in dusmanul ei.

Am luat ca exemplu cazul lui Sartre, pentrucii este, asa zicand, un caz clasic. Cu el s'a petrecut un scandal

publicitar, filosofia lui a fost proiectata in mii 0 mii

de imagini in sufletul noilor generatii, intoxicandu-le

viata cu sloganurile libertdtii fard frau. Bazele meta-

fizice ale existentialismului &au se uita ; ceeace ramane,

e viata frivola ce i se deschide unui tanar, dincolo de

bine si rau, degajat de ohce raspundere si ohce senti-

ment al datoriei. Efectele acestei filosofii au fost pustii-

toare, pregatind terenul pentru implantarea ulterioara

a comunismului. Dar alaturi de Sartre sunt mii si mii

de cazuri, mii si mii de lucrari, din toate genurile si

toate artele, cari se bucura de aceeasi protectie oculta,

fiind lansate in metropolele culturale ale lumii cu un

sgomot asurzitor. Peste noapte se fabrica genii. Figuri

40

www.dacoromanica.ro

necunoscute iau proportii de creatori gigantici, intune-

cand gloria autenticilor intelectuali. Dar cum s'ar putea

produce acest bombardament publicitar simultan in toa-

te capitalele lumii, in jurul unui autor oarecare, daca n'ar exista un lant de edituri, de gazete, de reviste, in

serviciul aceleiasi main comuniste interesate sal propage

idei disolvante, prin intermediul unei selectii negative

a tot ce se produce in domeniul culturii universale?

Comunistii posedd un simt special pentru a desco-

peri tot ce e putred in sufletul oamenilor §i tot ce le

poate servi in domeniul literaturii, in arta si in §tiin-

ta. Odatä ce au descoperit intr'un autor tendinte de-

generative, il pun in circulatie cu un aparat publicitar

irezistibil, ca o reclamd de un produs oarecare, care,

prin forta repetitiei, se impune publicului.

Simtind ca entusiasmul contemporanilor pentni Sar-

tre a slabit, aparatul publicitar al comunismului a f a-

bricat un nou idol care sa reprezinte aceeasi directie si

sil reinoiascil impulsurile de autodestructie in sanul ti-

neretului. Noua vedeta a celor neintelesi, a celor des-

mosteniti de soarta, a celor nemultumiti de structura

lumii burgheze, se chiama Herbert Marcuse. In timp

ce Sartre si-a implinit misiunea destructivä pe plan me-

tafizic, atacand credintele noastre, Marcuse si-a indrep-

tat focul criticei spre ordinea economica, sociala si po-

litica a lumii occidentale. El reclama distrugerea aces-

tei ordine in numele nu stiu caror idealuri de cultura

si umanitate. Nu mai e niciun dubiu in serviciul cui

se afla.

Atat Sartre cat si Marcuse apartin stangei intelec-

tuale si politice, identitate pe care nu si-o ascund. Dar

pentru a c4tiga adeziunea noilor generatii, pentru a

nu fi banuitd de comunisti si descalificati, asa cum sunt

in realitate, ei isi indreapta critica lor, din cand in cand

si contra societatii sovietice, pe care o acuza cd ar fi

, 41

www.dacoromanica.ro

trAdat idealurile marxiste. Nu trebue sa, ne lasAin inse-

lati de aceste aparente. Artileria lor grea a indreptatà

contra Occidentului si rAul ce-I fac civilizatiei noastre

este imens.

2 )

Christos 0 persoana umanti

Omul de astäzi e asediat din toate prirtile de nenu-

märate erezii religioase, filosofice, politice si stiintifice,

cu scopul de a-I face sa-si uite originea lui supranatu- raid si menirea lui pe pamAnt. S'a desldntuit o adevà-

ratä vanätoare dupä om, pentru a-I prinde in capcana

acestor erezii. Dacd scapd de o primejdie, alta il pan-

deste mai departe, Meat putini sunt acei cari scapa

teferi din aceastä batalie zilnicg, cu arAmatorii de su-

flete. E suficient sä ne asvarlim ochii in vitrinele librd-

riilor ca sa, vedem Cate miasme nu exald atrtile ce apar.

Apostoli improvizati, de tendintà dubioasà, se apropie de

oameni cu aparentul interes de a-i educa si a-i face fe-

riciti. Dar in realitate, toate aceste secte, scoli, directii,

nu aduc nicio mangMere omului, la'sandu-1 mai desorien-

tat si mai desperat decum era inainte de a fi incloctri-

nat cu «noile adevAruri».

Intentiile inamicului sunt clare : pe deoparte supune

pe om la procedeul spMarii creerului, ce se poate rea-

liza si in conditii de libertate, cu ajutorul unei avalanse

de carti si publicatii, de altd parte, aceluiasi om, cu min-

tea turburatä, cu privirea stinsa, cu sufletul golit de

orice certitudine, ii oferii ramura salvatoare a «non so-

cietati», care nu e altceva decdt vechea societate, ins-

taurata. in Rusia acum 50 de ani si cunoscuta prin bes-

tialitAtile ce le-a savArsit.

Sunt doua nnscAri complementare si cari servesc ace-

luiasi obiectiv: atomizarea natdunilor, pentruca indivi-

- 42

www.dacoromanica.ro

zii, rupti de comunitatea nationala §i de Biserica, sa

cada, in sfera de influenta a Statelor comuniste. In

aceasta privintä, e interesant de observat ca protago-

nWii revolutdilor student,eti de stanga din Germania

§i Franta, din anii trecuti, cu faimosul Bendit-Cohn in

frunte, au impins apoi tineretul instruit in devastari

§i lupte de strada sa, se constituie in comune maoiste.

E o pura absurditate din punct de vedere al atitudinii

acestei studentimi, caci ei s'au ridicat pentru a protesta contra sistemului capitalist din Occident, care, spun ei,

le inabwe desvoltarea personalitätii, §i contra sistemu-

lui de represiune politieneasca, ce apara pe mastodontii

industriali §i pe bancheri. Foarte bine, dar atunci ce

cautil ace§ti tineri, presupwi aparatori ai libertatii, cu

carticica lui Mao in /nand, and in imperiul lui dom-

nete cel mai perfect sistem de desumanizare al omu-

lui? Unde e consecventa? Masele studenteti cari par-

ticipa, la aceste desordini nu 4i dau seama ce fac, dar

conducatorii lor, §i mai ales acei cari dirijeaza din um-

bra aceste m4cdri, §tiu cui servesc §i §tiu ca se abu-

zeaza de buna credinta a tineretului.

In aceste luni am trait un fenomen chiar mult mai

interesant. Maestrul insu§i al acestui tineret, Sartre,

care adora atat de mult libertatea Inca a transformat-o

in libertinaj, s'a pus in fruntea miscarii maoiste din

Franta, ceeace confirma, din plin conexiunea lui cu co-

munismul. Filosofia lui nihilista, nu e altceva decat un

simplu moment tactic in lupta ce-o duce comunismul

pentru distrugerea Occidentului.

Un alt fapt straniu care se petrece in mediile inte-

lectuale de astazi este car toata lumea vorbete de exis-

tentialism, ca fiind filosofia la moda, dar prea putini

dau atentie originilor ei cre§tine, caOcum ar fi un lucru

de putina importantä. Nici cei mai inverunati dumani

ai Bisericii nu tagaduiesc cii filosofia existentei s'a des-

- 43

www.dacoromanica.ro

prins din trunchiul crestinismului. Atunci dece se evitä

o confruntare a experientelor de pang, acuma asupra

persoanei umane cu crestinismul, dece se balbae in intu-

nerec cand lumina este atat de aproape? Nu pot fi mo-

tive rationale la mijloc, ci interesul anumitor cercuri

de a ascunde omului modern adevaratele lui dimensiuni

sufletesti. Nu ne miram de acesti «tovarasi de drum»

ai comunismului ca. se poarta, ata de ingrat cu sursa

de unde a scaparat filosofia existentei, dar suntem sur-

prinsi ca multi crestini se lasa legati la ochi si, in pro-

blema persoanei umane, cauta, sa se orienteze mai de-

gran lua,nd drept calauza pe Marx, pe Freud, pe Sar-

tre, pe Marcuse decat pe Divinul Maestru, uitand ca

Christos nu e un f apt istoric, ci este «calea, adevarul,

si viata», pentru toate timpurile 'Jana la sfarsitul lor.

Persoana umand nu e o descoperire a timpurilor

noastre. Bazele ei au fost puse de Mantuitor si de atunci

nimic nu i s'a adaugat substantial. Cel mult i s'a de-

teriorat conturul stralucitor, prin interventii omenesti

nepotrivite, ca un tablou de valoare, incaput pe mama unor nepriceputi. Persoana umand apartine adevaruri-

lor revelate. Insusi Domnul Nostru Isus Christos s'a

insarcMat sä ne explice ce este omul. Si nu facând teo-

rii, nu disertand asupra destinului omenesc, ci dandu-ne exemplul salt cutremurator. Teoria si practica persoanei

umane, ideea si actiunea, norma si exemplul, formeaza

un tot inseparabil in viata Lui pamanteand. In defi-

nitiv, pentru asta a venit in lume, sa ne invete sa, traim

ca oameni adevärati, cari nu apartinem acestei lumi, cari avem o origine supranaturald si suntem fii ai lui

Dumnezeu. Christos s'a sacrificat, pentru a restaura ima-

ginea autentica a omului, asa cum ea a iesit din mana

lui Dumnezeu, si sa-1 avertizeze totodatä ca dacd nu

trdeste conform destinului sau imparatesc, e amenintat

sä dispara definitiv in neantul din care a venit.

44

www.dacoromanica.ro

Problema persoanei umane a fost radical si defini-

tiv rezolvata de Isus Christos. Numai in viata lui o in-

tainim realizata in toata frumusetea si plenitudinea. Nu

mai e nevoie sa vagabondAm prin domeniile intelepciu- nii omenesti, ci doar sa ne sfortam sa", intelegem pe Di-

vinul Maestru si sa-I urmam exemplul, folosindu-ne de

gratia Divind si de scutul ocrotitor al Bisericii.

Viata lui Isus nu este reproducerea unei esente moar-

te, incat e eliminat pericolul sa cadem sub dominatia

legilor naturii sau a conceptelor abstracte. Ea se des-

fasoara conform celor mai inalte aspiratdi ale omului.

Este umanul ridicat la puterea lui suprema. Este viul

din om care biruie contra tuturor piedicilor ce le intal-

neste in lume. 0 existenta mai intens trAita, mai dra-

matica si mai larg distribuita pe registrul posibilitätilor

umane, nici nu se poate imagina. Aventura Divind pe

pamant este si cea mai mare aventura umand. Scolile

existentdaliste de toate categoriile pot fi satisfacute. Spre deosebire insa de filosofii negatiei si ai nihilismului, cari

maltrateaza persoana umana pana ce-o imping in val. toarea neantului, Christos ne deschide o alta perspec-

tiva, tot atat de profunda, vastä si infinitd ca aceea a

neantului, numai 6, e de sens pozitiv, reprezentata prin-

tr'o feerie de posibilitati creatoare.

Dupa invätatura lui Isus, esenta persoanei umane

este dragostea. In componenta existentei omenesti inträ

numerosi factori, arhitectura omului este extrem de

complican, dar unul singur il ridica la demnitatea de

a fi regele creatiunii: dragostea.

Dragostea este resortul intim al persoanei umane,

imaginea din sufletul nostru ce distinge pe om de celelal-

te fiinte. Ea exista in om prin participarea omului la Na-

tura Divind. Dumnezeu este Dragoste .si, in consecinta, si

darul suprem ce ni 1-a fixat, si distinctia ce ne-a acor-

dat-o de a ne infia si numi fii ai lui Dumnezeu, nu poate

45

www.dacoromanica.ro

fi decat tot o legatura de dragoste. Acum, fata de dra-

goste lumea e putin neincrezatoare, pentruca o confunda

cu dragostea omeneasca. Avem deaface cu douà reali-

tali diferite, cari aparOn la cloud planuri diferite de

existen0.,. Trebue sa facem cleosebire intre dragostea-

afect, dragostea-emotie sau sentimentul dragostei, care

apartine psihologiei,

i dragostea spirituala sau dragostea

cretind, care e o notiune metafizic-religioasà. Deose-

birea dintre cele doua specii de dragoste este ca dela

pamant la cer. Afectul sau sentimentul dragostei implica

elemente egoiste. Se bazeaza pe reciprocitate de sent-

mente. In dragostea omeneasca, exista un «do ut des»

intre doua persoane. Inclividul care iubete vrea sa ab-

soarba in sfera lui de viata viata celuilalt §i cand sen-

timentele lui nu sunt impart4ite, atunci sufere §i chiar

se poate ca dragostea lui in4iala sa se converteascd in

ura contra persoanei care i-a provocat suferinta. Dra-

gostea afectiva e nestatornica, pentruca e conditionata

de stdrile sufleteti ale altora. Cine i0 poate incredinta

destinul dragostei omeneti, aflata intr'o permanenta

oscilatie?

Dragostea cre§tind sau spirituala nu e amestecata

cu elemente instinctuale sau psihologice. Caracteristica

ei este daruirea, revarsarea generoasa din interior. Ea

nu servete intereselor individului, afe4iunilor sau pla-

cerilor lui. Nu-0 negociaza roadele. Nu cere reciprocitate

de tratament. Nu cauta rasplata. Nu aserve§te alte fiinte,

nu asimileazd din exterior ceeace convine prosperitatii

proprii. Dragostea nu cauta folosul sau, cum spune Sf.

Apostol Pavel. Bucuria dragostei pure este de a se proec-

ta in opera realizata ei §i nu in raportul ei de apartenen-

ta. Ea nu spune, dupace a savar0t ceva, aceasta este al

meu, imi apartine, e posesiunea mea. Dragostea spiritua-

la oferd, fara, sd ceara nimic in schimb.

Dragostea in sine nu §tim ce este, pentruca e identica

46

www.dacoromanica.ro

cu Principiul Divin, din care s'a rupt pentru a pgtrunde

si in om. Nicio notiune nu o poate defini. Ea scapa ori-

carei circumscrieri logice. Nu o putem cunoaste decat

facand experienta dragostei, fiecare individual. E un

act personal, de traire, de adancire in eul nostru.

Dragostea e un mister pe care numai Dumnezeu il cunoaste. Ceeace putem noi inregistra din afard, sunt numai efectele ei in vi4a individului. Individul care a

atins treptele dragostei pure se recunoaste dupa jertfele

ce le face pentru binele altora. §i in aceastä privintä

avem exemplul Mantuitorului. El s'a despuiat de Divi-

nitate si s'a lasat pradd rautatii omenesti, pentru a salva

luinea. «Mai mare dragoste, a spus El, nu are decat acela

care isi pune viata pentru prieteni». Avem exemplul lui

Avram, care isi duce fiul la locul de jertfa., pentruca asa

i-a poruncit Domnul, care voia sa-i incerce credinta. Avem exemplul sublim al soldailor cari cad pe front

pentru apararea Patriei. Jertfa lor e cu atat mai mare

cu cat istoria nici macar nu le inregistreazd numele. 0

jertfa anonima, pe care numai Dumnezeu o va rasplati.

Avem exemplul femeilor cari isi riscd viata pentru a

crea o noud fiinta. Toate aceste acte apartin dragostei

spirituale, pentruca sunt desinteresate, pentruca nu ur-

maresc un folos propriu. Bine inteles ca nu numai actele

de sacrificiu suprem emana din natura noastra spiri-

tuala. Orice jertfil, oricat de mica, neviciata de egoisme, nealterata de calcule meschine, e o mdrturie de dragoste

superioard. Deaceea a remarcat Isus pe cei doi bani ai

vaduvei, daruiti templului.

Intr'un articol al lui Ion Mo0., intitulat «Masura

crestinatatii noastre», el explica in termenii urmatori

legatura dintre dragoste si jertfa :

«Jertfa aceea care e deslanuita, in noi din dragoste,

dintr'o dragoste pentru altceva decat fiinta noastra, jert-

fa care ne inunda pustiindu-ne asezarea omeneasca a

47

www.dacoromanica.ro

vietii,

dar ne incglzeste totodatd cu satisfacii pe care

nu le poate cuprinde gdndul omenesc, aceastd jertM e

faptul care smulge depe fiinta noastra carapacea ne-

simOrii fata de cele Dumnezeesti, transforrnandu-ne in rand vie, si ne pune direct in comuniune cu Dumnezeu,

care pdtrunde ndvalnic

i deadreptul in sufletul nostru».

«Jertfa este astfel masura crestindtdtii noastre». Din perspectiva crestind a persoanei umane decurg

consecinte incalculabile pentru comunitatea in care

trdim. Individul care a descoperit in interiorul lui is-

voarele dragostei spirituale sufere o transformare pro-

fundä. In viata lui se produce un eveniment epocal, o

rupturd, o sguduire care-i preschimbd fiinta. E casicum

s'ar fi ndscut din nou. El simte cum i se clegajeazd forIele

vii ale sufletului. Un torent de energii ii inundd, cons-

tiinta,

le-ar fi putut indeplini in cond4ii normale de existenp.

ceeace ii ingdduie sa savarseasca lucruri ce nu

Sub actiunea dragostei, omul se converteste intr'un camp

de inalte tensiuni spirituale. Nu mai e om, ci o forta

omeneascd. El creazd, se afirmä, luptd, antreneaza lumea

pentru biruir4a unor scopuri can

ii depdsesc persoana.

Daca imprejurdrile reclama, isi sacrifica chiar viata.

Dragostea, axa constitutivd a persoanei umane, se

manifestd sub forma elanului creator. Individul iluminat

de dragoste intrà intr'o stare de pasiune creatore. Nimic

nu-1 inspaimAnta i nimic nu poate rezista dinamismului

ski creator. Dumnezeu a creat Universul, a creat pe om,

i creazd necontenit.

a creat lumea spiritelor superioare

omul, atins de aripele dragostei, urmeaza aceeasi cale

a marilor realizdri, a marilor creatiuni, convertindu-se

intr'un colaborator al lui Dumnezeu. Dragostea spin-

tualä este puterea creatoare a personalit4ii umane. Tot

ce s'a creat mare in omenire, chiar cand nu a fost recu-

noscutd sursa ei, se datoreste dragostei. Ea poate fi ase-

manatd, in ordinea materiald, cu energia atomica Dar

48

www.dacoromanica.ro

iasd la

ca sd se degajeze din adancurile sufletului

suprafatd, trebuie si ea sa, sufere un bombardament de

naturd spirituala si care vine dela Duhul Sfänt, prin

mijlocirea Bisericii.

i s

3 )

Forta destructiva a comunismului

Odata ce stim cine suntem o energie creatoare care

emand din natura Divina ne putem infrunta cu Ma-

i cu certitudinea ca-1 putem invinge. Dar in prea-

labil trebue sa-1 supunem la un examen paralel

ce structura are omul-comunist, in comparatie cu omul-

micul

i pe el:

crestin? Nu ma refer la masele cari voteazd pentru par-

tidele comuniste

i cari ii inchipuie in mod gresit ca

venirea comunismului la putere le va imbunatati con-

ditiile de viata ; e vorba de minoritatea conducdtoare,

de cei indoctrinati

deri infernale.

i definitiv atasati acestei intreprin-

Omul comunist apartine altei lumi, unui alt univers

moral si intelectual decat al nostru. Spre cleosebire de

crestin, care e inzestrat cu sensul creator al vietii, co-

munistul este un posedat al distrugerii. Comunistul urds-

te creatiunea sub toate aspectele : uraste pe Dumnezeu,

uraste pe om, urdste natiunea, uraste cultura, urAste

tot ce e nobil

i frumos in lumea aceasta. Pap, de toate

operele mari ale omenirii, fata de tot ce-a creat geniul

omenesc, in decursul mileniilor, el ridica pumnul ca sa

le sdrobeasca. Sufletul lui colcaie de ura, si se manifestä

prin acte de vandalism. Crestinul nu uraste chiar atunci cand se gAsete in lupta cu cineva. Dupace ii

Si

ingenunche, Ii intinde mana. Comunistul nu se multu-

meste cu victoria. Pasiunea lui destructiva ii interzice

sa faca un gest de generositate. El chinuie pe cei invinsi

pana la moarte.

49

www.dacoromanica.ro

Asa cum am facut deosebirea intre dragostea ome-

neasca si dragostea spirituala, tot astfel nu trebue sa

confundam sentimentul urii, care incearca uneori si pe

oamenii normal constituiti, cu ura ce-o profeseaza un

comunist. Ura acestuia este o permanenta sufletului sau,

e axa lui constitutiva. El nu face raul intamplator, nu

distruge dintr'o pornire oarba, pentruca nu stie ce face,

ci pentruca asa ii dicteaza natura lui pervertita. Ura a devenit substitutul dragostei. El gaseste in savarsirea

raului, in chinuirea oamenilor, o voluptate, o satisfactie

un sens al vietii, o implinire a personalitatii lui. Deaceea

e inutil si absurd sa-i cerem sä aiba, mila pentru victimele

lui. E un limbaj pe care nu-1 intelege. Sufletul lui s'a

petrificat. Numai vapaia urii il arde necontenit si acest

foc nestins il impinge sa devoreze fard incetare existenta

altora. Gheorghiu-Dej, fostul conducator de tristä me-

morie al Romaniei comuniste, mort in 1965, era sa-si

piarda nu numai situatia politica, dar si capul, pentruca

unul din colaboratorii lui, la o intrevedere cu Stalin, a

spus de seful lui ca e «sentimental». Stalin isi exprimase

nemultumirea pentru incetineala cu care Gheorghiu-Dej

ducea actiune de comunizare a tarii. E cea mai grava

acuzatie ce se poate aduce unui conducator comunist.

Caci a fi sentimental, inseamnd a avea mila de dusma-

nul de clasà. Gheorghiu-Dej, ca sa-si pastreze postul, a trebuit sa demonstreze lui Stalin cat de putin sentimen-

tal este si a värsat rauri de sange romanesc. Doua mi-

lioane de romani au cazut victima teroarei din timpul lui.

Chiar dela primul mesaj adresat lumii de comunisti

Manifestul din 1847 al lui Marx si Engels ei propaga

ura si distrugerea. Acest manifest atacrt in bloc toate

valorile civilizatiei europene si crestine si proclama pro-

xima lor disparatie. In orice tara unde se va instaura

comunismul, vor fi abolite proprietatea privata, familia,

dreptul, cultura, religia, patria, Natiunile si State le Na-

- 50

www.dacoromanica.ro

tionale. Dupacum vedeti, nu mai ramâne nimic in pi-

cioare din coloanele civilizatiei noastre. Europa §i popoa-

rele europene au trecut prin nenumairate crize, rasboaie,

revolutii, dar in cursul tuturor acestor prefaceri s'a sal-

vat esentialul din civilizatia noastrd, adica tocmai acele

valori carora comunWii le-au jurat moartea.

Axa noastra de traire este pe verticala. Entitatile

principale ale acestei axe sunt individul, patria §i Dum-

nezeu, reprezentat pe pamant prin Biserica. Omul devine

creator §i 4i indeplinete destinul lui cand se asvarle

in nemarginire, pentru a servi Patriei §i lui Dumnezeu,

valori mult superioare propriei lui persoane. Exista o

ordine naturala, stabilità chiar de Creator. Individul nu

se poate rupe din mijlocul poporului sau, dupacum un

popor nu se poate instraina de Dumnezeu, Vara ca prin

aceasta actiune denaturatd sd nu-i atragd asupra lui

grave riscuri §i pedepse. Comunismul lupta pentruca

aceasta axa, verticala de traire a omului, care tinde spre

infinitul cerului, sa o coboare la orizontald. Pentru or-

ganizarea viitoarei societdti ei fac apel la conceptul unic

de «masa». Persoana umana, e absorbita in masa, nea-

mul dispare in masa', iar Dumnezeu e redus la realizarea

§tiintifica sau mecanicista a masei.

Caracterul destructiv al comunismului nu e numai o

manifestare teoretica a lui. Nu se rezuma la o violentd

de limbaj, care dispare cand partidele comuniste ajung

la putere §i se gasesc fata in fata cu raspunderile gu-

vernarii. 0, nu. Cand au ajuns bol§evicii stapanii Rusiei, au aplicat cu o consecventa feroce catehismul lui Marx.

Au distrus toate a§ezamintele vechei societati

uneori §i-au moderat cruzimile, a fost numai din nece-

sitati tactice. Dar indata ce au inlaturat greutatea ce

i daca

le ieOse in cale,

aducem aminte de masacrarea familiei imperiale, de

miile de preoti cari au suferit martiriul, de lichidarea

i-au reluat ritmul nimicitor. SA' ne

51

www.dacoromanica.ro

clasei conducatoare, de cele pse milioane de tarani uci§i

in Ucraina pentru a realiza colectivizarea pamanturilor din Rusia, de tragica soarte a nationalitatilor, eliminate

§i deportate, de cei 11.000 ofiteri polonezi asvarliti in

gropile dela Katyn, de cele 6 milioane de germani cari

au pierit cand s'a revarsat potopul bolevic in centrul

Europei. Pe tot parcursul istoriei comuniste de 50 de

ani, in Rusia si in tarile cutropite, nu intalnim decat

sange, moarte §i atrocitati cari nu s'au mai intamplat

in lume depe timpul lui Gengis-Khan. Sa-mi fie ingaduit

sd amintesc §i de genocidul suferit de Romanii din Ba-

sarabia, al caror martiriu continua §i astazi. Din patru

milioane de roman! din aceasta provincie un milion nu

mai existä, cazand victima operatiilor succesive de depor-

tare, cari au luat un ritm vertiginos de cand a ajuns

stäpan al tuturor Ru§ilor, actualul Breznev. Deportarea

nu inseamnä, cum s'ar putea crede, o transferare in alte

locuri de munca, ci pur si simplu o condamnare la moar-

te. Oamenii sunt luati peste noapte din satele lor, familii

intregi, incarcati in vagoane de marfa

saptamani intregi fara cea mai mica asistenta alimen-

i transportati

tara sau medicala. Supravietuitorii sunt apoi descarcati

in locuri pustii, unde nu gäsesc nimic altceva cleat

imensa stepa siberiana. Foametea, intemperiile

i iarna,

grozava iarnd siberiana, sfarwsc prin a-i ucide pe toti.

Mor oamenii ca mwtele cand vine frigul, barbatd, femei

§i copii. Din infloritoarea populatie de odinioara care

umplea satele basarabene nu mai ramane in scurta vre-

me decat niste stive de cadavre, caci, din cauza pAman-

tului inghetat, mortii nu pot fi ingropati parià in pri-

ma:yard.

Se face o imensa greplä in Occident

i, in genere, in

lumea liberd, cand se considera comunismul o expresie

a luptei de clasa, o revolutie care smulge puterea dela

o clasa

i o transmite altei clase, in spetä proletariatului,

52

www.dacoromanica.ro

paturilor de jos, napastuite de vechea clasà. Asa cum

regimul feudal a fost silit sd cedeze preeminenta in Stat

ordinei burgheze, tot astfel astazi clasa muncitoreasca s'ar substitui burgheziei la conducerea Statului. Nimic

mai contrar adevärului. Comunismul nu e expresia unei

clase. Se foloseste de anumite clase pentru a cuceri pu- terea si a därama Statul National, dar nu pentru a ridica

aceste clase la locul de comanda, ci pentru a duce la

indeplinire planul de nimicire al intregei natiuni, cu

toate institutiile si clasele ei. Nu se salveaza nicio clasd

si nicio institu0e, cand comunistii se instaleaza la putere.

Actiunea de nimicire continua implacabila erga omnes,

pana ce din falnica natiune de odinioara nu ramane

decat o masa', de oameni infricosati cari nu cuteaza, nici

sä ridice ochii spre noii stapani. Dupd modul cum se

comporta seamand mai mult unor automate decat unor

fiinte inzestrate cu voinp proprie.

Pentru a inlatura orice dubiu asupra acestei ches- tiuni, imi ingaduiu ca in mod succint sa arat cum au

procedat bolsevicii in Romania, cari au fost etapele prin-

cipale de distrugere ale poporului roman, pana ce 1-au

adus in starea de sumisiune de astazi.

Dupà invazia Romaniei de armatele sovietice, doua

categorii de cetateni au avut de suferit din primul mo-

ment: personalul regimului de dictatura al Maresalului

Antonescu, mai ales ofiterii, si «ura,Oi de fascisti», in spetä legionarii, desi n'au avut nicio participare la ras-

boiu, decdt ca soldati pe front. In timpul rasboiului, mii

de legionari au zacut in inchisorile Maresalului Antones-

cu, iar cei refugiati in Germania au fost internati in

lagäre de concentrare. Dar n'au trecut nici doi ani si

partidele democratice au avut aceea,si soarte. Se intelege

ura comunistilor contra cadrelor fostului regim si contra

legionarilor, dar pentruce erau lovite partidele cari au

rästurnat pe Maresalul Antonescu si au deschis granitele

53

www.dacoromanica.ro

Valli diviziilor sovietice? Dupacum stiti, la 23 August 1944, armata romand n'a depus armele pentruca a fost

infrantd, ci pentrucd asa i s'a ordonat de Care Rege si

guvernul care s'a format atunci din reprezentanti ai

partidelor istorice, in frunte cu sefii lor, Maniu si Bra-

tianu. Partidul comunist din Romania cu atat mai mult

trebuia sa fie recunoscator acestor partide cu cat fara

ajutorul lor nu ar fi ajuns la putere. Partidul comunist,

la ora aceea, era inexistent. Efectivele lui nu treceau

de 1000 de oameni si participarea lui la capitularea Ro-

maniei a fost nula. De altä parte, serviciul ce 1-au facut

acesti lideri politici, prin lovitura de Stat dela 23 August, Rusiei Sovietice, a fost imens. Maresalul Rundstedt con-

sidera, capitularea Romaniei un dezastru mult mai mare

pentru Germania decat tragedia dela Stalingrad. Cert

este cd cu toate stralucitele lor state de serviciu in slujba

Rusiei Sovietice si ale comunismului, sefii acestor par-

ticle au murit in inchisoare. Aceeasi soarta tragica a

avut-o si seful partidului socialist, Titel Petrescu, partid

marxist mult mai important numeric si politic decat

partidul comunist din Romania.

Dar filmul nu se opreste aici. Dui:A lichidarea parti-

delor, este abolita monarhia, iar Regele Mihai silit sä

paraseasca taxa, desi fusese decorat de Rusi cu cele mai

inalte ordine pentru marile servicii aduse cauzei aliate.

In 1948 e interzisa Biserica Unita., iar slujitorii ei

asvarliti in inchisoare. Cinci Episcopi ai acestei Biserici

au suferit moarte de martir. Aceastä Biserica nu putea fi acuzatä nici de crime de rasboiu si nici trecutd intre

gruparile fasciste.

Tot in 1948 sunt arestati mii de tineri, din randurile

elevilor de liceu si ai studentimii, intre cari multi copii

de 13-15 ani. Prin ins4i varsta lor nu puteau fi trecuti

in randul criminalilor de rasboiu. Simplul lor pacat era

cd isi iubeau Patria.

54

www.dacoromanica.ro

In 1950 se face o razie in taxa' in randurile profeso-

rilor, preotilor, invatatorilor si a liberilor profesionisti

de toate categoriile, avand ca rezultat detinerea a peste

100.000 de oameni. Acestia au fost trimisi in lagärul de

munca fortata dela Canalul Dunarea-Marea Neagra,

unde cei mai multi au pierit. Canalul nu s'a realizat

niciodata. Lucrarile au fost abandonate, dupace au in-

ghitit atatea vieti.

Dupacum vedeti, nimicirea unei natiuni e planificata

pe decenii. Mai intaiu sunt ridicati cei considerati Ma-

mici directi ai comunistilor, iar celorlalti li se dau asi-

gurari ca nu vor avea nimic de suferit. Apoi vin rândul

altor clase, altor categorii sau medii sociale. Tactica

aceasta a numit-o un bolsevic ungur, de origine evreu,

Rakosi, tactica salamului. Tai in fiecare zi o felie din

el, panace nu mai ramane nimic, ceeace transpus pe plan

national vrea sà zica ca tai cate o felie din corpul na-

tiunii in fiecare zi panace nu mai ramane nimic din ea.

Cei neloviti de represiune nu se revolta, sperand sä se

poata strecura printre evenimente. Dar vine §i ran-

dul lor.

Prin 1952-1953, urgia regimului se abate asupra fo--

tilor mosieri, expropriati de multa vreme,

i asupra

taranilor «chiaburi» dela sate. Acestia erau tdrani mai

instariti cari posedau dela 10 ha. in sus

i brate streine. Au fost de-

cretati exploatatori ai poporului, averea lor confiscata

trecuta'. in proprietatea Statului, iar ei condamnati la

munca fortata. Dar lucrurile nu s'au oprit nici in acest stadiu cand,

practic, nu mai existau exploatatori de nicio categorie :

munca campului, foloseau

i cari, pentru

bancile, industriile, atelierele, mosiile

i orice fel de pro-

prietate particulard fiMd luate de Stat. Ce mai ramanea

in picioare din vechea ordine sociala? Masa taranilor

mici si mijlocii, cari refuzau sà predea parnantul Star

-

55

www.dacoromanica.ro

tului cu toate presiunile ce se exercitau asupra lor. In

Romania nu mai existau latifundii. Acestea fusesera

distribuite taranilor dupg, primul rasboiu mondial. In

1962, a sunat ceasul nimicirii si pentru cele 12 milioane

de tarani liberi, imensa majoritate a populatiei. Toate

fortele regimului au fost mobilizate pentru a obliga pe

tarani sä preclea pamantul lor

i sa intre in colhozuri.

S'au petrecut scene infioratoare. Sate intregi au fost

i nimicite cu foc de mitraliera, cu tunuri

si tancuri. Alte sate au fost bombardate cu avioanele.

Operatia de colectivizare a taranimii libere a costat

natiunii 30.000 de morti si doua milioane de detinuti,

dati in judecata pentru diverse delicte. Daca un taran

inconjurate

lua din via lui un strugure sau un lemn din padurea

lui, era condamnat pentru furt in averea publica.

In final, s'ar putea spune c

ramane totusi o clasa

care a beneficiat depe urma regimului : clasa munci-

toare. Paradoxul e ca si aceasta clasa, in numele careia

s'au savarsit toate aceste orori, a impartasit trista soarte

a tuturor Romanilor. Muncitorii sunt p1ititi mizerabil,

sunt sunusi la munci extenuante si nu-si pot schimba

locul de munca. Sunt sclavii Statului, lipsiti de once

initiativa si once drept de a protesta. Familiile lor

traiesc in permanenta grija a zilei de maine. Actualmen-

te economia romana e muribundg. Nu se mai gg seste

nimic ne piata, nici chiar cartofi. Daca, scoatem din natiune toate aceste clase. cazute in desgratia regimului, ce mai ramane din ea? Cel mult

o sun, de mii de oameni, in frunte cu privilegiatii par-

tidului. Acestia sunt cadrele securitatii, artistii si scrii-

i o serie de oameni de stiinta si

torii agreati de regim

de tehnicieni. La asta se rezuma natiunea romana, astgzi.

Jos o masa, de sclavi cari gem sub poverile ce trebue sa

le suporte, iar sus o infima minoritate, intre cari stra-

56

www.dacoromanica.ro

lucesc stelele partidului, cari s'au convertit in noua clash

exploatatoare si cari duc o viatä de nababi.

In numele caror drepturi, cdror merite, cdrei legit-

mitdti istorice, o mana de oameni, intre cari majoritatea

de origine streind, deposedeaza de tot ce au pe 20 de milioane de romani si instituiesc un regim de sclavie

perpetua? Dela cine detin autoritatea?

Trebue sa ne intoarcem acum la o chestiune de ordin

metafizic. Cum se explica caracterul destructiv al co-

munismului? Din punct de vedere al istoriei generale,

al destinului omenesc, al viziunii escatologice a lumii,

cum se proecteaza, acesta miscare? Comunismul este o

intreprindere satanicd, este opera lui Lucifer, este o re-

luare a luptei pentru a clarama imparatia lui Dumnezeu.

Infrânt de mai multe ori, capetenia ingerilor rasvrät4i

a revenit la atac, creind acest flagel social al epocei

noastre, denumit comunismul.

Cel dintaiu rasboiu a isbucnit in cer, cand Lucifer invidios pe Dumnezu si voind sä-L detroneze, a fost

alungat din cer de sabia necrutartoare a Sf. Arhanghel

Mihail. Mai tarziu, a amagit intaia pereche de oameni

ca sa manance din fructul oprit, «pentru a fi ca Dum-

nezeu». Pentru acest act de nelealitate, i s'a schimbat

omului firea nemuritoare in fire muritoare si a fost

condamnat sa rataceasca pe pamant rob pacatului, pana

la venirea MAntuitorului.

La intruparea Mantuitorului, Lucifer a amagit pe evrei ca sa nu-i recunoasca paternitatea Divina si sä ceard crucificarea lui. Dar victoria momentanä a lui

Lucifer s'a soldat cu o grava infrangere. Christos a in-

viat, poporul evreu

i-a pierdut Patria, iar ucenicii lui

Christos au intemeiat Diserica Crestina.

Ros de invidie, Lucifer a planuit sa-si ia revansa.

Cum lui Christos nu-I mai putea face niciun rau, si-a

revarsat toata furia lui nimicitoare contra asezamantu-

- 57

www.dacoromanica.ro

lui intemeiat de Christos, Biserica Cre§tina, contra po-

poarelor cari au imbrdti*at noua credintä,

lui in general, ca imagine vie a «chipului

i contra omu-

i asemänarii

lui Dumnezeu». In acest scop a atras de partea lui fel

de fel de oameri rat invidio§i, lacomi, ca sil-§i facd o

armata luptatoare pe pamant, cu care sä nimiceasca for-

tele cre§tine. Ca expresie finala a acestor incercari de

a corupe o parte a omenirii, a luat na§tere comunis-

mul, a carui origine satanica se recunoate dupa doua

caracteristice:

Urmdrete dominatia intregei lumi, ceeace vrea

§i. diavolul, caci o victorie partiald nu-i serve0e

la nimic.

Ura§te

i distruge tot ce e de esentd Diyina, om,

farnilie, Stat, natiune §i Biserica. Comuni§tii sunt

aliatii lui Lucifer pe parnant, iar imperiul comu-

nist care s'a creat in Rusia, Europa Orientala

i

Asia, este o bre§a luciferica in istoria umanitatii,

o luare in posesiune in numele

i sub scutul lui

Lucifer a unor vaste intinderi de pamant §i a

unor populatii numeroase. Comuni0ii nu sunt atei, cum se crede in genere. A fi

ateu, nu e chiar ap, de gray, caci ateul e susceptibil de

a fi convertit. Foarte bine, daca nu crezi, e o chestie

personald

i la0 in pace pe altii sa-0 practice cre-

dinta lor. Comuni0ii au o religie, sunt adeptii lui Lu-

cifer §i practicd cultul satanic. Ei distrug tot ce e cretin,

pentruca acesta a pretul puterii de care se bucura. Ei

au fost ajutati de Lucifer sa-0 intinda stapanirea peste

atatea popoare, li s'au dat atatea satisfactii materiale

§i politice, pentruca la randul lor sa devina unelte ale

Antichristului.

Impulsul destructiv al comuni§tilor nu e uman. Nu

58

www.dacoromanica.ro

apartine omului normal constituit. E un impuls de ori-

gine supranaturalà, care vine dela geniul räului. Lucifer

nu e o fiinVg, creatoare. §i-a anulat capacitatea crea- toare, prin rgsvrdtirea lui contra lui Dumnezeu deve-

nind o näprasnichl fiintä destructiva,. Idealul lui e nean-

tul, golul, nefiinta. Caci dacg, totul e distrus si nu mai

rämdne nimic, din tot ce-a creat Dunmezeu, atunci si

numai atunci el poate sg, deving, egalul lui Dumnezeu.

Trebue sä fim constienti asadar ca, in lupta contra

totul pe o carte.

comunismului, crestingtatea joacg,

Toatà istoria lumii, cu diversele ei faze, se hotargste in

aceastil luptà finald. Dacä crestinii vor dezerta de sub

steagul lui Christos, pentru calcule omenesti meschine,

atunci va birui Antichristul si se va realiza viziunea

Apocalipsului. Atunci se va intinde dominatia Fiarei

peste intreg pgmantul si omul va fi silit sä poarte sem-

nul Fiarei pe frunte, o robie care poate sä dureze pucin,

dar poate sd dureze mult.

Trebue sg, fim constier4i cd pentru c'4iva ani de

pace inselgtoare si buniistare, putem pierde nu numai

pe plan istoric tot ce avem acuma, dar si pe plan spi-

ritual,

periclitAndu-ne mântuirea sufletului. In fata

noasträ se deschide ultima oportunitate de a ne salva.

59

www.dacoromanica.ro

III. COMUNISMUL IN ACTIUNE SI MIJLOACELE

DE APARARE

Finalul conferintei mele il voiu consacra probleme-

lor de politica practica, adica tehnicelor de luptä ale

comunismului si care ar trebui sä fie replica lumii li-

bere la fiecare din loviturile ce le primeste sau la cur-

sele ce i se intind. Bine inteles ca nu pot epuiza acest subiect. Am se-

lectat o serie de chestiuni cari mi s'au pdrut mai im-

portante de a fi cunoscute.

Trebue sä precisam mai intalu cine este titularul

conspiratiei comuniste, pentruca in spatele ei trebue sil

existe o colectivitate, o entitate nationala, o rasä care-i

actioneaza resorturile si care urmAreste obiectivele ce

si le-a propus. Nu e de conceput ca o intreprindere atat

de complicata si de proportii gigantice sa fie realizata

MI% de sprijinul unui popor, care sa-i garanteze efica-

citatea si continuitatea.

E cert cal la origine comunismul a fost o creatie a

evreilor, mai bine zis, a Kazaro-evreilor. Acest grup nu

descinde din vechii evrci, din cari au ramas putini as-

tAzi, ci dintr'o populatie de origine mongold, Kazarii,

cari intre anii 600-800 dupa Christos s'au gezat in su-

dul Rusiei, unde au imbrdtisat in totalitate religia mo-

zaica, potentAndu-i exclusivismul.

Dupa alte informatii, evrei au dominat Internatio-

- 61

www.dacoromanica.ro

nala Comunistä pana ce-au cucerit puterea in Rusia,

dar sub Stalin au fost subplantati de Rusi la condu-

cerea supremd, in succesivele epuratii cari au avut loc.

Evreii nu ar mai juca in structura actuala a comunis-

mului mondial decat un rol secundar, iar Rusii ar uti- liza comunismul ca un instrument al imperialismului

bor. Poporul rus, ca si poporul evreu, e un popor mesia-

nic, adica crede ca e chemat de Providentä sii domine

intreg parnantul. Dupd o a treia teorie, nucleul central al conspiratlei

comuniste s'ar fi deplasat astazi in maim unor forte

mongolo-chineze, can ar urmari sub aceasta forma ca-

muflata reinvierea vechiului imperiu al lui Gengis-Khan.

Din orice substanta, etnica ar fi constituit nucleul

central al comunismului, din kazaro-evrei, rusi sau mon-

goli, situatia nu variaza din punct de vedere al Euro-

pei: toate aceste forte sunt de origine asiatica si nu-

tresc aceea,si ura feroce contra Occidentului.

1)

Dialectica acriunii

Comunismul e un sistem de actiune. El nu crede in

idei, in teorii, in conceptii decat in masura in care

acestea ajuta la desfasurarea procesului revolutionar.

Ideile n'au o valoare in sine. Ele sunt simple instru-

mente de lupta. Ele servesc la mobilizarea maselor po- pulare si la stimularea instinctelor lor de rasvratire. Comunismul isi modifica ner ontenit aspectele, ma-

nierele de discutie, metodele de lupta si chiar ideile.

E ca Proteu, zeul din mitologia greaca, care isi schimba

inf a ti§area dupd vointa.

Totul se schimba in comunism, afara de nucleul

conspirativ. Totul e fluid, totul e in prefacere, cdci obieo-

tivul lui nu e triumful unei ideologii, ci cucerirea pu-

- 62

www.dacoromanica.ro

terii. Panta rhei. Totul poate fi renegat, sacrificat, pang

mumia lui Stalin, daca aceasta poate servi la cre§te-

rea influentei comuniste in lume. Comuni§tii ar fi dis-

pusi sä se converteasca in capitalist, la un moment

si

dat, daca interesele revolutiei lor ar cere-o, sau chiar

in cei mai frecventi practicanti

crestini.

George Dimitrov, fostul secretar general al Interna-

tionalei Comuniste, a spus urmdtoarele pentru a expli-

ca aparentele contradictii in comportamentul comu-

ni§tilor :

«Suntem acuzati uneori ca ne indepartam de prin-

cipiile comuniste. Ce stupiditate, ce orbire! Nu am fi marxi§ti, nu am fi revolutionari de-ai lui Lenin, daca

nu am fi capabili sà ne alteram tacticile noastre §i mo-

dul de actiune, dupa imprejurari. Dar toate aceste schim-

bari sunt indreptate spre un singur scop : revolutia

mondiala.»

doctrinara.

Deaceea e pierdere de timp sa ne ocupam de tezele bor.

Marxistul adevarat, adica revolutionarul profesionist,

nu crede in speculatii pure. Adevarul pentru comunist

este o chestiune de practica si se masoard dupà efica-

citatea revolutionara a unei idei. Pe comun4ti ii inte-

reseaza sä gäseasca procedee, formule, capabile sa ajute

la desagregarea popoarelor. Dacd ideea dà rezultate, se

converte§te in adevar ; daca aceea§i idee, mai tarziu,

ii pierde atractia in mase, e parasita i inlocuitä cu alta.

Marxismul e, in primul rand, o reguld de actiune,

o arta de a adapta lupta revolutionara la toate situa-

tiile. De exemplu, la inceput Lenin a proclamat prin-

cipiul de autodeterminare al popoarelor, pentru a cast-

ga de partea lui nationalitatile din imperiul tarist con- tra vechiului regim. Dar odatä ce s'a consolidat la pu-

tere, a uitat de solemna lui declaratie §i a inceput sa

Comunismul nu poseda,

onorabilitate

63

www.dacoromanica.ro

atace rand pe rand popoarele neruse, care, bazate pe

cuvantul lui, voiau s'a dispund liber de soartea bor.

Sistemului comunist de actiune, care nu se incurca,

i teorii, trebue sa-i opunem un alt sistem de

in fraze

actiune. Cu teoreticieni sterili, niciodata nu se va ca§ti-

ga batglia contra comunismului. Sa lasam deci laoparte

frazelogia marxista si sa, ne orientam dupd actiunile ce le intreprind comunistii.

Daca, tinem numai conferinte, daca scriem numai

articole sau publicam numai Ca*, daca ne rasboim cu

comunismul numai pe plan doctrinar, demonstrand fal-

sitatea marxismului, nu am facut nimic. E ceeace vor

si

tovarasii. SA nu-i turburam in actiunile lor. In timp

ce noi facem incursiuni ideologice, armatele lor invizi-

bile se apropie tot mai mult de inima noastra,. Trebue

sä dam bätälia in locurile uncle inamicul i§i face apa-

ritia : pe stradd, in fabrici, in Universitati, in Bisericii,

in tren, in cafenele, in intreprinderi, in sali de confe-

rinte.

Ofensivei

lor,

trebue

sa-i opunem o contra-

ofensiva, suficient de viguroasa ca inamicul sa fie res-

pins si redus la neputinta.

2)

Conspiratia lucreazei la scara nzonclialti

Comunismul nu e un fenomen local. Retelele lui

conspirative se intind peste tot globul pamantesc. Cen- trala acestei conspiratii poate sa fie la Moscova, dar tot

a.a, de bine poate sa fie la New-York sau intr'un loc

din Asia. Deasupra regimurilor comuniste din diferitele

täri §i deasupra partidelor comuniste din lumea intreaga

exista o autoritate centrala, asemanatoare unui guvern

mondial, care nu va ie§i la lumina, decat in momentul

victoriei finale.

Acest organ comunist invizibil planifica si dirijeaza

64

www.dacoromanica.ro

toate actiunile ce se intreprind pentru subjugarea lumii

libere.

Comunismul poarta un rasboiu la scara mondiald. Cand vor SA' distruga un popor, un partid sau numai

o puternica personalitate ce le stä in cale, atunci con-

centreazd in acel punct toate mijloacele de cari dispun.

Sa ne amintim de cazul lui Mc Carthy. Acest senator

a reusit sa mobilizeze opinia publica din tara lui contra

infiltratiilor comuniste in Administratie. A urmat o se-

rie de investigati celebre, cari au avut ca rezultat eli-

minarea unui important numar de agenti comunisti din

institutiile Statului. Actiunea de a compromite si face

inofensiv pe Mc Carthy devenise o chestiune vitala pen-

tru conspiratia comunista din America. Un singur om,

intervenind cu spirit de decisiune, curaj si luciditate

mintala, punea in pericol existenta intregei conspiratii

cuibärite in politica americana. Atunci s'au deslantuit

simultan atacuri contra lui Mc Carthy din toate tärile

lumii, comuniste sau ne-comuniste, cu rezultatul care

se cunoaste.

De asemenea, putem oferi un alt exemplu tot atat

de instructiv pentru a cunoaste coordonarea activitati-

lor comuniste la scara mondiald: capitularea Romaniei in 23 August 1944. Pentruca &à se producd prabusirea

frontului räsaritean in acest punct, cu grave repercu-

siuni pentru Puterile Axei, conspiratia comunistä a lu-

crat concomitent pe trei planuri: in Rusia, in State le Unite si in Romania. Pentru a se da aceastd lovitura,

adica distrugerea aliantei romano-germane si patrun-

derea diviziilor sovietice in tard, era necesar ca toti

acesti factori sa se puna de acord. Rusia Sovietica a

dat asigurari Rornaniei ca nu se va atinge de regimul

sau politic si social; puterile anglo-saxone au sfatuit pe

delegatii romani sa se inteleaga cu Rusia, in timp ce

conspiratia comunistä care lucra in interioml Roma-

- 65

www.dacoromanica.ro

niei a convins pe liderii politici ai

§i-a pierdut virulenta de odinioara. Statul rusesc a luat

un caracter national §i, prin urmare, nu mai prezinta niciun pericol pentru celelalte State. Atat Regele cat

§i partidele politice au acceptat versiunea imblãnzirii

comunismului, cazand in cursa. Au dat lovitura contra Mare,plului Antonescu, cu cunoscutul rezultat. Din aceste exemple, trebue sã tragem urmatorul in-

vatarnant: in fata amenintaxii comuniste, niciun indi- vid §i niciun Stat nu se pot salva singuri. Contra unei

coalitii mondiale nu se poate lupta cu mijloace lirnitate

la planul national. Disproportia de forte e excesivd. Mai

curand sau mai tarziu, toate State le nationale vor fi

ingenunchiate.

rii ca comunismul

Daca avem o casä intr'o padure §i se produce un

incendiu la o distanta apreciabila, ce facem? Evident

alergam la locul incendiului

i ii combatem pentru a-I

impiedeca sd se propage pand la casa noastra.

Aceea§i operatie trebue sa o intreprindem

i pe plan

international. Trebue sd stingem fläcarile comunismului

inainte ca ele sd ne devoreze propriul nostru Stat.

Atitudinea putin inteleasa a Statelor libere ne amin-

te§te de o intamplare ce s'a petrecut in Rusia, in timpul

revolutdei din 1917-18, intr'un orael de provincie, de

aproximativ 10.000 locuitori. In timpul unei nopti, ord-

§elul a fost invadat de o banda de o suta de bo4evici inarmati, cari au inceput sd prade §i sa ucida. Vitejii

cetateni in loc sa se adune §i sa opuna rezistentd

navalitorilor, aruncandu-i din localitate, au preferat s.

se retraga fiecare in casa lui, inchizand 1.*le §i feres- trele. Bol§evicii dei mult mai putini la numar, au luat

casä de casa omorind oamenii, violand femeile

rand tot ce au putut.

i fu-

Nu existä mantuire pentru lumea libera decat prin

mijlocirea unei actiuni coordonate a tuturor fortelor na-

66

www.dacoromanica.ro

tionale si crestine. Frontului mondial al conspiratiei co-

muniste trebue sa-i opunem un front de aceeasi exten-

siune, format din toti acei cari sunt hotdriti sg apere

mostenirea mileniilor de civilizatie umand.

3)

Cultivarea contradicriilor

In viata unei natiuni se ivesc o multime de proble-

me si de conflicte: nemultumiri sociale, divergente poli-

tice, tensiuni confesionale, revendicari regionaliste, etc.

In mod normal toate aceste conflicte se rezolva, pang

la urrna, pe cai legale sau revolutionare, in cadrul fie-

carei natiuni. Cu aparitia comunismului, panorama in-

ternd a Statelor Nationale se schimbd radical. Aceste

State nu au de luptat numai cu dificultati inerente

vietii colective, ci si cu o fortg streing care se amestecg

in afacerile lor interne. Comunismul utilizeaza turbura-

rile ce se produc in skiul unei natiuni ca material in-

cendiar ca sil distruga insasi structura ei, insesi perma-

nentele ei istorice. Statul National nu are de combatut

numai niste fenomene locale de desagregare a autori-

tatii lui, ci se gaseste in fata unei probleme infinit mai

complicate si mai greu de resolvat : asociatia dintre gru-

pele opozitioniste si o forp internationalà. Pe filiera lor patrund agenti comunisti, can dau proportii con-

flictului, pentruca ei nu urrnaresc pacificarea spiritelor,

ci sfärâmarea Statului National.

Acestei tactici de perforare a digului de protectie al unui Stat, format din institutiile lui politice fundamen-

tale, comunistii i-au dat numele de «cultivarea contra-

dictiilor interne». In orice taxa comunistii vor sustine

acele curente politice sau sociale cari slabesc autorita-

tea Statului si angrenajul general al Natiunii. Daca for-

ma de guvernare a unei tari e monarhica, ei se vor alia

67

www.dacoromanica.ro

cu republicanii; daca intr'o tara se manifestd tendinte

separatiste, ei vor lua partea acelora cah le reprezinta,;

daca inteun Stat sunt mai multe confesiuni, ei vor fa-

voriza lupta inter-confesionald; daca, Statul e multi-

national sau multi-rasial, ei vor atata o natiune contra

celeilalte sau o rasa contra celeilalte; dacd o tard trece

printr'o criza economicd, ei vor provoca greve

i mani-

festatii; daca Statul e guvernat democratic, ei vor pre-

fera sa, sustina intotdeauna acele partide cari sunt dis-

puse sä faca concesiuni interne

i externe in favoarea

comunismului. Ei se vor asocia in mijlocul unei natiuni

cu toate elementele disidente

pentru a le transforma in masa de manevra contra Star

tului National.

i instabile de caracter,

Dintre toate formele de guvernare, ei vor prefera

i coruptia sunt mult

democratia, pentruca infiltratia

mai usor de realizat intr'o taxa cu mai multe partide.

Intr'un regim autoritar nu exista decat o singurd

de infiltratie in incinta Statului,

sibild, in timp ce intr'o democratie exista mai multe

posibilitäti de plasare a agentior si a influentelor.

Cum fiecare natiune ii are particularitatile ei, este

i aceasta greu acce-

evident ca

i formulele comuniste de desagregare a Sta-

telor Nationale vor varia dela o taxa, la alta. Totul de- pinde de ceeace descopere in organismul unei natiuni,

ce boli, ce spasme sociale, ce sectoare de opinie dispuse

sa le faca jocul. Desi atei, vom vedea pe comunisti co-

laborand cu acei preoti cari se rasvratesc contra autori-

tätii de Stat, contra ierarhiei bisericesti sau contra ade-

varurilor religioase. Comunistii sunt ca bacteriile, cari

se multiplica si pun in primejdie viata omului cand

intalnesc un organism debilitat.

Evident, nu se pot evita conflictele de interese intre

diferitele medii sociale can compun o natiune. E o lege

a vietii. Dar ceeace se poate evita, este ca nemultumi-

-

68

www.dacoromanica.ro

rile cetatenilor sa nu debordeze, trecAnd peste limitele

impuse de securitatea interna a Statului. Conducatorii

acestor fractiuni opozitioniste trebue sd ia aminte la

ceice stau in spatele lor, cari nu asteapta altceva din cioc-

nirea de interese in interiorul unui popor cleat sa se

produca o bresa in edificiul Statului, pentruca, pe ur-

mele lor, sa patrunda si ei si sa distrugd intreaga ordine nationalà.

4)

Capcana informatillor

Orice lupta politica, casi orice actiune militara, se

bazeaza pe informatiile ce se culeg despre miscarile

inamicului.

Comunistii intelegand valoarea decisiva a informa-

tiilor, s'au organizat in asa fel incat ei sa afle tot ce se

intampla in lumea occidentald, MI% ca dela ei sa scape

ceva de valoare pentru orientarea lumii libere. State le

occidentale nu cunosc nimic sau aproape nimic din ce

se intampla in Rusia sau in alte tan de regim comu-

nist. Informatiile lor referitoare la spatiul interzis, de

dincolo de cortina de fier si de bambu, sunt defectuoase,

inferioare si in niciun caz nu desvaluie ceva din marile

secrete si marile decisiuni ale conspiratdei comuniste.

Guvernele occidentale si State le lor majore opereaza in

gol, pe baza unui material incert si adeseori chiar fur-

nizat de inamic.

Pentni a ajunge la aceasta perfectiune in controlul

informatiilor, regimurile comuniste au creat o serie de

bariere intre tarile aflate sub stapanirea lor si lumea

liberd.

Ne isbim mai intalu de propriul lor sistem de orga-

nizare, bazat pe asa zisul centralism democratic, care

are ca efect reducerea personalului lor politic de prima

69

www.dacoromanica.ro

linie la cateva persoane. In acest gremiu restrans se

iau toate marile decisiuni, fard parlament si farra par-

ticiparea opiniei publice.

Urmeaza o a doua linie de protectie a informatiilor,

o severa, censura a publicatiilor, care nu lasä sa apara

niciun rand fard de aprobarea partidului.

Intre Europa sclava si Europa libera, se inalp apoi

cortina de fier, care impiedecd libera circulatie a per-

soanelor dintr'o zond intr'alta. Deci si acest sistem in-

formativ, prin persoanele cari calatoresc in strainatate,

e sever controlat.

Insfarsit, si acesta e faptul cel mai gray, comunistii

au reusit sa creeze aici in Occident, in mijlocul lumii

libere, o altà cortind de fier, constituitä din marile agen-

tii de presa, din asa zisa presä internationald, si din

numeroase edituri.

Aceste organe informative, presupuse a fi atasate

exclusiv profesiunii ziaristice si a reflecta cu fidelitate

opinia publica a tarilor respective, reprezinta o primej-

die mortald pentru interesele Occidentului. Pe deoparte

ele impiedeca difuziunea de stiri defavorabile regimu-

rilor comuniste, iar pe de and parte alimenteazd cu false

informatii de dincolo de cortina de fier opinia publica

tiri fabricate de corm.misti, pentru a in-

duce in eroare guvernele occidentale, sunt reluate si am-

plificate in presa de mare circulatie internationala. In

modul acesta, Occidentul nu numai ca nu stie nimic

sau aproape nimic din marile deciziuni adoptate de con-

ducatorii regimurilor comuniste, dar rnai cade si victimd

unei continue desinformari.

a lumii libere.

Ca sa dam un exemplu celebru de desinformare,

acum cativa ani in toata presa internationala detinea

afisajul «revolutia culturala» din China lui Mao. Aceas-

tä presd ne asigura, pe toate tonurile posibile si pe baza

unui bogat material «documentar», ca, China se gäseste

70

www.dacoromanica.ro

in pragul rdsboiului civil. Ce usurare pentru lumea li-

berd! Fara' rdsboiu, fard sacrificii, privind pasiv la con-

vulsiunile interne din China, omenirea s'ar fi liberat de

cosmarul «pericolului galben». La un moment dat cam-

pania de presd a incetat brusc, casicum acest subiect

n'ar fi existat niciodatd la ordinea zilei. Anii au trecut

si pand la urmd s'a dovedit cd turburdrile din China a

fost o inscenare a lui Mao, din care n'au lipsit nici mor-

tii, pentru a cdstiga timp pentru fabricarea armelor nu-

cleare si a misilelor. Cine se mai simte amenintat de o

tard pradd rdsboiului civil? Dar ce spun acuma tc4i acei

corespondenti de presd sau redactori cari au agitat pand

la isterie acest subiect, asigurandu-ne cd Mao va fi li-

chidat de propriii lui partizani?

Pentru a evita riscurile desinformarii, trebue sä ne

obisnuim a gandi pe structuri. Lumea comunistd are o

anumitä structurd si obiectivele ei raman inalterabile.

Orice am auzi, orice am citi, nu trebue sa. ne indepdr-

tdm dela aceastd judecatd. La batranul Adenauer ve-

nise un refugiat politic de dincolo de cortina de fier

cu un memorandum format din 24 puncte, prin cari vroia

sa-i demostreze Ca comunismul rdmâne o primejdie, iar

coexister4a pacified nu e realizabild. Bdtrânul Adenauer

a avut rdbdarea sä citeascd memoriul, dar pdnd la urrnd

i-a spus: ((Eu nu md cdlduzesc decat dupd cloud principii

in re14iile cu comunismul :

5)

1 )

2)

Comunismul nu-si schimbd niciodatd obiectivele.

Sil nu te increzi niciodatd intr'un comunist».

Primejcliile clialogului

Comunistii invità pe crestini, pe occidentali si, in

genere, pe orice om liber sd stea de vorbd cu ei, sä exa-

71

www.dacoromanica.ro

mineze impreund punctele de «frictiune» existente intre

ei. «Trebue sd ne cunoastem mai bine, spun ei, puncte-

le de vedere, cdci adeseori neintelegerile si conflictele

provin dintr'o gresitd interpretare a atitudinilor celui-

lalt». Invitd, cu alte cuvinte, la dialog pe oponentii lor

din lumea liberd.

Dialogul presupune cd existd o egald, bundvoinp de

i unii si altii trebue sd manifeste acelasi

interes pentru confruntarea opiniilor lor, sperand cd pe

aceastd cale sä se ajunga la eliminarea diferendelor.

Ori aici e de facut prima remarca. Comunistii, cari cu

atata ardoare solicità dialogul cu lumea liberd, nu acor-

dd acestui instrument de clarificare a pozitiilor ideolo-

gice sau politice aceeasi valoare. Mai precis, nu-i acordd

nicio importantd. Mai mult chiar, il detestil. Daca sunt

atat de interesati in dialog, dece in tarile unde ei gu- verneaza au suprimat in relatiile cu supusii lor orice

forma de dialog? Ce oportunitate oferd regimurile co-

muniste din Romania, Ungaria, Cehoslovacia, Po Ionia,

Rusia, propriilor lor cetateni ca sa-si expuna doleante-

le? Dialogul e o notiune necunoscuta in tarile comu-

niste. Cand un cetatean incearcd sil ceard o explicatie

unei autoritati sau o reparatie, pentru o nedreptate su- ferita, e trimis fie la inchisoare fie la ospiciu. licadar,

principial, prin regimul lor politic, bazat pe desfiintarea fizica a opozitlei, comunistii sunt incapabili sd intreti