X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

f. s. f. (a)jugula. Tncuiere. s. f. (a) Tnnadusi. s. s. f. s. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. s. s. s. s. f. jig. Tnghititoare. rana usoara 1) nevralgie toracica. f. n. jighireala. f. s. s. vb. f. Tntunchinatura. s. emfizem pulmonar deglutitie laringe. julitura. m. diaree 1) slabiciune. emfizem. parte a gatului unde se afla laringele astm. f. pi. jeragai. Tnnaduseala.. jupuitura. 1. f. si f. s. s. rana usoara laba ga?tii. f. s. f. langoare.n. jagareala v. n.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. astm. jagareala. leac. s. s. jiguiala. s. jolna. vb. s. s. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. intoarcere. lamoste. . jagareala v. s. 2) boala medicament . transpiratie a transpira astm. dispnee. s. s. f. s. f. jigaraie. jagareala v. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. jagareala pirozis v. junghi.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. 2) pneumonie. Tncuiei la ud Tncuietura. Tnnodare de mate Tntalnitura. f. s. s. jolne. Tntampinatura. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. jeguiala. jag v.s. f.s. (a) Tntepa. n. f. f. f. jagareala v. s.n. moliciune. emfizem. jupuiala. f. s. s. s. vb.s. f. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. f. jagarie. Tnnecaciune. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. f. Tntepenire de Tncheietura Intremare. s. Tncruci?at. f. f. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. Tntruiele. adj. junghiTn piept junghietura. Tntampinat. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. f. n. IL' pirozis v. f. s. f.

s. s. lihneala.. pesta pesta 1) diaree. s. s. pi. s. s. le$. marina din fire marul lui Adam maruntaie. lingurica. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. marcavita. pi. 2) tifos exantematic apendice xifoid. n. s. s. s. s. s. adj. lingurea. n. f. f. 2) varice. lumea ochilor lumina ochiului lumina. de oboseala etc. f. m. f.m. s. lingoare. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. s. lelita. f. lungoare. mate. s. malic. s. f. n. s. (a) linchi. 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. s. f. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . f. pi. s. magareata. pi. f. malced. leprica. crampe 1) apoplexie. lepadatura. lipitura. n. mai ales la copii intestine ficat masturbatie. cuiva (de foame. s. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. s. limbrici. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. pi. iv lipemanie. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . s. legatura. s. s.s. s. s. . lighean. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. matca. s. s. m. f. s. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. f. n. n. lelitele. n. f. f. lisai. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). f. margaritarel. mai. m. 3) colici intestinale. s. le?in. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). s. malcavita . lovirea de Rusalii lovitura. f. (a)'lihni. s. matka. vb. manca. f. vb. f. f. s. f. s.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. f. n. matrun. n. malahie.

s. s. matu?ile. s. adj. mancarime la inima mancatura. f. n. s. (a) nadusi. s. naduseala astm. moleti.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. f. s. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. f. pi. n. misulie. s. morb. vb. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. s. m. s. f. vb. moleseala. s. f. matrice. f. mance-1 coca meditina. s. momita. s. f. emfizem pulmonar a transpira astm. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. s. malcavita. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. s. 7) dureri de dinti . s. molipsitor. f. n. f. f. s. s. f. miata. pi. mitra. s. s. mistuire grea misei. carie dentara insomnie fosfene natima. nadu?eala. moalele capului moartea calului mocaneala. s.s. s. nagluga. 2) dureri reumatice. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. 6) catar nazal. pi. s. f. s. s. mancarime. n. n. f. 2) otita medie. f. motroaca. transpiratie abundenta. . f. modald. dispnee 1) guturai. miata. f. m. emfizem pulmonar. mirosul gurii mistuire. nabadaie. emfizem pulmonar. 4) nevralgie de trigemen. f. miligoci. f. melcii ochilor mestecare. s. s. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. epidemic. f. naduf. astm bronsic sau cardiac. dispnee v. s. s. s. f. miligoi. miasma. s. f.naduf sudoare. m. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica).. 3) gingivita. . modaica. pi. f. pi. 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. (a) molai. naduh. najit. f. 2] (la gat) marul lui Adam. m. minegoci. f. f. s. moiste. mont. s. s. f. 3) varice. 5) cefalee. s. m. s. molima. f. nabu?ala. s.

oftica Tn gat ofticos. m. adj. n. s. n. s. m. s. f. nisip. s. s. anemic slab.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. omusor. neg. la copii eritem fesier : retentie urinara. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. negel. m. 3) glaucom. . opaceala.. f. P•I halucinatie (auditiva. adj. adj. nauceala. navarlie. f.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . n. s. fara putere ' . brutalitate. vizuala) suport de lemn. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. orbul gainilor osfica. vb. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. f. olog. s. f. f. 2) durere de cap. orbaltit. s. s. f. neputinta. a-si) scranti mana. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. Tncapatanare confuzie psihica. nascatoare. f. opareala. nazarire. s. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos.s. f. s. s.s. m. . f. s. s. ogarjit. ' . adj. ojig. f. s. pirozis . f. s. s. f. nasalie. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. sau f. (a. vizuala) v. s.III (cu apa fierbinte). ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. a se) oligui. omulet. f. vb. s.f. m. oparituri. s. s. obranteala. stupoare 1) arsura de gradul I . nebunie. adj. f. brutal violenta. . f. a creste 1) tuberculoza. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. s. picioare. f. s. 4) trahom. oligurie 1) erizipe!. s. f. s. nedormire. neliniste. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. nebunie alienatie mentala insomnie . nasilnic. s. (a se) orbaiti. (a. piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. . ca o targa. ologeala. orbire. pi. neputincios. vb. nebuneala. . nasilnicie. obrinteala. 2) vagin violent. oprirea udului orbalt. osteneala. f. urechi. f. f. f. oftica. nerodire. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. adj.) bolnav de orbalt (v. s. veruca. 2) slab. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. s. s. f. s. fara putere.

f. f.. s. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. n. perit. m.• pandalie. paduchi. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula . palitura. f. s.•. s. pierdere ro?ie pierit. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. par la deget pantecare. pantece. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. s. s. s. s. f. 2) care s-a oprit din crestere. f. s. panticaraie. s. din dezvoltare 1) somnolenta. s. s. adj. f&ra putere. s. m. pistrui. s..• ••. f. s. f. s. pi. panglica. f. s. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. pantecaraie abdomen 1) diaree.•'. pecingine rea (a se) pedepsi.. s. 3) keratite diverse 1) entropion. f. f. partuica. 2) leucom. n. 2) tricofitie.:'. f. m. pantecaraie cu sange pantecarie. n. perdea pe ochi peri rai perioada. pipernicit. piroteala. furie. part. s. pierdere.•. s. ••• •". par. s.•:'::•. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. pantecaraie. f. parleala. paducele..:::•••. f. ousor.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::.:•:. s. pi. pi.. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. n. f. f. sindrom dispeptic. f. n. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. s. m. pedepsie. pietricele. pierzanie. ousorul genunchiului '?. s. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. s. pi. f. n. vb. s. s.:^':. pareala. s. pecingine. f. pi. s. m. s. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . refl. . pantecaraie v.

s. s. f. pritituri. poala alba poceala. calvitie fisura leucoree 1) boala care. ponds. R copil. f. f.s. s. puturos. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. s. s. s. ^ peritoneu • T peritonita v. f. prisnita. plescaita. pi. si f. s. s. m. pripit. s. s. s.f. f. f. 2) uratenie fizica. s. s. 3) epilepsie v. s. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. plesnita. pi. f. pojar. prapor. m. plesnita. s. m.s. furunculoza 1) trismus. pohoiele. f. s. s. s. afte bucale fisura v. 2) erizipel. s. ptesnitura. aplecare v. adj. diform. desfigurat 1) congestie cerebrala. f. m. 3) astm pelagra 1217 . n. putoare. pocitura cu diformitati fizice. prapor aprins prapur. plansori. s. s. pi. f. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. f. s. f. dupa credintele populare. plescavita. s. pi. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. 3) epilepsie v. ar fi provocata de duhuri rele. plesne. f. f. s. rana tranjilor 1) cancer.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. plesuvie. n. pocitura. s. 2) paralizie faciala. odrasia. pogana. f. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. post. purcica. f. 2) vrajba. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul. n. poceala din iele podt. n. f. s. odorat 1) miros fetid. f. f.f. plascare. f. potasca. s. f. pojarel. s. s.s. s. adj. f. f. plamanie. cearta . pumn. plecare. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. n. s. f. pleasma. s. punoaie. f. pocitura de ele podagra. s. adj. plescavita stomatita alopecie. potca.. s. pretit. pi. f. planta. m. s. plamadita. puchina. pleznitura. 2) lene? i . adj. f. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. n. plecate. pusche. s.'' rac. s.

ruptoare. scalambait. pi. s. adj.s. ratutit. f. s. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. rapciuga. de obicei. s. f. s. f. s. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor.). m. romantism. s. pi. rohii. s. f. s. 2) nevralgie. cu febra 1) inflamatie a splinei. vb. Tn relatie. f. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita.. ruja. n. pi. f. rapciuga. adj. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. raie. ro?ata. regula. (a) scapara. f. sapunel. s. f. sangele sorocului scafarlie. rasuri. f. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. f. s. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. sif. s. ront. eczema. s. m. s. f. rasfug contractii false la nastere boala. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. sagetatura. s. s. s. cainii si porcii. s. n. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. impetigo. s. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii.n.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana.. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. metroragie 1) stomac.s. dispepsie v.s. pi. n. durere epilepsie epilepsie menstruatie. f. ragaiala. pe cap si pe fata. f. 2) murdar morva 1) antrax. f. rai. s. rofii.f. adj. sau f. . s. m. m. rapor.s. rahisul) a fi foarte nervos . rarunchi. f. rau. rasturnarea ranzei rasug. manifestata prin agalactie indigestie. n. m. pi. raceala la rarunchi raguseala. s. rast. rasuflatoare. rapanas. s.m. rasfug. s. eroziuni cutanate v. reuma. adj. rapanos. f. f. f. s. f. uneori si adultii afectiune dermica. s. rumegare. s. rosaturi. raceala. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. rasuflare. ranula. s. s. s. rapan. m. f. s. s. n. n. s. f. f. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. s.

adj. smintit. adj. n. sclintire. s. f. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). gonoree leucoree. impetigo. s. a chinui pe cineva (fig. s. s. s. n. s. s. f. pi.f. n. f. scare sec socote.. pi. s. s. sfarseala a Tndurera. s. . schimonosit. s. spata. scurgere. f. sperietura care sufera de sperietura (v. tricofitie. . apatie v. sfrentie. scarba. serpengea. sfrente. f.) tulburari psihice. slutenie. f. s. f. scrantitura. s. f. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. pi. • (a) sfasia. scovarlii. adj. s. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. s. s. s. pi. s. sculament. s. adj. f. scapula v. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. s. scrintire. s. s m. f. scurt de vedere (a)seca. sleire nervoasa sleit. s. schiros. scranteala. f. s. emotie vie antrax diaree sanguinolenta.. schilavie. s. scrofula. spoitui. s. somnisor. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. s. adj. adj. spanchiu. n.) mucegai sifilis v. . antrax 1219 . mai ales la copii. scabie. m. s. s. n. sfreant. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. f. n. sfarsenie. s. dezechilibru mental. f. f. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. sclintitura scopire. soroc. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. f. sfoiag. pi. s. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. slabie. f. smochinit. vb. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. s. s. f. f. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. slabanogie. expectoratie blenoragie. n. s. slabiciune. s. spurcat. gonoree blenoragie. spaima. adj. f. s. scrofuri. sighiuala. speietura. si f. vb. sfrijit. scarna. f. s. n. saliva. f. (a) scuipa sange scuipat. sperietura. s. f. f. speriat. f. f. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. adj. 2) dermatoza. m. hidrosadenita miop durere.

f. m. stransoare. strop$ala v. n.s. f. s. surzenie. s. surdumasi. 4) scrofuloza. f. 3) colici intestinale hernie v. f. sarlah. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. s. strudenita. rahis luarea mainilor si fetei. soanta. n. m. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. s. strudnita gingivita. m. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. stomac stricat strans. 5) sifilis. sugiu v. s. sasiu anus coloana vertebrala. strigoniu. stat. stransi.f. surpare. adj. scorbut diastema incisivilor centrali v. n. s. sulgiu. spanchiu. s. vb. s. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . s. s. s. sugel. suiduit. n. suguiuc. n. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. pi. s.sancan scarlatina v. stropsala. s. m. f. s. pi. n. f. m. f. m. s.f. strudnita. f. f. m. tuse seaca. m. n. f. s. 3) cancer. studenita. sancar. herpes. s. s. 2) insolatie. s. surpatura. s. s. sughit. f. s. s. sorod. sugiu. suflare. strelici. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. s. soricioaica. s. strungareata. 2) astm. s. n. striga. soparlaita. sui. n. adj. 1220 sifilis m faza tertiara v. strop?ala v. sucitura. s. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. s. stropsitura. sulac. s. sterp. sezut. s. n. stropseala. f. s. s. f. sugui. adj. s. surpare surditate astm sancan. pi. s. m. suspin. m. pi. s. sugiu 1) dispnee. subtioara. s. adj. s. pi. sufleti. adj. surdumaci. adj. s. f. 9tirb. a merge cu dificultate angina difterica. f. stomatita. (a) sontacai.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. f. s. sasiu. S urticarie. f. sont. sira spinarii soimanit. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. adj. m.

troana. f. n. teaca. s. s. n. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos. tampeala. (a) trage. f. f. pi. 1 viroza respiratorie. f. adj. inclusiv sub aspect psihic v. reumatism articular acut os temporal. tata catelei eschila v. f. m. s. f. s. tast. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. tatarca. f. f. sui.f. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. m. trahoma clavus diaree. toropeala. teafar. f. tampla. tigva. s. s.s. s. tarpie. f. tigva v. n. tuse. treapad cu sange trecatura. s. s. m. astm. s. s. tifos. gonoree catar. ticva. sumenit. trepadare. tulburare. f. junghi cancer hebetudine . dispnee beat(usor) talan. tigva v.f. n. s. f. tranji. adj. s. m. s. tragan. teasta hidrosadenita T221 . traji. f. troahna. suiu. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). s. tigva febra tifoida craniu uman v. tampinatura. s. f. pi. apatie adenita antrax. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. viroza respiratorie. zanatec emfizem pulmonar. tuse magareasca T1 antrax v. f. s. s. s. s. s. s. treapad. guturai. adj. n. f. s. s. f. vb. treapad blenoragie. m. taietura circumcizie plaga taiata. s. s. f.f. s. taetura. triper. turbare. troahna penis confuzie psihica. s. s. n. s. tiuga. tremurid. coriza ticnit. taiere Tmprejur taietura. trup. s. . f. s. f. gripa v. trecere. n. s. trantitura. tivga. s. tidva. f. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. f. s. tragar.

n. f uima. n. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. s. f. n. udrea. vant rau vant sec vanturi.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. n. adj. umflatura. v. dizenterie 1222 . vanturile cele rele vedere. 2) la pi. n.s. tumora. s. 3) miros 'intepator varsat. f. s. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. urinare. s. vanataie. usturime. pantec. pi. f. congestie cerebrala v. hidrosadenita. s. pi. f. 2) urzicatura. gamba jiv u ^ ud. adj. furuncul.f. n. 1) pneumonie. 2) pleurezie. urdinare. s. s. vanatare. s. udma. n. venin la inima viermusori. JV urina adenita. umblet. s. orgelet mers nodul. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. f. n. umflarea pantecelui urcior. s. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. s. s. f. f. f. s. a se rani 1) hernie. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. s. 3) dureri reumatismale teasta. s. f. vanataie paralizie. n. mamela' teapa. f. teasta tinere de minte memorie tintit. s. f. m. s. ulcior. adenita chalazion. s. s. 2) colica abdominala.. s. vb. s. f. 3) diaree sanguinolenta. viscere. s. vintre. arsura. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. n. vifor. vedere scurta venin. flegmon meteorism abdominal orgelet. s. n. vine. care este alienat mintal turloi. s. vatamatura. s. maruntaie. pi. s. f. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. calota craniana test. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. s. f. burta.

1222 .

f. adj. (a)zacea. zgaiba. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. zargheala nebunie. f. zacu?. plaga contuza 1) plaga cu crusta. f. nepasare a fi bolnav v. s. ' zapaceala. adj. zaiezitura a zacea. s. s. f. s. zacere. s. vrajmasa. isterie rana. m. . f. zabaluta. zbant.f. zacuta de varsat zaiezeala. s. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. vb. (a) zaiezi. zaiezitura. pi. s. s. zabala. vb. s. f. s. s. seaca 1223 . zdrobitura. f. s. n. zla. zgarci. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. s. f. f. n. f. 2) boala de ochi. zgrabunte. s. s. s. zburator. s. s. s. zgarciul urechii zgarietura. s. zgrabernita. a slabi slab. f. zgaiba duice zganca. anurie confuzie psihica. n. zacaseala.f. 2) inertie. f. zaiezit. ticneala. n. f. zapreala. s. zargheala. z . f. pi. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. zbanchiu. zgau.s. fara vlaga astenie. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. adj. f. s. s. f. zacare. f. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. s. zargenie. mole?eala oligurie. stupoare v.

} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). perforatia. broastei. f. a carui parte centrala este excavata. Sin. s. ABCEDAT. / abarticulaire. / abscess. Aspect particular al a. NA: abdomen. clasice. cu *astazia.t de. delimiteaza cavitatea peritoneala. bolnavilor cu *ascita veche. basis = mers. s. n. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. uneori inoperante.. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. 3) A. ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga).pSrta. Hipocrate susjine.a. ABAZIE. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . ruptura splenica etc. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja.parta. ABDOMEN. stomac.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior . ia. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Ex. s. considerat . cu cele doua foite.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic.de origine hemato-gena. hernie strangulata. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. traumatic . rece de origine tuberculoasa. [Qr. [Lot. complicand o *septicemie. s. regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. ABARTICULAR. / abasia. duce. respectiv. In general. v. se. duct. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. prin crestele ili-ace. se. 7) A. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat. alveolar.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. adj. / abarticular. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. 9) A. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. deoarece . Stare patologica de regula cu debut brusc. tromboza a arterei mezenterice superioare. lateral drept si stang. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. ABCES. consecutiva *inflamatiei. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. ab = inde. considerand ca bolile au cauze specifice.al carui conti-nut.t de. a . In etajul abdominal mijtociu . dimpotriva.partea inferioara a custii toracice. [Lat. ulcer peptic perforat. epigastrul si hipocondrul stang. limfatic . ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. f. principiul fundamental al observatiei rationale. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. a. conservate In limbajul clinic.. -e. Invelit de peritoneui visceral.rahisul. 8) A. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a.colectie puru-lenia Bra semne acute. s. a.. trece. fara modificarea fortei musculare.flancul drept (regiunea lombara drepta).care com-plica o infectie a glandei mamare. obstructia. rece . a. septicemic . *Peritoneul abdominal. 10) A. Tipuri: 1) A.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. situat Intr-o alveola dentara.bazinul osos. Diviziunile topografice vechi. 11) A.i)} Regiune inferioara a trunchiului. Cauze: coiecistita acuta.situate la nivelul cere-belului si. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. / abcede. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice. considera ctl eJ(!ime. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. dupa *cultura. cedere = a. tQinul fi omen. adj.nui visce-relor animald'or sacrificate. 6) A. ab = de. V. boala Brodie. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. Se asociaza.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. care devine asemanator ca forma cu a. n. si de doua linii verticale. [Lot. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation.regiunea inghinala dreapta. / abasie. m.: abdomen chirurgical. ocupa cea mai mare parte a a. eel rnai mare medic al antichitatii. de ia ah = mde. micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. steni . [Lot. superior . pe-rmitea prezicerea viitorulu. s. adj. / abdomen.. / abdomen. artrifluent -a. abdomen. nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. In etajul abdominal inferior . proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara. care trece prin arcurile costale. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. (pentru ca.provocat de un traumatism.priv. si durere abdominala. mamar . creierului. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen.: abdomen acut (v. -inis: posifiil tie. 5) A. Sin. / abscessed.: deviatie standard (v. cald . ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii. -minis = pre-vestire. apendicita acuta. se. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si. Brodie. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului.). si inferioara. cu punct de plecare osteoarti-cular. m. Cele mai evidente a. Tubul digestiv abdominal. Sin. a.^parintele medicine^. Inrosire-congestie. 2) A. parietala ?i viscerala. adj..). Hr. la abdere = a ascunde. dar niciodata periculoase.).: tumora a. abscessus. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. durere. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . pentru prima oara. Aspect particular al a.hipocondrul drept.. inferior . splina. cedere = a trece. cerebelos si cerebral . / abces. a. 4) A. nici a sensibilitatii.

reaction.lio.priv.clusio. s. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex. iat. / abrasion. adj.. ahlutio..vala. abduc-tm. V. f. ABREACTIE. brachiwn. f. a mimicii si obnubilarea constientei. f: / ablutomania. ducere = a duct. ABERANT. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene..} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare.ducere ft ducere = a duce. 'monosomie. f. ah = de ia.. brakhion. [Lat. \Lat. or.. 3) Cu referire la o forma scurta. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic. A. ia skopein = o Video. / abduction.riw.. ABDOM1NOCENTEZA. atarna peste sim-fiza pubiana si. abortient.] Care se abate de la normal prin aspect. deletie. adj.. median. [^r. grup sanguin. / abiotic. Sin. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. s. ABDUCTIE. / abdominocentesis. ABRAHIE. / abrasion. Indeosebi In holera. s. aberrare = a se rdtafi. iat. f. f. ABOCLUZIE. ABLATIE. ABO / ABO / ABO. fr.\ Suspendarea brutala. cu argumente mai elaborate. PunctuI culminant al a. f.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. uneori. skopia = e^aminwe.. 2) Mai rar. [Lat. n priv. Sin. simpIS. s. ia uhradere = a rade (ah . s. [Lat. / ablepharia. ABLEFAR1E. ABRAH10CEFALIE. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. s. s. s. ABIOTROFIE. de. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. radere = a rdzui).tatio. s. / abetalipoprotein(a)emia. / abductor. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice..priv.. tetraploidie. s. bios = maW trophe = hranili nutrifie. brar-hium. f.priv. de. ABSENTA. retinei din *retinita pigmentara. kentesis = wtepaturd. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. -ina: haima. dur. s. [Cjr. abortivus. complete sau partiala.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. me. adica a *lactatiei. meningita tuberculoasa. a purta. s. adj. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen.. [Lat.priv.\ Punctie abdominala.. a . fosfati de calciu. luctis = [apte. [Lat. f. kephcile = cap.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. gr. etinwtogia tennenuiui abdomen. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica.. de la liic. [Lot. oriri = a se nafte. / abducteur. V. a -priv. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. uhhitio. f. asociata uneori cu ticuri. adj.. onis. ABRAZIUNE. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. / abiotrophie. / abrachiocephalia. f. silicati etc. [Cjr. *acantocitoza.. ABIOTIC. o -priv.. adj. / ablutomanie. lucre. ABDUCTOR.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. s.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. prolos =" primut. de regula de origine minerala.. poate fi congenitala sau dobandita. si laparoscopie. f. -onis.die. *colica saturnina si in stari de *emadere. Ex. s. s. ABORTIV.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). translocatie echilibrata. Ex. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare. s. Este urmata de 'amnezie lacunara. cu simptomatologie redusa a unei boli. f. de la occludere = a mctiide.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. f. / abdominoscopie s. brakhion. Orice anomalie cromozomiala. -onis = se. ft .. s. catharsis. ab = wdepartat de. actio. 3) in general.a. s. adj. -onos ' = drat. al XVII-lea).n^d. s. f. *Intarcare. m. / abrasive.priv. onis == radire.} V. adj. [Lot. f. la cib = wdepdrtat de. s. / abocclusion. s. s. aber-ratio. de la agere = a actiona. f. ABLUTOMANIE. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. ah = wdepdrtat de. ABERATIE. -atos = sdnge. s. adj. f. fie numerica (*aneuploidie. -onis .priv. f. Sin.a. s. hipooolesterolemie.. lipos "== grasime. -onis. gr. / abocclusion. de ia oh = indepdrtat de. V. dar adepti ai a. [QT. Este caracteristic *peritonitei acute. f. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede.. f. Indeosebi formatiunile nervoase. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului.i iat. / aberration.. s. s. trisomie). -ive.: factor a. purta. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. a se. In tehnica dentara). si paracenteza. / abrasif. ahltictfitio.. s. f. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. abra-sio.: a. In loc sa proemine. lar. / ablactation [Lat. f. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. s.[ 1) Despre o substanta dura. f. Ex. [Lat. f. errare = a devia. f. cand pierderea constientei reprezinta .nulw abdomen. blepharon = pieoapa. cu modificare cantitativa (aneuzomie. ABDOM1NOSCOPIE. structura sau localizare. [^r. anomalie.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. ABRAZIV. f.parare.i indepartare. m. se disting: a. uzura unei struc-turi prin frecare. de. \V.af. s. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. / abortif. / abrachia. abrasum de ia abradere = a rode (ab . punctie abdominala. carbonat de calciu.: anomalie cromozomiala. a . deviere de la normal. / abrachiocephalie. de ia lavare = fl spdia}. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. / abetalipoproteinemie. doua iiterd a aifdhetuiui grec. / aberrant. / abrachie.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. -ive.. de (a ah = wdepdrtat de. Se observa In numeroase boli. / abortive. Deformarea a. / aberrant. Forma majora de *contractura abdominala.. s. a . a. anorganica. adj.pa. Abrev. / abduction.: sindrom Bassen-Kornzweig. s. bios = viatd.: paracenteza abdominala. gr. / ablation. abate. *poliploidie. / abreaction. absentia = al}se. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. etimoiogia te. s. / absence. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic).. / absence.] (Muschi) care serveste la *abductie. n. neuropatie.ui). In general. f. peste coapse. exista si In prezent. / abiotrophy. A. / ablactation. inversiune). [Qr. / ablepharie. mediu a. de. en-are = a devia} Abatere. -onis = actiune. f.\ Care se opune vietii. -e. a e\amina. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. f. gr. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. gr. ABETALIPOPROTEINEMIE.priv. [']/. radere = a rdz. f. [Qr.i bios = vi. s. purificare. f. [Lat. genesis = producere. [Lat. c. ABLACTAT1E. -onis = mfarcare. s. / abreaction. / abdominocentese. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. gesturi involuntare. adj.. / abiotique. -onis ^ aiaptarc. / abiogenese. / aberration. abortifacient. la ah = inde. de [a geniian = fl produce. \Lat. / abiogenesis.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. / abdominoscopy. fara o cauza aparenta. ABIOGENEZA. m. de la uh . -onis = spatare. f.rtat de. a . f. din iat. s. fie structurala. / ablation.tur structurile histologice. s. s.

6) A in ACANTOPELVIS testinal. ABSORBANT.a. In functie de -utilizare: In chirurgie. [Qr.7-0. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. a 6e.5-0. a 6ea}. s. os. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. s. / acantholyse. f. n. n. prevazut la un capat cu o ureche. teaere = a fine).ABSORBANT singurul semn clinic apredabil. 11) A. ABZIMA. ACANTOLIZA. s. s.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. AC. A. cu sectiunea rotunda. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. f. f. [Lat. Boala se asociaza la adult si varsInic. a .: a. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. / acanthocyte. a. absiinentia = refinere. sorbere = a suge. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. s. / absorbent. ACANTOCITOZA. khalasis = re/o^are. [Lot. gr. f. adj. [Cjr. de diverse tipuri. drept. / aiguille.. De asemenea. f.. A. adj. akantha = spin. pentru puncfie sternala.] Diminuarea initiative! sau a vointei. lat. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. m. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. a . / acanthocytose. si cardiospasm.. beta).2 mm si cu varful In bizou lung. {Cjr. foarte subtire. curb sau semi-curb. / acalculie. f.. [Lat. atipica. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. f. sorbere = a suge.priv. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans. [at. / acalcutia. complexa.: osteodensito-metrie (v. 7) A. / acanthopelvis. 2) Substanta care are aceasta proprietate. acus.ipiul. m. gatului si regiunilor genitocrurale. m sange sau m interiorul unor celule. de dimensiuni variabile. m.priv. akantha = spin. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. / absorbant. Tipuri de a.. de a retine o substanta In interiorul altei substante. s. ACAMPSIE. / absorption. s. m. si f. lung de 45 mm. a 6e. se poate produce In medii foarte variate. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. prevazut cu mandren. / achalasia. acus = ac. pentru injectie intramusculara. akantha = spin. / acanthoma. / abu-lic. / acampsie. cand exista semne clinice asociate.a. / absorbance. kamptein = a mcovoia. ABSORBTIE. pentru puncfie lombara. [Lat.a). deseori. lung (50-70 mm). [C/r. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. / acantholysis.: 1) A. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. partic. [Cfr. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. s. adj. boule = voinf:a. [a ab = de. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. pentru rahianestezie. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. / abzyme. / absorption.8 mm. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. [gr. -onis. a mifltifi (ab = de [a. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. f. / acanthocyto-sis. V. m. a . bumerang. boule = voinfa. lung de 30-40 mm. absorbtie. 131 . ac pentru punctie lombara. ossi's ^ OS. f..6 mm).] 1) Care absoarbe particule. [Lat. ahsorbitio. incut a[ verbuiw.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. 9) A.6 mm. a .] Sin. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. s. f.i la o lungime de unda determinata. 2) A. f. [gr. cu bizou scurt si mandren. de liga-tura. f. 12) A. m. f. 13) A. s. s. pentru sutura vasculara. din cauza imobilizarii prelungite. de. ACANTOPELVIS. -e. drept sau curb. / abzyme. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. f. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. s. ACALAZIE. / acanthome. pentru punc-tie venoasa. ABSORBANTA. f. [a engi. et f. s.} Tija subtire de otel. a ingftiti. s. A nu se confunda cu *adsorbtie. f. De obicei.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. sorbere = a suge. n. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. continence (sexual). s. cu diametrul de 0. pentru injectie. s. [gr. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. de pneumotorax. [9{eoiogism foarte recent. s. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. adj. s. lichide sau vapori. n. a.. [Lat.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. -oma. akantha = spin. si a. / abulia. n.. 8) A. win-pus din ab de. sorbere = a suge. temperance (for alcohol). / absorbance. ABULIC. -osis. kytos = cduld. A. f. cu un varf ascutit. s. absorbtum.8-1. ABULIE. a 6e. absorbitio. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. s.7-1. absorbtum. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice.. absorbers = a a6sor6i. calculare = a socoti. cu bizou scurt. s. [Qr. (a. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i..] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. n. de la absorbere = ffl a6sor6i. ACANTOM. ACANTOCIT. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica. f. [Cfr. de ia ab = de. 10) A. metron = masurd. [at. f. A. s. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. a.priv. "boala policnistica ovariana. ACALCULIE. pentru injectie intradermica. 3) A. / abstinence. v. aseme-nea unei enzime. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. de lungimi si grosimi diferite. In circa 50% din cazuri. 5) A. / abstinence. ABSTINENTA. ureterului explica hidronefroza intermitenta. 4) A. / aboulique. -onis.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. rectiliniu sau curbat. s. s. In forma autoimuna (rara). pentru injectii sau pentru punctii. f. de ia lyein = a distmge. a . Ex. s. 2) A. / acanthocyte. cu diametrul de 1. / needle. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. a wgfiifi. / aboulie. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale.). a6tinere. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). lung de 70-80 mm. In bizou intermediar. s. sexuala etc. alimen-tara (In particular la alcool). s. de forma si marime variabile. In stomatologie. / acampsia.80 mm. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. uneori cu resort.] 1) Actiunea de a absorbi. V. akantha = spin. -oza. s. akantha = spin. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. cu ureche care poarta materialul de ligatura. / achalasie. s. cu diametrul de 0. cu o grosime de 1 cm s. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. / acanthopelvis. energie.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. m. utilizat In sutura intestinala. pe]vis = 6azin. s. lysis = distrugere.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie.priv. dentare. tipica de a. kytos = celuid.. s. a. cu diametrul 0.priv. ia.

: boala Takahara. s. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. medie-vala accesorium.. / acatalepsy. primeste radicalul si se combina cu el. de ia accedere = a se apropia.i katalamhanem = a suspenda. f. / accelerator. adj.] in medidna. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. v. a dizoiva. ACCELERINA. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. / acanthose...] (Celula) care este lip-sita de nucleu. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. n. akari •= insecta. ACCES. a . acceleratio. acetabulum •» vas pentru. akaa-tha = spin. a ..] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. f. s. Intr-un sistem de referinta dat. / acatagraphie. crisis. de tuse. Sunt asimilate a. a .). -trice. / acanthosis. de munca. ACAPNIE.priv. m. de ia celer = rapid. akaii = insectd. de asemenea. / acariosis [Cfr. f. V.] Despre o structura care constituie un element secundar. acatalazie. occupational injury. s. In stomatologie. [Cjr. f.priv. otet. uneori gangrenoase. A. Ex... 2) 'Diagnostic incert. adj. s. f.priv. / acceptor. 2) Tulburare m *boala Parkinson.. kalagraphein = a. Sin. In raport cu protectia muncii. s. s.. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. s. a. s. nudeu. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. raportata la unitatea de timp..priv. a accepta. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. aterg/c.. s. complementar. Thrombidium si capusele sunt acarieni. sunt substante care grabesc priza gipsului. f. [Cfr. / acatalepsie. / accident. Sin. [Lot. A. [Cfr. de melanco-lie. / acephalia. kathisis = acfiune. f. f. [Lot. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. s. adj. / acatamathesie.a de a sta asezat. [Lot. la un subject salariat. consecutiv trecerii unui curent electric. drept sin. a priv. a . katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. s. s. cand se revine prea rapid la presiunea normala.: 1) a. 2) A.. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. f. / acatagraphia.: a. Ex. Se defineste. V. ACCESORIU. kap-nos = fum. a. s. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). ale gingiilor si gurii. Ex.} Absenta bioxidului de carbon din sange. f. ACATALAZEMIE. s. 6) a. f. de priza. cu "hipocapp. a -priv. a • priv. Ex. a. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. tiroide a. f. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. a veni (c&tre). / acariose. f. f. [Cfr. criza. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). adj. terapeutic. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor.priv. cu rol mai Intai acceptor.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. s. accessus. / attack. ACATAMATEZIE. s. s. dt la accedere = a se apropia.. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. s. [Lat. adj. ACARIOZA. (Santorini). / acapnie. / acceleration. [Cjr. V. s. / acathesie.: eritrocitui matur la mamifere. s. s. [Cjr. ACATALAZIE. / acceleration. plastos = . lot. {Cjr. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). ACATALEPSIE. m.: glande suprarenale a. de la cella = comaro. s. / acellulaire. ACCELERATIE. de part/cute sunt instalatii complexe. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). dim. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. Este denumita si hiperacantoza. f. s. s. mica.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. / acetabulo-plasty. cellula = ca-marutd. m. ACETABULOPLASTIE. -ina. adj. s. / acatalas(a)emia.} Care nu confine celule. 3) a. / accelerine. m. la scafandri. mica. Este produs In ficat sub forma inactiva. de febra. ACEFALIE. m.} Termen rar utilizat. s. psihica sau somatica. [Lot. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. *proaccelerina (factor V). betatron. f. / accelerin.] Sin. f. f. 5) a.. de ordinul MeV. a veni (cdtre. eventual somn nelinistit. 4) a. adj. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. a. n. m. accelerare = a gra6i. / acellular. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. perturbarea permeabilitatii vasculare. de la acceplare = a primi. / acatalasemie. de [a kata = 61 jos. -oza. s. / acetabuloplastie. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. gresit. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. m. f. a . brain attack. accidens. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. a priv.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. {Cfr. [Lot. / acataphasie. accelerare = a grti6i. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. s. a dizoiva. gr. care poate fi anafilactic sau seric. ACELULAR. -aza. {Cjr.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. m. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. ACARIOT. Intr-un schimb de *radicali. f. vascular cerebral. / acapnia. / acatamathe-sia. -ntis. Termen utilizat uneori. (denumita a. s. [Lat. s. f. Ex. s. acaridan. Unitatea de masura a inten-sitatii a. n. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. / acathisia..: scabie (v. [Lot. / acces. / acarid. 7) a. [Cfr. s. / acarien. / accessory. / accepteur.ACANTOZA ACANTOZA. / accident. karyon = sdmfiwe. duct pancreatic a.). (1).priv. s. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. pana la energii dnetice foarte mari. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. f. scrie corect. f. ruptura unui vas cerebral. de dementa. / acataphasia. s. ACCELERATOR. f. adj. ACATIZIE. s. dclotron si sincrotron. survenita brusc si imprevizibil.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale.: anhist. haima. ACCIDENT. / acephalie. lepsis = fv(are. akathisia. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. f. ACARIAN. f.} Substanta care. a .] Factorul VI al coagularii.priv. / acatalasie. industrial injury. 2) a. incidental. / acaryote. katalyein = a distruge. ACCEPTOR. / acaryote. f. s.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. desi ideile subiectului raman logice. electric. m. s. v. de transfuzie. -onis = acceCerare. n. / accesoire. ACATAFAZIE. (2) / accelerateur. ded a sintaxei.. [Cfr. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. a . si stroke. acathisie.. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale.'e. [Cjr. ACATAGRAFIE. auxiliar. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. s. manifestata prin ulceratii. [Cfr. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. / acatalasia. s.i katalyein = a disInige. V. f. de decompreslune brusca. stare patologica. m. agitatie motorie. s. s. -oza. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. acceptor = care primefte.

s. s.: aspirina (v. / ac6tylcholinesterase. f. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). Sarurile de potasiu ale a. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. cat si In eel periferic.). A. a . hyle = materie. s. desi ea are loc. Inactivarea a. f. Essiaather = eter ac. / acetonuria. zyme = ferment.] Prezenta *acetonei In urina. s. / acid. m. ACETONA. si In repaus. / acetate. / acetylation. ACHILIE. f. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. ACETIL. modifies culoarea indicatorilor. s. f. m. / acetaminophene. Insa. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. este sintetizata atat In pericarion. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. gr. [Lat. A.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. Prin cuplarea cu receptorii N. gr. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. / acetyl. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. ea fiind apoj oxidata In acid acetic.sau bilaterala. / acetabulum. acetum = ofet. f. cetonurie. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. m. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici.). s.] Sin. / acetylcysteine. adenosine diphosphonc 133 . [Lot. / acetate. germ.). Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. / acetylcholinesterase. ACID. / acetazolamide. a. -aza. glacial (89. [Lot. / achylia. / acetaminophen.). cetonurie. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. f. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. inclusiv In SNC. s. / acetone. acetum = of:et. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. volatil. A. khy-los = sue. cum = cu. A. ACETILCISTEINA. f. s. [Lot. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. f. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. precursor al 'colesterolului. hyle = materie. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. s. s. V. si corpi cetonid. ACETALDEHIDA. f. / acide. [Lat. f. s. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. «.priv. gr. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. {icetiim = ofet. Sin. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. haima. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale.] C3HgO.: ACh. efecte depolarizante. s. acetum = of:e. CI^COOH Li-chid incolor. f. m. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. of:et] Sin. NA: acetabulum. de (a alwol dehydrogenatum. acetum = ofet. / acetaldehyde. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. s. / acetylcysteine. s.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. -ona. s. / acetonemie. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. / ac6tylcho|jne. f. de Ca plassein = a forma. hyle = materie. terrno-stabila. pre-cursori ai unor noi molecule de a. survine concomitent cu descarcarea. m.t. ouron = urind. boCta cereasca. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. a. / acheirie. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid.} Absenta congenitala a mainii. -ina. [Lot. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. f. si cetonemie. excitatoare.. In solutii apoase. a. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. -iros = mana. acetum = of:et.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice.: anaclorhidrie (v. s. s. gr. V. biosinteza *acizilor grasi. Sin. ai *acidului acetic. din [at. s. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide.: acid acetilacetic (v. s. achilie). ACETILCOLINA. / acetylation. gr. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). f. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. s. [Lat. s. V.ACETABULUM modtlat. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). [Lat.] Substanta care. cetonemie. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). ACETAZOLAMIDA. f. ACETONEMIE. la ansamblul *corpilor ceto-nici. gr. n. Sin. CHg-CO-CHgCOOH. A. khole = Biia. ACETAMINOFEN. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. s. cat si In butonii terminali axonali. 1) A. acetabulum = vas pentru. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. Sin. s. m. acidus = acru. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. In. s. eter si cloroform. Avand doua grupari active. -ona. / acetabulum. A. [Lat. uni. gr. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina.). n. care se refera.). s.4%). s. m. solventi. / acetylcholine [Lat. en = in.: colinesteraza (v. -ina. inflamabil. gr. formarea acidului mevalonic.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. f.: acid adenozinmonofosforic (v. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat.: paracetamol (v. / achylie. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. hyle = ma-terie. s. si aclorhidrie. [Cfr. acetum = o^ef. ACETILCOLINESTERAZA. cetoza. [Lat. aither = aer cwat. In cantitati mid. s. Lichid incolor. ca si In "inanitie. ACETAT. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). hyle = materie. receptori muscarinici si receptori nicotinici. / acetazola-mide. Eliberarea de a. acetum = of:et.priv. Cuplarea *alosterica a a. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. [at. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. [<^r.). f. cu miros picant caracteristic. [Lat. aether.etic. f. s. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. gr. mai mult sau mai putin volatili. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. formarea *corpilor cetonici. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. f. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. / acetaldehyde. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. f. A. 2) In a. ACETILARE. / acetone. acetum = otet.. Abrev. kheir. a .. / acetyl. elibereaza ioni H4. ACETABULUM. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. participa intens la metabolismul acizilor organici. potentiate de actiune). a. ACETONURIE. Are gust acru. s. khole = bVia. / acheiria. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. din *colina. (DCI) Sin. miscibil In apa.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. / aceton(a)emia. f.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. acetum = of:et! ona. m.: cavi-tate cotiloida (y. V. s. ACHEIRIE. / acetonurie. a6rw.

ori de cate ori nevoile celulare o impun. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. se formeaza *porfobilinogenul. cu 20 de atomi de carbon. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. una de D-riboza si o molecula de a. Rezulta din combinarea a.))-CH2-COOH. malonic cu ureea. amino-sucdnic. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. dezoxicolic. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. (DCI) A. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. a. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. gras nesaturat. (CgHsCOOH) abundent In fructe. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei.: glicocol (v. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. A. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . implicit. a.: ADP. cu actiune antifibrinolitica puternica. si tab. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. b. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). a. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant.: CDCA. In H^CO. Component al proteinelor. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. Sin.: colic. A. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. fosforic. Sin. 6a. H^COg. Pentru acest mo„ tiv. COOHCH(NH. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. si tab. a. const. V. Sin. adenosine monophosphoric acid.). biochim. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. V. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. c. Intervine in oxidarile celulare. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. b. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. Denumirea chimica a "vitaminei C. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante.: a. I^BO.. este absolut necesara In: metabolismul celular. Abrev.. derivatii sai de sinteza. mineral puternic (HCI). Datorita actiunii sale keratolitice. Este un a. V.: aminoacid (v.). Dozarea a. cristalin. Energia eliberata de a. const. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. (v. ribonu-cleic si a moleculelor de a. In sange. chenodezoxicolic si litocolic. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. const. a. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. hipuric. antiseptic acid.: GABA (v. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. capabila de sdndare si de refacere continua. din alimente se elimina sub forma de *a. de aseme-nea. una de D-riboza si doua molecule de a. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice).: AMP. biochim. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.: EACA. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. in profilaxia hemoragiilor.). ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. deoarece este toxic. sinteza unor hormoni. Sin. desfasurata m mitocondrii. inflamatie. Sin. A. organic slab. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc.). de COa. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. Abrev. La om au fost identificati patru a. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. sunt foarte labile. pentru a reface a. 5-a. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. Este folosit. este un "chelator al calciului. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata.: acid nitric (v. sdndarea lor In ADP (*a. a tuturor derivatilor sai. adenozin-difosforic) si a. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. neafectand producerea de leucotriene. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. A. Abrev.. b. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. Nucleotid compus din adenina. contractia musculara. In asociere cu factorul VIII. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. sarurile sale pot fi. A. biochim.: maloniluree. *A. Sin. A. fosforic. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare.: adenozin trifosfat. vitamina C si tab.: acid glutamic (v. V. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. Abrev. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. In etapa initiala a sintezei *hemului. A. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina.: ATP. Sin.). adenozintrifosforic. adenosine triphosphoric acid. si.: acid adenilic. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. b. Abrev. Sin. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a.. Intervine in formarea moleculelor de a. 'prostaciclina si *tromboxan A. In prezenta energiei nou formate In celula. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. A. este catalizata de *anhi-draza carbonica. abrev. V.). ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid.: ALA. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). biliar primar. Aminoacid neesential. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. coroziv. notat cu simbolurile Asp sau D. a. fosforic. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. 'Zaharina este derivata din a. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. riboza si trei radical'! fosfat. ACID BORIC / acide borique / boric acid. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. acid mefenamic. A. cu rol principal de carburant celular. Sin. a. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid.: acid aspartic. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. fosforic se realizeaza instantaneu. Sin. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. bacteriostatic. cu formula chimica 041-14^0. Conversia CO. citrat-sintaza.

ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. Inca In discutie. benzoic. V. iar a treia de o molecula de acid fosforic. h. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Sin. ortofosforic forma monomerica. V.). Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. metafosforic). aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir).). Este eliminat prin urina. A.)-COOH. f. I. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism.: HVA. *a. In functie de numarul de dimeri componenti. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. de asemenea. Sin. Compus guanidinic.. si fenilcetonurie. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. utilizat in fabricarea parfumurilor. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid.: acid aminoglutaric. CaHsCONH-CH^COOH. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. glicolic In *glicina.. Abrev. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. blocheaza a. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. este sintetizat In organism. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. *fosfatidiletanolamina. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. o molecula de *a. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. ficat si drojdii. f. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. Sin. inozitolhexafosforic. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. a. La niveluri plasmatice crescute. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. 1) A. g. se mai afla In lichidul *sinovial. ca si In *neuroblastoame. Este un a. V. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. COOH-(CH. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. const. c. acizi grasi. folic. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. H^PO. cu simbolul Glu sau E. si tab. contribuie la oboseala musculara. fosfolipide. A. Mecanismul de secretie a a. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. La acest nivel. care asigura transportui activ de H4'. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. implica *pompa de I-r/IC. Agent *chelator. (DCI) A. A. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. prin *chelare. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. Produs de detoxificare a a. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. A. a. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. Determina reactia acida a sucului gastric. CHa-CHOH-COOH. A. lactacidemie. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. pirofosforic) si cea polimerica (a. f. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. DeficituI de 'vitamina B^. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. a. vitamina M. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. biochim. (fermentatie lactica). g. f. biochim.: alcaptona (v. biliar primar derivat din *colesterol. Catabolit al *dopaminei. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. const. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. precursorul primar al *a.: EDTA. A. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. g. Este precursor al a. a unor substante ca plumbul si digi-tala. de cateva milioane de Da..). clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. A. a.: acid tetrahidrofolic. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. fenillactic. si tab. ca acidulant alimentar si in stomatologie. In organism. I. V. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. In organism. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. *fosfatidilinozitol. v. corpi cetonici. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. Abrev. oxalic la om. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. grasi in *cetone. (desuete): vitamina Bg. V. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. acid clorhidric. deci neesential. ADN. 135 . mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. glucuronic si N-acetil-glucozamina.. a. forma dimerica (a. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. glutamic. acesta este un component indispensabil al dietei. h. *fosfatidilserina. Denumire imprecisa pentru a. fenilacetic si a. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica.-CH(NH. fiind obtinut si prin sinteza. Se formeaza In muschi. Arninoacid monoaminodicarboxilic. V. consecutiv. poate avea o greutate moleculara foarte mare. paraamino-benzoic (PABA) si *a. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. reprezinta. Laptele Tmbogatit cu a. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. De asemenea. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. Se gaseste In plantele verzi. Sin. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. V. hialuronidaza. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. Sin. este utilizat ca acidifiant urinar. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. f.N -metilenTH4).ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. V. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. si sue gastric. cu producere de a. Indeosebi al caldului si al magneziului. *A. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. I. leucovorin. De aceea.: fenol (v. V.

Lichid inco-lor. cu actiune *keratolitica. Abrev. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. j A. *nefrite. gr. s. o. Medicament tuberculostatic minor. ascorbic si glicocolului. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. s. fumans In stare concen-trata.03. A. / acid(a)emia [Lot. oxalemie. oxalurie. Cantitatea de a. paraaminobenzoic (PABA). Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. Se formeaza. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. mineral putemic.N03. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie.si tricarboxilici. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. dezaminare si oxidare). v. acidus = acru. A. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. format prin condensarea unei molecule de *a. de asemenea. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. C^I-L^C^. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. lapte.). organic. A.: acid folinic (v. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. f. a. V.: PAH. V.. aspirinei si a numerosi coloranti. organic cu rol important In *dclul Krebs. eel mai abundent si ras-pandit a. V. const. a. C^s°2-A. V. *grasimilor si amino-acizilor. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. a. antifungice si keratolitice. pentru prepararea salidlatilor. s.>.S04. care este esentiala In oxidarea sa.H.: PAS. porumb). extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. Sin. Se poate acumula In unele stari patologice. V. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. Derivat N-acetilat al *a. In calitate de fixator al tesuturilor. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. este selectiv pentru bacterii. endocrinol. o. care afec- 136 . ARN. acizi di. ortohidroxibenzoic. si acizi grasi. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. uricemie). A.30-7. A. gras In natura. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat.: AVM. ACID URIC / acide urique / uric acid. coma. cu efect coroziv foarte putemic. C. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. acizi grasi. acid sialic.NO. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. si acizi grasi. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. In organism In cursul degradarii a. tab. Ct^-COCOOH. Sin. Se obtine si prin sinteza. cu numeroase utilizari industriale. / acidemie. V.H. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. ADN. cristalin. vitamina PP.2H. A.. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. ca si In anatomia pato-logica. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. foarte coroziv. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. p.. (COOH).' dus intermediar de metabolism al *gluddelor.. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. NHArliCOOH.: acid azotic. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. prezent In sange (v. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. ca *guta. C^Hg^COOH A. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. cetodicarboxilic.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. precursor al *a. H. si addurie organica. -o(os = s&nge. acizi nucleici. V. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid.H. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. acizi grasi). (DCI) Derivat al *a. si se poate elimina prin urina. Sin. V. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. Sub forma de oxalat de calciu. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. ACIDEMIE. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). Substanta cu proprietati vitaminice.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. depresie respiratorie. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. A. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. m. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. biochim. constituent cheie al *ciclului Krebs. C. Intoxicatia cu a. Reprezinta un pro. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. Cuprins In structura capsulei bacteriene. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. continut de vegetale diverse.: mupirocina. ca *supozitoarele. Abrev. Eliminarea de a. neuraminic. V. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. gras esential. haima. arahidonic. const.>0. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. gras saturat (v. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. Denumirea chimica: a. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. acid ribonucleic. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. participa la formarea calculilor urinari. HNO. vitamina Bg. A. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. pe cale intravenoasa sau orala. f. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. p. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. acizi cetonici (*corpi cetonici). la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). gras saturat. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. Denumirea chimica a 'biotinei.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. (DCI) C. Abrev. drojdie. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. V. tab. A. V. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. analog al *a. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. leucovorin. A. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic.

necrotica.zitiva pentru distante scurte. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. separat.. / acclimatement. akne . [QT. din familia Neisseriaceae. A. / acne. deoarece nu sunt sintetizati In organism. / acinous. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. sau. / acholia. a . linolenic.: la altitudine). din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. subnormala putere de a. ARN. adj.).legati prin grupari fosfat . [^r. [Lot. membre scurte si groase etc. sin. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. de. arahidonic. / acorie ou acoree. cu *achilie gastrica.a. [Qr. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. [Qr. acid linolenic. situat in *citoplasma.. vulgara. f. rozacee sau "cuperoza. f. forma foarte frecventa la tineri. khole = fii[d. Cu virulenta mica. plagi chirurgicale sau arsuri. Macromolecule constituente ale celulei. f. / achondrogenesis. f. *A g. Alte tipuri de a. g. [Qr. acclimatization. s. ACNEIFORM. n + 16 a. f. / accommodation. A.priv. [Cfr. prin relaxarea muschiului ciliar. *a. Au formula generala CI-yChy^-COOH.. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. toxica. Este caracterizata prin aparitia. sub actiunea muschiului ciliar. acoperite de cruste. s. f. g. datorita elastidtatii acestuia. bacteriile A. bakte-rron. se 'impart In saturati (daca n -12 . care Ti face nemiscibili cu apa. oleic. a -prill. V.priv. f. de etiologii diverse. n + 18 . ACINOS. nanism micromelic incompatibil cu viata. unde (atitudine. a. -euse. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . ACOMODARE. f. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). [Qr. akinelos = imobil. ia bakteria = boston. \Lat. linoleic.). linoleic. klimu. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. ACOLIE.. d) a. s. 2) A. dor. de la accommodare = a se. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi.. care dupa cadere lasa cicatrice. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. care nu sunt sintetizati In organism: *a. s. s. n -r 20 . si acid arahidonic. 2) A.} Absenta congenitala a pupilei. adj. acclimatisation. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. insufidenta a ochiului. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. adj. neonatorurn. genesis = pro-ducere. e) a. s. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. Var. A. / achlorhydrie. s.. 4) A. pentru acomodare (v. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. -tis. si ADN.). f. 3) A. A. hydatos = apa} Termen sin. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. const. negativa pentru distante lungi. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. cand se nu-mesc a. hydor. khondros = cartiiaj. b) a. khondros = cartiiaj. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. localizata pe frunte.). / acholie. Indeosebi In perioada de *pubertate. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. a. / achondroplasia. sin. / acne. ACLORHIDRIE. f. ACINEZIE. de ia a. mentionati corecteaza aceasta deficienta.. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. s.J(c. f. stearic) si nesaturati (n + 18 .. V. secun-dara administrarii unor medicamente. situat In nucleu. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. profesio-nala. V. s. Uneori este utilizat ca sin. s. a • priv. / acorea.*a. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. ubicuitari In apa si sol.priv. f. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. V. 5) A. f. clima.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. Exista doua tipuri de a. s. accomodntion. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. Sunt constituiti din *a. Se disting doua tipuri: 1) A. biochim.a. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. ACORIE.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. a. n. a priii. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. t. liberi. arahidonic). absoluta a fiecarui ochi. [Lot. V. "elicea vietii"). organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. reprezentand substratui informatiei genetice.rucenta. / acneiform. po.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. dfoza. ACOMODATIE.: acomodatie.. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor.: boala Kaufmann. prin contractia muschiului dliar. kiaein = a misca. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. abcese cerebrale. / accommodation. tample si pe partea anterioara a pielii capului. a .a. kore = pupiid. sau akhne = tdrdte. c) a. s. Denumire desueta: vitamina F. khioros = verde.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. / acineux. Se disting: a) a. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. [Qr. / acneiform. dar cu o structura spatiala mai simpla). pe un fond de *seboree. este In mod normal spontana. f. s.: 1) A. ia plassein = a forma. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. lauric. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. si tab. acid linoleic.: la frig) sau mediu (ex. / achondroplasie. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. linolenic si *a. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. si cristalin.priv. s. tip I. forma neletala.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. Sin. / achlorhydria. V. Aditia a. / acholuria. Cat. adj. tip II. de. de.: eruptie a. Denumire pentru *a.. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. palmitic. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. / acholurie. acid biliar. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. A. condrodistrofie fetala. care are forma unor acini. Ex. s. dim. participa la esterificarea colesterolu-lui. cu *anaclorhidrie. ACONDROGENEZA. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. ACNEE. -iilos = mdinafia foardui. s.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. ju-venila sau polimorfa.: sindrom LangerSaldino (v. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. arahidonic. f. Var. plasis = modeiare. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. si ARN (mai divers ca masa moleculara. m. ACOLURIE. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. ACLIMATIZARE. pentru akinezie (v. s. / achondrogenese. s. g. \CfT. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. Var.. Absenta acestora din alimente. f. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. boala Parrot. / acclimation. -onis. A. . din gr. septicemii si pleurezii. s. a . f.

ACROERITROZA. f. sindrom Gianotti-Crosti). ACROASFIXIE. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. / aero-asphyxia.mitate. acrocefalopolisindactilie. a. ale fadesului (exoftalmie. f. / acrocephalia. / acrocyanose. [Qr. akron = e. cronica atrofianta (v. Este acompaniata de prurit. polys = mu[f:i. / acro-asphyxie. ACROOINIE. [Lat. plasis = nwddare. / acrodysplasie. phobos = frita. boala Swift. ACROCEFALOSINDACTILIE.r. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. ACRODERMATITA. -oza. a modela.: boala Crocq-Cassirer (v. akron = e^tremitate. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). tip III (v. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare.mitate.. s. f. •atos = cutoare. f. s. f.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. ida. [Qr. / acrokeratosis. s. [Gjr. f.mitate. 'sindromul Giedion. -atos = piete.] Inflamatia mamelonului.turn") sau ascutit (tuguiat). f.). akron = e^tremitate.^tremitate. hyle = materu.. s. f. ACRODOLICOMELIE. akron = e^tre-mitate. -ita. -oza.un0. s. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. / achromate. f. s. f. Sin. akron = t)(tremitate. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a.. varf. / acrylamide.. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. / acrocephalie. mai ales ale mainilor. khroma. s. / acrylamide. dys = gnu. dolikhos = lung. / acrylate. "nas In sa"). s. sindac-tilie. f... ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. / acrocephalosyndactyly. / acroesthesie. khroma. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. [CfT. [a. varf.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. f. se-nsifiiii-tate. syn = im. akron = e?(tre. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. f.mitate. ACROCEFALIE. derma. f. hyle = nwte. a . m Inaltime. ACRILAT. akron = e. s. f. akron = e^tremitate.} *Fobie. s. f. akron = e^tre. s. \Qr. / acrodysostose. hipertensiune). amo-niui gSsita in apropie. [Qr. 0 serie de a. scadere a temperaturii locale si durere. akron = e^tre-mitate. ACROFOBIE. Baza craniului este de asemenea deformata. boala Pick-Herxheimer).priv. / acrodermatite. varf. sindrom Chotzen). s. / achromatopsia. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. [Cfr. f. ACRODISOSTOZA. malformatie denumita *oxicefalie. boala Selter-Swift-Feer. / acrocephalopoly-syndactyly. varf. de. f. [Qr. [Qr. acer == acru. f. / acrinia. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. f. cu transmitere probabil autozomal dominanta. / acrocephalosyndactylie. akron = e. a = priv. ammoaiakon = sore.. s. s.. ACROMASTITA. Boala grava. s. f. tip V (v. a. tip . sindrom Waardenburg). s.^ft'emitate. astenie. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. boala Apert-Crouzon). cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. m... f. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In .} Sare sau ester al addului acrilic. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. / acrodolichomelie.. f. s. pathica / acrodermatitis enteropathica. *boala Thiemann. Alaturi de acesta se disting. denumita si sindrom sau boala Apert.^re.). \Qr. osteon = os. akron = e. continua Hallopeau (v. a . / acroerythro-sis. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). ACRINIE. aisthesis = se-mafie. f. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. [Cjr.: 1) A. varf. Au fost descrise trei tipuri de a. varf. a. f. -oza} Sin. s. / acrinie. tip II (v.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. {Cjr.. daktylos = deget. ACROCIANOZA. [a plassein = a forma.rie. [Cfr. [C. s. f.] 139 . f. / acrodynia. s. kephale = cap. / acrodynie.pre.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). asphyxia = oprire a puCsuiui. s. mastos = sdn. frecvent mortala. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). de.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. V. s. akron 1 = e?(tre. akron = e^tre-mitate. / acrokeratose. s. erythros = rofu.priv. s. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. / acro(a)esthesia. odyne = durere. f. boala Hallopeau). adj. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. [(^r. [Cyf. / acrophobie. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. varf. / acrodysostosis. a regiunii occipitale. s.} Coloratie rosie a extremitatilor. s. f. s. s..} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. / acroderma-titis. s. eritematopapuloasa infantila (v.ttiitate. frioa de locuri situate la_ Inaltime. f. [Qr.. manifestata prin 'acrocianoza. cu aplatizarea laterala a capu-lui. a. / acrodysplasia. sindrom Pfeiffer). s. f. acer = acm. hiper-telorism. a. s. s.: *boala Brailsford. / acromastite. a. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. f.1 sau sindrom Noack. 3) A.} Durere la nivelul unei extremitati. 2) Durere la nivelul extremitatilor. mamdit.^tre. keras. ACROESTEZIE. f. [Lat. virus neurotrop. ACROMATOPSIE. In prezent consi-derala a. s.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. dys = greu. tip II sau sindrom Carpenter (v.. varf. / acroc6phalopolysyndactylie.: sindrom Bazex ^v.. A. tip III sau sindrom Sakati. Descrisa si ca boala: a. [Qr.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. sphyzein = a puCsa.).frw. T.] Afectiune a copilului si adolescentului. adj.). / acrocyanosis. s. intoxicatie cu mercur. / acrophobia. kephale = cap. tip IV (v. infantila (v. a . f.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.. Termen vag si desuet. ACROKERATOZA. kyanos = a£C>astru. akron = €J(tremitate. si acrocefalosindactilie. / achromatopsie. varf.. / acrylate.. 2) A. / acroerythrose. 'sindromul Langer-Giedion. -atos = culoare. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. s. ACROMAT. tip 1. / achromate. hipoplazie a maxilarului superior.: boala Feer. opsis = vedere. / acromastitis. denumiti si rezine acrilice. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). gr. m. / acrodolichomely. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. dificii. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. keratos = corn. syn = tmpreund. melos = e^trenitate. Sin. s. f. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. gr. kephale = cap. -oza. s. de. s. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud.re. ACRODISPLAZIE. dificii. memBru. Se vindeca fara se-chele. cu transmitere autozomal dominanta.

} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. n. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. fotodermatoza. ACROPAHIDERMIE. s. impulsiv si violent. [Qr. / acromegalie. a. megas. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. s. aktis. / acromicria. s. / peripheral vascular disease. s. \Wbrw. / actine. s. s. \Qr. da actomiozina. f. la thermos = ca[d. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. s. fracturi spontane. *inos = raza. [Lot. atat etimo-logic. [Qr. de obicei..?(tre. denumita boala Thevenard. poate. f. este eel mai frecvent partiala.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. dromos = c-wsa. reprezinta. ozd. syndrome = drum mpre. f.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X.una. / acromelic. akron = e. s. / acrosome. fr. / actinology. Sin. adj. akron = u^tremitatv. / achromasia. r. f. [^r. f. f. lysis = distrugere. pakhys = gross dermu. f. f. fie ca survin In cursul unor boli diverse. akron = e^tre. fi tradus. m. drum. se-nsifiiiitate. vanat'i therme = cdiduril. ACROMEGALIE.^tremttate. melos = mem6m. adj. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. A. Clinic.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. cu evolutie catre amputatii spontane.. Daca este nocturna. Insotita de durere.] Extre-mitate a spinei omoplatului. akron = e\tremitate. partial cu *acropatie. u. s. engL: Adreno-Cortic.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. legata de motive ascunse In *sub-constient. aktis... A. ACROSINDROM. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. [Qr.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. / acroparesthalgie. ACT RATAT / act manque / faulty act. s.). A.\ Sindrom *s(ne mater/a. / acrosome.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. soma. ACROOSTEOLIZA.] Denumeste un comportament brusc. / actin. de mana si gambe Inghetate. s. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. rater = a rata. Combinata cu "miozina. la femeie dupa 40 de ani. / acropathy. ACTINIC. -inos = roed.] Reactie In aparenta ilogica.] Constituent proteic al muschiului. s. albinism. prin care acesta se articuleaza cu clavicula.: acromazie. rezultand articulatia acromioclaviculara. / acroosteolyse. deci la adult. cutis c pide. [Qr. para = din-wlo de.} Sin. f.te. survine pe neasteptate. s. ACROPARESTALGIE. existand sub doua forme: a. •inos = raza.: sindrom Denny-Brown. / actinodermatitis. ACTH / ACTH / ACTH.priv. s. s. f. s.mitate. cat si pentru ca este sin. f. s. localizata la nivelul mainilor. derma. akron = o^tremitate. / achromasie s.. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. n. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. f. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. f. [Gjr.tatt. A. akron = e^tremitate. / acrosyndrome. A. •inos = razdi -ita.) V. ACROMICRIE. / acromion. si discromatopsie. / actinic.. endocrinol. f. aktis. NA: acro-mion. / acromion. s. fie ca acestea sunt aparent autonome. / acromegaly. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. / acropar(a)esthalgia. khroma. f.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. akron = eyre. A. -atos = piete. a . monomenca sau globulara G si a. f.re.. ^ ACROMAZIE. lepra sau alcoolismul. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. s. o. concurs. dar In general favorabila. ACROPAHIE. mikros = mic. s. m. / acropachyderma. ACROZOM. In boli ca diabetui. V. akron = e?(tremitate. ACTINOLOGIE. sensifittitate. Termenul de a. akron = e. ACROPATIE. A. / acropachie. -atos = pide. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. s. -inos = raza. \Cjr. In general. logos = ftUitfil. const. [C/r. prin trecerea ia act. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. negru si nuan-tele intermediare.] 1) Studiul energiei radiante. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. / acropachyderinie. / acroosteoly-sis.mi. [Qr. s. vdrf. s. [Qr. aktis. / acromelique. adj. este relativ impropriu. / acroparesthesia..^tremitate. si boala Bureau-Barriere. A. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). se observa 'indeosebi m *acromegalie. \Cjr. s. actum. f. f. . dener-vatia periferica si microtraumatismele. [Cjr. f. para = dincoio d&i [dngcl. ACTINITA. m. aisthesis = smzapie. ACROPARESTEZIE... s. akron = e. s.. akron = e^tremitate. [^r. -atos = Corp. s. aisthesis = senzatie.. a fost identificata si In *citoschelet. Indeosebi la nivelul falangelor si. omos = umdr. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. / acromicrie. care apare la sexul feminin.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). [Cfr. osteoliz8). aceasta duce la *gigantism. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. / actinologie. Sin. si tab. sau secundar. I acropoikilothermy. pathos = boaia. s. ACTING OUT. [Qr. vdrf. ACROMELIC. de la lyein = a distruge.] Sin.ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. / acropathie. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. -atos = cutowe. s. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. poikilos = fdu-nt. [<^r. ds. / acroparesthesie. V. pakhys = yos. akron = e.. / actinodermatose. actinocutitis. a. ACROPOIKILOTERMIE. / acropachy. este Indeosebi de natura hormonala. metabolice (diabet.: acromatopsie (v. f. f. f. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". osteon = os. -atos = culoare. algos = dwc. / actinite. aprof(tMatw. [AngUcism core. \Cfr.mita. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. akron = e. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia.^tremitate. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare.?(tremitate. s. f. ACROMION. de ia syn = impreuna. f. ACTINODERMATOZA. \Cjr. tat. superior sau inferior.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. vdrf.. si lucita. f. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. polimenca sau filainentoasa F. f. iAngd. f. khroma. / actinique. aktis. V.: albinism (v. / acropoikilothermie.). A. s. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. s. hiperfosforemie). vdrf.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru..] Abrev. hipercalciurie.\ *Parestezie a extremitatilor.} *Parestezie a extremitatilor. a -priv.. m. / actinic dermatitis. adj. vdrf. f. [C/r. s. vdrf. ACTINA. mai rar pe cele ale membrelor superioare.

-inos = razd. / actinometry. activitas.). mykes. mediaza procesul de *activare. s. activus = cart acfioneaza. Israeli. -inos = razd. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae.d.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. de ia agere = a actiwa. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. Streptomyces). therapeia = tratament. / actinomycosis. ultraviolete si infrarosii. foarte diverse: 1) a. / actinoreticulose. metron = masurd. ACTINOMICINA. Dupa acest contact. nen/oasa superioara (a. A. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. s. s. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie.r. Indeosebi de cele gonadotrope. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. de ia rete. secretate de celulele antehipo-fizare. A. Sin. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. inos = razd. bovis. / actinomycose. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. adj. f. [at. pulmonara (rara) si abdominala. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. / actinometrie. -oza . V. -ozo.. cu tot efectui toxic. C. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor).] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. limfodtelor B si T.dinamic-pozitiva). ia. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. si fototerapie. s. -ina. s. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. f. f. complement. 2) In fiziologie. aktis. s. m. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. aktis. A. unei surse radioactive. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. -inos = razd. / active. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. [Qr. Ca urmare a acestui contact. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v.: boala Rivalta. Ex. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. optica.). 3) a. mykes. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. In mod particular. -ive. cu sau fara transformare chimica. / actograph. [£fr. / activins. de. ACTINOMICOM. / activation. aktis. *saprofit al cavitatilor naturale. myketos = dupercd. / activator. aktis. n. / actinomycome. \Cjr. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. s. adj. Ex.). de la agere = a acfwiM. f. f. anti-epidemica. s. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. f.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. f. cuprind doua specii: A. mykes. activus = care actioneazd. \Cjr. myketos = dupercd. s. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). myketos = dupercd. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). dim. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. la nivelul acestora din urma.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. / Actinomycetes. ACTINOTERAPIE. [Lat. / actinomycoma. ACTIVARE. prezente In sange. Actinomycetaceae (v. / activateur. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. / actographe. myketos = dupercd. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. 5) Intr-un sens mai larg. pt. 4) Efident. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina.. / activity. f. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. In cantitate mica. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. f. a punt in. mykes. 2) Sin. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. ultraviolete si infrarosii. actus = msfcare. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. ACTINOMICOZA. aktis. s. [Lat. adj. activus = care actioneaza. producerea enzimelor de degradare. anaerobe. 4) a. vizibile cu ochiul liber. s. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. s. ACTIVINE. [Lat. -inn . poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. ACTINOMICETE.: molecula activate sau a. galbene de 'miceliu fragmentat. s. n. aktis. V. C etc. aktis. s.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. moleculara). s. de [a agere = a actiona. devin functio-nale. agent al actinomicozei bovine. care abcedeaza In puncte multiple.: carbuncle a. ACTINOMETRIE.dinamic-negativa. s. / actinothera-py. m. -inos = razd. / actinotherapie. f. fi agere . -omo.j Infectie cronica produsa de Actinomyces.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. Exista mai multe forme (A. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. / actinomycin. myketos = dupercd. ACTOGRAF.a actiwa. Tmpotriva fortei gravitatiei . f. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation.: *a. [Lat. m. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. Ex.. f. f. [Lat.] (Substanta) care. s. care poate provoca la om *actinomicoza. f. •inos = razd. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. {Gjr. mykes. \Lat. ACTIVITATE. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. Ex. pi. 1. -is = refea. A. 141 . ACTIV. Se disting trei a. s. s.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. / Actinomycetales. latent pana In momentui a. / activation. [Qr. care va stimula.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. pe tegumentele expuse la soare.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. la nivelul gonadelor. activus = care. mifcare. / actif. B. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. ACTIVATOR. -inos = raza. / activity s. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. / activines. [Qr.: activat (ca rezultat al *activarii). c. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul.: A. myketos = ciuperca. s. actwneaza. referitor la un medicament. f. reticulum. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. musculara (In directia gravitatiei . s. s. pi. aktis. 6) a. f.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. n. Puroiul contine granule mid. f. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). Mycobacterium). s. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. si A. / actinic reticuloid. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. \C. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. I actmomycine. 5) a. mykes. -inos = razd. 7) A. frecvent m cadrul *actinomicozei. etajelor superioare ale sistemului nervos). aktis.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. -inos = raz. pi./ di la agere = a actiona. 2) a. -trice. IgD). bioelectrica a unei celule.. ACTINORETICULOZA. A. adj. Indeosebi. cea mai cunoscuta fiind a.

efectui puternic. -onis = acfiune. f. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). dupa D. / acupuncture.: ameloblastom (v. [fr. bacteriostatic. Ex. ACTIUNE.} 1) Care se raporteaza la sunete. nerv a.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. blastos = ge-rmen. ADAPTARE. / acuite. s. muta-gena . Danielopolu. boli ale urechii interne ("otoscleroza. f. a. / acoumetrie.a potrivi. adj. accoutumance = o6ifnuintil. n.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. f. In tubii colectori renali exista patru a. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. Acest surplus caloric mascara a. smalt. acutus = ascufit. adamas. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. / acute. s. prin selectie naturala. ACUITATE. de. de.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. intensa. / acupuncture. acutus = ascufit. [Cjr. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. -MO. catalizator. d. f. / adamantoblast. d. 10) a. f. poros = par. 11) a. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. adj. se numeste si a. a. [Cfr.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. la lumina . bacteriostatica.).priv. pasaj. Cateva tipuri de a. / acquired tolerance. ACTOMIOZINA. Astfel. s. de fenomenele de a. din [at. s. ACUPUNCTURA. -omo. f. multiple: 1) a. [Cfr. s.: cronic.a unui medicament asupra structurilor vii. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. A. / adamantinoma..). graphein = a scru. renotrofica . la mtuneric . mutatia genei a. s. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. ca ureea.. / aquaporines. f. mutatie.). prin cresterea ventilatiei pulmonare.. f. s. (din unele boli cronice). ACUT. -inos = razd. In general. alcatuite din sase domenii transmembranare. ADAMANTOBLAST. masei . Ex. medica-mente (ca aspirina si chinina). Cauze posibile: 'cerumen. catalitica. a unei structuri sau functii. vizuala. bacteri-cid. s. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. cumulativa . sufistanfa dwa. / adaptation. dinamica specifics a alimentelor (v.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. / adactylie. ACUFENA. tactila. f. utilizat ca sin. / action. Astfel. [Cjr.. akouein = a auz. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. s. s. akouein = a auzi. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. de *diabetul insipid. traumatisme ale urechii medii. ACUTUMANTA. sunt interpretate diferit. aigue.} Frantuzism nerecomandat.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. / acouphene.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. / tinnitus. Un caz tipic Tl reprezinta a. 12) a. -antos = diamant. / accoutumance. s. ACUMETRIE. [Lat. / actomyosin. actio. ecus = ac.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. In acest caz. \Cjr. 2) 0 durere vie. [Lat. / aquaporins. 8) a. 9) a. / action. [J~r. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. se exercita indirect. adactylism. 7) a. / actomyosine.: camp a. crescand metabolismul bazal. Ex. s. (tens = ofiwi. sau al unor molecule cu proprietati specifice. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. ereditara. adap-tare . adactyly. consuetude. b) a. T. metroii = mOsuril. [Lot.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. exercitata de catre unele metale. opsonine.). [Cfr. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. s. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. myos = muschi. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. pentru orientali.. pi.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. bacteridda.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. In cadrul unei populatii date. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. / adaptation.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. a. s. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. ACVAPORINE. 2) a. v. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. d. din (at. cu . m. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. efectele a. / adamantoblaste. actiunea a.a. Sin. a . v. scotop/ca. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. {Lat. la pungere = a mfepa. v. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. auditiva. / adactylia. adesea toxic. 14) a.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. v. (it ia akouein = a auzi.} Absenta congenitala a degetelor.: zgomot auricular. phainein = a pdrea. adj. v. s. acuite. s. mys. s. / aigu. s. al ultimei doze dintr-un medicament. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. / acuity. n. Ex.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. In practica. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. [Lilt.} Sin. / acoustics. f. famnacodinamica . 13) a. ADAMANTINOM.: ameloblast (v. [Cjr. / acoumetry. f. ACUSTICA. f. daktylos = deget. s.] Sin. conduct.: a. f. 5) a.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. depinde de claritatea focalizarii retiniene. f. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. punctura = mfe-pcHurO.. gr. s. In raport cu una surda.. adj.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. 3) a. Rezulta ca a. -antos = d'iamant. f.a. A. s. opso-nica. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. s. s. adamas. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. nespedfica . su6stanf:a dura. In pre-zent. Alte exemple de a. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. 6) a. ochiului: a) a. f. v. smalt. m.: unde a. nidodata ereditare. A. s. *sindrom Meniere). prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. sau acutus = ascufit. / acoustique. deci. Ex. f. este de 30% pentru proteine.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. In timp ce pentru occidental!. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). s. termenul a. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. akoustos = auz. s. s. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. Efectele a. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. 4) a. la agere = a actiona. Ex. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. / adamantinome. aqua = apa. m. f. -inn. f.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive.i. aceasta a. ADACTILIE. Ant. s. pi. din otel sau din metale pretioase. f. cu toleranta (v. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. de inhibare a germenilor. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. s. a. oligodinamica. aktis. desemneaza supravietuirea.

.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. / adenoiditis. s.. -os = gianda. \Gr. / adenofibrome. sebaceu. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. megalos = mare. NA: adenohypophysis.. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. prostatic.\ 1) *Ablatia unei glande. s. cu evolutie lenta. ADENOPATIE. ADENOLIPOMATOZA. adj. / adenogram. [Qr. / adenoblaste. In mod autonom. ADENOMEGALIE. f. -os = gianda. / adenoid. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. a/tor organe de simf: auditiva. hipofiza. [Qr..)..: adenocarcinom (v. gustativa.. / adenectomy. Ex. / adaptateur. sin. eidos = formd. Sin : epiteliom coloid (v. f. s. de. / ad6noidisme. -os = gianda. s. aden.j Sin. n.: fibroadenom (v. f. aden. fibrilatie auriculara. [Lot. ia karki-nos = roc. Jipos ^ grclsime. s. eidos = forma. f. abandonata. f. a aaapta. -oma. a. megas. s. m. ektome = uy-izie.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex.: boala Plummer.stins functional". de ia ad = spre. aden. / ad6nine. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. / adenomyome s. s. physis = creftere. fibra = _fi6ra. adj. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. t. -os = gCandaf eidos = forma. 6-Aminopurina. hepatom. este legata de o mole-cula de monozaharid. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. {Cjr. care o pot stimula (G. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G..] V. / adenopathy {Cjr. f. ia aptas = apt. f. f. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. 1) Denumire veche. de. s. / adductor. s. -os = gCanda. oma. [Qr. aden. / adducteur. sunt palpabili ganglionii inghinali.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. s. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). adducere = a duce spre. m.). n. aden. {Cjr.). aden. blastos = ge-rmsn. / adenohypophysis. Ex. {Cfr. adj. m. / adenoid. / adduction.! -ita. s. ADDUCTOR. n.). ADENOCARCINOM. Ex. cancer. {Cjr. / adenoidite. / adenocarcinoma.: neoplazie endocriniana multipla (v. axilei si canalului inghinal. ADENOIDISM. aden = glanda. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului.). mys. poJip al mucoasei intestinale. n. s. n. aden. a purta. [Qr. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. \£fr. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. [Qr. s. ektome = w(cizie. ADENOM. aden. s. aden. -os = gianda. s. ADENECTOMIE. s. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. f. uterus = uter} Sin. -os = gianda. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. asociata biomembranei. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. -oma. dwe.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. ADENOBLAST. adj. w/os. 2) Sin. [Cjr.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. hypo = su6. -os = gianda. s. Ex. ADENOMIOM. -os = gianda. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. m. a purta. adica fara stimularea de catre TSH. [Lot. -oma. / adenoidism. 2) A. s. s. -omn. adj. -ism. ADENOIDIAN. / adenine. f. ducere = a duce.). f. ADAPTATOR. m. ca raspuns la schimbarile mediului.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. aden. care au dimensiuni 143 . / adenectomie. Inchise In saua turceasca largita. n.. s. f. s. / adeno'ide. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). / adenomegaly. Ex. aden. Normal. -enne. eidos . celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. s. ADENOMECTOMIE. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian .: 1) a. f. s.).] (Muschi) care serveste la *adductie. / ad6noidectomie. / adenolipomatosis. 5) a. ADDUCTIE. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. / adenoma. mys. Sin. aden.. -oma. [Gjr. ADENOHIPOFIZA. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. s. -os = gianda. [a ad = spre. de.: adenoidectomie (v. s. s. f.: a. -os = gianda. ADP. 3) A. la phyein = a create.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. s. f. m. ADENOGRAMA. s. / adenoblast. [Cfr. -os = gianda. aden.forma.) sau frana (G.': "rezistenta la medicamente). 2) *epiteliom a. In mod normal. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. Enzima intracelulara. darui structura aminteste structura unei glande. \Gjr. s.. -os = gianda.} Extirpare a unui *adenom.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. / ad6nite. aden.] Sin. f. ADENITA. f. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. / adenomectomie. / adenomyoma. 3) A. aden. Sin. ADENOMATOZA. [Qr. {Cjr. bronsic.. s.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. / adenoidectomy. hipofizar. / adenomatosis. f. genetica . / ad6nolipomatose.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. normal sau patologic. myos = mufclu. dar si cu malignitate locala. V. s. s. ADENOFIBROM. f. aden. \Cfr. / adaptor. 2) a. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. s.: 'fades a. f. malign.. eidos = forma.: limfadenita (v. aden. / adenome. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. / adenoflbro-ma. / adenogramme.. ducere = a. adducere = a duce spre.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. ADENOIDITA.). tumori nodulare circumscrise. s.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. la nivelul ficatului. [at. f. aden. aden. s. uneori metastazeaza. [Gjr. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. / adeno'jdien.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. / adenitis.: "vegetatii a. s. / adenohypophyse. f. ADENINA. m. / adeno-mectomy. f. f. 4) a. ATP. adaptare = a potrivi. s.: 'epiteliom a. 4) A. s. In particular. -os = gianda. adj. ADENOID. f. -oza. m. s. / adduction. / adenomegalie. m.! pathos = fioata. [Lot. la aduiti. -os = gianda. -os = gianda. formand 'adenozina. -os = glanda.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. -oza. / ad6nocarcinome. / adenopathie. -os = giandcl. m. In a.] 1) Despre un tesut. m. -os = glanda:. s. Se observa. karkinoma.: endometrioza (v. gramma = Inscriere. myos = mufcfii. lot. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. alveolar.. ektome = e^cizie.. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. s. In toti acesti compusi. fenotipica . / adenomatose. 2) In prezent: a. de.

f. este mai mare decat cea de coeziune. f. / adiastole. endocardita fibroplastica. / adiadocokinesia. din oCandezd plaken = a carpi. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. n. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. pla-quette. s. [Lat. m. haerere = a fi priiv). s.cce. ADINAMIE. / adiadocokinezie. -omo. adeps. n. [^r.da.: a. f. este prezenta In nu-meroase boli infectioase.). detectate prin tuseu rectal. ADENOVIROZA. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. haerere = a fi prins).] Sin. . mai nou. ADIADOCOKINEZIE. -os = gianda.. Caracterizeaza unele boli (ex. unele cardiomiopatii. cu fixarea la o idee sau un sentiment. A. p. f. D-riboza. medic american. ADIASTOLIE. Boala ereditara de tip autozomal dominant.: acid adenozintrifosforic (v. s. -ina).5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. aden. daca forta de a. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice.: semn Virchow-Troisier (v. -arum = amigdaie. A. / adenovirus. [Cjr. tonsillae. apoi ia 'Seriin. Sin. / adipolyse. V. si agregare a plachetelor. [Lat. kinesis = mifcare. 2) A. In general. Sin. amiloidoza.•priv. s. / adipocyte. / adhesion. grave-wax. / adhesines. adiadocokinesis. / adipogenese. A. a . / adenosine. maligne creste cu varsta. f. adeps. [at. [Qr. AMP.: AMP ciclic (v. s. 2) *Limfadenita. f. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. -oza . / adenovirus.bwg. genesis = prodttcere. -os = giandd.: pompa de sodiu (v. sorx. ADERENTA. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. / adenotonsillectomy. -dipis = grasime. s. 1858-1940.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. aden. s. bolnavului de *epilepsie. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. procese de malignizare. s.: comisura cenusie. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. traheobronsite febrile. m. ADIPOCEARA. la unele specii. Sin. pot fi congenitale sau cicatriceale. ADEZINE. / adenotonsillectomie. f. s. = aCipire. f. f. n. s.). AMP ciclic. s.ADENOPATIE A Intre 0. maligne. / adhesins. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. / adenovirosis [Cfr. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. pi. /adherence. s. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. pi. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. ca si fenomene mio-tonice. / adipocyte. hemocromatoza. [Cjr. Sin. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. / adhesion. Ex. f. / adenosine. s. In consednta. -os •= glaniici. In afara pneumoniei copilului. gr. s. virus = venin. f. intervine In *hemostaza fizio-logica. s. V.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. adhaesio. ADIPOLIZA. a petici.priv. s. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. Sin. dynamis = forta. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). haerere = a fi prins). V.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. / adherence. ADENOTONSILECTOMIE. ADIPOGENEZA. Intarzie descompunerea cadavrului.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. f. diadokhos = care su. s. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. profesor [a 'Wwtz. Sin. o .: adezivitate. [Lot. metabolice sau de cauze necunoscute. f. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. -dipis = grasime. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. s.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. adenoidite.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. / adipogenesis. ektome = e^cizie. Sin. [at. / adenosarcome. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. s. gr. anatomopatoiog gennan. boala Westphal). f.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. s.. cera = ceara. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. toate aces-te afectiuni sunt benigne. procentui unei a. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide.: lipogeneza (v. ADEZIUNE. -dipis = grasime. m. termo-reglare. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. A. imunologice.: lipoliza. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. sin. fr.: adezivitate plachetara (v. aden. se con-sidera ca ar induce. haerere = a fi prins. -onis = aivpm. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre.).5 si 2 cm. bronhopneumopatii. otrava. [Lat. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. adeps. 1821-1902.). aden. / lipolysis. s. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. lichidul uda vasul. f. cu debut In copilarie.plachetara (v. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. f.] Substanta de culoare gri-albicioasa. s. / adenosarcoma. otrava. s. / adipocire. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. 0 serie de a. A. ADENOZINA.. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. s. plachetara. / adipocere. f. [Lat. / adiastolie. -os = giandd. avand maximum de intensitate In 30 de minute. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. A. / adenovirose. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . sarkos = came. ADENOVIRUS.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. s. ATP.). s. / adynamia.). f..} Boala determinata de un *adenovirus. f.topire" a (esutului adipos. In absenta oxigenului. constand In prezenta a. adenite mezenterice. ADENOSARCOM. [Lat.). Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare. adhaesus. comisura mijiocie.: imunoaderenta (v.5'-monophosphate. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. \Lat.: sindrom Gamstorp.] Disparitia *diadocokineziei.). A.: adeziune plachetara. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. s. Nu apar tulburari senzitive. f. gr. atafat (ad = spre. f. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. s. de ia adhaerere = a fi. s. s. ADIPOCIT. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. f. ADENOZIN 3'. keratoconjunctivite epidemice. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. f.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. virus = venin. de ia kinein = a misca. a . [Cfr. Sin.. adhaesus = aiipire. / adynamie. diastole = diiatare. de ia gennan ^ a produce} Sin. f.priv. [t^T. [at. Sin. ADP.

statikos = care oprefte. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. s. hipofizara. partic. Sin. de obicei prin efecte paleative. [fules Freund.: boala Dercum. din tesuturi. tuberosa simplex. 2) A. ds. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. de la istanai = a pCasa. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. / adipsie. dar nu contine micobacterii. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). benigna a tesutului adipos mamar.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. consednta insuficientei pituitare. f. Indeosebi a conservantilor. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. care sunt prezenti In *ADN 145 .degenerescenta grasa a hepatodtelor. neurolipomatoza. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. / adipose. este reglata prin dispozitii legale. [Lat. [Wbrw. AOIPSIE. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). f. / adipomastie. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. / adjuvant. [Lot. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice.priv. / adipostat. Mai frecventa la femeie. adeps. / adiposis. Localizare: la 'eucariote. adders = a adiiuga. ADN / ADN / DNA. m. so.). tie.. f. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. Alteori. s. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. s. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. s. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare.. eel mai frecvent. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. Cel mai raspandit este a. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. f.] Hipertrofie difuza. adeps. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. s. -e. / adipsia. -dipis = grasimt. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. adj. / adjuvant. d. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. Uneori termenul este utilizat ca sin. pentru fadlitarea conservarii. se numesc dezoxiribonudeotide. / adipomastia.] V. la animale de experienta. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. ADIPOZITATE. printre care: 1) a. f. continand micobacterii (ex. m. s. f. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. origine maghiara. participiul trecut de. ADJUVANT. utiiizata. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. adeps. adjuvant. -dipis = grasime. La normali. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. asemanator cu eel al procariotelor. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. determina continutui informational. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. -dipis = grasime. In-tervenind In bilantui energetic. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. In general In cantitati mid. alimentarius = aCimentar. proprietate denumita complementaritate. [Lat. f. ADIPOZA. adj. A. incomplet este identic cu forma completa. al carui scop este de a completa tratamentui specific. s. Totodata. [Lat. In acest caz. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. mastos = son. f. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. cu *adipoza. A. asemanatoare cu adiposis dolorosa. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. f. 3) Referitor la un tratament de Insotire. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. -dipis = grasime.. cu *adipozitate. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. s.. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. 1890-1960. sunt. n. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE.. adiuvans. complet Freund. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. Unitatile constitutive ale ADN. Utilizarea aditivilor. fiacterwiog american dt. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. gr. a. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive.: bacili Koch) omorate si deshidratate. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C).In jurul bazinului. repliat de numeroase ori In centrul celulei. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN.. a . Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. adica secventa. iar insulina apare ca factor reglator. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. s. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. deci. [Lat. Crick si Wilkins. lipsita de 'introni. ADIPOSTAT. se deosebesc mai multe forme.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. 2) a. cerebrala. s. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. suspendate In faza uleioasa. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. se disting: 1) A. -oza. 2) adiposis dolorosa (v. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. s.1 a face. n. din generatie In gene-ratie. administrat concomitent cu un antigen. f. [Lot. / adipsine.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. mameCa. gr. de tip android . 4) a. -ina. cardiaca .] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. s.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. adeps. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. A. / adiposity. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. ADN care formeaza o molecula circulara. adeps. / adiposity s. s. [Lat. care este un polinudeotid. fina. / adipsin. / lipostat.. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. intre divi-ziuni. ADIPSINA. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. hepatica . addition. 2) Care are proprietati de a. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. 3) a. [Qr.In jurul centurii scapulare. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. de tip ginoid . a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. la.

is = riniclii. ren. iar a. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. nd = aproape. cea mai cunoscuta fiind ADN p. eidos = formd. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. f. pi. sunt de ordin psihologic. pi... / adrenergie. Var. dys = gre.). necesara lucrului muscular. In prezent. / adrenaline. [Lot. excesul de ADN m. ADN s. adj. gr. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. s. / adrenocorticotropin. s. iAngd. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. din sistemul nervos simpatic. [[at. ADRENOLEUCODISTROFIE. f. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. f. [[at. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. si ADN metilare. nutrifie.. de. rasa si conditii geografice. cortex. / adrenergic.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN.. ndo/escere = o create. r«n. s. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. pi. de asemenea. -is = nmchi.. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. Pe de alta parte. adj. Marcata de transformari corporate si psihologice. s. ad = aproape de. ADRENOCORTICAL. Ca urmare. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. s.. ergein = a [ucra. s. / adrenocorticosteroids. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. -ale. m. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. -ina.: corticosteroizi (v. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. din punct de ve-dere medical prezentand interes. P-ADRENERGIC. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. se Incheie la varsta de 25 de ani. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. m. ia-tigd. -is = rinufii.). m relief. cat si la diferite tipuri celulare. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. atat la celulele embrionare.] Sin. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. a. Foarte probabil. cortex. -aux. mediu socio-economic. s. La nivelul sinapselor. A. / adolescence.ADN E genomic. Sin. cortex. cu rol In *sindromul general de adaptare. [Lat. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea.. [Lat. leiikos = aK>.). Ill.. adj. In plus.: ADN himera. V. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. / adrenoleukodystrophy. si tab. molecule care actioneaza selectiv pe p. Sin.-receptori (bronsici. Moleculele de ADN r. ADRENERGIC. Ca urmare. langd. plamanilor si muschilor scheletici. s. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. gr.: ADNc.. ren. s. f. / adrenal.rinicfii. Exista trei ADN polimeraze (I. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. a.: corticotrofina (v. ad = aproape de. -icis = swartO. f.u. / adreno-leuco-dystrophie. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA.] Care se refera la glandele suprarenale. -is = rinicfii. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. a-ADRENERGIC. -aux. se comporta ca un neurotransmitator. se. ADN avand o configuratie de superhelix. din miometru) si receptorii p. -is = rime/it. dupa o *clonare prealabila. ADRENOCORTICOTROFINA. / adr6nergique. ADN recombine / recombinant DNA. Cele mai importante transformari In a. ren. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. provoaca cresterea presiunii arteriale. de. Varsta de aparitie si durata a. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. s. ad = aproape. -is = rinicfii.). sj ADN metiltransferaza. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. ADRENOCORTIC0IZI.: cortico-steroizi (v. m. s. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. accele-reaza ritmul cardiac. gr. i&ngCi. DCI. Uneori. dupa diferentierea celulelor. s. si varsta adulta. / adrenal. Abrev. [&ngd. adj. trophe = tira-nd. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. de. difial. ( adrenocorticoids. s. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA.] Sin. ad •= aproape de. ad = aproape de. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. V.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. m. f. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. a. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. eidos = formd} Sin. -ids = sconrta. -inn .).). ADRENALINA. pentru alfa-adrenergic (v. / adrenocorticoTdes. f. puberty. / adrenaline. n. const. A. f. ren. [lat. a. -ids = swar^a. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. epinefrina. pentru beta-adrenergic (v. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. m. ren. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. adj. ar putea bloca gene vitale pentru celule. -is . s.] Care se refera la *cortico-suprarenala. f. III). endocrinol. Var. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. ADOLESCENTA. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. / adrenergy. de. implicata In replicarea ADN la eucariote. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. ADRENAL. prin secventarea ADN. ren. / adreno-corticosteroides. . cardiaci. II. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. -is = rime/it. f. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. ad = aproape. adrenocortical. idngd. este un hormon de *stres. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. variaza In functie de sex. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. ADRENERGIE. / adrenocortical. -ids = scoartd. vasculari. -is -rinifHi. ADRENOCORTICOSTEROIZI. gr.. idnga. s. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. ad = aproape. pi. adj. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. V. iangdi ren. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. ren. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. stereos = solid. ad = aproape. cortex. / adrenocorticotrophine. [dnga. [[at. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. pe care o continua. gr. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation.: ADN hi-brid (v. [[at. s. -ale. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. / adolescence.. tro- . de. [Lat. [(at.

Sin. bronsite. s. f. a -priv. 2) Substanta respectiva. s. s. f. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. AFAGIE. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. s. -eris. f. AER..] Prezenta de aer (gaze) In stomac.: volum rezidual (v. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer.: volum expirator de rezerva (v. -eris. / aphasia. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. f. -eris. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. / adsorbant. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. / aerocolia. ad = spre. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. / adressins. naturali exista In atmosfera.: volum inspirator de rezerva (v. s.1 eritrocitara si promoveaza. f. Se disting a. m. s. s. [Lot. [Cjr. In prezenta calciului. [Qr. / aerobic. / adsorption. f. face parte din banda 4. s. phagein = a mdnca. gr.. a unei substante (molecule. s. / adsorbate. artificiali obtinuti prin diferite metode. ren. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. sorbere = a 6ea. aer. s. senzoriala si -a. / aerophagie. sorbere = a suge. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. / aerophobia. -os = aer. gr. scrisului sau semnelor.: volum curent (v. gr. / aerophobie.] 1) Fixare. -is . Ex. idngit.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. f. bios = fiatd.. Ulterior. ADSORBTIE. [Lat. gaster. t. aer. a. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. [Cjr. [Lat. aer. emfizem). s. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. se disting doua forme majore: *a. gr. s. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. -os = aer. [a lyein = a distruge. se asodaza semne cerebrale variate. AEROSOL.] Substanta care se adsoarbe. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. cu flagel polar. termenul a. In care a. -eris. gr. f. alcatuita din doua subuni-tati. Forma usoara a *a. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. AFAKIE. gr. [Lat. ADSORBANT. AEROTONOMETRU. f.rinicfii. / adsorption. s. cat si cea motorie ale cre. privus = Kpsit de. ad = aproape de. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). V. aer. asi-metrice. motone. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. Lipsa cristalinului. gr. A. aer. / aerogastria. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. f. mai mult sau mai putin accentuata. Wernicke. s. s. / aerophagia. / aphagia. hydrophila si A. A. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. afazie. / air. a 6ea. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. aer. Spedile A. NA: tunica adventitia. s. pi. gr. nutrifie. m. / adventice. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. -os = aer. s. AEROFOBIE. -os = aer. l&nga. adj. AEROB. s. a aspira. gr. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. tonos = ten-siune. aer. adrenergic blocking agent. / adrenolytic. / adrenoprive. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. / adducin. de. gr. [lat. 1864). •eris. / aerotonometer. Clinic.). ADRENOPRIV. 147 . / adressines. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. [Lat. ADSORBAT. gr. si adsorbat. -os = aer. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. / aphakie. gr. AER CURENT / air courant / tidal air. / air. adj.priv. cu evolutie intermitenta (astenie.). aerocoly. tulburari de com-portament. de obicei inconstienta. / aerosol. / adrenolytique.. f. -eris. [dngd. s. \Lat. ADVENTICE.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. s. / aphakia. s. adj. ioni. gr. adj. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. / adducine. / aerosol therapy. Sin. f. aer. aer. aer. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. phagein = a mdnca. / aphasie. posttraumatica sau congenitala. s. a Ijea. aer. *corzi vocale). / aerotonometre. cidventicms = care se. [Lat. pi. s. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. limitata la uitarea. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. s. f. [Lat. AEROCOLIE. / adrenoprival. beta-blocant. s. m.. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. s. lytikos = care distruge. f. / aerosol. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. s. de regula reversibila. f. s.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. si adsorbant. -os = aer. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. gr. aerosolterapie. ?i alfablocant. A.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. aer. aer. adj. aer.^rului. V. / aerobe.). gastros = stomac. s. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). f. f. ADRENOLITIC.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. Intr-o formulare generala. f. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. Metoda curenta pentru obtinerea a. m. pha-sis = cuvant. depinzand de acesta. ce provoaca uneori disten-sia organului. f. f. / adsorbent. a .. ADUCINA. / aerosoltherapie. Boala este ereditara. s. sensul termenului a fost extins considerabil. -os = aer. n. [Lat. ADRESINE.] Care se opune actiunii *adrenalinei.. s.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. m. paralizii. [enti[d. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. n. adj. a . m. a substantivelor. de 102 kDa si P de 97 kDa. aphaquie. ren. [Lat. / aerogastrie.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. formarea complexelor *spectrina-*actina. Printre diferitele tipuri de a. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). ded a prindpalutui factor al *acomodarii.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. aer. A. AEROGASTRIE. metron = masura. m.priv. ad = spre. s. cu M. A. [Lat. adj. AFAZIE AEROPAGIE. adaugd deasupra. -is = rinicili. f. f. n. f. / aphagie. [Lat.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. zwrfiire. sorbere = a suge. aer. gr. [Lot. s. AEROSOLTERAPIE. / adsorbate. AFAZIE. ad = aproape de. V. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. s. Sin. adj. -eris. naturali ai a.). Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). tid = aproape de. mobili. a unei cantitati excesive de aer.] Deglutitia. Sin. sobria sunt patogene oportuniste la om. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. -ens. cu dis-tensie abdominala consecutiva. phakos = iinte. gr. / adventitia. / aerocolie. V.] Initial (Trousseau. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica.

AFERENT.: eferent. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta.cere = a afecta. Ex.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia.vd. f. (uii's = stare. *disfunc-tie. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). A. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. s. affectus = stare de spirit. primar. *leziune. f. In cadrul *a.: afaae de conductie. Inaintea altei substante.. tristete. newolog fi. Wernicke cu *a. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. [Lot. s.: conexi-une inversa (v. / aflatoxin. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. a s(a6i. [a afficere = a afecta. AFECTIVITATE. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. / afebrile. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii.de [a Afipergillus flavus. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. a s[d6i. vec-inatate. A. \Cjr. m.} A.ge. s. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. / aphemia. n. 18481905. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. affectus = stare de spirit. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. completa sau partiala. f. la Intam-plare. -alos = sange. s. astenic. / affinity. [Car/ Wernicke. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. de la ad = spre. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia.\ Pierdere a vodi. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. *agrafie). / afibrinogen6mie. Sin.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. 148 AFONIE AFEBRIL. caracterizata prin anxietate. [Lat. A. A. s. Sin. de la loxan = sageatd. AFEMIE. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . profesor la 'Seriin..a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. fehris = fedra. afectiune. f. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. gust sau miros.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. In care cuvintele sunt rostite fluent. *sindrom. uffectio. locala). f. AFECT.erc = a afecta.priv. Ant. A. verbal sau In scris.priv. In care pacientui. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. prietenie. {Lat. adj. cu afectarea moderata. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie).priv. haima. de.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. de [a finis = iimitd. [Qr. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. / affection.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. o. AFECTIUNE. 2) Simpatie. ferre = a conduce.). manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. tuberculoza. vas a. antroyolog fi cfwwg franca. / afferent. m. s. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. exista rar 'in stare pura. a siabi} 1) Emotie intensa. inver-sus. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate.rman. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. Asocierea *a. de la affi. apyretic.. / affectivit6. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. A.. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. *boala. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp.: nerv a. de. a -priv. cu toate ca obiectui este recunoscut. / aphonia. ferrc = a conduce.). [Lat.. Varietate de a. Forma de *a. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. f. Sin. -ind. Secundar. scris (*agrafie sau a. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. B. adj.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . f. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. 3) A. f. sunete muzicale . B. A. de ex. phone = voce. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. sau a cuvintelor scrise (a. AFINITATE. f. adj. Wernicke. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. s. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. AFONIE. s. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. psifiiatm. afectare. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. s. s. emotii si pasiuni ale unei persoane. 2) A. 2) Comportare emotiva. / aflatoxine. Insotita de o tulburare a constiintei. affinitas. pheme = vor6ire. dar utilizate incorect. / affinite.a. gr. A. A.. Cuvintele sunt substituite unul cu altui.fibra. stare emotionala intensa. De asemenea. AFLATOXINA. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. -e. dragoste fata de cineva.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. -md: gr. a. desi gandeste normal. la affir. s. sen-nan = a produce. Broca.temperatura In jur de 37°C). A. m.: anal-trie (v. adj. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. deoarece acopera conceptele de *anomalie. s. sensibilitate. \Gjr. [Cjr. [Termen compvs: afia . este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. Semnificatia sa este destui de vaga. / affect. aferti.. / affect. [Lot.). [Paul Broca.: afazie Wernicke (v. / aphonie. f. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. W. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. f. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. s. fifferre = a aduce. f. facand abstractie de cauze. f. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). s. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). s. A. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. / aphemie. / afferent. s. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). Iat. boaia. / afibrinogen(a)emia. s. / affective faculty.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. afferre = a aduce. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. 18241880. f. A. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. A. audi-tiva. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. a . / affection. 'Pohniaf. surditate verbala. fihra .: apiretic. A. afecfiune. 4) A. fioald. iat. / afebrile. A. cantec (amuzie). tularemie etc. AFIBRINOGENEMIE.). patologic. [Lot. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. de. a . este alterata In "nevroze si 'psihoze. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . m. cu evolutie impetuoasa si scurta. s. -atis = inrudire. congenitala.. la ad = spre. profesor [a 'Paris. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. a . cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&.

chi-mic. f. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. 7=0 treia. s. gyros = cere. A. s. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. In paranoia. / agitation. a. / aphrodisia. s. / agglutinogene. 149 . Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. gastros = stomac} Absenta. m. s. s. *aftozele. a . cu evolutie In pusee recidivante. d. in mifcare. [Alois Bednar. de.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor...priv. izolate sau grupate. pot fi disoci-ate. V. A. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. de. genitalia . / agenesie.] Sin. [at. genitale. la glohus = glob.priv. m. s.[ Ulceratii infectate. Cele mai cunoscute a. purtator de germeni infectiosi. / agglutinine. observate la nivelul palatului dur la copii. In cadrul *bolii Behcet. AGLUTININA. -oza . f. a . imunitate. [Lat.priv. cold agglutinins. m.. / agglutination. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. f. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. m. gueusis = gust. f. f. / agyrie. AGENT. aphthae). factor fizic. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. lipsita de intentie sau scop. Ex. n. s. ic.. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. f. [Lat. de corp calos. gr. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. excitement. f. si eunuchism. d. disglobu-linemie.priv. gr. v. a stomacului... amar si acid.. la Afrodita = zeifa dragostei. [Qr. [Qr. Sin. o . de forma rotunda sau ovalara. a pune in mifcare. / aphrodisie.. 3) A. [<^r. s. 1S16-1SSS. s. / agueusie. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. A.ziana agar-agar. AGASTRIE. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie.. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. m. AFTOZA. sindrom Aicardi. s. s.e ia gignere = a naste. / agenesia. s. 3) A. s.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. sau agresiva. -onis = cyitatie.: chelator (v. s. f. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale.). / agastria. s. La om..priv. / agastrie. AFTA. 2) A. agens. f. V. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). grup sanguin).AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). AGLICON. / aphrodisiaque. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. Virus ARN de masa moleculara mica. de ex. -aktos = [apte. a agita fi agere = a acttona. s. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. A. s.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. / agalactie. A. gasler. / aphtose. m mifcare. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. Se disting: 1) A. s. m. f. s. a pune. / agglutination. / agent. Poate fi dezordonata. gesturilor si 'mimicii. AGEUZIE. a uni. V. / agammaglobulinemie. ['Malaie. -arum = afte. 2) A. f. provocata de stimulari din mediul ambiant. viu.: geloza.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. aph-tae. aphrodisia = dorinfa se. f.). AGITATIE. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). a crea. s. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. ia agitare = a pune.priv. / agalactia. mutagen. AGENEZIE. boala Bruton. si disgenezie. Termenul agalaxie este incorect. [Lat.. / agyria. s. f. s. arum = afte. / aglossia. / chelating agent. s. AGAMAGLOBULINEMIE. -ina. Cat. [ite-ra a aifahttului grec. s. genesis = producere. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. glykys = dutce. Ex. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene.. A. aflate In suspensie.. mielom).J(ua[d. haptein = a arde. agglutinare = a [ipi. / aglycone. de (a gr. f. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. AGIRIE. f. a uni. In alimentatie sau ca laxativ moderat. a priv. de. a . f. s. idiopa-tice dobandite tardive. / aglossie. / agglutinin.. agglutinare = a dpi.. / agenitalism. gr. gala. dim. a . masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. s. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva.. [Lot. vector. ptdiatru austriac. / agglutinogen. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. m.: virus delta. / aphtha (pi. f.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala.priv. infectant. / agent. AGLUTINARE.priv. In general. s. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. [Lat. aphrodisiakos. cand se produce *afazie. n. congenitala de tip Bruton. microorganism patruns In corpul uman. s.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. -ntis = ac. poate fi spon-tana. [Cjr. haima. -atos = sangc. r. s.. v. imunoglobulinele. cu prognostic benign. adj. A. provocand astfel aglu-tinarea acestora. agglutinare = a [ipi. spasfca). s. carenta imunitara. AFRODIZIAC. / aglycone. Viena. adj. sau reactionala. gyms. AGLUTINOGE N AGENITALISM. AGALACTIE. m.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). s. lot. de [a agere = a actwna. / ag6nitalisme. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. AFRODIZIE. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. dand prin racire un gel. impulsurite sexuale.tiv. / aphrodisiac. Orice factor provocator de boala. f. [Lot. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. [Ofr. f. / aphte. o . s.organde.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale.. Sin. f.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. f. 2) A. fiind foarte dureroasa. agitatio.. / ageusia. f. vulgara. s. AGLOSIE.: genina (v. alimfocitoza. / agitation. aphtae. f. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. [Gr. / aphthosis. a . [Lat.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. globuJus.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. AGENT CHELATOR / chelateur. AGLUTINOQEN. s. \Gjr. [Cjr. -ina . a uni. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. m. f. ageustia. poate sa apara si fara o leziune organica. f. s. [Qr. duice. mai rar pe mucoasa genitala.: 1) A. ia gr. s. cu exagerarea miscarilor. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. s. / agammaglobulin(a)emia. {Cjr. de. Sin. Se disting: 1) A. A.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. de. a . secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. f. [Qr.

. s.] Teama morbida de spatiile goale. antagonist. / agony. m. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. dimpotriva. agrafe. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. AGONIE. A. s. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. V. [Lot. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. f. de la gnonai = a cunoafte. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. / agminated. V. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. a citi [iterde. si coma. [oc. / agrammatisme. [Lot. 'miozina si *fibrina. la leucodte. a pro-priului corp (autotopagnozia). [at.] Care este lipsit de *go-nade. s.. si a.. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. -inis = mu[time. -ozu. -ale. de a se aglomera In gramezi. -onis = wrdutdfire. granuliim. e. de la aggregare == a aduna la un [oc. adj. avand o circulatie interna-tionala. s. f. / agranulocytosis. f. adj. / agrammatism. de timp) etc. a . [Cfr. V. si agregant. agmen. Definite a. / aggregating. aggregare = o aduna ta un [oc. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. la. agonisti adrenergici. In functie de natura acestor stimuli a. [Gr. de raspuns celular. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. / aggregate. n. dopexamina). care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. sludge.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. / aggravation. [at. receptor.. A. Sin. / aggregability. \QT. / clip. *tromboxan si de prezenta calciului. {Cjr. AGRAVARE. pe de alta parte.. de la. gno-sis = perc. sau generalizata. s. f. kytos = cduld. / agregat. m. n. In forma de croset. f. s. n. la un.. f. f. -e. s. adj. a mrautdti. si sindrom Kostmann. agonistes = [tlptdtor. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. s. f. AGORAFOBIE. a . AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. [Qr. AGRANULOCITOZA. / agoraphobia. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. adj. s. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. dim. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. agoa = [upta. granum = graunte. grammatJca. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. s. / agregabilit6. din {jam. AGRAFA. aggregatio. d. Sin. de [a uggravare = a agravci. de id granum = grannie.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. AGONIST. AGONADAL. a priv.). cecitate psihica. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. V. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). Se disting a.: *apomorfina.] Leucocit lipsit de granuiatii. care patrund In creier (ex. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor.. a . olfactiva. se clasifica In: auditiva. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. s.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. AGNOZIE. krap = croset.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). / agregant.priv. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. s. s. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist.] Alterare a scrisului. [fr. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. AGREGABILITATE. [Lat. / agraphia. V. determinata de un mecanism imunoalergic. AGREGAT. graphein = a scrie. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. s. d.] Piesa metalica mica. de a se alipi. s. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. / agrafe. "bromocriptina). 2) Termen vechi. gr. In medicina. aggregare = a aduna la un loc.priv. f. granulum.. / worsening. s.). AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. [Lat.i gone. Este facilitata de *catecolamine. sludging of red cells.] Aglomerare. ca entitate este pusa la Indoiala. cat si pe cea secundara. gonos = sitmdnf:a. \Gjr. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. m. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. / aggregation. In zonele de ischemie.: *dopamina. [Qr. s. s. mai rar.priii. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. si alexie. adj. adj. dim. In starile de soc. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. evolutie nefavorabila a unei boli. vaselor si tubului digestiv (ex. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. -ism. f. AGRAFIE. f. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. prosopagnozie.epe. 2) In medicina legala sau In expertiza. fiind unite de filamente de *actina. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. AGREGANT. / agranulocytose. s. / agonie. s. adezivitate plachetara si trombus alb. a • priv. s. f. agregat. p.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. vizuala. / agmin6. graminatike = arta de a scrie fi de. / agonadal. cu tendinta evitarii acestora. / agranulocyte. aggregare = a aduna. asomatognozie.\ Proprietatea de a se agrega. [<^r. f. gramada de eritrocite dispuse de re- . AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. adj. s. s. chiar existenta a. phohos = frica. V. A. s. -onis = ac^iunw de. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. si agonist potasic. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. f.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. aggravatio. / agonadal.: astereognozie (v. anosognozie. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. / agregation. adj.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. f. [Lat.. f. f.} 1) In sens larg. factor plachetar IV. *ADP. [Lot. gustativa. f. devenind rapid ireversibila. largi. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. kylos = cduCa. A. imaginilor. sunetelor. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. foarte proba-bil. f. / agoraphobic. a aduna. / agraphie.. a obiectelor. AGRANULOCIT. A. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. \Qr.: sindrom Kostmann (v. s. tactila.priii. agora = piata. s.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. / agranulocyte. boala Schultz. AGREGARE.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor.. Aglomerare. [at. cunoastere. cu efect central. -aux. / agoniste. agonisti dopaminergici. m. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. Sin. sindrom Gerstmann. V. a . un [oc. / agnosie. din gr. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. Poate fi localizata. -e.re. / agonist. A. ligand. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. Fenomenul de grupare a plachetelor. / agnosia. agregare.

uneori. spre. s. de metilen. / albugo. lactis = lapte. f. ca 7n 'sindromul Waardenburg. de la lalein = a ror6i. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). [at. partial. a . / alacrymie. [Qr. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. cu aplicatii In medicina. / allantois. -ina . albumen. / alkal(a)emia. 2) Mai multe substante chi-mice. -antim = carnat. de ia albus = al6.} Sin. / albumin.. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. / akinesie. / albuginee. / alcali. Var.). transversale. V. a.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. s. a. pi. / albinisme. s. m. allactare = a a[apta. s. spre. s. de Prusia. / alcaline...r. / achillodyma. biochim. s.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. un deficit de "tirozina. s. s. f.). Ex. f. f. albugo. albugo. ALAPTARE. albus = alb. biochim. a past). / albuminuria [Lat. s.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). Aminoacid neesential. f. -aza. / alalie.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. lalia = vorbm. [Lat. ouron = urina. -inis = aifieat. V. poate fi manifesta (amenintari si insulte. atlas. ALANINA. [Lat. s.). -inis = aldeatd. [Lat. a pllfi). ALCALEMIE. agregarea eritrocitelor. gr. = aib. / cervi-cospinal fluid proteins. V. ia aggredi = a merge spre. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. cu pH-ul peste 7.. s. de [a albas •= ail}. -e. / agressivite. de. / alcalemie s. ALBUGINEE. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. s. distrugere a unor obiecte. s. Aglomerare.] Inflamatia *albugineei. adj. / albugo. de la albus = aid. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. f. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. / albuminurie. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. muschi. [gr.. [^. adj. / atbuminemie. gr. de [a albus = alb. / albuginea. s. bilirubina. f. al kali sau alqaliy = soda. toate de tip auto-zomal recesiv. / allantoide. albumen. logos = stiintd. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. s. gr. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. constituent al proteinelor si glucoforma-tor.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. V. s. / allanto'ine. AHILODINIE. gr. n. inis = a[6uf de ou. medicamente etc. aggresus. / alalia.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. Frecvent. f. / albumin(a)emia. / albumose. f. se observa In *mielomul multiplu si. tab. a ataca (ad = (a. gradi = a merge. si tab. dura. f. / alkaline. m. / achillodynie. / bleu.] Prezenta In urina a albumozei. f. mimica. proteinurie. Uneori termenul este considerat sin. Akhileus.\ Alimentatia lactata a unui sugar. f. -i'(a. de la alhus = a[6.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. m. s. albumen. [Lat. tripan. [Lot. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. haima. ca si In unele vegetale. \Qr. termenul este folosit pentru tunica a. adj. s. albumen. albumen. f. a.\ Individ afectat de *albinism. s.] Absenta *lactazei din intestin. [Qr. f. / lactation. s. / albino. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. gramada de trombocite. f.: acinezie. const. V. si stres. -inis = aifitif de ou. s. s. ocular.. 151 .) sau ascunsa. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. de tip recesiv. s.] Membrana fibroasa. / albinism. [Lot. f. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. -oza. de brom-fenol. sunt denumite cu acest cuvant. AGRESOLOGIE. lapte. aggresus. ALALIE. f. -ina. f. s. -inis = alhuf de ou. gradi = a merge. lovire etc.: proteinorahie (v. cu *afemie. / albuginitis. [Gfr. agregarea plachetelor. la nivelul pielii. [Cjr. si leucom. s. ALBUMINURIE. -oza. generali-zat sau oculocutanat. aluzii etc. s. lacrimri = iacrima. Evans. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. a -priv. V. si lactoza. 2) A. -inis = aifiuf de ou. f. uneori striate. A. eidos = forma. -inix = a[6uf de ou. s. s. f. ALBUMOZA. f. / agressologie. gr. haima. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. f. [Lat..} Absenta secretiei lacrimale. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. de toluidina. s. f. con-genitala sau dobandita.: a. ALBUMINA. constand In formarea de pete mid albe.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. albumen. / blue. s.. pi. ocu/ara sau sclerotica). *osteomalade si In *metastazele osoase. gr. A. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. f. ALBINISM. f. f. / lactase deficiency. Laborit. ALBUMINEMIE. depigmentate. ALBINOS. ALBUGO. [Lat. ALBUGINITA. a ataca (ad = la. In 'leucemie. kinesis = mifcare. f. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. ALBUMINORAHIE.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. / albumose. f. ALANTOIDA.. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. NA: tunica albuginea. alhiif. s. de [a albus = aid. Deoarece uricaza nu exista la om. AKINEZIE. s. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. ALCALI.: acromie cutanata. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. s. s. si sindrom Sjogren. -ina. n. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. fie cu lapte uman. -inifi = at6uf de ou. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. [Lat.priv. / agressology. s. cu aspect albicios. Simbol Ala sau A. / alanine. ALANTOINA.priv. Fondator: H. albugo. -ina.: pro-teina Bence-Jones (v. [at. f. [Lat. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. / alanine. fie cu lapte de origine animala. f. acte suicidale). inis = aBJeatd. adj.] Sin. a priv. s. f. [Lat. continand vase intestinale. / agressivity. cu sase subtipuri. / albuminorrachie. de (a kinein = a mifca. s. atos = sange. rhakhis = wloana VirtelJrala. In care se constata. 3) A. f. testiculara. [or. / eye dryness. adj. m. n. Sin. / allaitement. a . mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. f. V. / albuginite. f. oua.. / allantoin. A. s. lac. f. [Lot. / albumine. m. [^r. V. s. / albumosuria. f. f. m. [Lot. ALCALIN. s. AGRESIVITATE. / alkali. const. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. A. s. ALACRIMIE.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. este putin utilizat. artificials). s. spre. s. s. a. / akinesia. s. ALACTAZIE. ALBASTRU.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. denumita si 'proteina Bence-Jones. In absenta le-zarii caii motorii principale. / albinos.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. / albumosurie. f. ALBUMOZURIE.a.. eel mai frecvent. s. f. V. a. al kali sau al-qaliy = soda.] Tendinta la atac. de [a aggredi = a merge. s. al kali sau alqaliy = soda. adj. / alactasie. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei.

iar catre 4-5 g%o apare coma. / alcoholisation. Termenul de *oenolism semnifica a. s. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. respirato-rie sau gazoasa. s. alkalosis. 'delirium tremens. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. ce confine azot. V. / alcoholism. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. s.'al kali sau al-qaliy = sodd. m. f. al cohol sau al koh'l = subtil. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. Toleranta individuala este extrem de variabila. ALCOOLEMIE. adj. / alcaptone. usor colorat. Exista diferite tipuri de a. cu formula chimica C^OH. -e. metron = mdsurd. desemneaza a. s. s.sufitlli pdtrunzdtor. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. misdbil cu apa. alcohol sail o7 koh'l . . de alti-tudine apare la altitudini mari. 60%. / alcoolisation. f. s. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. [Hr. Este antiseptic. CHaOH. al kali sou al-qaliy = sodd. deshidratat contine 99. Var.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. / alcalose. cloroformul. tulburari nervoase (*polinevrite. f. f. euforie nejustificata. gr. eliminarea sa urinara.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. lichid clar. m. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. oenomanie. A. Complicatiile cele mai grave ale a. ALCOOLMETRU. pdtrum. / alcoholate. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. A. A. compensata. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. al-cohol sau al koh'l . gr. [AT.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. \5\r. alcaloza. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. / alcalinisation. m. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. ALCALOZA. s. moarte). / alkalitherapy.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. / alcoolisme.. ALCHILANT. a discernamantului). / alcoolat. Ex. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. f. \!Ar. haima. / alcaptonurie. / alcalinoth6rapie. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. s. Lichid incolor. ALCHIL. al kali sau al-qaliy = sodd. inflamabil. cu miros agreabil. m. / alkyl. s. f. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica.-COH-R. a. s. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. s. / alkalization. metabo-lica. gr. Intre 1 si 2. e. -ism.R.ohof sou al koh'l = sudtit. -alos = sangt. in. s. densimetru. s. f. 0. etilism..dtor.. / alkalinity. n. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. fiind plasmatica si tisulara. / alcalinit6.4). scadere a memoriei. / alcool. therapeia = tratament. / alkalizer. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. s. adj. In continuare. f. V.: dclofosfamida). *tremor). / alkyi. A. Administrarea si circuitui a. s. adj. uneori la doze foarte mid. s.' add homogentizic. inflamabil. [Hr. s. a. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. cu [dcomie. s.sufitil. f. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add.5% volume de C. s.. al kali sau al-qaliy = sodd. s. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). alcohol sau al koh'l = su6ti{. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. ALCALINIZANT. [Hr.: alkil. ALCOOLAT. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. pdtrum. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. m. Se utilizeaza ca dizolvant general.. al kali sou al-qaliy . S. etilic. ALCOOLATURA. H. m. pana la neutralizare (a. / alcoolature. gr. [Ar. timp de ani de zile. consecutiv. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. s.] V. f. *cocaina. de la 2. / alcoolmetre. [Ar.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. m. a. f.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. s. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. s. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. termenul a. *stricnina etc. pro-ducand esteri. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. A. f. [J?r.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina.HsOH. s. tote/a sau potent/a/a). se manifesta (uneori. / alkylant.soda.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. Unele a.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. me-tabolica.5 g%ci produce euforie si excitatie.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin.). a. m. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei.: *morfina.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. / alcalinisant. V. s. alaturi de C si H sau de C. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. al kali sau al-qaliy = sodd. [-^r. eidos = forma. / alkylant. / alcalosis.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. "cafeina. pdtrunzdtor. / alkaptonuria. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). Sin. *ocronoza si dureri articulare variabile. de. ALCALOID.: *ciroza. sunt putin so-lubili In apa. kaptcin = a suge cu loco-mil'. f. f. prin abuzul de vin. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. s.' / alcoolemie. -oza . acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. gr. / alcohol. ALCAPTONURIE. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. In limbajul curent. ALCOOLIZARE. A. / alkaptone. s. / alcoholature. cata-bolit al 'tirozinei. s. m. ALCOOL. pdtrum. al kali fail alqaliy = sodd. ouron = urind. A. al-r. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. / alcohol(a)emia. pdtrunzdtor. ALCAPTONA. f. primari (R-CH^OH). / alkaloid.dtor. [-%r. a] kali sau al-qaliy = sodd. Determinarea sa are importanta medicolegala. m. s. adj. Responsabilitatea penala (delict. s. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. sunt strict regle-mentate. kaptem = a suge. \5ir. / alcalo'ide. A. Sin. [Ar. T. volatil. n. alcalinization. prin scaderea presiunii CO. / alcoholometer. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. m. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. alcaloza. eterul. ALCALINIZARE. V. Se disting a. ALCALINOTERAPIE. [J4r. gr. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. s. ALCOOLISM. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. f. s. a unor doze excesive de alcool. f.

f. alias = aitui. (AT . [Cfr.. al-cohol sou al koh'l = subtil. s. s. / aldolase. este obtinut prin oxidarea unui alcool. provoaca depletia pota-siului. s.ra. m. Sin. f. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. Concentratia a. / allele. Termenul etilotest este mai corect.: polenul gramineelor.. f. din fr. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. exista In concentratii foarte mici (v. la ergem = a [ucra. {QT.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. unele gastrite.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. / alcoholomania. f. / allergique. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. Dintre bolile a. gr. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. lie [a alwol dehydrogenatum.n. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. V. ALELA NULA / allele nul /. Cantitatea de a. a. / aldosteronism. eczema. allelon = de. la unul la altvl. un individ poseda doua a. f. s. a. / allergene. {Qr. test = e^a-m. s. si cetona. f. 0 nu este functionala. f. sunt. bacterii sau polen. allelon = tie. o alta. se numeste monomonB. A. / allergen.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. pdtrunzdtor. 2) Proteine purificate din alimente. A.: alela letala. f. Ex. se constata si In infarctui miocaidic.: alela mor-bida (v. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. [Ar.). gr. unul la altu[. morphe = forma. m. f. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. ALOOSTERON. una provenita de la tata si. A. actiune. alcohol sou al koh'l = subtil. colite. aparitia unei *tolerante. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. 0 crestere a *volemiei. [Ljr. s. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. f. s. mi-grene etc. *a. ALERGIC. cu *alcoolodependenta. dependere = a sta atamat. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). \ffibrev.: In *sistemul ABO. *A. hiperaldosteronism. La nivelul fiecarui locus *autozomal. C. f. Excesul de a. ALERGIE. deoarece proteina produsa de aceasta a. [J5r. a. s.3 si 8. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. A. pamdnt utili&at de. s. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. a. 6. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. Cele doua a. / aldolas(a)emia. m. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. -ida. s. peiidere = a atdma. ALCOOLOMANIE. la. ALERGIDA. se produce retentia celulara a sodiului. / allergid. [Cjr. Ex. engl. s. deoarece a. Sin. mai mult sau mai putin eficace. / alcoologie. s. [Qr. dimpotriva. Ex.ru. In continuare. adj. / alcoolomanie. tennenul 153 . m. *A. proba.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. / allelomorph. [Hr. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. s.: hiperaldosteronism (v. de la ergem = a [ucra.} Compus chimic care contine gruparea -CHO.. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. 8. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. 2) Sin. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron.: boa/a a. ALDOSTERONISM. terme-nul de a. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. / alcoholomania. s. A. s. atc. logos = ftiintd.\ Initial. . urticaria. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. / aldosterone. f. Care produce *alergie. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. alias = dtiili ergon = iuc. patrunzdtor. f. de la ergem = a [ucra. Cat. f. de to. / aldosteronisme. / aldolase. f. fac parte: astmul. s. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate.: a. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. La adul-tul normal. m. A. In general. de = separat de. / aldosterone. f. m. Sin. de.] *Farmacodependenta fata de alcool. ale aceleiasi gene. ergon = iucru. n. / aldolasemie. proprie creieru-lui. mutanta este la randul sau termosensibila. adj. adj. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. V. [a ergein = a luc. ALCOOLOGIE. 0 cres-tere tranzitorie a a. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. de la [at. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. Ex. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. *a. s. s. 0 gena care nu poseda decat o singura a. f. al-los » aitui. Se reprezinta cu litere mici. aldolazemie). denumeste o marca depusa. / allergy. prezente la un 'heterozigot. ALELA. La adult.. veche test = vas lie. / allergide. In caz de imunitate. ?i alcoolomanie. f. s. pittrufi-zator. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. s.2 mU/ml (12-75 nmol/l).. pdtrunzator. actiune. Cele irei a.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. / alcoholtest. / alcohology. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. adj. al-cohol sail al koh'l = subtil. A. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot).e. ALDEHIDA. La nivel biochimic. s. domi-nanta asociata fiind notata a'.. ALERGEN. este polimorfa. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. s.] Care este In relatie cu 'alergia. n. / allelomorphe. m. ALERGIE de la mama. / allergie. recesive. s. *A. ALDOLAZEMIE. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. / aldehyde. / alcoolod6pendance.. s. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. V. V. actiune. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. de. s. adj. iar o gena ce poseda mai multe a. adj. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. dar si In celelalte tesuturi. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. aseme-nea celorlalte a. izolata din ficat. / allele. In prezent. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. ALDOLAZA. alias = aitui. sin-gura prezenta In muschi. In compensatie. / allergic. s. acf-inne. n.. m. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. / aldehyde.). variaza Intre 1. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. s. ergon = Iucru. ALCOOLTEST. ergon = iucru. / alcooltest.fiimifti. a. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. ALELOMORFA.

ergein = a [ucra] Var. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. f. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. / allergology. -ina. Var. f. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. adj. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. (a glohus = gCofi. [Qr. / algesiology. drawsheet. s. s. s. / alphaf(o)etoprotein. local sau intramuscular. C) de talie inegala. s. A. lexis = cuvdnt. la gravide. / alphai-antitrypsine. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain.tu[ui gru. fr. / alphastimulant. / aleze. / algique. (o ioviturd). / alexie. f.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. / alpha-adrenergic.tulw grec.. s. [gr. s. mghetat. isterica. adj. fac parte proteine transportoare (transcorti-na.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. Var. s. algia. digests = simtui durerii. s.e. {Qr. Uneori. iar inhibitia vasodilatatie. -inn. s. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. [a = prima [ilera a atfadetului grec. Sin. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. 25 kDa.). s. a . inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. a. / algesie. s. / alpha-globulines. f. f. lipoproteina. / alpha-adrenergic blocking agent. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. Sin. si Indeosebi asupra *tripsinei. \Qr. s. ALGIDITATE. gr. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. vasculara. ALFACHIMOTRIPSINA. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. / algid. gr. const. alias = altui..dro6irci sfdrdmare. / allergologie. cluster headache. sfdr&mare. s. f. ALGIC. de asemenea. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C).] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. f. care stimuleaza aceasta actiune. / algidite. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. m. / alexithymia. adj. adj. f.antitrypsin. / pain. f.: a-blocant. ALFABLOCANT. / algide. adj. mandibulara sau oculara. s.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. Concentratia a. bloquant. / alphamim6tique. la ergein = a iucra.] V. deci. droza. ac-fiune. algesis = sim^ul durerii. s. migrainous neuralgia.tuiui grec. Denumire rezervata *a.] Sin. A.: alfa-adrenergic. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. algos = durere. [a = prima [iterd a aifabe. [Gjr.priv. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. pi. / alphamimetic. anti = contra. ALGEZIE. cu M. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. s. f. aiantichimotripsina). f. algidus = rec. in-gfi. f. adj. mai rar In cancere de tub digestiv.} Defect de Intelegere a scrisului. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. dureri difuze de origine dentara. s. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. '(at.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. algesis = silnful durerii. adj. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. / alpha-adrenergic stimulating agent. -ina . / alpha-adrenergique. f. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie.: cecitate verbala. ALFA-ADRENERGIC. f.. [Cfr. a abate. s. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. pana la a. de. prin extensie. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale.. / algesimeter. [Cfr.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. f.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. utilizat ca sin. adj. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. s. [a = prima fiterd a affa6e. / algesimetre. ALEXINA. f. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. migrena. / algesia. spirit. / alpha. In functie de localizarea . [Lat. lexis = cuvdnt. protos = primu[. n. f. s.: cii-antitripsina. s. Var. adj. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. [Lat. f. f. logos = ftiintd. istoric pentru 'complement. ALFAFETOPROTEINA. In mod normal.. pi. gr.: algie (v. / alphachymotrypsine. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. de. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). / alphalipoprotein. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. / alphafoetoproteine. s. / algidity. s. ALERGOLOGIE. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. adj. ALEXIE. / algesiologie. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. stimulare = a miboldi. m. [J~r. craniofaciale lateralizate.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. / alphabloquant. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere.: a-adrenergic. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. f. Ex. cu hiperestezie (v.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. thymos = minte. ALGEZIMETRIE.: a-globuline. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. gr. ad = aproape de. dar Indeosebi a trigemenului. m. f. protos = primul. ALEZA. / alphaglobulins.-ANTITRIPSINA. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. zdroBire. biochim. lipos = grasime. algos = durere. nevralgie. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. ALFAMIMETIC. s. s. f. [Qr. f. si tab. f.. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. A. ALFASTIMULANT. Sin. s. [a = prima iiterd a atfa6t. hemo cromatoza) si. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. / alese. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. alexein = a evita. a stimuia. -ina.: alfastimulant (v. / algetic. n. / alexin. a. f. s.). / alexia. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. vasodilatatoare. Din grupul a. s.: a. ALFA. A. n. / aiexithymie. completa. logos = stiintd. int. / algie. Var. proteina de legare a tiroxinei). a -priv. Var. [Qr. -ina .. metron = mdsurd. B. ALEXITIMIE. In cadrul sinuzitelor.). f. s. / alexine. s.. / alphachymotrypsin. Var. / algesimetry. vezicula biliara rinichi). / alpha-lipoproteine. f(o)etus = fat. 3) Uneori. s.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv.: a-mimetic. s. V. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. f. -is = rinicfii. khymos = sue. s. ALGIE. este utilizata ca antiinflamator.. globulusi dim. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid).at} Agent simpaticolitic. Var. s. \Gjr. [angd. de origine extrem de diversa: a. 2) Sin. ALGID. ren. f. hipocondriaca. fentolamina) sunt.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor..: artralgie. ALFALIPOPROTEINA. f. ergon = [ucm. s.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. (ex. / aigesimetrie. f. z. de la lectura dificila. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. In unele boli hepatice (hepatita virala. Ex. ALGEZIMETRU. gr. -e. ALGEZIOLOGIE. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. tripsis = frecare.: a-stimulant. [at. s. tripsis = frecare. antiproteaze (a^-antitripsi-na.: a-chimotripsina. algidus = rue.

sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. s. s.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. f. / algogenesia. men. algos = durere. trophe = firana. s. gr. corpus. de [a gennon = a produce. alienare. s. dificit.: algoneurodistrofie (v. adj. s. sec. adj. s.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). / alymphocyto-sis. f. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. phobos = fried. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. ALGOFILIE. o schema de diagnostic pe etape. / algoneurodystrophie. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. morbida fata de durere. f.a. gr. antitiroidiene). de [a philein = a iu6i. s. / alliesthesie. nutritie. au fost descrise numeroase sindroame. / algolagnie. f.care asigura un aport adecvat energetic. |l/r. Atinge electiv umerii. f. / algophobia. [Cfr. adj. 4) A.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. reprezinta un cuvant la moda. Var. m. trophe = hrand. [at. / algogenic. s. [Cfr. [Cfr. de [a gr. de protectie . In acest caz.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. / alymphocytose. ALIMFOCITOZA.. ALIESTEZIE. mixta .nen'. [Cfr. repre-zentand. / aliphatique. / algolagnia. pentru alchil (v. para = dincoh de. / alimentation.] Teama exagerata. [Cfr. s-a extins si 'in diagnosticul medical.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. si boala Bruton. dieta. sentiment. alimentum = aliment.a. m. a . span = a trage. s. s. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. la Instrainare. Ca urmare. s.] Tendinta patologica de a cauta durerea. s. 155 . coapsele. / algogenese. n. rationala . [Cfr. rhoia = curgere. ALGOGEN. / alloantibody. lympha = apd (impede. ALGOMANIE. ALIENARE. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. f. aisthesis . na-turala .] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. -oza . n. ALGOMENOREE. ianga. a afiena. sindrom Sluder). spasmos = contractie. f. f. nu. s. / algoparesthesie. ALIFATIC. f. / algorithme.] Procesul de hranire a organismului. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. algos = durere. ALIMENTATIE. gr.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. neuron . diferite constante ale mediului intern etc. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. s. / algophobie. f. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. o localizare anatomica (ex. p. Evolutie lent regresiva. [Cjr.). s. / alloanticorps. sindrom Di George. desemnate printr-un eponim (ex. dys = greu. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie.. menos = [und.] *Parestezie dureroasa. s. A. fie. [Cfr. [Lot.). ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food.i idei. gennaa = a produce. / aliphatic. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. f. pathos = afecfium. [at. alliage. s. Tipuri: 1) A.priv. it la syn = impreund. In ultimele decenh a. trophe = tirana. aUos = altui. ALGOSPASM. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon.e. nutritie.] Sin. / algophilia. f. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. ALGOPARESTEZIE.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. s. dys = gre. spasmus.na. s. genereaza durere. ALKIL.] Sin.: algodistrofie simpatica. s. / algorithm. s. algos = durere. algos = durere. regim. masochism.: nevral-gia nervului vidian. [Lot. [Cfr. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice.). post = dupd. f. aUi-gare = a [ega. [at.} Care provoaca. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. s. s. trauma. lysis = distrugere. / insanity. pentru alchilant (v. algos = durere. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. f. In particular In *schizofre-nie. au In organism rol plastic. Sin. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. f. [Cjr. bogat in nutrimente esentiale. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). s. s. A. / algophilie.: boala Sudeck (v. algos = durere. genunchii. ALGOGENEZA. cu mecanism necunoscut. f. [fr. artificiala . dificiC.). 2) A. / algospasm. alienation. a metabolismului. In primele 4-5 luni de viata. m. [Cfr. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. [at. [Cfr.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu.: izoaglutinogen (v. A nu se confunda cu *dismenoreea. energetic si functional. ALIMENT. plastic si catalitic. ALIAJ. f. iar alteori o senzatie neplacuta. ALGONEURODISTROFIE. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. adj. V. Var. Termenul. / algoneurodystrophia. / algomanie. de la alere = a firdni. dificii. f. s. 5) A.: *sindrom de nerv nazodliar. / alloy. algos = durere. / aliment.} Producerea durerii. ALOANTICORP. [Cfr. (ilgos = durere. n. algos = durere. algos = durere. f. picioarele.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. / painful paraesthesia. anti = contra. alienare = a instraina. apartinand matema-tidi si informaticii.). ALKILANT. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. de introducere In organism a substantelor nutritive.ime. m. completata cu lapte de vaca sau industrial. se utilizeaza In unele stari carentiale. o/gos = durere. de masochism. / alli(a)esthesia. mania = nefiunie. / painful paralysis. alimentum = aiiment. / algomenorrh(o)ea. m. / algogene.. liniara sau ciclica.trif.} Sindrom osteoarticular regional. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. / alimentation. / algospasme. V. [Lot. 2) In prezent. -oris = Corp. [Cfr. para = dmcolo de. s. / alienation. IX. ALGORITM. sugarului cu lapte de mama. s. m. ALGOPARALIZIE.).). Indeosebi. philia = atracfie. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. la alere = a firdni. f. d. A. alias = aitui. f. s&nsifiidtate. / algomenorhee. Poate fi consecinta: traumatismelor. V.u. genesis = producere. unor afectiuni ale SNC. algos = durere. / aliment. lagneia = dorintd se?(uaid. 3) In sensul eel mai larg. f. / alliage. 3) A. medicamentelor (izoniazida.[ Sin. n. [Cfr. f. la separare. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. algos = durere. ALGOLAGNIE. f. s. / algomania. f. s. -atos = ra. s. are tendinta la izolare. tSm Cat. dys = gnu. s. f. s. sympathein = a fi aldturi de cineva. ALGOFOBIE. In limba engteza. atos = gras. [Cfr. sensi6i[itate. Sin.senzafie. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. s. algogenesis. infarctului de miocard. solubile unele In altele In anumite conditii.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. mainile. idngd. / algoparalysie.6 al Charezmi sau a] Karismi.a. V. kytos = celula. s. aleiphar. s. aisthesis = senzafie. de la lyein = a distruge..ie.

9815 si simbol Al. AICl36H. de ta alveus = cavi- 156 . s. / allodynia.. [a in = iipsit de. si aloestezie. altoit.: homogrefa ALOIMUNIZARE. s. treis. m. alias = aitui. alias = aitui.: pica (v. ALOPATIE. f.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. s. V. model.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. [Lot. pi. [Lot.0. f. anti = contra. ca si In far-made. s. A. ALOXAN. / allorhythmia. allos = altui. alias = aitui. localizata sau difuza. f. f.: antigeni alogenici (v. s. ALOPECIE. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. f. ALOGIE. / aluminium. / alloesthesie.sau trigeminism). s. gr. Ex. [Cjr. tres. \Qr. allochiria. s. f. Tipuri principale: 1) A. typos = tip. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. lo-calizate Indeosebi supra. [Cjr. f. In acest mod. progresiva sau brusca. / allokinesis. alias = aitui. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. ALOPURINOL. s. [^r. f. \Gjr.fioala. ALUMINIU. f.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. s. / allosterie. aHos = aitui. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). / allopathie.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . hair loss. 3) Sulfatui de a.. f.. / allotype. allesthesia. / isoimmunization. chimice diferite. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. si tab. marca. f. / allometrie. f. Daca a. s.. cristalina a carbonului. / allogenic. s. s. (i/n-men. grapheion = penifa. adj. s. \Cjr. -inis . [Cjr. s. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. t. de la trepein = a w. allotropism. / allotypy. allos = aitui. f. [Cjr. alias = aitui. / alogia. f. s. In acest caz. aparat. gr. / allotropy.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. [Cjr. ALOGEN. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. f. immunis = scutit. stereos = solid.Paris 1893). dupa principiul contraria contrariis curantur (ex.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. \Cjr. tria = trei. durerea se trateaza printr-un analgezic. / allotypie. V. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. s. Ex. antiperspi-rant. ALOTROPIE. modificarile patogenice si simptomele bolilor. s. de scris.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. -oza . osme = miros. / allocinesie. f. adj. fetomatema. f. androge-nogenetica se produce la barbati. In particular. 3) A. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. s.. / alteration. kinesis = mifcare. V.si retroauricular. ALOSTERIE.. ALVEOLAR. / alogie. s. 2) FosfatuI de a. phagein = a mdnca. / alopecie. rhythmus.). (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. Al2(S04)3l8H. iar diareea printr-un constipant). ALODINIE.0. / alloantigens. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. firiceag de. pi. s. / alveolaire.). ALOGENIC. / allo-immunisation. ALOESTEZIE. / allotriophagie. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. m. [Cjr. / allogreffe. ALOTIP. radiatii etc. pelada. Ie transmit semnale. AIP04. grapbium. lichen plan etc. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. f. gennan = a produce. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos..).sau trigeminat (bi. alias = aitui. s. incompatibilitate fetomatema. f. partial cu *alogen si cu *omolog. / allometry. s. gr. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. f. lot.] Sin. [Cjr. din gr. neproportionata a diferitelor parti ale corpului.-nand cu raid vuipi[or. / aluminium. s. allos = aitui.] Sin. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. 13. s. allos = aitui. de [a kineia = a mifca. denudate incomplet. logia = teorie.priv.} ElementuI nr. {Cjr. congenitala sau doban-dita. typos = tip. [^r. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor.. allos = aitui. s. const. / allopurinol. s. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. [Cjr. / alveolar.). s. A. ALUMINOZA. biochim. -inis = aiaun. V. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. [Cjr. este mai adecvat termenul *alogenic. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. m. idiotip si izotip. a . ALOKINEZIE. f. s. [Cjr. de. utilizata ca astringent local. / allorythmie. / allotriosmie. ALOGREFA. in relief. de (a alter = aitui. baldness. m. f. alveola-tus = Ufor sw6it. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice.} Crestere inegala. marca. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus.] Sin. olios = aitui.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. s. gennan = a produce.. model. calvitie. alopex = vulye . alias = aitui. / aluminosis. ALOTRIOFAGIE. tres. pathos = doala. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. gr. s. adj. octyne = durere. De ex. Iat. / alteration. / allogenic. allos = aitui. / allograft. ALTERARE. allos = aitui. / allotype. / aluminose. de [a. forme cu proprietati fi-zice si.] Tulburare a sensibilitatii tactile.] Sin. gr.). V. implicit. [at. f. [Cjr. chute de cheveux / alope-cia. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. de la alveolus. s. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. adj.. m. si alokinezie. grapheia = a scrie. A. f. utilizat ca astringent si antiperspirant. 2) A. dim. s.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. [at. / allotriosmia. multiple. sensi6iCitate. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. s. adj. / allopathy. tria = trei. sclerodermie.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. Sin..] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. / allogenique. ALOTIPIE. aherare = a scnimfia. rhythmos = rifn. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. sema. / alloxane. Este caracteristica sifilisului secundar. f. m.towc. s. care se fixeaza pe ele si. s. [Lot. cu masa atomica 26.: idio-tie afazica.: a. seboreica rnasculina sau a. f. / allogenique. aisthesis = senzatie. se limiteaza la anumite mirosuri. alii-men. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. m. / allotriophagy {Cjr.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. ALOTRIOSMIE. f.aiaun. s. / allopurinol. s. mimus = oUigafie. s. alias = aitui. f. s. m. s. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. V. s. trope = mtoarc-ere. / allodynie. iat.: puls bi. f. f. v. este denumita uneori daltonism olfactiv. / alloxan. s. ALOMETRIE.} Sin. n. metron = masurH. s. / allotropie. adj. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. allogeneic. f. [Lot. / allosterism. n. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex.: izoimunizare (v. f. / alloantigenes. / allocheiria. (re is. ALORITMIE. f. uneori. s.

alcfiimistilor iimalgama = masd moalt.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale.. sau f. / ambivalence. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. / ambulatoire.: ameloblastom (v. Spatiu aerian pulmonar sacciform. A. gr. or. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. A. AMENOREE. A. f. m. apar semne si simptome brutale: greata.priv. s.: tifos a.: automatism a. anemie.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. cu semnificatie patologica. / alveoloplastie. melos = e?(tremitate.ALVEOLA tate. n. m. \<gT. fters. s.. / alveolitis. a e^amina. ALVEOLOPLASTIE. m.} Distructia. bolile Basedow-Graves. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. scopes = o6servator. f. la nivelul caruia are loc *hematoza.\ Care se refera la *febra galbena. A. f.] Pierdere completa a vederii. -omo. In general complicate) cu necroza. / amelia. de la iilveus = cavitate. s. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. / alveolotomy. / amasie. s. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. m. TratamentuI a. s. s. / ambulance. menos = [und. o structura organica. dim.. AMELOPATIE. si amauroza congenitala Leber.). a modda. 2) Care nu este spitalizat. alveolus. metron = mdsurd. pathos = 6oaid. / amblyoscope. dim. f. la temnein = a tttia. / amblyopia. a leucocitelor alterate (a. *ameloblaste. / alveolotomie. / ambulance. -oris = care se pCimba. / amaril.m6ru. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. de ex. / ambulatory. AMETROPIE AMBISEXUALITATE.. de. s. {Cjr. ALVEOLIZA. a -priv. T. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale.: sinoptofor (v. s. s. [Lot. / ambisexualite. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. secfiune. ops. s. f. adj.: 'astigmatism.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. a priv. / ameloblastome. n.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. verna etc. frecvent: *pioree alveolodentara. gr. vecHe. f. / amelie. Ex. -i"(n..\ Boala a 'smaltului dentar. pri-maia . [Jr. profesor (succesiv) [a 'Scrim. de la alveus = capitate.). prin procese infectioase si de-. s. a. / amelome. rhoiu = curgere. s. la valere = a^ area. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis.. plastos = mode-iat.prii'. f.. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. In unele infectii. fara controlul constiintei. muscaria. f. [a alveus = cavitate. s. [Lot. diaree. [Lot. NA: alveolus dentalis. opos = vdz. valentin = forta. s. blastos = germen. pantherina. s. s.] Sin. mai rar. s. de la 11 . s. malag-ma. s.: adamantoblast. acromegalie). m.apta. a se pkinBa.. [Cjr. phalloides. de la alveus = cavitate. me. virus a. / amaril. / amelopathy.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. alveolus. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. plassein = a forma. boli generate (tuberculoza. s. AMAUROZA. -e. A. / amenorrh(o)ea. / alveolus (pi. AMANITA / Amanita / Amanita. s. alveoli. -omo. s. s. de la lyein = a distruge. AMBULATOR. amblys = tocit.. urmate de o scurta perioada calma.] Sin. almulgum. \Cjr. n.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. AMASTIE. AMELOBLASTOM. alveoli). de la. . A. / alveole. f. f. mastos = son. / amelopathie. AMELIE..] 1) Inflamatie. A. n. adj.). la niveus = cavitate. pi. / amaurose. adj. s. alveolus. ambulator. f. rede-re. / alveolyse. vedere. / enameloma.] 1) Care se refera la mers. A. dia-bet). ». -tra. f. Se observa In unele boli psihice. hiastos = germen. / ambidextre. [Ofr.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. f. s.\ Coexistenta unor caractere sexuale. frecvent In *schizofrenie. de la ambulare = a merge. f. f. boala Fauchard-Bourdet. la acelasi individ. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. s. alveolus. f. exsudativa). Sin. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. ambo = amandoi. ou f. m. s. apoi de severe tulburari hepatice. dexter. f.] Sin. [Lot. s. ambiilare = a merge.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. AMELOM. / amenorhee. s. preocuparile. maduvei sau creieru-lui. boli endocrine (*mixedem.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. generative.ide[6erg. / amaurosis. f. Ex. [Lot. 1840-1917. amastie.: boala Alstrom-Leber (v. s. AMBIVALENTA. / ameloblaste. oftdnoiog gtrmcm. expresii.. fibrinoasa) sau. AMETROPIE. de. dim. alveolus. iubire/ura. / alveolite. ALVEOLA. ale ambelor sexe. fters. [Tr. de. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. s. / amblyoscope.mers automat.. acte). ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. caz In care deficitui de ve-dere este partial. m. cu cecitate. ca si dupa menopauza. f. s. Addison.: bucurie/tristete. ambo = a. a se. supurata}. In unele boli ale nervului optic. In continuare. f. de (a amauros = intunecat. V. f. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. / alveoloplasty. durere abdominala. gr. -trum = dre. timel = smalt. s. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. [Lot. oftalmoscopic. gr. f. a peretelui unei alveole dentare. NA: alveolus. cupru). s. vecfie amel = smalt. s. si nu este sin. s. \Cjr. adj. Qottingen fi '>(e. macrofagica). men. f. a alveolelor dentare. ALVEOLOTOMIE. f. / amblyopie. f. s. / ambivalence.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. Se disting doua grupe de a. f. ametros = disproportwnat. AMBULANTA. m. [fr. s. [at. \Qr.. eventual. ops. [Lot. a . adj. gr. [Theodor Leber. de. / amalgame. AMELOBLAST.: adamantinom. / alveolysis. adj. Sin. amblys = tacit. [Lat. NA: alveolis pulmonis. AMBIDEXTRU. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. nuuneld. / ambisexua-lity. tome = to. dim. s.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. / ameloblastoma. s.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. se distinge de *ambliopie. / ametropie. In caz de intoxicatie. AMARIL. AMALGAM. f. renale si la nivelul SNC. ALVEOLITA. afectiuni ovariene sau uterine. V.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. [fr. putere. / amalgam. / ameloblast.mdndm. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. amho = amd-ndoi. gr. vecfie amel = smalt.-iere. amau-rusis = or6m. n. opos = vdz. amelom. lysis = distrugere. boli psihice etc. situat distal fata de canalele alveolare. [Cfr. [Cjr. pGmBa. de [a skopein = a vedea.. a fibrinei (a.. Gushing. AMBLIOPIE. / ametropia. voma. f. Sin. a unor celule (a. [Lot. s. secundara . primare sau secundare. vecfie amel = smalt. 157 . [Lot. dim. / amastia. / ambidexter. putere. AMBLIOSCOP.

s. AMFIDIARTROZA. adj. 2) Amilopectina. n. | Qr. AMIDON. atat omul cat si animalele. V.\ Microorganism unicelular. rezulta doua forme de a. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. ampho = afn6ii. m. anxietate.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. [Cfr. scade apetitul. f. m. / starch. AMIBIAZA. f. [Cfr. f. AMFORISM. poate deter-mina dependents. / amyelinic. amphi = de am6e(e pdrpi. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. insomnie. secundare si tertiare. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). f. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. amoibe = altemanpd. f.] Sin : amfolit (v. s.: amfoter. AMIBA. [Qr. a . f. adj. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). s. scfiim6are. / amyelinique. dextroamfetamina si metamfetamina.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. / amphiarthrosis. schimfiare. m.. f. s. amphophilous. / amphipathique. A. s. s. [Lat. s. de ia philem = a iu6i. / amiboisme. nonmyelinated. ektome = excizie. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. \Qr. AMFIFIL. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. dis = du6iu. s.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. AMFOTONIE. pi. f. cu perioade de exacerbare. a scltim6a. Poate evolua cronic.*apendi-cele vermicular. / amphorisme. scfiimfiare. m. aether. neramifi-cate. contracta sfincterele si ve-zica urinara. de [a amibein = a aiterna. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . am(o)ebae. [^r.u. [Gjr. amoibe = altemanf:d. f. f. a'. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. [QT. apartinand protozoarelor.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. bolta cereascd. / amygdale. 2) Grup de compusi cu actiune similara. AMETEALA. s. -oi. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. -ism. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala.] Sin. s. arthron = articu[af.: amoeba. s. adj. b) a.: amoebiaza. / amygdalectomie. or. \Cjr. este detectata cu ajutorul iodului. amylum. f. nmmoniakon = sore di amoniu. [Qr. a. pot fi patogene la om. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. de [a philem = a iu6i.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. / amiboi'de. s. / amibe. / amide. adj. s. / amphiphilic. adj. f. adj. incluzand a.: vertij (v. cat si ca o baza. AMFIARTROZA. AMIBOISM. amidon. / amphetamine. s. / amphotony.. s. / ampholyte.] Care se aseamana cu o *amiba. adj.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. AMFIPATIC. s.. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. adj. amphi = de am6eie pttrti. . lytos = distrus. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. alcatuila din lanturi lungi.). -ism.ie. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. Ex. a dizoh'a. emetropie. celule migratoare) de a emite pseudopode. racemica si sarurile sale. ia amibein = a aitema.). / amygdalian.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. / amphiphile. / amphidiarthrosis. Var.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. AMIGDALA. AMIBOID. v. / amph6tamine. amphora = amfora. / vertige. [Cjr. se produce prin intermediul *amilazei. s. AMFOLIT. am6e[e p(lrti. f. / am(o)eboidism. pathos = afrcfiune. / amibiase. f. / amygdalien. amibiaza. adj. / amidon. miopie). / amphoricity.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. adj. s. mai rar. [Qr.. abdominala . de ia amibein = a aitema. de ia amibein = a aiterna. sub forma de lichid incolor.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. / am(o)eboid. n. AMFOTER. NA: tonsilla. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. / amphotrope. Ex. adj. trope . amoibe = aS-temanta. / amphipathic. a sch-imfia.] Sin. f. philos = prieten. / am(o)ebiasis. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida.. a.: articulatiile intervertebrale. \Lat. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. adj.a. modificari de personalitate si. f. 2) De mentionat: a) a. dar se poate localiza si la nivel hepatic. [Cfr. Ex. \Cfr.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. amygdale = migdald. Consumul cronic de a. Este endemi-ca 'in tarile calde. Var. scHim6are. vertigo (lat). este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. n. in doua nidduri. Meningoencefalita amibi-ana primitiva.] NA: articulatio cartilaginea. -oza .] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . / ampholyte. [Cjr. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. / amphiarthrose. amylon = fdind.] Articulatie mixta. s. myelos = rndduvd. amy-lum. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. iar amilopectina o culoare rosie. 2) A. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale.: 1) Alfa-amiloza. adj. Unele specii de a. amygdale = migdala.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. tonsillectomy. adj. / amphotrope. in formele de intoxicatie cronica. adj. amphi = de amfiete parti. / amphophilic. eidos = forma. Amina simpatomimetica. este asferica sau astigmica. tonos = tewiune. / amphophile. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. pulmonar sau cutanat. s. / dizziness. {Cjr. suflu). s. s. d) nucleu amigdalian.\ privitor la *amigdala.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. Ant. de ia lye in = a distruge. s. / amphotonie. {Cjr. AMIGDALIAN. AMIGDALECTOMIE. m.: articulatia temporomandibu-lara. arthron = artifiifafte. lat. f. a scftim-60. / amphidiarthrose. ammoniakon = sore de amoniu. pri-mare. [Gr. gr. adj.). [Qr. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. / amphoteric. tonsil. amoibe = aiternanf. se numeste sferica sau stigmica. iritabilitate. ammattire.. a schimfia. s. de. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. mai ales daca nu este tratata. Sin. s. dizoh>at. [frofiadii (at. amphi = de amfieti parti. ampho = amEU. relaxeaza musculatura bronsica. / amygdala. / amphotere. / amygdalectomy. constituita din lanturi cu ramificatii. de obicei prin extensie. AMFOTROP. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. aither = aer curat.intoarcere. colici. amphi = de. adj. tenesme. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. -enne. de doua on.priv. AMFOFIL.: suflu amforic (v. AMFETAMINA.. ampho = aIn6ii. m. AMIDA. ampho = am6u. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. Prezenta a. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. c) a. -ind. s. / am(o)eba. philos = prieten. m. adj. ia matus = Beat. dc. Di-gestia a. s. amphoteros = care apartine ia doi. / amide. s. se deosebesc: a. f. AMIELINIC. azn .reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului.

AMILORID. gr.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. f. AMILOIDOZA. / amylase.] Prezenta amilazei In urina. AMILOZA.. / amine. / amiloride. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. f. histidinemia.\ Element constitutiv al proteinelor.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. mys.). boli inflamatorii recurente. / amyloid. [Lat. A. neopla-zii ale plasmodtelor. [Lat. *triptamina. s. leucina. f. f.. s. amylum.) Baza organica azotata. f. f. myos = musciti. Ex. const. Cele mai frecvente tipuri de a. AMINOACIDOPATIE. m.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. / amylasurie. In inflamatia glandelor parotide. se gasesc la unele plante. s. AMINOACID.. adj. myos = muscfii. *boala Wilson etc. In cazul *bolii Alzheimer. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. s. f. sin.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. amylon = fciina. [Gr. manifestata prin fades inexpresiv. [Lat. f. f. primitiva sau primara. mys. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. f. clipit rar. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. m. sunt molecule care se gasesc la animate. Sin. gr. amylum. haima. AMIOTONIE. A. gr. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. / amine. s. AMILAZA. sides = forma. \Gr. *A. [at. / amygdalotripsie. acidus = ami. sthenos = fortd. s. fimylum. / tonsillitis. de ta cum = cu. dar Indeosebi In ficat. a -priv. / amyosthenia. Uneori..: ataxie (v. AMIOTROFIE. tripsis = frec-are. -am . f..] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. genitus = nascut si gignere = a nafte. copt de ta pepsein = a gati. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. / aminoacidopathy. s. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. [Gr.: amiloza. [Gr. -ind . s.. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. de la. [Lat. *histamina etc. f. amylon = faina. [Lat. ammoniakon = sore de amoniu. f. / aminoacidurie. ammoniakon = sare de amoniu. / amiloride. f. V. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. amylum. Denumirea de a. f. valina. a-a. adj. amygdale = migdaia.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. f. [Gr. amidon. fenilalanina si triptofanul). ~~~\ AMINA. -aza. f. amylum. are si o actiune opusa aldosteronului. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. amidon. Recent s-a demonstrat ca a. joaca un rol important In sinteza organica. f. m. amidon. s. / amyotonia. s. amidon. [Gr. s. aranjare. A. f. -e. s. AMIOTAXIE. f. -ina: I at. / amimia. / amylo'idose. a . s.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. A. mys. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. f. care exercita functii regulatorii: *colina. a priv. mimia = imitare.. a aranja. s. s. s. ammoniakon = sare de amoniu. s.. / amygdalotripsis. / amylas(a)emia. mys. / acide amine. AMIOSTENIE. f. n. care reprezinta 159 . oligofrenia fenilpiruvica. / amylasemie. A.. a digera.. de asemenea. de cauza nepredzata. si amine bio-gene. [Lot. AMILACEU. sarade a reactiilor motorii si emotionale. a priv. biochim. s. myos = muscfti. f. izoleudna. -ind. AMINOPEPTIDAZA. -aza. amygdale = migdaid. -aza . s.). s. amylon = faina. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. a carui semnificatie nu este Insa clara. f. ouron = urina.] Sin. amidon. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. -ind. treonina. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. de ammiti. biochim. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. / amylo'lde.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. secundara. s. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. mys. AMIMIE. / amygdalite. zdrobire. amylon = faind. AMINOACIDURIE. f. rinichi si splina. s. a fost data de Virchow. aminoacide.priv. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. a .] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. sanguina este de ori-gine pancreatica. putere. / amylace. / amyotonie. s. -ozd . [Gr. const. In *amiloidoza. serum amylase. sunt denumiti esenfiali. / aminopeptidase. plasis = modeiare.i. de (a mimeisthai = a imita.] Inflamatia *amigdalelor palatine. s. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. f. maltoza si dextrine. m. *catecolamine. myos = musch. f. gr. f. / aminoacid. s. tattein = a ordona. V. s.) In urina.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. a modefa. s. troplie = firma. gr. adj. amylon = faina. s. gr. / aminoacidopathie. de la plassein = a forma. AMILAZEMIE. este de origine proteica. tonos = tensiune. / amylasuria. gr. acidus = acru. fS-a. [Gr.. Unii a. s. salivara si a. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. *cistinurie-lizinurie familiala etc. V.muscni. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. myos .). Sin. / amylose. peptos = digerat. Ca urmare.} Sin. [Lat. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot.4-glu-can. s. [Gr. s. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. creste. / amimie. amidon. f. AMIGDALOTRIPSIE. s. hemodializa prelungita etc.] Scaderea fortei musculare. f. amyliim.: tirozinoza. [Gr. / amyosthenie. care se depoziteaza In organele interne. -1(0. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. taxis = ordonare. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. pentru miastenie.: amiloidoza (v. [Gr. amylon = faina. *acetilcolina. amylum. ouron = unnd. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. [at. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. leudnoza etc. / aminopeptidase.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. a. s. lizina. *serotonina. f. indispensabili. / amylase. a -priv. amidon. gr. AMILAZURIE. ummomakon = sare de amamu. f. / amyotrophy. s.. -ozti. tirozi-na etc. congenitus = nascut odatii cu. gr. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. [Cfr. f. amygdali-tis. derivata din amoniac prin substituirea a 1. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. Se disting: 1) A. m. s. 2) Substanta amorfa. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. -atos = sdnge. Cresterea a. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. si tab.: tonsilita. ammoniakon = safe. s.: miatonie. / amylaceous. [at. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. A. acidus = acru. AMILOID. adj. a crea. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. amylon = faina. / amyotaxie. gr. metionina. gr. / amyotaxia. 8. / amyotrophie. s.priv. -ind. Sin. [Gr. continand o functie acida. amyloidisme. / aminoaciduria. 2) A. a fost pus In evidenia In creier beta-a. si tab. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. proteine si alcaloide. / amyloidosis. cistinuria-lizinuria familiala. / amylosis.. s. gr. indud a.

astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. cu durata de supravietuire de circa patru ani. s. a. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic.pm'. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. Ele au un caracter ereditar. [Qr. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. V. rezistenta. s. \GJT. transparenta. f. s. / ammonia. sau anterograda {de fixare). ammo-niakon = sore de ainoniu. pentru amiba (v. Forma acuta. ceea ce poate fi la originea unei a.priv. si raptus. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. H-I regiunea proximala. Sin. AMNESTIC.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. s.). Inlocuita cu *ecografia.. s. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. / amniocyte. mimsthcii = a-fi aminti. V. cu miros iritant. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). ci si ca expresie a unor refulari reversibile. m. initial proximale.recente.\ Care provoaca pierderea memoriei. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. / amnion. f. / amnestique. / amnioscopie.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. anterograda. s. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X.] 1) Care se refera la *amnezie. fdtuiui. s.^ammare. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. Tipuri de a. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. adj. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. \Qr. [Qr. introdus prin colul uterin. m. Alaturi de forme de a. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular.: punctie amniotica. s. globale. \Cjr. 160 AMONIAC AMNEZIE. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. permite determinarea motricitatii fetale. Diferentierea a. Sin. skopia = e. uneori *diabet zaharat. AMONIAC. antreneaza atat o a. amnion = me. A. cu tendinta centrifuga. AMNIOCIT. citogenetice.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. Var. spectrofotometrice. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid.] Membrana limitanta a oului fecundat. rinichiului. 2) A. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. Indeosebi. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. adj. / amitose. b. mneme = memorie. / amniocentese. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. Poate avea loc fie prin stran-gulare. n. m. importante: 1) A. / amnios. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. In general. auditive sau vizuale. AMNIOS. f. cu incidenta 1/20 000 nasteri. s. secundar ai centurii scapulare. si memorie.. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. fenomen observat la om la nivelul ficatului. mnasthai = a-fi aminti. a muschilor gambelor..). a. "maligna". / amniographie. s. a fost. / amnestic. la a . tit [a skopein = a veaea. a sexului fetal. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. s. n. Sin. A. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. / amnioscopy. A. bine definite clinic. / amnesic. Se mai numeste si holoschizis.). tie. s.. / amok. mitos = afo. s. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. / amok. dificil de clasificat. adj. Sin.] N^\y. iar uneori si din trunchiul cerebral. Var. -ozd. In relatie cu 'cromozomul X. a . sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. cu membrane intacte. fiind compusul de baza . s. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. adj. f. AMNEZIC.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate.priv. f. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. / amniocyte. AMNIOGRAFIE. sau f.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. AMNIOSCOPIE.. limitate si lacunare (ex. simetrice. f. amnion = memfirand a fatutui. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. tesutului nodal. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. f. / amnesic. V. dilution = mem6rana a fatutui. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. se manifesta Inca din viata intrauterina. AMNIOCENTEZA. aparuta In cadrul unei depresii. Mai importante: a) A. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. [Cjr. pentru amibiaza (v. evolutie foarte lent progresiva. ou f. s. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. f. dar absenta pseudohiper-trofiilor. f. m. iar morfopatologic. selective. fir. mergand pana la degene-rare si atrofie. In patologia psihiatrica. cu transmitere recesiva. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. mult mai rare. amnesia uitare. f. cat si retrograda. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. si mnasthai = a-fi aminti. / amniocente-sis. urmate de deficit motor si amiotrofii. subtire. Forma "benigna" este progresiva.: In etilis-mul acut)..: ecmnezie (v. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. p. s. Compus binar al azotului cu hidrogenul. Se utilizeaza In industria chimica. AMOK. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta.. b) A. 3) A. f. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. punga apelor. s. de ex. \yr. a. fie prin clivare. / ammoniac. n. organice sau nu.priv. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical.) AMOEBIAZA. Este de origine citotrofoblastica. a e^flMtrta.n6. n. AMITOZA..m6rana a fatutui. retrograda). *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. s. Memorizarea. care priveste informatiile. [tyf. AMOEBA. kentesis = wtepd-twa. o . cu debut Intre 20-50 ani. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). fenomen psihic complex. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. spinale progresive ale adultului. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. si a. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. / amitosis. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare.mbra. / amnesia. V. Deoarece este un examen riscant. amnezie. m. s. *impotenta. rare. Se disting a. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. / amnesique.: sac amniotic.. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. \Qr. A. cu tendinta la distalizare. o . toxic pentru organismele vii. \CJT. graphein = a scrie. pot aparea in stari depre-sive. / amniography. amnioa = me. cu transmitere autozomal dominanta. isterie (mai frecvent a. foarte solubil In apa. s.

digitale sunt Inregistrate In criminalistica. iradierea padentului fiind mult redusa. AMORSA. [a ampliare = fl crefte. 1) Represarea permanenta. de.). f. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. s. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. adj. AMPICILINA. AMPRENTA. amoniemie) deoarece. parental imprinting. des = separat de. n. de amoniac. m. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. / myoadenylate deaminase... iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. Jar In *alcaloza diminueaza. [A5rev. dependenta de originea parentala. / ampicilline. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. s. AMPLIATIE. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. f. const. / amplitude. [Lot. s. AMONIEMIE. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. ammomakoa = sore de amotiiu. cu o tensiune mai mare.v. m apTopie. de amomu. prin aplicarea pulpei de161 . enhancer (genetics). pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. d) a. s. reactia In lant a polimerazei. gnosis = perce. si PCR. [ui Jupiter Ammoa din Lima.). -ina. c) a. marime. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. [Lot. [ftfire. amplificator = care marefte. Un curent de un a. f. endo-crinol.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. fizician francez. V. AMP-deaminase. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. de luminanta.priv. si PCR. si tab. adj. s. amorce. amoniacul este sintetizat din *glutamina. s. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. s. vecfie amordre = fl mufca. / ampicillin.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. engC. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. A. f. V. m. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. a taia. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric.! genesis = producere. f. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. hiperamoniemie. v.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. ammoaiakon = sore. / ammoni(a)emia.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. / AMP-desaminase. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. f. 2) Rareori. s. transporta un 'coulomb pe se-cunda. m. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei.: PCR (v. / ampere. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. V. f. si tab. In tubii renali. Sin. impresiune. de (a gennan = a produce. \Jr. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. f. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. AMORF. / amorphous. de. / ammoniogenesis. ficare. [J~r. Tipuri: a) a. electronic. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. m. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. ampli-atio. AMP-DEZAMINAZA. [Andre Marie Ampere. derivat de. gashd m apropie-rea timplulw. / ammoni6mie. haima. / impression. amoniu. de [a amplus = mare. AMP / AMP / AMP.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. AMORFOGNOZIE. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. [Cjr. biochim. cunoaftere. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. de la amplificare = a man (amplus = mare. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait.re.. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. f. receptor. morphe = forma. ligand. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. magnetic. AMONIOGENEZA. -onis = mctrire. de obicei electric.in monofosfat. s. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. / ammoniogenese. paime sau plante. ammomakoa = sore. Astfel. / amplitude. [Qr. f. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. imprimere = a apasa pe. [Lot.priv.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. V. e) a. In *acidoza. const. prin simtui tactil. s. / amorphe. f. A. si amo-niac.: primer. V. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. de. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN.} Oligonucleotid care. AMPER. V. s. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. \G. lipsit de forma. amoniemie. s. este transformat la nivelul ficatului In uree.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia.5'-monofosfatul ciclic. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. a . utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. la nivelul tutu-cor tesuturilor. / ampliation. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. f. s. -iais == Cargime. cu intensitate rnarila.. f. V. / amorphognosie. V. s. cu mialgii si crampe musculare. s. f. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. / amorce. s. f. amoniogeneza. y. A. (at. activand "protein kinaza A. adenilat-ciclaza. f. s.r.. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. / ampliation.ve. s.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate.si cinematografiata. ureogeneza. f. s. f. -aza. / empreinte. de puls. gasita. AMPLITUDINE. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. / primer. profesor la 'Bans. foto. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. amplitude. / amplifier (electronics). / amplificateur. observata. Consta In formarea. digitale). 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. Sin. g. a . Ea poate fi transmisa la distanta. utilizat In automatizare.re. din Cat. s. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. b) a. sau s.). Este inactivata de *penicilinaza. / ampere. AMPLIFICATOR. s. dm fr. actioneaza ca *mesager secund. gasita. [Qr. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. In scop de identificare. s. V. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. de imagine sau a.. acest proces se accentueaza.\ Abrev. / amorphognosia. 2) A. empreinte.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. la facere = a face. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. proteine G. AMP c.

ANALGEZIC. NA: ampulla. s.. profesor la. un segment de membru si. [Cfr. s. -eri. iarafi. [Cfr. denu-mita model. la unele microorganisme. hydatos = apa. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. [at. khioros . V. / anaphrodisiaque. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. anabiosis = rewviere. ana = in sus. bins = viata. -ind . s. aphrodisiakos.. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. m. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. Ex.i. ANABIOZA. partial. facultativa.priv. aer. / anagen. NA: ampulla hepatopancreatica. f. ANAFAZA.). [-Cot. -os = aer. mediata de IgE. adj. In cazul a. f. a. Exista a. ANACLORHIDRIE.in sus. A. aphrodisia = dorintd sayiaia. [Qr. f. m. pe o foaie de hartie. de. anabole = acfiunea de a urea. Anafrodizie. f. s. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. m. dt ia phy-latlein = a apara. venin de cobra. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. s. / anaclitique.priv. a arunca in sus (ana . [Lat. klitos = desfafurat mapoi. / amputation. a danturii si a tesuturilor vecine. ANAFILAXIE. a scurta. In *proba PrausnitzKusIner. Ex. ANAFRODIZIAC. n. [^r. Umpluta cu ipsos.: a. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. respiratorii.. [a anaballein = a construi. ANACUZIE. an . Ant. de la phaiaein = a aparea.ClUaie. / anaclitic.. f. / anaphrodisiac. f. f. portiunea inferioara a *rectului pelvin. f. f. Ex.. 1684-17S1:\ V. ampula. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. -eris. ANACLITIC. hydor. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. ana = in sus. / ampulla.. / anabiosis. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. medic fi botanist ger-man.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. aer. s. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. / anaphase.: aclorhidrie. a. dactiloscopie. permite o reproducere fidela. s. f. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. adj. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. muschii. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. adj.: cofoza (v. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. ANAEROBIOZA.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. V. an .priv. s. Exista un mare numar de a. ampula). pi. s. |t/r. Abraham Vater. gennan ... f. 3) In stomatologie: copie negativa. / anacrotisme. s. s. f. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. [a ampulare = fl taia. gr. adj. de obi-cei un bisturiu.] 1) In chirurgie. / anabolisant. / anabolising. adj. anaerqbioza. phylaxifi = protecfie.priv. -oza . s. n. m. Vater.: C3a si C5a..: catabolism. [Cfr. adj. 3) In embriologie. iarafi. fidela. / anacusis. [Lat. [Cfr. {Cfr. [Cfr.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). ANAGEN. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta").'•tele. ana -priv. obligato-rie. s. fiidrogen. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. rectala (NA: ampulla recti). AMPUTATIE. aer. / anaphrodisie. ANABOLISM. / amputation. \Cjr. / achlorhydria. comparabil cu socul anafilactic. / analgesique. adj. s.AMPRENTA GENETICA getelor.} 1) Care stimuleaza. / anaerobiosis. [Abraham Vater. la un al doilea contact cu antigenul. ana = contra. iarcSsi. s... s. anabios. [Cfr.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. A. ANAEROB.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. / anaerobic. aaa = In susi krotos .] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. f. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. adj. n.a produce. adj.. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. operatie prin care se separa de organism un membru. a arunca in sus (ana = in sus. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. cu ajutorul unui instrument chirurgical. ANALEPTIC. oma. f. an .verde. adj. f. f. adj. afgos = durere. s. / analgesic. on . / anaphylaxis. s. anabole = acfiunea de. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere.: a. s.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd.: *de-presie a. aer. amputatm. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. de la ana = din nou. \Cfr. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. sau algesis = simtui du-rerif. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. 2) Sectiunea traumatica. / anacrotism. A. de. f. gr. [at. f. / anabolisme. iovitura. s.. s. adj. f. / anaphylaxie. / anachlorhydrie. -os = aer. Sin. a urea. / ampoule. adj. ANACROTISM. A. / anaerobiose. / analeptic. n. phasis = aparenta. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. / anaphrodisia. [Qr. f. A. / anaerobic. / anabolism. levuri. s. prin extensie. (ikousis = am. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. care favorizeaza productia de proteine. AMPULA. s. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. ana . gr. gr. tot la o serie de microorganisme.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. / analeptique. urmata de o anomalie *fenotipica. *deletie a unui •autozom. ANABOLIZANT. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a..\ Despre cine. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. / anabiose. Exista doua a. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate.s. de ia toxon = sageata. analeptikos = care restaureazd.priv. dor. orice structura anatomica. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. s. In prealabil Inmuiata 'in tus. anatomist. an priv.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. [Qr. 'Wittmfiwy. s. tesutui subcutanat si tegumentele. / anaphase. a. phylaxis = protecfie.. / anaphylatoxine.: carte de identitate genotipica (v. tonifica si revitalizeaza. anatomist.. adj. [Cfr. una = contra.} Sin.. ampullae. [Cfr. de [a akouein = a auz. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. si a.priv. s. s. -e. s. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. rasaritut unei . provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. situata la nivelul duodenului. pasivS). -ism. / anacousie. de a reconstrui. care. A. 2) Medicament care . pentru formarea bontului. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. m. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. n.). / anagene. -oni/i = taiere. s. an . profesor la 'Wittenburg.. Sin. medic si botanist german. s. osteoporoza etc. ANAFILATOXINA. / anaphyla-toxin. \Qr.

/ analgesia. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. s. de la ana = cu. [a ana = din nou. V. \Qr.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. de la ana == din nou. s. / anastomose. 3) A. chimica.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. f. \Qr. a. adj. / anatomy. / anascitic. ANALGEZIE. ana = din nou. / anatomie. reiatie. materiilor fecale.. dar. askites. an -priv. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. s. ex. In continuare. comparata.. / analogous. m. se disting nu-meroase tipuri de a. / analysis.). studiul a. De obicei.. s. s. an -priv. *A. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. s. / analyse. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. de. 4) A. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. sarkos = came. f.priv. ana = in juruC. Bolnavul afectat de a. [Cjr.] Asemanator. s. s. a. bio-chimica. f.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. f. vizual. 5) A. secfiune. conform unei anu-mite milrimi. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. / anascitique. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara.a distruge) . algos . Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. analogos = (a fd. deopotriva. analyein = a fezoha. f. s. analogue. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. A.receptor cutanat. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. 2) A. / analgesic. / anamnesis. *euforizant sau *anxiolitic. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. metoda de a. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. In functie de localizare si de efectele In plan functional. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. m. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. metodele de a. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. Domenii de a. cu producere de *ascita. n. logos = raport.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. la. Indeosebi In laboratorul clinic. adj.: boala Schridde. f. an . m. spe163 . permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. coprologica. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. adj. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. sarx. de la askos = 6urduf. statistics. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. iarafi. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. prin extensie. nu se manifests clinic. de regula frecventa. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. dezvoltarii. studiul modifi-carilor macro. sunt utilizate. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. iarafi. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. \Cjr. / anaplasie.\ Care nu se Insoteste de *ascita. ANAMNEZA. 10) A. 9) A. ANAPLAZIE. 7) A. s. Directii: 1) A. 3) A. s. histo. In medicina. a. V. s. logos = raport. 6) A. iardfi. ana = in juruij tome = taiere. grafica. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. analog. re-[afie... despre o boala In care ascita. hidrops fetal. ANASARCA. f. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. f. s. s. f. A. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. *A. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. f. / anarthria. ana = din nou. / anarthrie. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. 8) A. / analogue. anamnesis = re-a-mintire. f. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. 11) A. / analyseur. anastomosis = descfiidere. [Qr. radiologica. In cazul polarimetrului. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. 2) A. a. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. analysis = rezoivare. [Qr. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). s.: a. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. -atos = gura. A. factorials. Este considerata uneori sin. ANALIZOR. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. ANATOMIE. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. plasis = nwdelare. f. (ie. f.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. 4) A. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. Sin. s. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. [Qr. s. trofica. [Qr. ANALOG. [Qr.] Stiinta structurii organismelor vii. spectroscopica. coproparazitologica. In medicina si biologie. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. *A. care poate genera 'farmacodependenta. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. ansamblu de procedee de identifcare (a.] Comunicarea naturala. [Cjr. toxico-logica. / anamnese. [Qr. 5) A.. / anaplasia. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. adj. f. poate dti si scrie. *A. ANASTOMOZA. lyeiii =. de [a plassein = a forma. 12) A. macroscopica. s. / analysor. de [a temnein = a taia.durere. a mo- ANATOMIE dtia. De fapt. glosar informatica. iarafi. 6) A. calitativa) si de determinare (a. auditiv. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. cu afemie. de.} V. dispersiei.. s. la ana = din nou. sioma. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. s. taire / f(o)etal hydrops.: 1) A. / anastomosis. si hidrops. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. 7) A. / anasarca.. ANARTRIE. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. f. ANASCITIC. [Qr. Intelege ce i se spune. segmente ale tubu-lui digestiv. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. Ex. De asemenea. adj. patologica sau morfopatologie. ANALIZA.si microscopice. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii.. f. narcotics prezinta si un efect sedativ. embriolo-gia structurala. bacteriologies sau microbiologica.si citochimice In cursut unei boli. / anasarque. 4) A. 2) Dis-pozitiv care.

gynaikos = femeie. ia toxon a sdfleatd. in relief} V. care promoveaza *masculinizarea. adj. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. andros = ftCafial. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca.r. loxikon = otravO. variabile. gyne. oprire] Termen de origine franceza. s. s. f. s. studiul particular al unor organe sau zone din organism. m. andros = b&rbat'i gennan = a produce. A. [^r. / andrologie. m.. s. adj. f. de regula endogena. gr. haima. gyaaikos . s. / . cat si concentratia hemo-globinei. ANDURANTA. s.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. f. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. s. sau poate fi provocata chirurgical. ankyra = ancorH. gyne. unde provoaca microhemoragii repetate. m. radioscafo-ulnara. s. cu absenta . s. / annelage..: obezitate a. Tsi pier-de activitatea toxica. consednta a unui spasm sau a unei amprente. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. eidos = formO. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. ANELAJ. fara tulburari importante. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. cw6at. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. 2) In practica. f.priv. / ankylose. In plus.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala.f:d. organismul se poate adapta. 8) A. Manifestarile a. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism.] Studiul anatomiei. aner. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. f. In unele anemii (ex. Ex. / androgene. f. gyne. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. precum si o serie de tulburari. normodtare si macrocitare. brasiliense. f. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. ankylostomiase. m. caninum. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. s. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. andros = tidrbat. ANDROPAUZA. a. s.: androginoid.fameu. / anchorage. adj. neurovegetative si osoase. s. un traumatism. cw6at. a impuritatilor. de. / androgynous. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. adj. ANCHILOSTOMIAZA.: a. ankylostomiasis. s. cardiovasculare.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. [Cfr. ANDROQENIC. s. [C/r. depind de deficitui androgenic.] Boala provocata de 'ancylostoma. andros = 6iir6at. f. [Jr. daca evolutia a. / anatoxine. f. a. cur6at. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. americanum sau Necator americanus.: toxoid. la altii la peste 70 de ani. ANDROQINIE. s.\ Toxina bacteriana (tetanica. / androgyne. / andropause. Alte ex. / androsterone. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta.] Despre o substanta. m. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. [Cfr. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate.] Diminuare importanta (a. f.] 1) *Hermafrodit. topografica. nu este o boala. [Lot. stoma. / andrology. Spre deosebire de menopauza. oner. creat prin analogie cu "menopauza.] Sin. 164 ANDROGINOID. ana = contra. / hookworm disease. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. Principalele criterii de clasificare a a. A. n. f. 's. / endurance.. dar Tsi conserva propnetatile antigenice.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. [Qr. difterica etc.). ANDROGIN. A. de utilizare a termenului: a. f. \Qr. 3) A. o serie de variabile. adsorbita pe gel mineral si a. / ankylosis. -ina . indurare = a. varsta si sexul. f. In engl. jumatate femeie. anchilostomiaza.. f. / androgyno'ide. f. / android. aner. Se disting doua tipuri principale: a. s. logos = ftiin. Totodata. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. a. ANDROSTERON. Sin. Ex. de ia ankylos = wcovoiat. aner. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma.. s. [Qr. ANDROLOGIE.me. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. f.. In continuare o serie de tipuri principale de a. s. andros = IJOrlJat.] Care prezinta caracteristid masculine. m. -aza. / androgynism. mtOri. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). adj. / ancorage. f. pausis = mcetare.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. chimica sau imunologica. ankylostomose. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae.) care. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. / anatoxin. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. jumatate barbat. [Lot. s. se poate produce dupa o afectiune articulara. ANCHILOZA. / annealing. a. adj. ankylos = mcovoiat. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. f. ANEMIE. dm gr. f. altitudinea. diminuarea *reflexului cremasterian. ceea ce este inexact. f.. de intensitate mica sau medie.: boala Griesinger. \Qr. / androgenique.. n. pentru v&rfut sQgefiCor. unde se formeaza papulopustule.t. neuropsihice. 17cetosteroizi. androgyne. adj. s. Cel mai frecvent. Rezulta anemie. aner. f. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. / androgen. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala.. [Ofr. / anemie. oner. pausa. ANDROGEN. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. s. ca modul de viata. este lenta. Asigura stabilitatea protezei. aner. f. [Qr. s. si artrodeza. adj. duodenale. / androsterone. / encoche.. / an(a)emia. andros = biirbal'i [at. / endurance. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. aner. s. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. s. aaky-losis = curBurd. stereos = solid. Sin. de osificare. ANCOSA. ci un simptom In numeroase boli. / androgenic. m. V. / androgyne. / androide. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. 4) A. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. andros = 6ctr6at. / androgynie.. [C. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. ANDROID. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. adj. V. fiecare din cele doua a. ANCORARE. Pe de alta parte. an . scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. s. 2) Sin. partiala) sau suprimare totala (a. gynai-kos = fe. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. eidos = formd. / male climacteric. ANATOXINA. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. Specii: 1) A.. atos = gurd. s. V. Care se refera la hormonii sexuali masculini. / ankylostomasie. determinata de *aplazia medulara globala. a deficitului de fier din alimentatie. normo-crome si hipercrome. a cadi a se of:e[i. purificata. [Qr. encocAe. 2) A.: androgin (v. [Gr.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). s. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. stoma. ankylos = Incovoiat. s. prin Indepartarea. clasa Nematoda. andros = 6(lr6a. s. anco-ra. A. de-oarece.

Sin. A. A. acid folic). [diiido Banti. [Anton Biermer. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. Sin. 1852-1925. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. V.).} Sin. nutritionale (ex. si anemie aregenerativa. Sin. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. A. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. Boala survine la copilul mic sau la adult. *gastrectomie). ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. reactivi la temperatura corpului.: sindrom Martin (v. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. catre varsta de 60 de ani. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. Sin. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia.).sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. anatomopatotog itatian. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. sunt normocrome. 1827-1892. Tip de a. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. proteine sau vitamine). care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta.: boala Biermer (v. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. Orice tip de a. Sin. cu volumul globular mediu peste 110 m3. m. din cauza aportului deficitar de fier. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. A. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. Sin. f. v. sarcina. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. talasemie). tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. Este determinata de absenta. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. A.: fransfuzie cu sange incompatibil. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. A. anemie hemolitica autoimuna.). ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. [T/iomns Bentoa Cooley. abandonat. A. Indeosebi *botriocefaloza). definita prin diminuarea productiei medulare. Tip de a. si boala Imerslund-Najman. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. 2) Izo. i. A. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs.). A. al bolii Biermer (v. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. h. A. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. pediatru american. cu *a. Sin. Sin. a. probabil. denumite imunoalergice.).] Sin. profesor (a ffcrenf. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici.a. A. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. Uneori este considerata sin. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. "imunoglobuli-ne G si M. istoric.: cloroza (v. infectioase.). *A. h. *bilirubinei. h.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. 1871-1945} Sin. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. stomac. A. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor.: anemie carentiala. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. Acesti autoanticorpi. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. A. Sin. m.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v.). a carei cauza este necunoscuta. m. drepanocy-tic an(a)emia.).: boala MinkowskiChauffard (v. h. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. unele *a. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. A. V.: boala Banti (v. •mu&t.: drepanocitoza (v.: boala Silvestroni-Bianco (v.: boala Hayem-Faber (v. *lactatdehidrogenazei. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. gennan. m.: -talasemie majora (v. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. A. Sin. cuprind: a. Sin. reumatismale sau maligne. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier.). feripriva. Sin. prostata).). *a. A. aplastica. sarcina cu imunizare fetomatema). fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata).).: anemie nutritionala (v. unele parazitoze. In eritrocit. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. cea mai raspandita boala cronica din lume. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. h. este. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 .). ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. Biermer (sau *boala Biermer). 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. Sin. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor.: boala Lederer-Brill (v. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. 0 serie de a. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. produsi de sis-temul imun al bolnavului. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari.: a. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a.: anemie sideropenica.

priv. s. s. caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. volatile sau gazoase. genera/a. a) a. / aneuploidie. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. A. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. ANEUZOMIC. / anergie. ANENCEFALIE.. [at. / aneuploidy. s. s.priv. s. In care abolirea sensibilitatii. de la ergein = a iucra. denumite mdeosebi In functie de localizare.. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. f. A. Sin. f. / anencephalie. In continuare. f. s. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. soma. de regula.] Numar anormal de cromozomi. Sin. la baza creierului. adj. acfiune.afie. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. s. tactila etc. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. Se disting. V. f. f.). cu exces de mieloblaste. a unei artere intracraniene localizata. s. adj. ca si a trombopoiezei). [Cfr. ANEURINA.: vitamina B.nsi6i[itate.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. [Qr. -atos = corp.priv. etiologice. -atos = cuiowe. ANEUPLOIDIE. sideroacrestica). A. f. 'Daltonism pentru culoarea rosie. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. desi produse din abundenta. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. [Gr. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. g. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. -atos = culowe. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate. a. prima din cele trei culori fundamentale. A. s. an . ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. care. locale} sau generale (*a. f. n. an . / aneusomy. s. ergon = tucru. toca/a. cu = bun.. apsis = I'edtTe. pentru aneuzomie (v. f. Ex. termica. dolor. g.: monosomie). cheaguri sanguine organizate sau nu.: aneusomie. an . In plus (ex. Se disting numeroase tipuri de a. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. administrate prin inhalatie.priv. m. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. anencephaly. / anergisant.. fiind considerata o stare preleucemica.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Uneori se constata enzimopatii. s. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. 1. f. an -priv.). c) a.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. adj. ca urmare a stazei acestuia.. se. / aneusomie. nu evolueaza normal.. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia.. s.. [Cfr. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. Sin. s. A. (fibroma. include sange si. di (a aneurynein = a duata. Malformatie sacciforma sau fuziforma. abundenta. la concentratii adec-vate In tesutui nervos.).senz. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. Var.\ 1) Care provoaca *anestezie. eel mai evident este eel al a. f.). / anencephalia. logos = ftiMtd. eupfoos = favora6ii. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. anevrysme. / aneusomic. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a.. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. soma. eii = bun.: trisomie) sau In minus (ex. / anesthesiologie. A.: boala a. *sarcoidoza etc. tactila). -atos = Corp. tuberculinice. a.: anemie feripriva (v. aisthesis =. cu supraIncarcare secundara cu fier. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie.. an priv. erythros = rofu. n. [Qr. an . / anesthesie.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. catre maturare. / aneurin. (v. aistesis = se-mafic. b) a. / an(a (esthetic.: anemie sideroacrestica.. A. de ex. cu numeroase sin. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa. ANESTEZIC. peridurala. V. f. \Cfr. slabiciune si paloare. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. oneurysmo = [lugire. si a. f. / anevrisme. (khroma. s. prin infiltratie sau pulverizare. an . sensi6ili-tate. an . ANERITROPSIE. s. si aneuzomie. generate). -e. / anergie. Sin. f.. m practica. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. a. ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. [Cjr. / aneurysm. enkephalo = creier. ANESTEZIE. ca si o serie de boli dificil de clasificat. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola.} Absenta perceptiei culorii rosii. \(jT. produsa Intr-un interval scurt. . A.).. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia.). / aneusomique. ANEVRISM. / anerythropsie. non-volatile. termica. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. ANESTEZIOLOGIE. [Cjr. ANERGIE. f. / anesthesique.priv. f. f. uneori. [GJT. [Qr..] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. reprezinta o varietate de *dicromatism. / anergia. adj. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. s. / anerythropsia..). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. localizata pe traiectui unei artere. s. ANERGIZANT. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. de la e = in. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Metoda de *a. [Cjr.. s.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei. aisthesis = sematie. ANEUZOMIE. r. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). sideroblastica dobandita idiopatica (sau a.. sensifiiii-tate. adj. Var. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. m. Ex. ANEUSOMIE. eidos = formd. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). / an(a)esthesia. sub care sunt reunite diverse a. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. r. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. adj. pediculata sau nu. spontan sau voluntar. aisthesis = senzatit. r.priv.). tfilatatie.. on .. In contact cu un trunchi nervos. Termen. an -priv. / aneurine. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. a. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. / an(a)esthesiology. Grup de compusi care.priv. s. rahianestezia sau *a. an .priv..: anemie sideroblastica (v. tocoreg/bna/a. i. Grup de medicamente care provoaca somn profund. s. Se disting: a.

intestinala. In cazul a. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal.catre.: anevrismoplastie. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. in canalul medular cervical. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm.\ Tesu-turi. aneurysma . Conga. / anevrismectomie. lupus eritematos diseminat. 'Eons. Pentru a. In cadrul unei formatiuni comune. f. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In aproximativ a doua saptamana de boala. [Lat. Termen engl. flebita.\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. francez. / angiectasie. ektome = esfcizie. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. ANGEITA. a sufo-c-a. / angine. comunicant cu artera printr-un colet. adnexus (annexus) = [egdturd. Este. cerebrala. ANEVRISM DISECANT . superfidale. temporala. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. d. a. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. 1) A. phlegmonous angina. s. / herniation.. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. A. sore throat. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. de (a aneurynein = a dilata. f. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. inclusiv a "amigdalelor. s. In prezent. Denumirea este improprie. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. pentru desemnarea a. / aneurysmorrhaphy. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. / engagement. faringiana. dc. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene.twn. / annexes. a modda} Sin. nectere = a iega. / aneurysmoplastia. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. f. cu refacerea arterei. a impieti). -ita. In contact cu o leziune arteriala. s. aneuryaein . diCatafie. sau gr. *A. pi. / aneurysmectomy. Uneori. s. / angeitis. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. f. pectorala. [Gr. ANEXITA. f. s. vasculita. aneurysma = iargire. din interiorul acesteia.). V.: parul si unghiile sunt a. [Cjr. difterica etc. nectere = a (ega.la. Flegmon sau abces amigdalian. uni (ad .] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANEVRISMECTOMIE. *A. angeioa . *arterita gigantocelulara. [C?r. a. ale pielii. m. tonsilara.iargire. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. f. s. a. / adnexa. a. Sin: sindrom Churg-Strauss (v. mi (ad = catre. medic. dilata^ie. s. adnexus (annexus) = le. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). Consta In deschiderea pungii anevrismale. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. f. 'granulomatoza Wegener. ovalare. Sin. s. *periarterita nodoasa. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). Mai rar. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. pi. langa. ANGAJARE.: a. deoarece cauza a. dermatomiozita. Ex. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie.a dilata.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. / annexite.: vascu-larita. urmata de sutura. / angeite.. [Qr. [(yr. este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. s. angiite. 3) A. / anevrysmoplastie. ia '}{6pitau\. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. la plasucm = a forma.] Inflamatia *anexelor uterine. de obicei. consednta unui traumatism. amigdaliana. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. trompe uterine si ligamentele uterului. engagement. f.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. Intre tunica interna si cea externa. 2) A. de [a adneclere (annectere) = a lega. Tumora vasculara determinata de organizarea. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. la. ditataf-ie. nu este o *micoza. -ita . s. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. [Lat.was.\ Semn patognomonic. s. f. ANEVRISMORAFIE. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate. a unui hematom care constituie un sac fals. placenta si cordonul ombi-lical. / anevrysmorraphie. se produce la nivelul tunidi medii a vasului. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang .ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. ANGIECTAZIE. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . *sindromul Cogan. angor abdominal (1). amniosul. 167 . f. A. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. / angiectasls.ga. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. f. prin diverse procedee. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. s. Ansamblul constituit de catre ovare. f. angina = sit/ware. 1S37-1914. d. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. s. alantoida. a wnpietl).). disectie aortica. f. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. infectioase de origine bacteriana. de la adnectere (annectere) = fl iega. Ex. / adnexitis. s. f. a. de la aneurynein = a dilata.. ektasis = di[atafie.: anevrismorafie (v. f.. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. ANEVRISMOPLASTIE. de la angere = a strange. rezultand o dilatatie cilindrica. plastos = mode. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. f. cuprinde nu-meroase varietati. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. f. ANEXE. Sin. a/ aortei. s. Termenul a. reconstitu-tiva. s. 4) 1n obstetrica. [Lot. a persistat este *a. ANGINA. s. quinsy. / angina. v. s. de. nngeion = vas. In functie de localizare si de natura infectiei. rhaphe = sutura. In caz de anevrism fuziform se practica a. aneurysma = iargire. limfangita etc. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare.ti de.

\Qr. proteine angiogenice. [Cfr. khole = biia. angeion = vas. intricata. a. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. s. 1862-1950} Sin. / angiographie. f. V. cingeion = vas. kcirdia = iniw. [Cfr. pe. s. s. angeion = vas. fluor. *?ontaj coronarian sau *angioplastie. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale.pidemio[og francez.. spat finer. si angina pectorala. [feim Hyar. angeion = POSi blastos = ge. limba este Tmpinsa si ea In sus. Sin. s. aspectui clinic al *a. f. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. f. In cazul a.sau intrahepatice. senzatie de moarte iminenta. angRion = vas. ANGIOGENEZA.n.: hemangioblastom (v.: angina ulceronecrotica (v. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. Sin. a. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. variant angina pectoris. prelungite. graphein = a scrie. de decubitus. bactinoiof) pi e. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. de tip Prinzmetal. In general. vezica. 1908. b) circumstante. gat. din (at. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. s. angeion = vas. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. / angioblast. dupa injectarea unui *mediu de contrast. angor abdominal (2). ANGIOCOLECISTITA.). / angiofluorographie.mie. / angiogenin. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. f.). gr.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. s. p. uneori. / angiogenine. s. gennan = a produce. p. Cauza a. cu iradieri In membrul superior stang. este totdeauna grav. s.. instabila. noaptea. graphein = a scrie. angeion = vas.: 1) A. / angiofluorography.: colangiografie (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. o parte din cavitatile cardiace. fiuor. colan-giografie (v. cu o cadenta rapida. Mai rar. c) durata: scurta (minute). cordw-iog americon. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. reflexa. f. s. / angiocholite. boala Heberden. dimineata si seara. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. sau cardioangiografiei selective. [CfT. V. 'Berlin. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. extra. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. f. Forme clinice de a. frig. s. s. •V. mandibula. f. s. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). [Myron PrmzmeInl. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. survenind de mai multe ori pe zi. ANGIOBLASTOM. si sindrom de ischemie-leziune. A. pneumococ sau stafilococ. la gennan = a produce. p. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. / angiocholecystography. p.] Sin.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. s. s. de. ANGIOFLUOROGRAFIE. iar In o treime din cazuri a. / angiocholegraphy. -onio.). agentui patogen In *difterie. angeion = vas. / angiocholecistographie. *heparina si *interferon. angor pectoris. extractii dentare).] Sin. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. interscapular. f. are o evolutie grava.. acuta coronariana febrila. ANGIOBLAST. lungi si spontane. s. prof&sor'Ca Saris. se complies cu 'infarct miocardic. fiind denumita In aces-te cazuri a. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. / angioblastome. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. 5) A. emotie. f. kolon = mtestin gros.zica. f. / angiocholecystite. Denumita si stare de rau anginos. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. spastica. fiind inhibat de *steroizi. infiltrat. graphein = a scrie. [Cfr. In cursul *cateterismului cardiac. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. -it5] Inflamatia canalelor biliare. f. khole = Bita. graphein = a scrie. u.. pseudodifterica. angeion = vas. In care crizele survin spontan.: angina vasospastica. fara unda de necroza.} Sin. 2) A. 6) A.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente. dupa pranzuri. Stuttgart. n. / angiogenese. f.: infectie Vincent (v. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina.r. Solutii terapeutice. este produsa de streptococ. / angiocholecystitis. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. m. [Cfr. -ina. genesis = producm. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. dur si foarte dureros. PlanseuI bucal este ridicat.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice.. pediatru german. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In circa jumatate din cazuri.inihe Vincent. Tumefierea.] Sin. stenocardie. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. s. / angioblastoma. s. cu rise de infarct si moarte subita. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. Prognosticul a.: angina de piept. \Cjr. khole = bil&i kystis = sac. m. . care. s.). 4) A. A. / angiocardiography. [Eduard Heinrich Henoch. n. [Cjr.] V. / angioblaste. [Gr. Sin. f. cflirurg german. s. / angiocholegraphie. iar "coronarografia releva stenoza importanta. 1'e..] Inregistrare. V. angiografie numerica. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. s. -ita.). ANGIOGENINA. "cu tendinta de extindere In profunzime. sindrom Prinzmetal. / cholangitis. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. / angio-genesis. ANGIOGRAFIE. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. f. 1820-1910. oris = curgere. acompaniate de *angoa-sa si. A. [C)T. crize care se agraveaza rapid. kystis = sac. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. s. angeion = vas. s. proximala a uneia sau mai multor artere coronare. f. n. / angiography. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. Denumire generica pentru toate a. blnstos = gennt. devenind tot mai frecvente. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. spontane. angeion = vas.. f. angine de poitrine / angina pectoris. ANGIOCOLITA.6.: In cazul fe-brei tifoide).: angiografie numerica (v. / angiocardiographie. uneori la ora fixa. i. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii. f. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. p. ANGIOCOLEGRAFIE. 3) A.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. f. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. graphem = a scrie. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma.: angina Henoch. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. [C. Sin. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. efort.

cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. \Qr. [Termenut a rezultat din doua. -aza . 3) A. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. mys. a. / angioscope. ANGIONECROZA. m. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare).] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. endocrinol. ANGIOMATOZA.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. angeion = vas. ANGIOTENSINA. s. nekrosis = mortificare. s. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. [Cyr. n. angeion = pas. / angiosarcome. s. s. f. / angiome. myos = musclii. s. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. m. [Gjr. pathos = 6oa[a. stoma. / angio-tensinogen. 2) A. / angiomyome. Sin. m. si tab. Poate consta In sutura. [Qr. angeion = vas. -oza. / angiokeratome. ANGIOSPASM. Poate avea diferite localizari. Sin. Sin. m. I este un decapeptid care. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. [Cfr. s. spasmos = contracfte.). dt la. angeiologie. f. / angioscintigraphie. / angiostomy.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. / angiomatose.] Tumora vasculara circumscrisa. sarx.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. keratos = corn.] Boala. angeion = vas.: angiotonina si h. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. n. hypertensin. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. produce} Alfa. / angioma. s. de la. adesea congenitala sau genetica. ungeion = vas. tensvs. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. s. scrie. ANGIOKERATOM. s. ingust. tensus. s. boala Lindau. -oma. In regiunile temporala si occipitala. de asemenea. / angiologie. / angiotensine. omd. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. s. s.: gamaangiografie.. dezobstructie. [Qr. angeion = vas. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. [l^r.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. ANGIOLOGIE. f. f. angiotonin.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. s. angeion = vas. -ina'i gr. gr. s. In cazul vaselor mari. I) denu-mit a. [at. f. din gr. f. e. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. Tip de a. / angioplastie. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. m. naevus vasculaire / spider angioma. / angiomyoneuroma. / angiotensin. angeion = vas. ANGIOMIONEURINOM. de [a skopein = a video. Ill.-globulina de origine hepatica. II poseda receptorii specifid AT. \Cjr. a mcorda. scintilla = scantde. tendere = a mtinde. / angiology. [Qr. a. tendere = a wtind'e. I). angeion = vas. [Qr. I). retiniene etc. f. s. s. span = a trage. / angiopthy. ANGIOSTENOZA. stenosis = strdrntare. ANGIOSPASTIC. -oma. / angiostenose. f.. f. ANGIOSARCOM. ANGIOSTOMIE. angeion = vas. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. / angiotensinase. di la. -inn. neuron = nerv. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. si boala Fabry.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. f. n. / angiostomie. s. skopos = observator. angeion = vas. stenos = strd-mt. angeion = vas. s. sarkos = came. / angiokeratoma. anterioare.rtensina. / angiospasme. angeion = vas. a nwd'eCa. hypertensine.: angiografie digitala. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast.. [at. Sin.. s. f. / angiotensinase. f. / angiosarco-ma. -oma. s.: 1) A.. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. / angiotensinogone. s. ANGIOSCINTIGRAFIE. spasticufi. ANGIOSCOP. angeion = vas. ANGIOTENSINOGEN. de la nekros = moarte. / angioscintigraphy. s. angeion = vas. / angiospasm. s. s. / angiomyoma. cutan^e / Cobb's syndrome. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. / angiospastique. graphem = a. [Qr. logos = stiinta.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. [Gfr. dt la plassein = a forma. a.. [CJT. incorda. const. s. mgustare. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). V. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. a mcorda. ANGIOM. ANGIOTENSINAZA. m. Imaginea este apoi restituita. s. f. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. s. keras. adj. f. ANGIOPLASTIE. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. 'in continuare.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. / angionecrosis.] Ingustare a vaselor sanguine. [at. si AT. prin crize de epilepsie. -alos = jfura. V. II. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica.} *Necroza peretilor unui vas.'.). [(^r.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. [Qr. angeion = vas. / angioneuromyome. frecvent. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". IV. retinopatii etc. gr.ipe.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. de la tendere = a mtinde. f. spustikos = care trcye mauntru. s. (cu subtipuri). s. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. angiotonine. dilatare. sub actiunea 'enzimei de conversie.} Sin.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). n. s.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. / angioscope. V. Au fost descrise mai multe a. angeion = vas. [(77-. n. s. adj. m. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. 169 . ANGIOPATIE. plastos = modelat. f. Sin. gr.. ANGIOMIOM. angeion = vas. si AT. -oma. rezulta din a. s. mys.: sindrom Cobb (v. A. -ma. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. -oma. m. / angiomatosis. V. (at. f. s. accidentele vasculare cerebrale. s. congenitala sau dobandita. / angiostenosis. de [a. f. A. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. A.).: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. s. 4) A. [at. n. [Cfr.. tensus. / angioplasty.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. f. sin. gennan = a.: boala Rendu-Osler (v.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. angeion = vas.). / angionecrose. myos = musctii. element precursor al *angio-tensinei. tumora glomica (v. n. meningiene. s. / angiopathie. ANGIOM STELAT / angiome stellaire.?(amina. re-zulta din a. m. / angiospastic. [C. f.r.

: angina pectorala (v.. f. / anion. / aniseikonia.ANGOASA ANGOASA.1 nm. Bioxid de carbon (v. / anhydrase. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. n. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. isos = egai. on priv. m. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. si anilism. [Qr. s. -ozo. lui Houssay. / anisocoria. -minis = preve-stire.). anger. angor.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. {Cjr.] Intoxicatie cu anilina. / anilisme. fiziologica. / anguillule. egal cu 109 m. an -priv. Carboanhidraza.. angle. de control. ANIZOCORIE.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. isos = egoi. / anisochromia.] Lichid uleios toxic. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. animal. / anhiste. considerate de origine neurovegetativa. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. an -priv. avand senzatii. ANIZOFORIE. hidros = tra. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare.nspira. / anilism. s. f. Evolutie. adj. f. de Ca inIcfitinus = interior. isos = egai. s. f. acompaniaza formele severe de *anxietate. [Cjr. abdominalis. [(yr. fizician fi astronom suedes. vedere. [Cfr. opos = vaz..] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit.] Sin. 2) In particular. kyiof. [Lat. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO.). enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. rasuflare} 1) Organism viu. ANHIDROTIC. anus = smut. / anhidrotique.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. -oris = sufocare..). Sin. m. ANILISM. / anhedonia. obser-vata In aortita abdominala.: unghi (v. m.). [^r.). Poate fi profesionala sau accidentala. on -priv. si se manifesta prin fenomene nervoase. isos = egal. Anilm de [a Anil = indigo. de la trepein = a intciarce.: anilinism. adj. Ant. s. -ism. . / anguish. s.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. acuta sau cronica. Conform SI. ANGUILLULA.: Strongyloides (v. eikon. adj. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. ANHIDRAZA. an . / animal. [Qr. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. adj. adj. / angoisse. radicalii acizi sunt a. [Aiders /ens Angstrom. angor abdominal (2). s. -oris = sufocare. hidros = transpiratie. / anhidrose. on . ANION. / anhedonie. s.: angina intestinala. / anion. din iat. metron = masura. s. hydatos = apa. f. surve-nind In general dupa mese. inteslinum = intestw. abdomen. [Lot. [QT. / anisophorie. s. / anisocytose. s. prin 'casexie sau infarct intestinal.. an • priv.tie. s. relativ mica. angustia = loc strdrnt. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. -atos = cu[ciare. angor.] Sin. ANGOR ABDOMINALIS. si apa. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti.. ANILINGUS. e) a. animal = fiintS vie. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. adj. lingere = a /inye. de (a anima = suflet. [Cjerm. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. de la Anil = indigo. Var.•priv. / aniline.. / animal.). / anisotropic. / anicteric. angoisse. Principalii a. f. / aniline. s. deoarece are M. hematologice (anemie) si tulburari digestive. s. / anilingus [Lot. Sin. ca o consecinta a hemolizei. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. rotator.priv. s. ANIZOCITOZA. m.. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. adj. / anisometropia. -a]-nil. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. s. ion = migrator. s. m. -oris = piept. -ozo . s. -oris = sufocare. f. Var. [C/erm. \'Jr. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). v. de. (a anguis = sarpe] Sin. f. in ara6a -ainil. / anisocytosis. pentru angor abdominal (v.. ikteros = gai6enare. [Lot. Ant: izeiconie.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. s. coif} Sin. adj. f. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine.). accelerarea respiratiei si pulsului.. s. n. ANILINISM.. ANHEDONIE.: angina abdominala. f. f. isos = egal. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. an . f. s. f. f. / angle.). / anisochromie. anhistous. m.. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. -oza. Anilm. cu formula CeH5NH2. an -priv.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. ANICTERIC. / anisometropie. / anhi-drotic. s. ingust. / angulus. de valoare mica. transgenic. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. in arafia.. f. / anisotrope. ANIZOTROP..} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). 170 ANIZOTROP ANILINA. ANHIDROZA. de (a ienai = a merge. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. s. f. ANIZEICONIE. ops. AN IZO METRO PIE. = celutd. m.: a. s. angor intestinal. s. an • priv. s. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. s. s.: coexistenta de *macrocite si *microcite. a se comporta} *Strabism latent. In anemiile hemolitice. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. uneori fortata. f. isos = egal. a tainui si omen. 1814-1874. m. / anguillula. s. s. 2) A. cu Jena respiratorie si cardiaca. hiperfagic. / anisocorie. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. ANIZOCROMIE. s.. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. c) a. ANIMAL. [^r. pectus. Aceste reactii. an * priv.] V. f. b) a. \Lat. ana = m sus. f. ANHIST. / Angstrom. / anhistic. n.: acelular (v. f.] Inegalitate pupilara. khroma. angu-lus = ungfii. s. / Angstrom. trope = Intowcere.. Se deosebesc: 1) A. hydor. s.. angiiilla = fipar. f. bicarbonic (HCO^). deci fara comuni-care cu creierul. / anhydrase. / anisophoria.priv. an * priv. cu maduva spinarii sectionata. spinal. f. 2) Care apar-tine organismelor. \C. Are M. ](^r. ANGSTROM . histos •= tesdturd. n.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta.: *izocorie. cu rol In vederea stereoscopica. stare de rau general. Var pentru anilism (v. Var. s. s. s. V. s. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). In compozitia sarurilor. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). d) a. \Cjr. s. transgenic. ca si In microscopia optica.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. / anilingus.r. / aniseiconie. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. m. f. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. A.i isos = egali kore = pupita. adj. n. incolor. \Lat. Simbol: A. an • priv.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. phorein = a se simti. / anicterique. adj.i icier} Care nu se msoteste de *icter. ANGULUS. ori functionala Cin diferite boli). Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. [Cfr. f.. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. [Lot. imperceptibila. / anhidrosis. s. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. tesut. {Qr.

ankyra = awora.priv. ana = fn sus. s. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. Sin. dependenta de contextui familial. iar cele infe-rioare lui m . / anosodiaphoria. f. Sin. an • priv. on -priv. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. ideal cristalele. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. tinand seama de sensul curent al cuvantului. |^r. 1) an . osme = miros. de la.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. odous. an • priv. s. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. / anopsie. s. s. an -priv. orgtinikos = referitor la un instrument. trope = intoarcere. termenul este putin utilizat. / anosodiaphorie. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. m. m.). organum.). vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. [Lat. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. de [ege. opos = vas. a. prin extensie.priv. s.a. f. f.). -e.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. / anisotropia. / anopia. -ykhos = unghie. s. ANOSMIE. s. / anodyne. Femelele (hematofage) sunt vectoare. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. on . / Anopheles. s. f.priv. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). onyx. f.: anorexie mentala (v. nosos = 6oala.. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. f. viteza de propagare a sunetului. s.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele.a produce.i nomos = obttd avdnd forf. 2) Absenta vederii. an . s. / ano-sognosia. [Gjr. anomos = nereguiat (an . cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. f.. V. prin Intepaturi. -atos = denumire. s. s. f. ANORMAL. care nu respecta norme sau legi. nomos =• allied availd forf. / anosmia. si normal. f. s. s. s. cunoastere. / anorexigene.. {Qr.)..] Electrod pozitiv. dilata-bilitate. Ex. V. an priv. / ankyrine. ANKILOSTOMIAZA. f. m. adj. de obicei "congenitala si *familiala. / anorexiant. {CJT. d wufi sufere-a.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi.: fosfor a.. n. V. / abnormality. f. adj. / anopsia. prin exces. -ale. este uneori conventionala. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. / anode. [Cjr. spre deosebire de *monoftalmie. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. / Anopheles. pentru anchilostomiaza (v. din [at.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. benign. anomalous. / anonychia. s. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. lat.te. s.. s.ma. s.. s. malariae si ovale). gf. s. f. si monorhidie. s.] Absenta simtului odoratului (mirosului). organon = instrument. [Lat. s. V. functiei sau comportamentului "normal. f.. [Gfr. monstruozitati. ina. isos = ega[. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. f.: anorexia nervosa. [Qr. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. ab = indepartat de. an . f. -aux. 171 .1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. s. ANORHIDIE. hodos = cole. ANORGANIC. Var... / anophtalmie. s. adj.r. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. gr. adj. care a studiat si daltwumul. / anopie. / anormal. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. Evolutie imprevizibila. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. anorexie mentala. a. drum. In acest caz.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. congenitala sau dobandita. f. \(^r. Sin. gr. adj. Bra urmari. 2j a .. / anosognosie. de [a trepein = a inloarce. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. m. f. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. Desi ar putea prezenta interes. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. f. \Gjr. (in .reguiarita. vivax. conductivitate electrica. [Qr. a . 'M'anc Hester. [QT. A.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. ANOSOGNOZIE. an • priv. }C. f. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). A. ma-sind.priv. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare.. ANOSODIAFORIE. s. aspect. adj. organicus. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. s. nepericulos si. fara importanta. cu hipermetropie (v. ANOPSIE. / anodontie. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. Limita Intre normalitate si a. / anomalie.). f. / anomie.d de (ege)} Modificare patologica. 1766-1844} Sin. anorexia nervosa. / anophthalmos. de care. ANOFEL. / ankyrin. / anonychie. anomaliu = tte. ANOFTALMIE.} Care este contrar structurii.. / anomia. ANOREXIGEN. 3) Uneori sin. ANKIRINA. aorma = reguid. s. si a pozitiei acesteia. ANOMALIE. a luminii etc. an . lat.priv. \Gr. ANONICHIE. f.} 1) Care diminueaza apetitul. si anosognozie. / anodontia. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. f. / anisotropie. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). s. / anorexia. Prin extensie. s. f. profesor la.: protanopie (v.) In functie de directie. ANOMIE. orexis = apetit.. / anodin. [Qr. adj. s. [Cyr. Se gaseste In banda (4. f. cHimist. S-a propus sa se considere a. orexis = apetit. on priv. sau mineral. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. ops. gnosis = perrepere. A. onoma.tor.nf:d. ANOREXIE. fiz. gr. uneori. m. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. s. apsis = vedert. indolor. ANOPIE... Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si.. f. [Qr. / inorganic. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. [Gfr. / anorganique. [C?r. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). Wucherena bancrofti. octontos = dinte. / anorchidie. f. V.. / anorexie. gennon . pozitiei.priv. ANODIN. anomalus. / anorchia. orkhis. prin defect. a • priv. f. [John Dalton.. anomaly. / anosmie. ANODONTIE.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice.} Gen de insecte (tantari) Diptere. / anode. psihopatie. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds.: aberatie cromozomiala (v. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. f. rezistenta la tractiune.2T. / abnormal. adj. f. Se sustine ca a. Ex.priv.priv. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. s. Nemato-cere. "hemianopsie etc.priv. 'agnozie vizuala. ANOD.idan fi naturalist engie-z. s. anopheles = vdta.

] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. desi se leaga la un 'receptor. pi.] 1) Care se opune acizilor. situata anterior fata de "helix.priv. 7) a. s. comparativ de [a ante = inainte. Medicament cu aceasta proprie-tate. |br. ANOXEMIE. s. axul corpului uterin. gra-diis = pas.). . / anteflexion. oxys = acm. [Qr. anti » contra.. ante = mainte. -onis = punere. s. -atos = sange. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. i. f. [Lot. / anterograde. s. adj. ANOXIE. / antiacide. fulminanta. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. 2) A. competitiv sau necompetitiv. s. A. s. / anoxie. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. f. / antenatal. organe. m. / antagonism. gr. ANTEFLEXIE. / anovulation. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. / anse. Intre cele doua extreme. ANTIACID. a. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. ante = mainte. A. [Cjr. acidus = aero. anterior = mai mainte. fenomene sau substante. / anterior. la nivelul partii lor concave. Sin. ANTEBRAT. astfel Incat. partus = nafte-re. f.: amnezie a. s. [Lat. anthelix. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. 1809-1SS5. ANTE MORTEM. 3) A. anti = contra.. lat. / anoxemie. f. brachium. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica.. s. ante = inainte. dim.. ago-nistes = [uptdtor. f. an .] 1) De-viatie anterioara. familiale). n. -ntis = antecedent. Ex. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. adj.priy. partiali. s. ANTEVERSIE. adj. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. / antenatal. f. ereditare sau eredocolaterale). m. 4) a. m. / antalgique. s. / anthelix. / anterograde. NA. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. antagonisma = pozifie. ANTAGONISM. Ex. hucid.: blocante de canale calcice (v. organ. f. o?(igen. Cat. a. anteflexie si anteversie. [Lat. 3) Substanta care. m.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. de regula localizata. physis = creftere. baima. n.. [Lat. m. [Lot...: 1) A. ante = mainte. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. / anteposition.] V. care Ie servesc. a nou-nascutului. / antalgic. natalis = de naftere. ante = inainte. ftiinpifica ovulum = ou mic. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. f. de la ponere = a pune. m. ANTEROGRAD. care con-serva curbura sa normala.: pozitie a. a carui presiune scade In tesuturi. n. / antagonist. s. 2) a. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. anoxyemie. an . adj. [Lot. ANTAGONIST. anatomist ge. In forma de U. antecedens. antugomstRs = oponent. gr.] Care calmeaza durerea.. de ia phyeia = a create. adj. a inamta. ANTEPOZITIE. de in ovum = ou. de [a gradi = a merge.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ.ANOVULATIE ANOVULATIE. ANTALGIC. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. treapta. adj. brakhion. f. ante = wainte. / anoxia. n. ANTENATAL. neonatala. hypo = sub. 2) Despre un sistem. s. onos = Brat. s. versum. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. personate). [Lat. v. f.rm..] 1) Mis-care In sens anterior. a. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. eventualitate practic imposibila. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. ae ia anti = contra. Pentru comparatie.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu.. biochimic. [at. Se pot distinge: 1) a. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. s. / anteflexion. este libera In interiorul cavitatii abdominale. antihelix. In principiu. adj. ANTEHIPOFIZA. de ia vertere = a wtoarce. histo-toxica.: a. s. [Qr..\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. s. [Lat. / loop. / anteversion. / history. ce poate avea ca rezultat diminuarea.\ Absenta "ovulatiei. / anox(a)emia. \Qr. \Lut. f. cu care este asociata. mio-cardica. ascendentilor sai (a.] Care preceda 'nasterea. de altitudine v. f. positio. / anteversion. 4) A. 3) a. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. s. ANTERIOR. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. f. i.} V. / antagonisme. ANTECEDENTE. fami-liei sale (a. 2) a. ANTE PARTUM. [Qr.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. adj. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. 5) a. / anterior pituitary. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. -onis == mdoire. f. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. / antacid. s. s. [Lot. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. rau de munte. adj. / antecedents. gr. ansa toarta. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. ante = inainte. s. Legarea se produce conform *legii maseloc. f..an. pi. In aces-te conditii. / anteposition. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. mart. afgos = duren. flexio. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. / antagoniste. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg.} Termen discutabil. NA: ansa. / anterieur. Tipuri de a. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. agonisti si a. / anthelix. Prin a. pi. s. helix = fpirald. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. adj. Ex. s. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. s. ante » mainte. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. prin flectare. 2) Care se produce de la un moment dat. prea flectat Inainte. m. / antehypophyse. tratament a. oxys = acrui o\igen. NA: pars distalis adenohypo-physeos. de Ca parero = a nafte. tub urinifer si nefron. s. 3) a. s. ANTEHELIX. -rtis » moarte. / anovulation. s. 6) a.priy. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. s. f.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. anterior = mai mainte. hipofiza. an . s. [Lat. Sin. [Lat. 2) In bacteriologie. profesor la Zurich.. n. m. ansae. de ia anti = contra. ante = mainte.. Marginea convexa a a. -e. n. s. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. stagnanta. ANSA. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. de ia flectere = a wdoi. partial: ventral. [Lat. adj. / avant-bras. A. anularea sau inversarea efectelor lor. / forearm. adj. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. [Qr. s. NA: antebrachium. exista un spectru larg de agonisti si a.

[at. adj.priv. ANTICODON. anti = contra. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). adj. adj. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. In ultima perioada.. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. s. df. m. / antiarythmique.re. n. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. ANTIALERGIC. si antiulceros. careia Ti afecteaza cinetica. bias = viata.oagulare = a In-cfiega. convul173 .: antivitamine K. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K.. r. de sin-teza. V. ANTICIPATIE. n. [Cjr. V. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). s. m... adj. ANTIAMARIL. adj. s. / anticoagulant. anti = contra. cu anticorpii.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. ANTICANCEROS. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. ANTICONCEPTIONAL. / antiandrogene. / antiamaril. [Cjr. [at. (at. o. / anticodon. -e.: heparina.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. s. -elle. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. a. adj.. s. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. [at. deci. adj. s. A. \Gjr.. Int. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. aggregare = a aduna [a un ioc. adj. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. adj. / anticipation. adj. d) o serie de inhibitori de calciu.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. m.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica.. ANTIANDROGEN.] 1) Care previne *sarcina. care permite determinarea sensibilitatii. s. s. n. anti = contra. Cat. contraceptiv.. s. s. adj. pulmonare sau sanguine. / antibiotherapie. s. m. anti = contra. V. / polypeptide antibiotics.. / antibiogramme. / anticonceptive..: medicament a.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. m. m. s. se disting patru grupe de a. antifungice. aati = contra. [Cjr. / antiarrhythmic. In prezent. [Qr. / antiallergique. adj.rie. andros = bCa-bat. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. [Qr. concep^ie. m. f. [at. m. ANTICONVULSIVANT. *midriatice si antiparkinsoniene. [Qr. s. bakterion. a coagula. f. sunt utilizate ca *spasmolitice. s. *antiemetice. antimitotic (2). cuta-nate. / antibiotique. a anticipa (ante = Inainte. antimitotice. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. VII. de (a therapeuein = a ingriji. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. [Cjr. n. m. n. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. adj. canal de potasiu. / antiangineux. / anticonceptionnel. gennan = a produce. canal de calciu. f. m. s. dezinfectant. alterata. n. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. / anticoagulant. ANTICOAGULANT. Sin. adj. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. anti = contra. cancer. derivati de oxichinoleina. -cri = roc. bias = viafd. din aceasta cauza. [Qr. anti = contra. anti = contra. / antiandrogen. anti = contra. ANTIANGINOS.. glico-peptide. / anticholinergic. contraceptive.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. determinate de *alergie. antisecretorii gastrice. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor.. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. ANTIBIOTERAPIE. si nu a actiunii clinice. -euse.. ex. / antiepileptic drug. adj. anti = contra. 2) o substanta naturala care circula In sange. de (a anticipare = a o (ua Inainte.. adj. de [a baktcria = fiaston. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. adj.. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme.] Care se opune *febrei galbene. / antibacterial. adj. conceptio. / anticholinergique. s. s. adj. gramma = insc. IX. f. (^r. corpus.. n.. khole = 6iia. n.. oner. adj. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. adj. si antibiotic. f. angina = sufocare. si X ai coagularii este..] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. / antiamaril. spanioia amarillo = galften. -onis = anticipatie. cra6. ca si a analogilor sintetici ai acestora.. In functie de formula chimica. s.. [Cjr. n. [Qr.] 1) Care se opune vietii. anti = contra. ankein = a sugru-ffia. a. -e. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. rhythmus. In scop terapeutic. anticipatio... s. ANTIBIOGRAMA. sou gr. / antineoplastic. macrolide. [Cfr. prezinta. Ex. Datorita acestor proprietati. capere = a [ua).} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. s.. s. s. pentru unitatile medicale mari. s. m. ANTIBIOTIC. a sufoca. s.. s-au dezvoltat a. s. [Cfr. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. n. / antianginal. anti = contra. s. s. V. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. polipeptide. anti = contra.. [Cjr. / anticodon. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. s. de. sunt grupate In familii: betalactamine. n. Sinteza factorilor II.\ V. -onis = grcw\ ditate. anti = contra. antitubercu-loase.. / antibacterien. (at. / antiallergic. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. / antibiotic. fata de "heparina. adj. al!os = aitui ergon = iiicru. / anticonvulsivant. n. adj. mecanismut de actiune si efectele clinice. / antibiogram. / anticancereux. pi. actiune. V. canal de sodiu. / antibiotics therapy. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. la ergein = a. / antiantibody. Substante care inhiba coagularea plasmatica.. therapeia = trata-ment. -enne. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. s. antiseptic. s. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. anti = contra. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. / anti-anticorps. m. s. m. antibiomimetice. rifampicine. amino-glicozide. / anticipation. / antisludge. [Lot. Anticolinergic. / antiagregant. -ina. gr.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. bias = viatd.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. adj. ergein = a [ucra. ANTIARITMIC. V. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. ANTI-ANTICORP. a . s. m. *gramicidina si *polimixinele. m. [Cfr. anti = contra. dim. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. adj. m. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. ANTIAGREGANT. nitroimidazoli. Prin a. ANTIBACTERIAN. in vitro sau in vivo.. tetracicline.. ia conccptare = a deveni msarcinata.. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. Pe baza efectelor celulare. -euse. s.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. anti = contra. de (a angere = a strange. adj. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. anticoagulante circulante.

2) A. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. ca si implicatiile In patologie. Abrev. 4) A.: a. Karl Landsteiaer. m. 15) A. perfect. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. antienzima. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. 14) A. "test Coombs etc. 18) A. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna.ditina m 1930. 3) A. In primul proteolitic (tripsina).ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. Abrev. premiut 9{p6e. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor.tii yorl^ 1S6S-1943.) specificitate deplina si. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. (sau de a. iar a. m. [Qr.). variatiile de temperatura. deocamdata fiind ANTICORP. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. Anticorp care. antiinsulina apar Basedow-Graves. monoclonal! (v. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. termolabil. tora este in curs. Combinarea unui a. antieritro-citar. hepa-tita cronica activa. pana la denaturare. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). 11) A. Ex. de natura proteica. anticelula parietala gastrica. A. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. / antibody. ului celular. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. 17) A. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. v. Donath. 5) A. imuno-precipitare. natural. m. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. V. 16) A. 6) A. ori ca complement. sclerodermie. nici plasmodtar. hibrid. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. care reactioneaza cu o enzima data. provocand fie blocarea. 8) A. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. Nu exista a. c. A. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. perinucleah (p-ACAN) .) Substanta specifica. in vivo sau in vitro. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. destinat sa suprime crizele comitiale. / anticorps. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. 10) A. IgG care se leaga de reaginic. anti-TPO. fara a modifica func.[ pentm precipitant. antimitocondrie. de anticorpi. varietate de a. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). de aceea. cu aceasta. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. anticelular. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. -oris c corp. A. anticorpi anticardiolipina. indud fenobarbitalul. A. midic anstriac. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies. care precipita cu antigenul. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. 13) A. s. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. Forssmann.: ACAN. Prezenta In circulate a a. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. responsabil de for*imunitatii. sunt produsi de celulele *hibridoamelor.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. corpus. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. de la convellere = a zdmncma.Q. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. fectioasa etc. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. Sin. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. 20) A. varietate de a. mononucleoza inreactii antigen-a. A. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. f. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina.: reagina (v. de importanta exceptionala. foarte eficace. strict identici. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune.). pe masura diversitatii *fosfolipidelor. A. citotoxic. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. *iar celalalt pentru alt antigen. profesor dt medicinci interna la 'Vima. / reagin. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare./me.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. s. A. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. cu specificitate dubia. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. anti = contra. a. 7) A. Au aplicatii albuminos (plasma). fizwio-gie.i 9{e. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. proteinele mem-branei interne mitocondnale.] 1) Despre un medicament (. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. a. A. reagina.} Tip de a. s. Sin. si Int. fie stimularea functiei celulare. 12) A.).: a. A. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. benzodiazepinele. urmare a sarcinii incompati-bile). 9) A. Sin. care apar doar In conditii speciale. austri-ac. Titruri crescute de a. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara. a. fata WO-1950. utilizati experimental (a. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. acidifiere. Rh. A..: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. reactie In mediu gen. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. patoiog fi seroiog de engine. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . este enorma. fenitoina. apartin Indeosebi IgG. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. antimuschi noted. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. v. umoral. A. Producerea de a. t. a. a. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. ciroza. antimiocard. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. nare a hematiilor de oaie. 19) A. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. Se recurge la hepatita cronica activa. fata de lele azurofile. Inventarierea aces*epilepsie. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). c.

drojdie. n. ANTIFUNGIC. unii a. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. ANTIGEN CA 72. m. s.. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. [Qr.. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). f. ANTIGEN CA 19. anti = contra. virusuri. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. CEA (engl. anti = contra. Este prezent In majoritatea organelor. ai aceluiasi individ. protectiv. care.3 / CA 15.] Sin. V. Abrev. s. utilizati ca *markeri tumorali. anti = wntra. si chelator.] 1) Care diminueaza secretia urinara. impuls. gt'. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. Abrev. m. sou [at.9 antigen. V. Obs. ubicuitar... tract respirator). dromos = cursa. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml.. CA 19. / anti(o)estrogen.3 / antigene CA 15. n. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). V. adj. cf. anti = contra. / antiphlogistique. anti = contra. adj. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). s. s.9 / CA 19. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal.).). markeri tumorali. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului.} A.az. s. lytikos = care. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. n. ca si a. adj. drum.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. [Cfr. / antidromic. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. V. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. / anti-emetique. m. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. printr-un mecanism fizic. [Cfr. care dez-volta o imunitate de protectie. [at. w direcfie opusd. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. In raport cu care este mai putin specific. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. identificat la numeroase spedi de plante si animate. A. en = in. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. markeri tumorali. Ex. 2) In homeopatie. antigeni fetali. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. / antifibrinolytic [Qr. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. de. de la lyein = a distruge. adj. 5) A. Nu este riguros specific. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. este 'tamoxifenul. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. sou phlegein = a ardf. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate.: antimicotic (v. / folic acid antagonist. anti = contra.. s. Ex.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. adj. asocial cancerelor digestive si ovariene.. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. / antigene. fibra = fi6rd/ -ina.a. asigurand rezistenta la boala.: ACE. ia diourem -« a urina. Ex. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. la phlox. vasopresina. In continuare. a. In terapeutica. Termen actualmente desuet. dotos = dot. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. bio-chimic sau farmacologic. / anti-oestrogene. antidromein = a merge. V. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. m.: antivomitiv (v. glicoproteic asocial cancerului de san.. phlogistos = infiamaflii.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. s. / antidiuretic. ANTIDIURETIC.4 / antigene CA 72. emetikos = care produce.: HBs. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. adj.: a. / antiphlogistic. V. dar si a altor cancere (gastric.4 antigen. adj. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen.. s. s. / antidiuretique. DEX. dar nu 175 . / antifolique.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. anti = contra. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. iat.9 / antigene CA 19. varsaturi. / antigen. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. gr. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. anti = contra. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. gr. / antiemetic. gennan = o produce. ant'i = contra. V. carcinoembrionar. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. yatolog si imumiog suedes. gennan = a produce. s. hidatic. s. s.9. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. s. A. favorize. s. V. 1868-1947. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. ANTIEMETIC. s. Diferiti a. n. ANTIENZIMA. V. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. {Cjr.] Substanta sau celula straine organismului. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. ANTIFOLIC. CA 50 si markeri tumorali. markeri tumorali. [Qr. \Qr. n. \John Forssman.. a. adj. V. A. 2) A. m. ANTIGEN CA 15.: 1) A. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen.: antiinflamator (v.. / antidote. A. distruge. Cateva tipuri de a. n. [Qr. [Cjr. 4) A.. ANTIFLOGISTIC. emeficus. ANTIESTROGEN. fungus = ciu-perca. Sin. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. antidotum = anticfot.3 antigen. In continuare si atte tipuri de antigeni. substante toxice etc. utilizabil In urmarirea acestor tumori. Cel mai important a. adj. 3) A.. de. adj. Hbs Australia (v. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. V.). Denumire generica a unei serii de a. colorectale si gastrice. sunt extrem de diverse: bacterii. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate.). utilizabil pentru supravegherea acestora. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. s. zym = ferment. m. / antifibrinolytique.9 si markeri tumorali. reflex axonic.: pi. de ia anti = contra. iat.). ANTIFIBRINOLITIC. ANTIDOT. / antienzyme. adj. s. m.] Sin.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. prin administrare intravenoasa.. / antidromique.4 / CA 72. phlogos = fiacdra. adj. m. antigeni. chimic. adj. Sin.tl urinare.} 1) Care se opune *fibrinolizei. s. adj. deoarece con-tine a. Sursele de a. Casoni sau a. m. glicoproteic asocial cancerelor ovariene.. a. s.).5 ng/ml. diouretikos = care. df. adj. n. celule sau proteine straine.] Termen desuet. antifongique. emein = a romita. m. [Cfr. / antifungique. / antidote. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. pentru care nu este strict specific. A. [a. (v. / antifungal. deci. m. pot fi utilizate ca *antimitotice. adj. avand efect de scadere a debi-tului urinar.: solutie apoasa. a. ANTIDROMIC. cu actiune puternica dar de scurta durata. / antienzyme. s. oistros = dbrintd.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). antigen CA 19... f.: homeodot.

V. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. hepatitis B = fiepatita B. p. In functie de linia genetica. ['Eng[. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. Unii dintre acesti a. o gamafetoproteina. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. Natura a. sunt Inruditi cu a. a. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. markeri tumorali.] V. carcinofetal glial etc. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. Ex. Detectia a. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen.NP. Reactia Incrucisata a a. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. exista numai la embrion.pa. sistem HLA.: antigeni de histocompatibilitate (v. A. x: sunt extrem de imuno- .: anti-geni de transplantare. ai proteinelor matricei . V. A. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. a.H. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. in caz con-trar se produce *rejetul. Prezenta acestui a. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. Cei doi a. V. p. tipic fiind *antigenul Forssman. 0 serie de glicoproteine care. A tost descrisa. C (nucleoproteici . A. s. t. dar difera de la individ la individ. a. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. Abrev. A. eritrocitari ai sistemului ABO. s. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica.: aloantigeni. t. a. In mod normal. o. A. care se gasesc la specii diferite. A. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. A. core = ce-ntru. identici. A. de ex. hepatita B. colita). B. t. prostatita sau infarctui prostatic. hepatitis B = fie. F. A. ffit&z. Primele trei gene codeaza a. h. gluddici. prezent In celulele canceroase. surface = suprafata. Cei mai importanti a. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen.: PSA. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. carcinoembrionar. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). rejet. nu declanseaza reactii de *rejet. hemaglutininici . au In comun unui sau mai multi *epitopi. Sin. V. Sin. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. Acesti a. A. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. hepatita B. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. B. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. {'Lngi. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. initial In cancerul de colon. fetali). F. A. ei dau reactii Incrudsate. V. Astfel. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). t. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. s.titd B. In cazul rejetului.: a. A. Sin. cu M. hepatita B. grupati In 'sistemul HLA. cu exceptia oilor. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate. Markeri tumorali.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care.. A. leucoplachetari sau tisulari. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. A. si sistem HLA. 34 kDa). A. cum sunt gemenii monozigoti. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. ex. t. sistem HLA.). ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. este secretat In mod normal. ca hiperplazia prostatica..: sistemul ABO. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. transsexualism.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. Ca urmare. homogrefa. g. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. neuraminidazici'. (LCA. Ex. Ex. prezent In toate celulele organismului.: a. apoi In alte cancere. cu patru gene alele majors (A1. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. are o serie de aplicatii practice. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. de h. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. V. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. *a. indue raspunsul imun al organismului gazda. V. A.N). complex major de histocompatibilitate.] V. si antigeni heterofili. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. r. la fetus. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. antigen tisular. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. markeri tumorali. V. Ex. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. de h. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. histocompatibi-litate. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. A.ANTIGEN HBc si In sange. Dozarea a. Sistem bine definit de a. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. grup tisular. A. V. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. V. pentru care. In caz de transplant Intre specii diferite. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. Cei mai importanti a. de asemenea. h. existenti la indivizi identici genetic.M) si sub-tipurile A (a. A2. timp de eel putin 20 de generatii.

/ antihormone.: antimalaric. anti = contra. *vitamina E si beta-carotenul (v. pa/us. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . s. ai addului paraaminobenzoic. 2) Agent (substanta chimica. anti = contra. onkos = masd. anti = contra. s. (ex. s. adj.. ANTIPARKINSONIAN. b) a. adj.). aman-tadina si bromocriptina). / anthelminthique. ANTIMONIU. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali.. [Cjr. radical liber. adj. de tipul cimetidinei si ranitidinei. s.. [at.. metahaHein = a. [Cfr.. dim.antifolice (aminopterina. anti = contra.esut. anti = contra. Se disting trei grupe de a. / antimycotic.. n. 2) Medicament utilizat. s. adj. Organismul poseda a. dimpotriva. utilizata uneori. s. n.] Gena supresoare a cancerului. s. ANTIGLOBULINA. s. antiestrogeni) etc. m. Ingestia compusilor de a. mitomicina. sai naturali..: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. / antimalarique. anti = contra. adj. sunt: "vitamina C.. sau gennan = a produce. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. {Cjr. anti = contra. b) Antagonistii receptorilor H. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. gentian = a produce. s. / antioxidant. V. s. ANTIHISTAMINIC. f. ANTIINFLAMATOR. ANTINEOPLAZIC.: anticanceros. *acid orotic). s. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule.. it. adj. m. s. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. / antiparkinsonian. 1755-1S24. m.] Sin. A. adj. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi).] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. / antimalarial. / anti-oncogene. m.. m. astfel. De aceea. f. anti = contra. adj. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic.. tumord. metotrexat).. -enne. a mode[a. adj. s. adj. [Cfr. m. declansand reactii puternice de *rejet. antimonium. V. / antigoutteux. s. Cei mai cunoscuti a. 3) In oncologie. antineoplazic. adj. anti = contra. din or. 0 serie de antagonist! H. adj. oxys = acni. myketos = ciuperca. *antipurinice. / antimony. s. In acest scop.. [Cfr. ia hormaein = a. anti = contra. adj.] ElementuI 51. -ind.. de gena recesiva a cancerului..vincristina.. se grupeaza In *antifolice. f. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. / antiperistalsis. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. [Qr. [Cfr. Hi si H^. de ia gr. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. / antipaludique. In acest caz nu se genereazai anticorpi. de ia plassein = a forma.: a) enzime . adj. peristaltikos = care are pro177 . ANTIHORMON. doua grupe de a. guta = picdturd. s. iat. urmaf.. Ca efect secundar. fir. m. proliferarea celulara. \Cfr. Unele a. adj. ANTIPALUDIC. 2) A. genos = Man. m. anti = contra.: vermifug (v. tesutu-lui sau celulelor tinta. m. s.. slimmi = o?(ld de. anti = contra.. exercita un efect *antiinflamator. de. [at. in iimba [at. adj. \Cjr. James Apotheker Parkinson.asparaginaza.. hormon = e^citat. In cancere sau In leucemii.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. helmins. se disting. medic engitz.. ANTIMETABOLIT. n. exclusiv sau nu. anti = centra. n. [Cfr. / antiglobuline. / antig6nicit6.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. caroten). Mutatiile sale sunt recesive. de [a globus = glob. bleomicina. b) antimetaboliti . / antionco-gene. tumor supresor gene. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. n. f) hormoni (androgeni. / antipaludian. / anti-hormone. / antimitotic. f. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. s. f. ANTIGUTOS. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. -e.. Sin. adj. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. 'antipirimidinice si *azaserina. mitozd. n. m. / anti-inflammatoire. -inthos = wemie. antipirimidine (fluorouracil). -ind. m. de unde denumirea Inselatoare. aithmid. Se disting doua mari grupe de a. [Lot. n. ANTIMALARIC. s. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic.). s.] Sin. vinblastina. -euse.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. Sin.u humor = umoare. n.. antiulceros si receptori H. / anti-inflammatory. Sin.. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. f. histos = t&sdturd. / antin6oplasique. m. / anthelminthic. actinomidna. s.. / antihistaminic.] V. [^r. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. / antiparkinsonien. se. ANTIMITOTIC. antimoniu. Sb (stibiu). In tratamentui gutei. c) alchilante (ciclofosfamida. m.: *schizonticide si *gametodde.antracicline.: sulfamidele sunt a. adj. [Cfr. gene-ra^ie. s. neos = mm plasis = modeiwe. ANTIMICOTIC. de interes medical. / anti-globulin. / antihistaminique. s. m. [Cfr. s.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. imunoglobulina. d) antibiotice . antipurine (mereaptopurina). s..\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. / antimetabolite. s. s. [Ofr. antimitotic (2). gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. / antimoine. globulus. / antineoplastic. anti = contra. / antim6tabolite.. actionand asupra organismului. anti = contra. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. adj. / antioxydant. anti = contra. [Gr. ANTIOXIDANT. Este cazul *heterogrefei.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. / antigout drug. n. mala aria = aer ran. s. ANTIONCOGENA. test Coombs. n. anti = contra. / antimycotique. mitos = a^d. exprimandu-se In maniera dominanta. ANT1PERISTALTISM. ANTIHELMINTIC. s. [Cfr. grupe sanguine. 2) In general. s.: antifungic. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. V. rareori expunerea industriala. / antiperistaltisme. sin. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia.. indemna. / anti-genicity. ia-crimd.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. a tJfcita. cu actiune lenta. / antimitotique. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina.: antipaludic (v. Ex. m. n.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. adj. cisplatin). adj. f. mykes.... care cresc excretia de acid uric (uricozurice). scflin6a.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. ANTIGENICITATE. adj. adj. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. m. adj. din TLvul Mediu c. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina.. iat. s. s. se utilizeaza medicamente cu actiune a. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. s. s. \Qr. Tipuri de a. deci. m.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen.

Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. A. sepsis = putrefacfie. anti . sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTIPSIHOTIC. A.tea de. si test ASLO.} Sin. pentru alfa. / antipyretique. n. [Gr. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr.: antipiretic (v. s. otrara. febrifug. ANTIPIRETIC.: indinavir. f. adj. anti = contra. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. s. adj. / antithyroid. adj. \Gjr.} Proeminenta a lobului urecnii. / antipurique. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. adj. [Gr. de baza este mercaptopurina. ANTIPURINIC. [Gr..). / antipyretic. s. / antiplatelet. / antithermique. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. adj. priirigo. adica introducerea de anticorpi deja produsi. protos -= primui. [Gr. m. adj. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. fie secvential. [Qr. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). stalsis = comprimare. / antirabic. care este utilizata si ca imunodepresor. antifibrinolitic. / antisepsis. se mascara In unitati standardizate. streptolizina 0. este mai adecvata denumirea de ser imunizant..: *vaccin a..ela. anti = contra. n. V.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. ANTITRAGUS. ANTISER. ANTIRABIC. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. dipiridamol. m.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. m. 0 prwine din tenne-nul eng[. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. anti = contra. adj. f. aplicabila pe tesuturile vii. [Qr. de.cu HIV. s. Actiunea a.: spasmolitic (v. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). anti = contra. ANTIPORT. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. -aza. n.. {Cjr.. tragos = copra. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. s.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. s. adj. societatea este bol-nava. eidos = forma.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni.fi -ind. de [a gr. In acest caz. / antitoxic. prescrisa In infectia 178 a. serum = ze.). [at. Ex. A. f. adj. Ex. stroptos = rasucit.. / antiserum. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. sub forma de *pomada..ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. / antipsychotic.: botulism. [at. f. ANTIPRURIGINOS. a pe-tici. Ex. anti = contra. / antiport. / antiseptic.. / spasmolytic. ticlopidina. V. s. / antiseptique. thermos = cold. Sin. Prin extensie.r. s. adj. f(^r. adj. receptor plachetar. si al lui Frey. administrate per os. la lyein = a distmge. m. anti = contra.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine.. A. f. s. iatreia = vw-decare.. s. m.e. Intr-un organism. izolat din pancreas. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. / antitoxine. adj. portare = a purta.: medicament antihistaminic. m. s. / antiprotease. Dozarea a. / antitragus. scptikos = putrezit. s. f. / antitoxin.. / antiserum.contra. / antiretroviral. -ale. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. ae [a toxon = sageatd. n.. / antiretroviral. \Gr. 2) Medicament cu acest efect. neuroleptic. / antipruritic. s. de [a toxon = sageatd. de baza este fluorouracilul. ser imu-nizant. [Gr. / antitoxique. anti = contra. adj. sau pe cale generala.: aspirina. s. adj. / antitragus. n. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. anti = contra. Sin.: imunoser. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. / antipsychia-try. s. A. spasticus. [at. scut. ANTITOXINA. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. / antiplasmine. tetanos. / purine antagonist. anti = contra.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. n. n. m. gr. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. la therme = cdld'urd. f. ANTIRETROVIRAL. s. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. sterilizare. ANTIPLASMINA. -euse. s. contractie). Ex. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex.] Sin. s. adj. ritonavir). s.. In cursul coagularii normale. A. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. s. ANTIPSIHIATRIE. adj.. n. s. adj. s. f. -inis == mdnCdrime. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. n.] Enzima sanguina care. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. {Cjr. s.. n. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. mai mult sau mai putin specific. s. s. adj. ANTITERMIC. [Gr. adj. / antirabique. din o[andezd plaken = a carpi.: antitermic. tragus. (at.-ANTITRIPSINA. / antipsychotique. 2) Antiser purificat. 0 serie de a. m. adj. / spasmolytique.ta. bacteriostatica sau bactericida. s. s. / antiport. / antisepsie. A. \Cjr. adj. gr. s. / antiplaquettaire. adj. span = a trage. spastikos = care trage induntru. / antiprurigineux. Var. anti = contra. adj.. sunt distruse la temperaturi relativ mid. anti = contra. anti = contra. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. si antiagregant. opusa si posterioara 'tragusu-lui. se opune disolutiei *cheagului. retro = inapoi. [at. virus = venin. anti = contra. adj. f. -aux. ANTISEPSIE. -ina. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. a se contracta. s.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. / pirimidine antagonists.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. s. V. obtinuti prin inocularea acestui antigen. [at. ANTISPASTIC. ANTITIROIDIAN. de. [Gr. 2) Medicament care are aceste efecte. [Gr. anti = contra. f. s. NA: antitragus. s. ANTIPLACHETAR.a feBro] 1) Care previne sau combate febra.).\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. anti = contra.. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. C si G) care poseda antigenul corespondent. ANTISEPTIC. n. fr. s. [Cfr. m. ANTIPROTEAZA. de 60-70°C.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. / antipsychiatrie. anti = contra. psykhe = suflet. / anti-protease. este un test indirect. De asemenea.: ser a.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. ANTIPIRIMIDINIC. -ism. s. [Qr. a. si asepsie. plasma = odiect mod. n. [at. psykhe = svflet. anti = contra. d. lysis = dutrugere. oxygen-labile. \Cjr. pyrctikos = fibril. adj. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0. anti = contra. fie simultan. de [a pyres-sein = a ave.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. 2) Substanta chimica. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. V. n. utilizat local. thyreos = pavazd. Conform a.. [Qr. m. / antipyrimidique. a transporta. a. -enne.. Abrev. duodenal este Insotit de voma.. m. infecpie.-antitripsina (v. m.: ASLO. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. / antiplasmin.. s. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze.. . anti = contra. ANTITOXIC. In. [at.] 1) Care suprima *pruritul. adj. / antithyroidien. s. plaqiiette. / antifebrile. V.

Grupul de a. f. si antromastoidita. Sin. dideoxicitidina. determinand sinteza de factori II. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. la duo-deni digitorum = de 12 de. adj. b) a. a. produs de reactie fibhnolitica. ANTROPOFILIE. sunt efidente si In alte tulbu-rari. anti = uni'a. cele mai recente a. s. ammoniakon = sore. V. produsa de Bacillus anthracis..j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. [Gfr. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. ANTIVOMITIV. Ex. s. or. ANTRACOID.] 1) Care se opune ulcerului. / antivenomous. m. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. [Gjr. entrainement.j V.?(cizie.: anticoagulante orale (v.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. s. s. sau melanica. -ita. thrombos = ctieag. Forme: a) a. mai rar.: a. mastoidiana. antivenom. silex. poate fi fatal. n.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. n. antron = peftera. charbon. -akos = car6une. Ex. vomitare = a vdrsd. / anthropophilie. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. [at. / antivenineux. ca *rau de transport si *ve. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. / antritis. -ids = piatra tare. pirazinamida.). 2) Rezectia antrului piloric. Cdvitate. / anti-emetique ou anti-emetisant. f. *interferon. ain [at. nerecomandata. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza.: antiemetic. etionamida si streptomicina (primul a. adj. s. s. (at. m. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. adj. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. ANTRENAMENT. adj. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. adj. s. factori de coagulare): d) a. / antithrombotic. n. \Cjr. / training. s. m.. granit. / anthracosilieosis. anti = contra. / antithrombine. anti = contra. / anthracoid. adj. ANTITROMBOTIC.: amantadina. s. eidos = forma. c) a. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. -mo. n. s. [Qr. ANTITUBERCULOS. f. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica.: tumora a.. / antiulcereux. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. / antituberculeux. s. [at. -ita. rifampicina. vipere) sau insecte. [Cjr. gr. VII. sportiv. El provine. s. anti = contra.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma.. s. gr. anti = contra. s. ektome = e. / antixenique. s. c) a. s. -aux. A. f. YQr. //. Indeosebi: *anticoagulante orale. se foloseste si expresia training autogen. / antixenic. ANTRACOSILICOZA. ANTRODUODENOSTOMIE. edem malign) sau. de la philein = a iu6i. 2) Inflamatia antrului piloric.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). *a. pentru atingerea unor performante. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. / anthracosis. ulcus. afiTivwi de. La om.: gastroduodenos-tomie (v. 179 . Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. [Gjr. anthrax. antron = peftera. [Lat. / antrite. Ex. adj. trahere = a trage. In romaneste. Cat. s. -eris = rand.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. ANTROMASTOIDITA. / anthracosilicose. dar si In alte organe. gr.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. / anthrax. antrum. / antiemetic.tie.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. n.. / antromastoldite. / anthracoide. dezvoltat dupa formarea fibrinei. s. / antrectomie. [. f. / antivenin. adj. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. f. V. s. /. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul.. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. virus = otravd. s. adj. de ex. [Qr. -e. \Cfr. voinismentelor. ///. [CfT. aciclovir. / antroduodenostomie. adj.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. philia = atracpie. mecanic. adj. s. medicament dotate cu aceasta proprietate. ANTIVENIN. cavitate. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. s. antron = peftera. f. / antituberculotic. / anti-thrombin. anti = contra. f.ge. / anthrax. ANTIVITAMINA. articular. s. pro-ces complex. f. s. m. -ozd.). antivenin. \Cfr. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. de amoniu. pop. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. prindpale sunt: izoniazida. -euse. / antrectomy. s. infec. 2) Medicament cu acest efect. tuberculiim = umfldturd mica. Sin. n. Netratat.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. ANTRITA. pure este controversata. / antromastoiditis. f. -atos = gurd} Sin. adj. s.. IV. ANTRECTOMIE. Existenta a. a. In vederea atin-gerii unui anumit scop. b) a. n.. anti = contra. -euse. vacdn BCG. antron = peftera. Cat. m. anthrax. -euse. anthrax.. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). f. Se disting: a) a. ca si *antiplachetare. cu forf-a. s.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. [Lot. \Gjr. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. [Qr. / anthracose. eidos = forma. antrum. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. adj. actionand prin competitie. azidotimidina. f. ANTRACOZA. s. ANTIULCEROS. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. -ind. care este cofactor al *heparinei. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. Mai frecvent.tij. antracoza. [at. / antiulcerative. gandclovir s. f. cca'itate. [Lot. A. autogen (v. -akos = citrBuM. ANTIVENINOS.: mineri).} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. a. s. f. -oza. mastos = mametd. / gastroduodenostomy. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. ANTIVIRAL.. Sin. gr. de obicei. f. m. anthropos = om. cavitate. s. d) a. adj. ANTIXENIC. / entraInement. / antithrombotique.] Care se opune substantelor straine organismului. Ex. 2) Substanta. a tori. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. s. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. f..: vacdnare a. venenum = otravd.). 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. anti = contra. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. [Cjr. antrum. dalac. neutralizand factorul X Stuart (v. / antivenin. [at. / antivitamin. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. f. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. antrum.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. -akos = carSune. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. f. n. stoma. gr. / antivitamine. V. / antiviral. anti = centra. IX. in..] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. xenos = strain. / anthropophilia. s.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). duodeai = in nvmar de 12. a. se pare ca este vorba de antracosilicoza. [at.. ANTRAX. s.Fr. Ex. vita = via^a. [at. Se formeaza Indeosebi In ficat.: furuncul a. [Lot. anthrax.] 1) Care se opune varsaturilor. e) a. in.: carbune. adj. -ale. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). s. izolat si sintetizat). gr. / antiviral. [(fr. reeducare func-tionala a unei articulatii. adj. 3) Adaptare prin repetare si practica. anti = contra. •akos = carbuM. etambutolul.

Orificiu anormal la nivelul intestinului. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale.. portiunea joasa. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. aorte. prin prezenta unui bloca. adj. / anthropozoonose. de agitatie. [Lat. graphein = a fcrie. piloric sau pilo. s. de fapt. A. si oligurie. / antrotomie. Sin. cu o subfaza euhominina. la temneia = a taia. / anthropology.a distmge.. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. AORTOGRAFIE. care apare In caz de leziuni vestibulare. / appareil. ANTROPOZOONOZA. anus contra naturii. f. / antrotomy. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. Indeosebi din cadrul . n. anus = fezut. anthropos = om.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. {Cfr. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. NA. distruge. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. cinnuit'i gr. uneori criza de angina pectorala sau de astm). anat. morphe = forma. f.. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. imperforat (cu persistenta.: *arboviroza. antra. pot fi sedative In doza mica sau pot avea.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. / aortographie. de. a. tegumente palide. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal.artere..] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. respirator. cavitate. ANTROPOLOGIE. artere. s. anthropos = om. Reversul a. 2) A. postrenala. cfiinuit. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. / anthropomorphism. lucruri sau procese. [Lat. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. / anxiety.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. osoasa sau viscerala. m. m.: mica tuberozitate gastrica. a fost dezvoltarea creierului. s. prerenala. [tjr. s. antron •= pefterd. ANTROTOMIE. anxius = netiniftit.(NA: antrum pyloricum). gr. ANXIOGEN. AORTA DESCENDENTA (v. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. gr.are ca obiect studiul variatiilor. V tab. [Cjr. s.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. digestiv. anat -artere. f. V. Militate. / anthropologie.. / artere aorte / aorta. vestibulara reprezinta o forma de a. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. anus = fezut. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. -on = aer.artere. [Lot. Deschiderea intestinului la peretele abdominal.. nosos fioaid. m. / anurie. [Lot. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. ANUS. Sin.. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). m. gennun = a produce. lylikos = care. V. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. dar imperforat. transpi-ratii red. on . Indeosebi prin masuratori ale oaselor. . -os = aer. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. Ca anxius = ne. s. poate fi ectopic. m.] V. / anus. V. Importante: 1) A. Initial. s. T. zoon = animai. s. frecvent un calcul. forme si Insusiri omenesti. gr. gr. f. [[at. NA: antrum. gr. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. f. a forma.. / proctoscope. adj. / antre. f. imthropos = om. [Lot. s. *a. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). fec-piune. s. s. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. apparatus = instmmente. s-a presupus ca factorul primar al a.: proctoscop. cu sediu variabil. / anthropomorphisme. anxietas. a. somatica sau fizica .] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. In doza mare. ca factor prim. / apparatus (1). skopos = o6seniator. / anxiolytic. / annuloplastie. a e^wnina.. Ex. a mersului biped. s. 5) A. obstructiva. m. pi. / anxiolytique. anat. s. aniilus ^~. fiinta umana. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. f. de un *a. a caracteristidlor morfologice ale omului. angionecrotica. metron = mafura. priii pnsrr-a acestora. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. f. f. definitiva) a materiilor fecale. f. de. A.. anthropos = am. de la skopein = a wdea. antrum.. antrum. artificial). biologies. s. adj. s.iiniftiti cMnuit.inel. Insotit de o stare de rau. n.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. f.: a. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. renala. [Qr. tab.] Cavitate natu-rala. Ex. f.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). cu aer. / aortography. cultu-rala sau eInologia . / anthropozoonosis. 2) A. 4) A. / annuloplasty.om.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. ANUSCOP. Dupa unii specialist!. [Gfr. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. s. f. Termenul poate fi sin. ANURIE. vulvovaginal sau vestibular. f. s. s.: anus. ANXIETATE. cu sistem (ex. a. s. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. s. de la. s. Ex. -atis = neliniste. anxius = neliniftit. Patologic. Nelinistea. / anxiete. In formele severe. / anus. In a. AORTA. d<. ouron •= urina. ANTROPOMORFISM. s. s. V. locomotor etc. aproape orizontala a stomacului. vezical. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. ANXIOLITIC.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. tome = taiere. de. al cailor urinare. i anuscope. s. / anxiogenic. de regula. anat.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea. mafini. f. s. cavitate voluminoasa. tab. / antrum. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. adj. ANTRU. [Qr. Se dis-ting: 1) a. anthropos .. s. f. s. / anthropogenesis. . antron = pefterd. [Lot. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. / anthropometry. / anxiogene.: sistem digestiv).priv. a. aorta toracica. [Lot. ri. este zoomorfismul. de [a plassein = a modela. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. s. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). genesis = pwdncere. / anthropometrie. n. f. [Cjr. A. permite derivarea totala (si. 2) A. [Lot. prin obstructia ureterelor. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. In necroze cortical-renale. n.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. plastos = modelat. s. aorte. in timp si spatiu. APARAT. proprietati hipnotice. ANULOPLASTIE. f. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. n. tab. device (2). la lyein . 3) A. ANTROPOMETRIE. si anus artificial. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. de cauza strict renala etc. A. care comunicS cu duodenul prin pilor. / anthropogenfese. / anuria [Cjr. logos = stiinfa. s. In mod accidental. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. s.

toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). este mobil si liber.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. s. Fractiune a a.clorul. diverticul cecal vermiform. pe de o parte. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. APA LIBERA / eau libre / free water. / apareunia.priv. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine.. prof&sor [a 1'avia.matricea vietii". aparat gipsat. APAREUNIE. constituit din vezicule si sacule. muscle guarding. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. s. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. 2) In acceptiune curenta. corector progresiv. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). / eau.. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. fluorul si radicalul hidroxil (OH). jambier (orteza jambiera). Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi.. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. APATIC. m. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. mai mult sau mai putin flectat. pi.0 si M. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. are rol de . APENDICECTOMIE. De aid. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. a. NA: appendix. S0^~. / apareunie. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. Caracterul de *dipol al moleculei de a.duina in 1906. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. s. G. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). apa libera. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. a. Ca2+. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. \Qr. fiind denumita . f. pathos = afecfiune. / appendix. la ducttire = a conduce. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. [CJT. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. f. APATITA. cat si m patologie.re. de unde etimologia termenului. pelvipedios. APEDUCT (aqueduct). *a.: a. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. In functie de compozitia lor.] Principalul constituent al organismelor vii. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). ?n tesuturi. i s-au mai atribuit si alte roluri. A. 181 .} In anatomie. s. Proportia de a.priv. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. appendix. Unele a. o -priv. A. m. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). g. f. A. mediu de dispersie.. pe de alta parte. a. s. NA: aqueductus. X poate fi simultan . 1843-1926. uneori. Exista o mare diversitate de a. APAT1E. s.. aqua = apa. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. G. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a.). con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. / apathie. este necesara In reactiile de hidroliza.} Caracterizat prin 'apatie. cu formula chimica D^O. a.016. H^O. V. dt la. s. adj. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. natu-rale saline. Fractiune a a. m. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. / apatite. / apathique. {Qr. s. A. A.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. Fe2^. cu formula chimica H. f. n. In toaleta plagilor. f. [Camillo Golgi. Actiunea terapeutica a a. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. -ids = adaos. La acest nivel. duc-tus = ducere. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. APA LEGATA / eau liee / bound water. sunt usor radioactive. [Lot. V. / water. s. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. \Qr.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. m. apatheia. [Lot.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. eficacitatea unei a. s. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. a. hipertensiune intracraniana. pathos = afecfiune. m. adj. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. S. In solutii putin concentrate. / apathetic. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. Rolurile principale ale a. f.. dementa etc. a . in functie de compozitie. Termen generic pentru orice 'proteza. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. / appendicectomy. pi.cfiere. a. Datorita rolului a. appendage. fustolog Italian. de suspensie. APENDICE. supGment. K^ Li^ Mg2". rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. aqua = apa. cantitatea de a.. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. a. "orteza sau. aqueductus. f. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. / appendicectomie. a. V. cloroapatita. -ids = adaos. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. 18. APA GREA / eau lourde / heavy water. m. / appendice. appendix. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. Ex. In mod normal... A. ortopedic. Submucoasa a. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). f. In general. s. / aqueduc. a. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. A. sunt utilizate ca a.: hipotiroidie../me. contractura abdominala. pureune = tmpe. n. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. m. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. respectiv. de. / aqueduct. PO^' si cationilor Na4. v. / apatite. 'antiseptic oxidant utilizat. APA. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal... muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. inertie psihica. a . / apathy. appendices. transformandu-le In produse de se-cretie. apa legata. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. fara aderente. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. [Lot. mai mult sau mai putin . appendectomy. [Lot. s. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. 3) Macula densa. s. v. si macula densa. f.

gangrenoasa. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. Multiple forme: 1) A. f. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. m. supdment. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta.. f. 2) A. APLAZIE. s. abcedanta. nu este corect. care Inconjoara saua turceasca. \Gjr. de. / apnee. ascendent. 2) A. 4) A. forma evolutiva brusca. partea opusa fiind suprafata bazala. 3) A. si holoenzima. apendice In pozitie anormala. Suprafata a. s. cronica. congestiva. a priv. dsrinf. / apocrine. n. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. Var.APENDICITA supCitMttt.: solutie a. f. m. apices.). f. adj. dt. s. traumatica. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. NA: processus coracoideus. 13) A. / apodia. f. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. / apex. f. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. kar-dia = inimo. APICOLIZA. apo = in afara. adj. APOCRIN. NA: processus ctinoideus. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. / apophyse. de. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. purulenta. a . APNEE. s. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde.). f. / appetite. 6) A. n. / apocrine. care prezinta un caracter imperios. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. 16) A.priv. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. pi. Ex.: boala Alstrom-Leber (v. pelviana. APENDICITA. f. NA: processus coronoideus ulnae. f. de vagin. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. adj. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. (at. punct culminant al unei formatiuni anatomice. 12) A. fidro.} Referitor la varful unei celule. 8) A. APETIT. lipsa congenitala a vagi-nului.priv. 9) A. -ids = vdrf.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. la unirea dintre lama si pedicul. Sin. APENDICOCEL. gr.priv. s. 10) A. gr. la pyressem = a. APOFERITINA. A. [Lot. Termenul apirogen. f. 3) A.: 1) A. pyrexis = acces de. dt la lyem = a distru. processi (lat). / apical. -ids = adaos. de. en .] Care nu provoaca febra.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. f. / apoenzyme. de cauza neuroreflexa sau lezionala.} Absenta congenitala a picioarelor. -ids = varf. APEX. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate.. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. / aplasia. acuta. s. pyretos = fe6raf gennan = a produce. adj. pnoia = respirafie. a. {Qr.. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. 3) A. In continuare. f. Sin. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. retroce-cala Inalta. / apyrexie. arret respiratoire / apn(o)ea. V. a . / appetit. [QT. appendix. appetitiis = pofta. la pyressem = a avea feCiro. 11) A. s. -ita. \Qr.. cu fenomene toxice grave. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala.priv. zyme = ferment. holocrin. inflamatie latenta. adj.in. supurata. complicatie a unei apendi-cite acute.priv. -ids = varf.: glanda mamara.. hiperplazica. / apex. atrofica. / apyretic. v. ke]e = fie-mie. s. f. -aux. APIREXIE. apex. ia pnein = a wpwa. Var. APEXOGRAMA. flegmonoasa.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. pulmonara. tumora. lysis = distrugere. s. s. f. varf. dentara. podos = vicwr. apo = in afard. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. / apophysis. plasis = moddarc. -ids = vdrf. / apical. Ex. f. proces inflamator si distrofic al apendicelui. s. [Lot. apex. proces iritativ apendicular. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. s. [Cfr. NA: processus mastoideus. ca urmare a cariilor dentare complicate. 2) A. APICAL. / appendicitis. / appendicocele.. utilizat uneori. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. f. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. / apoferritine.6ri[. s.] Termen care. avea. / apoferritin. APOFIZA. / apexocardiogram.. -ale.. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. adj.).} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. apex. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. totals sau partiala a germenilor dentari. apex. / apyrogenic. n. s. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. [Cat. / apicolyse. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. larvata. 'impre-una cu produsul de secretie. a . ektome = e^cizie. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. appendix. reflexa.d. adj. A. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. gr. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. a . la plasseia = a forma. s. s. APIRETIC. 4) A. sindromul apneei de somn. pentru apexocardiograma (v. s. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. / apyretique. spre deosebire de *foame. 5) A. forrum = fier: -inn . A. processus. f. mastoida. s. s. prin excitarea zonelor reflexogene. cu fenomene generate si digestive. adj. foliculara. prin decolare pleuro-parietala. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. s. fe6nl. {Cjr. pous. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. s. . [Gfr. prin inhibarea centrilor respiratori.. / aplasie. pyretikos = j~e.. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. f. mecanica. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. gr. / appendicite. / apyrexia.} Absenta 'febrei la un pacient. A. al unei structuri sau al unui organ. 7) A. f.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. APODIE. s. NA: apex. a . NA: apophysis. s. [Lot. -ids = adaos.} Hernia *apendicelui vermicular. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. apo = in afara. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. expusa. s. [Cjr. proces supurativ al apendicelui. Forme: 1) A. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. [Lot. V. perforata.\ Oprire temporara a respiratiei. cu[me} Extremitate. toxica. si mero-crin.: apexograma. / apicolysis. Ex. s. [Qr. NA: dens axis. cuime.. 15) A. V. V.. f. Proces conico-cilindric. pi. supCiment. cu apendice aparent normal. / apyretog6ne. APIRETOGEN. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. 14) A. 4) A. medulara. / apodie. / apoenzyme. prin obstructia cailor respiratorii. [Lot. lombara. APOENZIMA. V. cuime. [Lat. germinala. / apexocardio-gramme.ge. n. APEXOCARDIOGRAMA. 5) A. NA: processus articularis. daca este utilizat cu referire la alimentatie. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. s. care separa epiteliul de alte tesuturi. / appendicocele.

3) Anatomopatologic. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. apo = in afard. datorita scindarii Intre *nucleozomi.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. [Qr. s. pereche.: hematom retroplacentar. Prelungire osoasa sub forma de stilet. spre deosebire de 'necroza. iar in necroza eel de *ca-rioliza. APOPLEXIE. cele mai importante fiind A si B. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. care dispare spontan fara sechele. aponeurosis. / aponevrectomy. s. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. fara sa existe o obturare vasculara. f. [Cfr. C (I. s. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. f. si coloana vertebrala. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. B (din LDL) este principala a. neuron = MTV. APOPROTEINA. II). Osgood's disease.. f. 2) Care este predispus la apoplexie. Sin. pulmonara. biochim. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. ca urmare. / apophysite.: A (I. In a.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon.: boala Osgood-Schlatter. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. de (a apo = in afard. uterina etc.).] Proteine cu functii de sinteza. a. s. Ex. A. Sin. APOPTOZA. Schlatter's disease. / aponevrose. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. f. APOPLECTIC. A. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. voluminoasa. f. ad|. Tipurile de a. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. / aponevrectomie. Exista a. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. t. -inn. de insertie. care reprezinta moartea celulara patologica.. s. APOLIPOPROTEINE. si a. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. In prezent sunt In studiu implicatiile a. / apoplectiform. s. s. / apoplexy. s. [a phyeiii = a create. f. iar cunoasterea mecanismelor a. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. / apolipoproteines.. a. f. pi. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. d'e [a apo = in afard. ar putea 183 . f. f. s. in Iliada. f. si tab. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana.v. de invelis (fascii). / apomorphine. apoplcktikos = stup&flat. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. f. APONEVROZITA. apoi se dezintegreaza. fiind foarte evidenta in necroza. Ex. aponeurosis. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. analoge tendoa-nelor aplatizate. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. / apoplexie.: boala Bosviel (v. / apolipoproteins. forma = forma. V. ektome = ufcizu. f. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. NA: aponeurosis. APOFIZITA. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. \Cjr. B. antiaterogena. Indeosebi in cancerogeneza. / aponevrosite. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. Sin. s. A. A. formata Indeosebi in ficat. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital.] Moarte celulara izolata si programata. spre deosebire de necroza. f. -ita.. f. f.} Care se aseamana cu 'apoplexia.. rezistenta. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale.t. are loc fenomenul de 'cariorexis. A. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. asemanatoare atacului de apoplexie. / aponeurosis. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. de. care decoleaza placenta de peretele uterin. II. / apoplectique. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. -ino. apo = in afard. / apophysitis. aponeuroses. apo = in afard. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. formand o membrana alba. APOMORFINA. in patologie. albuminurie masiva. A. fagocitoza lipsind. cu sosirea toamnei. NA: galea aponeurotica.: atac a. In consecinta. [Qr. s. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. a. 2) Prin analogie. atac cerebral. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process.. / apoptose. apopleklikos = stupefia. apoptein = a arunca in afara. boala Ledderhose. iar a.: sindrom Achenbach (v. / apoplectic. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. / apoptosis.: atac sau ictus a. neuron = new . APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. / aponevrositis. APONEVROZA. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. f. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. s. pe cand In necroza celula se umfla. s. pierdere subita APOPTOZA de constienta. In a. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. V. APOPLECTIFORM.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. / apoprotein. f. adj.). / apoplectiforme. lipos = grdsime. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. iar necroza o populatie de celule. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. aponeurosis. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). NA: processus spinosus. [Qr. A. A (din HDL) este o a. pi. s. \Cjr. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. splenica. III). neuron = new.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. iar In necroza acest proces este aleatoriu. physis = creftere. osteita apofizara de crestere. este un proces normal.. Sin.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. In a.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. apoplexia = [ovitvra. [Qr. NA: processus pterygoideus. adj. NA: procsssus styloideus. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. metroragie. eel putin 11. cuva-nt utilwat de Homer. Forma a. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice.. In a.. / apomorphine. const. Sunt clasificate In grupe.. formata din doua lame unite anterior. \Gjr. Se disting opt tipuri de a.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. s. APONEVRECTOMIE.: ictus apoplectic (sau cerebral). este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. (at. implica o singura celula. apoptosis. NA: processus transversus. [Cjr.. mediana. aterogena. ptantara . care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. [Qr. s. D si E. f. adj. Sin. s. / apoproteine. de [a apo = in afara. s. pi. pro-los = primu[. protos = primui.

/ aprosopie. s. astm. s. s. praxis = actiune. [Lot. -ism. ARAHNIDISM. Imposibilitatea realizarii unui act sexual.. nervos. a . / arachnodactylie. ideatorie. -oris = arbore'i vita = viafa. kele = hemie. abdo-menul. / apragmatism. practicd. / arachnoide. APRAGMATISM. osteoporoza. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. ischemie cerebrala.r. -oza. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara.. Sin. -ita. accidente vasculare cerebrale. fragmente de os fracturat). 2) A. Fenomen prezent In oligofrenie. al *leptomeningelui.. arakhne = paianjen. [Qr. / apudome. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. In care gesturile simple sunt execu-tate. cat si al efectorilor moleculari. prosexis = atenfie. a -priv..} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. arakhiie = paianjen. s. ARAHNOIDITA. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. Insemnand arborele vietii. accident grav.: sindrom Beals-Hecht (v. / arachnoldite. si meninge.] Artropode ("Arthropoda) terestre.r. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. s. (Mil's = apiicare. f. / apudoma. iar a. / arachnidisme. eidos = forma. m. sin.] Sin.} Punerea In contact a doua elemente (substante. / arachno'idoc61e. f. s. Thuja occidentalis. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. eidos = forma. m.: 1) A. [Lat. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. logos = stiinfa. A. Ca urmare. constructive!. genea]ogia.} Sintagma lat. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. a adauga ft ponere = a pune. chiar daca acesta este evident si. se recunosc trei tipuri de a. s. / arachnidism. ARAHNOIDOCEL. APROSOPIE. A. [Cfr. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. / arachnoidocele.priv. / apraxia.] Abrev. m. / aprosexie. [C. n. arakhne = paianjen. arachnoideae. n. unnas. APOZITIE. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. carcinoamele tiroidiene. / apposition. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. s.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. \Gjr. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. In care un gest simplu este irealizabil. evolueaza cronic. ocupat de *lichidul cefalorahidian. tumori frontale etc. / apposition. s.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. -ama. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. spinala Inveleste maduva spinarii. / arachnoiditis. Totusi. In clinica se solicita.. Inmora. pragmatikos = referitor [a fapte. 3) A. adaugare. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. Tmbracarii si a mersului. In principiu. V. la apponere = a pune ianga.] Infiltrat celular. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. genos = neam. s. cuprinde numeroase ordine. a . SIDA. s... antireumatic..] Perturbare a atentiei voluntare. APRAXIE. f. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. -oris = arbors. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. f. / apudomatosis. polyendocrinoma. [Qr.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici.. boli hematologice. [^Ic-ronim din Ingi. s. de ex. Majoritatea a. f. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v. arbor. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. [^cronim din engC. sunt secretante. scorpionii si diversi acarieni. din gr.). de care este separata prin spatiul subarahnoidian.. APROSEXIE. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. fapte. f. arakhne = paianjen. / aprosopia.arboxyla. [CfT. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. fie ca vectori ai unor agenti patogeni.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. Clasa A.). A. carcinoidele intestinului subtire). f. eel putin aparent.i prosopoa = fa^d. de. neobservarea noului din ambianta si. procesele biochimice sunt identice.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. l^r. s. ideonnotorie. ataxie-telangiectazie. s. pentru amine precursor uvtake and dtc. n. pia mater. [Qr. / arachnodactyly. f. nocivi fie prin toxinele din venin.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. In timp ce gesturile automa-tice (ex. din care fac parte paianjenii. cutanat. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. Generatiile . printre care a. boli neurodegenerative. [Acroiwm din Ingi. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. [C?r.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. pentrv amine precursor uptake. APUD / APUD / APUD. s.priv. •oma..Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. s. f. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. generatie. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. s. / aprosexia. infarct miocardic. f. / apudomatose. ARAHNOIDA. / apraxie. dura mater. unele infectii virale. de la pragma. dementa. s.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. APUDOM. arbor. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. atos = fapt. NA: arachnoidea. In consecinta. eidos = forma. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. s. feocromocitoamele. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. ARAHNODACTILIE. / arachnoid. / apragmatisme.). miozis si hipotensiune. fara leziuni cerebrale. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. sunt suficiente dovezi ca a. n. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. 2) A. [Lot. componenta a *leptomeningelui. dorit de subiect. encefalica acopera encefalul. -ism. arakhne = paianjen. femeile prin cercuri.: plicae palmatae cervicis. pi. APUDOMATOZA. infectioasa). arakhne = paianjen. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. s. [C. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. f. Se disting: 1) A. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. f. f. s. inflamator sau neoplazie. s. s. f. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. a -priv. f. f. artrita reumatoida etc. s.: neoplazie endocriniana multipla (v. striate sau cerebeloase.). idei. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. appo-sitio. f.} Membrana fina conjunctiva.

m. adj. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. a . ARGINT. n. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. cu fata posterioara a vertebrei. capuse). iar altele si omul (*antropozoonoze). din centrul nervos la organele efectoare. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. format de catre pediculi si lamele verte-brale. In conti-nuare. arcus = arc. n. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. ARGIRIE. f. s. s. s. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. dt la bakteria = 6aston. m. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. argentum = argint. v. s. V. [Lot. neural (sau vertebral).] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. hioid) da nastere apofizei stiloide. dim. s. Fiecare a. a. f. Cat.: cardnoid (v. [Cfr. argentum = argint.: a) a. / argentaffine. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. flavus = gaiben. [Lot. s. [Lat. s. anat. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. f. / arbovirosis. 4) A. / arbovirus. dau nastere unor cartilaje laringiene.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. f. -oza. / silver. greutate atomica 107. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. s. s. \arbo afirw. / argentaffinome. [arbor -tifirw. / argent. / argyrie. V.). / arbovirus. sin. majoritatea fiind boli tropicale. provoaca la om *arboviroze. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. A. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital.] 1) segment dintr-o curba. f. f. A. f. f. din engi. ARIBOFLAVINOZA. orientata oblic In sus si spre exterior. / argyria. AREOLA. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. bakterion. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. / archeobacteria. argyros = argint.). un organ efector (muschi. 4) A./. n. silver poisoning. -ism. A. s. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. -ina. f. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. eel de-al patrulea si al cincilea. prezinta forme foarte diverse. Ca urmare. 2) A.: gerontoxon (v.d). ca si In tehnica medicala. dim. / arc. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. / arginine. s. In organismul carora virusurile se multiplica. / argentaffinoma. V. fibroasa s. corticotem-porala care Inconjoara a. s. simbol Ag. / ariboftavinose. mica.] Coloratie anormala. b. dreapta si stanga. s. ARGIRISM. astringente si antiseptice. arkhaios = vecfii.artere. Sin. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). ARHEOBACTERIE.. b. Considerate ca forme primordiale In evolutie. Primul a. / arch. / arginine-vasopressine. ARBOVIRUS. -ind. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. / arche(o)bacterie. tab. / aire. Sin: ligamentui Poupart. f. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei.] ARE 1) A. ARC. argentum = argint. arthropod-bome = transportat de artropode. otrand. s. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. s. ciocanului si nicovalei. [Lot. gr. ARGENTAFINOM. / areola. s. [Lot. costal. ligamentului stilohioid. n. m.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. / areole. Reprezinta o veritabila retina corticala. orificiul vertebral. greutate specifica 10. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. brun-roscata a tegumentelor. argentum =• argMt. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. v. b. 6o[ta. La nivelul sau (a. affinis = mvecinat. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. ARGININURIE. vizuale. pi. s. calcarina: zona de proiectie a a. f. / argyrisme.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). ureogeneza. (riboflavina). s. a. virus = otrava. m. normala sau patologica. Metal alb. ARGENTAFIN.). r. el delimiteaza. [at. areola s= (trie. [Lat. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. avand aspec-tul unei linii curbe. [Cjr. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. ARGININA. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. / arginine. s. f. fiecare punct al re185 . Acest a. / argininurie. s. -onio. auditivo-psihica: a. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. / ariboflavinosis. [Lat. •ind. Sin. const. eel de-al doilea a. -oza. ouron = urind. s. superior sau inferior. m. osoasa. Ex. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. [Lat. s. 2) A.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. 2) Structura anatomica. areo-lae (1). / arcade. f. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. areae. respectiv. s. 0 serie de a.5. fiind denumit monosinaptic. biochim. 47. s. f. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. In particular dintr-o circumferinta. (a. argyros = argint. ARIE. deasupra arcadei orbitare. In general. / arch. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita.. De asemenea. infectie. / area. argentum = argint. / arginine-vasopressine. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice.iu vasculara. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. din engi. .] Boala determinata de carenta In *vitamina B.] Sin. celula argentafina. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. c) a. maleabil. 6) A. Aceste doua zone permit. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. s. In functie de virusul care Ie genereaza. \Cjr. f. s. affinis = iwecinat. r. f. 3) A. ](yr. pi. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. nu poseda decat o sinapsa. f.87. ARCADA. s. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. NA: areola. a. arcus = arc. / argentaffin. (a. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. 6o[td. adj. f. b) a. / argyrism. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. Mai importante: 1) A. ARBOVIROZA. s. vasopresina. virus = venin. / arbovirose. s. sen. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. de ia area = mie. posterior al vertebrei. tab. NA: area. s. f. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. 5) Ani Brodmann. [Lot. este rara si.prill. Indeosebi In *pelagra. se asociaza cu alte avitaminoze. 3) A. posiBii de ia germ.] ElementuI chimic nr.] V. / argininuria. [at.: gerontoxon (v.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. f.] Structura anatomica de forma arcuita. area = am} In anatomie. m.: centrul auditivopsihic.

idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). Astfel. ARITENOIDOPEXIE. gr. s. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). traumatism cranian perinatal.).falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. Neregularitate de ritm cardiac. arytainoeides = in forma de ud-. A. de. *fibrilatia atriala.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. 7) A. determinata de interpunerea. jonctionale). 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. adj. care. arrieration. sinu-sala nerespiratorie). Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). 14) A. de ia arytaina = u[cwr. este. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas.). Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. u(tinse. sin. m.: operatie Kelly-King (v.priv. nevroze. gennan = a produce. Co. gr. centrul receptor al sensibilitatii generale. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. aritmie cardiaca. 11) A. 16. m iim6aju[ c.ww. *flutter-ul atrial. In functie de mecanism. aberatii cromozomiale (ex. / arrhythmia. si retardare mentala. v. stenoza mitrala) decompensata sau nu. f.ior.: *sindromul Down). gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. au fost stabilite si descrise trei grade de a. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). s. de origine sau cu destinatie extracorticala. V. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. (at. / arythmie.. / arytenoide. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. [Gjr. Extrem de diverse. a. absenta autonomiei. de regula. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. / arriere. din [at. adj. neurofiistologge. de. b) a. [Qr. adrctro. adj. f. [Korbinian Brodmaan. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. uicior. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. de la mens. s.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. eidos = forma. *flutter-ul ventricular. arriere. ventriculare.] Sin. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. comunicare interatriala. care se manifesta pre-coce. / arithmomanie. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. mentalis. 'torsada varfurilor). adretro. heterotope sau ectopice . bloc atrioventricular. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal.re. ARITMIE. mental deficiency.] SubstantS poliri- . encefalite etc. a. eidos = forma. s. a . In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. 'bradicardia sinusala. rhythmus. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. A. ARITENOID. (at. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral.t ui iocul dmwnwv. 10) A. 8) A. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. a. ARN / ARN / RNA. u. . Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. a • priv. rhythmos = ritm. V.: arie germinativa. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. / arithmomania. iar sub 20 pro-fund. Kiesselbach. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. 13) A. . [^r. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. cardiaca. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. ale conducerii impulsului sau mixte. / arrhythmogenic. f. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. poate fi eliminata prin *psihoterapie. 4) Ritm de pacemaker. unor extrasistole cu numar si tip variabil. extrasistola. f. m. \Cjr. back-ward. rhythmos = ritm. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. -e. arytainoeides = m forma de view. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia.tUlza.. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or.atriale (*extrasistola atriala. la arytaina = u[c. ARIERAT. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). ca si un mediu familial sau social adecvat.uicior. de ia arytainu . regiunea precordiala. / arytenoidite. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. acesta se dovedeste inapt sa Invete. afectiva. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. / arytenoidopexy. / arytenoiditis. parietala ascendents. 17) A. poate afecta numai o parte a personalitatii.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. gr. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. cortico-oculoce-.wr. s. 9) A. ARITMOGEN. 12) A. a. m. *sindrom Wolff-Parkinson-White. [^6rev. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. a. striata. / retardate. adj. 15) A. Clasic. [fr. parasistolie. forma ifitiiri. V. c. A. f. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge.i iat. *fibri-latia ventriculara. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. din [at. tulburari de conducere intraventriculara. Sin.: pata Kiesselbach (v. fata de ritmul sinusal normal. isterie). indus artificial.. A. eidos = forma. ARITMOMANIE. recuperarea nefiind posibila. -ita. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. / aryt6noidopexie. trebuie diferentiata de a. adj. A. *ntis = minte] Inapoiere mentala. f. ary(oinoei'des = in forma de. f. acid riBonucCeic.td a [lit retro = mapoi. 'wandering pace-maker). calificata.) A. adj. egoism si *puerilism. *tahicardia ventriculara. pentru 20-50 moderat-sever.ventriculare (*extrasistola ventriculara.: *rubeola).AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. care a delimitat 52 de a. sau campuri citoarhitectonice. \fr. dimpotriva. [Cjr. 'imbecilitate si 'idiotic. / arytenoid. sinusala respiratorie.: arie striata. arithmos = numar.. forma wtaritd a iui retro = uiopm. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. ritm sinusal coronar si atrial inferior. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. s. arie calcarina.rma. rhythmus. Daca arieratui este un copil. m.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. Poate fi paroxistica sau permanenta. pads = jv(a. f. s. poate fi determinata de fibrilatia atriala. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua.ta. \Cjr. ARITENOIDITA.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. / arythmogene. s. *tahicardia atriala. Sin. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale.

[Lat. . de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. s. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. anat. V.artere. Are. NA: arteria. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. [Lot. Are importanta medicals. anat. . artereie conf-in aer. arsenicum. V. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. V. -atis. gr. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. anat. 2) a. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. A. . V. f. denumit astfil da. anat. tab.artere. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. . Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. r. V. tab. A. A. s. (irs. . complementara extremitatii 5'" a unui ARNm.: a. y. A. . V. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. / artefact. -alos = aTOmil. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. V. de ordinul a 10s Da). de [a arsen = putemic. de la facere = a face. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. n. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. ARN-POLIMERAZA. . Se disting patru grade: 1) A. A. tab. / aromatherapie. / arsenic-alism. . din gr. V.artere. purtatori de aminoacizi. proprietdtiCor sale putemice. anat. anat. . ARSENIC. a. artere. A. de asemenea. A. In formele a-cute. aminat. a. a. care are rolul de a dirija a. A. deoarece crou goals. importanta si Intinderea suprafetei arse. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. . ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. V.artere. Clasa particulara de ARN antisens. [Lat. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. se constitute Intr-un sis-tem arterial. anat. gr.ta..nt. Ex. tab. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. anat. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. [a arson = putemic. tunica externa (adventicea). V. tab. f. anat. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. dm gr. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. V. . formata din reunirea mai multor ribonucleotide. 3) a. artis = meserie. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. ARSENICISM. / arsenic.artere. . tab. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. . s. s. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). n. AROMATERAPIE. fie In general. A. V.] Vas care conduce sangele oxigenat. A. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. cadavre). s. tab. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. m.artere. s. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. ARTEFACT. s.artere. arsenicum. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. . As^. s. therapeia = tratame. / artery. s. A.artere.artere A.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. In a. tab. A.artere. aer. . artere perineale profonde / artery of bulb. ardere = a arde. s. tab. f. m. tab. messenger interfering complementary RNA. anat. / arsenic. terein = a confine (anticii credeau ca. arsenikon. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. artere. / brulure. anat.artere. -ifim. A. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). / ARN-polymerase. A. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. tab. V. gr. 4) a. tab. anat. ARN care poate Insoti diferite virusuri. n. anat. de la therapeuein = a. / artifact. factum = fapt.] ElementuI nr. anat. A. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. dupa cum exista si alte clasificari. [Lot. tab. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. In constitute unei a. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. cu efect tonic sau seda-tiv. tab anat. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. . [Lat. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. / arsenicisme. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). V. tab. f.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. electricitatea. ei sunt spedfid fiecarui a. V. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). din microscopia electronica. BUCALA / artere buccale / buccal artery. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. [Lat. f. ca radiatiile. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. fiarfiatisc. de la. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. a. tab. A. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor.. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery.artere. / artere. / aromatherapy. Trioxidul de arseniu. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. 6ar6dlesc. AUDITIVA INTERNA (v.artere. tab. deci.artere. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. A.artere. si ADN. facut.to-n. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. anat. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. s. f. anat. anat. anat. anat. tab. 33. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. . In functie de tehnicile de preparare a probelor. . m. de gradul II: complicata cu flictene. -os = aer. tunica mijiocie (sau media). tab. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. tab. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. f. V. V. V. pe imaginea scintigrafica.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. / burn. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. A. artefact. . anat. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. As. 187 . arsenikon. V. . V. polycistronic messenger. tab. / RNA-polymerase. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). A. aroma.artere. (a. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. V.artere A.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. solubil). s. V. arteria = arterd. a.artere. are efect eritropoietic. de. aroma. s. frigul. ARTERA.artere. s. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). Biosinteza a. ARSURA. f. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente.

a. tab. anat. A.artere. V. anat. A. . COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. A.artere. anat.artere. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. .artere. artere. . CISTICA / artere cystique / cystic artery. tab. A. A.A. anat. V. V. anat. anat.artere. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. tab. anat. V. a. .artere. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. anat. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery.artere. anat. V. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. V. anat. anat. A. V. tab.artere. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. anat. A. A. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. tab. anat. A. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. . . tab. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. anat. anat. tab. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. . . anat. V. tab. tab. A. V.artere.artere. . tab. anat. V. . A. V. V. .artere. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. anat. anat. V. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery.artere. anat. A. . . CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. anat. tab.artere. anat. A. tab. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. tab. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. tab. V.artere. . A. anat. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery.artere. V tab. V. V. anat. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. A. V. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. anat. artere. tab. A. tab. V. V. tab. A. V.artere. . tab. 188 A. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. V. anat. tab. anat -artere. tab. artere. anat. V. anat. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. . anat.artere. anat. tab. V.artere. A. ileocolica). COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. A. tab. ductului deferent).artere. anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. V. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. A. anat. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. tab.artere. . A. A. . . A. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. A. .artere. A. . DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. A. V. tab. . V.artere. V.artere. V. A. . anat. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. tab. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. tab. A. tab. . V. V. . anat. anat.artere. . anat. frenice inferioare). artere. tab. A. aa. . anat. . A. anat. .artere. . . V. A. V. artere.artere. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. . V.artere. anat. A. anat. V. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery.artere. V. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. tab.artere.artere. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery.artere. . anat. V. tab.artere. A. tab. anat. A. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat.artere.artere. tab. A. tab. V. tab.artere. anat. A. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. A. colaterala ulnara superioara). a. V. tab. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. tab. . V. A. anat. . . tab. A. V. anat. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. tab. tab.artere. V. A.artere. A. .artere. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. A. A. A. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. .artere. tab.artere. DEFERENTIALA (v. A.artere. anat.artere. tab. anat. V. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. anat .artere. tab. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. tab. . anat. tab. V tab. .artere. V. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. anat.artere. aa. A. -artere. . anat. V. V. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. A. tab.artere. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. . . tab. A. tab. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. colaterala ulnara inferioara). A. anat. V. V. A.artere. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. . V. tab. tab. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. . A. V. V. . a. A. . CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. A. tab. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. tab. frenice superioare).

V. A. anat. V tab. . V. anat. LUI HEUBNER (v. . A. V.artere. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. V. artere. A. tab.artere. .artere. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. tab. V. tab. A. A. tab. tab. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. peroniera). A. anat. tab. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. A. tab. V.artere. gluteala inferioara).artere. A. V. artere.artere.artere. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. profesor ia Leipzig. anat. tab. A.artere. tab. anat. tab.artere. anat . anat. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. A. V. tab. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. anat.artere. V tab. .artere. a. a. A. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. . .] / tab. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. V.artere. V. . anat. V. anat. .artere. anat. HUMERALA PROFUNDA (v. a. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. . .artere. V. anat. V. . A.A. A. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery.artere. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. V. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. V. V. anat. a.artere. V. V. tab. FESIERA SUPERIOARA (v.artere. anat. anat.artere.artere. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. anat. a. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. anat. gluteala inferioara). . A. A. 4ab. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. . anat. gluteala superioara). anat. tab. V. A. V. tab. A. tab. anat. FIBULARA (v. tab anat. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. tab. V. V. tab. anat . tab. V. A. tab.artere. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. V. V.artere. V. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. LINGUALA / artere linguale / lingual artery.artere.artere. V. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. artere. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. V. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. tab. anat. brahiala profunda). . artere coronaire stomachique / left gastric artery. a. anat. V. . . V. anat. A. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus.artere A. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. LINGUALA PROFUNOA A.artere. A. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. . tab. ETMOIDALA ANTERIOARA A. . FACIALA / artere faciale / facial artery.artere. . A.artere. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. tab.artere. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. V.artere. anat. tab. . anat. tab. V. anat. FUNICULARA (v. A. tab. tab. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. V. . .artere. A. a. HUMERALA (v. apoi la. .artere. A. tab.artere. A. . . anat. anat. HIALOIDA / art.artere.artere. tab. tab. tab.artere. tab. tab. a. V. . anat. A. tab. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. A. anat. . intercostala anterioara). A. tab. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. A. anat. . tab. . anat. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery.artere. V. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. anat. anat.artere. tab. V. a. anat. anat. A. A. V. tab. V. anat. tab.artere. . . V. V. V. tab. anat. 189 . FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. A. tab. A. tab. . tab. . GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. anat. anat. tab.d''"^ru go-man. A. V. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. anat. . '£er[in. A. fab. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. V. -artere. supratrohleara). tab. A. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. anat. A. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. A. . artere. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. . tab. anat. V. V. A. V. pe. anat. anat. V. intercostala anterioara). testiculara). tab.artere. A. .artere. . A. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. .artere. . A. anat. anat. A. tab.artere. anat.artere. -artere. a. tab. A. A. brahiala). tab. tab. anat. anat. A. anat.artere. V.artere.artere.artere. . artere A. A. a. . A.artere A. . . . ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. lfi43-1926. hyaloidienne / hyaloid anery. . A. FESIERA INFERIOARA (v. A. .artere. tab. anat. V. V. V. A. tab. A. anat . anat. V. anat. A. . V. ISCHIATICA (v. tab.artere. anat. anat. tab.artere. . INTERCOSTALA SUPREMA (v. anat. a. V.r. . GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. anat. A. V tab.artere. centrala lunga). A. HIPOGASTRICA (v. V. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. A. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. A. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. FRONTALA (v.artere. . V.

anat. tab. V. . MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. anat. V. tab. anat .artere. V. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. anat. . PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. . A. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. PILORICA (v.artere. A.artere. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. A. tab. a.artere. . .artere. A. V. V. anat. A. V. A. anatomist . V. V. anat. V. A. . . tab. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. .artere. V. anat. V. a. anat. . toracica interna).artere. tab.artere.A. tab. . V. V. anat. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. tab. . A. NERVULUI MEDIAN (v. V. anat.artere. . MENTALA / artere mentonniere / mental artery. V tab. . V. . LUI NEUBAUER (v. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. anat. V. MAX1LARA INTERNA (v. a. 190 A. . NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. anat. . anat. fronto-bazala laterala). tab. .artere. anat. . .artere. V. V. anat. tab. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. tab. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. A. anat.artere. A. A. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. anat. anat. tab anat .. A. a. A. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery.artere. V.RADIALA A. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. A. . PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. artere. . tab. tab. anat. . tab. tab. anat. LOBUUJI CAUDAT A. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. . A. profiisor [a Jena. . A. anat. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. anat. V.artere.?i cfivvrg german. V. V. tab. MAX1LARA EXTERNA (v. anat. a. . anat. V.artere. tab. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. anat. . V. tab. anat. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. V.artere. V. .artere. A. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. V. maxilara). . anat. a.artere. V. tab. anat. V. V. . A. anat. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. . tab.artere. anat. . . V. A. tab.artere. A. A. anat. V. tab. MAMARA INTERNA (v. A. anat. tab. V. tab. artere. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. a. V. A.artere. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. . -artere. tab anat. .artere. tab anat. NENUMITA (v.artere. tab. A.artere. tab.artere. toracica laterala). tab anat. A. tab.artere. tab. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. tab.artere. . a. A. anat. . anat. A. tab. anat.artere. tab. V.artere. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery.artere. tab. tab. tab. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. anat. . PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery.artere. anat. A. A. anat. tab. tab.artere. A. anat. . V. V. . anat.artere A. A. . V. V.] V. tab. tab. V. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. tiroidiana ima). MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. anat.artere. A. anat. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. . A.artere A. V. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. A. V.artere.artere. tab. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. tab. V. artere. . RADIALA / artere radiale / radial artery. A. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. anat. tab. A. A. A. . tab. . MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. anat. A. PEDIOASA (v. . OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. anat. tab.artere.artere A. tab. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. anat. A. A. .artere. V. tab. A. V. anat. A. A. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. V. .artere.artere. A. V. V. gastrica dreapta). A. anat . A.artere. . . A. mediana). tab. tab.artere. faciala). artere A. . anat. A. V. V tab. V. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery.artere. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. V.artere A. [/oAonn Ernst Neuhaiier. MAMARA EXTERNA (v. tab.artere. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. A. anat.artere. tab. A.artere. V. tab. V. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. anat. tab. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery.artere A. anat. V.artere. tab. tab. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. V. anat. tab. 1742-1777. A. .artere. anat.artere. anat. -artere. V. tab. a. A. A. tab. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . V. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y.artere. anat. V. tab. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. dorsala a piciorului). anat. . tab. .artere. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. anat. A.artere. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery.artere. .

tab. A. tab. . SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery.artere. RECURENTA (v. A. A. A. A. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. anat. tab. RECURENTA CUBITALA (v. anat. . SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. tab. A. anat. .artere. tab. V. tab. anat. artere. V.artere. anat. SCIATICA (v. . TIMPANICA A. V. anat. A.artere.artere.artere. V. . A.artere. anat. A. a. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. anat. tab. V.artere. .artere. A. . tab. a. tab. A.artere. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. A. . . tab. .artere. V. A. V.artere. interosoasa recurenta). TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. anat. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. .artere. a. tab. . anat. . SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. anat. anat. anat. V. . SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. anat. V. tab anat. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. . anat. . anat.artere. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. . . tab. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. tab. tab. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. A. anat. anat. tab. artere. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. tab. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. pudendala interna). TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. anat. anat. tab.artere. tab. anat. RANINA Jv. A. V. tab. . V. SCAPULARA DESCENDENTA (v. V. anat.artere. V. tab. . anat. nervului sciatic). V. anat. recurenta ulnara). . . . V. V. anat. V.artere. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. V. V. tab. a.artere. anat. RENALA / artere renale / renal artery. anat. RUSINOASA INTERNA (v. A. tab anat. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. tab.artere. . V. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. . . A. V. V. a. 191 . a. V. V. V.artere. artere. A. A. V. tab. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. . tab. A. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. anat. A.artere. anat. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. artere.artere. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. V. anat. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. tab.artere. .artere. tab.artere. A. .artere. . .artere. anat. anat . A. V. anat. SYLVIANA (v.artere. tab.artere. tab. A. anat.artere. infraorbitara). V. . .artere. A. V. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. tab. A. A.artere. V. V. anat.artere. anat. V.artere. . A. A. A. A. V. A. anat. a. . RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. V. A. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. tab. A. a. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. A. tab. . .artere. anat. tab. anat.artere. . tab. V. .artere. A. tab. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery.artere. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. tab.artere. anat. . STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. A. tab. A. anat. tab. tab. V. V. tab.artere.artere. V. V. testiculara). V.artere. anat. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. tab. A. . A. tab. V. . tab.artere. V. V. . SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. SPERMATICA INTERNA (v. V. anat. V. V. A.artere. V. anat. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. A. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. SUBORBITARA (v. anat. tab.artere. A. a.artere. anat. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. tab. A. .artere. tab. centrala lunga). A. anat. A. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. a. V. . V. tab. A. anat. anat. anat. anat. A. anat. artere. V. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. A. tab. A. V. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. anat. .artere. . . tab. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. tab.artere. V. . tab.artere. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. V.artere. tab. A. . anat. V. . TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. tab. V tab. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. linguala profunda). . tab. anat. A.artere. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. V. .artere. tab. A. anat.artere. A. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery.artere. A. A. . V. tab. A. A. anat. tab. A. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. V tab. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. tab. anat.A. tab anat. . artere. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. anat. A.artere. V. V. V.

anat. A. V. anat.artere. AA. . tab. anat. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. anat. V. V. tab. anat. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. V. V. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. tab. V. artere. VIDIANA (v. [fohcinn Gottfried Ziinn. anat. JEJUNALE AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. AA. V.artere. tab. V. ZINN (v.artere. . V. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. UTERINA / artere uterine / uterine artery. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. V.artere. V. V.artere.artere.artere. V. .artere. tab. anat. A. anat. . anat. V. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery.artere. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery.artere. tab. tab. V. . tab. V. V. tab. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. A. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries.artere. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. anat.artere. . V. anat. tab. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries.artere. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. V. tab. anat. anat. tab. AA. tab. V. V. . artere.artere. anat. aa. . EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. V. V. anat. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. anat.artere. tab. AA. A. tab.artere.artere. anat. AA. A. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery.artere. tab. AA. V. A. 192 .artere. . anat. anat. A. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. AA.artere. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. aa. AA. V. tab. . . AA. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. . V. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. . V. A. V. AA.artere. V.A. tab.artere. V. tab. V. AA. A. A. V. V. . AA. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. . anat. HEMOROIDALE (v.artere. tab. V. . anat. . anat. A.artere. anat. . rectale). . AA. A. tab. tab artere. tab. AA. tab. tab. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. anat. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery.artere.artere. . anat. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery.artere. . DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries.artere. .artere.artere. aa. . . V.artere. A. tab anat artere. AA. A. anat. tab. . anat . tab.artere AA.artere.artere. anat.artere. AA. tab. -artere. tab. tab. V. . . ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. anat. AA. . tab. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. anat. AA. AA. anat. . . VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. .artere. . tab. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. tab. .artere. anat. A. anat. Aa. tab. tab. AA. tab. tab. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries.artere. V. V. anat.artere. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. tab. V. V. . . anatomist fi botanist g&rman. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. tab. tab. V. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. V. anat. AA.artere. tab. tab. AA. AA. anat. . DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. . . tab. -artere. .artere. V. . AA. a.artere. tab.artere. anat. .artere. . A. anat. anat. anat. DIAFRAGMATICE (v. V. tab anat. anat. prof&sor [a CfQttingen. V. AA. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. tab. . AA. . AA. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. tab. tab. V. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. anat. A. anat. TIMPANICA POSTERIOARA A. 17271759} V.artere. tab. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. tab. tab. anat. A. . . anat. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. centrala a retinei). A. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. anat. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. AA. V. V. V. V.artere. canalului pterigoidian). anat. . _V. AA. tab. anat. anat. anat. .artere. AA. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. tab.artere.artere. AA. A.artere. . anat. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. artere. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. tab. anat. V. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. tab. A. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. V. anat. a.

V. V. anat. s. A.artere. pathos = Boold. V. AA. stadiul IV. de. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries.. AA. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. -artere. tab. tab. tab.] Denumire generica pentru bolile arterelor.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. anat. care leaga arterele de capilare. AA. tab. f. . In prezent. f. ARTERITA. / arteriectomie. tab. V.artere. stadiul III.artere. V. AA. anat. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. arteria = artera. . RUSINOASE EXTERNE (v. tab. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. f. . AA. f. anat. V. [Lot. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. V. ektome = enisle.: sindrom Gougerot (v. ARTERIOLA. / arteriolitis. / arteriogram. . sklerosis = induratie. anat.. anat. tab. gr. / arteriogramme. tab. AA. AA. tab. . V. arteria = artera. aa. s. dim. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). f. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. anat. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. / arteriography. gramma = inscriere. / arteriopathie. de la arteria = arte. arteriola = arterd. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. pulmonar etc.artere. tome = tdiere.w' AA.artere. V. s. V.artere. tab. V. f.). arteria = artera. anat. [Lat. de. V. V. alteori de dilatatie sau. f. f. centrale anterolaterale). tab. . AA. ia skleros = tare. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie.ra mica. / arteriole. m.artere. NA: arteriola. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. f. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. [Lat. gr. / arteriosclerose. gr. dim. anat.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. 193 . direct sau printr-un *cateter. LENTICULOSTRIATE AA. . f. s.artere ARTERIOLITA. pudendale externe). anat. centrale anteromediale). . hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. anat. V. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. de ia skleros = tare. [Lat.. AA.ra. V. AA. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries.artere. a. s. [Lat. / art6rite. V. mica. V. AA. AA. . . terminala a unei artere. de ruptura. .) dupa injectarea In trunchiul principal. AA. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. / arteriole. . tab. centrale anterolaterale). dur. f. / arteriolosclerose. anat. de ia tern-nem = a taia. / art6riotomie. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. membrelor inferioare. ARTERIOLOSCLEROZA. s. . artere. s. AA. anat. AA.artere. sectiune. V. anat. / arteriolite. cerebral. .] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. de latenta clinica. f. . V. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. V. s.artere. s. anat.artere.. . s. V. V. / arteriotomy. f.: arterita gigantocelulara (v. / arteriectomy. s. gruphein = a scrie. tab. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. stadiul II..i y. [Lat. s. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. 2) Sin. f. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). s.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. gr. intdrire.. STRIATE LATERALE (v. dim. anat. cand se asociaza dureri In decubitus. .artere. gr. traumatica. .} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. acompaniindu-se uneori de tromboza. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. de ia arteria = wter&'i •ita.. care include In evolutie: stadiul I. tab. aa. gr. gr. / arteritis. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. tab.artere. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. f. etimologic. tab. A. [Lat.) Ex. tab. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza.ra. gr. .artere.artere.artere. V. ARTERIOSCLEROZA.artere. AA. tab.. Sin. anat. tab. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries.). / arteriolosclerosis. mai rar. AA. [Lot. . s. arteria = artera.. aa.: a. tab. tab. / arteriosclerosis. de claudicatie intermitenta la mers. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). anat. ARTERIOPATIE.} Termen care desemneaza.). s. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. AA.artere. V...artere. AA. [Lat. anat. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. a. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. ARTERIECTOMIE. arteria = arterd. V. AA. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. AA.artere. . tab. . .artere. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. anat. s. gr. indiferent de origine (ateromatoasa. tab. embolica etc. renal. gr. arteria = arte. tab. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. SURALE / arteres surales / sura) arteries. V. gr. aa. V. [Lot. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. arteria = arterd. tab. s. s. ARTERIOGRAMA. AA.] Inflamatia unei arteriole. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. V.artere. tab. tab. LENTICULOSTRIATE (v. la arteria = arte. ARTERIOTOMIE. arteriola = arte. s. de gan-grenS. AA. s. anat. AA. extinsa si la nivelul tunicii interne. f. gr. centrale antero-laterale). arteriola = arterd mica. artere. . -ita. ca m cazul arterei subclaviculare.] Ramura fina. AA.: sfigmograma (v. sklerosis = indu-ratie. anat. anat. anat. artere.artere. . anat. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. anat. / arteriographie. AA. In prezent. f. V. wtdrire. anat.: a. anat. anat. gr. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. f.artere. a unui lichid opac la radiatiile X. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. poate fi generalizata (ex. f. tab. / arteriopathy. tab..ra. AA.

\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. INTERCARPALE A. Sin. A.articulatii. tab. denumite diartroze. A. A. AA. tab. anat.). V.articulatii.articulatii.articulatii.articulatii. d) suprafetele articulare. A. A. anat. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. AA. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation.articulatii. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. A.articulatii. . anat. V. anat. tab. A. anat. [Lot. AA. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation.articulatii. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda.articulatii. anat. Anatomopatologic.articulatii. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. anat. V.articulatii. In forma de sa. . anat. tab.articulatii. V. A.articulatii. anat. tab. anat. anat. boala Horton. cu suprafetele aproape plane (ex. tab.articulatii. articulatii. V. A.: boala Takayasu (v. Exista si a. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani.articulatii.articulatii. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation.articulatii. anat. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. V. periarterita segmentara superficiala. Se caracterizata prin alterarea starii generale. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. cu ruptura limitantei elastice interne. articulatii. V. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. NA: junctura ossiuIn. anat. V. A. V. mobile sunt: a) capsula articulara. tab. infiltrata de celule gigante multinucleate. tab. . . V. boala Forestier.articulatii. V. Sin. . panarterita subacuta a varsInicilor. anat. s. tab. V. . anat. tab anat. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. febra moderata. A. \C. c) membrana sinoviala. tab. Cand suprafetele nu corespund ca relief. A. tab. anat. V. tab. anat. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. V.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. . tab. anat.Uturd. anat. . .: Intre oasele craniului). Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex.articulatii.: Intre oasele nazale si maxilare). f.articulatii. A. anat. . anat. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. anat. A. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. V. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. tab.articulatii. A.articulatii. diplopie. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. . SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. tab. arthron = articuCatie. denumite sinartroze. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. V.articulatii. Este sensibila la corticosteroizi. V. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. . tab anat. / joint. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. 2) scuamoase (ex. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. b) stratui extern. anat. s. podos = pitior.articulatii. care devin edematiate si dureroase la palpare. tab. A. V tab. A. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. anat. pous. A. tab. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. V. 3) armonice (ex. . Diartrozele reprezinta a.articulatii. V. .articulatii. . A. . anat. cresterea VSH-ului. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. . COTULUI / articulation du coude / elbow joint. genunchiu-lui). V.articulatii. V tab. tab. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation.r. anat.: coloana vertebrala). A. AA. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. A. Intrerupte. A. anat. V. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation.articulatii. tab. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. anat.articulatii. V tab. . A. .articulatii.articulatii. . anat. . Sin. articulatii.: a. tab. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. simetrie bilaterala si picioare articulate.articulatii. anat. tab. V. V. AA.: arterita gigantocelulara (v. AA. . Elementele constitutive ale unei a. de cauza necunoscuta.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. tibiale superieure / tibiofibular articulation. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. AA. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. anat.: Intre oasele temporal si parietal). 194 . V. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. / articulation. fixe. A. A. V tab. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. . A. V. . MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. AA. V. tab. V. leziunile sunt de panarterita. V.: arterita temporala. fetele osoase ce vin In contact. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. tab. . anat . V. tab. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. . . si mobile. articulatii. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. A. . tab. anat. Exista a. tab.articulatii. A. strabism. . arliculatio. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. cefalee violenta. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. anat. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. tab. . ARTICULATIE. tab. -onis = wclie. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations.). care pot fi sferice. V tab. . tab. tab. articulatii. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. f. . semimobile sau amfiartroze. A. anat. ovoide. A. anat.

din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare.articulatii. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. [Cfr. f. algos = du. f. f. s. nu sunt posibile decat miscari de glisare. reprezinta. f.. s. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. tabetica). de obicei. 18S3-192S. respiratorie sau genitourinara.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. / arthrodie. r. ARTROGRIPOZA. V.: a. / plane joint. r. V. s. m. s. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. f. . . ARTRITA. 195 . V. arthron = flrticuiatie. arthron = artic. f. logos = ftiinfa.articulatii. anat. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. / arthropaty.re..] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. f. V. p. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. [C. / arthroplastie. INTERCONDRALE AA. / arthrite.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. Contraindicata In artrita septica. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. / arthralgie.re. In general de durata scuria. s. f. Sin. s.] Sin. [Pierre Marie. [Gfr. -articulatii. p. arthron = articufatie. V.: spondilita anchilozanta (v. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. . Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. tab. s. ARTROLOGIE. s.r. s.i pathos = 6oaia. tab. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. / arthrologie. tab. A.articulatii.: "soarece articular". arthron = articut. medic german. s. V. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. si artrogripoza congenitala multipla. tab. / arthrographie. / arthrodese. s..uta. o condromatoza sau o sinovita. s. foarte probabil.tie care.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane.] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. V.articulatii. AA. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. r. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. inflamatorie asimetrica. tab. / arthropaInie. Sin. s. tab. m. tab anat. si anchiloza. gryposis = indoire. AA. / arthrology. [C. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). vege. V. f. . anat. / arthrolyse. f. 1S53-1940. a. tab. tab. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. a. s. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. anat. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. / arthrophyte.ovoie. la arthron = articutatie. anat. neuropatice si a uneia miopatice. ARTROGRAFIE. arthrogryposis multiplex congenita.} Durere articulara. f. forma.articulatii. adesea In flexie. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele.tie. / arthrolysis. de [a lyein = a. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. ARTRALGIE.articulatii. arthron = articulatii plastos = modeiat.articulatii. AA. V. ARTROFIT. In esenta. . Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. Boala congenitala. Consta. s. s. NA: articu-latio plana. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. Utila pentru a evidentia corpi straini. {Gjr. / arthrogrypose. A.aza.. / arthrocentese. . f. de unde descrierea unei forme a. V. ne-uroiog franca. ARTRODIE. f. [Qr.. f. f. f. s. arthron = articulatie. AA.). anat.articulatii. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. distruge. / arthrocente-sis. / arthrodesis. tab. . ARTRODEZA. c. ARTROPATIE. V. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. tab. profesor [a 'Paris. In a.. kenlesis = mfe-patum. f. . -ltd. arthron = articuCatie.afie. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. A. f. athron = articutafie. n. s. / arthrography. de. joint mice.: artroza (v. s. A. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. anat. In con-secinta.articulatii. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. [Qr. sistem HLA). izolata.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. V. AA. ARTROCENTEZA. iar *boala Bouillaud... [Qr. In prezent. [^r. meniscografie). a aerului sau a ambelor (dublu contrast). desis = [egare. . \Qr. graphein = a scrie.re. arthron •= articulate.fie. arthron = articulafie. simetrica ?i spondilita psoriazica. f. anat. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. V. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations.).: artroza (v. mc. / arthralgia.. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. Sin. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. tab.: poliartrita reumatoida (v.. s. . AA. V. / arthrogrypo-sis. f. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. anat. giv:e. AA. s. f. s. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. modda. AA. [Qr. s. eidos = forma.AA.ta. / arthritis.} Punctia unei articulatii. . f. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. s. phyton = p[anta.). / arthroplasty. ARTROPLAST1E. de [a plassein = a. Sin.articulatii. arthrodia = articu[a. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. anat. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. anat. [Cjr. caracterizata prin malformatii multiple. uneori ereditara. / arthrophyte. AA.r. arthron = wticuCafie. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis.. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. AA. anat.articulatii.). ARTROLIZA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. lysis = distrugere.

s. arthron = articulafie. Indeosebi gastrointestinale (vomismente.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. pe cale venoasa.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. / asepsie. cuvantui a. s.. s. graphein = a scrie. / arthropneumography. f. Ascaris lumbricoides. de. m. s. \Gjr. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis.priv. a. symptoma.: pi. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital).priv. a . 3) Prezenta In aerul ambiant. a.priv. de. f. etimologia termenului).. m. \Lat. / ascaride.) prin tratament adecvat. Actualmente. s. / arthrorise. purulent ('peritonita cu *piogeni). / arthrorisis. ARTRORIZA.. ASIMPTOMATIC. putrefactie. piptein = a. [a skopfin = a. n. [Qr. a . f. a -priv. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. s. A.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). ASEPSIE. ASCARID. f. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. / arthrose. m. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. In functie de continut. practicata In scopul unui *drenaj permanent. f. a ef(amina. Ex. A. a putsului. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica..: dentar. syn = impre. amigdalian. arthron = articuiafie. s. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. / asymptomatique.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. siafon = saCizia. afectand una. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. [Cjr. atos = aer. tuberculoza peritoneala.: dezasimilatie. ASINERGIE. ASIALIE. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. vedea.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. "osteosderoza subcondrala.priv. pneuma. s. f. [Cfr. frecvent. [Qr. 2) In biochimie. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. "osteofitoza marginala si. / asymmetry. aproape. artroscopie. A. f. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. f. ASFIXIE. sectiune. / asynergie.] Care nu determina simptome clinice. askarizem = a fcpm. s.. lichidul de a. f.. s.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara.] Radiografia unei articulatii In care. [a a . f. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. f. ARTROZA. de unde se deplaseaza In trahee. stoma.are. monooxid de carbon). Obs. [Qr. V. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. a sdri. V.priv. A. a .} Gen de viermi din ordinul Nematode. / assimilation. ASANARE. ereisis = ridicare. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire.. ARTROSCOPIE. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. V. si anabolism. arthron = artu.. A. [Cfr.: In cazul unei artrite supurate. [Cfr. este o metoda *profilactica. Ant.: osteoartrita degenerativa.wa. f. asphyxia = oprire. hypertrophic arthritis. f. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. / asphyxia. arthron = articuCafi.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. a. s.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. ARTROSTOMIE. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. s. s-a injectat aer..} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. f. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin.. ad = cdtre. s. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. ascarizi. inaff. / asy metric. ASFIGMIE. Indeosebi In *jejun. In cazul leziunilor cartilaginoase. si xerostomie. [Gjr. uneori cu cavitati pseudochistice.ula. / ascaridiose. artrita hipertrofica. / asphygmie. s. insuficienta cardiaca globala. 'in prealabil. / arthro-pneumographie. s. / asepsis. f. [Gfr.priv. 2) Eliminarea. / arthroscopie. [G. arthron = articu[atie. care este *curativa. / arthrotomy. s. a sari. arthroa = articulate. f. apen-dicular etc. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. f. ASCARIDIOZA. ARTROTOMIE. meniscale. a acf:iona.] Absenta *pulsului. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. / arthrostomy. artrita cronica degenerativa. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. obiecte.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. / asphygmia. symmetric = simetrie. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. / sanitation. ve. s. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. askarizein = a fopdi. \Qr.. arthron = articutat-it.e. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. skopos = ofiservator. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. Sunt infestati mai ales copiii. Sin. f. la skopein = a video.. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. / asialie.i sepsis = infecfie. s. nid necoordonare.e^aminare. ci per- . ASCITA. s. f. / degenerative joint disease. / asynergy.tiii -ozd. de la syn = impreund. {Lot.. Cauze frecvente de a. celulara. osteoarthritis. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. s. \Gjr. s. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. f. -oza . s. / arthrostomie. adj. digestive. -onis = asemdnare. artrozice sau posttrau malice.. Sin : chiloperitoneu (v. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. f.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. f. s. / ascaridiasis.i ergein = a iucra. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. s. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. n . s. [Qr. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. s. / asphyxie. f. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui.). care ramane latent. cu *anastomoza sinovialei la piele. A. *carcinomatoza peritoneala). f. assimilalio. s. tome = taiere. f. Insuficienta cardiaca). ASIMILATIE. / asialia. f. a . askarizein = a sari. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare.r. / arthrotomie.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. / ascite. s. idnga. Are o culoare rozrosiatica. \Qr. sphygmos = puts. / asymptomatic. s. de la temnein = a t&ia. de ex. li-gamentare. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. spre deosebire de *antisepsie. -atos = ceea ce survine unpreuna. / arthroscopy. localitate. ARTROSCOP. s. f. dar eel mai frecvent este primitiva. / ascarid. In plamani. regiune). V. / arthroscope. f. / assainissement. *sindrom nefrotic.. s. f. sub anestezie generala. f. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. [^r. V. askites.. skopia . s. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. ASIMETRIE. s. si artrografie.. / assimilation. m. s. de. s. {Gjr.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. s. | Gjr. diaree si dureri abdominale). adj.ni. / ascites. sphyzfm = a puba. / arthroscope. f. e^amina.

prin deformare conica a corneei. de. ASLO / ASLO / ASLO. s. / aspiration.). *amida a *acidului aspartic. rasp&ndi. 6) a. opos = vdz. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. spirare = a rdsufla). a. s. tahicardie sinusala sau palpitatii. f. [Lat. de ia aspirare = a inspira. b) a. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. aspi-ratio. f. s. pu-tore.: distonie neurocirculatorie.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. f. miastenie. ASTENOCORIE.. sterixis = pozifie _fv(fl. / aspcrgilloma. / asthenocoria. / aspirin. de origine neclara. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. astheneia = sla6iciune. ASTAZIE. de ia istanai = a plasa. frecvent. s. 3) a.: semn Adams-Foley (v. conic.priv. a mai multor germeni microbieni.inan. putere. ASPIRINA. o . •atos = punct. . gastrica. stereoagnozie. miopie pe un alt meridian. / aspiration. de ia a • priv. sthenos = fortd. s. A. la gnonai = a. stereos = solid. gnosis = cu-nooftere. f. s. aspergilom si aspergiloza. -enos = spKnd. s.. cauzata de incoordonarea neuromusculara. ops. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. s. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane.. soma. s. V. prin insuficienta muschilor drepti interni. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. Se observa In leziunile lobului parietal.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. pipait. analgezic. / asystolie. a. f.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. Tipuri: 1) A. [Qr. spre. n. / asthenopia. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. f) a. hipermetropic pe un meridian. al carei sue confine.re. ASTIGMATISM. s. s.priv. f. f. f. f.. f. sthenos = fortd. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. ulceratii. Sindrom imprecis. f. ASTIGMATISM e) a.priv. n. morbida. -ism. ASPARTAM. s.. V. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp.priv. si debilitate. / astasie. Abrev. hepatica. 2) In biochimie. cuprinzand mai multe specii. imprastia. / aspl6nie. [Cjr. intestinala. a . dar fara *paralizie. [Lot. / asplenia. gnosis = percepere. -oza . f. ASPARAGINA. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. / somatoagnosia. a . asthenos =. m. [§r. / astasia. / aspergillome. f. [£jr. f. s.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). a sufla (ad = catre. ASOMATOGNOZIE. s. Sin. s. a . pu-ten. / asparagine. / asomatognosie. f. m. In *hipermetropie.. d) a. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. continua (dintr-o plaga.. m relief. / astereognosie. m. [Qr. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). splen. chirurgicata (uscarea campului operator). [Qr. medicamentoasa. inima si rinichi. V. tumori subcu-tanate fistulizate).: *psihastenie. dureri precordiale. -onis = asociere.priv. ASTEREOGNOZIE. a lichidului de staza gastrica.. antipiretic.ta. metoda psihanalitica de expiorare. s.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus.: agnozie tactila. s. a . s.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. [Lat. f. s. 4) a. / asparagine. Aminoacid neesential. f. adica a *somatognoziei. invers. s.pentru Spiraea ulmaria. compus. / association. onis = aspirafie a aeruiui. [Qr. In care meridianul eel mai refringent este vertical. -inn. / aspartame. f. microbiana. s. / asthenie. ASPERGILOZA.priv. Sin. aspergere = a raspa-ndi. -atos = sa. Simbol Asn sau N. saiiciiat de metit. aproape. f. sperma. ASTENIE. c) a. continua sau discontinua. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. / aspergillose. 5) a. [Cjr.. si sindrom Da Costa. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). 4) A. m. *Edul-corant de sinteza. fatigue. pleurala. n. ASISTOLIE.de. pustule. libera. ASTERIXIS. 2) A. / aspermatism. / aspartamc. ASPERGILOM. f. ASOCIATIE. s. 2) A. ca antiinflamator. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. prezent In numeroase vegetale. sange. s. de ex. Se deosebesc: 1) A. constituent al proteinelor. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. a.conform re-gulei". imprastia. s. [C.priv. s. observat eel mai frecvent la femeia tanara. vedere. Sin. moderata. f. asthenos = fara. ASPLENIE. {CJT. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. s. / aspermatisme. a face sd find. f. kore = pupiiil} Sin. / astigmatism..pere. intestin sau cavitate se-roasfi).prw.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential.). s. [o • pentru ac-etii. [Cat. a imprastia. / asystolia.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. a. a sta. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. numeie. si acid arahidonic.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. 5) A. acomo-dativa. cu efecte fie pozi-tive. Se mani-festa prin dispnee. [atin a[ unei plante rozacee.: sindrom Bean. f. gastrica. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. de [a a . associatio. pe. spir . socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala.: somatoagnozie.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. / asthenocorie. 3) A. senzatie de astenie. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. [Qr. Sin. s. s. / asthenia. stasis = se. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. Oboseala vizuala. In consecinta. stigma. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. musculara. s. este un medicament cu larga uti-lizare. de ia associare = a asocia (fid = [a. si t6aialga. de la sterizein = a sta nemiscat. f.). m. f. ptantd denumita. / asterixis. ASTENOPIE. / association.. neregulat. a • priv.ford putere. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. / asthenopie. s. f. s. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. lichid amniotic) In caile aeriene. s. ASPERMATISM.. / astigmatisme. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. aspergere = a. iar imaginile sunt percepute deformat. sthenos = forfa. putere. contrar regulei.r. systole = contracfie. s. [Lat. de. de la a . a . a. langa. cunoastere. s. V.priv. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia.. Sin. -omn. in.: semn Arroyo (v. / aspirine. s. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie.rce.: miastenie (v. / astereogno-sis. astigmie. s. f. dintre care unele sunt pa-togene.). proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. -atos = corp. prin deformari neregulate ale corneei 197 . a . / aspergillosis.] Sin. n.] Absenta *splinei. aspergere = a. fie patologice.. / asterixis. ASPIRATIE..

eozinofile si linfocite T.. lat-tein = a ordona... [Ernst Viktor von Leyden. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. grupate In fascicule. / asthme. 1858-1916. F. [Lot. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. f. 2) A. diitringens. spasmodic..: criza.guiat._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. fibros. taxis = ordonare. 3) A. Etiologic se disting a. / ataxic. atturcare = a mcepe. de.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. . atribuit unei react" reflexe. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. tab.: boala Friedreich. m. ASTRAGAL. Ex. *apoplexie. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. Gena a carei mutatie este responsabila de a. ASTROCITOM. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. cu prognostic bun si evolutie lenta. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. senzatie de strangulare. Ca urmare. In sange apar Ig. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. 2) Detasare emotionala. s. [Cjr. din {ST. sau f. a. / talus. adj..] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. s. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. disartrie. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. Cu debut Intre 5 si 15 ani. s. b. si a.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. [tfr. s. a. determinand secretie de IgE). protoplasmatice si a.. n. In care intervin numeroase tipuri celulare. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. m. atara-xia = impast6i. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. vertij. / ataraxia.. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia.] Sin. tremuraturi sau secuse musculare. astron = ste-a. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. ATAC. cinetica). Functiile a.te. exista trei mari tipuri: a. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila.). Jfanovra. medic airman. asthma = gAfaiaia. convulsii si tulburari de mers. 2) Bolnav afectat de ataxie. me. neurolog airman. Indeosebi mastocite. s. ATAVISM. crisis.priv. ce se manifesta In ortostatism (statica). s.priv. emetrop etc. protoplasmic. m.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. astroci-tom. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. constand In agitatie extrema. iar celalalt normal. s. [I.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor.. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. a aranja. adj.hta. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia.caia la ^(e. reflex. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. tabes ereditar. aranjare. ATAXIE. s. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. F. ou f..rg. frica de a muri. / astrocytoma. / atavisme. s. 6) A. profesor de anatomic. la tattein = a ordona. / astrocyte. codificand proteina denumita frataxina. wheezing si sibilante.\ 1) Ocurenta brusca. s. ASTROBLASTOM. sau pseudoastm.. n.] V.udwig Bruns. profesor de.cwr'\ V. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. blastos = germe-n. frisoane sau bufeuri de caldura. de p. ASTROCIT. Sin. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. A. ATARAXIE. A. de grad malt (III .astroblastomul si IV glioblastomul). a. / attaque. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). simptomatic. / astringent. s. indiferenta. s. spontan sau prin terapie. / astroblastome. / asthma. / ataraxie. frica de a Innebuni. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. 182S-1S8Z. apoi dt patoCogie me. a . n. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). pot fi clasificate In: 1) A. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. / astringent.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. astm (1). s. infecto-alergic sau atopic intrinsec). s. Pseudoastm (v. [QT. / ataxie. s. [Lot. m. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). \Lat. Termen vechi.priv. parestezii la nivelul membrelor. stroke. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. / attack. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia.oase. [Qr. -e. la a .id. patologica. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. care sunt dezordonate. deci un a. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. / ataxia. n. / ataxique. m. m. f. De exemplu. s. fara relatie cu o reactie alergica. n. survenind In special noaptea si dimineata devreme. [Cfr. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. -omo. Sin. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. [Nikolaus Freidreich.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. sin. . / astragale. m. Sin. s.te. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii.u sunt dare. ASTM. anat. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. de grad mic (I. de a deveni nebun. greata. \Qr. -<wno. cu formare de complexe Ay-Ac).rna. derealizare. / astrocyte. aranja. 2) In limbaj clinic. ataktos = nere. cu staza pulmonara. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. a. readus In drculatie de *DSM IV. din unele stari febrile.: ereditate ancestrala sau de revenire. de. f. intrinsec (cu mecanism incert. Se disting a. s. n. a Uga. 2) A. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. cardiac. s. astron = stea. In mers (a. a. iar In 10% diabet zaharat. la a . violenta ca manifestare. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator.. atavus = strOmofi -ism. transpiratii. kytos = cdula.: amiotaxie. [itd. / astrocytome. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. s.-dicina in. n. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. [Cfr. 18321910. ATAXIC. de la ad = cdtre.ASTM pe acelasi meridian. adj. cu tuse. prin complicatii cardiorespiratorii. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. s. Strasbourg fi •SerKn. r. de. cu celule gigante (gemistocitice). s. n. kytos = ceCuCd. senzatie de sufocare. / atavism. f. durere sau Jena toracica. a. adj.dde. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen.. astragalus. mecdc airman.: pseudotabes (v. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. 3) In limbaj curent.. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. simplu. astragalos = os. II). ASTRINGENT. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. m. f. fibhlare. In care un ochi este astig-mat. stringerc = a strange.: fenomene a. A. astron = stea. reversibile partial sau total. / astroblastoma. denumit uneori si a. de p. m.di.

Var. ATELECTAZIE. ATICITA.): 1) A. timus. athere = terci. / atheroembolism. / atheromasia. s. s. ATELA. model. ATEROMATOZA. m. [at. lemn. cantareste circa 5-1015 tone. de [a luiiein = a ordona. tipica.} Sin. de la typos = tip. de la temnein = a tdia. s.priv.} M. la nivelul extremitatilor. f. ghips etc. a unei boli). are o 199 . n.). genesis = prodwere. s.fi\at.r. ATIMIE.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. [Lat. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. aptitude = aptitudine. abductie si rotatie intema. iithere = terci. In evolutie. athere = terci. de obicei In forma de lama subtire. [Qr. / atelectasie. cavitate. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. / atelectasis. dur. poate fi acuta sau cro-nica. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. -oza . sectionat fi temnein = a tdia. fierturd. f. si coree. / atticite. termen preiuat ulterior in arliitecturd. / attenuation. tomos = taiat. s. a aranja. f. marcd. atomos = mdivi-zihil. variaza cu altitudinea. (ex. fierturd (-oma]. s. de inactivitate totala. 2) Absenta timusului. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. formatiunile subtalamice. / atom.. lobulara sau segmentara.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. ATICA. s. X. s. embole = acfiunea de a arunc. ATEROGEN. f. A. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. / atherectomy. s. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. din metal. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. s.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. s. symbolic. fierturd.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. ATENUARE. In ultima instanta. a6ur. 'in functie de evolutie. f. s. atmos = vapor. chirurg francez. [Qr. n. spontane. s. n. ATEROM. ultenuatio. f. / athymie. se poate fibroza.] Procesul de formare a placilor de *aterom.sau bilaterale involuntare. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame).) la traversarea unui anumit material. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. atlas = atlas. hastelta = Bat mic. [Cfr. wtdrire. f. athere = terci. -oma. s. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. adj. Proprietatile fizice si chimice ale a. taxis = ordonare. / atypique. atticus. f. substanta reticulata). deviere de la o forma considerata caracteristica.] Invelisul gazos al scoartei terestre. / atherogene. sphtiiru = sfera. -oma. poate fi: masiva.. \Gjr. / athetosis. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. f. 2) thymos = principiu vital. antrum. s. s. [at. f. / atticotomy. NA: recessus epitympanicus. s. m. s. / atticoantrotomy. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. nudeele gri centrale. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. f. athere = terci. de. manifesta prin deficit anabolic. a . s. a. [Lat. adj. Ex. A. stratosfera si ionos-fera. s. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. 1 atm = 105 pascal. angeion = vas. / atmosphere. s.] Neconform unui anumit tip. [Qr. de [a temriein = a taia. pentru aterectomie (v. ATOM. atypical. gr.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. [Qr. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. f.] Portiunea superioara a *casei timpanului. 1'. din gr. de. atticus. aranjare. f. lente. / atome. m. / atheroembolism. [Lat. / atherogenic. athere = terci. Intreaga a. f. s. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. antron = pefterd. A. totodata.] V. s. a. / atherogenesis. / atypic. attikos = referitor [a ^. / athymia.a m. f. s. / ath6rome. adj.: sindrom Louis-Bar (v. [a gennait = a produce. material plastic. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza).. f. m. s. este considerata o boala generala oom-plexa. s. localizata pe arterele coronare. / atheromasie.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. / atherosclerose. s. / attico-antrotomie. de la skleros = tare. 2) A. Var.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. [Lat.tena. s. V.). de [a emballeia = a arunca m (en = in. gemian = a produce. tome = tdiere. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. m. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. ATEROGENEZA. Ideas = e^tremitate.: forma a. se poate calcifica si. indeo-sebi industriale. / atherogenese. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. coronariana. fierturd (-oma). attitudiae. ATMOSFERA. adj. sklerosis = indurare. \Qr. fiind. [a attenuare = a s[a6i. gr. s. anat. / attitude. -onis = atenuare. / attenuation. In literatura medicala. prin a. tome = tdiere. s. f. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase.: dislipidemia. la 0°C. ATETOZA. prezinta trei mari zone: troposfera. de la a . Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). typikos = tipic.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian.priv. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. s. manifestata prin stare de indife-renta. fierturd (-oma). f. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. sphaera. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. ATEROEMBOLISM.] Dispozitiv. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. / atticitis. / atherosclerosis.: boala Hammond.. f. s. [Cyr. f. gr. s. attikos = referitor [a Atena. f. / epitympanic recess.priv. atticus. attikos = referitor la fitena. athere = terci. thy-mos = minte. \Qr. gr. -ita. / ath6rectomie. tab. / atlas. Etiologia a. secftune. ATICOTOMIE. ionizante. s. f. ATEROMECTOMIE. [Gr. ATLAS. / atheroma. gr. spirit. f. fierturd. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. f. din gr. unde sonore etc. [Cfr. f. [Itai. embolie. s. f. f. din gr. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. f. ektome = eyizie.. [C. / attique. ate-les = incomplet. ATIPIC. 8. Dupa Intindere. a . din tat. / atlas. \Gjr. s.: ateromectomie. formand un fibroaterom. attikos = referitor [a fitena. [Lat. ATICOANTROTOMIE. / splint. [Lat.oase. atheromectomie. ATITUDINE. / atmosphere.] 1) Scaderea tonusului afectiv. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. f. / atticotomie. s. athetos -ne. care spijina cerul pe umerii sai. ballein = a arunca). numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. ulcera. fumatui etc. A. a . / athetose. {Cjr. ektasis = dilatatu. / attitude. termen prduat ulterior m arfiitecturd. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. secfiune. m. [EdouanI Francis Kirmisson.priv. s. atticus. A. pana la Inaltimea de 5 km. . ATEROSCLEROZA. Forme (In functie de localizarea procesului de a. Uneori. se Intelege formarea de ateroame multiple. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. [personaj mitologic: titanul Atlas. / attelle. fierturd.. aritmice. profesor de. Sin.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. din gr.

(zeif:e. [Qr. atopos = in afara (ocuiui normal'. mnegreau). NA: atrium. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. auricular .: auriculotomie. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. s. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. s. [Qr. ATRIOTOMIE. V. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. Ciotflo. In ansamblu. sarurile solubile de a. *boala Pick. inertie uterina.priv. [Lat. iar perefii se. Ant.priv.priv. / atomiseur. caracterizata printr-o slabire extrema. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. f.camera superioara a fiecarui hemicord. idiopatice sau congenitale. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. Sangele trece din a. a . / oreillette. 5) A.. Sin. atrium = antuamera. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. se facea focul [a romani. ta a . f. Dimen-siunile a. f.. s. antisecretoare. secfiune. in blocurile atrioventriculare. boli rare ?i discutabil dasificate (ex.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. diminuarea tonusului muscular. atriotomie. atrium. 1) A. tonos = tensiune..priv.} Absenta *transferinei din sange. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. ATRITIE. / atropine.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. Uneori. \Gjr. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. (a ater. / atopy. de. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. Sin. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza.). Tipuri: 1) A. \Qr.antecamera. olivopontocerebeloasa. difuze sau circumscrise. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. utehna. Sudeck's disease. / athrepsie. prostatica provoaca o retentie a secretiei.priv. este adesea ireversibila. de. / atomizer.. -tra. s. -trum = negru (deoarece in acwtd. Forma particulara: a. a.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. Iar atrophy. / atransferrin(a)emia. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy.. f. *hipotensiune ortostatica). 1866-1938} Sin. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu.] Alcaloid extras din Atropa belladona. f. a. senila . 3) A. / atony. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. de [a attcrere = a.. musculara. c. f. -ina. attritio. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia.. irons = p&ste. si vaporizator. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. dar superficiala. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. A. tro-phe = ftrana. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs. corticate izolate (*boala Alzheimer. s. Administrate pe cale bucala. dintoto'i ferrum = fier. s. (identici sau diferiti). care apare sporadic. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare.. / atrophie. / atonie. [Cfr. f. ATREZIE. 2) A. f. 3) / atrium. este reversibila. secundare. / atrophy. trd 'Parce. f. a . s. subcutanata sau intravenoasa. [Cfr. profesor la ^{am6wg. a. dupa o infiltratie locala de corticoizi. amiloidozei sau. / atransferrinemie.: hipertrofie. 7) A. pi.stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. f. [Lot. A. Clasificare dificila. -(rum = negru. ATONIE. A. cu predispozitie ereditara. 6) A. f. A. sunt utilizate ca spasmolitice. ATRIU. a alcoolicilor (corticala tardiva). s. f. alba Milian . a . / attrition. cu afectarea retelei cutanate de colagen. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. atomos = indivizibii. la varsta adulta. cfwurg german. ATROPIE. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. [Lat. poate fi difuza sau localizata. s. s. si evolueaza progresiv. threpsis = nutrifie.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. freca. se utilizeaza In colire ca midriatic. s. dementa senila). s.] Diminuarea de volum a unei mase celulare.: boala Aran-Duchenne (v. a. -atos = sange. s. 2) A. V. sectionat fi tem-nein = a taia.: boala Sudeck (v. cardiac (NA: atrium cordis) . c. (2. -ina. *coreea Huntington. diabetului. 3) A. s.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. .priv. s.: FoFi-ATP-aza (v. cicatriceala . [Qr. tomos = taiat. f. semne *extra-piramidale. care devine galbuie. topos = foe. / attrition. ATOPIE. a . la a . vulvara . dentorubrica). s. ATREPSIE. ale destinulw. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. aplazie si hipoplazie. c. / atropine. fara pierdere prealabila de substanta. s.dupa o *corticoterapie prelungita. (1). tome = town. tra. *scleroza laterala amiotrofica). f. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice.: 1) A. V. haima. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. de. cu excep-tia plamanilor. a. / atriotomy. a z. Sudeck. exceptional. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. m. s. iar In doze man are actiune centrala. s. camera. primitiva In treimea inferioara a gambei. sunt de ordinul lO"10 m. m. co-loida . *ataxie. nutrifie. ATROPINA. / atopie. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. s. a . gr. [Lot. Abrev. -onis = frecare. alcatuind molecule. f.). ATRANSFERINEMIE. n. Atropos = una dintre cdt. [Paul H. Sin. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a.. s. 2) A. ce poate exista fie liber. a.] Stare de denutritie grava a sugarului.a.. Sunt incluse In aceasta categorie: a.). ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. Ex. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. prin venele cave si sinusul coronar. fie In combi-natii cu aiti a. De asemenea.: *boala Kraepelin). [at.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura.). care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. 2) Forme In care a. c. s. cavitatea timpanica propriu-zisa.cicatrice netraumatica si superficiala. / atresia. n. atropa = fieliadcinili din gr. ATOMIZOR. deficitului de dopaminhidroxilaza. s f. / athrepsia. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. 8) A.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. antiemetice. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. si anticolinergic. localizata sau difuza. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. este un sistem neutru electric. f. atria. 4) A. uscata.priv. / atresie. s. dar cu respectarea tesutului elastic.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. f.ATOMIZOR structure complexa. generand anemia sideropenica congenitala. de la ater. gr. tresis = orificiu. m. f. cortizonica . ATP / ATP / ATP. Lachesis fi fitropos).. 3) A. M. atrium =.

pi. a uni. [Lot. gr.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. ascuitare. s. gr. Sin. / audit. f. si a. s. s. [a amis = urtcfie.: boala sau sindrom Kanner. / auriculotherapy. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. f. -ism. aura = rasufiare. AUSCULTATIE. / autacoids. de. f. de la aggredi = a ataca. Totodata. adj. s. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. / auriculotherapie. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. ca urmare. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. f. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. / audition.nutw atropina. [at. de. / auto-agglutination. ihsufi. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. f. n. se disting a.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. audi-lio.. / auricular. s. f. Cea mai precoce psihoza a copilului. agglutinare = a iipi. foarte dens. s. s. [Lot. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. digitus auricularis. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. fara a cauta un contact. f. / audibility. dim.z. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. a uni. AUDIT. alaturi de *inspectie.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. congenital word deafness. f.. AURA. In forma foarte dis-persata. f.me. Cat. [Qr. insufi. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. metron = mOsura. / autoagression.. ale subiectului. simbol Au. s. *angiotensina.: atriotomie (v. f. dim. tabagismului etc. dys = grw. / audition. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. aggresio. A. Unii dintre compusii a. olfactive. s. din [at. a. la plassein = a forma. autos = sine. s. onis = auzire. s. / audio-meter. A. auricula. \Cjr.. / audiogramme. s. s.). / Beals' syndrome. prin intermediul *stetoscopului..] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. ou f. gramma = Inscriere. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. AUTOAGLUTINARE. f..diu.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila.). [Lot. / audibility s. / audit. s. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. n.. akos = re. autism infantil).] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. de. f. s. *eicosanoidele. sau f. / aura. etimoio-gia tc. Se utilizeaza audiometrul. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. f. 2) In prezent. s. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. s. auricula.\ Sin. f. / audiometrie. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. / auscultation. f. adj. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. s. m. de sete sau afective. f. {Cfr. modificari de apetit. imediata. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. / auriculotomie. autos a sine. s. -onis = atac. [a audire = a auzi. f. AUDIOGRAMA. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. NA: digltus minimus (2). a. / autoagglutinine. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. autos = sine insufi. cu nr. AUDITIE. pasivS) si de a asculta (a. / auriculaire. paihice etc. audi-bilis = cars poate. [Lot. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. AUDIOMETRIE. s. autos = sine. s. autos = sine. s. i.. gr. m. la auris = urecfie. s.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii.it. / or. AUR. s. m. AUDIBILITATE. la temnein = a tdia. s. inde-pendenta de existenta surditatii. / audiometry. activa). a. s. audi-tus = auz. pi. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. audit. s. {Gfr.ATROPISM ATROPISM. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. / autistic. s.. aurum = aur. de. s. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. m. vizuale. [Lot. s. m. adj.. s.la amis = urecfie. La adult. [Lat. uneori manifestari auditive.. [Lot. sounding. m. m. therapeia = tratament. n. [Lot. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). AUTOAGRESIUNE. / auriculo-osteodysplasie. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. f. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. mediata. fl au. / gold. AUTISM. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. audire = a auzi. s.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. A. a modela} Sin. s. {Lot. Actiunea de a auzi (a. [Lot. f. gr.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. coloidaf). de ex. s. [1^. de la therapeuein = a ingriji. / atropism. s.. AUROVERTINA. / atropism. autos = sine. mutus = mut. / aurovertine.. adj. m. abdominale.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. [Lot. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. de. A. 2) Subject care sufera de autism. AUTOAGLUTININA. Este un metal galben. 'palpare si *percutie. dim. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. [Lot. agglutinare = fl Ivpi.] 1) Care se raporteaza la ure-che. {'Eng[. / audiogram. uuufi.] Element chimic pretios. s.. s. osteon = os. / autoagglutinin. f. [at. [Lot. / aura. m. -ism. / autism. s. de. f. de. audire = a auzi. / audiometre.. gr. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina. AURICULOTOMIE. AURICULOTERAPIE. f.] 1) Cu referire la *autism. gustative. n.. AUDIMUTITATE. AUDIOMETRU. / auriculotomy. n. s. auricula. AUTACOIDE. plasis = modl-[are. / autaco'ides. ausciiltare = a asculta cu atenpie. insufi. dificii. cu lumea exterioara. gr. / audimutitas. atomic 79. [Qr. cutanate. / auscultation. *serotonina. s. [Cjr. sectiune. tome = taie-re. s.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. f. s. / audimutite. / aurovertin.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. m. hearing. iar copilul mic este izolat.: sindrom Seals (v. urechiusa sau auricul al inimii. f. AURICULAR. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . f. audire = a auzi. / autiste. obtinandu-se *audiograma. Prezinta *ecolalie. Dupa Laennec. f. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. dim. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. n. este evaluat la un control ulterior. / self aggression. / autoagglutination. s.rme. n. auricula. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. AUTIST. -ina . permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii.. insufi. / autisme. audire = a auzi.

/ autoh(a)emolysis. apdrat (in = [ip-sit dc. f. AUTOERITROFAGOCITOZA. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. [Qr. s. / autodigestion. care poate apare In unele boli ale urechii medii. f. tie. [Cyr. f. / autodialyse. apoi 3 pana la 10 ml. f. autoradiografie. erythros = rosu. zilnic sau o data la doua zile. -onis = descriere. s. Ex. / autocriny. immunis = scutit. Se disting doua alternative: a. anti = contra. autos = sine insufi. a. \Gjr. / auto-hemolyse.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. f.re. s. autokhton. s. a. analyein = a rezolva. insusi.). adj. autos = sine insusi. digestio. din "pancreatita acuta. s. / autoantigen. -e. [C/r. autos = sine insufi. corpus. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. m. AUTOCLAV. AUTOFOBIE. automatos = spontan. V. f.*autoanticorpi . de. gerere = a duce.} Sin. haima. AUTOIMUN. s. f. m.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. krinein = a separa de. adj.: a. lyein = a. m. s. f. Acesti a. s. [at. apdrat (in = tip-sit de. *spermatozoizi. Se Incepe cu 2 ml. V. deoarece sunt .} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. / autoh(a)emotherapy. fiziologica si a. AUTOFONIE. AUTOHEMOLIZA. grapheion = penifa de scris. criticus. / auto-anticorps. haima. / autocrinie. lysis = distruge. autos = sine insu^i. / autoanalyseur. / autoclave. f. s. f. lysis = distrugere. autos = sine insusi. endo-gen. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. s. f. AUTOANTIGEN. gr. m. a purta). kytos = ceCliiSf -oza. phagein = a mdnca. autoimunitate. [Cjr. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. f. n. *tract uveal. dialysis . s. s. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. AUTOANALIZOR. care. AUTOIMUNITATE. divi-ziline a unei idei pe puntte. AUTOCATALIZA. f. grefa. s. fesut. / autophagie. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. / auto-immun. katalysis = disotutie. / autophobia. de la lyein = a distruge. / autohemotherapie. / autophony. / autoerythro-phagocytose. s. de la digerere = a duce in parti diferite.a.insusi. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. f. s. autos = sine insusi. s. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. s.: In engl. s. (at. AUTOGEN. s. [Cjr. iradiere sau 'in neoplazii (a.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. / autoerythrophagocytosis. / auto-digestion [Cjr. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. autoimunitate. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. munus = ofiCiga^ie). V. f. / self criticism. / autoanalyser. immunitas. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. AUTODIALIZA. autos = sine insusi. / auto-immunite. / autoantibody. In prezent este putin practicata. AUTOGREFA. "mielina. In organismul caruia Ti apartin. s. s. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . AUTOCRIN1E. / autogenous. autos = sine wsusi. autos = sine insusi. / autocritique. de (a krinein = a disceme. / autograft. kritikos. Obs. {Cjr. se pare. AUTODIGESTIE. [Cjr. f. [Gr. 2) Stare morbida. s. de ex. / autophobie.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. anti = contra.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. phagein = a manca. V. autos = sine insufi. / autoclave. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. / autohistoradiography. n. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. f.: boala a. de la immunis = scutit. / autodialysis. [Qr. / autochtonous.: sindrom Marlin (v. f. iar pentru primele doua semnificatii autophagia.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . / autophonie. autos = sine insusi. / autogreffe. / auto-immun. din gr. s. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. Indeosebi In medicina sportiva. \Qr. / autohistoradiographie.} V. autoimunizare si autotoleranta.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. s.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. -atos = sdnge. iat. V. f. [l^r. auto-phagy. *tiroida. s. adj. Indeosebi ale constituentilor plasmei. s. s. autoimunitate. -atos = sange. gruphium. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. / autophagocytosis. de [a graphein = a scrie. de la. AUTOFAGIE. iarasi.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. driceag de altoit. autos = sine. viral (pseudoautoantigen). AUTOCRITICA. autos = sine. s. AUTOHISTORADIOGRAFIE. de [a khthon = pdmdnt. autos = sine msusi. f. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. AUTOHEMOTERAPIE. f. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism.. intoxicatii.} Teama patologica de a ramane singur. / autophagocytose. m. graphein = a scrie. kytos = ceiuid. s. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. s. s. \Qr. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. la katalyein = a distruge.centa. daca sunt accentuate. f. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. outos = sine insusi. histos = fesdtura. autoantigen. [Cjr. AUTOANTICORP. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. s. autos = sine insufii phobos = fried. [Gjr. A. autoimunitate. In starea de *inanitie. f. (at. Ex. din gr. autos = sine msusi. [Cjr. V. [Cjr. f. f. [C/r. A. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. s.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. autos = sine insusi. f. / auto-catalysis. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. radius = raz. adj. s. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. / autogene.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). [Cjr. f. se manifesta ca *boli autoimune. AUTOFAGOCITOZA. dia = prin. f. s. mucoasei gastrice. autos = sine insiifi. / auto-antigene. [at. / autochtone. phagein = a mdnca.. iat. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. [Cjr. autos = sine insufi. / autocatalyse. a. la ana = din nan. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp.. -oris = carp. totusi metoda a fost reluata.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. f. a descompum (dis = separat de. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. / autophagia. In toate cazurile mentionate. m. AUTOHTON. dobanditf). munus = o6[igatie). adj. [at. s. adj. asociata unor manifestari patologice. observata In unele boli mentale. therapeia = tratament. s. s. prin consumul tesuturilor proprii. [Cfr. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). f. -oza. Cat.separare. / autoimmuni-ty.

rdafie. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex.. f. pentru autozom (v. f. gr. Cea mai importanta a. AUTOMEDICATIE.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. / auto-radiographie. s. Var. a. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. outos = sine insufi. somn. este de tip cibernetic.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. autos = sine insusi. Intermitent. 2) Medicolegala. Sin. la toxon = sageata.: ritm idio-ventricular (v. ia mutilare = a scMbdi.). mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. Indeosebi la nivelul organelor genitale. automatismos = autoacfionare. \CJT. se observa uneori dupa o leziune medulara. autoan-tigen. AUTOMATISM. de [a plassein = a forma. pentru autozomal (v. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. plastos = moddat. autoimunitate. anemia hemolitica autoimuna. AUTOPLASTIE. f.).: sinucidere (v. anuntandu-l ce va face si ce va spune. s. s. De altfel. / self-punishment. tie.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). pumtio. [at. f. adj. V. / autointoxication. Prin a. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. autos = sine. / autoscopie. s. f. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. reactional sau spontan. passivity phenomenon. f. / self-mutilation. suggestio. A. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. radius = razd. f. v. s. s. s. Var. Ex. s. V. [(yr. Pentru alte boli. -onis = pdrere. [CJT. AUTOPUNITIE. Sin. tiroidita Hashimoto. f. sau automates = spontan. Tmbatranire) sau patologice (migrena. cardiac) sau patologic (ex. regulare = a rigid. f. automutilation. s. mutilatio.a lyein = a distruge. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. / autoimmunization. [Gjr. adj. a e?(amina. / self-regulation. / autoplastie. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. f. AUTORADIOGRAFIE. [at. de (. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. -onis = medi-cafie. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. autos = sine insusi. s. / autointoxication. de origine accidentala sau criminala. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. leucopeniile imunologice. elaborat sau inconstient. s. [CfT. boli metabolice. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. [at. m. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. / autopsie. f. / automedication. bolile Biermer si Basedow-Graves. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. sugestie.: *a. -onis = pedeapsd. [^r. s. e. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni).: lupusul eritematos diseminat. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. Indeosebi guta).] Despre tesuturi. f. 3) Sin. / autologous. immunis = scu-tit. termen recomandat.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. s. Sin. / autoregulation. 203 . A. s. [Cjr. [Qr.: sindrom Clerambauld. autos = sine insusi. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. / autoscopy. opsis = vedtre. si autopuni-tie. AUTOREGLARE. pedepsi. poate fi: 1) Medicala. A. mai ales al celor neurocibernetice. autos = SIM insusi. insufi. s. nomos = o6icei avand fortd de iege. s. s. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. de. munus = o6[igatie). A. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. [at. / autopunition. autoanticorp. in = in. s. s. f. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. care survine In cursul anumitor start patologice.: autogrefa (v. activitati). antialeatorie si antientropica. din cauza etimologiei improprii a termenului a. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. Ex. f. epileptic. Indeosebi lizozomale. f. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. A.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza.] Comportament involuntar (miscari. [CJT. A. AUTOLIZA. Independenta fata de controlul voluntar. AUTOLOG.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. autopsia. f.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. ou(os = sine. diabetui insulinodependent s. n. / autoradiography. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. autos = sine insufi. Activitate motorie involuntara.). [€/r. grefa). s. / autolysis (1. lysis = distrugere. [Qr.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. [§r. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. / self-treatment. ou(os = sine insusi. tat. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice.). [at. graphein = a scrie.sale sunt devansate sau repetate In ecou. de. f.: necropsie. autos = sine. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. s.} Inde-pendenta functionala. Enzimele sunt de origine endogena. / autopsy. / autoplasty.AUTOIMUNIZARE imune. [Qr. s. s. originea autoimuna este doar presupusa. f. [at. / autolyse. s. prin autoagresiune sau autoimunizare. scopia = e^aminare. medicalio. autos = sine msusi. AUTOSCOPIE. gr. autos = sine insusi. f. s. AUTOSOM. AUTONOMIE. De obicei.). / automutilation. oftalmia simpatica. a unui tesut sau a unui organism. f. insufi. a modeia} Sin. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. AUTOINTOXICATIE. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). logos = raport. [CJT. suicide (3). autos = sine insufi. f. de origine intestinala. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. ia punire = a. / automatisme. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. f. f. Ex.: autotoxemie. m. [at. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. f. AUTOPSIE. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. / autosuggestion.insufi. / autosuggestion.: a. AUTOIMUNIZARE. -onis = mutitare. / autonomy. Poate fi fiziologic (ex. / automatism. de. autotoxicoza. / autologue. *a. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. [^r. s.). s. / autonomie. autotoleranta. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. Sin. mental etc. AUTOSOMAL. f.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze.: a. autos = sine insufi. apdrat (in = [ipsit de. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. AUTOMUTILARE. 2). / auto-immunisation. s. f. urechi etc. de la skopein = a vedea. AUTOSUGESTIE. celule.

AUTOTRANSFUZ1E. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). provocat: 1) A.i [at.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. adj.-h. n. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. [Qr. \Cjr. si ure-che interna. s. / avitaminose. boli genetice). a se dezvoita. spontan sau provocat al unui fetus malformat. spon-tan si a. / auto-tolerance. AVIVARE. f. f.t.. f. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. AVULSIE. gr. / autotransfusion. -onis = tcipire. s. trails = pesle. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. s. dentara. / autovaccin. autas = sine insufi. -atos «= sdnge. vita = ria. Organismul uman poseda 44 de a. AVORT.priv. m. Var.. / autotrophe. In cazul unei fracturi. de (a vellerc = a trage.: autointoxicatie (v. AUTOZOM. ammoniakon = sore de amo-niu. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. adj.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. / autovaccine. [at. autos = sine insufi. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. s. \fr. Clasic. Proteina din albusul de ou. Ex. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. AVITAMINOZA. aviver = a indeparta marginile unei piagi.. / avitaminosis. f. ortus = nastere). [at. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. f. alterari cromozomiale. autos = sine insufi. D: rahitism. Sin. / axis.). [Qr. s. -atos = Corp. vasis = vas. s.. este probata de *neurocrinie. si neuro-endocrinologie. / auxotroph.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. / auxologie. de. dezechilibre hormonale.a. insuficienta renala.: autointoxicatie (v. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. f. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. Ex. AUTOTROF. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. sanatoase. adj. s. -atos = Corp. s.] Curatarea. logos = stiinpa. dim. [Qr. f.). unul fiind de origine materna.. s. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. axis = ayl. s. / avidin. [Cfr. s. m. / autosomique.-h. AUTOTOXICOZA. freshening. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. f. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. In general legata de o carenta alimentara. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. a smulge} Extractie. f. / autosomal..] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. autos = sine insufi. C: *scorbut. adj. s. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. AUTOZOMAL.: a. / auxine.. AUTOVACCIN. f. axon. [Lot. izoimunizare Rh. -atos =. s. s. *centrifugei. 4) A. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. s. a se dez-voita. / avidine. s. / axe. s. -ozo. / ouie. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. AUTOTOXEMIE. auxanolo-gy.). In celulele somatice. Mai trebuie mentionate: 3) A. ca bioxidul de carbon si amoniacul. miprastiere. / auxology. a. m. este perturbata. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. de la auxein = a creste.] Sin. hipotalamus si hipofiza. a priv. s.] Care este lipsit de *vascularizatie. f. adj. dar. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. a. constatata 204 . iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. fusio.on. In prezent. fistule sau fracturi. s. repetitiv. Ex.: 1) A. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. a -priv. a . velsus. autos = sine insufi. (a vaccind = variola vacitor. n. / autotoxicosis. V. f. AUXINA. Conform acestui concept. s.: evulsie. f. / auxotrophe. la vas. -ina. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. [Cjr. -ozo. / avascular. s. {QT. abortio. / avivement. adj. V. m. h. 4) A. -ina. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. s. sangele este recoltat inainte de operatie. f. m. 2) A. haima. autos = sine insufi. diferential. loxikon =° otrai'a. din [at.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. V. de la toxon = sageata. [at. / avulsi. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. de (a auxein = a creste. m. 2) A. [Gjr. AUZ. s. tolerantia = suportare. / hearing. de. [at. / avortement. PP: *pelagra. soma. / autotrophic. s. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. / auto-tox(a)emia. / autotoxicose. vivus = viu. dm-uiio. fausse-couche / miscarriage (spontan). auxe = creftere. n. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. / autotoxemie. s. a. auxe = crestere. cu autozomic (v. vasculum = vas mic. AUXOLOGIE. adj. autoantigeni. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. testului osos favorizeaza consolidarea. iar celalalt de origine pa-terna. [Qr. soma. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. In caz de sarcina gemelara. / autosome.: autosom. / autotransfusion.. s. pentru varfui sagefiior. A. / auxin. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului.: *boala beriberi. aceasta limita este stabilita la 180 zile. [Cfr. autos = sine insufi. AX. f. \Cjr. autos = sine insufi. Realitatea a. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. h. adj. / autosome.] Anglicism sin. de [a auxein = a crefte. a. -onis = arort. de. / avivement. abortion (provocat). Uneori. int. decompensare cardiaca. [Cjr. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. indurate. trophc = firand. s. f.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. [GIT. boli infectioase. a se dczvolta.: a. tat. adj. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. si doi cromozomi sexuali. phytohormone. / autosomal. a. soma. [Qr. f. irophe = fiTana. / avulsion. / avasculaire. \Lat. stare denumita *autoimunizare. spontane care se repeta la sarcini succesive. / self tolerance. audire = a auzi. AVASCULAR. f. de (a toxon = sageatd. s. aiitos = sine wsusi. 3) A. / autosomique. AUTOZOMIC. a. s. [^r. AUXOTROF. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. ouxe = crestere.Corp. n. s.} Sin. f. S. adj. f. Scopul a. [Qr.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine.

s. s.. Diferitii a. 'in mod asemanator. infirmilor.] V. oecHe azur = at6dstrui. AZASERINA.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. Sin. a. s. / axoneme. adj. f. AZOTAT. NA: axilla.. / nitrogen. axoa = cuyl. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. s. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. sarea de sodiu. secun-dara. zooa = animal. / axillaire. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. f. / axis. fibrele A si B sunt mielinizate. principala. / axoplasme. / asbestosis. A. ophthalmos = oc/w. s. AXEROFTOL. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis.: vitamina A (v. zoe = viatd.13-0. [Cjr.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. urmare a hemoragiilor. A. 205 . s. [Qr. geometrica a instrumentului. proteinelor. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. Este moderator al oxigenului In respiratie. AXONEMA. ferment. tesuturilor sau organelor. AZOTEMIE. se numeste a. s. asbestos = care till poale fi stw. / asylum. adj. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. AXILA. spcrma. pi. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. / armpit.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. In cazul neuronilor senzitivi. [Cjr. a.priv. s. acidul uric. o. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. -ina. instantanee consta Intr-un vector. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. In general. axon = w(0. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. si hiperazotemie. s.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. [Cjr.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. f. AXOKININA.. AZOT. zyme = drojdie. / axon. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). phi]os = prieten. n.priv. adj. / azurophile. f. azotui din acizii aminati.priv. s. fibra nervoasa. axilla = su6suoard. n. Este determinata. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. [Lat. piloasa. / azotate. ouron = urind. / azoospermie. -ozo. AXIS. a .. s. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. care include: azotui ureic. jug. s. care antreneaza o degenerescenta walleriana. A. s. -atos = s&ngt. / azyme. AXENIC.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen.priv.] Intreruperea axonului. creatinina.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. AXOPLASMA. m. NaN3). f. [Qr. f. A. f. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea.von = W(il. AZIMIC.} Care este lipsit de fermenti. m. s. Ex. dupa fosforilare. s.i zoe = viata. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. / axenique.: nitrat (v. s. s. f. care poate emite si colaterale. creste Indeosebi In afectiunile renale. zoe = viaf. a . s. -aton = samdnfa. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii.. f. In tulburarile de metabolism. / azot6mie. axillae. s. m.. axilla. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). AXON.. o.: cilindrax. a . / asbestose. Intra In compozitia enzimelor.priv. m.). AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis.priv.] Sin. regiune a.il. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. din gr. AZIDA. / azot(a)emia. f. adj. / axenic.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. este cea mai mare. / axoneme. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. AZIL. \Cjr. s. f.. / azotate. [Cfr. / azoospermia. sectionare. / azathioprine. a . a • priv. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. [Cjr. lichid are temperatura de -194. dl la philein = a iu6i. s.d. f. o. oase. / azaserine.).} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. la dreapta si cele doua mid vene a. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. anat. m. asylum. In prac-tica. / aisselle. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). [fr. s. de [a a .] Sin. / azote. AZBESTOZA. o. (saa hemiazi-gos) la stanga. adj. / axillary. / axonotmesis.] Proteina care. f. gr. tab. [Cjr.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. s. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma.. m. [Cjr. adj. \Lat. / azoturie. / axerophtol. axon = !U(a. s. s. In ma-joritatea cazurilor. xenos = strain. adj. s. AZATIOPRINA.priv. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. s. sy-lan = ajefui.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. / axis. [Lot.priv. f.. zoe = viaf. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. A. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. asy-lon = [oc im'w[a6i[. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). amo-niac etc. / axokinin. AZUROFIL. / azathioprine. bazele purinice. huimii. nema = fir. s. / axone. / azaserine. 2) In fizica. s. kincia = a nufca. o. [Qr. f. / axoplasm. AXONOTMESIS. s. exceptand a. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. n . / azurophil(e). / azymic. [Lot. f. tmesis = tOieturO. s. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. n. reactiveaza *axonema.45 gt kg corp/24 ore. m. normala este de 0. s. f.. f. [Cjr. s. In socurile traumatice sau chirurgicale. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. AXILAR.. s.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. [Qr. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. AZOOSPERMIE. m. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. a . AZOTURIE.: artera a. / asile.. s. xeros = uscat. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. n. In mod normal. / axonotm6sis. uremie. In cursul febrei. s. / azide. m. f. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. a . A. A. n. / azoturia. f. V. iar fibrele C sunt amielinice. contrar etimologiei. / azide. zygon == perectie. f. -o/.: paine a. 2) Uzual. / axokinine. m. {Cjr. / axerophtol. Tacit. adj. Ex. copiilor ortani etc. axis = ivffl. A. NA: vena azygos. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. In diaree sau In obstructii intestinale. Timp Indelungat.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. sub forma de molecule diatomice. utilizata In hematologie. [Cjr. creatina. medie este vectorul stabilit. a priv. Indeosebi In transplantele de organe.

[Leon Charier. denu-nut . apoi [a 'Serfifi. 1S60-1941.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin.dicala. profuor ta 'Pisa. me. [Georg von Hofmann-WelIendorf.. prof&sor de.: *b. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus.dicina. Jean Marie Camille Cluerin. BACIL. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus. apoi [a 'Koma.: piroplasmoza. director de.rican. BABESIOZA. clasa *sporozoare.riohg si igie. \Gerhard Henrik Armauer Hansen. pi. 'Prcya.e.: Klebsiella pneumoniae (v. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex. profesor [a 'Bucurefti. 1852-1915. Haemophilus). Ti^irtz.: Salmonella typhi (v. d. care a inflnenjat profund gandirea medicala. Mycobacterium].: abdomen. prof&sor [a 'Bni^elles.: Shigella (v. 8 volume intitulatc De Re Medicina. Wilrtz6urg. -20 d. se-rotog francez. piocianic.miu[ 9^p6e. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. oftalmolog american. [Edwin Klebs. iJocte. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. gme-colog ge-rman.. in biscrica Ambrosius din Milano.).] Sin. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana./fiz.} Sin. Haemophilus}. John Elmer Weeks.: Haemophilus ducreyi (v.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc.: Yersinia pestis (v. la Institutui '^ocke. s. s. cum calory ef dolore". [Shibassabiiro KiInsato.rwiog fidgian. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. occiput. Sin.totog fi 6ac. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. V. 'Beriin. [Kar! Joseph Eberth. bacilli. pre. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus.: Shigella flexnen (v. Ex. Salmonella).} B. m. s. 'Paris. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e. 6actunoiog fi imunolog Belgian. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. in 1905. | Carl b'riedldfuler. anatomic. Hr.} Sin. 'Se-rgen. 207 . Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. Tomaso de Sarzana descopera.] Sin. vrofesor (a Cjroninge.n.).rwiog austriac.Cicero al medlcinei". BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. fiaclInolog japone. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus. 1S47-1SS7} Sin. ci tin emdit latiii. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . fiacte. Bolile provocate de genul B. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus.te. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut. In continuare. profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. 1843-1910} Sin. Corynebacterium). Mycobacterium). 1S721961. Corynebacterium). hemie. 1834-1913. 1854-1926.).\ Gen apartinand familiei protozoarelor. baron. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie. l^ie-no. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine.\ V. Mycobacterium).riotog german. succesiv. Zurich si Chicago.Suy.: Mycobacterium leprae (v. BABESIA / Babesia / Babesia. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. Koch. fiactmo[og francitz. niedicinei si filo-sofici. *b. 1860-1940.. [Robert Koch. (BCG). la 'Zema. 'SruJ(d[w. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus. [Simon [''lexner. Albert Culmette. B. in 1443. [Lot. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata.nist german. f. anatomopatofog german. 18431910.: Corynebacterium diphteriae (v. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus. *b. 1S35-1926. apartenenta b. Shigella).: Mycobacterium tuberculosis (v. / bacille.tte. profesor [a Cjreifswaid. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame.[ pentru me.en. Klebsiella).: Eschehchia coli (v. 1841-1912} Sin. anatomopo.ri. 60 i. Angl. 1870-1961. sugerand forma unui bastonas. anatomopatoCog gcrman. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului.). bacteriolog fi igie-nift german. 'Berlin. Sin. s.rmatotog Italian. m. bigemina produce febra la vite. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala. cercetare. [Albert Doderlein. / babesiosis. radius. uterus).n fi 'Muwh. 'Tufibinge. / bacillus. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. patoloaica. Hr.) nu a fost medic. anus. D. [Victor Babes. Sin. Sin. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus. 1S63-1933.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. Sin. publicate la Florenta. fiacte.olog german. Este prirna carte medicala tiparita. amandoua transmise prin capuse.fe. profesor de igimd [a LiCte. [Auffiisto Ducrey. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. [Robert Koch.ioCogit. / babesiose. BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus.j Sin. 'Seriin. iar B. August fohunn r'riedrich Loefflcr. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit. in 1905. medic norvegian. anatomopatoCog fi bacttriolog roman.. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea. BABY BLUES / baby blues / baby blues. IS 75-1959 .: Vibrio cholerae (v. Octave Gengou. Dupa 14 secole. f. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii. tibia. vaccin BCG. descope-rit de Victor Babes. [Victor Babes. -oza. 1843-1K90} Sin. 18521931} Sin. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus. babesia-sis.: Haemophilus influenzae (v. din ordinul Papei. bacte.: Pseudomonas aeruginosa (v.).z. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii.: Mycobacterium leprae (v. tific etc.rubor et tumor. 18541926.

utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. auto-trofe care. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. / bacterium.r. Haemophilus). -atos = sdnge.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. substante tensioactive. [Alfred Whitmore. dim. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. pustuloasa. Anna W. BACITRACINA. fiactenolog fi epidemw[og francos. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. Park. gama). ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. plasmide). adj. de asemenea. inhalare sau ingestie. compus din doua straturi. ter- . infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. adj. nici regnului animal. B. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. sunt lipsite de un nucleu veritabil. aldehide.: Corynebacterium diphteriae (v. Fusobacterium). BACILEMIE. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer.: 1) b..). s. s. / bacterie. BACILAR. de ia bakteria = Boston. 1876-1946} Sin. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. Walther Kruse. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). pot metaboliza doar compusi organici.: Mycobacte-rium bovis. adica *antibiotice). Sin. Ex. Schimbul de material genetic se poate produce. 'SQsnigske. [William Henry Welch. Shigella}. X. medic fi Bacteriotog japonez. 1862-1950} Sin.} Sin. bactericidal. -ida. [August Johann Friedrich Loeffler.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. medic fi Bocterioiog japonez. s.se reproduc pe cale asexuata.: Haemophilus influenzae (v. / bacteri-cide. t)ac.: Fusobacterium nucleatum (v. haima.). s. au capacitatea de a sintetiza molecule organice.} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor. m. [Kiyoshi Shiga. Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. [at.: Shigella dysenteriae (v. / bacill(a)emia. Sin. 18701957. ultrasunetele. fiactirwiog german. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. Specie (genul Bacillus.te.: Clostridium per-fringens (v.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. 6actenoiog german. BACTERIDA. profesor [a Qreifswaid.: Shigella dysenteriae (v. asemenea plantelor. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. ubicuitare. prin transductie. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi. cauzat de un bacil. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice.: 'b.. Indeosebi a *bacilului Koch. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). iar reactiile bio-chimice. si bacteriostatic. / bact6ride. 1858-1945} Sin. s. sunt. Corynebacterium}. nu confine germeni microbieni. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. / bactericide. De obicei. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". de [a bakteria = Boston.: Mycobacterium tuberculosis.rg fi Leipzig. [Jean Hyacinthe Vincent. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus. ARN mesager. ca urmare a existentei unui focar infectios. Mecanismele de actiune ale b. conserva forma si rigiditatea celulei. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid.} 1) Termen nerecomandat.} Prezen^a de bacili In sange. f. deja sintetizati de alte organisme. 1) Sin. s..: Mycobacterium avium. profesoT la 'SerCin. 1850-1934. pot da nastere la *spori. imobili. bakterioa. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). [Lot. apoi [a 'SerCin. sunt extrem de diverse. •profesor ia 'Pans. Acest Invelis. f. B. / bacillaire. 2) b. anatomopatolog fi igie-nist american. Salmonella). bacillus = Sastonof. pi. 2) In relatie cu un *bacil. m.: Salmonella typhi (v. 18631955. dim. adj. gr. bakterioa. alfa. este agentui etiologic al *antraxului. 1852-1915. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula.} Sin. Citoplasma b. s. B. / bacitracin. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. prin *sciziparitate. caedere = a own. psicrofile. Shigelia).nt Wroclaw. B. Sin. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. a. [Lat.. Williams. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b.ze. \Qr. [Kiyoshi Shign. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. In absenta glucidelor. unele b. f. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. beta. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. Sin : Clostridium tetani (v. Intepaturi de insecte. adj. 1870-1957} Sin. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. substante produse de unele microorganisme. ARN de transfer. 1863-1939. bacteria. BACTERIE. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. [Qr. Soionia).} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare. \G. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. asemenea animalelor. f. de ex.: Pseudomonas pseudomallei (v. f. Bacteriohg american. In esenta asemanatoare. profesor [a 'Bonn. Aflate In conditii particulare. fenoli. s. 2) b. de asemenea. / bacitracine. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus.rio(og american. Shigella}.: Shigella sonnei (v. profesor ia Johns 'Hofkjns. Pseudomonas). s. bakterion. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. f. bactmolog german. / bacterid. cu dezvoltare optima la 20-30°C. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. s. Lichidul din interiorul b. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica. bacillus = dastonas. [Cnrl Sonne. s. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii.). dispusi In lanturi. / bacillemie. Mycobacterium. n. prin extensie. / bacillar. f. medic fi 6actenoiog danez. mezofile.. V. 3) b. s. heterotrofe care. V. profesor de medicma internet ia Copenhaga. BACTERICID. [William H. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). 3) Sin. Incapsulati. B.: boala Andrews (v. 2) Sin. 1882-1948} Sin. bacil-lary. radiatiile ionizante (ultraviolete.: Pseudomonas aeruginosa (v. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece.). dim. 1S64-1943} Sin. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. crezoli. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. care nu apar-tin nici regnului vegetal. m. baze. de la bakteria = lias-ton. saruri ale metalelor grele.. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. f.

bakterion i dim. s. s. septicemii. m. / bacteriolytique. cer-cetari serologice si biologice.] 1) Asemanator cu o *bacterie. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. s. de ia bakteria = Boston. rhodon = trandafir. animalelor si plantelor. strict parazite. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. m. [Lot. f. proteine) sunt blocate. / bacteriolysis. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. f. -atos = sange. strict anaerobi. dim. Ex. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. Capacita-tea b.r. virus = venin. intestinale. bakterion. BACTERIOLIZA. / bacteriology.] Virus care infecteaza bacteriile.} Disolutia bacteriilor. bakterion. dim. (at. Sin. / bacteriotrope. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. / bacteriostatique. pausa. f. [CfT. dim. pot produce toxine (de ex.. s. si organismul gazda. [C. de. adica de radiatiile luminoase. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. de [a bakteria = Boston.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. patogene. Proteine produse de anumite bacterii. BACTERIOTROP. V. produse de "Pseudomonas aeruginosa. / bacteriocines. [(yr. dim. adj. bakterion.^aminare. B. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. f. [Qr. 'in apa si In aer. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. sintetizati rup peretele bacterian. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. lysis = distrugere. proteaze). m. de. dim. / baculovirus. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. dim. haima. denumiti *bacteriolizine. fiind ubicui-tare: In sol. s. f. opsis = vedm. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. / bacteriolytic. particulele componente ale b. [Cfr. / bacteriolyse. / bacteriosta-sis. Sin. s. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. BACULOVIRUS. bakterion. [Cfr. De ex. pausis = wicetare. f.: Escherichia coli (v. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. / bacterioide.] Prezenta bacteriilor In urina. de [a bakteria = Boston. infecteaza o bacterie. Poate fi: 1) Spon-tana. adj. dt (a bakteria = Boston. si sep-ticemie. / bact6riophage. prezenti In intestin la om si la animate. / baculovirus. a e^amina. / bacteri(a)emia. sunt constituiti din material genetic. dim. bactericid. otravd. sunt organismele cele mai raspandite. V. bakterion. BACTERIOCINE. adj. s. f. f. ca urmare a simplicitatii programului genetic. f. statikos = care opreste. phage. / bacteriuria.). dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b.. -ind. Spe-ciile 6. sunt asamblate. V. f.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. / bacteriorhodopsin. nesporulati. s. / bacteroid. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. si microbiologie. pi. printre care: alcoolul. parazit) si determina o *infectie oportunista. de Ca bakteria = Boston. de ia bakteria = Boston. bakterion. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. [Qr. f.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. infectii pelvine. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. adj. / bacterioto-xin. s. cand b. f. dim. B. eidos = forma. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. s. s. ADN sau ARN. ia lyem = a distruge. sau piocinele. aspect! -ind. 0 serie de b. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. / bacteriocins. lytikos = care. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. de ia bakteria = Boston. In mod normal urina este sterila. de ia skopein = a video. f. s. Dupa sinteza. / bacteriopause.: substante antibacteriene si antibiotice. de (a bakteria = Boston. [Cjr. s. bakterion. vitamine si antibiotice. eliberand 100 pana la 2 000 de b. actiunea litica a "complementului. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. bakterion.} Virus infec209 . Ex. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. f. / bact6riotoxine. s. de ia bakteria = Boston.r. ouron = iirina. f. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. trope = mtoarcere. [CfT. de ia istanai = a piasa.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. adj. purtatoare de receptori specifid pentru b. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b. 2) Bacterie modificata structural. anticorpi.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. [Cfr. cuprins Intr-o "capsida proteica. s. / bacteriurie. Totodata. hakterion. melaninogenicus sunt agenti patogeni. studiul culturilor. bacteriofagi. bakterion. BACTERIOTOXINA. gr. BACTERIURIE. BACTERIORODOPSINA. a face so. s. din fiecare bacterie gazda. V. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. 3) Produsa de "bacteriofagi.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. BACTERIEMIE. s. de (a lyein = a distruge. f. fragilis si B. eidos = forma. s. B. / bacterio-phage. de asemenea. b. B. b. de la bakteria = Boston. ARN. BACTERIOID. fara a Ie distruge. urmare a mortii acestora. si antibiograma. o serie de aminoacizi. n. la om. de ia bakteria = Boston. s. \Qr. BACTERIOSCOPIE. dim. dim. distruge. [Cjr. de la bukteria = Boston. [Qr. Exista. bakterion. si Fusobacterium. dim. BACTERIOSTATIC. fina. lizogenie si lizotipie.ti[oare roz. iar *lizozimii b. BACTERIOLITIC. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. s. abcese hepatice. ia toxon = sageata. / bacteriolisine. pentru care este caracteristica. baculum = Boston. -ind. apendicite gangrenoase. \Qr. / bact6riorhodopsine. Dupa ce b. adj. B. de ia bakteria = Boston. b. / bacteriostatic. prin fixarea la nivelul bacteriilor. bakterion. s. nepatologica).] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. bacterie. adj. 0 serie de b. BACTERIOPAUZA. phagein = a mdnca. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. f.] *Toxina de origine bacteriana. f. o serie de b. bakterion. adj. s. / bacterioscopie. BACTERIOLOGIE. de. / bacterioscopy.: colicinele produse de 'Escherichia coli. lysis = distrugere. / bacteriemie. f. BACTERIOFAG. f. s. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza.: fag. la bakteria = (las-ton. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. de ia trepein = a mtoarce. [G. / bacteriotropic. logos = fitiinta.. skopia = e.] Examenul unui preparat microscopic. non-toxinogeni. pi.] Proprietatea unei substante (ex. bakterion. ca si a proteinelor capsidei. semnificativa). determinand colecistite. parazite sunt necesare organismelor gazda. / bacteriolysin. f. s. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene.. dim. de la lyem = a distruge. B. de la bakteria = Boston. dim. dim. V. / bact6riologie.

sobolan) si accidental omul. BADIJONARE. Sin. mare. BALANTIDIAZA. f. B. viteza. -aid. si balneoterapie. c) b. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. s. In cadrul unui experiment. balanos = ghinda. s. lands = taier. BALANTA. [Lat. / balanite. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda.. kardia = mimtt. balantidiosis.. balayer = a matwa. / balanopreputial. electronic din tubul catodic etc. YEngl. f. / ballistophobie. s. scales. / balloon. dar nu obligatoriu. b. balnea (lat). f. b. de organ. s. capului fetal se constata In sarcina normala. f. BALOTARE. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). [f^r. [fr. prin diferitele sale specii. de aruncat pwtre. cu *meteorism. -ism.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. din itai.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). / ballistocardiographie. dm gr. / scanning.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. halneum = fiaii. ca radio-activitatea. o serie de substante. de contrast. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. iar cea semimicrochimica -0. s. s.. bagasse worker lung. datorat mutatiilor spontane. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. [Lot. on. / idiopathic stammering. therapeia = tra.} Ansamblul manifestarilor patologice. / balneologie. gr.] Instrument utilizat pentru cantarire. [Cfr. f.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). m. m. d) b. BAIE.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. ballonnement. wmaf. BALEIAJ.} Balbaiala idiopatica.. dim. compusi explozivi.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale. n. de. balneum. s. s. / balneology..nt. n. . s. b. B. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli. / bagassose. adj. dim. gramma = {nscrie-re. gr. termala.). balanos = gfiinda. f. bilanx. s.1 mg. Var. / balance. dus. V. s. de la genos = fleam. s. aCckiims-tei Marie /o fuive.. f. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. phobot. [CfT. gr. s. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic.. [Lat. ballista = mafina. BALNEOLOGIE. / balayage. de. B.} Ma-nevra clinica prin care se percepe. V. ballein = a a-runca. praeputium = prepuf. balneum = bale. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. uni. f. si balotare fetala. diabet etc. kolon = intestin gros. bathos » 6d[66it. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. (a bis = de. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. / ballottement. s. f. gland] posthe = prepuf. g.. f. cu plante etc. s. / balanoposthites. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. / balantidiasis.. pore. vapori. deci selective. ballista = mafina de. / bain. de. f. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma.). origme necunoscuta. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. balistocardiografie. gr.: b. f. BALANITA. cave contine un lichid emolient. m. [Spaniota bagazo = coaja. Forme: a) b. s. *fimoza. aruncat pietre. BALBISM. de lumina artifidala. pallone {dialectic ballone) = minge mare. n. [Lat. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. f. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume. s. fiind denumita si a patra boala venerica. BALISTOCARDIOGRAFIE. asociata de obicei. s. de soare. gland. palla (dialectic balla) = minge. s. -oza. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. genetikos == propriu unei genera^i. -itd. s. f. = fried.} Fobia fata de armele de foe. Ex. s. / ballonnement.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa.. si scanning. Sin : sindrom Barlow (v. batanlidion. BALNEOTERAPIE. Cauze: igiena precara. [Lat.] V.tame. balanos = ghinda. balantidion. s. dona. 2) B. pallone (dialectic ballone) = minge. *microscop electronic cu baleiaj. f. s. Trebuie deosebit b. ordinul Peritriches. BADIJONAJ. balneum = fiaie. / balbisme.. fara a avea contact direct cu aceasta. BALISTOFOBIE. s. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. / painting. s.. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena. din itaC.. f. s. De asemenea. Ex. din itai.. care. f. BALON. adj. la ballantion = punga. emolienta. ballein = a arunca. pi.).0001-0. si logo-nevroza. B. s. [Qr. BALANOPOSTITA. m. s. aplicarea apei sub forma unui jet. din gr. BALONARE. Var. / ballottement. marina. logos = ftiinf-a. / balneotherapy. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. / balneoth6rapie. / badigeonnage. m. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. [fr.01 mg. / ballistocardiographie. ballottement. / ballistocardiography. / balance. de laborator. utilizat ca vector In "biologia moleculara. s. [a ballantion = punga. [Lat. s. gr. Indeosebi cu actiune *antiseptica. ['De (a numeie. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli. / bagassosis.: boala Zoon (v. [fr. boli venerice. kardia = inimO. pentru badijonaj (v. [Cfr. m. malformatiile. s. f. ballein = a arunca.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. / balanoposthite. m. gland. ballon. f. V. In care simptomul principal este diareea cronica. / bath. f. / ballon. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie.] Care se refera la *gland si la *preput. / ballistophobia. [fr.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. s. / balano-preputial. anatitica. BALANOPREPUTIAL.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. "normal".} Actiunea de a deplasa. BAGASOZA.} Termen care desemneaza anomaliile. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal. n. badigeonnage. f. s. f. Termenul a fost extins la baile de namol.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului. / ballistocardiography.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. [fr. f. ballast = fialast.: badijonare.sau bidirectional. / balanitis. V. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. graphein = a serie. B. de la therapeuein = a Ingriji. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. din gr. BALISTOCARDIOGRAMA. Mutatiile nu sunt numai nocive. generate. lat. [Lat. [Lat. gr.001 mg.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. ele pot conferi avantaje adaptative. s. lanx. / ballooning. -ita. / balantidiase. panouri izolante) Si In medjul rural. b) b.

de. s. binda. barriere. f. s. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. / pressorecepteur. de organe. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit. germ. adj. reactive. m.. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. [fr. BARORECEPTOR. / bar. din orice alt material. harys = groti. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. cu rol de transportor al anionilor. cu greutatea atomica 137. to bind = a Cega.nsibili. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. iar In functie de durata de actiune.. balsamon = fiaisam. de obicei In spectrul electromagnetic. n. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. sonus = sunet. n.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor.} Banda de tifon si. m. vdrf. V. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. 3) In informatica: b. binden. [Itai.. to bind = a (ega. [Cfr. n. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier. / bandage. BANCA.uta. BARIU. baros = greutate. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. baritosis. molecule) In creier este controlata strict.). s. f. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. / barium. barorecepteur. utilizate ca 'sedative. [at. barrage. adj. BARBITAL. 2) B. baros = gre.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva. s. e. s. s. varf. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. f. dim. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. / bank. [at. / barbiturique. ci doar reactii de surpriza sau de teama. [fr. / bar(a)esthesia. pressoreceptor. din gaiezd barro = e^tremitate. / blocking. [T^. barriere. aisthesis = se. f. bindeii. s. realizarii unei compresiuni. s. s. de Tolu. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc.ngi. si biblioteca de gene. BARANESTEZIE. prezinta actualmente un interes limitat. substanta sub forma de pulbere alba. to bind ^ a [ego. / barbitunsme. [Lat. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. de. bang = pocnitura. enkephalos = creier. ital. SulfatuI de b. s. s. f. alveolus.ta. Denumirea con-sacrata: b. de date. s. uneori. [fr. m. antiseptic de uz extern. BARITOZA. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. rapide. epiteliu alveolar. m. super = deasupra. m.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. / baume. manifestat prin coma. germ. leziuni directe. banca = Sancd.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. / barytose. apartinand metalelor alcalinopamantoase. BARESTEZIE. sensi6ilitate. Alteori. f.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. Abrev. barriere. [at. b. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. -atos = sange. din ga[eza barro = e^trmitate. BARBITURISM. barbabietola = sfectil fi uree. s. placenta = pladnta. f. [fr. f.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. s. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. n. BANDAJ.: b. cazul zborului supersonic. Indeosebi *astrocitele.BALSAM BALSAM. -ism. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament.tate. BBB (engl. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. 2) B. / barbiturate. f. insolubila In apa. BARAJ. 3) B. \J~r. / band. / baryum. \Qr. (a agere = a actiona.. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. / bar. edeme localizate. f. BANDA III / bande III / band III. dermatoze cronice (rar). b. / baroreceptor. prin extensie. m. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. 4) B. V. m. de Canada.tVi an = priv. / balsam. s. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. utilizate In preanestezie. gr.. / barytosis. Ex. la capillus = fir de par. n. de obicei. baros = greutate. de Peru. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. {Gjr. eng[. Ill se fixeaza *ankirina. m. / barbital. BAR. ge. capil-laris = capilar. si placenta. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. Ca urmare. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. s. BARBITURIC.} Substanta de origine vegetala. 56. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. s. binden. s. haima. components a *citoscheletului eritrocitar. ['E. Se disting: 1) B.ti. / baranesthesia. administrat per os. / baranesthesie. aisthesis = somatic. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. s. activus = activ. Spre deosebire de capilarele obisnuite.. di (a alveus = canitate.. s. bande. ['Denumire. / barrage. m. sange) In scopul depistarii prezentei sau. varf. ozo. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. barys = greu.} Unitate de masura a presiunii. intermediare. s.34 si densitatea 3. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . din (at. cu actiune imediata. se. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. bandelette. / bande. Exista numeroase b.rm.ng(. / banque. levuri etc.nzafie. s. lente. Subiectii expusi nu sufera. administrate ca "hipnotice. s. bandage.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. s. 8. acut (prin tentativa de suicid sau accident). [fr. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. lamina bazala si endoteliu capilar. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. din gateza barro = e^tTemitate. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric.). s. extras din Abies balsamea. balsamum. si tranzit baritat. / bandage.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). care separa circulate embriofetala de cea materna. V. m. gr. din gaieza barro = e^tremi-tate. n. fr. kephale = cap. / barbiturism. [CfT. s. BANDA. b. / barbital. trecerea substantelor (ioni. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. receptus.75 g/cm3. de [a en = in. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. varf'1 (at. / baresth6sie. m.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree). {fr. m. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. s. eng(.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. etimohgia termmuCw barbituric.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. [CJT.: BHE. baros = gre.

si boala Carrion. de Sua. Structura b. iar b. sau f. f. organice. / bathyesthesie. adrenalina etc. sunt *dto-zina. [Karl Adolf von Basedow. Ex. baros = greutate. / basedowian.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. / barotraumatisme. (superior). bastone. V. hathmos = prog. sunt distribuite pe intreaga retina. forma = forma. -atos = rand. / bartonellose. [at.. / barotrauma. baccinus. p. / basion. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. BAROTRAUMATISM.} Sin. 'teobromina). s. B. Principalele b. Ex. b. 1871-1950. BARTONELOZA. -oza..). / barotrauma. trope = Intoarcere. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. la trepein = a m212 BAZIN toarce. [Lat. CopenHaga. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases. p.. B. / basilaire.] Celule senzoriale ale *retinei. In mod normal. se produce o neutralizare reciproca.: barotraumatism (v. a nervilor extrinseci ai inimii. fie .. -omo. Se disting doua cazuri principale de b. *alopurinolul si 'azatioprina. BASION. rete. anat. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. / bartholinite. Prin reactia unei b.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". familia Bartonellaceae. basis = 6aza. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. s. medic german.. [at. m. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane. L. gr. se gasesc la nivelul tegumentelor). s. r. s. America. / bathmotropisme. Slid. n. adj. Unele b. *6-mercaptopu-rina. Fiecare b. BATMOTROP. conuri retiniene Si retina. Biosinteza b.: *membrana b.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. / bathmotropic. bacillus = Bastonof. [Ita[.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. bothys = addnc. *teofilina si *teobromina.: zona sinocarotidiana prezinta b. V. medic. hastum. s. basis = 6aza. B. / bathy(a)esthesia. / basilar. / bartholinitis. s. "vertije altemo-barice. BATMOTROPISM. de ia hastare = a. [Lat. / pelvis. [Lot. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. / bathmotropism. de [a sentire = a simfi. / base. [A. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. f. n. p. / basal. BAZALIOM. / barosensitivity.).] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. f. Barton.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. Ex. BAROSENSIBILITATE. haros = greutate. 1790-1854. Sin. s... m. f. f. p. de ex.: 'a unor lichide din organism. de ia haccus = recipient. -enne. [at. prin combinarea b. BAZILAR. -(ids = sensi6iiitate. Sin. m numar de circa 120 milioane. p.: 5-fluorouracil. 1655-1738. m. / basal. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. p. gr. Ex. de ia trepein = a intoarce. trauma. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. *Xantina si derivatii sai (cafeina. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. / barotraumatisme. s.. m. L. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina. s. presiunea sanguina pen-tru b. si tab. n. r. este agentui etiologic al bartonelozei (v. BATIESTEZIE. gr. Ecuador si Columbia. s..: barotrauma. / base. V. minerale si b. t. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. [A. . f. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. f. V. p.: pelvis. s. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). / bassin. [Caspar Barlholia Jr. [Qr. [<JT. s. basis = 6azd. s.). NA: pelvis. pop. s. s. aeroodontalgii si b. f. -is = retea. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. 0 serie de b. n. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. s. B. BAZA.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves.: epiteliom bazocetular (v. gr. n. bilateral. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. se deosebesc marele b. boros = greutate. [Lat. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru.: presoreceptor. bastona?ul propriu-zis. din [at. BAROTRAUMA. 1871-1950. 2) Sensibilitate a organismului. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian. [Lat. sunt utilizate In terapeutica. / bartonellosis. adj. adj. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods. Se disting b. sensifiiiitate. [QT. Ex. 2) Care se afla situat simetric la baza. cuprinzand *cafeina. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. -ina. s. si venele b.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. ordinul Rickettsiales. cu exceptia 'maculei lutea. adj. de referinta. . m. sensibilitas. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. m.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. [Lot.BAROSENSIBILITATE lul este extern. Termen utilizat Indeosebi In engl. BARTOLINITA.. 'Ma'seburg. bathmos = prog. s. continuat cu micul b. f.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile.. / basedowien.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. si pirimidina. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot. -ism. purta. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. V. de. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. / basion. [Qr. / bathmotrope. f. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN). -ism.oase. [§r. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum. Ansamblu de substante derivate din *xantina. s. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. -e. s. gr. medic din America de. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. BAZAL. / basaliome. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. basis = 6aza.). s. / basalioma.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. adj. m. Barton. s. BASEDOWIAN. continuate.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri.: actiunea b. s. p. trauma. (inferior). 2) Otite si sinuzite barotraumatice.] Sin. Acesti b. teobromina) sunt de asemenea b. / barosensibilite. adj. Structura b. m. f. adj. aisthesis = senzafie. cu un acid rezulta o sare si apa. trope = intoarcere. si acid. Sin. anatomist. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. adj. bogate In *rodopsina. s. -atos = rand.. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. sau f. B. [Qr. BAZIN.

m. este sursa unor alcaloide variate. V. si Curie. BAZOFIL.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. f.. f. s. s. da-torita caracterului neinvaziv. n. Abrev. B. basophilic. de la haccus = recipient.: boala beri-beri (v. c) evolutiv. gr. adj. gr. s. s.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita.: benzolism (v. bella = frwnoasa. [at. •B. s. n.} Unitate de masura a puterii acustice. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica.} Doctrina promovata de J. si granulocit. A. Sin. m. frecvent Incapsulate. 213 .} Pneumopatie profesionala.. / bassinet. / benzolisme.. BELADONA. basis = baza.BAZINET BAZINET. BENZIDINA. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente. BAZIVERTEBRAL. adj. [a philein = a iu6i. se dezvolta local. / basiotribe. -ism. -ism. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. [Lat. -oza. la philein = a iufii. [Lat. pi. / balbuties. m. BERILIOZA BENIGN. stammering. Ant.: dungi Mees (v. / bel. f. inginer ameri-cati. [Lot. s. In functie de caz. behaviour = comportament. / basophilia. [Lat. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. BEL. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). Var. gr. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. baccinus. [Lat.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. m. B. s. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta. / benignity. Sin. s. s. *hematoxilina. basis .}. [Lat.rte. [R.. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. atat In plan arhitectural. Totusi. cat si citologic.). s. [Lot. polinuclear. f. vertebra = ve. f. BERILIOZA. cresterea se produce de obicei lent. s. s. s. fizician francos. adj. BENZENISM. pop. Un B'. f.6ra.). -ism. f. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. / benzodiazepines. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. / pelvis of the kidney. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. / beriberi. 1873} Sin. s. [at. adj. f. de origine profesionala. BAZOCELULAR. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale. / beriberi. s. f.). adj. s. benignus = Binwoitor. m. de ex. / benzolism. V. c. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. / benzenisme.} Sin. adj. / benzene. / belladone. / behaviorism. / benzodiazepine compounds. / basocellular. de la verte-re = a intoarce. s.). [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. beryl-lus. gr. fiotanica benzoe. / becqurel. extremis. BAZOFIL1E. durata lor de prescriptie a fost limitata. cu posibilitatea de reddiva. balbicare = lJa[fi6iaia. / basocellulaire. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). / basivertebral. [Lat. utilizarea b. f. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice. / benzene. 1847-1922. si benignitate.. dona = doamnd.} Sin. B. s. benignitas. s. / basophile. 2) Impro-priu. m. gr. f. [Antome Henri Becquerel. BEHAVIORISM. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. / benign.. BENIGNITATE. cu eventuale consecinte medicolegale. [Lat. / basophilie. / basophil. In sistemul international. BENZOLISM. f. / beat. s. s.} Care este lipsit de gravitate. / basiotribe. m. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala).: malign. m. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. f. gr. m. s. Var. BAZIOTRIB.: benzenism.. amer. printre altele. basis = baza. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. s.siafiiciune. s. Sin. [Lat. Este toxic si poate determina anemie.: beladona. n. [Lot.: logonevroza (v. adj. s. s. 2) In romana. beryllos = 6eri[w. n.: pulsatie. cella = comaro. Mees.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. induzand *atropina si *scopolamina. s. basis = 6aza. BECQUEREL.6aza. / benzidine. / bel. adj.. s. s. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. / benzolism. m. -atis = 6undvointa. ca. de culoare alba. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. BATAIE. m. 'Paris. / belladona. s..} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. V. philia = atracfie. benigne. m. / berylliose. [Lat. 1852-1908. aim. b) histologic. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica.} Sin. [Lat. f. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . newolog oiandezi 'Sal^lfum. inventatorui teCefonului. 8. [Graham Be]]. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. celula. sunt rare. pentru belladona (v. s. de la.: granulodtoza bazofila. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. battvere = a bate. n.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. de. de. / balbutiement. tumorile benigne sunt circumscrise. Care se refera la centrul unei vertebre. / behaviorisme. n. s. la 2-4 saptamani. s. 6otanica benzoe. n. leucopenie. / battement. s. B.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. vechea uni-tate. BENZEN. [Lat. / becquerel. fiotanica benzoe. / basivertebral. BENZODIAZEPINE. m. BELLADONA. [It. pop. fam. exercitand. de la benignus = flinevoitor. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau. n. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903.: B.. / benignite. celiilla = camdruta. unele tumori benigne se pot extinde local. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. / berylliosis. toxic si cancerigen. si benzolism. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. [Lot. este. adj. Ca urmare. s.. m. pi. situata In sinusul renal. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. purpura trombopenica). tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. NA: pelvis renalis.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. \'Lngl. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. Curie. basis = 6aza. stuttering.} Compus aromatic (diamino-4. V. s.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). adj. leucopenie. BALBAIALA. fiotanua benzoe. / benzidine. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. m. B. In care se "deschid calicele renale mari. atentia si memoria. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. phUos = prie-tt-n. de regula. BERIBERI.). gr. n. / benin.

/ betamimetique. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. m. V. In mod normal.: ebrietate (v.a stimuia. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. de ia cetta = Comoro. f. bibere = a 6ea. gr. s. {Lat.easa.: p-adrenergic. V. se afla In numeroase antibiotice. deci.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. a aifabttulw. BETAGLOBULINA. teacd. s.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. [/? = a dona Iitera. s.. [ft = a doua Iitera. gerwa^u. [at. / betalactam antibiotics. n. [fS = a doua Iitera. BETACELULINA. gr. b) cu actiune b.1 ae Ca mimeisthai = a imita. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b. a aifa6etu(ui grec. s. s. stimulare = fl imboidi. BETALIPOTROPINA.: p-lipoproteina. m. a atfadetului grec. therapeia = trata-me. Var.: p-mimetic. [Lat. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. iat. otrava.] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. de ia biblion = carte. [/? = a doua Iitera. cellula = camarufa.: beta-adrenergic. BETATERAPIE.: p-stimulant. gr. gr. / betabloquant. selective). cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. feeding-cup. s. s. [at. m. a. / beta-globuline. f. / betatron.: sotalol.. s. / b6zoard. BETIE. pi. -inn. bes-tialis = Bestiai. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}.). BETATRON.nt. care stimuleaza acesti receptori. trope = mtoarcere. BESTIALITATE. [fi = a. stimuiante. [ft = a doua iitera. / betastimulant. dobutamina este p. gene bank. / betablocker. -ina. -is = rinichi.. f. *Hid. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. 9-15% din proteinele plasmatice. / betaine. f. f. s. BETALACTAM. s. ergein = a iucra. s.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. [ft = a doua Iitera.. s. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v.. formata. -ina. lipos = grasime. / betaine. f. s. de ia bibere = a 6ea. ebriety.: p-lactamine.] Var. urmaf.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului.: tricobezoar (format din fire de par). cat si p. m. BETAMIMETIC. ad = aproape de. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti. m. adj. ?i zoofilie. Ex. probabil. m. iar salbutamolul si ritordina p. f. 0 serie de b. actiune hipocalcemianta. -etos = pecingine.: p-lactamaza. de ia stimulus = fia. adj. / betalactamase. / betalipotropine. Var. s. adj. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. lipoproteina. doua iitera a aifafietului grec. s. de ia hestia = animal. f. / betalactame. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. Fasciculul de electroni accelerati (si. s. m tu6ui digestiv ai unor animaie. [Lat. lipos = grasime. f. adj. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii. s. beta = sfeda. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. f. s. gr. lot. Var. s. BEZOAR. a aifa6etuiui grec. In care caz b. s. adj. [ft = a doua iitera. mimetikos = care imita. BETASTIMULANT. f.na padzehr =• concrefiune din anumite piante.: p-lactam.. globulus. / beta-ray therapy. s. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. f. / betalipoprot6ine. sau genaaa . theke = cutie. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele.] . facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. prin frecare. mai multe tipuri de b.} Var. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. f. f. In special sub actiunea *betalactamazelor. corp care se eiectriz. Sin. s. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. B. / drunkenness. s. [/? = a doua iitera. Var. prin extensie. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). uCcer maiign. / betalactamines. f.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. s. Numeroasele b. saifiatic. n. [at. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. / betaadrenergic. sunt utilizate frecvent In terapeutica. . / feeding-bottle. f. adj. / betalipoprotein. doua iitera. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. s. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. BETABLOCANT. ['Pe. partial cu *electronoterapie. utitizatii odinioaril ca antidot. dim. m.} Sin.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. s. BETA-ADRENERGIC. fr.. timolol). tango.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. B.: acebutololul). saibatic.. B. / betastimulant. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente).: *carnitina si *colina. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. / betalactamase. / beta-globulin. In continua ame-liorare. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. f. In functie de compozitie. B. gr. / betalactame.ihiiwbar. f. sj o forma cronica. BETALACTAMINE. / betamimetic. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie.. / bestiality.si betablocant. -etis. Var.: p-lipotropina. elektron = ch.: betastimulant (v. Ciclul b. s. s.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. aifa6etuiui grec. -e. m. herpein = a se tori. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina. s. s. pura (ex.. Var. citomegalovirus) si Roseolovirus. Exista o forma acuta. b. BETAINA. s. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. / betath6rapie. si de stabilizare a membranei celulare (ex. herpes. dim.. genos = neon. In trecut. n. fitobezoar (vegetale si hrana). / betacelluline. iar labetalolul este si alfa.: atenololul).} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. din gr. si curieterapie. Sin. de (a gr. [ft = a.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. f. a aifa6etuiui grec. de [a therapeuein = a mgriji. Sin. B. / b6ta-adr6nergique. Var. a aifa6e. n. / betatron. gr. [Lot. / ebri6te.rsa. hloquant. bibliotheca. adj. BETALACTAMAZA.] Fractiune proteica. / biberon. bibi-tus. -ina. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. BIBERON. a aifafietuiui grec. s.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. ren. / betalipotropin. produsa de celulele pancreatice.tu[ui grec. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina. / bezoar. herpes. protos = primui. BETALIPOPROTEINA. / gene library. de la trepein = a mtoarce. stimulanta. cu localizari extratoracice. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. f.: p-globulina. [fi = a doua iitera. a aifabetuiui grec. / bestiality. grec. f. adj. pi.a produce. a aifa6etuiui grec. V. reprezentand. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine. / betacellulin. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. de [a globus = gio6. Se disting. [at. [Lat.} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si. s. virus = venin.).

darificate. tab. poarta. BIFOCAL. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata.) primi-te si cedate de organism. gall. n. -itis = cap. anat. Ca catena = [ant. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si. / bifocal. / biguanide. geminus = geaman. carbo. relativ simetrice. BILA. BIBLOC. Abrev. mai slaba decat sistola care o preceda. "bacteriofagi. Ex. [Lat. photos = Cumind. s. 4 . carora b. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. -ale. s. Ex. cu vascozitate mare.i glykeros = mdulcit. doua ori. / bicatenaire. bis = de. / bifid. m.miscare partiala la presiunea normala. 2) B. / bifide. manual muscle test. adj. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic.: molecula de ADN. de. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). In diverse formule. 2 .: difosfonat (v. 2) In mod obisnuit. -e.} Ester difosforic al acidului gliceric. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. caput. poate determina uneori *acidoza lactica. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. [Lat. [Lat. -aux. f. f. BILANT. s. (fr. nutritiv. s. bis = de doud ori. / 2. BICEPS. bilateral bundle branch block. adj. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). de (a bis = de doud ori. f. / bicarbonate. / bicatenary. -aux. [Lat.miscare completa contra unei rezistente moderate. si In continuare.).respectiv a fragmentelor de restrictie donate .. doud ori. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. doua.miscare completa la presiune. "lecitina si colesterolul. / biguanide. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. despicat. photos = lumm. denumirea echivalenta pentru b. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. B. m.: lentila b.. bills = fiere. proteine. s. Componentii principali ai b. B. . cdmin. f. s. bis = de doua ori. bis = de doua ori. BILATERAL. / 2. Exista si alte sisteme de b. La noi In tara. 3) Despre dintii *premolari.} Care este despicat In doua In sensul lungimii. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. glucide. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. ori. BICUSPID. care poseda doua capete. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. V. bifidus = despicat in doua. s. li se faciliteaza absorbtia. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. ia glykys = duice. prin *canalul coledoc. Este b. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui.} Care este situat de ambele parti. m. diferitelor principii alimentare (glucide. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta.contractie nula. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. / biblock. . anat. m. adj. BICIPITAL. transformarea diges-tiva a acestora. / bilat6ral. / bile. E. BIGEMINISM. Produsa continuu. -ens = iatura. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. phos. vita-mine. 2. bis = de doua ori. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului.muschi. de [a pherein = a purta. lipide. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. diaree. adj. bigeminus = dedu6[at. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. B. pharos = care. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. [Lat. bis = de.3-bisphosphoglycerate.] Care poseda doua 'focare. [Lat. [Lat. b. BICATENAR. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. adj. *pigmentii biliari. [Lat. K). *sarurile biliare. / bicipital. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina. / balance. V. / bicuspide. / bilan. apa). numai In timpul digestiei. s. organismul se afla In echilibru azotat. s. genomice. cu referire la muschii bicepsi (v. cuspis = vdrf. m. focus = vatrO.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). / biceps.] In biologie si medidna. s. cu rol de rezerva de energie. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii. s. adj. / bicipital. V. BICARBONAT. 5 . care este foarte abundent In eritrocit. -ale. 3) B. prin actiunea sarurilor biliare. probabil. sunt: apa.contractie percep-tibila fara nici o miscare. / biceps. m. ale corpului. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. s. carora. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. Ex. de ia bis = de. n. capiit. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor.3-BPG. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. [Lat. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. m. mucina. s. n. De asemenea. este control medical. gr. adj.muschi). adj. saruri. azotat.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. his = de doua ori. / bicuspid. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. s. de. / biphosphonate. hidnc. / bile. -ism. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. -itis = cap. s. 2. B. 215 .. Daca aportui este egal cu eliminarea. bifancio = bi-[ant. / biphospho-nate. phos. m. s. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. / bigeminy. adj. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura). Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . s. administrat per os. / bilateral.miscare completa contra unei rezistente puternice. eel mai complex.} 1) In general. [Lat. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. acestea sunt b. [Lat. Totalitatea coloniilor . proteine. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. la latus.3-BIFOSFOGLICERAT. / bifocal. implicit. [Lot. [Lat. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism.. m. doua ori. bis = de.: ureter b.] Tip de muschi lung. emulsia grasimilor.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). Ie sporeste si activitatea lipolitica.} Sin. / bicarbonate. de. devenite solubi-le. fidus = taiat. uter b. care In viitor vor fi. D. a transporta. [Ital. s.): 2. BIFOSFONAT. BILA BIGUANIDA. ou bigeminie. s. lipide.} Lichid de secretie a hepatocitului. / bigeminisme. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. b. b. mineral. h. favorizeaza. B. fr. engl. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. catenarius = te-gat m [anf. efectuat periodic sau ocazional. m. tab. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului).BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. la solidtarea ca-selor de asigurari etc. adj. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. 1 . / bibloc. Ex.a. doud on. 3 . bis = de doua ori.3-bisphosphoglycerate. BIFID. Examen medical sistematic. s.} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite.: 1) B. adj. diabet insipid etc. Antidiabetic de sinteza care. lateral is = lateral. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie.formeaza o asa-numita b. Cei trei compusi CO. bloc. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate.3-b. puls bigeminat si trigeminism. f. adj. 4) B. gr. m. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. bis = de. m. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. lichide etc. s. B. *cosmide).

-ozn. / bilirubin(a)emia. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. f. s. bilis = fiere.: biosenzor (v. -bra. BILICULTURA.). / biliverdin.: colangiografie (v. / bilious.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). f. m. / biocybern6tique. / bilieux. -elle. s. V. s. rewire. BIOCHIMIE. 2) B. Cinin. f.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. khemeia = aicMmie. [at. gr. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. f. din doua elemente. s. {Gfr. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. / biochimie. -oris = cdidura. [Ofr. Serveste Indeosebi In informatica.] Care este determinat de hipersecretia biliara. si tab. BIOCATALIZATOR. Se deosebesc: 1) 9.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil.: schistosomiaza (v. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. [^r. s. f. / bilirubinemie. [Lat. avand o compo-nenta determinata. care se divide In cate doua elemente. bis = de doud on. ruber. s. artis = artd. [Cyr. -ina.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. de la bills = fiere. / bilirubin. bios = vidfd. / biocybernetics. (In urma cu doua decenii.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. lobos = to6. bi'os = iiiatd.1 umol/l). (at. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. gr. katalyein = a dizotva. B. s. f.: vedere b. cistica sau veziculara). s.. -brum = rofu. schim-buri metabolice Intre organ si organism). biliosus = piin de fiere. f. / bioartificial. gr. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal. f. / bioartificiel. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. m. BILIRUBINURIE. BILIVERDINA.2-0. [Qr. / biocompatibilit6. f. hormonii. utilizsind doar cifrele 0 si 1. captare = a prinde. BILIOS. / binary. vezicula biliara (t). BINAR. b. f. -hrum = rofu. BILOBECTOMIE. BILIFUSCINA. dupa care b.] Insamantarea *bilei recoltate steril. f. color. s. koinosis = asociere. adj. autoreglabila. / biocalorimetry. [Lat. La om poate aparea In ser. BIOCIBERNETICA. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. biochim. f. [Cfr. adj. Cat. bios = viatd. gr. A). -ina. / bilobectomy.] Despre un material organic sau anorganic care. s. urina sau In continutui intestinal. / biliculture. -iaa. a coledocului). adj. Are relatii directe cu 'bionica. [Gjr.] 1) Compus din doua unitati. / biocompatible. BIOARTIFICIAL. / biocatalyseur. prin extensie. medic german care a studiat aceastd Boald. Ex.] Sin. bilis = fiere. [Lat.] Sin. / biocapteur. adj. gr. a distruge. Termenul este folosit. cu acidul glucuronic. pigmenti b. / biocalorimetrie. directa sau conjugata este o forma dozabila direct.: canalicule b. C sau b. s. \Qr. s. f. [at. s. bilis = fiere. Este o combinatie a b. BIOCOMPATIBIL. Valoarea sa In sange este Intre 0.7-5. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere. compati = o suferi impreund cu (cum = cu. s.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. s. f. BINOCULAR.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange.1-0. [Lat.} 1) Care apartin celor doi ochi. Ex. s.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat.: Schistosoma (v. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. alcatuita dintr-un tesut viu (ex. / binaire. n. s. f. adj. fuscus = negru. bilis = fiere. [Theodor Maximilian Bilharz. ca urmare a solubilitatii In apa. s.] Care este In relatie cu *bila. binarius = du6[u. / galloculture. hios = viatd. s. {Lat. / biliary. Ex. legata la albumina. s. alaturi de enzime erau considerate b. hidrosolubila. adj. si pigmenti biliari. hepatica). haima. prin tubaj duodenal. s. / binocular. f. V. 216 . proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. s. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. bilis = fiere. / biocompatibility. BILIAR. In bila sau In sange. / bilin. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. / biocenose. f.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. BIOCAPTOR. ruber. f. [at. bins = viatd. reglarii. adj. f. de [a ocu-lus = ocSii. s. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare. / bilirubine. / biosensor.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. ektome = e^cizie. bills = fiere. / biochemistry. BILINA. inco-rect. adj. BIOCALORIMETRIE. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare. s. bilis = fiere. metron = mdsura. bias = viata.) BIOCENOZA.). f. bios = viafd. facers = a face. atos == sange. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. ruber. s. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. adj. kybernetike = arta de d guvema.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. conjugata trece normal In bila. / bilharziasis. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. / biocompatible. s. 1n mod normal. Ex.: microscop b. adj.} Sin.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. medic german. f. *Bilirubina directa sau conjugata.: sistem de numarare cu baza doi.7 mg/dl (3. / bilobectomie. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b. cultura = cu[tivare. s. pati = a suferi). / bilifuscin.). neconjugata.: apa (HsO) este un compus binar.). s. [Lat. / bilirubinuria. const. [Lat. adj. [Lat. -bra. totodata. f. s. / biline. ors. 1825-1862. s. / biligraphie. 2) Numarare b. s.. cat si intrahepatica (hepatita).. / binoculaire. [Lot. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. -euse. pati = a suferi). s. s.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. [Lat. conservarii. graphein = a scrie. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. f. [Lat.3 mg/dl (1. / biocenose. bilharziosis.] Sin. s. \Qr. [Theodor Maximilian Bilharz. vitami-nele. f.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. adj. -bra.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. bini = cate doi. BIOCOMPATIBILITATE. In conditii normale si patologice. perecfie. intodus In organism. B.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. -ina. bilirubina este absenta In urina. / biocatalyst. f. 182S-1S62. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. [Lat. BILHARZIOZA. BILIRUBINEMIE. ouron = urina. factorii de crestere. b. bins = viatd. / biliaire. Conjugarea are loc In ficat. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica. f. sau mediu si inferior). / bilirubinurie. f. / cholangiography. -iaa. -ina. da direct eactia. bios = viatd. canale hepatice (b. / biliverdine. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. / bilifuscine. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. viridis = verde. bilis = fieri. indirecta sau libera reprezinta b. nu da reactia decat In prezenta alcoolului. / bilharziose. bilis = fiere. 0. f. f. Absenta la om. -brum = rosu. liposolu-bila. f. [Lot. BILIGRAFIE.. ocularius = referitor ia ochi. Ex. BILIRUBINA.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. m. 2) Care este prevazut cu doua *oculare.

energiei somatice" si . disponere = a aranja.recalcitranta moleculara". BIODISTRIBUITOR. de la physis = natura.e. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. adj. Sin. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. encrgein = fl fi m activitate. femininu[ substantival ai adj. physica. s. s. bios = viaf:a. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta. elektron = cfiifiCim6ar. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. genesis = producere. BIOELECTROGENEZA. s. / bioelectrogenesis. poate fi descompus prin actiunea unor enzime. / bioenergie. lot. N. n. f. / bioethics. In general. bios = viafd. / bioethique. c.. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. Fe. f. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. populatii). B.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. f. ContinutuI In unele b.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. viteza de disolutie a substantei active.: electrogeneza. comuni-catie. BIOGENEZA. electroencefalogra-ma. distributor.tiun. Cat. bios = viatd. Cat. informatie/ de Ca informare = a reprezenta. f.. f. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. / bioavailability. genetica etc.. bios = viafa. elementum = dement. \Cjr. utilizand contactui corporal (touching). BIOENERGETICA. elektron = dtinCimBar. sunt formulate diferite conduite terapeutice. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. gr. K. mai mult sau mai putin validate. bios = viafd. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. / bioenergy. s. [Cfr. f. m. pe baza .] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. f. [Qr.} Stiinta de frontiera. In relatie cu celula. [Gjr. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. inteCigentd. forma de administrare a medicamentului. bios = viafd. conceptele. b. [at. [l^r.energiei mentale". bios = viata. Ex. corp cart se dectrizeazd prin frecare. a repdrtiza. Cercetarea biologica are ca obiective forma. prezentand asa-numita .} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. / biodisponibilite. bios == viaf. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. B. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii.. b. f. B. s. -onis = schita.. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. starea fizica a *exdpientului. Mg. bias = viaf-d. s. f. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. s. / bio61ement.] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. s. s. B. adj. ''depolarizari si "repolarizari. de la distribuere = a distridui. glucide. Al. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. f. f. cauza *potentialului de repaus. -oris = distri6uitor. V. c. BIOFIZICA. Cat. V. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. BIOELEMENT. Ca. \Cjr. s.} Stiinta care. ce nu fac parte din moleculele de proteine. / biologie. [Gfr.: acizi nucleici. s. Zn peste 90%.] Element constant Intalnit In sistemele vii. Prin biodegradare. ingenierierie biologique. [gr. [^r. / bioelement. f. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. dclul de reproducere. / biodistributeur. bios = viatd. In prezent. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology.] Despre orice compus organic care. medicala cuprinde domeniile b. energem = forta in ac. In cadrul acesteia. Sin. Exista Insa si substante care nu sunt b. / biology. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara.: b. lipide variaza con-siderabil cu specia. electromiograma. f. / biophysics.. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. BIOINGINERIE. raporturile acestora cu mediul etc.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. biochimie. / bioartifi-cial distributor. [C. physikos = natural. [at. s.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor. / bioinforma-tion. / bioelectricity. physike. neuroni etc. [^r. se electriseazd pnn frecare. corp care. Se disting numeroase directii ale b.T.. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani.. logos = stiintd. / bioingenierie. f. masajul sau eliberarea expresiei emotionale. introdus In sol. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL. BIOLOGIE. [Qr. m. s. reflectare. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. / bioinformation. In exci-tatie. din punctui de vedere at regimului energetic. s. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich. contine mai multe domenii. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. [Cfr. s. degradare = fl deffrada.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. f. bioelectro-geneza si biopotential. f. moleculara. Cat. de [a gennan = a produce. s. celu-lara. uneori. f. hormoni. b. genesis = producere. / bioenergetics. Indeosebi b. n. BIOETICA. bios = twf&. ethica = moraia.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar. / biophysique. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. f. Na. S. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. moleculara si b. a ordn-dui. reprezentare. P. BIODISPONIBILITATE. organisme pluricelulare. B. / biogenesis.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. 2) Crearea unui organism viu. depinde de: solubilitate. s. f. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. de la gennan = a produce. 2) Carac-terizarea b. / biodegradable. s. In spedal proteinele si 217 .. s. Si. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. Cl. BIOINFORMATIE. / bioelectricite. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate. / bioelectrogenese. s. f. din gr. s. s. utilizand o metodologie interdisciplinara.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. In cursul erelor biologice. potentialul de membrana se inverseaza. s.. din punctui de vedere al termodinamicii. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. compozitie. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. metodele si tehnicile fi-zicii. s. BIOELECTRICITATE. s. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. \Gjr. genie biologique / bioengineering. iaformatio. bias = viafd. f. bios = via^d. Domenii de studiu In b.. electroretinograma etc.o. f. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. bioenergetica. ethike. de la ethos = noravwi. bios = riotd. conservare si transmitere In spatiu si timp. [at. / biogencse. ingenium = spirit. SuportuI material al b. iar Tmpreuna cu C. BIOENERGIE. / biodegradable. s. / bio6nergetique.

BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. crearea de noi molecule artificiale. b. la skopein = a redea. mekhanike. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize.sectiune optica" a ochiului. lunare (ex. se disting trei categorii de b. BIOMETRIE.: 1) b. bios = viaf. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. [at. f. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. b. / bioluminescence. medidna = medicina. materia sou materies = ma. BIOMEDICINA. alcatuite din aminoacizi (monomeri). In prezenta oxi-genului. mikros = •true. 8. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. bios = viata. / biomedecine. bios = viafd. este fixata pe un inel metalic.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. aduce. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. [at.. si genetica moleculara. s. m. / biomicroscope. f. derivati de carbon etc. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. / biopolymers. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata. BIOLUMINESCENTA. V. s. De ex. s. thesis = punere fi tithenai = a ptasa. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. nucleului (cariometria). / biorhythm. [at. V. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. meros = parte. la pestii electrici (torpila electrica). de obicei fara semnificatie biologica majora. B.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. In general. f. s. In prindpiu. bios = viafo. In medidna. s. [at. s. Indeosebi pentru seg-mentui anterior.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. s. B. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). pe cale endoscopica'. s. ['De la biologic + electronica. seiisoriiim = organ de. iat. bios = viafo. organite celu- . B.a. gr. a e?(wnina. 3) b. de obicei. s. [Qr. care au rol determinant In functiile structurilor respective. de suprafata.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. In functie de semnificatia biologica. s. La organismele vii. bios = niatdi metron = masura. iat.0. iar dis-paritia b. BIOMATERIAL. organe/or (viscerometrie. rhythmus. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei.. [at. b. / biometrics. massa = mosa. m. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. f. medie. genetic sau microbiologic.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. s. logos =• ftiinfa.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. potential de repaus. [Qr. f. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. pi. rhythmos = ritm. skopos = obstrva-tor. / bioluminescence. a evolutiei medi-cinei contemporane. polimeri.. / biosensor. s. este foar-te diversa: metale (aliaje). / biomateriau. n. c) b. rhythmos = ritm. bias = riafa. . corp care se eiectrizeaza prin frecare.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. pi. B. s. f. s. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. 'biologiei moleculare.a. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). studiile si aplicatiile b. biometry. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. s. [QT. Nature b.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). Sin. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. potential de actiune.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. s. / biometrie. Prin extensie. b. B. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. mechanicus. BIOSENZOR. BIOPROTEZA. de.. DefidtuI de b. / biomaterial. s. m. / biocapteur. s. m. la mekhane = mafina.. la seatere = a simfi. / biom6canique. Ex. simf. / biopterine. In cazul sistemului vascular. s. pot fi sezoniere. unui examen *extemporaneu. / biorhythmology. efectuata cu un 'trocar special. / biomicroscope. s. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. f.te. In cazul structurilor neexdtabile.: heterogrefa valvulara. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. / biopotentiel.] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. Sin. s. f. f) b. f. *biofizicii. un grad de certitudine In diagnostic. De ex. polys = muiti. acoperit cu material plastic. f. tesuturilor (histometria). [GfT. V. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii. / biopolymeres. / bioprosthesis. f.: ritm biologic. de. bias = viaf-a. f. ceramica. ca simpli subprodusi de metabolism. bios = viaf. cronobiologie. BIOPTERINA. rhythmus. BIOPSIE. [^r. implantabile sau nu. [Cfr. 2) b. \GjT. bios = viafo. lumen. b. Tmpreuna cu *hemoreologia. prin punctie. bios = viafa. semnifica Incetarea acestor procese. Compus din clasa 'pterinelor. sau "frotiul. logos = ftiinf. m. de.: ciclul menstrual). / biorythme. material. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. s. f. pot fi endogene sau exogene. din gr. s. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. f. n. / biomasse. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). -ntis = puternic fi posse = a putea. / biopsy. bios = watd. m. -inis = tumind. / biorythmologie.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. \yr. n. f. din gr. circadian si sin-cronizator. BIORITM. e) b. opsis = vedere. f. histo-chimic (biochimic). d) b. de la pro = mainte. [Qr. s. care poate orienta actui chirurgical. / bioprothese. BIOMECANICA. BIOMICROSCOP. m. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. iat. celulelor (citometria). f. m. mekhanikos. prosthesis = adttugare. dt la potens. 2) Insusi materialul pre-levat. \Cjr.va[a potentialis. / biopotential. elektron = chihiimbar. m. s. n. / biomechanics. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. / biomedicine. gr. B. f. / biopsie. BIOMASA. bioelectridtate si bioelectrogeneza. b) b. bios = viafa. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate.] *Polimeri formati In organismele vii. / biopterin. *biochimiei.: polipeptidele. *biologiei celulare etc. / bionique. BIORITMOLOGIE. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. f. s. s. f. bios = ilia^a.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. Se obtine astfel o veritabila . muschi). iat. s. bios = viafo. / biomass. confundat cu prothesis = propozifie. de zi Si noapte (drcadiene) etc. s. [Gr. cronofarmacologie. gr. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. In practica se disting: a) b. [Gjr. Tulburarile b. BIOPOLIMERI. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. sunt asociate proceselor vietii.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). de regula. aspect.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. [C/r. a pune.rie. [QT. Dupa origine. s. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. / bionics. s. BIONICA.

dupa numele speciei utilizate (unitate . a glucozei. In principiu. BIOTIPARE.sobolan. In reali-tate. A > D. s. testum = capac de.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali.. care sunt imobilizate pe un suport. BIOTERAPIE. model. [Qr. f. la thercipeuein = a m. bios = viafo.r. s.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). se opun terapeuticii stiintifice. / biotherapie. [Cjr. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. / biosysteme. [Qr. types = tip. s. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice. s.- BIOVULAR griji. neurostiinte.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. / biosystem. celule Intregi. s.: vitamina Be (v. s.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii.' sistem biologic (v. bios = viafd. de la transformare = a transfonna (trans = piste. aranjare. Cut ars. meserie. Exista b. XVllI). pot fi atasati organismului.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic.. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. [Cjr. s. se. de. se stabilesc unitati biologice. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. / biostimulant.). In conditii omogene. De regula. ft tithenai = a piasa. typos = tip. bios = viafd. In mod normal In perioada de cres-tere.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. s. systema. transformatio. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol). f. osmos = impuls. BIOTEST. / biotyping. de la. BIOSINTEZA. [CJT. BIOVULAR. [Cfr. {Cjr. n. tonos = tensiune.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. f.. [CJT. a painii sau a derivatelor din lapte).. [C. / biostimulant. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. Recent. b. f. [at. s. [^r. / biotin.BIOSFERA lare. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. -ozd. n.himifti. din fr. Sin. marca. a. criminologie etc. s.).s. V. BIOTAXIE. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. / biotype. bios = iiiatd. com-punere. / biotonus. logos = stiinta. bila etc. se compune din partea inferioara a atmosferei. bias = viata. tekhne = arta nanuald. la. s. -atos = ansamfllu. de obicei. n. V.: taxonomie (v. / biosphere. / biosynthesis. -e. model. Acestor b. s. / biotypology. taxis = ordonare. In functie de temperamentui si comportamentui sau. BIOSMOZA. m. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator.). formare = a. B. sau a unor produse organice (sue gastric. Dupa un b. BIOSISTEM. BIOTIP. bios = viafd. de ex. Indeosebi fermenti lactici si levuri. / biosmosis. [at. de. daca initial erau obtinute prin *biometrie.] Mediu geografic In care traieste. impingere. a oceanelor. / biotope. / biotest. s.). [at. Bi0TINA. s. {•ngl. Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. denumite *viscerotonie. / biotonus. [Cff. sphaera. f. / biotransformation.: dizigot (v. *ectomorf si *mezomorf. tipurile pure se gasesc rar. bios = viata. m. bios = viafd. / biotechnologie. de. f. BIOSTATiSTICA. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. comparativ cu ale speciei din care face parte.soarece. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. f..} Sin. m. bis = de. bios = viata. si pancreas artificial. s. BIOTRANSFORMARE. / biovulaire. f. f. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine. *cerebrotonie si *somatotonie. bios = mata. n. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. s. . / biosmose. marcd. BIOTOP. BIOTONUS. adj. logos = stunfo. model. Cat. . tattein = a ordona. s. biotonicity. B. f. I biotypie. / biotherapy. [at. / biostatistics. la status = stare. o enzima) si molecula de dozat (ex. f. clasice. f. [a syn = impreund. f. pTo6d.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. s. n. dincolo de. / biotaxie. bios = viata. / biotope.iepure etc. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. hematologie. aoua ori. Statistik (te.. bios = viata. gr. antibiotice etc. m.. In diagnostic se extinde considerabil. f. / biotypologie.?(amen. s. bios = viata. / biovular. bios = viafo. imboldtsc viteie. s. Utilizarea b. s. s. Indeosebi de medica-mente. din [at. BIOSFERA.). s. de. deoarece acestia permit o analiza rapida. therapeia = trataimnti de.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. BIOSTIMULATOR. a[c. [Cjr.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. adj. Ex. In distrofie si In malnu-tritie. A:D < 1. synthesis = acfiunea de. [CfT. sphaira = sfera.! typos = tip. / biotechnology. f. denumite. de.n cre-at in sec. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. s.pa. stimulare = a imfioldi. de asemenea. / biosphere. [Lot. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. / biotaxis.] Sin. si biotipologie. f. [Qr. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. germ. [a stimulus = 6df ascufit cu care. s.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. bios = viata. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. Sin. a pune [aotattd. stiintificcS ovulum = ou mic. f. f.. adj. s. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic.. adj. da o forma). 219 . este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. s.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. Intre agentui imobilizat (ex.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. istemai = a afeza.} Sin. n. Termenul desemneaza. la syn = impre-und. / biotest. f. -onis. / bistatistique. BIOTEHNOLOGIE. [<JT. [<gr.e test = vas de. s. topos = Coc. s. f. s.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene. marcd. bios = viafo. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. m. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. BIOTIPOLOGIE. Unii b. stimuCa.: bio-captor. test = e. vech. a.nne. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. Practicantii b. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. / biotine. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. thesis = pune-re. collegium statisticum. / biosynthese. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. transformation. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. / bio. deci b. f. s..mant utiUzat de. a aran-ja. s.). a pune. / biotype. m. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate. . Dupa o serie de clasificari anterioare. este supraunitar. f. de [a ovum = ou.

f. / bivitellin.).. oxys = acru. [Lat. viguros. / blastomycose. B. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. B. -e. sexualis = referitor la. / blast. blastema = teinelor serice. [Lot.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER.980 BLASTOGENEZA. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. care se poate combina cu doi polus . adj. s.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID. BISEXUALITATE. si mem-brana dioxid. si densitatea 9. s. adj. B. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. BISMUT. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. vitellum = gaibenuf de ou. m. n. / blastema. simbol Bi. n. s. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. s. unui membru. \Jr. n. probabil de natura alergica. -oza. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. -alos = sdnge. BLASTOM. [Lat. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. bisemutum. mobila sau repliabila In maner. bistoury. ElementuI chimic nr. membrana). 83. [Lat. f. n. stratum = afternut. / bioxyde. *pompe ioni-ce) gr. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. derma. / bismuth. / bivalent. dona. pentru celulele ou. bis = de gency. s. s. s. / bisalbuminemie.} 1) Care are valenta 2. lipos = "limfoblastom. / blasteme. blastos = germen. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. ori. afteme. m. / blastoderme. de.8 g/cm3.} Celula rezultata din seglichid). adj. s. din (at. s.ii de transport ("canale ioni220 . •e. metanefrotic. -ina. / bisexuality. m. m. la bis = de douil on. bioxid). bis = de doud ori. f. Wismuth. s. reprezinta BLASTOMICOZA. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. pedis = picior. picware. adj. byssinosis. n. polarizata. pentru obtinerea de 'himere. n. n. [Lot. n.BIVITELIN. BIREFRINGENTA. ce. s. f. ca si a unui pseudochist pancreatic. acest metal a fast prima oard e^pioatat. bistouri. [Lat. s. / blastoma.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. blastos = gwrnwi.: man. doi 'centromeri.: anhidrida carbonica (v. f. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. grasime. atomi de hidrogen.: de. precursoaBISALBUMINEMIE. / bistouri. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului.} mai numeste si dubia refractie. / bisexualite. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. biseau. / byssinosis. {Cjr. [Qr. Pe langa b. s. albumen. / blastome. refringens. n. s.w-i meros = parte. s. de. s. rasfrange. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. pes. s. / bivalent. / blastoc(o)ele. Dedublarea albuminelor. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. la sternere = a. haima. kystis = sac. V.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. Termen folosit ca sufix. / bipolaire. inodor. s. blastos = genne-n. s. f. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. Ex. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. m. / blastoderm. din germ. cuvdnt din 'Erzge. m. m. / bismuth. bastoriu = 6dt. iar cu mentarea oului fecundat.. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. *nefroblastom. s. genesis = producere. B. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. m. S. [QT. adj.. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. blastos = germen. carui lama poate fi fixa. byssos = fium6ac. s. hermafrodit. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. f.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. f.: dizigot (v. vezicd. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. m. koilos = cavitate. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. / bioxide. / blastomycosis. Sin. s. / blastomere. b. s. f. deopotriva. valeas. desemnand o celula tanara. / double refrin. bis = BLASTOCEL. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. [Qr. / bipede.} BIVALENT. celulara. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. -oma. on. s. cu greutatea atomica 208. la refractia Intr-un mediu *anizotrop.} Sin. doua pidoare. de unde este extras. on. ulterior diversele parti ale embrionului. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. mozaic fluid. / blastocyste. s. bis = de doua. neuron bipolar. / -.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund. [tfr. iar la nivelul [Qr. aCcfiimiftifor BLASTODERM. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. rapid. [a albus = alb. V. din (at. adica este bisexuat. valora. / blastocele. f. / birefringence. f.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. f.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). myketos = duperc-ai •oza. / bipolar. bis = de doua ori. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. m. de doua. s. s. adj. solubil in apa. 0 serie de saruri insolubile de b. [Lat. s. B. blastos = germ. *eritroblast. dar produce. s.] 1) 'Neoplasm embrionar. / blastomere. BIZOU. f. Fliess. adj. a addobazic). f. photos = [umind. B. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. [Lat.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. de la refringere = a doua ori. b. B. unde. se BLAST. sexe. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. / blastogenese. gr. *megacario-blast). "meiozei si persista pana la debutui *anafazei.: dublu strat fosfolipidic.po(. s. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer.Ciirge blastos = germen. s.} embrionului. pusa In evidenta la *electroforeza pro. psihologice fundamentale.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). Se gaseste m natura In stare pura. [fr. m. [^r. bis = de doua ori. s. In acest stadiu.BLASTEM. s.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. / byssihose. / blaste. [Lat. s. frecventa si tensiune mica. bis = de. [Qr. min(a)emia. bis = de doua. doua ori.] leucemice. m. n. s. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic. gr. {Cjr.. La om b. o?(jgen. / biped. / blasto-cyst. -edis = care are.\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. s. BIPOLAR. este acoperit de o • [Gjr. bipes. V.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. / surgery knife. [Lat. / bivitelline. Ex. adj. -atis = tare. / biseau..] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. phos. de (a gennan = a. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator. / blastogenesis. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului. mykes. biologica sustinuta de F. m. -atos = piele. bis = de douct ori.

m. la coniungere = a [ego. origine onomatopeica. s. sin. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. f.iuperco. bilateral si simetric. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial. \Qr. din oiandizH bloc = trunchi de. cu afectare ganglionara. / blepharoplastie. de origine tropicala.) 3) B. marginale). [QT. phimosis = stramtare. f. b. b..: tarsoplastie. a. blindage. / schield. iar la fe-meie prin 'vaginila. iar urmatoarea. coniunctivus = care. forma a b. B. / blepharochalasis. din germ. avansat. s. / blepharo-conjonctivite. 4:1 sau neregulat. f. / blepharochalasis. ia pfassein = a forma. blepharon = pieoapa. blocajul poate fi fix de 3:1. B. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. de. [C/r. adica o alungire progresiva a segmentului PR.: sindrom Ondine (v. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. blepharon = pUoapa. [Qr. gr. BLEFAROCHALASIS. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. ulceroasa. s. blastos = germen. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. a uni (cum = cu. / blepharon tic. a. b. s. s. tic. poate deveni cronica sau. / blepharo-conjunctivitis. -1(0. m. [QT. blepharon = pCeoapd. s. sin. scuamoasa. paracoccidioidoza. [fr. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. m. -ula. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. gr. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. cheloidiana. / gonococcal urethritis. BLEFAROPLASTIE.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. Abrev. [Cjr. pe ter-men lung. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. cu putere. blepharon = pCwavil. m. gonorrh(o)ea. s. De asemenea. 3) Termen generic pentru anestezia regionala. BLEFAROSPASM. BLEFAROTIC. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. / blastula. pentru a-fi pedepsi sofui muritor. Speciile B. myketos = c. [at. Indeosebi mezencefalica (b. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. bloc. angulara. blustos = germen. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta).BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. flasca si ridata. de. / blepharopto-sis.: BAV. / blastula. / blepharotic. s. 5) Masa de material In stomatologie. ingustare.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. / blepharoplasty. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. plastos = moddat. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. f. dermatitidis si B. s. gr. ptosis = cadere. Survine m leziunile nervului oculomotor comun. b. se manifesta la barbat prin *uretrita. s. n. a. m. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent.: corpuscul bazal (v.} Sin. Incetinirea (b. f. [e. la plassein = a forma. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. B. BLEFAROPTOZA. s. n. f. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. mykes. [Qr. f. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. Netratata. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. In functie de localizare (b. s. Sin. iar In forma generalizata.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula.. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. iiingere = a injuga). boala Gilchrist (v. iar In continuare ciclul se reia. ca urmare. blepharon = pteoapa.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape.20 s. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. blepharon = pfeoapa. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. s. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. tip IV. B. sin. primele doua fiind b. BLEFARITA. copac taiat. cu caracter "tonic sau *clonic.: boala Lutz-Splendore-Almeida. n. nord-americana. s. 3) B. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. Se deosebesc mai multe tipuri. 2) B. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae).} Sin.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire.} *Tic convulsiv al pleoapelor. blepharon = pieoapa. f. / blepharoplaste. [Ondine. lara sa se influenteze reciproc. spasmos = contracfie. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. / blindage. / blepharospasme. sud-americana. a. / bloc. Se disting trei grade. n. n. Sin. care unefte. complet. nimfti care. s.). neulcerativa sau seboreica. / blepharoptose.). f. / blepharophimosis. / blepharoplast. BLEFAROPLAST. a. / blepharitis. postencefalitic). adica o unda P urmata de un complex QRS. / blepharophimosis. s. f. / blepharospasm. s. blepharon = pkoapa. la phimoun = a strange. / block. incomplet) sau Intreruperea (b. s. f. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas. [Qr. fr. cu poarta de intrare pulmonara. insotite de o scurge-re purulenta. I. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. boala Jorge Lobo (v. / blepharite. n. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. luand o tenta rosiatica. a modda.: gonoree. s. s. involuntara. blepharon = pieoapa. BLEFAROCONJUNCTIVITA. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. / blennorragie. gr. f. BLOC. a modda. BLINDAJ. poate fi izolat. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. [fr. incomplete: 1) fl. s. f. m. de. \Gjr. de. dar simul-tan.. BLEFAROFIMOZA. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. blennos = mucus. *cervicita si *metrita. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. [Qr. B. [CfT.agd. s. scuamoasa-seboreica. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. b. Afectiunea poate fi ereditara. cu alungirea segmentului PR peste 0. II. BLASTULA. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. b. a. s. In care 2. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. 2) B..] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. m. Ill este denumit Si b. brasiliensis determina *blastomicozele nord. -ita.).] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. [Cfr. s. rhegnynai = a tdfni. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. plastos = modeCat. khalasis = reia^are. cu caracter intermi-tent sau permanent. a. impreund.Si sud-americane. s.} Contractie musculara anormala. s.

de c. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. Rezulta o serie de manifestari obiective. cat si reactiile proprii bolnavului. Se disting trei grade.BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. 1) Sin. si b. ependimar sau ventricular. tahicardie reflexa. fiecare b. Ansamblul de sali. / blocage. m. sunt prescrise. Se disting: b. B. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale.] Angl. fizice sau psihice. Northern blot si Southern blot. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. blot = patOj blottingpaper = sugativd. care prezinta rareori manifestari clinice. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. In continuare. Imobilizare brutala. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora.} 1) In limbaj curent. temporara. bloc sinoatrial). n. dar nu necesar. Unele b. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters.12 s). BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. parietal. Tip de *b. f. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. / maladie. si canal de calciu. prin *depolarizare insuficienta. b. si hemibloc. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. Sin. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. de c. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. adesea utilizati ca sinonimi nu . cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice.: antagonisti de calciu. partial: blocaj spinal. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. dar apare. b. atrioventricular complet. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica.). trifascicular complet se traduce prin *b. b. 3) Intre atrii si ventricule (v. de ramura stanga. Un b. B. V. a-BLOCANT. Ca urmare. dureroasa.). tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. De asemenea. / blockage. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. dar recidivanta a unei articulatii. avand caracteristici proprii electrocardiografice. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular. Sin. V. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. pentru alfablocant (v. In particular In cazul genunchiului. Efectele se exercita asupra miocardului. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. [fr. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. prin depolarizare ireversibila.: blocaj meningian (v. fie pe ramura dreapta. de arbo-rizatie. denumite *semne. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. ca urmare. r. s. BLOCAJ. 2) Intre cele doua atrii (b. Var. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. reticular sau b. metabolic blockade. b. s. B. c. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. [s[. ale caror caractere releva atat natura bolii. denumite *simptome. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. / disease. bloc de ramura). bloc atrioventricular). si o serie de termeni. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. m.). si o serie de manifestari subiective. de c. vaselor periferice si arterelor coronare. major (durata complexului QRS peste 0. B. de. s. In realitate. purkinjian de b. poate fi intermitent. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. per os sau intravenos. situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. tranzitoriu sau permanent. Distingerea b. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. vecke bolt = dw-tre. orice alterare a starii de •sanatate. wpac titiat. dureroase sau nelinistitoare). poate fi complet. 2) B. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. c. 5) la nivelul tesutului Purkinje. m. v. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. minor (cu durata complexului QRS sub 0. f. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block. n. dificil de diagnosticat electrocardiografic. V. purkinjian. rezultand b. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. wide boHezn = fiodo. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. parietal este. biochimice sau morfologice).12 s) sau incomplet. respectiv b. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. BOALA. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. V. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. dificila si vaga. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. Pe langa oprirea circulatiei LCR.: reactie miastenica (v. n. a. r. b. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. B. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. b. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. BLOTTING / blotting / blotting. Western blot. blocage. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. din o[andezil bloc = tmnchi de. de ramura dreapta. s. unde acestea se fixeaza. Sin. c. ['£ngi. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block.

: In engl. normal si normalitate. ia numele de *sindrom Goodpasture. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. b. . semnifica de fapt contrariat sau fntristat. Sin. autoallergique / autoallergic d. allergique / allergic d. disgonozo-mie. are doua B. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. In raport cu denumirea de b.). B. Palade. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). Invelisul bobului de orez continand tiamine). deletia unui brat cro-mozomial).: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina). a.). pathos = suferinta. orice b. B.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). AGLUTININELOR LA RECE / m. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. Sin. 0 definire recenta a b. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. AMNIOTICA / m. patiens = persoana care sufera. bronsita cronica si stare de astenie cronica. sex nuclear. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. de b. PRIN AUTOANTICORPI / m. patologie provine din gr. A fost observata In Extremul Orient. c. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. ACOPERISULUI DE STUF / m.: beriberi. V. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. 'duplicate. B. AUTOIMUNA / m. In slava veche. • B. • B. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata.. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. autoimmune / autoimmune d. iar pacient din lat.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. conjunctivita. aberatie cromozo-miala. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent.. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. In daneza syg = boala.: bronsiectazie (v. se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. •B. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). Sin. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). sau doar de orez decorticat.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. repetarea. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. Asociata cu o pneumopatie interstitiala. de aceea. deletie si translocate. prin a. BERIBERI / beriberi / beriberi.: boala Addison (v. fie la o pierdere de material (monosomie. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. prin autoanticorpi. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere.: BCI. are totdeauna o cauza bine definita.. b. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. bronchiectasiante / bronchiectasis.z) core inse. • B. • B. poligonozomie.). Se mani-festa In doua forme: b.: boala Goodpasture. B. Ca urmare. anemie hemolitica prin fixarea complementului. la r. • B. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. transsudat la nivelul seroaselor). E. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b. V. s[a6iciune. Manifestarile b. AUTOALERGICA / m. des agglutinines froides / cold agglutinin d. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase). mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. a. BRONSIECTAZIANTA / m. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. • B. cariotip. monosomie. consecinta unor cauze diverse. termenul disease. Dupa cum.amnd. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). du toit de roseau / thatched roof d. (atacul receptorilor pentru TSH).s[a6iciune e^tremd. anumiti gameti continand un cromozom In dublu. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. amniotique / amniotic d. In special la temperaturi sub 37°C. alergic si alergie. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. confuzia b. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita.). • B. AERULUI CONDITIONAT / m. migrena. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. of intravenous drug users. BRONZATA / m. • B. • B. iar <7ness este derivat din /// = rau. 223 . •B. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. par autoanticorps / autoimmune d. B. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. bronzee / bronzed d. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. la r. Ex. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d. de b. apartinand lui G. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. In fr. • B. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. boala autoimuna. si sindrom. edeme ale membrelor inferioare. dar mca nedemonstrata. i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). autoalergica.. are cauza totdeauna cunoscuta. *boala Basedow-Graves. care distruge vitamina B. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. V. Sin. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . a. CARDIACA ISCHEMICA / m. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. autoalergica fiind si autoimuna.: boala autoimuna (v. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta. ALERGICA / m. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. (diolectut cingoie. *sindrom. B. Se rezerva numele de b. de obicei. Abrev. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . trisomie.. laureat al premiului Nobel. Ex. Sin. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. de I'air conditionne / air conditioning d. • B. Sin. V.: cardiopatie ischemica (v. •B. cronica a batranilor si b. entitate morbida.

din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. miscari involuntare. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase.: boala polichistica a plamanului. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. tulburare hormonala). care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. Sin. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa).. petesii. Afectiune cutanata. •B.). v. febra Q.B. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. / fifth d. oprire a cresterii. regiunea bazala ante-rioara a creierului.. scarlatina. Sin. kystique du poumon / cystic d. purpura trombocitopenica idiopatica. congenitale / congenital d. du corset / corset d.: boala Lewy. iluzii. • B. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. par carence / deficiency d. 'sindromul Dressier. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. a carei declarare este obligatorie. CHISTICA A MAMELEI / m. • B. Evo-lutia este cronica. Sin. CELIACA / m. V. CARENTIALA • B. of breast. A CINCEA / cinquieme m. Sin. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. COMPLEXELOR IMUNE / m. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. sprue nostras. B. du collagene / collagen d. febra tifoida. Orice b. • B. tetra-pareza In flexie. • B. autoimune. boala polichistica a sanilor.). CONGENITALA / m. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. nanism intestinal.: boala ciclica trisimptomatica.In aripi de fluture").] Dementa progresiva sau psihoza. hepatitele virale (A. fie prin contact direct (contagiune directa). dar poate aparea si la alte varste. si complex imun. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. CORSETULUI / m. Unele din aceste entitati sunt *b. CHISTICA A FICATULUI / m. c. Sin. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. DE COLAGEN / m.). Sin. of liver. afectarea starii generate si eritem. In pusee. contagieuse / contagious d. *b. C. prurit. rabia. • B. des complexes immuns / immune complex d. • B. DE CHESON / m. bronsita. si embriopatie. Sin. Sin. probabil de origine streptococica. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. ca frecventa. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica. B. fibroza pulmonara interstitiala difuza. se manifests prin febra. •B. bruceloza. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. este determinata de un *par-vovirus (B-19). CICLICA TRISIMPTOMATICA / m.: boala Marion. CONSERVELOR / m. osteomalacie. fie prin intermediul unei alte persoane. deci diaree cu steatoree. boala Bloodgood. In consecinta. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. echimoze. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. laringita si danoza (In tipul emfizematos). cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. CONTAGIOASA / m. tifosul exan- . difteria. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta.: boala complexelor imune (v. Sin. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. Sin. agitatie. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. kystique du foie / cystic d. a caror patogenie implica 224 B. CHISTICA A PLAMANULUI / m.: boala polichistica a ficatului. In prezent se utilizeaza ca sin. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. boala Herter. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. meningita cerebrospinala epidemica. infantilism intestinal. V. de regula transmisibila. reportable d. antraxul. acuitate mentala alterata. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. •B. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. •B. B si nedeterminate). megaleritem epidemic.. cu episoade confuzionale. B.: colagenoza (v. • B. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. La copil. hemoragii).: kwashiorkor (v. cyclique trisymptomatique / Milian d. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. " B. Sin. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. 18S5-1950. boala transmisibila (v. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. serului. Simptomatologia acestor b. Sin. botulismul. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. des enfants rouges / red boys d. holera. des conserves / bottled food d. iar ulterior se extinde pe torace si membre.). B. Clinic. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. CICLICA / m. c. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. COPIILOR ROSII / m. Sin. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. leptospirozele. asociata cu cianoza de efort. avec declaration obligatoire / notifiable d. este discutabil. [Frederic H. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. Grup de b. rahitism. Lewy (Lewey). cyclique / cyclic d. V. semne de 'parkinsonism. B. 'Polidtemie secundara.: boala Reclus. cefalee. B.: boala ciclica (v.: eritem infectios acut. B c. coeliaque / c(o)eliac d. soroche. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). cu care copilul se naste. CARENTIALA / m.).: boala Gee. chronic form of mountain d. iar de altii ca o forma de cancer. chronique d'altitude / altitude d. • B. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). •B. •B. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. of lung. COLULUI VEZICAL / m. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. • B. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare.: boala Monge (forma cronica). v. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. du col vesical / bladdsr neck obstruction.. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. • B. infantilism celi-ac. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. •B. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. carenta. malaria. substratui anato-mopatologic al b. febrele paratifoide A. Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal. • B. boala Thaysen. •B. de caisson / caisson d. kystique de la mamelle / cystic d. CRONICA DE ALTITUDINE / m. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. halu-cinatii. Etiologie incerta. *poliartrita reumatoida. *fenomenul Arthus. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare). tetanosul. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina.

: boala HarInup (v. HILULUI / m. Ex. FUNCTIONALA / m. • B. EMETIZANTA JAMAICANA / m. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. IATROGENICA / m. e.). du hile / middle lobe syndrome. Sin. ENDEMICA / m. Este o varietate de *osteocondrodisplazie.: mucoviscidoza (v. *Prevalenta continua a unei b. • B. iritabilitate. • B. b) b. glicogenosis. FAMILIALA / m. f. • B. endomyocardique / endomyocardial d. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. V.B. insom-nie.). DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic.: enzimopatie (v. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. e. fonctionnele / functional d. HEMOLITICA / m.: osteoartrita •B. V. • B. sub aceeasi forma. • B. genetica. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). enzymatique / enzymatic d. Sin. complicatiile postvaccinale. se opun *b. la nivelul unei populatii sau arii specifice. genetice sau genotipice. este o forma de *eritroblastoza fetala. imputabile unui act medical oarecare. care afecteaza. FOHNULUI / m.: sin-drom de lob mijiody (v. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). de trecerea anticorpilor matemi la fetus. idiopatice sau psihogene. e.: boala Takayasu • B. si glicogenoza. genotypique / genetic d. • B. cu distrugerea secundara a hematiilor.). • B. ESENTIALA / m. care este In relatie doar cu alimentatia. des griffes de chat / catscratch d. hepatomegalie.). hereditaire / hereditary d.). astenie. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. IATROGENICA • B. Orice b. prin aberatii cromozomiale. se deosebesc: a) b. V. Anemie hemo-litica a nou-nascutului.). Patologie transmisa genetic. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. B. 2) Rar: ansamblu de 225 . hemolytique / h(a)emolytic d. a n.: hipertensiune arteriala esentiala. hydatique / hydatic d. QMS). Sin. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m.: boala Bessel-Hagen. • B.. Sin. B. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic.: b. EREDITARA / m. pulseless d. din cauza unui agent infectios sau toxic. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. icter. boala ereditara. demyelinisante / demyelinating d. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. exostosante / exostosic d. constand In cefalee. degenerative des articulations / degenerative joint d. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. hiperlactacidemie si hiperuricemie. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. B) Lista b. GHEARELOR DE PISICA / m. des femmes sans pouls / young female arteritis. care se propaga In vai din zonele muntoase. B. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. •B. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. Sin. of newborn.: b. d. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. la nivelul unor populatii sau arii specifice. B. determinata. uneori. Sin. responsabil de aparitia b. • B. hepato-splenomegalie si. • B. DOBANDITA / m. • B. acquise / acquired d.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. • B. • B. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. GLICOGENICA / m. • B. Sin. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. essentielle / essential d. Se disting: 1) B. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. recesiv. Ex. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. V. de cauza necunos-cuta. Sin.). tipic: *scleroza multipla. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. de la originea vietii intrauterine. "B.: echinococoza (v. V. B. endemique / endemic d. EXOSTOZANTA / m. GENETICA / m. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. dominant. genopatii. HIDATICA / m. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. B. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. •fetopatii) fie dupa nastere. genotipica. Sin. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. V. GENOTIPICA / m. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. H. Termen generic pentru un grup de b. edeme generalizate la copil. " B. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. g6netique / genetic d. adevarate. Boala aparuta dupa fecundatie. ereditare sau genetice. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. ENDOMIOCARDICA / m. • B. Structura glicogenului hepatic este normala. boala von Gierke. • B. 2) B. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. transmisibile cu dedarare numerica. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. pot fi iatro-gene. • B. DEPOZITELOR DENSE / m. • B.: boala van Creveld. HIDRICA / m. EPIDEMICA / m. deci. poate prezen-ta caracter familial.. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. hipertrigliceridemie. Sin. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. adipozitate. •B. si endemie. Sin. familiale / familial d. Clinic. • B. h. hydrique / hydric d.-n. acetonemie cu cetonurie. du foehn / fohn d. In functie de modul de transmisie. care nu progreseaza In timp. V. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. ereditara cu transmitere autozomal dominanta. este strict localizat la nivel hepatic si renal. ENZIMATICA / m. e. ?i epi-demie. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. B. Sin. dar al carei caracter genetic nu este cert. • B. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. B. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. B. • B. boala ereditara. gonozomale (dominante sau recesive). hipercolesterolemie. des dep6ts denses / dense deposits d. HIPERENDEMICA / m. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. • B. iatrogenique / iatrogenic d. of the pancreas. aparuta la puber-tate. glicogenoza Cori tip I. DEMIELINIZANTA / m. b.: boala Minkowski-Chauffard (v. si boala idiopatica. glycogenique / glycogen-storage d. Sin. infectia HIV (indiferent de stadiu). FEMEILOR FARA PULS / m. 6pidemique / epidemic d. • B. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. vant uscat si cald. si incompati-bilitate fetomaterna. V. hiperend6mique / hyperendemic d. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista. Manifestare clasica de "meteoropatologie.

cu incidenta maxima vara. la un. sugerate involuntar de medic bolnavului. b. boala complexelor imune.). 2) asiatica.6ra. V. *pancitopenie. (witre care. hipersensibilitate). • B. • B. I. LANTURILOR GRELE GAMMA / m. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. • B. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. si conectivita. LANTURILOR USOARE / m. LEGIONARILOR / m. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. care nu este consecinta unei alte stari morbide. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. • B. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. 1. • B. Itai-ltai / Itai-ltai d. hipotensiune. *B. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. • B. anemie hemolitica. 226 B. B. Sin.). idiopathique / idiopathic d. g. miu. prin *autoimunitate. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. • B. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. Exista trei tipuri: *B. • B. crize de tetanie. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d.: Kala Azar. care este provocata de microorganisme patogene. ITAI-ITAI / m. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. LIZOZOMALA / m. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. s-au inregistrat ISO cazuri. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. ereditara cu transmitere genetica recesiva. infectieuse / infectious d. MEDICAMENTOASA •B. reactii de intoleranta. • B. des chaines legeres / light chain deposition d. si autoimunitate. LANTURILOR GRELE MIU / m. Denumire generica pentru orice b. • B. • B. tub digestiv. b. Orice b. g. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. " B. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b.: boala Franklin (v. I. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. IMUNITARA / m. LIGATURILOR / m. sau complica o afectiune deja existenta. 2) Prin extensie. IMUNODEFICITARA / m. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. hipoproteinemie si hipokaliemie. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. care poate fi transmis de catre caine. *complexelor imune).: boala Seligmann (v. lysosomiale / lysosomal storage d. Ca urmare. Implica: *daudicatie intermitenta.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie.: lupus eritematos diseminat (vJ. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. des legionnaires / legionnares' d. V. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. Stare septica grava a sugarului. Kala Azar / Kala Azar d. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. interstitielle / interstitial d. cianoza. tahicardie. congres organizat de American Legion. immunodeficitaire / immunological deficiency d. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. V. splenomegalie. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16.B. 29 nwrtale. de etiologie necunoscuta. maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele). Sin. edeme si paralizii intermi-tente. astenie marcata. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. Sin. Intalnita frecvent la copii presco-lari. KALA AZAR / m. *Exantem autolimitat. microcefalie. encefal. ca urmare a unui proces de *saponificare. V. efecte secundare. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. Sin. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. cu anemie grava si splenomegalie. •B. In formele grave: tulburari renale. •B. INFECTIOASA / m. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic.] B. •B. B. anemie. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. Denumire generica pentru b. MEDICAMENTOASA / m. • B. complex imun. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. • B. care se pot asocia cu tulburari neurologice. sau infantila. • B. lipophagique / lipophagic d. glande sativare). febra. INTERCURENTA / m. si boala contagioasa. Grup de *paraproteinemii. intercurrente / intercurrent d. [^{indusa kala azar = fe. immunitaire / immunologic d. limba. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. palatina. B. • B. hipotermie. determinate. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. LACUNARA / m. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. LIPOFAGICA / m. medicamenteuse / drug d. V. cu afectarea doar secundara a parenchimului. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. digestive si renale. neagra. corioretinita etc. des laxatifs / laxatives d. gingivala. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. sindrom imunoproliferativ. alfa. hipergamaglobulinemie). In continuare.. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. c^nd. IDIOPATICA / m. paloare. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. alteori existand o dereglare functionala (b. B.). • B. lacunaire / lacunary d. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale. boala transmisibila. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). • B. pareze musculare. INTERSTITIALA / m. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. B. g. V. " B. b. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. . poliadenopatie. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. LANTURILOR GRELE ALFA / m. care exista prin ea Insasi. paloare. de etiologie necunoscuta. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. deshidratare. gamma. • B. si boala esentiala. *B. purpura trombocitopenica. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. LANTURILOR GRELE / m. • B. de obicei kappa. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. determinand o simptomatologie polimorfa. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). nodulii limfatici ai splinei. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. MANA-PICIOR-GURA / m. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. • B. des ligatures / ligatures d. de chaines lourdes / heavy chain d. LAXATIVELOR / m. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. 1) B.

America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium.nwm. la aspectui firumat. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza). Ex. enzimopatii). mitrale / mitral d. moyamoya = cefos. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. membrane hialine. *b. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului.m fum de fyara" fi se re/era (a i. 'B. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m.). MOYAMOYA / m. homologue / graft versus host reaction. raspandita 7n America de Sud. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare. b) metabolismul nucleotidelor (ex. Sin. care au o consistenta carnoasa.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b.: guta).). provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. afectare hepatica variabila. si osteopoikilie. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor.). Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. •B. •B. Ansamblu de tulburari. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat. ' B. vag. vine. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. care actualmente desemneaza Indeosebi b. mineral. • B.: drepanocitoza) sau polialelica (ex.] B. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie. rezistenta spastica la miscarile pasive. paralizie progresiva bulbara. Sin. endocrine.. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. Leziunea poate fi monoalelica (ex.B. iar cauza b. atrofie olivopontocerebeloasa si *b. dobandite. . de moyamoya / moya-moya d. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). tie. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. A PATRA / quatrieme m.: p-talasemie). Sin. care cu-prinde *b. •B.: ganduri persistente). OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). *scleroder-mie. pe baza tulburarilor metabolice. determina anxietate marcata. • B. METABOLICA / m. • B. Machado-Joseph. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. hidric. Sin. MEMBRANELOR HIALINE / m. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei..). • B. infectii. Inflamatie pulmonara. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. Diagnosticul se face prin *angiografie. parapareza spastica. • B. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. MEDITERANEANA • B. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. V. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani.: moyamoya. tulburari biochimice ereditare. amintind de splina. dislipidoza). moleculaire / molecular d. OASELOR DE MARMURA / m. • B.APATRA • B. OBSESIV-COMPULSIVA / m. care afecteaza neuronii motori pe-riferici. monogenique / monogenic d. de la mouche noire / blackfly d. sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. • B.: In grefa de maduva osoasa). Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex. d) echilibrete addobazic. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial. B. Obsesii recurente (ex. d. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor. *glicogenoza. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. 3) De ori-gine alimentara. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. vitaminic etc. m. MONOGENICA / m. aceste b. La examenul histologic se constata. fosfocalcic. m. [Jap. 2) Prin anomalii endocrine. Sin.: diabet. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului.: boala Albers-Schonberg (v. Kennedy. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. des os de marbre / osteopetrosis. B. Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului.: rubeola scarlatiniforma (v. B. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. Termen generic pentru b. de nutritie si metabolism.: boala Bonieland. MITRALA / m. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. a membranes hyalines / hyaline membrane d. revizia a X-a QMS. 1 B. OPERATORIE / m. du neuron moteur / motor neuron d. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. ORGANICA / m.Cui de ocfii. metabolique / metabolic d. c) metabolismul lipidic (ex. ' B.: boala Cooley (v. In cadrul b.). operatoire / surgical shock. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. NEURONULUI MOTOR / m. sunt cuprinse In capitolul IV -B. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. MICRODRENOPANOCITARA / m. 2) Incorect: sindrom postoperator. B. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. • B. du noeud sinusal / sick sinus syndrome.: obezitate. organique / organic d.: boala Voorhoeve (v. Tay-Sachs a adultului. MOLECULARA / m. B. Termen foarte general prin care se desemneaza b. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. fara implicarea sistemului motor corticospinal. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. In plan clinic. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. / Filatov's d. adesea mortale. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. NODULUI SINUSAL / m. osmotic. B. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota.magimie. 1) Soc operator (v. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. ionic. la nivelul alveolelor. m. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. intr-o maniera stereotipa). 227 .e. Sin. MUSTEI NEGRE / m. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. •B. galactozemie congenitala).Tta. •B. • B. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. fasciculatii. OMOLOGA / m. anticorpilor si chiar o serie de b. •B. Denumire gene-rica pentru un grup de b.

la intervale regulate. ulceratii. concurente la determinismul patologic. *radiopatie. B. " B.). nefiind asodata cu o alta b. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease. si boala Skevas-Zerfus. V. Denumire discutabila care. dar poate conduce la o *b.: rinichi polichistic. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. stibiu).. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m.). B. p. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza). •B. •B. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. B. determinate de refluxul sucului gastric acid.: sistemul reticuloendotelial. secondaire / secondary d. a unui lichid seros. Se expri-ma prin reactie locala. • B. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. Sin. poly-kystique du foie / polycystic d. diseminate pe frunte. •B.: *diabetul zaharat. Sin. fara leziuni glandulare notabile. boala serului (v. de volum variabil. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. Sin. DE SISTEM / m. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. SISTEMICA • B. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. SECRETANTA / m. • B. manifestandu-se prin palpitatii. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. • B.: boala chistica a ma-melei (v. R. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d.). Abrev. un traumatism sau un alt eveniment.: boala urechiusei atriale. • B. • B. este consecinta b. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. ereditare la om. polygenique / polygenic d. De fapt. du semilunaire / semilunar d. g. p. des sclerotiques bleues / blue sclerae d.: sindrom Stein-Leventhal (v. POLICHISTICA A SANILOR / m. si policistina. SECUNDARA / m. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. V. PROFESIONALA / m. Sin. cauza b. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. B. Sin. SCLERELOR ALBASTRE / m. •B. V. POLICHISTICA RENALA / m. Apare la subiecti peste 50 de ani. febra si albuminurie. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. primaire / primary d. curbatura. s6rique / seric d. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m.: sindrom Kienbock (v. greata. of liver. B. care apare spon-tan. m. secretante / secreting d. cu artralgii. b. *benzolism).: boala chistica a plamanului (v. • B. • B. uneori sub forma de *erizipeloid. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin.: boala Reimann (v. fara patologie cardiaca. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. Sin. • B.: ADPKD. of lung. polykystique epidermique / polycystic d. *B. Sin. lactescent sau laptos. se poate compli-ca cu esofagita peptica. Sin.). stricturi locale sau 'sindrom Barrett. p. Termen prin care sunt desemnate doua b. lipotimie. SERULUI / m. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta.). m toate segmentele tubilor uriniferi. febra). Ex.). • B. POLICHISTICA EPIDERMICA / m. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi.). Sin. • B. bilate-rale. si nici cauzata de o alta maladie.: boala chistica a ficatului (v. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. SERICA / m. dispnee. si rezulta din aceasta.. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. poate fi un agent patogen. polykystique des reins / polycystic d. polykystique du poumon / polycystic d. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. ADPKD este una din cele mai frecvente b. • B. POLIGENICA / m. Abrev. uneori la nulipare. periodique / periodic d.. POLICHISTICA A FICATULUI / m. B. of epiderm. B. serique / serum d. •B. In zootehnie etc.: boala sistemica (v. POLICHISTICA OVARIANA / m. Afectiune ereditara. ritm nodal). 2) Sin. s. multisistemica. de systeme / system d.: *febra mediteraneana familiala. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. greata. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. du pecheur des eponges / spongediver's d. r. B. SISTEMICA / m. B. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. SEMILUNARULUI / m. denumita initial Thennopolyspora polyspora}.: PCOD. PERIODICA / m. sistemul limfoid. Sin. • B. *b. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. Sin. • B. PCOS. digestive) m special chisturi hepatice.. t®sutul conjunctiv). de origine genetica. care apare episodic. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m.). polykystique des seines / polycystic d. relativ frecventa. PESCUITORULUI DE BURETI / m. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. polichistica renala care se manifesta numai la copil. tuse. Ex. PRIMARA / m.). ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. •B. B.B. of kidney. la nivelul porilor mameloanelor. teoretic. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. Sin. du serum. systemique / systemic d. r.). • B. • B. du poumon de fer-mier / farmer's lung. of breast. se adopta pentru b. •B. de cheson) sau chimid. • B. renale a lesions minimales / minimal change kidney d. care urmeaza altei b. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. •perioade Luciani-Wenckebach. secundara. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. professionelle / occupational d. boala serica. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b.: boala Lobstein (v. B. PLAM&NILOR DE FERMIER / m. s. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. gat si torace. si policistina. Alteori. B. 1) B. • B. pot fi determinate de agenti fizici (ex. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. Lobstein's d. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism.PERIODICA • B. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. cu- 228 . Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee.

transmissible / communicable d. de surcharge / storage pool d.} Sin. oraf M IsCanda wide au.). Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. • B. *b. • B. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. •B. •B. A SASEA / sixieme m. •B. glycogenique / glycogen storage d.\ Insuficienta suprarenala cronica.). contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex. si SIDA. TROPICALA / m. Anton Biermer. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be. du sommeil / sleeping sickness. • B. Sin. 1) Entitate mor-bida bine definita. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. X. dupa Addison. 1816-1S90. care se manifests prin senzatia de rau general.si mediolobulara. Sin. sunt acceptate ca forme ale acestei b. 'DuBOn. URECHIUSEI ATRIALE / m. 18041S7S. "gonoree. asemanatoare. medic iriandez. Observata la adolescenti. / sixth d. de tip tifoid si leucopenie.rna.: glicogenoza (v. Loutim. melanoza dermica. [Akmeyri.: malaria tratata cu *chinina). dupa o incubatie B. Australia si India. debuteaza 229 . des tics / Gilles de la Tourette d. de I'email tachete / mottled enamel d. 2) intermediar. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. Pentru primele patru b. Wiliam Stokes. *lepra. • B.).: boala bronzata. ADDISON.. V. cu exitus la scurt timp dupa nastere. virus herpetic. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. Caracteristidle clinice includ coma. uneori. medic ingles. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. Sin.] Sin.. Sir William Withey Gull. 17931S60. •B. medic german. 'in stadii avansate. de etiologie necunoscuta. • B. TRANSMISIBILA SEXUAL / m. Sin. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile. • B. multiple. TROMBOEMBOLICA / m.. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. venereal d. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). Denumire generica pentru b. [Thomas Addison. ex. SMALTULUI PATAT / m. B. 2) pete albe si brune. a femeilor de varsta medie. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. • B. medic engiez. Sin. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. • B. B. Still a adultului). Lonitra. VACILOR NEBUNE / m. TRANSMISIBILA / m. *poliartrita cronica juvenila. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis. caracterizata prin *xan-tomatoza.).). de vaches folles / mad cows d. tripanosomiaza). TICURILOR / m. virusuri sau paraziti. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. SPECIFICA / m. hemoragii. *febra galbena. •B. Sin. Ex. B. ciroza biliara. eel mai sever. • B.: *boala Chagas. Sin. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). sensibilitate la frig. de stocare a glicogenului. V. •boala somnului. cu debut mai tardiv. provocate de *vjrusuri lente. con-vulsii. leucinoza. •B. 'schistosomiaza. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro.: boala Menkes. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. •B. [Thomas Addison. thronibo-embolique / thromboembolic d. si boala contagioasa. *oncocercoza. B. par stokage / storage d. printr-o persoana sau animal infectat. 'Du6Cin. Sin. Sin. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. AKUREYRI.). mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. disfunc-tii intestinale. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). medic engtez. printr-o gazda intermediara. DE SUPRAlNCARCARE / m. *b. curba febrila In platou. *polio-mielitei anterioare acute. sau indirect. TSUTSUGAMUSHI / m. virus hepatitic B. clinician vtandu. si boala Dutton. vasculare ('angeite alergice). *sancru moale. casexie bronzata.: boala ritmica auriculara (v. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. •B. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de .: tripanosomiaza africana (v.: *b. ADDISON-BIERMER. Se disting.). Sin. 1793-1860. icter cronic si. care au In comun. Boli cu nume proprii • B. Candida. 2) Sin. VENERICA / m. este obligatorie. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara.. *leishma-nioza.: hiperkeratoza (v. izo-leucina si va-lina). *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1).] B. "lipo-idoze. De ex. Ex. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). specifique / specific d. „ • B.). a unui agent vector sau a mediului extern neviu. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. tsutfiiigamushi = gandac periculos. Nicolas-Favre. astenie. Trichomonas. [Jap. 2) Sin. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. •B. B. B. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. de-clararea b.sirop de artar" al urinei si al corpului. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). [Robert Adams. ADDISON-GULL. exantem. •B. Londm. *malarie. *dermatomiozita. de I'oreillette / rhythmic auricular d. KUREYRI de 12-14 zile.} B. o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. Transmiterea se face direct. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. V. •B.: tezaurismoza (v.} B. (STD). Sin. CU VIRUS LENT / m. 1793-1860. hipotensiune. medic ingies.: boala Zahorsky (v. of liver. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. adesea. clinic. • B. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. [Thomas Addison. cutanate (*sderodermie. HIV etc. tifos tsutsugamushi.. cinci manifestari majore: anemie. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. a virus lent / slow virus d. •B. apoi (a Zurich.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile.: boala Biermer (v.B. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala.: boala transmisibila sexual (v. se caracterizeaza. 1827-1S92. venerienne / venereal d.: sindrom Gilles de la Tourette (v. *boala Behcet etc. *sindrom Sjogren). Actualmente. metabolica cu transmitere autozomal dominanta.). cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. 1791-1875.: *sifilis.: boala venerica. PRIN STOCARE / m. Sin. dispepsie. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d. ADAMS-STOKES. tropicale / tropical d. • B. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului.: boala de sistem. adenopatie satelita. SOMNULUI / m.: sindrom Adams-Stokes (v.). originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. animala sau vegetala.

care se manifesta sub forma unei infectii febrile. • • B.] Sin. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. si C. • B. surditate. n. A. mieloscleroza. dennatotog american.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. • B. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). 'Boston. evolueaza rapid spre dementa si moarte. Sin. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale.B. anemie importanta etc. osteo-petroza. [Julius Arnold.!. profesor de medidnil intema. glicogenoza).an.ian. Haas .). A. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei. cu deces pana la varsta de doi ani. dureri musculare. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. • B. fara afectarea substantei albe).ian. suede. 6acterw[og american si specialist m sa. nu este clarificata. [Heinrich Ernst AlbersSr. de tip probabil recesiv. ARMSTRONG. 'in care se asociaza caracteristicile *b. ARNOLD-CHIARI. baza militara. ANDREWS.] B. Qottingen si J-feideKey. ALEXANDER. agitatie psiho-motorie. .] Sin. • B. 'Philadelphia.ne. 18S619S8. • B. medic american contemporan. [George Clinton Andrews. [name] Alagille. Alexander. • B.tic. ALAGILLE. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. congenitala si ereditara. sindrom Andersen. Radiologic. difuza.: bacterida pustuloasa. [Francois Ami/cor Aron.). C. meningita limfocitara acuta benigna. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. neurolog american.: acrocefalosindactilie tip I (v.: atrofie musculara progresiva. 'Paris. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. ARAN-DUCHENNE.ne. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic. 'Washington. • B.] B. Progresiv. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. paralizii si. 9{ew yor^ 1901-1964. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. Louis Edovard Octave Crouzon.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. newoiog fi psihiatru ger-man. n. nevrita optica retrobulbara ereditara. 1874-1938.. 1907.. In Okiaftoma . sindrom Anderson. [Eugene Apert. probabil virala. amauroza congenitala Leber. ALZHEIMER. Apert cu semnele faciale ale *b. *amauroza.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. neurolog francos. [Fuller Albright.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe. 1907.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. caracterizata clinic prin "microcefalie. 1891. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata.] 1) B. Toionia). Theodor Leber. Sin.] Sin. 1835-1915. ge. •• • B.). neuroCog frances. ge. neuropatoiog engie. radiolog german. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. APERT. 1868-1940. Prognostic sumbru.honberg.. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. mialgii. Cea mai profunda alterare afec230 B.] Sin. [Dorothy Hansine Andersen. 19001969. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare. 1835-1915. ALSTREM-OLSEN. oftalmolog suedes contemporan. parestezii de Intindere variabila. osteosderoza generalizata. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare. • B. OIsen. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi.: boala . cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar. Sin. 2) V. afazie. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent. medic american. apraxie.nCita. familiala si ereditara. oftalmoiog gt. pediatru franca.] Denumire prin care..z contemporan.: boala Leber I. boala Leber II. prevalenta b. amigdalita.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex. [CAar7es John Armstrong. medic francez.: boala Alstrom-Leber (v. pTofesor (succesiv) la. Sin. Sin. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. 2) V. cat si Inainte de aceasta. hepatosplenomegalie. • B. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie. Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne). Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. osoasa rara.: glicogenoza de tip IV (v. 'Paris. dezorientare temporospatiala. agnozie. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului. • B. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala. aplazie retiniana. *mioclonii. 1900.: sindrom Alagille (v. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. sindrom Vogt.: boala von Willebrand (v. ALSTROM-LEBER. uneori. contemporan.). 1806-1875.: acrocefalosindactilie tip II. Anderson. ALBERS-SCHONBERG..: dementa presenila. ARDMORE. ANDERSEN. [Cnr/ Hem-y Alstrom. medic australian contemporan. la adult. [Bernard f. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice.te pufiiica. [If Benjamin Alexander. Sin. ceea ce antreneaza frac-turi repetate. • B. 'Paris. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. APERT-CROUZON. testele psihometrice (memorie ime-diata. 'sindrom meningian. [Ardmore.] B. In formele de debut. 1868-1940. caracterizata prin rinofaringita rebela. 'Hamfmrg.} 1) Sin.tic. 1865-1921. • B. 1S64-1915. Sin. [Julius Arnold. infectioasa. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica. ANDERSON". dementa Alzheimer. • B. Sin. • B.rm.).oase-lor de marmura". denumit A-p. [Alois Alzheimer. \A. meningita seroasa epidemica. exista o degenerescenta progresiva. discalculie. swOtz.: osteodistrofie ereditara Albright (v. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. m prezent. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. B. de asemenea. pediatru franc-ez. ereditara. V.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. infectii pelvine). ARNOLD.: coriomeningita limfocitara. scleroza Alzheimer. 2) Stewart W.. ALPERS. dar poate evolua si letal. adeno-patii. tulburari ale limbajului oral si scris.SW^-i undt a fast descrisa. Se vindeca adesea spontan. alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor. 1817-1861. americana. transmisa autozomal recesiv. patohg american. n. ALBRIGHT. Londra] 1) Sin. • B. si boala Pick. 'Paris. 'Satin. este manifesta clinic dementa accentuata. 0. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor.ALAGILLE prin febra. la care se adauga apraxia si agnozia. Sin. retentie vizuala. Etiopatogenia b. aceastd afectiune pentru prima data.] Afectiune rara.). osteoporoza familiala. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold). 18401917. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. cu tulburari mari de memorie. S-a con-statat. [Eugene Apert. acuta virala. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . Alpers. 9{ew yorki n. Rezervor de virus: soarecele de casa. B. 1925. 'Sans. n. care poate prezenta o infectie latenta. • B.. [Car? Henry Alstrom. Histologic. pediatru frames.

Vuna. medic austriac. Sin.} Sin. observata la nou-nascut. • B.: molluscum contagiosum (v. diaree. medic irCandez.). " B. " B. AZORE. Londra.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar.). Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta.ng[tz. • B. care poate aparea la copiii cu leucemie. BALFOUR.} Sin. [Base/.} Sin. Robert fames Graves.). 'Barcelona. medic francos. • B. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. " B. profesor ia 'Str(in. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor.). BANG.: lipodistrofie progre-siva (v. BASEDOW-GRAVES. [Guido Banti. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. de culoare verzuie.burg. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. fans. me-dic ame. 1865-1918.} Tumora maligna. BARLOW. [Karl Adolf von Basedow. medic ve. 1772-1840.). [Henry Martyn Bannister. Londra. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna. manifestata prin dementa. AYERZA. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida. [Sir George Ballingall. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica).). *diskeratoza foliculara .} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. newoioff ame.: anemie Banti. 'Edin6urg. [Augustin-J. 1780-1855.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. BAMLE. Sin. 1845-1945.: edem Quincke (v. m Ocwnvl Atlantic. [Aladar Aufeszky. sufuziuni subperiostale.ngit. • B. Sin. BAASTRUP.: ulcer de desert. [Christian Ingerslev Baastrup. 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. • B. 'Edin6urg. 1885-1950. [Azure.). [Frederick Eustace Batten. BALLINGALL. Landre Beauvais.} Dermatoza pigmentara buloasa.In disc". Sin. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie. Cft-Kcyo.: dermatita buloasa keratogena. BASEDOW.] B. fie cu *poliartrita reumatoida. BECHTEREW. 2) Sin. [G. 1790-1854. " B. febra.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. ARNSTEIN. istoric pentru maduromicoza (v. • B. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. BARBER.: sindrom Ayerza (v. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. scadere ponderala. medic spanioi. Sin. neuroiog engkz. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei.} B.: hidronefroza congenitala intermitenta. 1865-1918.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie.ARNSTEIN Chiari. osteo-patie hemoragica primitiva. Vaquez In care lipseste splenomegalia. si spondilartrita anchilozanta. 'M. 1886-1955.] Sin. me-dic ingte.} Sin. BARRAQUER-SIMONS. dermatoiog e-ngkz.} Sin. • B.: boala Rendu-Osler (v. boala Flajani. • B. aritmii. 1855-1928. • B. Londra. • B. [T'/tomos Bateman. • B.: clorom. 'Paris. ana. apoi ia St. • B.: bruceloza (v. [Pierre Jean Baptiste Bazy.: lipofusdnoza neuronala juvenila. • B.. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). 1877. psihiatru francos. neurolog mgltz. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer. [Benjamin Guy Babington. [John Hutton Balfour.te. tulburari psihice.} Varietate de *hidronefroza.: boala Moeller-Barlow. [Frederick Eustace Batten. • B. foliculara. 1797-1853. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede.z. dennatoiog dams contemporan.iv. Londra.] Sin. medic e. BANTI. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. care dispare In cateva luni.. Londra.). cu transmitere autozomal dominanta. medic engte. debutand la nivelul unui folicul pilos. V.: purpura senila Bateman. BATTEN-MAYOU. profesor ia l^azan. a celulelor anormale (mieloblaste.} Malformatie congenitala rara. sindrom Banti. • B.[ Sin. 1790-1854.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. [Hulusi Behcet. Arthur Simons. B. • B.). BAMBERGER. 'Petersburg.: boala Moschowitz. AUJESZKY. BEAUVIEUX. Forma a *b.: boala Machado-Joseph (v.: boala Basedow. Copenfiaga.). Sin. Londra. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. BANNISTER. cu eozinofilie sanguina. 1853-1934. In cazul sugarilo'' alaptati artificial.} Sin. purpura trombocitopenica trombotica. chirurg e. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata.Tinw dwiez. uneori familiala. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. • B. BASEL. 1822-1888.z. [/Intouie Laurent fesse Bayle. inside. 1876-1934. Copenftaga. [Abel Ayerza. Schiffrin. Uneori se complica cu gangrena. *eretism cardiac). [Sir Thomas Barlow.ng[e. 'Dublin.). 1S08-1884.: dermatoza Barber. medic ge. ojtaimolog e.} B. m Australia.). BAZY. Marmaduke Stephen Mayou.rseBurg. • B.z. boala Graves.} Sin.: boala Basedow-Graves (v).B. BEAUVAIS. medic maghiar. leziuni nervoase.: pseudorabie (v. [Heinrich van Bamberger. Sin.nta. cfiirurg franctz. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin. BARCOO. BAEHR-SCHIFFRIN. 1869-1933} Sin. BAYLE. • B.e.} Ulcer cutanat tropical.} 'I'Hiperkeratoza difuza. dennatoCog turc.rse. Leziunea apare In zonele descoperite. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. •B.} Sin. Sin. dureri epifizare cu alterarea osificarii. radioCog danez. neuroCog rus. •B.: osteoartroza interspinoasa. 1778-1821. nwGc germcol. medic argentinian.toinopatolog itaiian. Sin. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi. 'Sue. Sin. ^e.: paralizie generala progresiva (v. BATTEN. Sin. Sin. [George Baehr.an. BEHCET. anemie. ASBOE-HANSEN. 1799-1858.z. tulburari cardiovasculare (tahicardie. care poate aparea la menopauza.ri-can. care apar de obicei In al doilea an de viata.: boala Darier (v. " B.). termofobie. la f{6pitau^ de 'Paris. 1S61-1918. Este o varietate de reumatism degenerativ. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid. ai 'Marinei legate. • B. scorbut infantil.). Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut. cu lapte conservat. 1844-1920.. [Boreoo. 231 . • B. Asboe-Hansen. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare. [Karl Adolf van Basedow. pericardita constrictiva etc. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale. patoCog austriac. tremura-turi digitale fine. BABINGTON.nos Mres. medic gcrman. BATEMAN. 1852-1925. n.: boala SpielmeyerVogt (v. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. trans-piratii profuze. portugheze. astenie. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase. 1794-1866. BEHQET • B. [Bernhard Laurits Frederik Bang. 1SS1-1916. Sin. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe. •B. r&u. VTofesor la f(oTe. evolutie rapida spre exitus. • B. 1848-1932. 18571927.an contemporan. [Harold Wordworth Barber. medic si Botanist engCez. cu localizare mdeosebi la fata si la gat. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute.rm.: boala din Bornholm (v.

cu afectare moderata a starii generale. [Walter PaInam Blount. BIERMER. degenerescenta tapetoretiniana. medic american. 1831-1909. [Jean Berger. sin-drom Adamantiades. anemie pernicioasa.. 1844-1915. 1881-1955.. originar din '£raga. neurolog austriac. care nu ajung Insa la maturare. • B. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara. 1827-1892. idiotie amaurotica familiala. Jan Jansky.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana.} Sin. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth.). 1879-1953.: boala exostozanta (v..e. din cauza unui accident infectios grav. boala AddisonBiermer. pediatru american. Benjamin Sacks. 1902. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica. •B. Administrarea intravenoasa de vitamina B. BENSON.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala. pedi-atru american.] Sin. 'Boston. sinuzita. evolueaza In trei stadii (de disc. urmate de ulceratii. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita. degenerescenta tapetoretiniana. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. • B. • B.] Sin. • B. 9^e. 1852-1931. Oslo. care apare la orezile dupa o infectie (otita. 'Boston. 1837-1902. cfmwy german. [Anton Biermer. [Fritz Bessd-Hagen.: sporotricoza (v.). strict localizata. •B. degenerescenta tapetoretiniana centrala. • B. «B. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3. 1845-1917. ereditara cu transmitere dominanta.: dementa. oftaimotog iriandez. encefalopatie sau sindrom Binswanger. ptw/esor (succesiv) la Leipzig.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric. apoi la Zurich.: degenerescenta eredomaculara. sinchizis).w yorl^ n.. 9{e. BEURMANN-GOUGEROT. medic ame. Henri Eugene Gouge-rot. Bitot. BLACKFAN-DIAMOND. • B. Louis K. profesor la Zurich si 'Viw. BEHR. dermatolog francez. [CAor/es Lucien Beurmann. 18351920.} Sin. neurolog german. Semnul clinic ca-racteristic al b. chirurg american. Sin.).B.} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta. In general. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease. dermatolog france-s. . chirurg austriac. [Ernest Henri Besnier. n. • B. b. 1871-1940. iar prognosticul poate fi grav. • B. Sin. BITOT. Este o b. ortoped american. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. 1878-1920. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. V. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. 1874-1943. •B. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala. [Moritz Benedikt.ui yor^ 1872-1946. medic si serolog cek. 'Vwia.a.galbenus de ou pe farfurie".: lupus eritematos diseminat (v. si degenerescenta eredo-maculara. [Martin Bemhardt. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. " B. 1831-1909. degenerescenta tapetoretiniana.. sindrom Behcet. [Alfred Biel-schowsky.: sinchizis scintilant (v. BEST. 2) V. Se manifesta prin dementa. [K"ennetA DonieJ Blackfan. Saris.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. Etiologia este neelu-cidata. 'Dublin. XX. 'Paris.] Sin. 1781-1840. BERNHARDT. V. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani.rica. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante. 232 B. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. Sin. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore).: meralgie parestezica (v. 1852-1929.} *ldiotie amaurotica familiala. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. n. • B. Sin.a. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. Au fost raportate si cazuri familiale. mai tar-diva. fiind osmiofile. 1883-1948. sindrom Behr. 'Berlin. BIELSCHOWSKY-JANSKY. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns. medic ge. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale. mesangial IgA glomerulonephritis. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se. l^iena. • B. B. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion.: boala chistica a mamelei (v. [Lourent Theodore Biett. BENEDIKT.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult). BESSEL-HAGEN. In primele saptamani de viata. B. Sin. [Carl Behr. cu evolutie subacuta si recidivanta. precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga.rn. BILLROTH-WINIWARTER. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B.} Forma de *lupus eritematos. oftalmolog german. chirurg german. BIETT. Saris. dermatolog non'egian. Emanuel Libmaa. profesor la J{am£uy. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. [Christian Albert Theodor BUJroth. dtrmatolog austriac.rman. sfingolipidoza.. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene.ri. normocitara si aregenerativa. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A. evolueaza In pusee recidivante. sec. Sin.: anemie Biermer. chirurg german. • B. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor. virala sau imunologica.: lupus eritematos discoid sau subacut. • B. sindrom Billroth.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. dermatolog suedes. Afectiune manifestata la ambele sexe. • B. afte genitale si aparitia.).doc" a condilului intern. 1852-1912. 1829-1894. dermatolog francez. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza). [Joseph Colt Bloodgood. bolnavii decedand.).). Caesar Peter Moller Boeck. cu predominanta simptomelor cerebeloase. Sin. BJORUM. Insa prognosticul este re-zervat. Sin. neurolog german. stabuit (a 'Baltimore. [Otto Binswanger. [F. 1896. Best. JSrgen Nilsen Schaumann.} Sin.: trombangeita obliteranta (v. nefroiog francos. uveita antrenand cecitate.} Sin.). profesor la Zurich si l^ena. BLOUNT. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. medic jrancez. cu aspect al maculei de . Sin. 1851-1923.z. 'Polonia). 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. V. Stockholm. si policorie. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. oftalmolog german.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene.: tibia vara.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma.: sarcoidoza (v.: iridocicl'ita recidivanta. BLOODGOOD.. profesor la 'Saris. este hematuria macroscopica recidivanta. Felix van Winiwarter. Moritz Kohn Kaposi. 1856-1922. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. B. medic german.. [AtAur Henry Season. •B.} Sin. V. [Pierre A. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere.: sindrom Blackfan-Diamond. 2) V. dermatolog francos. Evolutia este letala In 3-4 ani. 'Viena. Sin. • B.: cefalhidrocel traumatic. profesor la fena. [Ernest Henri Besnier. Diamond.). de coloratie rosie sau galben clar. 'Berlin. 'Paris.. BLOUNT 1873-1921.: sindrom Benedikt (v. si degenerescenta eredo-maculara. 1829-1894. BINSWANGER.} Sin. 1867-1935. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. cu proeminenta In forma de . dermatolog franc. • B.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

RIBBING. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei. •B. n. probabil imunitara. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. Bucklers. ROKITANSKY-FRERICHS. chirwrg fi ginecolog german.} Forma de *distrofie corneana familiala. l^arsovia. 18091891. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel. Italian.sau bilateral.. medic poionez. ROSAI-DORFMAN. 1902. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). [Henri fules Louis Marie Rendu. n. Sir William Osier. Se transmite autozomal dominant. 1798-1866. medic german. •B. 1858-1934. Sin.] Sin. profesor ia Jena. Oslo.] Sin. cu forme multiple. REICHEL. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. apoi la 'SerCin.] Malformatie cardiaca congenitala. Sin. •B. 1810-1885. medic american. 1844-1902. RIEDEL.: boala Cardarelli.] Sin. ereditara. profesor de medi-cired (a Oxford. cHirurg german. [Henri Jules Louis Marie Rendu. clinician fi patotog Italian. he-moragii. profesor [a 'Paris.: boala Fairbank (v.] B.). de etiopatogenie neelucidata. RENDU-OSLER-WEBER. [Gottfried Ritter voa Rittershain. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969. XX.. sec. profesor ia 'Bonn.: boala HendersonJones (v. Frederick Parkes Weber. si suflu Roger. 1847-1914. llppsaia. boala Babington. Sin. tiroidita . REED-Hodgkin. febra mediteraneana familiala.lemnoasa". 1878. 'Bans. cu tendinta la confluenta si la ulceratii.} Sin. •B. REESE. [Dorothy MendenhaH Reed. Evolutia este lenta. nistagmus.).: oncocercoza (v. • B. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. 1907. n. • B.).ez. ori suferind de tuse prelungita. 'Baltimore. • B. aparitie brusca. •B. oftalmowg german. Enrico Greppi. [Paul Friedrich Reichel. RIVALTA. medic Canadian care a vractu. RENANDER.. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori. • B.). oftaimoiog american. 1795-1873. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii. sindrom Rendu-Osler-Weber. [Karl Freiherr von Rokitaasky. Londra. 1819-1885. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. cnirwy franc. RIGGS. B. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. Londra. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina. Fernanda Micheli.: hemocroma-toza primitiva (v. medic. anatomopatotog austriac. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. localizate Indeosebi nazal si bucal). b. folonia). n. mono. • B. • B.z. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare. medic igienist german. macrofagica. n. AngCia. medic Canadian care a practical m SWi fi w. medic francez. [Sigvald Refsum. • B.] Sin. 1863-1962. sec. 18781939. cu durata 1-2 zile. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). subglosita difteroida. profesor ia 'Berlin. care au in comun o evolutie de mai multi ani. oftalmolM) german. profesor ia ViIna. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate).] B. dentist american. • B. REICHMANN. • B. fara sechele si fara reactie la vreun tratament.: eredopatie ataxica poline-vritica.. apoi crurale si axilare. RIETTI-GREPPI-MICHELI. 1804-1878. regulate. ROMBERG.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v. 1890. Sin. angiomatoza hemoragica familiala. de etiologie incerta.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. ROBLES.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. medic german. [a 'Bologna m 1886. uneori simuland o apendicita acuta.: boala Fauchard-Bourdet (v. •B. Friedrich Theodor von Frerichs. medic franc. [Wilhelm Reis. 1849-1919. [Moritz.. 1849-1919.). transmisa autozomal recesiv. RENDU-OSLER.: boala Rendu-Osler • B.at in SUA si in Singlia.: tiroidita invaziv-sclerozanta.: actinomicoza (v. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. profesor de medicina ia Oxford. Sin. 1832-1919. REITER. hematoCog itaiian. RIGA. Evo-lutia b. [Hans Conrad fulius Reiter. • B. 'Kcat-^ar^Stadt. talasemie). Sin. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. 3) Crize febrile pseudopalustre. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. [Robert Grigg Reese. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. •patoiog itadan. REIS-BUCKLERS. • B.: talasemie minora (v. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). •B. transmisa dominant. Heinrich Romberg. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului. Afectiune rara. 'Paris.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. ra-dwtog swdez. REFSUM. profesor [a fraga. sindrom Osler-Rendu. n. RECLUS. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale. [Hobart Ansteth Reimann. asimptomatice. RITTER VON RITTERSHAIN.: boala chistica a mamelei (v. initial submaxilare. [Fabio Rivalta. Apartine grupului de "lipoidoze. medic jrancez. Thomas Hodgkin. Necroza osului *sesamoid al halucelui. XIX-XX\ Sin.RECLUS Appe]baum. 1897. nematoCog Italian. 1820-1883.] Sin. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. • B.).e. Solonia). [Antonio Riga.). degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. [Nikolaus Reichmann. septui membranes).] Sin.] Displazie vasculara ereditara. • B. aparand Indeosebi la barbati. [Rodolfo Robles.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. atrofie musculara. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. dermaloiog gu-atemaCtez. [Seved Ribbing. [John M. boala Goldstein.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. Riggs.: boala periodica. dispuse neregulat sau In inel). V.] Sin.).] 1) Sin. fans. a carui suprafata este adesea ulcerata. depuneri lipidice si exsudate retiniene. [Henri Louis Roger.: sindrom ParryRomberg (v. [/eon Jacques Paul flee/us. 1874-1964.). surditate. [Fernanda Rietti. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid.} Icter grav idiopatic. • B. 'BoCogna. neurolog fi internist german. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . 1844-1902. cu supraIncarcare In lipide neutre. M. • B. Apare consecutiv unei tulburari secretorii.). Sir William Osier.: comunicare interventriculara izolata.B. y^ew york^ 1866-1926. boala Rendu-Osler-Weber. 1863..: boala Hodgkin (v. n. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. • B.] Sin. medic noniegian. ROGER. ce afecteaza vascularizatia retiniana.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. medic eng[ez. Debut cu *metamorfopsii. prin pusee periodice. patoiog american. cu hipertrofie splenica moderata.} Sin. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. 1851-1918. 2) Crize abdomi-nale violente. telangiectazie hemoragica ereditara. fara semne inflamatorii. 1846-1916.] Sin.] Nodul fibromatos al fraului limbii. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. 18721937. medic engCez. hemocromatoza).

mwolog si psihi-atru austriac. aermatohg american. sindrom Roussy-Levy. hemoragica congenitala ereditara. •B. SALZMANN. juvenila. RUSTITZKY. Sin. Sakamoto.ac. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). S. degenerativa a coloanei vertebrale. grupati In inel. profesor la Cjottingen. frecvent fara hemartroza.). ROUSSY-LEVY.: distazie areflexica ereditara.). V. b. Apare. [Pou/ Ferdinand Schilder. se manifesta prin voma. profesor ia 'Eraladelyfua. B.. •B.: scle-roza cerebrala difuza.} Sin. Sin. SALVIOLI. rara.. Sin. clinic similara cu *hemofilia. diplegie.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. [K. SAUNDERS. chirurg ortopea danez. [Gaetano Riimmo. 1882-1927] Grup de b.: gangliozidoza GM.ROSENBACH form careia b. medic american contemporan.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). anatomopatoCog francos. A. Sandhoff. \M. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. SCHENCK. cu evolutie benigna.: oligofre-nie polidistrofica. sciatica etc. Evolueaza In pusee spre dementa. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. 2) B.e din 9^e. 1842-1920. Indeosebi cefalee. []ohann Nepomuk Rust. Vevey. XX] Gangliozidoza generalizata. •boala Schilder. " B. sec. scleroze inflamatorii difuze. 'encefalita concentrica Balo. profesor (a l^iena. poate surveni In mai multe forme (infantila. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. 1862-1954. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani).. derma-toza Schamberg. RUST. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu.: epifizita vertebrala de crestere. n. 1877-1960.na. cu sfarsit letal. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. apoi [a f\leapoCe. si In unele *encefalite. asemanatoare *b. Charles Foix. degenerativa a corneei.: glicogenoza tip IX (v. neuroiog german contemporan. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. de lunga durata. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. medic american contemporan] B. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. • B. Sanfilippo. medic japonez contemporan. 'Detroit. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. oftaimoCog american. mucopolizaharidoza tip III. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. • B. [li Curt Rosmlhal. medic Italian. Evolutia este rapida. 1886-1935. TaySachs. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. [Murroy Sanders. • B. sindrom Rosenthal. RUMMO.: sindrom Scheie (v. 'Bologna. 18S3-1917. gliomatoze difuze. Sin. " B. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. •B. cu transmitere autozomal dominanta. ROSENTHAL.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. specifica adultului. Se caracterizeaza prin diarei lichide.). Sin. probabil virala. 1874-1948. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. newoiog francez. austri. cu afectarea starii generale. Sin. SARPYENER. scleroza substantei albe cerebrale. SCHILDER.: pseudoholera infantila.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. In . aproape exclusiv. SCHIMKE • B.: catalepsia de trezire. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara).w yor^ 1886-1940. [A. glicogenoza). 1842-1923. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). [Maximilian Saizmann.: dermatoza pigmentara progresiva. 1870-1934. • B. cfl-irurg german. Sin. exsudat). la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. rara. Copenfiaga. 'Eolomaji 2} Robert L. Se produce la trezire. ca manifestare In unele psihoze. 'enurezis. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). SANFILIPPO. " B. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. ?i gangliozidoza..] B. • B.). neurolog francez. Sin.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. Sin. • B.: erizipeloid (v. Se manifesta prin simptomatologie locala. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. prin simptomatologie generala. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. [Benjamin Robinson Schenck.. Sin. l^iena. severitatea sa descrescand cu varsta.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. 252 B. Surpyener. SCHIMKE. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. cu transmitere autozomal recesiva. .: cardioptoza. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. leucodistrofii progresive. Sin. SCHAMBERG. chimrg german. [Holger Werfel Scheuermann. opacitati comeene si hepatomegalie. SANDERS. profesor ia 'v'ie. 'Eh'efia. debuteaza progresiv (prin cefalee. 6acterioCog american. Sin. • B. la barbati. 'Scrim. • B. 1775-1840. Mwolog si psihiatru. 1909-1990. apare ca reactie la o infectie latenta. prin deficit de hexozaminidaza (A si B). Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. • B. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si. Sin.: keratoconjunctivita epidemica. Indeosebi *schizofrenie. din categoria "leucoencefalitelor. B.] Sin. Abces periamigdalian. SCHEIE. [Harold Glendon Scheie. Sin. 1910. • B. Visa. *keratita. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice. In Japonia. •B. atrofii musculare.: sporotricoza (v. 9{ew yorl^ n. • B.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie. SANDHOFF.B. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva. iar clinic. SCHEUERMANN. ROSENBACH. posibil. Salvioli. Sin. peaiatru italian contemporan.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului.).} Sin. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. [fay Frank Scharnberff. Gabrielle Levy. picior varus. anomalii discrete ale scheletului. • B. pediatm american contemporan] B. profesor [a Gjraz. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. SAN BIAGIO. care afecteaza copiii si adolescentii. tulbur§ri psihice).] B. [Pou/ Ferdinand Schilder.: mielom multiplu (v. Sin. tip 2. cu transmitere autozomal recesiva. 6wcliimist german. cu puncte rosii la periferie. vertij. [Sylvester ]. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). profesor de patoiogie medicald la. gineco(og american. oftaimoCcig austriar. SCHILDER-FOIX. " B.boabe de orez". [G.: scleroza cerebrala difuza. cu transmitere dominanta. • B.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie. SAKAMOTO. apatie. [Gustove Roussy. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal).: hemofilie C (impropriu).: degenerare corneeana Saizmann. Rosenihal. tulburari vizuale).

SPENCER. • B. SCHULTZ. cu semne generate infectioase (febra ridicata. 'WurtzBurg. [Nils Silfverskjold. 1874-1945. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. profesor la Leipzig. fi frankfurt pe 'Main.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus.. • B. vegetante si necrotice. 'Boston. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. SCHNEIDER. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. Paget. cefalee etc.SMELMEYER-VOGT •B.: anasarca fetoplacentara (v. forma asociata de *talasemie. Uneori mialgii si artralgii. Sven Christian fohansson. XX. 1866-1930.: osteoporoza circumscrisa a craniului. neurolog fi psihiatru german. sec. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala.). probabil virala.).} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala. Qottborg. Emil Fcer.: anemie microcitara drepanocitara. V. hematii In forma de secera.).20 %.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului.: boala lanturilor grele alfa. newolog fi psihiatru austriac. SECRETAN. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos.: endocardita primitiva acuta. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. 1870-1957. [William Senhouse Kirkes. B. 2) Sin. medic austriac.} B. [Hans Schneider. n. 1889.na. XX. Barney Usher. In general. • B. 1864-1935. pediatru elvefian. SJOGREN. talasemia minima.} Sin.. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. Stocf^wim. • B. cu extensie lent progresiva. adesea In relatie cu *b. SHAVER. Vima. {Walter Spielmeyer. [Morris Simmonds. nistagmus. profesor la 3{eide[6erg. neuropatoCog engiez. [ttenri Secretan. Evolueaza spre exitus.: epifizita a calcaneului. apoi la Munch-in. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. 1855-1924.: leucodistrofie metacromatica. medic dvefian. SICHEL. Oslo. profesor la •Seriin. cu rigiditate a membrului atins. caracterizata prin prurit. dermatoiog Canadian. cilirurg suedes.} Sin.). [Hermann Schridde. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. dureri abdominale.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare.} Sin. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor. • B. SENHOUSE KIRKES. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %. oftalmolog suedes.). Stockholm. SEITELBERGER. • B. •B.: acrodinie infantila (v. SCHRIDDE. SIMMONDS.). ortoped sittdez. Walther Kruse. • B. SHIGA-KRUSE. 'Dortmund.: pemfigus eritematos (v. Sin. n. profesor [a Soiing&n. diaree. •B. • B. microdrepanodtoza. SINDING LARSEN-JOHANSSON. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. 1879-1935. medic german. B. newoiog si psihiatru german. [Franz Seitelherger. • B.). n. 1S7S-1964. neuroCog german.} Sin.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. Londra. SEVER. SCHULLER. •B. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. [Artur Schiiller. SPIELMEYER-VOGT. regresie mentala progresiva. adesea bilaterala. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. 'Paris. yialle. V. sau de perle. 1838-1887. [fohann Lukas Schonlein. 1856-1916. • B. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. 1858-1937. SCHONLEIN. • B. medic german. medic Italian contemporan. Joseph Godwin Greenfield. artralgii. Sin. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. cecitate. contemporan. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. l^onigsberg si Leipzig. profesor la yvdinchen.: boala Gruber (v. SELTER-SWIFT-FEER. n. chirurg german. 'Samfierg. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. dizenterie).} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. iar dupa o scurta perioada. 'Main. medic nowegian. 1802-1S68. Harry Swift.: boala Fairbank (v. In copilarie sau pana la varsta adulta. sec. SILFVERSKJOLD. n.} B. la varsta de 6 ani. 1793-1864. " B. 1880} Sin. Sin. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. [Werner Schuhz. SCHR6DER. genetica. 18S4-19SS. fmdic austraiian.: ptoza ato-nica lipomatoasa. Sin. [Paul Seller. [Victor Schmieden.: sindrom Marinescu-Sjogren (v..). •B. [Karl Ludwig Ernst Schroder. SCHMIEDEN.. foarte distructive si posibil embolizante. oftalmolog german. freiburg. cu simptome si semne meningiene. intema [a 'Berlin.] Sin. Bianco. medic Canadian. • B. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). SILVESTRONI-BIANCO.: distrofie neuroaxonala infantila (v.] Sin. ciwurg ortoped american. 1889-1958. neuropatoiog austriac. fiacteriotog german. [Cecil Gordon Shaver. 'pirozis si vomismente. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat.). IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala. " B. si boala lanturilor grele. vomismente.} Sin. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. dureri abdominale. epidemica. • B. Se manifests prin diminuarea 253 . [fames Warren Sever.).). profesor de med. greturi. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. 1899. dermatoCog american.} Edem dur si persistent. iar hemoglobina F . • B.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului.B. • B. medic german. n.-itroni. l^iena. Are doua faze: prima. anatomic patotogica (a ytamliwg. • B. [Ezio Silve. }Willibald Scholz. profesor [a frankfurt pe. Sin.} Sin. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta. SENEAR-USHER. ulterior. 1899} 1) Sin.: sindrom Sjogren (v. XIX. medic si Bacterwiog japonez.. la baieti Intre 8 si 14 ani. profesor la 'Sown. ginecolog german. SCHMIEDEN • B. [Kiyoshi Shiga.: dizenterie bacilara (v. Heinrich Vogt. balonare. convulsii. SELIGMANN. Sin. pediatru german. hematolog Italian contemporan. 1864-1955. caracterizata prin anorexie. a doua. 1878-1947. profesor'de. splenomegalie. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen.} Sin. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. apoi la Zilricli.: sindrom Simmonds (v. frisoane. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. B.: agranulocitoza •B. [fulius Sichel.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. SMITH-STRANG. ' B. profesionala a pescuitorilor de'bureti. [Francis Eugene Senear. sec. Sin. 1875. SCHOLZ-GREENFIELD. perfect delimitata. • B. 1875.ia. sezoniera (primavara si toamna). .: purpura Henoch-Schonlein (v. senzatie de arsura. ataxie). anatomopatohg german. Sin. Chicago. profesor la. SKEVAS-ZERFUS. : . ]. cu transmitere recesiva. supurare.). Viena. si boala pescuitorilor de bureti. n.

si idiotie amaurotica familiala. 1875-1927. 1853-1940. miotonie atrofica.). • B. atrofie osoasa Sudeck. dementa si casexie. LondTa. Gena b. cu astigmatism care se . boala femeilor fara puls. medic engiez.] 1) Sin. neuropatie periferica recurenta. y\[e. profesor [a Londra.: glicogenoza tip VII (v. B. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase). XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. de natura distrofica. B.aia. sindrom Martorell. 1875-1930.). Londra. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). TAKAHARA. Bernard Sachs. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. STOHMER. • B.] Sin. ereditara. cu transmitere autozomal recesiva. spondilartrita anchilozanta.z. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. 1885.} V. medic e-ngiez. Anatole Miirie Emil Chauffard. B. [John C. vizibila la examenul fun-dului de ochi. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI. n. [Sir George Frederic Still. hemiplegie tranzitorie etc. 1866-1938. pediatru engiez. 'Ky. TERRIEN • B. lft6S-1941. 1880-1931. neuroiog american. imdic american. oftaimotog german.: boala Pick-Herxheimer (v.] B. Sin.: acatalazie (v. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. SWIFT. medic enghz. intoleranta la glucoza).). profesor de medic-ina inte. STRIIMPELL-MARIE.: boala Still a adultului.] Sin. STILL. TAY-SACHS.: colestaza recurenta benigna (v. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara. SUMMERSKILL. ?i degenerescenta eredomaculara. tulburari ale SNC (apatie. evolutia fiind lenta. gangliozidoza GM. acrodinie). " B.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. 2) B. scadere a vederii pana la cecitate. medic danez. oftaimoiog francez. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). • B. Londra. STANTON.i6. boala Leriche. profesor la 9{ew york 1842-1908. [Michishige Takayasu. debuteaza In lunile a 4-a .] Degenerescenta progresiva a maculei lutea. mai rar.: boala Deleage. TAYLOR. osteoporoza algica posttraumatica.: degenerescenta maculara familiala juvenila.aga. Sin. [IVorren Toy. [AT/red Stuhmer.). regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. 254 B.} Sin. • B. B. XIX. • B. S. cifoza. TERRIEN. TANGIER. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll. profesor ia 'Paris. amiotrofie). splenomegalie Si infiltratie a corneei. STICKLER.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic). [Efnar Oliif Sarensen Sylvest. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. hipersomnie.. manifestari cardiace (aritmii. mucoasei farin-giene si rectale.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). 1966. arteritis brahiocefalica. m adolescenta.. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). • B. cu degenerescenta ce-rebrala si. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada.). TAKAYASU. care apare uneori posttraumatic. dennatotog si veneroCog gwman. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei. tulburari de comportament).: sindrom Sturoe-Weber (v. • B. n.). medic austratian.] Sin. apatie. decedat in. •B. cu transmitere autozomal recesiva.: acrodinie infantila (v. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. Frederick Parkes tyehcr. medic japonez. Clifford Richardson. tip 1.} Cea mai frecventa b. n.: poliartrita cronica juvenila (v. afectand femeia tanara. 1853-1925. B. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol.] Sin.ui yor^ 1895-1983. surditate neurosenzo-riala. neuropatoiog Canadian de. wide. STARGARDT.: melioidoza (v. [Shigeo Takahara. cu debut 'in tinerete.] *Ectazie marginala a corneei. sec. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic.an. medic engiez. |Morion Bafdur Sulzberger. glicogenoza). Mataro Takahashi. defecte de conducere). 1S6S-1941. SYLVEST. hipoa-cuzie. 1855-1932. Kraurosis penis (v.: algodistrofie posttraumatica.ope. J. [Hons Stemert. • B.). Sin. Sin. Stickler. medic francez. S.). • B.: sindrom Stickler. febra ridicata. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. newoiog francez. medici japonezi contemporani. V. In forma clasica. 18631962. • B. Ca urmare. • B. profesor ia Jrei6wg. a. STURGE-WEBER. [Sir Thomas Ambrose Stcinton. slabiciune. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. • B. oculare (orbire tranzitorie. Sin. 18431927. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. •B. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. deces In primii trei ani de viata.: boala Batten-Mayou. [G. • B.] B. SULZBERGER-GARBE. 1908. Forma grava. • B. medic japonez. atrofie retiniana). adesea nediagnosticata.: boala din Bornholm (v. Sin. SUDECK. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore.} Sin. origine potoneza. dermatoiog americ. 18721938. sfingolipidoza de tip infantil. 18501919. sfingolipidoza. bilaterala. profesor ia f{am6urg. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou.). Lumpur. vertebre aplatizate. afectarea mus-culara este minima. b. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza. constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. Sin. Copenfi. profesor ia 'Marburg. medic german. in Ungtia. [AJd'ro Tamura. cfmwg german.ntd IJoaia.). Sin.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. [Karl Bruno Stargardt. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. Moartea survine Inainte de 20 de ani. medic german.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva. V. fast desc.). consecutiv. [Adrien Felix Terrien. In care se asociaza durere si redoare articulara.: boala Norman-Wood. Se transmite dominant. tulburari de supt si deglutitie. William Garbe. malformatii articulare.] B. dennatoiog Canadian.atru engie. asociata cu dureri si impotenta functionala.] Sin. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. Pierre Marie. • B. TARUI. • B. profesor ia Varis.} Sin. [William Alien Sturge. TAMURA-TAKAHASHI. 1872-1940. Leipzig. medidnd intemd (a Saris. rara.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v. sec.} Sin. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). simetrica si progresiva. • B. 1858-1937. [Sir George Frederic Still. •B. ferzy OIszewskt. din cauza unei *mutatii dinamice. contemporan. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. Sin. V.md ia Leipzig. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa.).B. profesor (a Londra. Steele. debuteaza la varsta adulta sau. neuroiogi canadieni conte-mporani. STILL-CHAUFFARD. cu debut neonatal. {Harry Swift. Sin. Ea determina b. STEINERT.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie.: poliartrita cronica juvenila (v.] Sin. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. sindrom Sudeck-Leriche. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. • B. Evolutia este progresiva. profesor de. 'Toronto. pe. apoi ia 'Milnster. S.:. probabil printr-o anomalie a *hemului.

[H. •B. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. b. • B. asemanatoare b. de origine microbiana. 1855-1930} Sin.: nevralgie esentela de trige-men (v. neurodermita circumscrisa. medic gennan. Viena. medic gennafi.: progerie (v. 1834-1904} Sin. [Albert Terson. VAQUEZ. [William Hoime van Baren.n. Sin. Paiil Gerson Unna.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale. TILLAUX. este o torma complexa de *hidrosadenita. 1853-1912. • B. probabS. VAN CREVELD.} 1) Sin. suedes. a maxilarului inferior. febra. Van Creveld. 2) Sin. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la.: eczema seboreica (v. THIEMANN. B. Copenhaga. 2) V. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. pediatru olandtz. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. • B. Sin. cfiimrg german. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene. dematolog francez. terapeutica [a 'Paris. VOLTOLINI. medicaia. pot '. 'Srestau fin present 'Wroclaw. B. profesor dt cG-nica. profesor de policiinica. VON BUHL 1893-1946. si calcinoza.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. • B. medic la.).: sindrom Unverricht (v.. Qroningen. 18981959. Soionia).membrana celulelor musculare. neuropsihiatru. • B.). [S. Sin.). • B. [Heinrich Unverricht.: lichen simpler chronicus. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. [a 'Praga.: polycythemia rubra vera. de etiologie incerta. "' •B. Zurich. [M. •B. 255 . Fairbank. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala. UEHLINGER. ' • B.} Hiperostoza corticala generalizata. B. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. pruriginoase. UNVERRICHT. VALENTIN. • B. Mucoasa anorectala ramane indemna. • B. prolapsul irisului si.^atoare In dimensiuni. eritremie. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. V. 1801-1867. pedlatru francez. VERNEUIL. para-(izie faciala si surditate de perceptie. keratodermie). si sindrom Tietze. UNVERRICHT-LUNDBORG. •B. Transmisa dominant. y{e. anatomist fi chirwg franctz. 'Paris. VARIOT. THOMSON. cSwurg francez.: boala celiaca (v. n. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. XIX XX. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. 1894} Sin.e intracraniene. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. VERSE. medic francez.: boala chistica a mamelei (v.).prin tegumente eritematoase. [Francis Steven Peter Van Buchem.: condrila costala. Londra. [Ludwig van Buhl. • B. poate determina atrofie optica.: panider-moperiostoza (v. [Thorvald Einar Hess Thaysen. TIETZE. [Erwin Uehlinger. [Gns(on Variot.} Sin. patoCog german. V. implica.fi unice sau multiple. prin.: boala glicogenica (v. •B. Prin compresie nervoasa. 1864-1927. la Jena. [Mattew Sydney Thomson. VAN BUREN. XX.. •B. • B. sec. THAYSEN. 'Eolonia].} Sin. [Alexander Tieize. 1888-1949} Sin. care determina prognosticul rezer-vat al b.). 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii . o disfunctie a canalelor de dor din . VAN NECK-ODELBERG. boala Osler-Vaquez.). VIDAL. B. otorinotaringoCog austriac. [a Jena.. chimrg ge-rman. •B.). prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). • B. Uppsala. posibil. V. n. oftaimo[og francez. sindrom Unverricht. Viena. delir. TROUSSEAU.). V.).w yor^ 1S19-1SS3.. 1860-1936} B.. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert.: calcinoza intervertebrala. 18671935. si boala Arnstein. URBACH-WIETHE. Sin. mers schiopatat. THEVENARD. febra si afectarea starii ge-nerale. 'Dor-pat. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. " "B. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant). [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. THOST-UNNA. •n. dennatolog german.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. [Hemrich Unverricht. Hermann Bernbard Lundborg. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. otorinoiaringo[og german. medic danez. cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. neuroiog fmnctz. varietate de acrodisplazie (v.). nespecifica.i profesor (a ^{am6urg. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. •• Hmsterdam.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. cnimrg ameri-can. [EricA Urhach. Sin.: sindrom Rothmund-Thomson (v. Thiemann.).). [Asmus Julius Thomas Thomson.] Sin. THOMSEN. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene. [Armand Trousseau. •B. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. edeme. cu localizari diverse. dermatolog engkz. •B.: bsteocondrita ischiopubiana. profesor de poiicimica medicaia. 1850-1929. Camillo Wiethe. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina. 'Jvlunchen. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului. din categoria displaziiJor spondiloepifizare. Axel Odelberg. prin hipertrofie a musculaturii.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene.: eritem nodos (v. 1850-1929} Sin. dermato[og si aiergoiog austriac. profesor [a 'H'amBurg. apoi la 'Dorpat. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. apoi la. •B. medic oiandez contemporan. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi). V. 1868-1943} Sin. . sta6iG. UNNA. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. profesor la 'Paris.: miotonie congenitala. 1894} Sin.). poliglobulie primitiva. anatomovatoiog dvepian. " B. profesor de patologie e^temd. medii si a labirintului. Patogenia b.] Sin. dermatolog gemia.. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. ruptura unor anevrism. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati. de etiologie necunoscuta.B. Sin. 18531912.: proteinoza lipidica (v. Este o. si boala Fairbank. medic. 1883-1936. VAN BUCHEM. cu tulburari generale. %B. Leziunile apar In post-adolescenta. [Louis Henri Vaqaez.t apoi in SUA/Shuaddpliia. n. [Andre Thevenard. • B. Van Neck. 1899} Sin. 'Boris. medic Belgian. danez. [Pou/ /u7es TiUaux. ^6pitaw(_ de 'Paris. ' sec. 1897. claviculei. •B. medic [a flopitau^ de 'Paris. TERSON. d^r care prezinta caracter familial. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw. VON BUHL. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. inconstant. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil. perforatia comeei. la 'Boris. [Pou/ Gerson Unna.). n. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. ca si. 1815-1896.: boala Peyronie (v.: acropatie ulceromutilanta (v. [Thost.

oftaCmohg german. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. la ambele sexe. ca si un deficit de x factor von Willebrand. [Constantin Freiherr von San Serff Economo. profesor (succesiv) la. degenerative rara. 1879-1927. [a Leipzig in 1887. apoi la.: paramiotonie congenitala (v.] B. profesor la. 1857-1919} Sin. 1863-1962. Predispune la *dezlipire de retina. 3) Sin. fara alterarea starii generale. amiotrofie).VONECONOMO •B. Evolueaza In pusee. newolog fi psidiatru austriac. 'Wurtz6urg si Strasbourg.. oftaimolog danez contemporan. 1844-1919. n. Biologia este incerta. hipercalciurie.: paniculita nodu-lara nesupurativa. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. [Nicolas Voorhoeve. [Frederick Parkes Weber.: boala von Willebrand (v. apoi practician la 'Wiesbaden. Stockholm. medic american.] 1) Sin.t. radwiog ola.WESTPHAL •B.. asociate cu febra. VON WINCKEL. [Edgar Otto Conrad von Gierke. neuroiog german. •B. intema. profesor [a l^pstoci^ apoi la.). • B. de cauza necunoscuta. anatomovatolog german.). frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian.: coxa plana (v.] Forma de splenomegalie la copil. boala Graefe.} Sin. 1837-1911. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. [Eugen von Hippel.nd. insuficienta renala. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni. de tumorete eritematoase si dureroase. Christian. 'Halle fi Cfottingen. •B. 'Pniiaddpnia. medic german. Rudolf Jiirgens. cu localizare la nivelul nasului. cu agra-vare progresiva si posibil deces. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri.: purpura trombocitopenica idiopatica. n. Jonkers. nervoase etc. medic suedes. ofta[mo(og ola. 1829-1914. WAGNER. asociata altor maladii autoimune. sw.).). [Erik Adolf von Willebrand. V. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. profesor ia Lausanne. Johann Hoffmann. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. medic engtez.: enteropatie exsudativa (v. cu transmitere autozomal dominanta. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa. 'Konigsberg. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . VON GIERKE. Lund.: neurofibromatoza (v. prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. 1877-1945. • B. 'Berlin. cu evolutie de 4-6 saptamani. Henry A. boala von Willebrand-Jurgens. 18761931. HematoCog gemwn. fracturi spontane.} Sin.} Anomalie constitutionala a hemostazei. finlandez.: purpura hiperglobulinemica.). 'HeCsingfors. • B.: boala oaselor patate. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii. 2) fan Gosta Waldenstrom. tendinte hemoragice.: leptospiroza icterohemoragica (v. apoi [a Zurich. WALDENSTROM. 1870-1949.sau cvadriplegie motorie flasca.). [Karl Friedrich Otto Westphal. newolog austriac.). Sin.nde. [Petrus Johannes Waardenburg.ioiog si cfiirurg ola.. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune. formarea de membrane epiretiniene avasculare. disfunctie hepatopancreatica. chirwg ortoped suedez. [Paul Gottlieb Werlhof. profesor [a l^iena. 1848-1916} Sin. [Guido Werdnig. [1).: boala glicogenica (v. n. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. profesor [a J^eidel6erg.} Sin. • B. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. neuroCog german. 1889-1973. 1898-1961. newolog ameri-can. Stockholm. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar. fiz. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. Sin. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. VON GRAEFE.: eritromelalgie (v.] Sin. VOORHOEVE. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon. Londra.] B. c) inconstant. WEIR MITCHELL. caracterizata prin lichefierea corpului vitros. apoi [a 'Berlin. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari. 1699-1767. prezenta de com-plexe imune. •B.: icter infectios al nou-nascutului (v. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel.: degenerescenta hialoidoretiniana. 1876-1951.). pediatru.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete.} V. 1840-1917.: macroglobulinemie Waldenstrom (v.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului. profesor ia Amsterdam. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis.z. profesor [a Q6te6org. 256 B. VON HIPPEL-LINDAU. si sindrom Willebrand. [Willem Vrolik. iridociclita. 'Heidelberg. tulburari digestive. H. • B.). 1883-1910. ia y-ladflberg si 'Dorpat. V. WESTPHAL. 1801-1863. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. anatomopatolog. • B. J^anovra.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut.: encefalita letargica von Economo (v. [Silas Weir Mitchell. • B. [Friedrich Daniel von Recklinghausen. osteo-distrofie fibroasa generalizata. anatomopatoiog german.).hw. • B. distrofie hialoidoretiniana.). dezvoltate din tesutui celular subcutanat. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. leziuni pulmonare nodulare. medic german. VON ECONOMO. dupa infectii virale.B. profesor ia ^[eisingfors.. • B. profesor [a l^arisrune. profesor la Qroningen si Amsterdam. osteoza paratiroidiana. [Erik Adolf von Willebrand. Ttdmstad. Sin.: boala Durante (v.dez. medic. VROLIK. 3) Johann Hemiing Waldenstrom.: boala Alexander. n. [Hans von Meyenburg. WALLGREN.] Sin. posibil. anatoInist. • B. 1867-1939.. a urechilor. ginecoCog german. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere). • B. •B. fara tendinta de vindecare. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. Sin. WEBER-CHRISTIAN. Sin. 1892-1958. •B. 1833-1890.: policon-drita atrofianta cronica. boala Lindau. G. • B. WERDNIG-HOFFMANN. patoiog suedez.). profesor [a Cjreifswaid. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie. 1906-1994.). 2) Sin. si osteopoikilie. caracterizate prin trei simptome: para. Este. 1870-1949.. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa.ndf. medic finiandez. hemofilie vasculara. oftaimoiog elvetian. Arvid Wilhelm Lindau. •B. WERLHOF. [Arvid Johan Wallgren.e.Zi 1886-1979. Sin. probabil. [Adolf Well. • B. uneori. Se manifests prin crize periodice de paralizie. 'Jvtunc. WALDMAN. VON EULENBURG. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. newoiog german. Se constata alungirea timpului de sangerare. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. V. WAARDENBURG-JONKERS. cu transmitere autozomal dominanta. Sin.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v. Sin. profesor de medicina. VON WILLEBRAND.z.: amiotrofie spinala infantila (v. • B. VON RECKLINGHAUSEN.] Sin. • B. [Albert von Euleaburg. VON WILLEBRAND-JURGENS..} Sin.: osteita fibrochistica. pseudohemofilie A. [Hans Wagner. VON MEYENBURG. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. Sin. 'Sasd. sindrom Weber-Christian. *cataracta si *scotom jn Centura". WEIL.

ma.] Sin. care afecteaza muschii centurii scapulare.] Sin. inanitie si calci-ficari suprarenale. se manifests! prin adenopatii periferice. 1896. B. medic fi fiz. se vindeca prin antibioterapie.] Masa de alimente. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. prin atrofie renala. •B. ZAHORSKY. NA: arcus pedis longitudinalis. 1871. Sin. de la alimentum = ailment. s. [Fronz Zimmerlin.] *Balanita cronica circumscrisa.gw. magfi. BOMBA. Sin. anemie. n.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie. Jena. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. Wolman. 'Burma. BONTDE AMPUTATE •B. 1913. }Cjr.} Forma frusta de miopatie. [Ferdinand Wuhrmann.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. [Bruce Kenneth Wiseman. n. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus. scadere progresiva In greutate.u. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. Zurich.. Sin. neurotog suedez. cfiimrg al annatei 6ritanice la. Saint Louis.: degenerescenta hepatolenticulara (v. Portiunea distala a unei extremitati amputate. pa-ralizie periodica familiala. bombus = (lazait. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. n. [Sorfio. BOMBEZINA. steatoree. paralizie spinala intermitenta. WUHRMANN. pi. it.: melioidoza (v. Co(um6us/0h. de asemenea. profe-sor [a 'Edinburgh.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. uneori confluente. roseola infantum.] Forma de *psoriazis generalizat. produce contractia veziculei biliare. • B. bolt = fiolta. are evolutie benigna. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile. n. posterior. • B. [Cor.). [Georg Theodor Ziehen. WHIPPLE. [Sarfia. [Hoyt George Whipple.: calota craniana (v. [Alfred Whitmore. m. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. •B. o bacterie.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. de cobalt) si *cesiul 137.: balanita cu plasmocite.: xantomatoza familiala primitiva. histologic cu infiltratie plasmocitara. [M. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. bolos = huigdre. n. Ar juca. palatum = ccrul gurii. reactie peri-toneala. patoiog american. semne de hemoragie interna sau de *soc. Sin. Lisa Welander. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. newopatoCog israelian. medic american. Utrecfit. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. 1876-1946. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. croata bolta. 1862-1950. s.: lipodistrofie intestinala. lubfiw. n. debutand la membrele inferioare. din (at. • B. [at. NA: calvaria. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice. se manifesta prin hepatosplenome-galie. accidental sau prin pro257 . 1898. dermatoCog oCandez.: boala a sasea exantem subit. f. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. 18581932. american. • B. neuro(og german. / bombesin. [Wetherbee.d.a medicaia. Hermann Oppenheim. Sin. W. 1902. 1914. ascita chiloasa.} Sin. [Sdr6a. [Ital. WOLMAN. mwolog fi psifiiatru german. WHITMORE.. hipotensiune arteriala. n. • B. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. eruptiva de origine virala. In biopsii intestinale provenind de la pacienti.: neutropenie splenica primitiva.w. 1714-1766.] Sin. dureri articulare si musculare. 'Rochester. medic engtez. planta = talpa. caracterizata prin splenomegalie importanta. Kugelberg. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. NA: palatum osseum. profesor de cluut.. •B. medic civilian. apoi la 'Milncfien. 1910-1961. calvariae.: amiotrofie Zimmerlin. Evolutia este grava. si lamele orizontale ale oaselor palatine. endocrino(og american contemporan. [Gimnor Wohlfart. magfi.} Hiperplazie suprarenala congenitala.] Maladie rara.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei. pediafru american. Indeosebi glucide.: pspriazis pustulos generalizat. Sin. / bomb. Tropheryma whippelii. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. E. Sin. neurotog german..: palat dur. maximala la baza metatarsienelor. bomba. gr. •B. WETHERBEE. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. Evolutia este In pusee. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. [Johannes Jacobus Zoon. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. [John Zahorsky. 1909. / stump.] B. / bom be. dystonia musculo-rum deformans. 1874.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. profesor la. moior.io(og section. ulterior si In alte regiuni ale corpului. anterior. la. profesor [a l/iena. bolt = doha. german.). s. 'Basel. croata ho/to.. BONT DE AMPUTATIE / moignon. n.B. croata bo/to. • B. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. [Lawson Wilkias. f. B. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. alimentarius = alimentar. Sin.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. [Leo flitter von Zumbusch. apare In copilarie si are caracter familial. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. 1906. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. WILSON. prin diaree grasoasa.] Forma de 'cardiomiopatie. Sin. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. este mai frecventa la adultui tanar. 600(0. kranion. initial pe trunchi. (at. WILKINS. Charles Austin Doan. continua sau remitenta. ZIEHEN-OPPENHEIM. iar In evolutie.: mioplegie familiala. W. ZOON.WETHERBEE sau tulburari psihice. Londra. 1878-1976. 'Halle si 'SerCin. • B. n. rara. febra. p. f. medic etvefian.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. WUNDERLICH. •B. medic. bolt = Clolta. s. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. profesor (succesiv) la. • B. anemie cu leucopenie.). Mortala spontan. 1858-1919. WHYTT.: disbazie lordotica progresiva. [at. secundar unei leziuni renale. Clinic b. b.] B. se continua posterior cu •valul palatin. dermatoCog austriac. WISEMAN-DOAN. B. masticata si impregnata cu saliva. cranium = craniu. Recent (1992) a fost izolata. [Robert Whytt. m SWI. Reinhold August Wunderlich.} B. f. ZUMBUSCH. profesor [a 'BerCin. •B. s. 1815-1877. tumefactie lombara. ZIMMERLIN. 1878-1936. (at. / bombesine. newolog suedes. Sin. B. ai trunchiului si ai membrelor superioare. magfi.. zgomot. hematurie discreta cu azo-temie. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. distensie abdominala. • B. amiotrofie).

Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. de obicei pe suprafata unui os: a) b. Haemophilus pertussis. iar unele hepato-nefrotoxice.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice.z. BORISM. spirochetoze recurente. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. V. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee.: leziune de frontiera (v. BOTRIOCEFAL. situatie sociala). V. b. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. Var. pi. s. B. 'volvulus sau *hernie strangulata. s. mykes. bowel noise. de. \Cjr.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. f. f.rwiog francez. din pe. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. m.: ghiorait (pop. [Amedee Barrel. s. perborat. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept. [Qr.teri. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. fraudulos. dt o iovitura. f. Strasbourg. pentru borborigm (v. apm umflaturd •produsa. add boric pentru conservare. In stare adulta este parazit intestinal al omului. 1870-1961. / botulisme. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. frecventa la animate. s. BOTRIOMICOM. B. ajungand la o lungime de 2-8 metri.te. n. n. BOR. perije = perie. BORBORIGM. parapertusis si B. 2) Personalitate b. m.murmur. borboygmi. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul. din [im6a franciCor stafii[if. A fost initial considerat de natura infectioasa. Centrul 'triunghiului lui Einthoven. BOSA. utilizat. 2) Eminenta rotunda. 1S67-1936. f. Saris.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi.tvrwiog franc. Infestarea. / bothriocephale. / boron. -ism.82.i m Cjaiia bord = margine. [Ar. bolrys = dorchine de strugure. / bore.a vasului.: bacil BordetGengou.: borborism. / borism. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat.. Saris. BOTULISM. Ex. separafie. n. reprezinta o aspira- . s. imobili. anaerob si patogen. s. botrys = cwrchine de.). prezenta unui lizereu gingival. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). mdeosebi In timpul digestiei. BORDERLINE. -ism. de-formari ale osului frontal. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. In general. kephale = cap. swelling.} Toxiinfectie alimentara acuta.). BOTRIOCEFALOZA. f. / botryomycome. s. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf.} Element semimetalic.dog fi. f. f. boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). frontale. myketos = duperca. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. membrele superioare si inferioare. B. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. borax etc. sub forma unui granulom pediculat micodermoid. nedemonstrata Insa. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet. \'E. se resoarbe rapid dupa nastere. / bothriocephalus. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. Se manifesta prin tulburari digestive. albuminurie. In timp ce formele impure sunt foarte reactive. s. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. de granita. s.] Angl. b) b. bothrion = gropita. recurrent fever. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. s. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). c. BOTRIOMICOZA. m. Diphyllobothrium latum. Termenul este m continua extensie. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice. leziuni cutanate. sau *stare limita. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. s. agenti patogeni cu tropism respirator. pre. endemice sau epidemice. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. / botulism. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. s. ozo. Var. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. agent al *boreliozeior. s. s. / botryomycose. Strasbourg.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric.). 6iK. Sin.ngi. Susele virulente sunt Incapsulate. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. s.).rsa. parietale. dar si la unele organe.} Tumora mica benigna pediculata. bronchi-septica. In lanturi scurte.BOR cedee chirurgicale. f. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid. serolog delgian. s. Sin. / borborygmus. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta. myketos = ciuperca. borborygmos . se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor. / bothriocephaliasis. si acid boric. pi. numar atomic 5 si greutate atomica 10. m. borderline = iinit. ordinul "Cestode. m. urechilor si pielii paroase a capului. B. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. vertij.e. B. BORELIOZE. din timba francilor stabili^i w. / bosse. in 1919. ElementuI In stare pura este inert..} Specie de 'teen/a. house.na bourak. Rara la om. \fr. spirillum fever. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. / relapsing fever. fiac. si cefalhematom. m. aerobi. In rahitism si sifilis congenital. se apropie de aceasta conditie ideala. / borrelioses. n. s. s.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa.: Bothriocephalus latus. BOVARISM.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. s. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. de frontiera Intre normal si patologic. \fr. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. n. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. / pyogenic granuloma. dord. m. 1867-1936. kephale =• cap. dm persona bourak. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. [Cfr. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. \Gjr.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. In general. / botryomyco-sis. cu sensul de stare limita sau intermediara. n. bawraq = d Insufi. Uneori. cu simbolul B. botryomycoma. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. strugure. bawraq = eC msufi. s. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode. -ozo. Sin. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie. sl.] Boli infectioase. incluzand trei specii: B.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de li