X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

rana usoara laba ga?tii.s. f. moliciune. f. f. Tntampinat. Tncuiere. s. jag v. 2) boala medicament .GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura.n. Tntepenire de Tncheietura Intremare. Tnnecaciune. m. n. dispnee. jagareala pirozis v. jolne. emfizem pulmonar deglutitie laringe. s. s.s. intoarcere.n. emfizem. Tntampinatura. s. . f. f. n. Tnnodare de mate Tntalnitura. f. si f. junghiTn piept junghietura. jolna. jagareala v. s. jupuiala. vb. rana usoara 1) nevralgie toracica. Tncuiei la ud Tncuietura. Tnnaduseala. s. s. IL' pirozis v. f. pi. lamoste. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. s. julitura. s. s. jagareala v. f. adj. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. emfizem. s. (a)jugula. f. astm. s. s. n. jagareala. jeragai. Tncruci?at. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. jagarie. f. jeguiala. vb. langoare. jupuitura. s. s. diaree 1) slabiciune. s. s. s. (a) Tnnadusi. leac. s. jagareala v. jig. f. vb. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. jighireala. junghi. s. n. f. f. (a) Tntepa. s. 1. parte a gatului unde se afla laringele astm. s. s. transpiratie a transpira astm. f. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala.. f. s. jigaraie. f. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. jagareala v. s. s. f. f. f. Tntunchinatura.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. s. f. f.s. 2) pneumonie. f. f. s. f. f. f. s. s. f. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. Tnghititoare. jiguiala. s. Tntruiele. s. f.

2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. marina din fire marul lui Adam maruntaie. s. mate. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. s. f. n. n. s. pi. s. (a) linchi. m. s. limbrici. n. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . pi. s. malahie. f. n. f. .m. le?in. f. 2) varice. 3) colici intestinale. malcavita . f. marcavita. n. de oboseala etc. s. s. m. cuiva (de foame. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). matrun. s. lovirea de Rusalii lovitura. f. lepadatura. s. vb. s. s. f. matka. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). pi. s. f. f. malced. s. 2) tifos exantematic apendice xifoid. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. f. s. f. (a)'lihni. lingurica. f. le$. lungoare. pi. n. s.s. s. crampe 1) apoplexie. lisai. lelitele. s. lihneala. s. s. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. margaritarel. f. s. lelita. s. legatura. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . s. s. f. s. f. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. s. s. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. f. s. lighean. lingurea. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. leprica. s. lipitura. s. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. iv lipemanie. vb. n. s. manca. pesta pesta 1) diaree. lingoare.. s. f. f. n. m. malic. s. pi. matca. adj. lumea ochilor lumina ochiului lumina. f. mai. n. magareata. mai ales la copii intestine ficat masturbatie. f.

moleseala. nabu?ala. f. mancarime. f. matu?ile. f. f. dispnee v. s. s. s. adj. naduseala astm. s. s. pi. astm bronsic sau cardiac. f. transpiratie abundenta. f. najit. s. s. miasma. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. f. miata. f. s. moleti. 2) dureri reumatice. nadu?eala. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. s. s. f. n. s. melcii ochilor mestecare. s. naduf. molipsitor. s. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. s. pi. f. s. s. mance-1 coca meditina. n. miligoci. s. m. s. s. modaica. mancarime la inima mancatura. 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. s. s. s. morb. minegoci. miligoi. f.s. nagluga. s. m. m. f. emfizem pulmonar a transpira astm. emfizem pulmonar. moalele capului moartea calului mocaneala. s. n. emfizem pulmonar. m. s. misulie. epidemic. dispnee 1) guturai. 7) dureri de dinti . s. f.naduf sudoare. 4) nevralgie de trigemen. molima. s. f.. s. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. s. s. mont. moiste. carie dentara insomnie fosfene natima. naduh. vb. 2] (la gat) marul lui Adam. (a) molai. f. m. mistuire grea misei. s. pi. 5) cefalee. s. s. 2) otita medie. matrice. 6) catar nazal. mitra. vb. n. f. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). f. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. f. n. f. s. 3) gingivita. s. miata. f. . malcavita. f. pi. f. 3) varice. motroaca. momita. mirosul gurii mistuire. (a) nadusi. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. f. pi. f. s. f. f. . modald. nabadaie.

adj. omulet. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. adj. osteneala. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. (a. n. nasilnic. 2) durere de cap. s. ' . adj. f. s.. sau f. s. nauceala. s. n. oparituri. f. . pirozis . negel. . s. f. omusor. m. nazarire. f. s. oftica Tn gat ofticos.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. s. s. neputinta. opaceala. (a se) orbaiti. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. nebuneala. s. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. nebunie. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. f. opareala. stupoare 1) arsura de gradul I .) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . vb. f. 3) glaucom. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. s. s. m. f. oprirea udului orbalt. . oligurie 1) erizipe!. s. ojig. s.III (cu apa fierbinte). obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. s. ologeala. ogarjit. s. f. vb. f. adj. f. s. pi. nasilnicie. orbaltit.s. f. s. . s. oftica. s. s. s. P•I halucinatie (auditiva. a creste 1) tuberculoza. nisip. nebunie alienatie mentala insomnie .s. neputincios. fara putere. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. nasalie. . nerodire. m. (a. nascatoare. neliniste. adj. f. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. vizuala) suport de lemn. n. obranteala. adj. a se) oligui. s. s. f. neg. f. s. fara putere ' . vb. s. veruca. picioare. s. f. obrinteala. orbul gainilor osfica. f. s. s. olog. anemic slab. brutalitate. brutal violenta. navarlie. nedormire. f.) bolnav de orbalt (v. f. m. 2) vagin violent. ca o targa. orbire. urechi. 4) trahom. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. s. f. f. f. vizuala) v. f. m. 2) slab. Tncapatanare confuzie psihica. f.f. a-si) scranti mana. piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. la copii eritem fesier : retentie urinara. s.

:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. s. f. pi. f&ra putere.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. s. s. f. s. n. s. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. pierzanie. s. s. s. f. f.•. piroteala. f. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. pecingine rea (a se) pedepsi. paducele. f. f. s. pi. part.:•:. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa.•. pedepsie. n.. f. 2) care s-a oprit din crestere. s. pi. s. palitura. m. s. s. pantecaraie abdomen 1) diaree. s. m. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi. n. pareala. m. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. pecingine. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula .•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. pantecaraie. furie. pantecaraie cu sange pantecarie. f. pierdere. f. perit. parleala. ousor..:::•••. pi. refl. s. f.. pantece. pistrui. s. din dezvoltare 1) somnolenta. m. partuica. f. pipernicit. f. f. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. 3) keratite diverse 1) entropion. adj. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. m.. 2) leucom. n. s. n. . 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. paduchi. perdea pe ochi peri rai perioada. ousorul genunchiului '?.•'. s. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. par. panticaraie. s. par la deget pantecare. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. s. pi. s. s.•:'::•. panglica. f.• ••. f. f. s. s. vb. f. 2) tricofitie. n.• pandalie. s. s. pierdere ro?ie pierit.. s. ••• •". sindrom dispeptic. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v.:^':. pietricele. pantecaraie v. s. s.:'. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara .

n. pritituri. s.'' rac. post. s. s. puturos. calvitie fisura leucoree 1) boala care. adj. f. f. n. f. s. s. pogana. pleasma. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. f. pi. s. ^ peritoneu • T peritonita v. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul.s. 3) astm pelagra 1217 . f. afte bucale fisura v. s. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. pusche. pohoiele. s. plescavita stomatita alopecie. prapor. prapor aprins prapur. pretit.s. prisnita. n. rana tranjilor 1) cancer. putoare. f. f. s. pi. s. 2) uratenie fizica. f. potasca. s. 3) epilepsie v. f. plesuvie. s.s. s. plescaita. pocitura de ele podagra. s. f. f. dupa credintele populare. s. f. pleznitura. potca. f. pi. pumn. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. s. si f. f. s. s. plesnita. furunculoza 1) trismus. s. s. f. s. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. s. adj. f. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. plecate. s. s. puchina.f. f. n. s. f. ptesnitura. 2) erizipel. m. plamadita. desfigurat 1) congestie cerebrala. pocitura cu diformitati fizice. s. 2) vrajba. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. odorat 1) miros fetid. plecare. s. plesne. s. purcica. pocitura. punoaie. adj.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. f. ponds. plansori. pi. plascare. pi. plesnita. s. odrasia. poala alba poceala. n. s. ar fi provocata de duhuri rele. pripit. 2) lene? i . n. pojarel. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. adj. R copil. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. f. planta. s. s. f.f. poceala din iele podt. f. m. s. 3) epilepsie v. s. diform. m. cearta . s. s. m. f. f. 2) paralizie faciala. plamanie. f. s.. f. pojar. aplecare v. m. plescavita. f.

f. . s. s. s. rumegare. eroziuni cutanate v. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. rapor. f. manifestata prin agalactie indigestie. s. uneori si adultii afectiune dermica. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. raie. rapanos.s. vb. f. rapan. ruja. ront. s. s. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. f. pi. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. s. ranula. s. f. f. adj. s. s. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. f. ro?ata. cainii si porcii. dispepsie v. rapciuga. Tn relatie. adj. s. f. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. f. rahisul) a fi foarte nervos . 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. f. rohii. adj. f. n. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. n. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. m. rosaturi. s. s. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. rasuflatoare. f. sagetatura. n. f. rasuri. s. s. rasuflare. rapciuga. f. regula. m.s. f. s. s. s. m.).s. sif. ratutit. pi. f. metroragie 1) stomac. s. f. s. (a) scapara. reuma.s. rai. ragaiala.m. n. s. s. f. pi. rasturnarea ranzei rasug. scalambait. f. impetigo. n. s. s.. f. f. f. durere epilepsie epilepsie menstruatie. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. rofii. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. m. m. pi. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. rast. cu febra 1) inflamatie a splinei. romantism. s. s. rasfug contractii false la nastere boala. 2) nevralgie. s. rau. rasfug. adj. 2) murdar morva 1) antrax. de obicei. n. ruptoare. rapanas. s. m. sapunel. s. rarunchi. raceala. sangele sorocului scafarlie. sau f. pi. s. f.. eczema. raceala la rarunchi raguseala. s. pe cap si pe fata. s.n.

sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. spata. m. s. f. f. schiros. serpengea. n. saliva. s m. f. apatie v. s. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. f. pi. soroc. impetigo. sfrente. scrofula. f. adj. sfrentie. f.. slabanogie. s. s. s. s. n. s. pi. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. scabie. a chinui pe cineva (fig. s. s. f. f. adj. slutenie. m. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. gonoree blenoragie. f. sfarseala a Tndurera. (a) scuipa sange scuipat. sperietura care sufera de sperietura (v.f. scare sec socote. n. sighiuala. f. s. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. n. adj. f. f. vb. sperietura. f. speietura. s. 2) dermatoza. s. s. s. f. f. s. scrintire. spurcat. s.) mucegai sifilis v. f.. s. n. . s. expectoratie blenoragie. f. adj. f. f. pi. gonoree leucoree. s. sclintire. scurt de vedere (a)seca. s. adj. s. s. sfoiag. speriat. spaima. s. • (a) sfasia. adj. somnisor. pi. sfarsenie. s. scarna. s. scrantitura. scurgere. sculament. tricofitie. scarba. slabiciune. smintit. s. f. mai ales la copii. schilavie. . spoitui. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. s. s. scranteala. sfrijit. spanchiu. slabie. f. s. sclintitura scopire. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. s. sfreant. scapula v. vb. f. f. s. s. adj. s. f. sleire nervoasa sleit. pi. . f. adj. si f. hidrosadenita miop durere. s. s. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. scrofuri. f. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). schimonosit. antrax 1219 .) tulburari psihice. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. n. smochinit. scovarlii. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. s. n. n. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. dezechilibru mental.

surpare. sasiu anus coloana vertebrala. m. s. pi. rahis luarea mainilor si fetei. strudnita. s. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. stropseala. s. m. s. scorbut diastema incisivilor centrali v. m. s. f. s. s. strudenita. tuse seaca. f. surdumasi. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. strop?ala v. striga. suiduit. sira spinarii soimanit. suguiuc. n. s. 9tirb. sugel.f. f. s. s. s. s. m. stropsitura. n. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. adj. s. pi. m. sorod. 4) scrofuloza. stomac stricat strans. spanchiu. strungareata. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. s. (a) sontacai. s. pi. m. vb. s. strigoniu. sui. sulgiu. n. sarlah. soparlaita. s. sezut. f. subtioara. m. suflare. s. 1220 sifilis m faza tertiara v. s. sugiu 1) dispnee. f. s. stransi. adj. adj. m. s. m. n. stat. stropsala. n. s. n. suspin.sancan scarlatina v. s. sufleti. s. adj. S urticarie. soricioaica. surdumaci. f. sasiu. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. sugui. 3) colici intestinale hernie v. 5) sifilis. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. herpes. sugiu. soanta. s. pi. n. surpare surditate astm sancan. sulac. adj. pi. n. s. f. sughit. s. 3) cancer. f. 2) astm. sugiu v. s.f. surpatura. stomatita. f. s. s. s. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . m. n. f. s. strop$ala v. sterp.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. strelici. s. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. s. strudnita gingivita. sucitura. s. f. f. n. adj. sont. m. s. f. f. stransoare. f. adj. studenita. s. a merge cu dificultate angina difterica. surzenie. f. sancar. s.s. s. 2) insolatie. f.

trantitura. n. adj. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. zanatec emfizem pulmonar. n. s. tiuga. pi. tragan. tigva febra tifoida craniu uman v. triper. adj. f. tigva v. troahna. inclusiv sub aspect psihic v. s. turbare. f. s. n. tidva. s. s. s. tragar. s. dispnee beat(usor) talan. f. s. s. taiere Tmprejur taietura. coriza ticnit. f. s. m. trup. s. f. m. s. f. s. s.s. teaca. m. s. traji. m. treapad blenoragie. taietura circumcizie plaga taiata. adj. tigva. troana. tuse. f. s. f. s. f. f. gonoree catar. f. s. guturai. f. s. s. s. s. s. apatie adenita antrax. tranji. reumatism articular acut os temporal. teafar. vb.f. junghi cancer hebetudine . tampeala. trecere. trahoma clavus diaree. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. tifos. . m. troahna penis confuzie psihica. s. tampla. s. s. trepadare. n. tuse magareasca T1 antrax v. s. tampinatura. f. tast. tremurid. s. tulburare. s. suiu. f. s. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. f. n. tivga. f. f. taetura. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. f. s. tata catelei eschila v. f. treapad. viroza respiratorie. n. n. s. teasta hidrosadenita T221 .f. sui. tarpie. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). s. tatarca. f. f. s. toropeala.f. s. sumenit. s. gripa v. f. ticva. pi. treapad cu sange trecatura. astm. tigva v. (a) trage. 1 viroza respiratorie.

f. vatamatura.f. maruntaie. s. s. dizenterie 1222 . a se rani 1) hernie. s. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. s. s. n. s. 2) la pi. n. ulcior. s. n. s. 3) dureri reumatismale teasta. f. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. udma. vanturile cele rele vedere. v. n. s. s. umflatura. f. calota craniana test. adenita chalazion. umblet. vine. flegmon meteorism abdominal orgelet. f. s. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. udrea. venin la inima viermusori. s. usturime.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. burta. n. hidrosadenita. s. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. vintre. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. 1) pneumonie. n. f. gamba jiv u ^ ud. s. adj. vb. n. s. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. adj. mamela' teapa.. f. pantec. f. 3) miros 'intepator varsat. 3) diaree sanguinolenta. m. f. vant rau vant sec vanturi. f uima. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. umflarea pantecelui urcior. teasta tinere de minte memorie tintit. s. congestie cerebrala v. urdinare. f. f. s. vedere scurta venin. pi. 2) colica abdominala. s. s. n. f. s.s. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. urinare. furuncul. JV urina adenita. f. s. s. vanatare. s. care este alienat mintal turloi. n. n. vanataie paralizie. vifor. s. n. pi. s. orgelet mers nodul. 2) pleurezie. f. f. s. s. vanataie. pi. tumora. arsura. 2) urzicatura. viscere.

1222 .

zbanchiu. f. f. . zburator. n. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. s. f. s. f. zabaluta. s. f. z . nepasare a fi bolnav v. s. adj. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. s.f. zacuta de varsat zaiezeala. f. a slabi slab. vb. zapreala.s. zabala. s. mole?eala oligurie. pi. f. s. anurie confuzie psihica. f. f. f. s. s. s. ' zapaceala. zgrabernita. zbant. zacaseala. zargenie. stupoare v. s. plaga contuza 1) plaga cu crusta. zaiezitura. 2) boala de ochi. s. ticneala. n. zaiezitura a zacea. f. vrajmasa. vb. pi. zgaiba. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. (a)zacea. s. zacu?. f. adj. seaca 1223 . n. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. f. s. s. zgaiba duice zganca. zgrabunte. n. s. s. zgarciul urechii zgarietura. zacere. f. s. (a) zaiezi.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. zgau. zargheala. zla. 2) inertie. s. f.f. isterie rana. adj. zargheala nebunie. s. s. fara vlaga astenie. zaiezit. s. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. zdrobitura. zacare. f. s. f. f. zgarci. m. s.

In prezent se apreciaza ca denumirea de a. nici a sensibilitatii. splina. uneori inoperante. f. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. deoarece . articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii. bolnavilor cu *ascita veche. / abdomen. cu *astazia.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic.colectie puru-lenia Bra semne acute. 4) A. se. complicand o *septicemie. limfatic . Diviziunile topografice vechi. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Hipocrate susjine. [Lot. prin crestele ili-ace. s.priv. cald .i)} Regiune inferioara a trunchiului.). hernie strangulata. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. duct. 10) A. -e. epigastrul si hipocondrul stang. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. f. clasice.regiunea inghinala dreapta. alveolar. In etajul abdominal inferior . adj. perforatia. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si. Brodie. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic. abscessus. rece de origine tuberculoasa. -inis: posifiil tie.partea inferioara a custii toracice. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat. 9) A. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. delimiteaza cavitatea peritoneala. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. s. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. situat Intr-o alveola dentara. cedere = a. care trece prin arcurile costale. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. / abscessed.provocat de un traumatism. 3) A. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. ABAZIE. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica.: abdomen acut (v. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice.de origine hemato-gena. Sin.bazinul osos. [Lat. / abasia. si de doua linii verticale. ABCES. [Qr.t de. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. abdomen. a . s. 6) A. NA: abdomen. fara modificarea fortei musculare.^parintele medicine^. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. Cele mai evidente a. ABCEDAT. broastei. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior . In general.rahisul.. tQinul fi omen. adj. parietala ?i viscerala. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. Aspect particular al a. V. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja. dar niciodata periculoase. s. a. steni . creierului.a. / abscess. *Peritoneul abdominal. considerat . In etajul abdominal mijtociu .). duce. consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. trece.). Se asociaza. se.al carui conti-nut.: abdomen chirurgical. si durere abdominala. inferior . Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. principiul fundamental al observatiei rationale. dupa *cultura.care com-plica o infectie a glandei mamare. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly.t de. tromboza a arterei mezenterice superioare. ab = inde. eel rnai mare medic al antichitatii. Ex. ulcer peptic perforat. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. [Lot. ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. Tubul digestiv abdominal. / abcede. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Sin. ab = de. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. cu cele doua foite. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. apendicita acuta.. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Aspect particular al a. [Lot. considerand ca bolile au cauze specifice. lateral drept si stang. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. Inrosire-congestie. n.parta.: tumora a. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. / abasie. s. la abdere = a ascunde. n. de ia ah = mde.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga.pSrta. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^.. cedere = a trece.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. si inferioara. / abces.. ABDOMEN. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. basis = mers. s. dimpotriva. durere. a. superior . formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . a. care devine asemanator ca forma cu a. Stare patologica de regula cu debut brusc. m.. Sin.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala.hipocondrul drept. adj. se. obstructia. a. Cauze: coiecistita acuta. pentru prima oara. conservate In limbajul clinic. 5) A. boala Brodie. 11) A. 8) A. adj. cu punct de plecare osteoarti-cular. nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. -minis = pre-vestire. / abarticulaire. m. ruptura splenica etc. / abdomen. 2) A. proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara. / abarticular. (pentru ca. ia. pe-rmitea prezicerea viitorulu. respectiv. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). rece . artrifluent -a.situate la nivelul cere-belului si. septicemic . Invelit de peritoneui visceral. considera ctl eJ(!ime. cerebelos si cerebral . Hr. mamar .flancul drept (regiunea lombara drepta). v. 7) A. traumatic .: deviatie standard (v.. ABARTICULAR. stomac.nui visce-relor animald'or sacrificate. a. ocupa cea mai mare parte a a. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. a carui parte centrala este excavata.

[^r. anomalie. / aberration. ia skopein = o Video. ah = wdepdrtat de. f. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte. ahltictfitio. f. atarna peste sim-fiza pubiana si.. ABLATIE. al XVII-lea). cu simptomatologie redusa a unei boli. s. absentia = al}se. / abreaction. [QT. abate..tur structurile histologice.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. Ex. Indeosebi In holera. / abiotrophie. asociata uneori cu ticuri. ABRAZIUNE. purta. s. / absence. ahlutio. f. n priv. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. A.parare. s. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare. / abrachiocephalie. f.: factor a. f. a . de ia oh = indepdrtat de. / abdominoscopie s. de la agere = a actiona. / abreaction.die.. \Lat. inversiune). tetraploidie. ABRAH10CEFALIE. uneori. exista si In prezent. luctis = [apte. -onis. f. a e\amina. f.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. dur.i bios = vi. ABDOM1NOCENTEZA.. -onis = mfarcare. ABIOGENEZA. s.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. adj. f. ab = wdepartat de. [^r. [Cjr. uhhitio. / abortif.i indepartare. de. f: / ablutomania. adj. f. f. Ex. m. or. / ablactation. In loc sa proemine. Orice anomalie cromozomiala. prolos =" primut. abortient. / aberration.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare.rtat de. aber-ratio.priv. [Lat.ducere ft ducere = a duce.tatio. s. brachiwn. f. [Lat. *acantocitoza. / abduction.vala. f. gr. genesis = producere. 3) in general. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. [Qr. f. oriri = a se nafte. cand pierderea constientei reprezinta . / abdominocentesis. / abiotique. de la occludere = a mctiide. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. s. s. s. \Lat. f. de la uh .: sindrom Bassen-Kornzweig..\ Suspendarea brutala. \V. f. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex. retinei din *retinita pigmentara. [Lat. lipos "== grasime. f. s. / abiogenesis. fosfati de calciu. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. translocatie echilibrata. ABDUCTIE. / abetalipoprotein(a)emia. a se. adj. ABIOTROFIE.: anomalie cromozomiala. s. reaction.. Sin.} V. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. [Lot. kentesis = wtepaturd. adj.] 1) Care nu este dezvoltat complet. Deformarea a. f. s. a . / abocclusion. -ive. gr.n^d. a mimicii si obnubilarea constientei. -atos = sdnge. onis == radire. grup sanguin. s. s. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica. poate fi congenitala sau dobandita.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent.: paracenteza abdominala. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. dar adepti ai a.\ Punctie abdominala. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. c. s.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. / abiotrophy.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. gr. s. A. adj. si paracenteza. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. gr. Ex. -onos ' = drat.af.riw. / abrachia. adj. si laparoscopie. f. *Intarcare. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. s. / ablutomanie.. n. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic. ABLEFAR1E. [Lat.] (Muschi) care serveste la *abductie. [Lat. fie structurala. s. -onis . efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. din iat. bios = maW trophe = hranili nutrifie. f. -e. [Lat. / abrasion. brakhion. -ive.. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. uzura unei struc-turi prin frecare. de. silicati etc. In general. [']/. en-are = a devia} Abatere. f. / ablepharie.clusio. / abrasif. / abocclusion. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. radere = a rdz. f. deletie.. kephcile = cap. / absence. abduc-tm.nulw abdomen. -onis.. s. median. s.: a. Sin. se disting: a. / abdominoscopy. la cib = wdepdrtat de.pa. brakhion. iat. catharsis. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. adica a *lactatiei. V. skopia = e^aminwe. fr.. f. adj. s. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. / ablation. [Lat. ABLUTOMANIE. Sin. / abrachiocephalia. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). Este urmata de 'amnezie lacunara. lar. gesturi involuntare.. / abductor. ABLACTAT1E.ui). a. bios = viatd. complete sau partiala. s. ah = de ia. a .. / abetalipoproteinemie. / abrasive. / abiogenese. gr. ABSENTA. ABOCLUZIE. ABIOTIC. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. f. ABDUCTOR. / abrasion.priv. la ah = inde. s.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. deviere de la normal. s. / abducteur. cu modificare cantitativa (aneuzomie. s. f.lio.a. iat.priv.[ 1) Despre o substanta dura.. *colica saturnina si in stari de *emadere. ABRAHIE. de la liic. a -priv.priv.. s. ia uhradere = a rade (ah . de. abra-sio. 'monosomie. *poliploidie. s. doua iiterd a aifdhetuiui grec. trisomie). a . f. abortifacient. ABO / ABO / ABO. s.i iat. f.\ Care se opune vietii. Se observa In numeroase boli. ABREACTIE. o -priv. lucre. / aberrant. In tehnica dentara). etinwtogia tennenuiui abdomen. f. neuropatie. fie numerica (*aneuploidie. etimoiogia te. f. -onis = actiune. [Lat. / aberrant. adj. actio. ABDOM1NOSCOPIE. f. s. / abdominocentese. s.. anorganica. [Cjr. peste coapse. f. carbonat de calciu. Abrev.. ABRAZIV. ft .. Forma majora de *contractura abdominala. meningita tuberculoasa. ABERANT. s. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. de (a ah = wdepdrtat de. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. f. s. / ablactation [Lat. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. fara o cauza aparenta. V.priv. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. s. radere = a rdzui). onis. 2) Mai rar. simpIS. PunctuI culminant al a. s.priv. s. adj. f.. / ablepharia. ABERATIE. adj. structura sau localizare. abortivus. / abiotic. / abrachie. s. Este caracteristic *peritonitei acute. -onis = se.. Indeosebi formatiunile nervoase.. -ina: haima. blepharon = pieoapa. / ablation. m. s. ducere = a duct. de [a geniian = fl produce. errare = a devia.. hipooolesterolemie. -onis = spatare. purificare. m.priv.a. ABETALIPOPROTEINEMIE. mediu a. abrasum de ia abradere = a rode (ab . a purta. de. cu argumente mai elaborate.. [Lot. -onis ^ aiaptarc. 3) Cu referire la o forma scurta. f.. s. aberrare = a se rdtafi. me. [Qr. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). de regula de origine minerala... brar-hium. V.] Care se abate de la normal prin aspect. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. ABORTIV. punctie abdominala. de ia lavare = fl spdia}. / abortive. / abduction.

s. f. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans. [Cjr.7-0. a . / acantholysis. AC. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. 11) A. f. / acanthoma. / acanthocytose. ABULIC. f. foarte subtire. f.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil. pentru sutura vasculara. ACANTOPELVIS. [Cfr. -oma. / acanthocyte. n. boule = voinf:a. / acanthopelvis. s. cu diametrul de 0. pentru injectie intradermica. / absorption.: osteodensito-metrie (v. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. boule = voinfa. f. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. de dimensiuni variabile. In stomatologie. / acanthocyto-sis. os. lung de 45 mm. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante.a). In functie de -utilizare: In chirurgie. de la absorbere = ffl a6sor6i. n. In circa 50% din cazuri.8 mm. sorbere = a suge. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. f. 2) A. 13) A. [a engi. sexuala etc. a . f. -onis. beta). 4) A. / abzyme. s. se poate produce In medii foarte variate. curb sau semi-curb. [gr. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. pe]vis = 6azin. absiinentia = refinere. kamptein = a mcovoia. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0. a. f. dentare. f. a .} Tija subtire de otel. / achalasia. f. s. s. din cauza imobilizarii prelungite. energie. adj. "boala policnistica ovariana. si cardiospasm. ia.80 mm. calculare = a socoti. akantha = spin. s. / acantholyse. m. In forma autoimuna (rara). 6) A in ACANTOPELVIS testinal.5-0. [9{eoiogism foarte recent. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. s. [at. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. / aboulie.. cu ureche care poarta materialul de ligatura. sorbere = a suge. adj.] 1) Actiunea de a absorbi. pentru puncfie lombara. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. cu sectiunea rotunda. m. / acampsie. A nu se confunda cu *adsorbtie. f.. a 6e. ACALCULIE. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. de ia ab = de. / acampsia.a. temperance (for alcohol). / abzyme. a 6e. de forma si marime variabile. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. a. continence (sexual). deseori. de diverse tipuri. adj. ahsorbitio. f. f. acus = ac. 2) Substanta care are aceasta proprietate. pentru punc-tie venoasa. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica.priv. [Cfr.. / aboulique.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. de pneumotorax. / absorbent. [a ab = de. [Qr. akantha = spin. [Lat. ureterului explica hidronefroza intermitenta. cu diametrul de 1. de a retine o substanta In interiorul altei substante. ACANTOCITOZA. In bizou intermediar.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. [gr. pentru puncfie sternala. s.] 1) Care absoarbe particule. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. m sange sau m interiorul unor celule. / absorption.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. / acalculie. ACANTOCIT.6 mm. m. s. 5) A. de. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina.: 1) A.priv.. / absorbance. ACANTOLIZA. a 6ea}.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. 9) A. pentru rahianestezie. de ia lyein = a distmge. gatului si regiunilor genitocrurale. (a. s. [Lot. a . lung (50-70 mm). 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. De asemenea.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. partic. a wgfiifi. cu o grosime de 1 cm s. A. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. uneori cu resort. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. a mifltifi (ab = de [a. complexa. f. de lungimi si grosimi diferite. Boala se asociaza la adult si varsInic. s. ABZIMA.. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. s. absorbtum. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase.7-1. s. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. {Cjr. / acalcutia. ABSORBANTA. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. ABULIE. / abstinence. drept. [Lat. / absorbance. s. cu bizou scurt. tipica de a. Tipuri de a. 12) A. absorbitio. A. absorbers = a a6sor6i. / acanthocyte. s.priv. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. ossi's ^ OS. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. / aiguille. lat. De obicei. f. sorbere = a suge.a. f. prevazut la un capat cu o ureche. [Lat. s. cu un varf ascutit. A. absorbtum. [at. 2) A. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. / abu-lic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. v. a ingftiti. a . de liga-tura. [Lat. et f. m.6 mm). coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor.. ACALAZIE. n. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat.. cu bizou scurt si mandren. [Lat.ipiul. a6tinere. lichide sau vapori. Ex. atipica. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ABSORBANT. s. metron = masurd. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. s. f. a.i la o lungime de unda determinata. khalasis = re/o^are. s. V. / acanthome. m. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. lung de 70-80 mm. rectiliniu sau curbat. adj. prevazut cu mandren. -onis. n. teaere = a fine). pentru injectii sau pentru punctii. gr..). m. absorbtie. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. / abstinence. cu diametrul 0. 10) A.: a. -e. / needle. win-pus din ab de. a 6e. sorbere = a suge. pentru injectie. s.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. lysis = distrugere. kytos = celuid. -osis. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. drept sau curb.priv. si f.. pentru injectie intramusculara. s. si a. [Lat. / achalasie. f. s.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. [C/r. s.priv. ACAMPSIE. s. V. ACANTOM. / abulia. cu diametrul de 0. alimen-tara (In particular la alcool). -oza. lung de 30-40 mm.. aseme-nea unei enzime. n. A. ac pentru punctie lombara. bumerang. cand exista semne clinice asociate. [gr. 8) A. akantha = spin. s.] Sin.. incut a[ verbuiw. / acanthopelvis. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic.8-1. s. n. akantha = spin.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. 3) A. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. / absorbant. s. akantha = spin. 131 . utilizat In sutura intestinala. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. s.] Diminuarea initiative! sau a vointei. s. acus. m. ABSTINENTA. f. akantha = spin. s.2 mm si cu varful In bizou lung. kytos = cduld. 7) A. [Qr. ABSORBTIE. a. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). s. f.

f. / acatalasia. adj.: glande suprarenale a.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. / acatamathe-sia. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. f. cellula = ca-marutd.: anhist. ACATALAZIE. Ex. Ex. f. 2) A. 3) a. dclotron si sincrotron. de transfuzie. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. f. haima. {Cjr. betatron. s. -aza. [Lot.} Substanta care. de [a kata = 61 jos. akathisia. / acanthosis. nudeu. [Cfr. accessus. f. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). care poate fi anafilactic sau seric. kathisis = acfiune. a . m. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. m. s. ACAPNIE. / acatagraphie. m. s. s. s.] Factorul VI al coagularii. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. / acarien..'e. s. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca.priv. / accelerine.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare.: eritrocitui matur la mamifere. s. f. (denumita a. f. ACCES. / accepteur. s. ACCESORIU. f. 6) a. de febra. primeste radicalul si se combina cu el. / acapnia. In stomatologie. accidens. / acaryote. s. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. eventual somn nelinistit. s. / accident. medie-vala accesorium. adj. / accesoire.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. (2) / accelerateur. In raport cu protectia muncii. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. Ex. s. lot. 2) 'Diagnostic incert.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. [Lat. 7) a. f. a veni (cdtre. criza.. (1). ACATAMATEZIE. / acephalie.priv. s. ACARIOZA.} Absenta bioxidului de carbon din sange. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. f. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. ACATIZIE. kalagraphein = a. / acellular. survenita brusc si imprevizibil. m. s. a dizoiva. -oza. cu "hipocapp. electric.priv. f. / attack. -oza. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. / acceptor.. f. / acces. / acatalasie. / acellulaire. f.: 1) a. f. Unitatea de masura a inten-sitatii a.. a . [Lot. / acatalas(a)emia. ACCIDENT. n. s. a veni (c&tre). a. 2) Tulburare m *boala Parkinson. s. s. sunt substante care grabesc priza gipsului. A. a -priv.] in medidna. s. n. ACATAFAZIE. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. ACCELERATIE. s. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. s. a priv. a accepta. occupational injury. de la acceplare = a primi. / accelerin.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor.: a. m. de melanco-lie. 5) a. / accelerator. adj. ACETABULOPLASTIE. f.priv. dim. ruptura unui vas cerebral. acceleratio. Intr-un sistem de referinta dat. [Cfr. (Santorini). ACARIAN. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. s. dt la accedere = a se apropia. terapeutic. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. -ntis. pana la energii dnetice foarte mari.priv. Ex.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. s.} Care nu confine celule. s. adj.i katalamhanem = a suspenda. kap-nos = fum. V. Intr-un schimb de *radicali. V. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). acetabulum •» vas pentru. Sunt asimilate a. [Cjr. plastos = . tiroide a. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. m. / acarid. V. / accident. duct pancreatic a. aterg/c. la scafandri. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. a.. / acathesie. / acetabuloplastie. ACELULAR. {Cfr. consecutiv trecerii unui curent electric. incidental. Sin.: scabie (v. / acatalepsie. / acariose. de tuse. a • priv. f.). f. f. adj. a . de la cella = comaro.a de a sta asezat. f. s. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. cu rol mai Intai acceptor. s. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. 2) a. s. psihica sau somatica... de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. s. Ex. a . a priv. [Cfr. n. crisis. / acatalepsy. Thrombidium si capusele sunt acarieni. / acceleration. mica. / acetabulo-plasty. de dementa. [Lot. {Cjr. ACCEPTOR. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. drept sin.] Sin. accelerare = a gra6i. m.] Despre o structura care constituie un element secundar. de ia accedere = a se apropia. Se defineste. n.i katalyein = a disInige. a. a . 4) a. [Lot. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator.. [Lat. [Cjr. a . scrie corect. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. accelerare = a grti6i. -trice. f. uneori gangrenoase. mica. s. akaii = insectd. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. s. f. katalyein = a distruge. akari •= insecta. [Cfr. f.. f. s. / acathisia. ACCELERINA. [Lot. [Cfr. *proaccelerina (factor V).ACANTOZA ACANTOZA. f.. Este produs In ficat sub forma inactiva.. de asemenea. la un subject salariat. de ordinul MeV. ACATALEPSIE. f. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. / acatagraphia. de part/cute sunt instalatii complexe. / acaryote. complementar. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie).: boala Takahara. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. cand se revine prea rapid la presiunea normala. m. [Cfr. brain attack. s. f. adj. de decompreslune brusca. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. a . auxiliar. f. s.priv. karyon = sdmfiwe. f. acceptor = care primefte. s. s. raportata la unitatea de timp. gr. stare patologica. adj. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. / acariosis [Cfr. industrial injury.. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii.). / acanthose. de munca. -ina. / acatamathesie. gresit. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. / acceleration.. ACATAGRAFIE. a dizoiva. ACATALAZEMIE. / acatalasemie. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. / acapnie. de ia celer = rapid. acaridan. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. s. ACARIOT. a. akaa-tha = spin. -onis = acceCerare. m. ded a sintaxei. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). s. desi ideile subiectului raman logice. Este denumita si hiperacantoza. s. s. Termen utilizat uneori.. de priza. acatalazie. perturbarea permeabilitatii vasculare.. s.. Sin. si stroke. s.} Termen rar utilizat. V. acathisie. / acephalia. [Cjr. / acataphasie. s. lepsis = fv(are. otet. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. v. adj. vascular cerebral. agitatie motorie. / accessory. ACCELERATOR. ale gingiilor si gurii. m. v.priv. / acataphasia. A. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. manifestata prin ulceratii. [Cjr. [Lot. ACEFALIE. s.

: paracetamol (v. s. acetum = otet. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. / acetaldehyde. f. f. A. / acid. f. miscibil In apa. [at. ACETALDEHIDA. ai *acidului acetic. aither = aer cwat. cum = cu.: cavi-tate cotiloida (y. s. A. excitatoare. si In repaus. / acetonemie. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. hyle = materie. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. / acetone. si corpi cetonid. receptori muscarinici si receptori nicotinici. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). acetum = of:et. f. V. Insa. / acetabulum. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. n. Eliberarea de a. / acetylcysteine. din [at. f. ACHEIRIE. gr. s. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza.] Prezenta *acetonei In urina. / acetonurie. a . gr. terrno-stabila..priv. acetum = of:et. s. Sin. a . si aclorhidrie. n. f. s. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. of:et] Sin. volatil. eter si cloroform. f. ACETONEMIE. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. ouron = urind. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. khole = Biia. s. [Lat. Prin cuplarea cu receptorii N. / acetaminophen.). modifies culoarea indicatorilor. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. mai mult sau mai putin volatili.} Absenta congenitala a mainii. m. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. CHg-CO-CHgCOOH. gr. / acheiria. gr. s. -ina. Sin. f. 1) A. este sintetizata atat In pericarion. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. ACETILCOLINA. precursor al 'colesterolului. V.sau bilaterala.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. s. acetabulum = vas pentru. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. uni. s. Avand doua grupari active. participa intens la metabolismul acizilor organici. -ona. inflamabil.. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. / acetaminophene.ACETABULUM modtlat. ACETONURIE. / acetazolamide. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. s. NA: acetabulum. «. elibereaza ioni H4.). a.: ACh. ACETILARE. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. acetum = o^ef. s.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. cat si In eel periferic. acetum = ofet. m. f. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. s. gr. / acetylcholinesterase. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. ca si In "inanitie. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. / ac6tylcholinesterase. formarea *corpilor cetonici. ACETILCISTEINA. [Lot. cu miros picant caracteristic. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. f. adenosine diphosphonc 133 . unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. m. si cetonemie. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. / acetabulum. / achylia. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. -iros = mana. aether. -ina. / acetaldehyde. f. Sarurile de potasiu ale a. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. s. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. s. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). / acetone.priv. Are gust acru. khole = bVia. s. de Ca plassein = a forma. Sin.: acid acetilacetic (v. / acetazola-mide. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice.: acid adenozinmonofosforic (v. hyle = ma-terie. inclusiv In SNC.). f. a6rw. A. [Lot. V.etic. s. s. s. f. A.: colinesteraza (v. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. / achylie. / acetylation. cetoza. f. s. Abrev. A. (DCI) Sin. / aceton(a)emia. s.] Substanta care. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. gr. m. khy-los = sue. potentiate de actiune). kheir. glacial (89. [Lot. gr. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. m. [Lat. Lichid incolor. In cantitati mid. f. / acheirie. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. -aza.] C3HgO.: anaclorhidrie (v. acidus = acru. s. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. / acetyl.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). s. / acetylation. / acetate. Cuplarea *alosterica a a. de (a alwol dehydrogenatum. hyle = materie. acetum = of:et. ACETABULUM.). s. ACETIL. cat si In butonii terminali axonali. Inactivarea a. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. [Lat. s. cetonurie.4%)..] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. [Lat. efecte depolarizante. s. ACETAMINOFEN. m. ACID.). V. formarea acidului mevalonic. survine concomitent cu descarcarea. [Lat.). s. -ona. acetum = of:e. / acetate. biosinteza *acizilor grasi. en = in. f. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. ACETAT. a. gr. a. cetonurie. ACHILIE. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. gr. cetonemie. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. la ansamblul *corpilor ceto-nici. In solutii apoase. s. ACETAZOLAMIDA. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). [<^r.: aspirina (v. [Lat. f. [Lat. ACETILCOLINESTERAZA. hyle = materie. care se refera. [Lot. acetum = of:et! ona.). m. / acetyl. A. / ac6tylcho|jne. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. / acetonuria. f. Essiaather = eter ac. acetum = ofet. zyme = ferment.] Sin. s. A. a. ACETONA. solventi. m. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. f. achilie). {icetiim = ofet. s. In. hyle = materie. din *colina. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. s. pre-cursori ai unor noi molecule de a. [Cfr. f. / acide. germ.t. / acetylcysteine. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. boCta cereasca. / acetylcholine [Lat. desi ea are loc. haima. 2) In a. CI^COOH Li-chid incolor.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. f. s. Sin.

const.). Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a.: aminoacid (v. adenozintrifosforic. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. Sin. gras nesaturat. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice).: GABA (v. desfasurata m mitocondrii. si tab. b. Pentru acest mo„ tiv. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. a. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. sdndarea lor In ADP (*a. ACID BORIC / acide borique / boric acid. una de D-riboza si doua molecule de a. antiseptic acid. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. acid mefenamic. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. A.). Component al proteinelor. cristalin. Abrev.: acid nitric (v. deoarece este toxic. a. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. se formeaza *porfobilinogenul. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. cu rol principal de carburant celular. a. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. abrev. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. Energia eliberata de a. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. derivatii sai de sinteza. fosforic. adenozin-difosforic) si a. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. biochim. 'prostaciclina si *tromboxan A. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om.).: colic. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. biochim. adenosine triphosphoric acid. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. Sin. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Conversia CO. Denumirea chimica a "vitaminei C. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. Este folosit. A. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui.: acid glutamic (v. biochim. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). este un "chelator al calciului. Nucleotid compus din adenina. notat cu simbolurile Asp sau D. Sin. Este un a. V. I^BO. A. V. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. 6a. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. COOHCH(NH. Datorita actiunii sale keratolitice. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina.). cu 20 de atomi de carbon. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. A. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. fosforic. H^COg. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. coroziv. organic slab. A. ribonu-cleic si a moleculelor de a. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. citrat-sintaza. Abrev. Sin.: acid adenilic. sinteza unor hormoni. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. 'Zaharina este derivata din a.. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. (DCI) A. riboza si trei radical'! fosfat. este absolut necesara In: metabolismul celular. In etapa initiala a sintezei *hemului. Sin. A. malonic cu ureea. cu formula chimica 041-14^0. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. fosforic. Abrev. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. Aminoacid neesential. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. In H^CO. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. hipuric. a. sarurile sale pot fi. una de D-riboza si o molecula de a. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. chenodezoxicolic si litocolic. 5-a. Intervine in oxidarile celulare. (v. dezoxicolic.: maloniluree. din alimente se elimina sub forma de *a. In asociere cu factorul VIII. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice.. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. a. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. implicit. b. mineral puternic (HCI). cu actiune antifibrinolitica puternica. (CgHsCOOH) abundent In fructe. b.: adenozin trifosfat.: ADP. neafectand producerea de leucotriene. In prezenta energiei nou formate In celula. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. a. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi.: CDCA. bacteriostatic. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. a tuturor derivatilor sai. fosforic se realizeaza instantaneu. Sin.. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. b. *A. adenosine monophosphoric acid. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. pentru a reface a.).. In sange. A. Dozarea a.: EACA. A. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. Intervine in formarea moleculelor de a. contractia musculara. este catalizata de *anhi-draza carbonica. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. de aseme-nea.: glicocol (v. a. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . La om au fost identificati patru a. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale.: ATP. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic.: a. inflamatie. V. amino-sucdnic. Abrev.))-CH2-COOH. A. capabila de sdndare si de refacere continua. si tab. const. si. Rezulta din combinarea a. biliar primar. const. Sin. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante.: AMP. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid.: acid aspartic.: ALA. c. in profilaxia hemoragiilor. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. Sin. Sin. de COa. Abrev. sunt foarte labile. ori de cate ori nevoile celulare o impun. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. Sin. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. vitamina C si tab.). V. V.

const.). de cateva milioane de Da. A. *fosfatidilserina. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv.: fenol (v. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. lactacidemie. g. De asemenea. f. precursorul primar al *a. iar a treia de o molecula de acid fosforic.. Arninoacid monoaminodicarboxilic. Catabolit al *dopaminei. I. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. A. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. Se gaseste In plantele verzi. COOH-(CH.: alcaptona (v. a unor substante ca plumbul si digi-tala. utilizat in fabricarea parfumurilor. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. a. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. si sue gastric. f. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. Produs de detoxificare a a. La acest nivel. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid.. CHa-CHOH-COOH. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. implica *pompa de I-r/IC. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. V. DeficituI de 'vitamina B^. A. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. In organism. V. Compus guanidinic. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a.. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. Abrev. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. V. V. a. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. fenilacetic si a. glucuronic si N-acetil-glucozamina. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. Laptele Tmbogatit cu a.: acid aminoglutaric. A. metafosforic). Sin. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. Sin. acizi grasi. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. consecutiv. f. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. V. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. si tab. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. Se formeaza In muschi. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. 1) A. A. g.). V. si fenilcetonurie. (DCI) A. a. reprezinta. (desuete): vitamina Bg. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). ficat si drojdii. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. I. Agent *chelator.). furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. De aceea.: EDTA. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. care asigura transportui activ de H4'. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. ortofosforic forma monomerica. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. Este eliminat prin urina. cu simbolul Glu sau E. La niveluri plasmatice crescute. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. fenillactic. a. pirofosforic) si cea polimerica (a. glutamic. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. grasi in *cetone. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. cu producere de a. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. inozitolhexafosforic. leucovorin. contribuie la oboseala musculara. In functie de numarul de dimeri componenti. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. este sintetizat In organism.: HVA. oxalic la om. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. ca si In *neuroblastoame. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica.N -metilenTH4). benzoic. v. H^PO. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. Sin. *a.. Sin. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. Este precursor al a.-CH(NH. V. vitamina M. *fosfatidilinozitol. Denumire imprecisa pentru a. biochim. Este un a. Determina reactia acida a sucului gastric. deci neesential. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. CaHsCONH-CH^COOH. In organism. g. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. biochim. paraamino-benzoic (PABA) si *a. a. Sin. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. conduce la perturbarea di-viziunii celulare.)-COOH. const. forma dimerica (a. fosfolipide. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. I. glicolic In *glicina. f. si tab. biliar primar derivat din *colesterol. ca acidulant alimentar si in stomatologie. *A. h. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. corpi cetonici. V. V. Inca In discutie. A. prin *chelare. 135 . Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. este utilizat ca acidifiant urinar. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. Indeosebi al caldului si al magneziului. o molecula de *a. acid clorhidric. *fosfatidiletanolamina. (fermentatie lactica). ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. Mecanismul de secretie a a. c. A. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. hialuronidaza. ADN. de asemenea. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. f. se mai afla In lichidul *sinovial. h. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. Abrev. folic. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. blocheaza a. poate avea o greutate moleculara foarte mare. fiind obtinut si prin sinteza.: acid tetrahidrofolic. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. acesta este un component indispensabil al dietei.

antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. aspirinei si a numerosi coloranti. eel mai abundent si ras-pandit a. care este esentiala In oxidarea sa. constituent cheie al *ciclului Krebs. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. HNO. Sub forma de oxalat de calciu. / acid(a)emia [Lot. V. V. ACID URIC / acide urique / uric acid. ca si In anatomia pato-logica.). gras In natura. acid ribonucleic. gras saturat. Medicament tuberculostatic minor. acizi nucleici. s. a. In calitate de fixator al tesuturilor. A. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina.N03. si acizi grasi. vitamina PP. A. antifungice si keratolitice. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. acizi grasi.si tricarboxilici. precursor al *a. o.: PAS. Sin. acizi di. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat.: AVM. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. ACIDEMIE. In organism In cursul degradarii a. dezaminare si oxidare). ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. p. Abrev. V. V. *nefrite. ca *guta. porumb). H.S04. C^Hg^COOH A. V. Denumirea chimica: a. f. arahidonic. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. const.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. (COOH). Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. Lichid inco-lor.2H. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. Derivat N-acetilat al *a. gras esential. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. endocrinol. Sin. p. cu actiune *keratolitica. s.H. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. A. cetodicarboxilic. depresie respiratorie. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. Cuprins In structura capsulei bacteriene. s.. oxalemie. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica.03. analog al *a. a. Se poate acumula In unele stari patologice. fumans In stare concen-trata. *grasimilor si amino-acizilor. Abrev. m. C^s°2-A.>0. tab. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. A. uricemie). care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. V. V. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. A. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. cristalin.. v. ca *supozitoarele. participa la formarea calculilor urinari.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. organic cu rol important In *dclul Krebs. V. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. NHArliCOOH. neuraminic. ortohidroxibenzoic. const. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. C^I-L^C^. f. gr. (DCI) C.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. format prin condensarea unei molecule de *a. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. mineral putemic. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. Cantitatea de a.: acid folinic (v. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. Denumirea chimica a 'biotinei. pe cale intravenoasa sau orala. coma. si acizi grasi. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. -o(os = s&nge. A. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. lapte. acidus = acru. Substanta cu proprietati vitaminice. / acidemie. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. V.NO. drojdie. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. A. care afec- 136 . previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. ADN.: PAH. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. este selectiv pentru bacterii. cu numeroase utilizari industriale. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid.30-7. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. V. ARN. Ct^-COCOOH. Intoxicatia cu a. si addurie organica. A. organic. prezent In sange (v. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. leucovorin. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. o. paraaminobenzoic (PABA). i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac.H. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. oxalurie. C.>.: acid azotic. Se formeaza. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. biochim. V. si se poate elimina prin urina.H. tab. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. (DCI) Derivat al *a. acizi grasi). Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei.. haima. foarte coroziv. pentru prepararea salidlatilor. A. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom.: mupirocina. gras saturat (v. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. Sin. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. a.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. Reprezinta un pro. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. Abrev. ascorbic si glicocolului. A. Eliminarea de a. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. vitamina Bg. de asemenea. C. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica.. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. cu efect coroziv foarte putemic. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. Se obtine si prin sinteza. continut de vegetale diverse. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. j A. acid sialic. acizi cetonici (*corpi cetonici).

zitiva pentru distante scurte. t. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri.: boala Kaufmann. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. reprezentand substratui informatiei genetice. cand se nu-mesc a. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor.*a. prin contractia muschiului dliar. f. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. f. acid linoleic. lauric. . [^r. kiaein = a misca. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. abcese cerebrale. profesio-nala. 4) A. V. [QT. cu *achilie gastrica. / acneiform. dfoza.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. de la accommodare = a se. forma foarte frecventa la tineri. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.. boala Parrot. g. s.: la altitudine). sub actiunea muschiului ciliar. \CfT. Denumire pentru *a. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. s. ia plassein = a forma. / acorie ou acoree. care dupa cadere lasa cicatrice.legati prin grupari fosfat . forma neletala. khondros = cartiiaj. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. este In mod normal spontana. dar cu o structura spatiala mai simpla). f. rozacee sau "cuperoza.). Uneori este utilizat ca sin. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante.a. klimu.J(c. n -r 20 . ACINEZIE. A. sin. / acneiform. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. V. hydatos = apa} Termen sin. acoperite de cruste. care are forma unor acini. bacteriile A. din familia Neisseriaceae. / achlorhydrie. arahidonic). arahidonic. c) a. A. / acclimatement. ACNEIFORM. ACORIE. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor.. khole = fii[d. ACOMODATIE. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. f. *a. In aceste cazuri pot provoca meningite grave.priv. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. a . a priii. pe un fond de *seboree. ia bakteria = boston. Exista doua tipuri de a. si tab. f. din gr... / acholia. A. septicemii si pleurezii. / acne. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara.: 1) A. si acid arahidonic. Alte tipuri de a. situat in *citoplasma. palmitic. Cat. liberi. s. Macromolecule constituente ale celulei.priv. pentru acomodare (v. n + 16 a. tample si pe partea anterioara a pielii capului. "elicea vietii"). deoarece nu sunt sintetizati In organism. localizata pe frunte. adj. f. A. f. necrotica. -euse. s. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e.. ACONDROGENEZA.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. Indeosebi In perioada de *pubertate. Cu virulenta mica. s. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. f. a. si ARN (mai divers ca masa moleculara. 3) A. g. oleic. s. excesiva care persista mai mult decat In mod normal.} Absenta congenitala a pupilei. s. Var. acid biliar. de ia a. sau. f. secun-dara administrarii unor medicamente. ARN. f. A. Se disting doua tipuri: 1) A. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. / accommodation. linolenic si *a. d) a. toxica. kore = pupiid. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. f. de. / achondrogenesis. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. ACLIMATIZARE. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. care nu sunt sintetizati In organism: *a. negativa pentru distante lungi. accomodntion. adj. acclimatization. -onis. a. *A g. s. akinelos = imobil. stearic) si nesaturati (n + 18 .. [Qr. / acholuria. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. a . se 'impart In saturati (daca n -12 . Var.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. A. [Cfr. a -prill.. po. b) a. Este caracterizata prin aparitia. / acorea. bakte-rron. participa la esterificarea colesterolu-lui. / achondrogenese. clima. V. unde (atitudine. / acclimation.: acomodatie. adj. Sunt constituiti din *a. absoluta a fiecarui ochi. f. tip II. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. arahidonic. Se disting: a) a. prin relaxarea muschiului ciliar. insufidenta a ochiului.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. linoleic. a • priv. f. 5) A.. sau akhne = tdrdte. neonatorurn. m. a . akne . datorita elastidtatii acestuia. si cristalin. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. [Lot. subnormala putere de a. Ex. 2) A. ju-venila sau polimorfa. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat.a. cu *anaclorhidrie. ACNEE. ACOLURIE. pentru akinezie (v. / achlorhydria.rucenta. dor. g.). cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. s.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala.a. s. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. s. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. si ADN. / acinous. s. de etiologii diverse. khioros = verde. [Qr. dim. const. Denumire desueta: vitamina F. de. n. genesis = pro-ducere. acid linolenic. nanism micromelic incompatibil cu viata. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. plagi chirurgicale sau arsuri. V.. -tis. acclimatisation. 2) A. [Qr. Aditia a. ACINOS. ACOMODARE. / acholie. [Qr. a.: eruptie a. / acne. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. situat In nucleu. membre scurte si groase etc. Absenta acestora din alimente. sin. -iilos = mdinafia foardui. mentionati corecteaza aceasta deficienta. tip I. V. ubicuitari In apa si sol. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. Au formula generala CI-yChy^-COOH. s. linoleic. linolenic. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. [Lot. f. s. biochim.priv. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. ACOLIE. care Ti face nemiscibili cu apa. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. \Lat. / achondroplasia. f. / accommodation. vulgara.: sindrom LangerSaldino (v.. Var. s. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase.). khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. de. khondros = cartiiaj.. s. Sin. / acineux. f. condrodistrofie fetala. s.priv.: la frig) sau mediu (ex. separat. V. / acholurie. f. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol .care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. f. adj. e) a. s. ACLORHIDRIE. s. plasis = modeiare.). [Qr. hydor. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. n + 18 . / achondroplasie.

). -oza. dolikhos = lung. s. se-nsifiiii-tate. akron = e^tremitate. Este acompaniata de prurit. s. / acrinie. ACROKERATOZA. boala Hallopeau).. m. virus neurotrop. / acrodysostose. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. [Qr. f. s.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. keratos = corn. s. asphyxia = oprire a puCsuiui.. cu aplatizarea laterala a capu-lui. / acrocephalosyndactylie. hyle = materu. f. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. cronica atrofianta (v. f. sindrom Pfeiffer). s. a. gr.: boala Crocq-Cassirer (v. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor.] Afectiune a copilului si adolescentului. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). f. tip 1. akron = e. ACROOINIE. f. f. s. Boala grava. ammoaiakon = sore. / acrophobie. denumita si sindrom sau boala Apert. [Cfr. tip V (v. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. de.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie.. [Qr. boala Apert-Crouzon).r.re. -oza. / acrylamide. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. continua Hallopeau (v. Au fost descrise trei tipuri de a.] Inflamatia mamelonului. s. In prezent consi-derala a. f. f. / acroerythro-sis. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease.mitate. varf.^tremitate.^ft'emitate.. 2) A. s. Baza craniului este de asemenea deformata.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. ACROCEFALOSINDACTILIE. akron = e^tremitate.mitate. s.: 1) A.: *boala Brailsford. de. s. polys = mu[f:i. A. T. / acrokeratosis. s. boala Swift. / acro(a)esthesia. [Cfr. -oza. f. ACROCEFALIE. / achromate.1 sau sindrom Noack. amo-niui gSsita in apropie. s.: boala Feer. f. varf.. f. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. kephale = cap. aisthesis = se-mafie. melos = e^trenitate. f. ACROFOBIE. \Qr. a. {Cjr. [a. a modela. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. f. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. s.. *boala Thiemann. a . phobos = frita. 0 serie de a. [Qr. / acrylate. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. f. s. pathica / acrodermatitis enteropathica. adj. intoxicatie cu mercur. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. ACRODOLICOMELIE. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. de. / acromastitis. ACROMASTITA. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. s. f. / acrodynia. infantila (v. s. m. [Cjr.. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). mai ales ale mainilor. s. akron = e^tre-mitate. Se vindeca fara se-chele. mastos = sdn.. ACRINIE. syn = im. akron = e?(tre.). a. s. / acrodysostosis. eritematopapuloasa infantila (v. / acrylamide. s. s. / acrocephalie.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. a regiunii occipitale. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. / acrophobia.^re..: sindrom Bazex ^v. / acrylate. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. si acrocefalosindactilie. acer == acru. f.frw. adj. / acrocyanose. s.priv. a.. ACROERITROZA. akron 1 = e?(tre. tip III sau sindrom Sakati. ACRODERMATITA. s. s. ACROESTEZIE. akron = e^tre-mitate. varf. boala Pick-Herxheimer). Alaturi de acesta se disting. / acrocephalosyndactyly. gr. hipertensiune). s.un0. Termen vag si desuet.^tre.} Coloratie rosie a extremitatilor. f. s. boala Selter-Swift-Feer. / acrodysplasie.. astenie. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. / acroerythrose. erythros = rofu.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. / achromatopsia. V. varf. ACROMATOPSIE..] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. cu transmitere probabil autozomal dominanta. a . In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. tip II sau sindrom Carpenter (v. f. s. odyne = durere. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. tip . f. f. f.). khroma. akron = e. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului.pre. [Lat. a = priv. s.rie.turn") sau ascutit (tuguiat). "nas In sa"). frioa de locuri situate la_ Inaltime.] 139 . / acrocephalopoly-syndactyly. s. [a plassein = a forma. varf. kyanos = a£C>astru. f. -oza} Sin. mamdit. acrocefalopolisindactilie. dificii. keras. acer = acm.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. akron = e. / acrodolichomelie. / acrocyanosis. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. f. [C. varf. [Qr.. / acroc6phalopolysyndactylie. s. ACRODISPLAZIE. m Inaltime. f. f. osteon = os. [Gjr. memBru. cu transmitere autozomal dominanta.. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). -atos = culoare.ttiitate.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. denumiti si rezine acrilice. / aero-asphyxia. 'sindromul Langer-Giedion. -ita. dys = greu. f. sindrom Gianotti-Crosti). / acrodynie. [Qr.mitate. sindrom Waardenburg). / acroesthesie. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. akron = e. ACROMAT. tip II (v.mitate.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. kephale = cap. daktylos = deget. [Cyf. ida. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . s.priv. akron = t)(tremitate. tip III (v. derma. f. / acrodermatite. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. kephale = cap. ACRILAT. plasis = nwddare..} *Fobie. s. [(^r. akron = e^tremitate. s. s. ACROASFIXIE. / acromastite. s. akron = €J(tremitate. khroma. f. a . / acrocephalia. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. 3) A. f.. s.. / acro-asphyxie.} Durere la nivelul unei extremitati.. \Qr. a. f. -atos = piete. f. opsis = vedere. sindrom Chotzen). s. f. varf. sphyzein = a puCsa. / acroderma-titis. f. / acrinia. ACRODISOSTOZA. tip IV (v. hiper-telorism. dys = gnu. 'sindromul Giedion. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. s. s. scadere a temperaturii locale si durere. f. varf. / acrokeratose. dificii. / acrodolichomely. [Qr. a. [Qr. akron = e^tre-mitate. ACROCIANOZA. hipoplazie a maxilarului superior. manifestata prin 'acrocianoza. •atos = cutoare. malformatie denumita *oxicefalie.} Sare sau ester al addului acrilic. / achromatopsie.. Descrisa si ca boala: a. hyle = nwte. / acrodysplasia. / achromate. [CfT.). [Lat. 2) Durere la nivelul extremitatilor. sindac-tilie. ale fadesului (exoftalmie. varf.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. akron = e^tre. syn = tmpreund. frecvent mortala. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). f. Sin. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. Sin.

fi tradus. n. s. pakhys = gross dermu. f. f. osteon = os. s. const. s. s. vanat'i therme = cdiduril. soma. dener-vatia periferica si microtraumatismele. s. / actin. m. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. [Qr.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. s.. n. -atos = Corp. o.. akron = e^tre. poate. m. s. ACROMELIC. se observa 'indeosebi m *acromegalie. para = din-wlo de. impulsiv si violent.mita. Combinata cu "miozina. f. ACTH / ACTH / ACTH. si boala Bureau-Barriere. u. -atos = cutowe. akron = e. / acropachie.} Sin. s. I acropoikilothermy. ACROMICRIE. akron = u^tremitatv. lepra sau alcoolismul. f. / acroparesthalgie. Termenul de a. f. akron = e^tremitate.. akron = e^tremitate. aktis. s. / acromelic.te. vdrf. f. -atos = piete. hiperfosforemie). omos = umdr. akron = e..ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). [<^r. / actinology.. / acropathy. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). / acroosteoly-sis. / acromicria. ACROPAHIE. / acrosome. Insotita de durere. concurs. s.] 1) Studiul energiei radiante..] Sin. s. poikilos = fdu-nt. aktis. / actinodermatose. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy.. akron = eyre. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. ACTING OUT. f. f. f.} *Parestezie a extremitatilor.\ *Parestezie a extremitatilor. A. [^r. iAngd. este relativ impropriu.. / acromion. [Qr. megas. pakhys = yos. la thermos = ca[d. si lucita.) V. localizata la nivelul mainilor. / actinite. / acropoikilothermie. A. [Qr. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. algos = dwc.\ Sindrom *s(ne mater/a. ozd. a. -atos = pide.. a. khroma. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. NA: acro-mion. cutis c pide. vdrf. [Qr. fie ca survin In cursul unor boli diverse. [AngUcism core. actum. V. ACROPOIKILOTERMIE. / actinique. vdrf. -inos = raza. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. lysis = distrugere. / actine. •inos = razdi -ita. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. f. ACROPARESTEZIE. / actinodermatitis. f. ACTINITA. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. / actinic dermatitis. -inos = roed. s.] Constituent proteic al muschiului. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare.^tremttate. / actinologie.: albinism (v. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. Sin. fie ca acestea sunt aparent autonome. f. rezultand articulatia acromioclaviculara. pathos = boaia. f. •inos = raza. s. fr. [Lot.. adj. / acrosyndrome.mitate. f. s.j Extremitati (maini si pi-doare) mid.mi..] Extre-mitate a spinei omoplatului. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. \Cfr. logos = ftUitfil. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. [C/r. se-nsifiiiitate. aktis.). aceasta duce la *gigantism. / acrosome. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. [Gjr. ds. A. partial cu *acropatie. este Indeosebi de natura hormonala. de ia syn = impreuna. / acromion. sau secundar. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. s. monomenca sau globulara G si a. s. hipercalciurie. akron = e. rater = a rata. / acromicrie.: sindrom Denny-Brown. ACTINIC. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. f. s. de obicei. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. ACROMEGALIE. de mana si gambe Inghetate. \Qr.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic.re. A. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. A.: acromazie.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. / actinic. / acroosteolyse. / achromasia. s. aisthesis = senzatie. Clinic. metabolice (diabet. aisthesis = smzapie. fracturi spontane. Sin.una. existand sub doua forme: a. V.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. da actomiozina.] Denumeste un comportament brusc. mai rar pe cele ale membrelor superioare. / acropachy. s. denumita boala Thevenard. ACTINODERMATOZA. ACT RATAT / act manque / faulty act. s. A. / peripheral vascular disease. a . s. survine pe neasteptate.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. s.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. akron = e?(tremitate. Daca este nocturna.. para = dincoio d&i [dngcl. [Qr. adj. \Wbrw. tat. ^ ACROMAZIE. f. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona.priv. reprezinta. s. derma. In boli ca diabetui. / acroparesthesia. ACROZOM. ACROOSTEOLIZA. f. albinism. akron = e\tremitate. si tab. Indeosebi la nivelul falangelor si. aktis. [Cjr. / achromasie s. / acropar(a)esthalgia. care apare la sexul feminin. / acropachyderinie. s. f. akron = o^tremitate. sensifittitate. polimenca sau filainentoasa F. / acromegaly. f. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. s. [^r. akron = e. A. si discromatopsie. aprof(tMatw. s. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi.] Reactie In aparenta ilogica. la femeie dupa 40 de ani. f. drum. cu evolutie catre amputatii spontane. actinocutitis.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). ACTINA.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. In general. s.. V. m. / acropachyderma. \Cjr. ACROPARESTALGIE. s. akron = e.?(tremitate. khroma. *inos = raza. f. dromos = c-wsa. ACROPAHIDERMIE. f. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. ACROMION. -atos = culoare. a -priv. / acroparesthesie.). vdrf. f. ACROPATIE. [Cfr.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. a fost identificata si In *citoschelet. engL: Adreno-Cortic. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. vdrf. f. / acromelique. dar In general favorabila. prin trecerea ia act.tatt. \Cjr. / acropathie. endocrinol. f. cat si pentru ca este sin.. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. mikros = mic. negru si nuan-tele intermediare. deci la adult.^tremitate. de la lyein = a distruge. este eel mai frecvent partiala. f. superior sau inferior.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. f. [Qr. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. . atat etimo-logic. syndrome = drum mpre.?(tre. osteoliz8). r. [C/r. adj. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. s.] Abrev. [Qr. s. A. ACTINOLOGIE. aktis. fotodermatoza. melos = mem6m. s. f. \Cjr. A.. legata de motive ascunse In *sub-constient. ACROSINDROM. adj. / acromegalie. m. s. s.^tremitate. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort".: acromatopsie (v. vdrf..

3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare).dinamic-pozitiva).] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. [£fr. Ex. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. B. s. n. ACTINOTERAPIE. 1. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. C etc. activus = care. de la agere = a acfwiM. agent al actinomicozei bovine. / Actinomycetes. Exista mai multe forme (A. / actinotherapie. galbene de 'miceliu fragmentat.a actiwa. s. / actinomycome. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. Ca urmare a acestui contact.r.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. m. s. metron = masurd. f. ACTIVARE. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. -inos = razd. mykes. / actinoreticulose. de ia agere = a actiwa.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v.: *a. m. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. s. f. 4) Efident. Se disting trei a.] (Substanta) care. s. therapeia = tratament. myketos = dupercd. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. 6) a.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic.: activat (ca rezultat al *activarii). s. -inos = razd. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. si A. Israeli. pi. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. s. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. c. 4) a. \C. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. f. ACTINOMETRIE. f. -inos = razd. s. aktis.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. ultraviolete si infrarosii. secretate de celulele antehipo-fizare. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. / active. pulmonara (rara) si abdominala. / actif.. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. adj. \Cjr.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. s. 2) In fiziologie. / actinometrie. A. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. ACTOGRAF. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). f. ACTINORETICULOZA. n. s. actus = msfcare. de [a agere = a actiona. [Qr. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. aktis. s. s. prezente In sange. 5) a. mykes. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. / actinomycoma. A. cu tot efectui toxic. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. cuprind doua specii: A. \Lat. pi. activus = care actioneazd. a punt in. ultraviolete si infrarosii. de ia rete. care va stimula. / activity. myketos = dupercd. A. -ive. / activines. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. nen/oasa superioara (a./ di la agere = a actiona. vizibile cu ochiul liber. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. -inos = razd. ACTIV.. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). anaerobe. ACTINOMICINA. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. -inos = razd. bioelectrica a unei celule. -is = refea. n. producerea enzimelor de degradare. 5) Intr-un sens mai larg. In mod particular. f. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. [Lat. la nivelul acestora din urma. myketos = ciuperca. care poate provoca la om *actinomicoza. Streptomyces). ACTIVITATE. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. f. referitor la un medicament. [Qr. aktis. [at. etajelor superioare ale sistemului nervos). 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. / actinomycosis.dinamic-negativa. mykes. s. moleculara). {Gjr. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. m. activitas. myketos = dupercd.d. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. Mycobacterium). ACTINOMICOZA. ACTIVINE. s. ia. f. Puroiul contine granule mid. musculara (In directia gravitatiei . -inos = raza. unei surse radioactive. f. s. Tmpotriva fortei gravitatiei . bovis. aktis. f. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr.. f. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. ACTINOMICETE. [Lat. myketos = dupercd. aktis. latent pana In momentui a. optica. dim. In cantitate mica. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). limfodtelor B si T. aktis. adj. \Cjr. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. / actograph. / actographe. la nivelul gonadelor. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. Indeosebi de cele gonadotrope. V. f. care abcedeaza In puncte multiple. -omo. actwneaza. f. activus = cart acfioneaza.: boala Rivalta.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. reticulum. Ex. / actinic reticuloid. Ex. cu sau fara transformare chimica. pi. adj. mykes.). mifcare. -ozo. mediaza procesul de *activare. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. fi agere . IgD). inos = razd. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. A. f. s. f. mykes.). myketos = dupercd. 3) a. foarte diverse: 1) a.). activus = care actioneaza. / activity s. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. -oza . -inn . [Lat. / actinothera-py. s. pe tegumentele expuse la soare. complement.: molecula activate sau a. / actinomycose. Sin. / activateur. Actinomycetaceae (v. 2) Sin.. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. anti-epidemica. [Lat. pt. / activation. s. 141 . a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. *saprofit al cavitatilor naturale. ACTIVATOR. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. / activator. cea mai cunoscuta fiind a. 2) a. / actinometry. •inos = razd. ACTINOMICOM.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. f. I actmomycine. s.: A. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. adj. si fototerapie. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. / activins. -inos = raz. / activation. / Actinomycetales. [Lat. devin functio-nale. C. 7) A. -trice. aktis. f. aktis. s. Dupa acest contact. V. s. A. -ina. s. Ex. aktis.: carbuncle a. / actinomycin. [Qr. de. s. frecvent m cadrul *actinomicozei. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. Indeosebi. mykes.

metroii = mOsuril. acuite. ADAPTARE. s. s. ACUT.. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. medica-mente (ca aspirina si chinina). f. Sin. s. / acupuncture. 5) a. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. m. prin selectie naturala. cu toleranta (v. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. a. dupa D. smalt. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. -omo. 2) 0 durere vie.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. punctura = mfe-pcHurO. traumatisme ale urechii medii. Ant.} 1) Care se raporteaza la sunete. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. conduct. 12) a. ACVAPORINE.: a.] Sin. / action.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. In tubii colectori renali exista patru a. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. s.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. Cauze posibile: 'cerumen. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. ACUSTICA. adactyly. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). s.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. phainein = a pdrea. mys. dinamica specifics a alimentelor (v. b) a. akouein = a auzi. f. masei .i. s. / acoumetrie. [Cjr. / action.. 7) a. Cateva tipuri de a. acutus = ascufit. Alte exemple de a. ecus = ac. s. / accoutumance. a. aceasta a. d. se numeste si a. 4) a. akoustos = auz.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. auditiva. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. / adamantinome. s. [Cfr. mutatia genei a. [Cjr.: zgomot auricular.. sau al unor molecule cu proprietati specifice. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. Astfel. s. pi. In cadrul unei populatii date. ADAMANTOBLAST. de inhibare a germenilor. Ex. n.: cronic. adactylism. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. v. s. la lumina . muta-gena .). Efectele a. sunt interpretate diferit.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. adj. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. (din unele boli cronice).] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. din (at. Ex.efectui puternic. f. s. s. ACUFENA. renotrofica . / acuite. catalitica. s.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. bacteridda. ADAMANTINOM. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). opsonine. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a.a unui medicament asupra structurilor vii.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. ACUPUNCTURA. se exercita indirect. myos = muschi. / aquaporines. de *diabetul insipid. efectele a. s. / adaptation. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. poros = par. daktylos = deget. 11) a. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data.} Sin. depinde de claritatea focalizarii retiniene. / adamantinoma. aqua = apa. s. graphein = a scru.). / acupuncture. Un caz tipic Tl reprezinta a.: camp a. scotop/ca. In general. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. a . din otel sau din metale pretioase. [J~r.priv. / adactylie. / adamantoblaste. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. bacteriostatica. 2) a. gr.. / adamantoblast. 10) a. 14) a. [Lat. {Lat. In acest caz. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. f. d. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. A. f. / acouphene. cumulativa . de fenomenele de a. f. / acute. f. / acoustics. 6) a. f.. m. utilizat ca sin. al ultimei doze dintr-un medicament. desemneaza supravietuirea. (tens = ofiwi. f. 8) a.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. s.: unde a.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica.a potrivi.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. f. adj. s. v. f. termenul a. / acoustique. pi. tactila. s. accoutumance = o6ifnuintil.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. [Lilt. 13) a. 3) a. exercitata de catre unele metale. vizuala.).: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. f. f. este de 30% pentru proteine. adj. n. ACUTUMANTA. / acuity. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. Danielopolu. de. prin cresterea ventilatiei pulmonare. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. ACTIUNE. bacteriostatic. [Cfr. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. mutatie. [Cfr. ACUITATE.: ameloblast (v. Ex. [Lot. acutus = ascufit. *sindrom Meniere). -MO. s. f. pasaj. A. adap-tare . / aigu. f. [Lat. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. Astfel. nespedfica . v. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. Ex. a. s. sufistanfa dwa. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate.. ereditara. bacteri-cid. In practica. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. s. akouein = a auz. In pre-zent. -antos = d'iamant. s. s. (it ia akouein = a auzi. a unei structuri sau functii. In timp ce pentru occidental!.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. ca ureea. f. In raport cu una surda. Ex. m. / tinnitus. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. la agere = a actiona. cu . ochiului: a) a. adamas. s. s. consuetude. nidodata ereditare. v. \Cjr. T. A. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. oligodinamica. / adactylia. / actomyosine. la mtuneric . [fr. v. aktis. / aquaporins.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. f.). smalt. ADACTILIE. alcatuite din sase domenii transmembranare. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. nerv a. adamas. opso-nica. blastos = ge-rmen.} Frantuzism nerecomandat. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. -inos = razd. adj. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. / adaptation. / actomyosin. -onis = acfiune. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. actiunea a. 9) a. pentru orientali. su6stanf:a dura. catalizator.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului.. Ex. famnacodinamica . -antos = diamant. Acest surplus caloric mascara a. adesea toxic. / acquired tolerance. sau acutus = ascufit. -inn. s.a. f. aigue. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. a. v. deci. boli ale urechii interne ("otoscleroza. d. / acoumetry. s. f. multiple: 1) a. de. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. s. crescand metabolismul bazal. actio. f.a. ACUMETRIE. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. din [at. intensa. la pungere = a mfepa. [Cjr.: ameloblastom (v. Rezulta ca a. s.} Absenta congenitala a degetelor. ACTOMIOZINA.

[Gjr. dwe. m. megalos = mare. / adaptateur. s. -os = gianda. Ex. ADENOID. de ia ad = spre. s. / adenogram. \Gjr. / adenomyoma. / adaptor. aden. aden. f. ektome = w(cizie. a aaapta. / adenectomy. uterus = uter} Sin. aden. -oma.). Sin.). f. care au dimensiuni 143 . myos = mufcfii. 2) a. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. [Qr. Se observa. f. aden. f. tumori nodulare circumscrise. cu evolutie lenta. -os = gianda.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. / adenine. Ex. -os = gianda. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. / adenoidectomy.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. t. ADENOFIBROM. oma. [Qr. f.. f. -os = gianda. la nivelul ficatului. m. aden. -os = gianda. f. -os = gianda. aden. n. ADENOLIPOMATOZA.\ 1) *Ablatia unei glande.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex.: endometrioza (v. / ad6nocarcinome. s. [Gjr.. hipofizar. / adenogramme. / adeno'ide. s. ADENOHIPOFIZA. adj. ATP. gustativa. sunt palpabili ganglionii inghinali. s. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. In mod normal.] 1) Despre un tesut. aden. aden.). m.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. aden. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. -os = gianda. s. myos = mufclu. / adenomegalie.: adenoidectomie (v. ADDUCTOR. s. ADDUCTIE.: boala Plummer. / ad6noidisme. ia karki-nos = roc. / adenohypophyse. m. s. s.: "vegetatii a. s. / adenopathy {Cjr. / adenopathie. f. ADENECTOMIE. eidos . s. Sin.: adenocarcinom (v. Ex. -oza. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). uneori metastazeaza. hypo = su6. 1) Denumire veche. n. fenotipica . \£fr. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. ektome = uy-izie. \Cfr. s. [Qr.} Extirpare a unui *adenom. de.: limfadenita (v.). s. / adduction.). cancer. poJip al mucoasei intestinale. m. In particular. ADENOMEGALIE. asociata biomembranei. / ad6nine. Jipos ^ grclsime. 2) *epiteliom a.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. / adenoidism. / adenohypophysis. / adenomyome s. s.: fibroadenom (v. -os = gianda. ADENOM. s. fibrilatie auriculara. gramma = Inscriere. / adenome. s. physis = creftere. eidos = formd. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. ia aptas = apt... adica fara stimularea de catre TSH. ADENOGRAMA. 2) Sin. / adenomectomie. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. normal sau patologic. aden. dar si cu malignitate locala. {Cjr. 4) a. / adenomegaly. 6-Aminopurina. NA: adenohypophysis. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. w/os. aden. sebaceu. s. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. m. Enzima intracelulara. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. adducere = a duce spre. ADENINA. s. Ex. [Cjr. Ex. / adductor. a/tor organe de simf: auditiva. -os = gianda. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. / adenitis. / adenomatosis. / adenolipomatosis. adj. adj. {Cjr. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. [Qr. de. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. este legata de o mole-cula de monozaharid.: 1) a. / adenoflbro-ma. m. f. ADENOIDITA.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. -os = gianda. / adenofibrome. -omn. aden. s. care o pot stimula (G. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). {Cfr.. -enne. / adeno'jdien. f.': "rezistenta la medicamente). f. / adenocarcinoma. 3) A. abandonata.forma. 4) A. s. s. -oma. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. aden. n. a.. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. f. 3) A. / ad6noidectomie. [Qr.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. m.] V. aden. s. aden. megas. s. ADENOCARCINOM. adj. aden = glanda.: neoplazie endocriniana multipla (v. f. f. s. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. aden.: a. -os = gianda. adaptare = a potrivi. ducere = a. ADENOMATOZA. [Lot. ADP.stins functional".. \Gr. prostatic. adj. aden. ADENOIDIAN. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande.. / adenomatose. fibra = _fi6ra. [Cfr. In mod autonom. m. -oma..) sau frana (G. s. ADENITA.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. Inchise In saua turceasca largita.! pathos = fioata. la aduiti. eidos = forma. s.). mys.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. / adeno-mectomy. -os = gCanda. s. / ad6nite. / adenoid.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. m. hipofiza.j Sin. s. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. -os = gianda. de. -os = giandcl. ADENOPATIE. [Qr. 2) A. / adenoid. hepatom. adj. s.: 'epiteliom a. [Lot.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. blastos = ge-rmsn.. formand 'adenozina. f. ADENOMIOM. / adenoiditis. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. / adenoblast. ADENOMECTOMIE.] (Muschi) care serveste la *adductie. [Lot. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . genetica . [at..! -ita.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. s. Normal. s.] Sin. -os = gCandaf eidos = forma. alveolar. a purta. aden. mys. -os = glanda. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. n. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. m. ektome = e^cizie.). -oma. -os = gianda. f. sin. / adenectomie. f. s. -oza. / adenoma.. malign. eidos = forma..). a purta. s. f. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. -os = gianda. 2) In prezent: a. ducere = a duce.. s. bronsic. s. f. axilei si canalului inghinal. lot. karkinoma. 5) a. s. aden. ADENOBLAST. s. / adduction. ca raspuns la schimbarile mediului. n. {Cjr. adducere = a duce spre. V. darui structura aminteste structura unei glande. f. / adenoblaste. ADENOIDISM. f. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. ADAPTATOR.. n. f.: 'fades a. f. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. de. s. f. -os = glanda:. s. In toti acesti compusi. s. {Cjr. Sin : epiteliom coloid (v. / adenoidite.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. [a ad = spre. s. / adducteur. f.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. / ad6nolipomatose. In a. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. la phyein = a create. -ism.

adenoidite.5 si 2 cm. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. s. A. s. diastole = diiatare. f. pi. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. f. V. cu fixarea la o idee sau un sentiment. f. Sin. Sin.cce.] Sin. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. dynamis = forta. f. kinesis = mifcare. medic american. 2) A. ADP. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. pla-quette. a petici. adiadocokinesis. [Qr. maligne. A. -omo. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. A. hemocromatoza. Sin. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. haerere = a fi prins. A. 1858-1940. atafat (ad = spre. adeps. haerere = a fi prins). amiloidoza.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. constand In prezenta a. endocardita fibroplastica. f. / adhesines.ADENOPATIE A Intre 0. virus = venin. f. AMP. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. Intarzie descompunerea cadavrului. s. ADENOVIROZA. -dipis = grasime. boala Westphal). Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. / adipogenese. procentui unei a. s.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. intervine In *hemostaza fizio-logica. / adipocyte. [^r. otrava.5'-monophosphate. / adiastolie. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. la unele specii. [Cfr. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. Sin. adhaesio. s. / adenovirose. ADERENTA. haerere = a fi priiv). ATP. s. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza.] Substanta de culoare gri-albicioasa. / adenosine. n.: comisura cenusie. / adenovirus. s.). Ex. metabolice sau de cauze necunoscute. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. s.da.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. sarkos = came. de ia gennan ^ a produce} Sin. ADIPOCEARA. s. [at. / lipolysis. a .] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. f. A. adeps. -dipis = grasime. / adhesion. s.. aden.: pompa de sodiu (v.). s. lichidul uda vasul. Sin. [Lat. 0 serie de a. o .} Boala determinata de un *adenovirus. f. -os = giandd. s. [Lat. f. de ia adhaerere = a fi. s. Sin. D-riboza. n. daca forta de a. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. f. -dipis = grasime..: lipoliza. / adynamie. [Cjr. / adenotonsillectomie. s.: imunoaderenta (v. -os = gianda. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. s. bolnavului de *epilepsie.). s. Caracterizeaza unele boli (ex. s. imunologice. profesor [a 'Wwtz. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. sorx. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . \Lat. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. n. ADEZIUNE.: semn Virchow-Troisier (v.. ektome = e^cizie. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. gr. s. ca si fenomene mio-tonice. traheobronsite febrile. termo-reglare. ADENOZINA. aden.. pi. [at. 2) *Limfadenita.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. / adipolyse. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. anatomopatoiog gennan.: AMP ciclic (v. ADIASTOLIE. In absenta oxigenului. aden. toate aces-te afectiuni sunt benigne.: adezivitate plachetara (v. adeps. Sin. V. / adiadocokinezie. -oza . -os •= glaniici. din oCandezd plaken = a carpi. s. s. bronhopneumopatii. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. / adipocire. f. / adipocyte. gr. f. Sin. apoi ia 'Seriin. / adenovirosis [Cfr. / adenovirus. / adherence. s. -arum = amigdaie. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic.: sindrom Gamstorp.: lipogeneza (v. Sin. A. s. ADENOTONSILECTOMIE. [Lot. sin. s. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. adhaesus = aiipire. ADENOVIRUS. m. f.). / adipogenesis. [Lat.plachetara (v. AMP ciclic. -onis = aivpm. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. diadokhos = care su. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. haerere = a fi prins). kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. adenite mezenterice. maligne creste cu varsta. ADIPOLIZA.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. f. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. f.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. s. mai nou. / adhesion. . / adhesins.). [Cjr. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. fr.). -os = giandd. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. f. s. s. / adenotonsillectomy. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. f. / adenosine.] Disparitia *diadocokineziei. s. In afara pneumoniei copilului. f. ADEZINE.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. [Lat. avand maximum de intensitate In 30 de minute. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. ADIADOCOKINEZIE. unele cardiomiopatii. / adynamia. -ina). otrava.). ADIPOGENEZA. virus = venin. 1821-1902. se con-sidera ca ar induce.priv. [at. [Lat. p. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA).: adeziune plachetara. ADENOZIN 3'. In consednta. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. A. a . este mai mare decat cea de coeziune. de ia kinein = a misca. In general. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. f. Nu apar tulburari senzitive. = aCipire.: adezivitate. [t^T.•priv. gr. ADINAMIE.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. s.: acid adenozintrifosforic (v. s. adhaesus.). f. / adiadocokinesia. procese de malignizare. keratoconjunctivite epidemice. V. tonsillae.priv.: a. si agregare a plachetelor. grave-wax. genesis = prodttcere.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. aden. s. / adiastole.topire" a (esutului adipos. / adenosarcome.bwg. ADENOSARCOM. f. comisura mijiocie. f. / adenosarcoma. Boala ereditara de tip autozomal dominant. pot fi congenitale sau cicatriceale. f. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. cu debut In copilarie. plachetara. m. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. detectate prin tuseu rectal. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. ADIPOCIT. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. / adipocere.. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. /adherence. f. cera = ceara. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. m.

amplifica raspunsul imunologic al acestuia. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. Localizare: la 'eucariote. fiacterwiog american dt. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. / adjuvant. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. mastos = son. iar insulina apare ca factor reglator. intre divi-ziuni. m. 2) adiposis dolorosa (v. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. printre care: 1) a. care este un polinudeotid. alimentarius = aCimentar. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. [Lat. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. Mai frecventa la femeie. Uneori termenul este utilizat ca sin. s. eel mai frecvent. este reglata prin dispozitii legale. s. AOIPSIE. Unitatile constitutive ale ADN. In acest caz.. n. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. adeps. cerebrala. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. adders = a adiiuga. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. se numesc dezoxiribonudeotide. s. participiul trecut de. de tip android . pentru fadlitarea conservarii. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. A. al carui scop este de a completa tratamentui specific.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. f. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. asemanator cu eel al procariotelor.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. f.. Utilizarea aditivilor. La normali. s.] V. 4) a. 3) a. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. statikos = care oprefte. de tip ginoid . -dipis = grasime. la.1 a face.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. utiiizata. -dipis = grasime. / adipsin. ADJUVANT. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime.. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). f. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. ADN care formeaza o molecula circulara. se deosebesc mai multe forme. adica secventa. s. A. cardiaca . [Qr. fina. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. d. s. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. neurolipomatoza. -dipis = grasimt. tie. Indeosebi a conservantilor. / adipomastie. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. ds. cu *adipoza.degenerescenta grasa a hepatodtelor. so. In-tervenind In bilantui energetic. partic. din generatie In gene-ratie. s.. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. f. / adipsia. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. / adiposis.: bacili Koch) omorate si deshidratate. adeps.In jurul centurii scapulare. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. hepatica . / adipose. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. 1890-1960. [fules Freund. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. gr. adj. s. adeps.: boala Dercum. ADIPOZITATE. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. se disting: 1) A. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. care sunt prezenti In *ADN 145 . Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor.. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C).] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. [Lot.. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. repliat de numeroase ori In centrul celulei. tuberosa simplex. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. -ina. [Lat. / adipsine. 2) A. / lipostat. 2) a. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. sunt. administrat concomitent cu un antigen. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. deci. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. cu *adipozitate. f. [Lot.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. 3) Referitor la un tratament de Insotire. gr. [Lat. Sin. la animale de experienta. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic.In jurul bazinului. incomplet este identic cu forma completa. f. s.). din tesuturi. Alteori. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. s. addition. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. adeps. hipofizara. / adipostat. -e. [Lat. dar nu contine micobacterii. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. determina continutui informational. f. f. In general In cantitati mid. ADIPSINA. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. s. -dipis = grasime. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. / adipsie. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. lipsita de 'introni. Cel mai raspandit este a. m. asemanatoare cu adiposis dolorosa. / adiposity. ADIPOZA. f.priv.] Hipertrofie difuza. f. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. 2) Care are proprietati de a. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. a . In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. a.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. consednta insuficientei pituitare. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. [Lat. Crick si Wilkins. ADN / ADN / DNA. s. n. ADIPOSTAT. complet Freund. s. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. adj. / adipomastia. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. suspendate In faza uleioasa. / adjuvant. adeps.. adjuvant. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. mameCa. -oza. / adiposity s. adiuvans. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. [Wbrw. A. benigna a tesutului adipos mamar. Totodata. proprietate denumita complementaritate. origine maghiara. continand micobacterii (ex. de la istanai = a pCasa. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. de obicei prin efecte paleative.

iar a. ADN avand o configuratie de superhelix. cortex. ADRENOCORTICAL.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. La nivelul sinapselor. de asemenea. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. s. molecule care actioneaza selectiv pe p. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. f. V. f. m. a-ADRENERGIC. leiikos = aK>. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. f. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. Var. Marcata de transformari corporate si psihologice.. Exista trei ADN polimeraze (I. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. tro- . pi. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. [Lot. nutrifie. adj.] Sin. pi. -aux. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). iAngd. si tab. eidos = formd. de. ADRENOCORTICOSTEROIZI. iangdi ren. a. A. [(at. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. de. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. -is = rime/it.. adj. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie.. idngd. pentru alfa-adrenergic (v. ADRENALINA. plamanilor si muschilor scheletici. -is = nmchi.-receptori (bronsici. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule.. ad = aproape de. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. [[at.). Ill. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. -is = rinicfii. dupa diferentierea celulelor.). gr. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. ADN s. / adreno-leuco-dystrophie. f. accele-reaza ritmul cardiac. ad = aproape. din miometru) si receptorii p. Foarte probabil. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. Uneori. langd. Varsta de aparitie si durata a. se comporta ca un neurotransmitator. cortex.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. ad = aproape. m. s. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. r«n. In plus. m. cortex. ADOLESCENTA. trophe = tira-nd. ren.] Care se refera la glandele suprarenale. ADRENOCORTIC0IZI. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. gr. / adolescence. rasa si conditii geografice. Abrev. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. s. -ids = scoartd. / adrenocortical. A. / adrenal. gr. ADRENAL. vasculari. f. cu rol In *sindromul general de adaptare. adj. cea mai cunoscuta fiind ADN p. / adrenergic. -ids = sconrta. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici.ADN E genomic. / adrenaline. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. / adrenergie. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. adj. endocrinol. excesul de ADN m. Moleculele de ADN r. -is = rinicfii. In prezent. ren. / adreno-corticosteroides. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. / adrenocorticosteroids. difial. sj ADN metiltransferaza. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. s. se Incheie la varsta de 25 de ani. n. de. atat la celulele embrionare. [Lat. dupa o *clonare prealabila. -inn . s. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. m. ndo/escere = o create. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. cardiaci. [&ngd. [dnga. implicata In replicarea ADN la eucariote.: corticotrofina (v. s. / adrenocorticoTdes. m relief.: ADNc. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. ad = aproape de. / adrenergy.u. cortex. ADRENERGIC. idnga. a. -is = rime/it. II. ADRENERGIE. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. si ADN metilare. eidos = formd} Sin.). exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. ad = aproape.). V.: cortico-steroizi (v. f. V. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. f. / adolescence. f. const. ad = aproape. . ren. s. [Lat. mediu socio-economic. s. ia-tigd. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. III). ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Ca urmare. este un hormon de *stres. i&ngCi. Cele mai importante transformari In a. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m.. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. m. f. ADN recombine / recombinant DNA. Pe de alta parte. puberty... ad •= aproape de. dys = gre.). Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. is = riniclii. / adrenaline.. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. / adrenocorticotrophine. / adrenocorticotropin. de. -is = rinufii. s. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. / adrenoleukodystrophy. -icis = swartO. necesara lucrului muscular. -is -rinifHi. adj. -is . DCI. si varsta adulta. ( adrenocorticoids.] Sin. adrenocortical. -aux. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. -ina. s. adj. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. ren. ADRENOLEUCODISTROFIE. gr. pi. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. din punct de ve-dere medical prezentand interes. Var.: ADN hi-brid (v. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. Sin. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. s.] Care se refera la *cortico-suprarenala. stereos = solid. prin secventarea ADN. din sistemul nervos simpatic.). / adrenal. ren.: ADN himera.. ar putea bloca gene vitale pentru celule. s. / adr6nergique. se. sunt de ordin psihologic. -ale. s. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. s. pentru beta-adrenergic (v. Sin. gr.. nd = aproape.rinicfii. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. ADRENOCORTICOTROFINA. [[at.. de. provoaca cresterea presiunii arteriale. cat si la diferite tipuri celulare. f. variaza In functie de sex. [[at. [lat. [Lat. -ale. pi. ergein = a [ucra. s. P-ADRENERGIC. s. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase.: corticosteroizi (v. [[at. Ca urmare. a. ad = aproape de. a. ren. epinefrina. pe care o continua. ren. -ids = swar^a.

AEROGASTRIE. f. -os = aer. -os = aer. -os = aer. f. ad = spre. [Lat. -is . / aerosol. s. 2) Substanta respectiva. -eris. s. -os = aer. Sin. afazie. f. A.priv. V. gastros = stomac. nutrifie. s. ADSORBTIE. aer. face parte din banda 4. AEROB. sobria sunt patogene oportuniste la om. 147 . / aerophagia. sensul termenului a fost extins considerabil. A. -os = aer. AEROSOLTERAPIE. mai mult sau mai putin accentuata. Printre diferitele tipuri de a. aer. s. s. a . [Lat. V. naturali exista In atmosfera.. ?i alfablocant. V. gr. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. n. V. / aerogastria. / aerophobie. aer. pi.1 eritrocitara si promoveaza. 1864). [Lat.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. adaugd deasupra.. pi. de regula reversibila. ioni. gr. -eris. m. / air. f. s. m. de 102 kDa si P de 97 kDa. / air. gr. Intr-o formulare generala. / aphakie. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. a Ijea. pha-sis = cuvant. si adsorbat. AER. [Lat. a -priv. n. s. / aphagie. gr. m. se disting doua forme majore: *a. Lipsa cristalinului. bios = fiatd. f. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. adj. / aphasie. cu dis-tensie abdominala consecutiva.. ad = aproape de. NA: tunica adventitia. aerosolterapie. aer. ADUCINA. aer. Sin. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). / adsorbate. Boala este ereditara.). aer. idngit.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana.] 1) Fixare. beta-blocant. l&nga. f. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. / adsorption. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. AFAGIE. aer. n. s. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. cidventicms = care se. s. motone. s. [Cjr. se asodaza semne cerebrale variate. s. / aerosoltherapie. / adventice. -eris. f. adj. [dngd. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. ce provoaca uneori disten-sia organului. tonos = ten-siune. termenul a. ADSORBAT. s. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. Se disting a. adj. aer. s.. s. asi-metrice. -eris. sorbere = a suge. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. / adrenoprival. -eris. / aphasia.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. f. Sin. f. Sin. a unei substante (molecule. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. In prezenta calciului. metron = masura. artificiali obtinuti prin diferite metode. gr.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. -os = aer. cu evolutie intermitenta (astenie. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. s. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. m. cu M. de obicei inconstienta.. lytikos = care distruge. scrisului sau semnelor. f. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. paralizii. aer. aer. AFAZIE. / adsorption. Forma usoara a *a. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. Ex. -is = rinicili. / adsorbent. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. phagein = a mdnca. s. f. s. s. ad = spre. gaster. / adsorbant. s.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. adj. adj. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. ADRENOLITIC. mobili. f. f. a aspira. phagein = a mdnca. ADSORBANT.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. [enti[d. naturali ai a. f. f. [Qr. A.: volum expirator de rezerva (v. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. emfizem). / aerosol. -eris. f. gr. gr. s. AFAKIE.: volum inspirator de rezerva (v. ADRENOPRIV.] Care se opune actiunii *adrenalinei. / aerophagie. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). gr.] Deglutitia. [lat. / adrenolytique. AEROTONOMETRU. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. / adventitia. aer.] Initial (Trousseau. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. s. [Cjr. s. f. gr. / aerotonometer. / aerobic. / aerosol therapy. Spedile A. zwrfiire. si adsorbant. gr. aer. a . depinzand de acesta. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. a 6ea. m.). Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare.: volum curent (v. / adressines.] Substanta care se adsoarbe. de. formarea complexelor *spectrina-*actina.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. [Lat. s. AEROFOBIE. / aerobe. m. f.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. aer.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. s.. s. gr. aer. [Lat. A. / aerocolie. -os = aer. / aphakia. [Lat. / adressins. tid = aproape de. AER CURENT / air courant / tidal air. phakos = iinte. / adducin. limitata la uitarea. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. aphaquie. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. [Lat. s. cu flagel polar. tulburari de com-portament.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. / aerogastrie. s. Metoda curenta pentru obtinerea a. ad = aproape de. In care a. s. f. a. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. / adsorbate. adj. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. / aerophobia. *corzi vocale). gr. / adrenolytic. gr.). sorbere = a 6ea. AFAZIE AEROPAGIE. adj. / aphagia. AEROCOLIE. f. [a lyein = a distruge.rinicfii. f. cat si cea motorie ale cre. adrenergic blocking agent.priv. / adrenoprive. \Lat. AEROSOL. Wernicke. ADRESINE. hydrophila si A.: volum rezidual (v. f. m. aerocoly. / aerotonometre. s. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. A. Ulterior. / adducine. s. Clinic. aer. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). gr. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. adj. ren.. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. s. gr. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. aer. ren. a substantivelor. -ens. t. [Lot. sorbere = a suge. senzoriala si -a. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. •eris. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. [Lat. gr. privus = Kpsit de. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. s.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. alcatuita din doua subuni-tati. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. [Lat. ADVENTICE. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei.). / aerocolia.^rului. a unei cantitati excesive de aer. f. s. [Lot. bronsite. s. posttraumatica sau congenitala.

Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . ferrc = a conduce. In cadrul *a. afectiune. *sindrom. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. Secundar. / afebrile.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange.).de [a Afipergillus flavus. iat. f. f. s. de. vas a. / afebrile. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. A. A. -alos = sange.: afazie Wernicke (v. fihra .). / affinity. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva.rman. cantec (amuzie). o.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. s. afectare. / afferent. gr. primar. de. dar utilizate incorect. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor.. verbal sau In scris. f. *leziune.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. A. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. adj. emotii si pasiuni ale unei persoane. completa sau partiala. sunete muzicale . la affir. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. afferre = a aduce. vec-inatate.. de [a finis = iimitd. locala). Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). (uii's = stare. facand abstractie de cauze. [Car/ Wernicke. s. AFECTIUNE. de.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. desi gandeste normal. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. m.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. congenitala. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. aferti. A. B. / affect. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. [Lat. / affectivit6. m.. AFIBRINOGENEMIE. AFECTIVITATE. Inaintea altei substante. s. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. AFECT. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. f. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. In care pacientui.priv. [Cjr. Ant. Varietate de a. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit.: eferent. a .). 'Pohniaf. 4) A. a s(a6i. / aphonia. f. A. s. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. [Lot. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. inver-sus. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. A. \Cjr. la Intam-plare. uffectio. Asocierea *a. tularemie etc. Sin. sensibilitate. / afibrinogen6mie. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. 18241880. Wernicke. s. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. Wernicke cu *a. A. AFONIE. boaia. fehris = fedra.). apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. \Gjr.. a.. De asemenea. Ex. AFINITATE. s.fibra. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). s. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. AFERENT. s. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. patologic. fifferre = a aduce. 2) Comportare emotiva. A.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. cu toate ca obiectui este recunoscut. / affinite.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. *boala. cu evolutie impetuoasa si scurta. f. a -priv. / afibrinogen(a)emia. phone = voce. pheme = vor6ire. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia.: anal-trie (v. de la loxan = sageatd.vd. -e. [Lat. f. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. a siabi} 1) Emotie intensa. / affection. dragoste fata de cineva. surditate verbala. fioald. caracterizata prin anxietate. tristete. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. / afferent. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. profesor la 'Seriin. A. s. profesor [a 'Paris. ferre = a conduce. / affect. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . audi-tiva. 2) A. affinitas.priv. *disfunc-tie. / aphemie. [Qr.ge. toxikon = otrava pentm varful sagenlor.: nerv a. In care cuvintele sunt rostite fluent. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin.. haima. / aphemia. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. s. [Lot. [a afficere = a afecta. la ad = spre. m. Sin. adj. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. / aflatoxin. 18481905. apyretic.\ Pierdere a vodi. cu afectarea moderata. s. s. adj. antroyolog fi cfwwg franca. {Lat. de ex. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). de la affi. tuberculoza. a s[d6i.} A. / aphonie. a . f. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. stare emotionala intensa.. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. affectus = stare de spirit. Iat. 2) Simpatie. f. astenic. f. f. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. affectus = stare de spirit. scris (*agrafie sau a.erc = a afecta. de la ad = spre.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. n. a . -atis = inrudire. [Paul Broca. Forma de *a. B. A.. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia.priv. A. A. s.temperatura In jur de 37°C). afecfiune. AFLATOXINA. f. sau a cuvintelor scrise (a. m. -ind. psifiiatm.cere = a afecta. prietenie. -md: gr.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. s. deoarece acopera conceptele de *anomalie. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. newolog fi. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. s. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. / aflatoxine.a. adj. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. *agrafie). sen-nan = a produce. Sin.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. [Termen compvs: afia . s. / affection. f. A. gust sau miros. W. A.: conexi-une inversa (v. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. [Lot.: apiretic. exista rar 'in stare pura. f.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. 3) A. este alterata In "nevroze si 'psihoze. Insotita de o tulburare a constiintei. s. AFEMIE. Semnificatia sa este destui de vaga. Broca. / affective faculty. 148 AFONIE AFEBRIL.: afaae de conductie. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. A.

2) A.ziana agar-agar. s. Se disting: 1) A. / ageusia. de ex. factor fizic. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. lot. s. v. f. s. AGLUTININA. AFRODIZIAC. imunoglobulinele. poate fi spon-tana. Sin. [Lat. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului.J(ua[d. f. de. / agitation.e ia gignere = a naste.. a uni. AGLUTINOGE N AGENITALISM. mutagen.priv. cold agglutinins. impulsurite sexuale. idiopa-tice dobandite tardive. purtator de germeni infectiosi. f. gr. cu exagerarea miscarilor. disglobu-linemie. [Cjr. m. vulgara. lipsita de intentie sau scop. adj. f. Orice factor provocator de boala. s.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. aphrodisiakos. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat).. fiind foarte dureroasa. Sin. In general. / ag6nitalisme. 3) A. a agita fi agere = a acttona. A. AGEUZIE. / aglossia.. / agglutinine. f.: 1) A. / agastria. boala Bruton. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. 1S16-1SSS. f. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. arum = afte. gasler.. f.. 2) A. s. a priv. s. / agenesia. f.priv.). congenitala sau dupa extirpare chirurgicala.. m. ptdiatru austriac. / agammaglobulinemie. / aphte. mielom). f. m. f. Virus ARN de masa moleculara mica. [ite-ra a aifahttului grec. s.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. f. globuJus. a . hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. s. a uni. gueusis = gust. [Gr. Cat. amar si acid. gesturilor si 'mimicii. A. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. f. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. AGAMAGLOBULINEMIE.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. s. s. cu prognostic benign. f. A.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. gyros = cere. / aphthosis. agglutinare = a dpi. observate la nivelul palatului dur la copii. adj.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). V. {Cjr. AFRODIZIE. / agastrie. de forma rotunda sau ovalara. [Qr. A. La om. gala. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii.. s. m. V. cu evolutie In pusee recidivante. s. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. [Qr. [Lat.. d. s. f. / aphrodisie. / agalactia. s. f. a .). ia agitare = a pune. / aglycone. [Lat.. f. AFTOZA. -ina . / agglutinogene. poate sa apara si fara o leziune organica. AGENT CHELATOR / chelateur. / aphrodisia. ia gr. f. 2) A. excitement. s. microorganism patruns In corpul uman. *aftozele.. gastros = stomac} Absenta. a. carenta imunitara. / agyrie.] Sin. s. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). a .. [Lot. m. [Lat. pot fi disoci-ate.priv. AGLUTINOQEN. s.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. de. AGENEZIE.tiv. o . infectant.. AGIRIE. s. aph-tae. -ina.priv. glykys = dutce. / aphtose. si disgenezie. sindrom Aicardi. / agglutination. [<^r.: genina (v. In cadrul *bolii Behcet. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. s. s.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. s. f. genesis = producere. Termenul agalaxie este incorect. m mifcare. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. dand prin racire un gel. Viena. genitale. f. agens. r. [at. n. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. sau reactionala. s. / aphtha (pi. f.organde. A. Poate fi dezordonata.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. s. grup sanguin). congenitala de tip Bruton. s. a . AGENT. m. aphthae). viu. si eunuchism. s. 7=0 treia. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. / agglutinogen. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor.[ Ulceratii infectate. AGLUTINARE. mai rar pe mucoasa genitala. / agenitalism. agitatio.: chelator (v. m. A. ['Malaie. in mifcare. d. s. la glohus = glob. / aglossie. -ntis = ac. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. / agent. [Ofr. agglutinare = a [ipi. / agueusie. f. a pune. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. -aktos = [apte. AGASTRIE. duice. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. ageustia..] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. f. In alimentatie sau ca laxativ moderat.priv. s. a uni. agglutinare = a [ipi. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. f. [Qr. [Cjr. AGALACTIE. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. / agent. sau agresiva. aphrodisia = dorinfa se. Ex. -atos = sangc. o . a pune in mifcare. m. a . f. provocata de stimulari din mediul ambiant. AGLOSIE. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. -arum = afte. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. provocand astfel aglu-tinarea acestora. cand se produce *afazie. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. s. ic. m. / aglycone.: geloza. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. [Lot. gyms. In paranoia. de (a gr. Sin. / agalactie. a stomacului. chi-mic. / aphrodisiac. vector. f. / agglutinin. A. de.priv. a crea. s. v. haima. de corp calos. / chelating agent. s. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. izolate sau grupate. s.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian).. s. de. / agitation. 3) A. Cele mai cunoscute a. f. AFTA. spasfca). [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. / agenesie. aflate In suspensie. AGLICON. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. [Alois Bednar. s. [Lat. \Gjr. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. / agammaglobulin(a)emia. aphtae. Ex.priv. imunitate. -oza . ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. gr. dim.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. / agglutination.. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. Se disting: 1) A. s. de [a agere = a actwna. AGITATIE. genitalia . s.. gr.. A.priv. [Qr. s.: virus delta.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. la Afrodita = zeifa dragostei. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. / agyria. haptein = a arde. alimfocitoza. n. -onis = cyitatie. 149 . / aphrodisiaque. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. a . de. s... V.

/ agonist. In forma de croset. f. [Lot. / agranulocyte. V. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). graphein = a scrie.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. f. s. AGRAFIE. din gr. si alexie. de la aggregare == a aduna la un [oc. agmen. gustativa. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. V. [at. [Gr. la. f. [Lat. agonisti adrenergici.] Teama morbida de spatiile goale. Fenomenul de grupare a plachetelor. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. krap = croset. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. a • priv. s. prosopagnozie. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. AGREGARE. s. si coma. cunoastere. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor.\ Proprietatea de a se agrega. devenind rapid ireversibila. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. "bromocriptina). [Lot. a priv. s. A. a aduna. / agnosie. AGONADAL. 2) In medicina legala sau In expertiza. . -onis = ac^iunw de. V. agregare. -aux. s. aggregare = a aduna. / agregant. la un. a mrautdti. agrafe. kylos = cduCa. s. 2) Termen vechi. f. AGRAVARE.} 1) In sens larg. adj. AGNOZIE. / agony. A. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. a . granum = graunte. / clip. chiar existenta a.. cecitate psihica. AGONIST. {Cjr. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). cat si pe cea secundara.] Alterare a scrisului.. a .] Aglomerare. se clasifica In: auditiva. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. boala Schultz. phohos = frica. f. s. A. [fr. Aglomerare. de a se aglomera In gramezi. A. s. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. / agoniste. de timp) etc. anosognozie. V. si a. adj. determinata de un mecanism imunoalergic. Sin. f. / agoraphobic. / agranulocytose. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte.: sindrom Kostmann (v. -e. -inis = mu[time. s. -ale. gno-sis = perc. graminatike = arta de a scrie fi de. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. Este facilitata de *catecolamine.priv. / agregabilit6. adj. \QT. grammatJca. / agminated. sludge.. de a se alipi. vizuala. s. avand o circulatie interna-tionala. s. de la gnonai = a cunoafte. / agonie.. s. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. / agraphia. [<^r. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. dim. s.priii. a obiectelor. a . a . 'miozina si *fibrina. antagonist. dim. m. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. In functie de natura acestor stimuli a. AGRAFA. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. f. un [oc. / aggravation. -onis = wrdutdfire. agoa = [upta. gramada de eritrocite dispuse de re- . sindrom Gerstmann. s. Sin. adj. si agregant.epe. V. n. \Qr. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. aggregare = o aduna ta un [oc. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. / agregat. [Lot. dimpotriva. cu efect central.. din {jam.re. olfactiva.. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv.. f.priv. [Qr. cu tendinta evitarii acestora. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. / aggregating. / agregation. [at. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. s. sludging of red cells. / aggregation. / aggregability.] Leucocit lipsit de granuiatii. f. s. AGORAFOBIE. V. s. s. f. de id granum = grannie. adezivitate plachetara si trombus alb. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. f.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. de raspuns celular. Definite a. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor.). foarte proba-bil. / agrafe. de la. ca entitate este pusa la Indoiala.] Piesa metalica mica. AGRANULOCITOZA. ligand. receptor.i gone. granulum. In medicina. f. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. f.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. m. si sindrom Kostmann. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. aggregare = a aduna la un loc. Poate fi localizata. s. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. pe de alta parte. / agnosia. AGRANULOCIT.: astereognozie (v. [Lat. s. [oc.). n. [Qr. de [a uggravare = a agravci. s. / aggregate.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. A. aggregatio. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. sunetelor. evolutie nefavorabila a unei boli. kytos = cduld. -ism. a citi [iterde. AGONIE. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. imaginilor. f.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. / agraphie. tactila. adj. f.. f. fiind unite de filamente de *actina. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. si agonist potasic. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor.: *apomorfina. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. gonos = sitmdnf:a. / agrammatisme. [Lat.. V. / agranulocyte.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. mai rar. / agonadal. -e. / agmin6. m. e. AGREGAT. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. d. dopexamina). *tromboxan si de prezenta calciului. / agranulocytosis. AGREGANT. adj. [Cfr. granuliim. -ozu. agregat. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. In zonele de ischemie. [at. s.: *dopamina. n. adj.. s. largi. agora = piata. agonistes = [tlptdtor.] Care este lipsit de *go-nade. agonisti dopaminergici. p. AGREGABILITATE. Sin. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. sau generalizata. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. s. factor plachetar IV. aggravatio. s. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. / agoraphobia. f. f. d. \Gjr. a pro-priului corp (autotopagnozia). f. / worsening. s. gr. In starile de soc. Se disting a. asomatognozie.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. *ADP. / agonadal. adj.priii. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. / agrammatism. care patrund In creier (ex. vaselor si tubului digestiv (ex. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. m. la leucodte. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. A.

[or. lovire etc. / agressologie. -inis = aifitif de ou. [Lot. haima. inis = aBJeatd. s. de ia albus = al6. acte suicidale). -inix = a[6uf de ou. / albuginite. f. ALBUMINORAHIE. [Qr. s. albugo. Aminoacid neesential. s. f. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. m. const. alhiif. [Lat. s. / agressivity. lacrimri = iacrima. inis = a[6uf de ou. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. s. adj. gramada de trombocite. ALANTOIDA. albumen. s. 3) A. cu sase subtipuri. f. / albuginee.: acinezie. NA: tunica albuginea. m. Ex. generali-zat sau oculocutanat. s. s. f. lapte. toate de tip auto-zomal recesiv. ALBINOS. a ataca (ad = (a. agregarea plachetelor. de metilen.. / cervi-cospinal fluid proteins. aggresus. s. -e. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. al kali sau al-qaliy = soda. biochim. f. ALBASTRU. ALBUGINEE. s. allactare = a a[apta. s. Frecvent. [Lat. aluzii etc. [Lot. / alactasie. -inifi = at6uf de ou. lactis = lapte. de la lalein = a ror6i.priv. f. V. m.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. f. / albinos. / albumin. s. n. V. de la albus = aid. f. a priv. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. s. m. si lactoza. adj. s. artificials). / albumin(a)emia. / bleu.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. medicamente etc. f. ALAPTARE. In absenta le-zarii caii motorii principale. n. ocu/ara sau sclerotica). s. s. fie cu lapte de origine animala. ALANTOINA. [Lot. [Lot. / albumose. / albino. s. / allantoin. depigmentate. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. / albumosurie. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. termenul este folosit pentru tunica a. oua. constand In formarea de pete mid albe. [Gfr. [Lat. sunt denumite cu acest cuvant. albus = alb. / allaitement. f. albumen... 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. s. f. [Lat. AGRESOLOGIE. f. [Cjr. de la alhus = a[6. a pllfi). ca 7n 'sindromul Waardenburg. con-genitala sau dobandita.} Absenta secretiei lacrimale. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. / albuminorrachie. tab. / alalie. atos = sange. V. [Qr. s. eidos = forma. cu aspect albicios.. V. ia aggredi = a merge spre. \Qr. s. AHILODINIE. / albumose. A. / albuminurie. un deficit de "tirozina. [Lat.: acromie cutanata.a. f..: pro-teina Bence-Jones (v. / agressology.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. a . f. gr. al kali sau alqaliy = soda. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. ALBUMINEMIE. ALACTAZIE. ca si In unele vegetale. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. -oza. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). / eye dryness. s. s. s. de brom-fenol.. m. adj. Simbol Ala sau A. cu pH-ul peste 7. se observa In *mielomul multiplu si. f. Aglomerare. biochim. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. de [a albus = aid. si leucom.. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. logos = stiintd. s. este putin utilizat. si sindrom Sjogren. / akinesie. gr. f. V. V. ALCALI. tripan.] Absenta *lactazei din intestin.). [^. s. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. Sin. s. ALBUGO. f. In care se constata. continand vase intestinale. s. / alkali. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. AGRESIVITATE.] Sin. V. si tab. de tip recesiv. f. ALBUMINURIE. de (a kinein = a mifca. cu aplicatii In medicina. 2) A. -aza. s. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. -ina. Akhileus. f. albumen. gradi = a merge. f. si stres. gr. s. s. ALBUGINITA. lac. / achillodynie. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. kinesis = mifcare. ouron = urina.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. [Lat. f. spre. / allantois. ALBINISM. / alacrymie. / allanto'ine.] Membrana fibroasa. f.). / albuminuria [Lat. pi. s. s. / allantoide. f. s. bilirubina. s. albumen. V. V. de [a albas •= ail}. a ataca (ad = la. 2) Mai multe substante chi-mice.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). -inis = aifiuf de ou. / alanine.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. ALBUMINA. de toluidina. s. lalia = vorbm. Fondator: H. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. Laborit. [gr.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. -inis = alhuf de ou. / lactase deficiency. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. ALCALIN. de. a. rhakhis = wloana VirtelJrala. haima. eel mai frecvent. / alcaline.] Inflamatia *albugineei. f. Uneori termenul este considerat sin. testiculara. ocular. m. [^r. / alalia.) sau ascunsa.priv. f. / alanine. / agressivite. al kali sau alqaliy = soda.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. uneori. f. muschi. gr. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. -oza.\ Alimentatia lactata a unui sugar. s. *osteomalade si In *metastazele osoase. f. adj. / blue. n. f.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. de Prusia.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. -ina . [Lat. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. fie cu lapte uman.). contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei.r. ALALIE. albugo. aggresus. s. A. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. f... / alkaline. / albugo.\ Individ afectat de *albinism. / albinisme. ALCALEMIE. f. dura. s.. = aib. / akinesia. f. f. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. adj. -inis = aldeatd.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. gr. 151 . ALBUMOZURIE. Evans. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. f. f. A. Var. gradi = a merge. cu *afemie. const. s. denumita si 'proteina Bence-Jones. a past).] Tendinta la atac. ALBUMOZA. / atbuminemie. a. / alcalemie s. a. / lactation. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. [at. atlas. ALANINA.: a. s. / albuginitis. -antim = carnat. [Lat. f. s. pi. spre. A. s. adj. de [a albus = alb. AKINEZIE. albumen. gr. f. / albugo. poate fi manifesta (amenintari si insulte. / albumine. uneori striate. / achillodyma.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. mimica. la nivelul pielii. / albuginea. / alcali. In 'leucemie.: proteinorahie (v.] Prezenta In urina a albumozei. de [a aggredi = a merge. -inis = aifieat. spre. distrugere a unor obiecte. [at. Deoarece uricaza nu exista la om. agregarea eritrocitelor. a. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. partial. -i'(a.. a -priv. / alkal(a)emia. s. / albinism. f. a . s. s. s. f. / albumosuria. a. [Lat. proteinurie.} Sin. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. -ina. albumen. transversale. albugo. ALACRIMIE. s. -ina. f. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange.

V. a. / alcalinoth6rapie. iar catre 4-5 g%o apare coma. [J4r. kaptem = a suge. m. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. m. "cafeina. m. Sin.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. etilic. m. sunt putin so-lubili In apa. s. n. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. Lichid incolor. f. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. al kali fail alqaliy = sodd. ALCOOLISM. / alcalinisation. \5ir. s. H. a unor doze excesive de alcool. [-^r.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. A. s. volatil. alaturi de C si H sau de C. al kali sau al-qaliy = sodd. s. V. misdbil cu apa. s. / alkaloid. -e.-COH-R. alcaloza. a. etilism. Sin. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. uneori la doze foarte mid. A. Var. me-tabolica. s. Toleranta individuala este extrem de variabila. de. / alkylant. s. / alcaptonurie. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. de alti-tudine apare la altitudini mari. 'delirium tremens. ALCALINIZARE. A. gr. densimetru. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. s. s. tote/a sau potent/a/a).soda.ohof sou al koh'l = sudtit. alcohol sau al koh'l = su6ti{. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. / alkyl. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. kaptcin = a suge cu loco-mil'. Exista diferite tipuri de a. scadere a memoriei. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. In continuare. cu formula chimica C^OH. / alkaptonuria. s. f. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). m. f. s. / alcalinisant. / alkyi. s. termenul a. prin scaderea presiunii CO. s. m. gr. V. ALCAPTONURIE. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. sunt strict regle-mentate..4). alcaloza.). al kali sau al-qaliy = sodd. [J?r. s. in. s. s. s. pana la neutralizare (a. Se utilizeaza ca dizolvant general. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. / alcalosis. / alcoolisme.' add homogentizic. 0. / alkalitherapy. Administrarea si circuitui a. m.: *morfina. gr..] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. se manifesta (uneori. moarte). [AT. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). pdtrunzdtor. prin abuzul de vin.: *ciroza. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. al kali sou al-qaliy . ALCALOZA. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. alcalinization. f. a] kali sau al-qaliy = sodd. \!Ar. / alcalo'ide. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. / alcohol(a)emia. respirato-rie sau gazoasa.. [Ar. m. / alkalinity. Unele a. ce confine azot. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. [Hr. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. ALCALOID. eliminarea sa urinara. A. / alkaptone. A. f. / alcaptone. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. el obli-gand la o autentica ancheta sociala.5 g%ci produce euforie si excitatie.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. inflamabil. Ex. gr. *ocronoza si dureri articulare variabile. *cocaina. / alkalizer. e.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. gr.dtor. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. m. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. ALCOOL. metron = mdsurd. / alkylant. / alcalinit6. Termenul de *oenolism semnifica a. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. f. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. euforie nejustificata. f. . 2) Medicamente cu aceasta proprietate. / alcoolmetre. consecutiv. eidos = forma. T. n.: alkil. fiind plasmatica si tisulara. lichid clar. adj. In limbajul curent. s. s. f. f. s. cu [dcomie. de la 2. -ism.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. ouron = urind. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). / alcohol. compensata. metabo-lica.sufitlli pdtrunzdtor. [Hr. f. al kali sou al-qaliy = sodd. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. S. therapeia = tratament. a. al kali sau al-qaliy = sodd. [Ar. ALCOOLIZARE. ALCHILANT.R. ALCOOLMETRU. 60%. s. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. f. A. s. cloroformul. al-cohol sau al koh'l .] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. ALCALINIZANT. / alcoolature. haima. pdtrum. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. pro-ducand esteri. pdtrum. s. f. Responsabilitatea penala (delict. / alcoolat. ALCHIL.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza.' / alcoolemie. s. / alcoholisation. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. Este antiseptic. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. f. al-r. *stricnina etc. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. / alcalose. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add.'al kali sau al-qaliy = sodd. a. [-%r. f.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. f. s. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol.. ALCAPTONA. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. / alcoolisation. m. [Hr. Complicatiile cele mai grave ale a. f. -alos = sangt. s. alcohol sail o7 koh'l . eterul.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. cu miros agreabil. ALCOOLATURA. / alcoholism.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. desemneaza a. pdtrum. / alcool. adj.. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o.5% volume de C.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. m.: dclofosfamida). la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. A.] V.HsOH. s. V.dtor. Determinarea sa are importanta medicolegala. a discernamantului). -oza . / alcoholate. / alkalization. inflamabil. A. al cohol sau al koh'l = subtil. Intre 1 si 2. / alcoholometer. ALCALINOTERAPIE. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. usor colorat. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. s. s. gr. *tremor). oenomanie. s. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. f. adj. cata-bolit al 'tirozinei. alkalosis. s. ALCOOLAT. \5\r. [Ar. deshidratat contine 99. Se disting a. ALCOOLEMIE. / alcoholature. timp de ani de zile. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. primari (R-CH^OH). adj. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii.sufitil.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. pdtrunzdtor. s. tulburari nervoase (*polinevrite. CHaOH.

/ allergid. a.} Compus chimic care contine gruparea -CHO.: alela mor-bida (v. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. se constata si In infarctui miocaidic. fac parte: astmul. ALDOLAZA. ALERGIE. s. exista In concentratii foarte mici (v. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. / allergic. V. / allele. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. engl. *A.e. proba. actiune. dimpotriva. al-cohol sail al koh'l = subtil. 0 nu este functionala. a. 2) Sin. lie [a alwol dehydrogenatum. actiune. f. [Cfr. a. ergon = Iucru. / alcoologie. gr. s. adj. de la ergem = a [ucra. f. s. m. Cat. s. denumeste o marca depusa. s. m. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate.ru. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. ALDEHIDA.. V. / aldehyde. sunt. Dintre bolile a. (AT . Cele irei a. de la ergem = a [ucra. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. Sin. Concentratia a. La adult. ALERGIC. s. dar si In celelalte tesuturi. [Ar. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele.. s. ALDOSTERONISM. / aldosteronism. alias = dtiili ergon = iuc. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. si cetona. la unul la altvl.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. In prezent.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. s. Termenul etilotest este mai corect. se numeste monomonB. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. alcohol sou al koh'l = subtil. 0 crestere a *volemiei. s. n. f.).. o alta. un individ poseda doua a. logos = ftiintd. [Hr.ra. s. f. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. veche test = vas lie. / alcoholomania. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. s. {Qr. s.. n. / alcoolomanie. / alcoholtest.. La nivelul fiecarui locus *autozomal.. s. adj. A. 6. / allele. f. Sin. s.). ergon = iucru. s. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. f. aldolazemie). A. m. Sin. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. / allergen. hiperaldosteronism. s. / allergique. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. al-los » aitui.. / aldehyde. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. adj.n. 0 gena care nu poseda decat o singura a. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. / alcoolod6pendance. variaza Intre 1. acf-inne. s. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. Ex. / aldolasemie. / aldosteronisme. provoaca depletia pota-siului. [Ljr. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante.\ Initial. ALDOLAZEMIE. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. la.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. ALELA NULA / allele nul /. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. In compensatie.] *Farmacodependenta fata de alcool.] Care este In relatie cu 'alergia. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. La adul-tul normal. In caz de imunitate. mutanta este la randul sau termosensibila. prezente la un 'heterozigot. sin-gura prezenta In muschi. este polimorfa. a.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. A. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. V. s. ale aceleiasi gene. ALELOMORFA. Care produce *alergie. una provenita de la tata si. Cantitatea de a.: boa/a a. morphe = forma. 8. m. recesive. f. de = separat de. . ?i alcoolomanie. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). A. / alcooltest. 2) Proteine purificate din alimente. / aldolase. / allergide. A. alias = aitui. f. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. A. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. f. ergon = iucru. Se reprezinta cu litere mici. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. peiidere = a atdma.3 si 8. mai mult sau mai putin eficace. este obtinut prin oxidarea unui alcool. n. Cele doua a. aseme-nea celorlalte a. f. f. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. \ffibrev.: a. urticaria. C. colite. / alcoholomania. deoarece proteina produsa de aceasta a. *A. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. ALCOOLOGIE. f.2 mU/ml (12-75 nmol/l). / allelomorph. izolata din ficat. s. A. actiune. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. m. In continuare. gr. bacterii sau polen. pamdnt utili&at de. cu *alcoolodependenta. s. / aldolase. / alcohology. allelon = tie. ALOOSTERON. din fr. In general. *a. La nivel biochimic. a. test = e^a-m. *a. de. la ergem = a [ucra. pdtrunzator. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. de la [at. / aldosterone. unul la altu[.: alela letala. ALERGIE de la mama. [Qr. f. iar o gena ce poseda mai multe a. de to. V. dependere = a sta atamat. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. *A. de. [J5r. f. m. / aldolas(a)emia. m. [Cjr. f. unele gastrite. adj. s. m. f.. atc. aparitia unei *tolerante. ALERGEN.: hiperaldosteronism (v. ALCOOLOMANIE. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. / allergy. alias = aitui. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. domi-nanta asociata fiind notata a'. mi-grene etc. se produce retentia celulara a sodiului.: In *sistemul ABO. Ex. s. proprie creieru-lui. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. [a ergein = a luc. / aldosterone. {QT. adj. ALERGIDA. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. eczema.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. terme-nul de a. Excesul de a. / allergie. allelon = de. s.fiimifti. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. ALELA. Ex. s. al-cohol sou al koh'l = subtil. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. tennenul 153 . pittrufi-zator. 0 cres-tere tranzitorie a a. / allergene. adj. s. s. s. Ex. pdtrunzdtor.: polenul gramineelor.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. ALCOOLTEST. f. f. / allelomorphe. -ida. deoarece a. patrunzdtor.

ALFALIPOPROTEINA. pi. in-gfi. f. s. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. f. In cadrul sinuzitelor. algidus = rec. / pain. [gr. / algetic. ALFAMIMETIC. logos = ftiintd. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. s. s. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). ergon = [ucm. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. la ergein = a iucra. cu M. f. completa. s.. [a = prima iiterd a atfa6t. ALGEZIE. m. f. [a = prima [iterd a aifabe.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. de. ALGIE.). gr. istoric pentru 'complement..} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. f. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. lexis = cuvdnt.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line.: a-stimulant. thymos = minte.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia.: alfastimulant (v. / alpha-adrenergic stimulating agent. s. / alphachymotrypsin. f. m. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. s. / alphai-antitrypsine. f.: a-adrenergic. Uneori. / alexia. s.. tripsis = frecare. ac-fiune. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. [a = prima fiterd a affa6e. In unele boli hepatice (hepatita virala. / alexine. [Lat. s. pi. gr. / alpha-adrenergic.] Sin. -ina. f. si tab. {Qr. ALEZA.). mghetat. [Lat. khymos = sue. 2) Sin. zdroBire.). / alphachymotrypsine. Sin. a. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. s. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. int. / alpha. a. -is = rinicfii. / alexithymia. / alpha-adrenergique. / alexie. de origine extrem de diversa: a. / allergology. algesis = silnful durerii. [Gjr. [at. [J~r. Sin. A. f. lipos = grasime. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. f. s.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor.: alfa-adrenergic. s. adj.at} Agent simpaticolitic. A. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. \Qr. (ex. s.: a-mimetic. adj. -ina . Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. s. (a glohus = gCofi. / algesiologie. [angd. m. ALFABLOCANT. -ina . vasculara. cluster headache. -ina. [Qr. migrainous neuralgia. digests = simtui durerii. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. alexein = a evita. adj. f. migrena. s. drawsheet. / alpha-lipoproteine. s. / alpha-globulines. '(at.. gr. [Qr. hemo cromatoza) si. f. protos = primu[. / algidity. [Cfr. adj.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. / algesimetre.: artralgie. lexis = cuvdnt. Sin. Concentratia a. / alphafoetoproteine. algia. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. / aigesimetrie. [a = prima [ilera a atfadetului grec. de asemenea. s. / algid. f. s. de. metron = mdsurd. / alphamimetic. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. ALGID. s. a abate. / alphamim6tique. Denumire rezervata *a. biochim. isterica. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec.: cii-antitripsina. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. fac parte proteine transportoare (transcorti-na.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. este utilizata ca antiinflamator. Var. si Indeosebi asupra *tripsinei. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. ALEXITIMIE.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. adj. Var. In mod normal. alias = altui. f. s. a . care stimuleaza aceasta actiune. la gravide. algidus = rue. f. a -priv. 25 kDa. nevralgie. algos = durere. prin extensie. V. adj. globulusi dim. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. ALGIC. de la lectura dificila. antiproteaze (a^-antitripsi-na. Var. / alphastimulant. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. n. ALFAFETOPROTEINA.. dar Indeosebi a trigemenului. stimulare = a miboldi. proteina de legare a tiroxinei). f. / algesia.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. deci. const. f. local sau intramuscular. / algesie. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. Var. vasodilatatoare. a stimuia. s. s. logos = stiintd. ALGEZIMETRU. 3) Uneori. droza.-ANTITRIPSINA. Var. / algesimetry. / alphalipoprotein. n.} Defect de Intelegere a scrisului. / alese. [Qr. / alphaf(o)etoprotein. s. ALEXIE. craniofaciale lateralizate.tu[ui gru. f. [Cfr. ALGEZIMETRIE. n. s. ALEXINA. Var. / algide. -e. Ex. f. gr. / alpha-adrenergic blocking agent. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. f. ALFA-ADRENERGIC.: a-chimotripsina.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv.tuiui grec. s.dro6irci sfdrdmare. / alphaglobulins. mai rar In cancere de tub digestiv. s. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. / aiexithymie. f. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. bloquant. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice.e. ALGEZIOLOGIE. dureri difuze de origine dentara..: a-globuline. mandibulara sau oculara. s.tulw grec. f(o)etus = fat. A. tripsis = frecare. f.: a-blocant. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. / algidite. fentolamina) sunt.: a. / allergologie. f. pana la a. ALFASTIMULANT. algos = durere. algesis = sim^ul durerii.. ALFA. / algesimeter. f. / algie. \Gjr.. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. s. anti = contra. cu hiperestezie (v. f. lipoproteina. aiantichimotripsina). -inn. Var. / aleze. f. f. gr. ad = aproape de. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. vezicula biliara rinichi). protos = primul. iar inhibitia vasodilatatie. s.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. z. / alexin. adj. In functie de localizarea . glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. s.. s. s. ALERGOLOGIE. (o ioviturd). B. s.priv. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. ALFACHIMOTRIPSINA. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. ergein = a [ucra] Var. hipocondriaca. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. / alphabloquant. s. Ex. Din grupul a.: cecitate verbala. f.. f. / algesiology. s. A. C) de talie inegala. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. adj.: algie (v. utilizat ca sin.antitrypsin. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. adj.] V. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. fr. f. spirit. ren. / algique. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. s. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. s. adj. sfdr&mare. ALGIDITATE.

/ algophobia. V. ALGOMANIE. f. s. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. trophe = firana.a. algos = durere. n.. alienation. / algogene. f. ALGONEURODISTROFIE. s. o schema de diagnostic pe etape. algos = durere. ALIFATIC. a . algos = durere. m. / alliesthesie. trophe = tirana. lagneia = dorintd se?(uaid. aleiphar. [Cfr. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. aUos = altui. are tendinta la izolare. idngd. / insanity. anti = contra.na. aisthesis = senzafie. s.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect.6 al Charezmi sau a] Karismi.). de la lyein = a distruge.trif. dieta. / painful paralysis. [fr. ALIMFOCITOZA. s. s. infarctului de miocard. f. energetic si functional. reprezinta un cuvant la moda. s. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. de introducere In organism a substantelor nutritive. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. n. / alymphocyto-sis. Sin. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. [Cfr. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. ALGOPARESTEZIE. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. sindrom Sluder). gr. adj. s. f. medicamentelor (izoniazida. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. ALGOGEN. cu mecanism necunoscut. A. algos = durere. sugarului cu lapte de mama. de la alere = a firdni. completata cu lapte de vaca sau industrial.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. sensi6i[itate. atos = gras. genunchii. s. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa.a. span = a trage. dificit. morbida fata de durere. 3) A. de [a gennon = a produce. / algomania. s. antitiroidiene). / algospasme. artificiala .). s. V.). para = dincoh de.: nevral-gia nervului vidian. / algoparesthesie. picioarele. pentru alchilant (v. In particular In *schizofre-nie. para = dmcolo de. s&nsifiidtate. ALGOPARALIZIE. tSm Cat. 2) In prezent. s. (ilgos = durere. ALGOLAGNIE. m.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. / algomenorrh(o)ea. 2) A. algos = durere. alias = aitui. s. [Lot.] *Parestezie dureroasa. nu. / aliphatique. 4) A. [Cfr. ALGOMENOREE. apartinand matema-tidi si informaticii. In primele 4-5 luni de viata. dificii. it la syn = impreund. [at.} Producerea durerii. / aliment. [Cfr. f. regim. genereaza durere. s. s. pathos = afecfium. [at. n. algos = durere. s. ALKILANT. m. alienare. / alloy. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. ALIMENT. -oris = Corp. s.] Teama exagerata. f. [Cfr. A. sindrom Di George. fie. aisthesis . [Cfr. adj. dys = gnu. o localizare anatomica (ex.[ Sin. nutritie. / painful paraesthesia.ie. |l/r. lympha = apd (impede. s.nen'. alimentum = aliment.priv. spasmus.: izoaglutinogen (v. unor afectiuni ale SNC. [Cfr.: algodistrofie simpatica. diferite constante ale mediului intern etc. / alliage. ALGORITM. f. [Cjr.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. Var. -oza .. pentru alchil (v. dys = gre. m. algos = durere. liniara sau ciclica. [Cfr. sympathein = a fi aldturi de cineva. / alli(a)esthesia. f. / alymphocytose. f. ALGOFILIE. adj. f. / alienation. / alimentation. [Cfr. la separare. de protectie . Evolutie lent regresiva. s. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. algos = durere. Indeosebi. mixta . ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. / algospasm. f. rationala . iar alteori o senzatie neplacuta. f. / algomanie. bogat in nutrimente esentiale.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. V. menos = [und.u.). s. IX. ALGOFOBIE. / algolagnie. m. s. ALIMENTATIE. 5) A. In ultimele decenh a. s. ALIAJ. 155 . mainile. f. [Cfr.: algoneurodistrofie (v. trophe = hrand. s. [at.} Sindrom osteoarticular regional. mania = nefiunie. ianga. plastic si catalitic. genesis = producere. gr. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. [Cfr. f. / algogenesia. / aliment. [Cfr. f. f. s. de masochism. au In organism rol plastic. la Instrainare. f. / alloantibody. p.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. A. / algoneurodystrophia. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. n. / aliphatic.i idei. / algolagnia. Sin. [Lot. algos = durere. f. f. gr. se utilizeaza In unele stari carentiale. [Cjr. -atos = ra. / algogenese. [Cfr. m. si boala Bruton. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. s. coapsele. de [a gr. s. ALIENARE. 3) In sensul eel mai larg. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. ALOANTICORP. algos = durere. / algorithm.] Sin. / alloanticorps. ALKIL. a afiena. In limba engteza. au fost descrise numeroase sindroame. dificiC. / algophilia.] Tendinta patologica de a cauta durerea. A nu se confunda cu *dismenoreea. f. alimentum = aiiment. V. la alere = a firdni.] Procesul de hranire a organismului. ALIESTEZIE. s. kytos = celula.a. f. phobos = fried. d. s. neuron . de [a philein = a iu6i.] Sin. f. / algogenic.).: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie).] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). desemnate printr-un eponim (ex. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. s. corpus. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate.senzafie. f. s. alliage. s. [Lot. Atinge electiv umerii. a metabolismului. s. f. Var. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. alienare = a instraina. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. aUi-gare = a [ega. s.. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. philia = atracfie. / algorithme. post = dupd. spasmos = contractie. s. Poate fi consecinta: traumatismelor.} Care provoaca.: boala Sudeck (v. sec.). [Cfr. / alimentation. men. ALGOGENEZA.ime. Termenul. dys = greu. solubile unele In altele In anumite conditii. s. / algomenorhee. In acest caz. / algophobie. algogenesis. lysis = distrugere. ALGOSPASM. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. na-turala . f.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. s. rhoia = curgere.. algos = durere. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. [at. Tipuri: 1) A. masochism. repre-zentand. s. o/gos = durere. adj. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. Ca urmare. f. gennaa = a produce.e.: *sindrom de nerv nazodliar.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. / algophilie. s-a extins si 'in diagnosticul medical. nutritie.). / algoparalysie.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. trauma.care asigura un aport adecvat energetic. sentiment. / algoneurodystrophie. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie.

[Cjr. ALOPURINOL. s.). model.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. s.-nand cu raid vuipi[or. s. lot. ALOGIE. f. aherare = a scnimfia. tres. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. s. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. / alveolaire. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. [a in = iipsit de. ALUMINIU. / aluminium. grapheion = penifa. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. s. care se fixeaza pe ele si. f. utilizat ca astringent si antiperspirant. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. din gr.. m. / allometrie. f. / allogenic. s. f. ca si In far-made. in relief. / allotriophagie.sau trigeminat (bi. s. congenitala sau doban-dita. [Cjr. s. Ex. iar diareea printr-un constipant). v. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. f. [Lot. / allotypie. m.: idio-tie afazica.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. s.towc. / allometry. pelada. Este caracteristica sifilisului secundar. Al2(S04)3l8H. De ex. sclerodermie. f. aparat. baldness. In particular. uneori. osme = miros. f. / allotriophagy {Cjr. / alopecie. firiceag de. 3) Sulfatui de a. / alteration. / allopurinol. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. Iat. V. f. ALOGEN. -oza . / alloxan. A. alias = aitui. gr. model. ALOKINEZIE. m. gennan = a produce. allos = aitui. mimus = oUigafie. [Cjr. grapheia = a scrie.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. / alloantigens. / allopathy. de [a kineia = a mifca. s. s. [^r. de (a alter = aitui. olios = aitui. ALODINIE.. m. -inis = aiaun. / allodynia. si aloestezie. pi. f. hair loss. lichen plan etc. androge-nogenetica se produce la barbati. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. grapbium. -inis .} ElementuI nr. / allorhythmia. \Cjr. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice.] Sin. gr. ALOTIP. alias = aitui. (re is.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. allochiria. Ie transmit semnale. / allotropie. f. s.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. / alloxane. m.: a. / isoimmunization. f.. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. / allorythmie. s. s. calvitie. typos = tip. implicit. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. chute de cheveux / alope-cia. AIP04. pathos = doala. allos = altui. s. gr.. s. multiple. / allotriosmie. [^r. s. f. adj. allos = aitui. s. ALOXAN. logia = teorie. idiotip si izotip. ALOTRIOSMIE.. s. ALTERARE. / allogenique. alias = aitui. f. / alloantigenes. octyne = durere. cu masa atomica 26.. / allograft. alias = aitui. ALOTROPIE. allos = aitui. s. adj. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. m. a . neproportionata a diferitelor parti ale corpului. / alogie. 2) A. s. s. modificarile patogenice si simptomele bolilor. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). f.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si.). allos = aitui. In acest caz. lo-calizate Indeosebi supra. / allosterism. n. adj. f. [Cjr. s.. gr.] Sin. s. \Gjr. / allocheiria.aiaun. si tab. stereos = solid. s. f. f.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. rhythmos = rifn.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. V. tria = trei. [Cjr. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. / allogenic. marca. alias = aitui.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. / alogia. adj. seboreica rnasculina sau a. In acest mod. f. treis. chimice diferite. localizata sau difuza. se limiteaza la anumite mirosuri. altoit. s. s. [Cjr. sema.: izoimunizare (v. f. Tipuri principale: 1) A. s. / alloesthesie. f. marca. f. / allotype. / alteration.). m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. [Lot. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. s. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. adj. s. de. s. s. / allotypy. ALORITMIE. \Cjr. V. s. utilizata ca astringent local. f. [Cjr. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. aHos = aitui. allesthesia. ALOSTERIE.} Crestere inegala.0. / allosterie. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. A.). V. s. alias = aitui. / aluminium.).} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . denudate incomplet. ALVEOLAR. [Lot. sensi6iCitate. de [a. s. 13. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus.sau trigeminism). / allopathie. rhythmus. alopex = vulye . f. f. progresiva sau brusca. este mai adecvat termenul *alogenic. este denumita uneori daltonism olfactiv. f.] Sin. antiperspi-rant. tria = trei. f. [Cjr. alias = aitui. [Lot. durerea se trateaza printr-un analgezic. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. biochim. A. / allokinesis.: antigeni alogenici (v.priv. de scris. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. allos = aitui. gr. / allogreffe.. ALOGENIC.] Tulburare a sensibilitatii tactile. ALOMETRIE. allotropism. Sin. iat. incompatibilitate fetomatema. adj. m.} Sin. metron = masurH. f. Daca a. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. / allogenique. {Cjr.: pica (v. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei.: puls bi. ALOGREFA. forme cu proprietati fi-zice si. [at. alias = aitui. fetomatema. / alveolar. / allo-immunisation. [Cjr. / aluminosis. s. V. (i/n-men. ALUMINOZA. s. radiatii etc. / allodynie. dim. s. de la alveolus. t. 2) FosfatuI de a. cristalina a carbonului. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. V. AICl36H. f. s. \Qr. pi. de la trepein = a w. m.fioala. typos = tip. trope = mtoarc-ere. [Cjr.. de ta alveus = cavi- 156 . discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. f. partial cu *alogen si cu *omolog.. / allotriosmia.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex.si retroauricular. [Cjr. si alokinezie. s. f.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. f. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. / allocinesie. const. alveola-tus = Ufor sw6it. anti = contra. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara.] Sin. / aluminose. allos = aitui.: homogrefa ALOIMUNIZARE. gennan = a produce. Ex. / allotropy. aisthesis = senzatie. ALOPECIE. s. ALOTRIOFAGIE.0. tres. allogeneic. immunis = scutit. phagein = a mdnca. s. alii-men. s. 3) A. [at. n. kinesis = mifcare. ALOPATIE.Paris 1893).9815 si simbol Al. ALOESTEZIE. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. s. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. f. / allotype. / allopurinol.. ALOTIPIE. f. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor.

-omo. gr. timel = smalt. f. de la lyein = a distruge. vecHe.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. a -priv. NA: alveolis pulmonis. diaree. AMETROPIE.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. / amelia. Ex. alveolus. verna etc. de ex. macrofagica). dim. s. / ambisexualite. s. V. acte). \<gT. frecvent: *pioree alveolodentara. ALVEOLOTOMIE.. ALVEOLIZA. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. urmate de o scurta perioada calma. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. a fibrinei (a. boli endocrine (*mixedem. s. / amblyopie. f. gr. [SpanioCa amarillo = ga[f>en.\ Boala a 'smaltului dentar. alveoli.] 1) Inflamatie. AMAUROZA. or. / amenorrh(o)ea. Gushing. [Lot.\ Coexistenta unor caractere sexuale.. almulgum. 1840-1917. f. s. gr. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. / ameloblaste. s. f. / ambivalence.. / amelopathy.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. cu semnificatie patologica. s. / alveole. de. s. s. f.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. mai rar. men. apar semne si simptome brutale: greata. de la. iubire/ura. s. ops. s. A. Se disting doua grupe de a. de la alveus = cavitate. s. f. sau f. dim.. adj.priv. n. secfiune. [Ofr.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. de la iilveus = cavitate. adj. adj. s.] Sin. / amelome. -i"(n. prin procese infectioase si de-. AMBIDEXTRU. a alveolelor dentare. la niveus = cavitate. maduvei sau creieru-lui. AMBULANTA. amho = amd-ndoi. / ambulatory. vecfie amel = smalt. generative. amau-rusis = or6m. m. s. vecfie amel = smalt. s. ALVEOLOPLASTIE.: ameloblastom (v. dia-bet). / ameloblast. f. {Cjr. putere. AMELOPATIE. TratamentuI a. la valere = a^ area. s. la temnein = a tttia. primare sau secundare. de la 11 . Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor.. m.. de. / enameloma. NA: alveolus. alveolus. s. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. malag-ma. [Jr. m. . a leucocitelor alterate (a. plastos = mode-iat. oftdnoiog gtrmcm. / alveolite. fters. f. f. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. / amalgame. AMELIE. / amaurose.ALVEOLA tate. gr. In caz de intoxicatie. ALVEOLITA. pri-maia . alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. NA: alveolus dentalis. frecvent In *schizofrenie. a unor celule (a.} Distructia. putere.: sinoptofor (v.. n. f. afectiuni ovariene sau uterine. / amaril. / ambidexter. / ambulance.\ Care se refera la *febra galbena. amblys = tacit.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. [at.. vedere. opos = vdz. s. A. muscaria. [Cjr. f.: automatism a. *ameloblaste. boli generate (tuberculoza. m. ambulator. f. alveoli). s. / alveoloplastie. voma. a peretelui unei alveole dentare. ambiilare = a merge. f. AMENOREE. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. n.: tifos a. In unele infectii.). s. [Lot. exsudativa). a e^amina. menos = [und. A. Se observa In unele boli psihice. / ameloblastoma. [Tr.. s. ALVEOLA. apoi de severe tulburari hepatice. a modda. / ambivalence. / ambisexua-lity. a. s. f. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare.] Sin.] Pierdere completa a vederii.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. a se pkinBa. / amasie. gr. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. si nu este sin. / amalgam. Addison. pGmBa. AMELOBLAST. [Lot. In general complicate) cu necroza. AMELOBLASTOM. A. A. fara controlul constiintei. adj.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. f. situat distal fata de canalele alveolare. amelom. s. f. blastos = germen. [Cjr.).: bucurie/tristete. pathos = 6oaid. [fr. / amaurosis. vecfie amel = smalt. Sin. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. de (a amauros = intunecat. de la alveus = capitate. AMBLIOPIE. a se. eventual. [Lot. alveolus. preocuparile. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. m. / ameloblastome. Ex. adj. adj.m6ru. / ametropia.-iere. ale ambelor sexe. [Lot. gr. -e. AMELOM. fters. f. 157 . s. -trum = dre. n. Sin. ambo = a. f. nuuneld. Sin. m. ametros = disproportwnat. Spatiu aerian pulmonar sacciform. amastie. / ametropie. [fr. 2) Care nu este spitalizat. rede-re. -oris = care se pCimba. / alveolotomy. [Lot. s. AMBLIOSCOP. s. / amelopathie. f.). la acelasi individ. mastos = son. / alveolyse. [Theodor Leber. metron = mdsurd. f. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. expresii. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. anemie. s. acromegalie). a priv. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. dim. profesor (succesiv) [a 'Scrim. / amastia. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. alveolus. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. dim. AMANITA / Amanita / Amanita. de. \Cjr. ops. o structura organica.: boala Alstrom-Leber (v.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. f. / amblyopia.: 'astigmatism. ». f. / amelie. f. hiastos = germen. A.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. tome = to. AMASTIE. / alveoloplasty. / ambulance. fibrinoasa) sau. se distinge de *ambliopie. T. rhoiu = curgere. / ambulatoire. phalloides. ambo = amandoi.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. la nivelul caruia are loc *hematoza. caz In care deficitui de ve-dere este partial. supurata}..: adamantoblast. amblys = tocit. plassein = a forma. / alveolysis. / amblyoscope. m.: adamantinom. s. me. -tra. s.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. [Lat. ca si dupa menopauza. / ambidextre. f. \Cjr. opos = vdz.prii'. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. bolile Basedow-Graves. a . s. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. / alveolitis. dim. virus a. s. AMBIVALENTA. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. cu cecitate.. f. de la ambulare = a merge.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital.ide[6erg. lysis = distrugere. durere abdominala. s. / amenorhee. oftalmoscopic. / amblyoscope. s.. n. s. s. f.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. V. si amauroza congenitala Leber. A. [Lot. Qottingen fi '>(e. s. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. [Cfr. -omo. boala Fauchard-Bourdet. de. m. cupru). de [a skopein = a vedea.mdndm. s. secundara . s. s. s. dexter. valentin = forta. [Lot. [a alveus = cavitate.mers automat.] Sin. / alveolotomie.. s. / amaril. pantherina. A. AMALGAM.apta. In unele boli ale nervului optic..] 1) Care se refera la mers. f. / alveolus (pi. In continuare. renale si la nivelul SNC.. ou f. alveolus. [Lot. AMARIL. scopes = o6servator. AMBULATOR. f. melos = e?(tremitate. pi. boli psihice etc. \Qr. s.

/ vertige. s. AMFIDIARTROZA. adj.*apendi-cele vermicular. myelos = rndduvd. a'. Prezenta a. Consumul cronic de a. amoibe = aiternanf.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. / amygdala. eidos = forma. Di-gestia a. tenesme. m.\ Microorganism unicelular. AMFIPATIC. trope . / amibiase. / amphetamine. AMIGDALA. f. sub forma de lichid incolor.). atat omul cat si animalele. a sch-imfia. / amphipathique. tonos = tewiune. / amphorisme. AMFOTONIE. se produce prin intermediul *amilazei. de ia amibein = a aitema. amphi = de. tonsil. / amphotony. amphoteros = care apartine ia doi.] Articulatie mixta. s. amylon = fdind. AMIELINIC. adj.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. adj.ie. [QT. / amphophilic. adj. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. insomnie. / am(o)eboidism. / amphoteric. amoibe = aS-temanta. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza.: suflu amforic (v. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). m. aether. n. mai rar. amphora = amfora. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. b) a. amygdale = migdald. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. neramifi-cate. de ia lye in = a distruge. s. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. / ampholyte. s. iar amilopectina o culoare rosie. adj. / amphiphile. scfiim6are.a. / amygdalian. incluzand a. de ia amibein = a aiterna. [frofiadii (at. / amphotere. [Cjr. f. s. AMIDA. de obicei prin extensie. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia.. de [a philem = a iu6i.] Sin : amfolit (v. azn . a. amidon.). / ampholyte. / amphidiarthrosis. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. se deosebesc: a. / amyelinique. f. f. f. Var. in formele de intoxicatie cronica. vertigo (lat). -ism. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . -ind.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite.: amoeba. s. [Cjr. f. Ex. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. Ex. a schimfia. adj. / amphoricity. 2) Amilopectina. pi. s. [Qr.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. ampho = am6u. / amphipathic. / starch. s. / amphiarthrose. AMFOTROP. este detectata cu ajutorul iodului. s. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. ammoniakon = sore de amoniu. arthron = artifiifafte. c) a. Poate evolua cronic. -oi. f. AMIGDALECTOMIE. f. [Qr.: amoebiaza.). contracta sfincterele si ve-zica urinara. adj. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor.] Sin. adj. apartinand protozoarelor. adj. colici.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. abdominala . suflu). m. amylum. / amygdale. ampho = afn6ii. [Qr. [^r. / am(o)ebiasis. adj. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. philos = prieten.: vertij (v. \Cfr. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. a scltim6a. V. AMIGDALIAN. tonsillectomy. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. / amyelinic. s. de. alcatuila din lanturi lungi. a scftim-60. AMIBIAZA.. s. [Lat. d) nucleu amigdalian. s. amphi = de amfiete parti. AMFETAMINA. gr. scfiimfiare. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. amoibe = altemanf:d. Unele specii de a. amphi = de am6eie pttrti. \Lat. cu perioade de exacerbare. NA: tonsilla. philos = prieten. am(o)ebae. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. 2) De mentionat: a) a. ampho = aIn6ii. f. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid).. / dizziness. de [a amibein = a aiterna. / amygdalectomie.. a . AMIBA. [Gjr. n. 2) A.: articulatiile intervertebrale. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. amy-lum. m. -oza . s. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . dizoh>at. / amphophile. constituita din lanturi cu ramificatii. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. f. AMFOTER. Ant. / amidon. AMIBOISM. este asferica sau astigmica. f. s. de doua on. in doua nidduri. [Qr. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. pathos = afrcfiune. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. dextroamfetamina si metamfetamina. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). [Cfr. amygdale = migdala. miopie). [Gr. f. pri-mare.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. schimfiare. racemica si sarurile sale.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. dis = du6iu. a dizoh'a. s. pulmonar sau cutanat. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. amphi = de am6e(e pdrpi. ammattire. poate deter-mina dependents. \Cjr. A.. adj. Este endemi-ca 'in tarile calde. dc. ia matus = Beat. / amphotrope. n. . s. f. / amiboisme. / amide. iritabilitate. AMETEALA. -enne. / amiboi'de. s. | Qr.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. / am(o)eba.: 1) Alfa-amiloza. adj. lat. / amphiphilic. [Cfr. relaxeaza musculatura bronsica.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. aither = aer curat. s.priv. cat si ca o baza.: articulatia temporomandibu-lara. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. s. AMFORISM.] Sin. anxietate. f. AMFOFIL. m. amphi = de amfieti parti. modificari de personalitate si. \Qr. nmmoniakon = sore di amoniu. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. {Cjr. / amphotrope. adj. -ism. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. 2) Grup de compusi cu actiune similara. ampho = amEU. s. secundare si tertiare. / am(o)eboid. pot fi patogene la om. / amide.. / amphiarthrosis. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. se numeste sferica sau stigmica. f.. / amph6tamine. f. adj. amphophilous. m. / amphotonie. s. or. arthron = articu[af. scHim6are. v. / amphidiarthrose. celule migratoare) de a emite pseudopode. AMFIFIL.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. amibiaza. dar se poate localiza si la nivel hepatic. {Cjr. de ia philem = a iu6i.] Care se aseamana cu o *amiba.intoarcere. / amygdalien. s. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. bolta cereascd. lytos = distrus. emetropie. / amibe. adj.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. Sin. nonmyelinated. AMFOLIT. am6e[e p(lrti. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. ia amibein = a aitema. s. s. adj.: amfoter. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. s. f. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. Ex.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. f.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. AMIDON.\ privitor la *amigdala. AMIBOID. s. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. [Cfr. ektome = excizie. AMFIARTROZA. / amygdalectomy. m. adj.] NA: articulatio cartilaginea. s. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. rezulta doua forme de a. s. amoibe = altemanpd. a. adj.u. mai ales daca nu este tratata. scade apetitul. Amina simpatomimetica. Var.

ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. de ta cum = cu. s. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. f. / aminoaciduria. amygdale = migdaid.4-glu-can. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. / amimia.] Inflamatia *amigdalelor palatine. zdrobire. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. m. [at. s.. A. s. valina. V. adj..: tonsilita. a . m.). ammoniakon = sare de amoniu. a -priv. [Gr. AMIGDALOTRIPSIE. s. V.. / tonsillitis. AMILOID. amidon. AMIOTONIE. s.priv. amylon = faina. izoleudna. s. [Gr. s. f.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. A. mys. a digera. amygdali-tis. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. *catecolamine. amylum. s. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth.] Scaderea fortei musculare. m. / amyotaxie. s. f. gr. Uneori. f. haima. mimia = imitare. a fost pus In evidenia In creier beta-a. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. Sin. amylon = faina. -ind . gr. aminoacide. myos = muscfii. f. de cauza nepredzata. / aminoacidopathie. s. s. hemodializa prelungita etc. gr. s. f. f. amyloidisme. mys. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. care exercita functii regulatorii: *colina. AMIOTROFIE. AMILAZURIE. AMIOSTENIE. / amylasuria. s. de asemenea. m. Denumirea de a. AMIOTAXIE. amylum. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. myos .). / amylace. amidon. se gasesc la unele plante. a . / amyotrophy. / amine. gr. f. f. AMILACEU. s. amidon. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. putere. / amylose. / amyotaxia. s. fS-a. sides = forma. 8.. s. sunt denumiti esenfiali. In inflamatia glandelor parotide. a priv. f. peptos = digerat. s. s. [Gr. ummomakon = sare de amamu. joaca un rol important In sinteza organica. acidus = acru. a.: miatonie. / amylas(a)emia. a fost data de Virchow. a carui semnificatie nu este Insa clara. amidon. amylon = fciina. / aminopeptidase.} Sin. / amine. / aminoacidurie. amidon. n. -ind. este de origine proteica.: tirozinoza. de (a mimeisthai = a imita. Recent s-a demonstrat ca a. amylum. adj. -am . s. care se depoziteaza In organele interne. s. f. [Gr.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant.: ataxie (v. care reprezinta 159 . A.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. -1(0. [Lat. amylon = faind.: amiloza. Sin. f. gr. proteine si alcaloide. salivara si a. [Lat. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. / amylase. AMILOIDOZA. / amyloid. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. A. [Lat.: amiloidoza (v. gr. mys. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. continand o functie acida. 2) Substanta amorfa. myos = musciti. / aminoacid. ammoniakon = sare de amoniu.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. -aza .) In urina. [at. Ca urmare.. boli inflamatorii recurente. secundara. mys. *acetilcolina. leucina. sanguina este de ori-gine pancreatica. f. s. f. / amylasemie. f. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a.i.. mys. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. leudnoza etc. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. In cazul *bolii Alzheimer.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. f. -ozd . -atos = sdnge... cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. amidon. amyliim. gr. / amimie. histidinemia. biochim. biochim. \Gr. / amygdalotripsis. -ind. -aza. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. tonos = tensiune.. gr. [Lat. plasis = modeiare. / amylo'idose. a-a. ~~~\ AMINA. / aminoacidopathy. troplie = firma. -ind. gr. / amygdalite. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. *cistinurie-lizinurie familiala etc. f. AMILOZA. gr. -ina: I at. gr. genitus = nascut si gignere = a nafte. s. / amylo'lde. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. Ex. taxis = ordonare. ouron = unnd. aranjare. serum amylase. amidon. Cresterea a. [Gr. ouron = urina. s. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. V. s. f. primitiva sau primara. [at. f. / amyloidosis. acidus = ami. s. / amyotrophie. 2) A. a aranja. / amylasurie.] Sin. s. [Gr. s.. amygdale = migdaia. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. AMINOACIDURIE. tirozi-na etc. are si o actiune opusa aldosteronului. myos = muscfti.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. *histamina etc. f. f. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. AMILORID.) Baza organica azotata. si tab. const. f. -ozti. s. s. / amiloride. f. / amylaceous. lizina. gr. adj. a -priv. f.. Sin. *boala Wilson etc. AMINOACID. A. amylon = faina. fimylum. / amylase. si amine bio-gene. indispensabili. [Cfr. s. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. s. f. f. de la. s. dar Indeosebi In ficat. [Gr. s. amylon = faina. f. neopla-zii ale plasmodtelor. [Lat. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. si tab. sarade a reactiilor motorii si emotionale. / amyotonia. A. [Gr. -aza. cistinuria-lizinuria familiala. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. / amiloride. ammoniakon = safe.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. f.. sthenos = fortd. AMINOACIDOPATIE. clipit rar. pentru miastenie. acidus = acru. congenitus = nascut odatii cu. const.] Prezenta amilazei In urina. rinichi si splina. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. m. de ammiti. fenilalanina si triptofanul). copt de ta pepsein = a gati. a priv. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. tattein = a ordona. / amygdalotripsie.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. In *amiloidoza. f. s. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. *triptamina. manifestata prin fades inexpresiv. AMILAZEMIE. maltoza si dextrine.priv. derivata din amoniac prin substituirea a 1. f. tripsis = frec-are. [Lot. amylum. ammoniakon = sore de amoniu. / aminopeptidase. treonina. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. f. / amyosthenia. s.muscni. s. *serotonina. amylon = faina. -e. a modefa. amylum. / amyosthenie. creste. / amyotonie. myos = musch. [Gr.). Cele mai frecvente tipuri de a.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. indud a. s. [Gr. AMINOPEPTIDAZA. *A. metionina. / amylosis. f. de la plassein = a forma. f.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. AMIMIE. adj. [Lat. a crea. Unii a. sunt molecule care se gasesc la animate. [Gr. / acide amine. AMILAZA. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron.\ Element constitutiv al proteinelor. sin. Se disting: 1) A. s. oligofrenia fenilpiruvica..

Sin. cu membrane intacte.priv.recente. pot aparea in stari depre-sive. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. Poate avea loc fie prin stran-gulare. s.priv. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. / amnesique. iar uneori si din trunchiul cerebral. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. fie prin clivare. a muschilor gambelor. / amnioscopie. A. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. \yr.\ Care provoaca pierderea memoriei. adj.). pentru amibiaza (v. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. s. si mnasthai = a-fi aminti. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. mnasthai = a-fi aminti.pm'. AMOEBA. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. Compus binar al azotului cu hidrogenul.: ecmnezie (v. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. cu transmitere recesiva.. *impotenta. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. importante: 1) A. s. In relatie cu 'cromozomul X.] Membrana limitanta a oului fecundat. 2) A. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. adj.. amnion = me.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. mergand pana la degene-rare si atrofie. amnezie. Forma acuta. selective. globale. s. fiind compusul de baza . tit [a skopein = a veaea. auditive sau vizuale. f. Ele au un caracter ereditar. Var. Inlocuita cu *ecografia. V. Alaturi de forme de a. s. ou f. f. cu durata de supravietuire de circa patru ani. se manifesta Inca din viata intrauterina. pentru amiba (v. m. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. \Qr. adj. Sin. amnioa = me. care priveste informatiile. \Cjr. introdus prin colul uterin. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. / amniography. mult mai rare. skopia = e. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). a . astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. citogenetice. H-I regiunea proximala. o . uneori *diabet zaharat. m. f. / amok.) AMOEBIAZA. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. bine definite clinic.: punctie amniotica. cu transmitere autozomal dominanta.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta.. mneme = memorie. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. iar morfopatologic. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. / amnesic. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. fenomen observat la om la nivelul ficatului. s. s. fir. s. sau f. / amnesia. / ammoniac. a fost. isterie (mai frecvent a. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. Indeosebi. graphein = a scrie. \GJT. [Qr.. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. s. s. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. amnesia uitare. AMNESTIC. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. cu debut Intre 20-50 ani. n. f.. mimsthcii = a-fi aminti. f. o . cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. n. AMNIOGRAFIE. In general. AMNIOCIT. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. Se mai numeste si holoschizis.. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. [tyf. Memorizarea. f. V. A. / amnesic. mitos = afo. s. spectrofotometrice. cat si retrograda. s.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. fenomen psihic complex. / amniocentese. AMNIOCENTEZA.m6rana a fatutui. A. / amnion.. b. Diferentierea a. f. 3) A. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. / amniocyte. a. s. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X.. / amniocente-sis. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. dar absenta pseudohiper-trofiilor. si raptus. simetrice.). si a. si memorie. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. Tipuri de a. dificil de clasificat. Se disting a. sau anterograda {de fixare). A.n6. cu miros iritant. AMNIOS. / amok. AMNIOSCOPIE. m. / ammonia.: In etilis-mul acut). Forma "benigna" este progresiva. kentesis = wtepd-twa.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. m. evolutie foarte lent progresiva. anterograda. Este de origine citotrofoblastica. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. dilution = mem6rana a fatutui. 160 AMONIAC AMNEZIE. f. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical.priv. punga apelor. adj. f. toxic pentru organismele vii. / amniocyte.] N^\y. antreneaza atat o a. ca si 'in cazul unei leziuni corticale.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. Deoarece este un examen riscant. n.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. ceea ce poate fi la originea unei a. AMNEZIC. Sin. V. cu tendinta la distalizare. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. Var. subtire. / amitosis. \Qr. tie. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. amnion = memfirand a fatutui. s.mbra. s. In patologia psihiatrica. AMITOZA. AMONIAC. [Cjr. urmate de deficit motor si amiotrofii. / amitose. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii.^ammare. transparenta. f. rinichiului. f. spinale progresive ale adultului. / amnestic. ammo-niakon = sore de ainoniu. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. a sexului fetal. cu tendinta centrifuga. m. rare. n. la a . limitate si lacunare (ex. V. s. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. tesutului nodal. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. permite determinarea motricitatii fetale. s. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. s. AMOK. a.: sac amniotic. Se utilizeaza In industria chimica. initial proximale. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. Mai importante: a) A. aparuta In cadrul unei depresii. / amnioscopy. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). b) A. a e^flMtrta.] 1) Care se refera la *amnezie. foarte solubil In apa. / amniographie. a. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. -ozd. secundar ai centurii scapulare. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. Sin. / amnestique. \CJT. rezistenta.). de ex. retrograda). organice sau nu. fdtuiui. s. / amnios. "maligna".. [Qr. p. cu incidenta 1/20 000 nasteri. s.

m. / ampicilline. digitale). f.priv. Astfel.ve. In *acidoza. ampli-atio. f. [Lot. f. gashd m apropie-rea timplulw.. enhancer (genetics). AMONIEMIE. de amomu. [J~r.5'-monofosfatul ciclic. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. A. reactia In lant a polimerazei. s. In scop de identificare. empreinte. adj. s. morphe = forma. AMORSA.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. / ammoni(a)emia. f. AMP / AMP / AMP. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. prin simtui tactil. / primer. / ammoniogenesis. AMP-DEZAMINAZA. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. -aza. / ampere. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. engC. y.: PCR (v. -iais == Cargime. din Cat. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming.). s. s. ammomakoa = sore de amotiiu. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. de. vecfie amordre = fl mufca. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. s. ammomakoa = sore. V. f.). permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. imprimere = a apasa pe. transporta un 'coulomb pe se-cunda.. Consta In formarea. de amoniac.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. b) a. observata. f. f. / amplitude. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. acest proces se accentueaza. V.: primer. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. s.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. sau s. amoniemie) deoarece.in monofosfat. s. / amorphognosia. s. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. Sin. f.! genesis = producere. ficare. activand "protein kinaza A. f. s. s. biochim. [Qr. derivat de. f. s. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. marime. s. a taia. \G. ureogeneza.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. gasita. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. proteine G. g. V. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. 2) Rareori. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. profesor la 'Bans.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. utilizat In automatizare. amorce. / ampere. V. ammoaiakon = sore. / amplifier (electronics). d) a. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. s. [Lot. V. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. s. de la amplificare = a man (amplus = mare. electronic. si PCR. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. dm fr. amoniu. Jar In *alcaloza diminueaza. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v.priv. V.si cinematografiata. const. dependenta de originea parentala. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. adenilat-ciclaza. / ammoni6mie. AMORFOGNOZIE. f. s. AMPICILINA. f. m. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. -onis = mctrire. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. m. [Lot. const. (at. A. / ammoniogenese. V. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. [A5rev. AMPLITUDINE. V. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. gnosis = perce. / amorphognosie. este transformat la nivelul ficatului In uree. f. fizician francez. [Andre Marie Ampere. s. s. a . f. de luminanta. de. haima. In tubii renali.. impresiune. / myoadenylate deaminase. ligand.re.v. \Jr. [Qr. de puls. / ampliation. s. si tab. de. Tipuri: a) a. s. de [a amplus = mare. / impression. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. / amorphe.. Un curent de un a. AMPLIATIE. V. si amo-niac. la nivelul tutu-cor tesuturilor. / ampicillin. AMORF. f. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. cu mialgii si crampe musculare. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. Ea poate fi transmisa la distanta. gasita. de imagine sau a. amplificator = care marefte. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. s. s. c) a. adj.. s. de obicei electric. paime sau plante. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. Este inactivata de *penicilinaza. f. f. receptor. AMP-deaminase. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. parental imprinting. e) a. AMPRENTA. AMPLIFICATOR. iradierea padentului fiind mult redusa. 1) Represarea permanenta. AMP c. foto. [ftfire. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. actioneaza ca *mesager secund. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. [Cjr. AMPER. cu intensitate rnarila. lipsit de forma. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. amoniacul este sintetizat din *glutamina. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. / amorphous. cu o tensiune mai mare. endo-crinol. amplitude. si PCR. si tab.). / amplificateur. des = separat de.re. cunoaftere. [a ampliare = fl crefte. v.. amoniemie. Sin. f. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. / amorce. de (a gennan = a produce. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene.} Oligonucleotid care. / amplitude. a . AMONIOGENEZA. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. m.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. m apTopie. n. / ampliation. / empreinte. hiperamoniemie.r. la facere = a face. amoniogeneza. prin aplicarea pulpei de161 . / AMP-desaminase. A. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. [ui Jupiter Ammoa din Lima. 2) A. magnetic. -ina.\ Abrev. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza.

m. {Cfr. f. bins = viata.: aclorhidrie. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. [-Cot. / anaphylaxie. amputatm. aer. ANACROTISM. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. de a reconstrui.. hydor.: C3a si C5a. [Cfr. -oza . venin de cobra. profesor la 'Wittenburg. anatomist. medic fi botanist ger-man.. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. sau algesis = simtui du-rerif. \Qr. m. A. f. de la phaiaein = a aparea. / anabolising. 2) Medicament care .i. pe o foaie de hartie. / anaphylatoxine. Ex.. anabole = acfiunea de a urea. gr. s.AMPRENTA GENETICA getelor. si a. permite o reproducere fidela. care. / achlorhydria. anaerqbioza. adj. a urea. a scurta. Umpluta cu ipsos. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. n. cu ajutorul unui instrument chirurgical. 3) In embriologie. A. f. ANAGEN. / analeptique. [a anaballein = a construi. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. s. Vater.priv. de obi-cei un bisturiu. partial. iarcSsi. f.: a. ANAFAZA. / anaphyla-toxin. n. dt ia phy-latlein = a apara.} 1) Care stimuleaza. Exista a.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). adj. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. tesutui subcutanat si tegumentele. NA: ampulla hepatopancreatica. [Cfr. -eris. m.. [at. / anagen. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. A.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. / anaphase. pasivS). *deletie a unui •autozom. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. ANACLORHIDRIE. osteoporoza etc. Ex. s.: *de-presie a. s. [Cfr. s. 1684-17S1:\ V. [Abraham Vater.. s. s. rectala (NA: ampulla recti). / anabiose.. -os = aer. a arunca in sus (ana = in sus.: carte de identitate genotipica (v.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. Exista doua a. tot la o serie de microorganisme. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. s..] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. s. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. oma. s. pentru formarea bontului. la unele microorganisme. gr. / ampoule. an priv. Abraham Vater. de [a akouein = a auz. operatie prin care se separa de organism un membru. / anaphase. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. 2) Sectiunea traumatica. / anagene. [Cfr. f. un segment de membru si.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea).. adj.] 1) In chirurgie. adj. s.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. gr. / amputation. aer. f. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta").in sus. urmata de o anomalie *fenotipica. aer.\ Despre cine. / analgesique. [Cfr. tonifica si revitalizeaza. denu-mita model. / anaphrodisiac. / anacusis. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. phasis = aparenta. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. s.priv. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. adj. adj. V. f. \Cjr. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine.priv.'•tele. ANALGEZIC. care favorizeaza productia de proteine. [Qr. Sin. m. s. s. s. pi.. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. ANALEPTIC.. ana = contra. -os = aer. ana . s. an .: a. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. A. facultativa. ANAFILATOXINA. anabiosis = rewviere. / anaphrodisie. iarafi. de. s. [Lat. a danturii si a tesuturilor vecine. khioros . regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. In prealabil Inmuiata 'in tus. Exista un mare numar de a. / anaphrodisiaque. profesor la. f. ampula). hydatos = apa. ana -priv. mediata de IgE. / analeptic.priv. ana = in sus. s. aphrodisia = dorintd sayiaia.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. m. f. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. / anaclitique. medic si botanist german. AMPUTATIE. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama.a produce. analeptikos = care restaureazd.priv. iovitura. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. rasaritut unei . adj. fidela. ANACLITIC. a. anabios. de ia toxon = sageata. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. adj. a arunca in sus (ana . ANAFILAXIE. de. dactiloscopie.). muschii. ANAFRODIZIAC. / analgesic. ANABOLISM. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. / ampulla. ANABIOZA. s. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. ampullae. ana = in sus. / anabiosis. s. [Cfr. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. In *proba PrausnitzKusIner. A. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. s. de la ana = din nou. una = contra.. gennan . adj. adj.. [^r. situata la nivelul duodenului.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. f. aphrodisiakos. respiratorii. dor. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. \Cfr. obligato-rie. afgos = durere. an . an . / anacousie.. f. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. f. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. / anachlorhydrie. fiidrogen. [Lat. s. Sin. / anaerobic. In cazul a.} Sin. s. f. a. ANAEROBIOZA. s. f. adj. [a ampulare = fl taia. f. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. 3) In stomatologie: copie negativa. -e.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. gr. ampula. klitos = desfafurat mapoi. / anaclitic. f. (ikousis = am. orice structura anatomica. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor.priv. Anafrodizie.. -oni/i = taiere. 'Wittmfiwy. [Qr. / anabolisme. -eri. / anaerobiose. f. A. V. s. anabole = acfiunea de.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. -ism. / anaerobic. / anabolism.. / amputation. levuri. ANABOLIZANT.: catabolism. adj.). / anacrotisme. s. n. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica.s. AMPULA. / anaphrodisia. |t/r. f. n. s. on .ClUaie. iarafi. ANACUZIE. [at.: cofoza (v. ANAEROB. / anaphylaxis. NA: ampulla. comparabil cu socul anafilactic. aer. Ex. s.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. adj. / anacrotism. s. la un al doilea contact cu antigenul. [Cfr. s. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. prin extensie. adj. -ind . Ant. / anaerobiosis. a. n. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. / anabolisant. [Qr.. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. [Cfr. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. aaa = In susi krotos . f.. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. anatomist. an .verde. portiunea inferioara a *rectului pelvin.. phylaxifi = protecfie. phylaxis = protecfie. f.

} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. s. ANATOMIE. [Qr. f. nu se manifests clinic. Intelege ce i se spune.durere. 3) A. ana = din nou. / anaplasia. a. metodele de a. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. ana = in juruij tome = taiere.. / anascitic. bio-chimica.a distruge) . embriolo-gia structurala. / analyse. f. ansamblu de procedee de identifcare (a.si microscopice. se disting nu-meroase tipuri de a. de. segmente ale tubu-lui digestiv. / analgesia.] Comunicarea naturala. bacteriologies sau microbiologica. de la askos = 6urduf. m. f. s. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. anastomosis = descfiidere. algos . an -priv. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. ANASTOMOZA. f. si hidrops. ANALGEZIE. 9) A. lyeiii =. s. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. f. ANARTRIE. m. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. analogue. dar. / anatomy. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. ex. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii.} V. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. Indeosebi In laboratorul clinic. 2) A.. histo. an -priv. [Qr. 4) A. iarafi. / anamnesis. De fapt. re-[afie. s. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. coproparazitologica. 7) A. deopotriva. / analogue. toxico-logica. 5) A. m. chimica.] Asemanator. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. ANASCITIC. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. De obicei.: boala Schridde. a. s.. 10) A. sunt utilizate. s. s.). istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. prin extensie. 5) A. plasis = nwdelare. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. s. ANALOG. \Cjr. f. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. anamnesis = re-a-mintire. / anamnese. (ie. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. / anarthrie. hidrops fetal. Directii: 1) A. s. ana = in juruC. analog. In functie de localizare si de efectele In plan functional. iardfi. f.. analogos = (a fd. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. *A. sarx. poate dti si scrie. Este considerata uneori sin. logos = raport. \Qr. metoda de a. care poate genera 'farmacodependenta. / anasarca. / analysis. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. s. s. f. s. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. 4) A. an . analysis = rezoivare. iarafi. 7) A. -atos = gura. \Qr. iarafi. despre o boala In care ascita. materiilor fecale. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. f. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. s. macroscopica. factorials. askites. a mo- ANATOMIE dtia. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. n. sioma. spe163 . de la ana = cu.receptor cutanat. 8) A. f. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. / anastomose. [Qr. patologica sau morfopatologie. adj. adj. s.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. trofica. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. f. secfiune. / anascitique. f. In medicina si biologie. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna.si citochimice In cursut unei boli. 6) A. / anatomie.: a. s. s. cu afemie. de [a temnein = a taia.. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. de. 12) A. f. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. vizual.. calitativa) si de determinare (a. *euforizant sau *anxiolitic. analogos = [a feli conform unei anumite marimi.] Stiinta structurii organismelor vii. De asemenea. In continuare. radiologica. glosar informatica. [Qr. V. Sin. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. / anaplasie. / anasarque. A.: 1) A. [Qr. [a ana = din nou. analyein = a fezoha. comparata. dispersiei. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. ANALIZOR. taire / f(o)etal hydrops. grafica. f. a. de regula frecventa. s. *A.. logos = raport. ANAPLAZIE. 11) A. adj. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. de [a plassein = a forma. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. In medicina. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. s. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. adj. A. 6) A. 3) A. adj.. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. *A. A. studiul a. *A. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. / analgesic. [Cjr. / analysor. spectroscopica. s. statistics. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. la ana = din nou. [Qr. / analyseur. 4) A. reiatie. coprologica. Domenii de a. / anastomosis. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). f. studiul modifi-carilor macro.\ Care nu se Insoteste de *ascita. In cazul polarimetrului. Bolnavul afectat de a. 2) A. a. ANASARCA. ana = din nou. f. cu producere de *ascita. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. Ex. [Qr.. 2) Dis-pozitiv care. la.priv. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. [Cjr. s. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. dezvoltarii. sarkos = came. conform unei anu-mite milrimi. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. narcotics prezinta si un efect sedativ. / analogous. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. auditiv. de la ana == din nou. ANALIZA. ANAMNEZA.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. V. / anarthria.

sau poate fi provocata chirurgical. f.r. gr. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. mtOri. / encoche. m. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. m. m. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. s. haima.fameu. de utilizare a termenului: a. pausis = mcetare. a. adj. atos = gurd. s. 8) A. [Cfr. andros = 6ctr6at... totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. clasa Nematoda. nu este o boala.] 1) *Hermafrodit. In unele anemii (ex. 3) A. ankylostomiase. unde provoaca microhemoragii repetate. studiul particular al unor organe sau zone din organism. / anemie. gyne. de. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. [Cfr. Pe de alta parte. 2) A. / androgenique. indurare = a. andros = biirbal'i [at. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. depind de deficitui androgenic. care promoveaza *masculinizarea. s. s. / ankylostomasie. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. [Gr. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. Tsi pier-de activitatea toxica. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. ci un simptom In numeroase boli. americanum sau Necator americanus.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). / andropause. 164 ANDROGINOID. andros = b&rbat'i gennan = a produce. s.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. / androsterone. Rezulta anemie. / ankylose. precum si o serie de tulburari. ANCHILOZA. adj. a impuritatilor.] Boala provocata de 'ancylostoma. ankylostomiasis. cu absenta . fiecare din cele doua a. s. 2) Sin. gyne. f. a cadi a se of:e[i. / male climacteric. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. adsorbita pe gel mineral si a.t. eidos = formO. Cel mai frecvent. de osificare. f. varsta si sexul. purificata. daca evolutia a. ankylostomose. / androgene.. f. Manifestarile a. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). f. s. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. an . s. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. aner. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. ANDROGIN. a deficitului de fier din alimentatie. neuropsihice.: androginoid. topografica. [Ofr. [Lot. andros = 6iir6at. [Qr.. ANDROGEN. ANDROSTERON. s. In engl. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. adj. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. oprire] Termen de origine franceza. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. jumatate femeie. de regula endogena. f. stoma. pentru v&rfut sQgefiCor. andros = 6(lr6a. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. f. adj. ANELAJ. n. hipocroma) numarul de globule rosii este normal.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. organismul se poate adapta. adj. ana = contra. m. Ex. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. ANDROQINIE. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. s. f. / annelage. adj. Principalele criterii de clasificare a a. chimica sau imunologica. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. [Qr. ia toxon a sdfleatd. Alte ex. ankylos = Incovoiat. / endurance. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. s. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. anchilostomiaza. andros = tidrbat. / ankylosis. Care se refera la hormonii sexuali masculini.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. altitudinea. normodtare si macrocitare. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. aner. adj. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. ca modul de viata. A. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. / androgyno'ide. stereos = solid.me. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. s.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. de intensitate mica sau medie. diminuarea *reflexului cremasterian. f. A. s. Spre deosebire de menopauza.: androgin (v. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. A. normo-crome si hipercrome. Ex. andros = ftCafial. Se disting doua tipuri principale: a. radioscafo-ulnara. / androgyne. oner. a. ankyra = ancorH. [Qr. ANCORARE. / andrology. / androgenic. [Qr. duodenale. f. cur6at..f:d.. s. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. cat si concentratia hemo-globinei. s. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. / ancorage.. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. Asigura stabilitatea protezei. determinata de *aplazia medulara globala. eidos = formd. [Lot. 's. o serie de variabile. se poate produce dupa o afectiune articulara. ANCHILOSTOMIAZA. / anatoxine. n. gyaaikos . 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. Sin. f. \Qr. aaky-losis = curBurd. caninum. s. ANATOXINA. s. V. ankylos = mcovoiat. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma.] Sin. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. aner. m. de ia ankylos = wcovoiat. Sin. logos = ftiin. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. s. / androsterone. In plus. s. la altii la peste 70 de ani. difterica etc. m. cardiovasculare. neurovegetative si osoase. [C. s. m. si artrodeza.. ANEMIE. f. s. prin Indepartarea. aner. jumatate barbat. aner. ANDROID. de-oarece.. / an(a)emia.. pausa.] Diminuare importanta (a. f. aner. unde se formeaza papulopustule. s. [Jr. ANDROLOGIE. -aza. \Qr. cw6at. ANCOSA. este lenta. -ina . [C/r. ANDROPAUZA. / anatoxin. brasiliense. f. consednta a unui spasm sau a unei amprente. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii.) care. adj. f. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. adj.] Studiul anatomiei. gyne.: a. ANDROQENIC. f. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. gynaikos = femeie.priv. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. f.: obezitate a.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. fara tulburari importante. in relief} V. partiala) sau suprimare totala (a. / androgyne.: toxoid.: boala Griesinger. / annealing. cw6at. / androide. A. / androgen. f. 2) In practica. f.. ANDURANTA. s. 4) A.] Despre o substanta. loxikon = otravO. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. / anchorage. oner. / . 17cetosteroizi. androgyne. / andrologie. creat prin analogie cu "menopauza. / endurance.). fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. / androgynie. Totodata. encocAe.\ Toxina bacteriana (tetanica. un traumatism. ceea ce este inexact. [^r. stoma. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. / androgynism. / android. / androgynous. V. Specii: 1) A. s. In continuare o serie de tipuri principale de a. gynai-kos = fe. a. s. f. variabile. s. V. f. s. s..] Care prezinta caracteristid masculine. andros = IJOrlJat. dm gr. s. a. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. f. anco-ra. / hookworm disease.

2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree.a.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. nutritionale (ex. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. a. V. feripriva. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. h. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. *a.).). A. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. al bolii Biermer (v.: drepanocitoza (v. a carei cauza este necunoscuta. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. stomac. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia.: fransfuzie cu sange incompatibil.). V. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. Sin. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. m. gennan.: anemie sideropenica. A. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. Indeosebi *botriocefaloza).: -talasemie majora (v. sunt normocrome. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. Sin. *lactatdehidrogenazei. reumatismale sau maligne.).: boala Biermer (v. A. istoric. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . i.). prostata). m. In eritrocit. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. cuprind: a. probabil.). ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. Sin. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. produsi de sis-temul imun al bolnavului. v. Este determinata de absenta. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. A. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite.: boala Banti (v. m. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia.). Sin. A. [Anton Biermer.). asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. *bilirubinei. [diiido Banti. reactivi la temperatura corpului. Uneori este considerata sin. anatomopatotog itatian. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. A. 0 serie de a. Tip de a. *A. drepanocy-tic an(a)emia. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. Orice tip de a. din cauza aportului deficitar de fier. 2) Izo. cu *a. cu volumul globular mediu peste 110 m3. A. 1871-1945} Sin. Sin. A.: boala Lederer-Brill (v. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. pediatru american. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. m. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. A. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. A. unele parazitoze.} Sin. Sin.: anemie carentiala.). abandonat. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs.: boala Silvestroni-Bianco (v. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. acid folic). Sin.] Sin. si anemie aregenerativa. Sin.: boala MinkowskiChauffard (v. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica.: sindrom Martin (v. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). A.: a. talasemie). caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. *gastrectomie). ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. Sin. infectioase. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). A. Sin.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. A. proteine sau vitamine). anemie hemolitica autoimuna. sarcina. A. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. aplastica. Tip de a. denumite imunoalergice. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. Sin. 1852-1925. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . cea mai raspandita boala cronica din lume. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. h. 1827-1892. sarcina cu imunizare fetomatema).). ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. Boala survine la copilul mic sau la adult. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. Acesti autoanticorpi. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. profesor (a ffcrenf. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici.: anemie nutritionala (v.). a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. si boala Imerslund-Najman. Biermer (sau *boala Biermer). A. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale.: cloroza (v. Sin.: boala Hayem-Faber (v. h. f. Sin. •mu&t.). unele *a. h. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. este. "imunoglobuli-ne G si M. catre varsta de 60 de ani. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. A. [T/iomns Bentoa Cooley. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. definita prin diminuarea productiei medulare. h. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^.

A. [Cjr. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. f. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. r. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa. fiind considerata o stare preleucemica. acfiune.. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. -e. [Cjr. locale} sau generale (*a. [Qr. Se disting. tfilatatie. genera/a. f. b) a. reprezinta o varietate de *dicromatism. [Cjr. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie.). / aneusomic. f.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. administrate prin inhalatie. f. f. cu = bun. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). an . ca si a trombopoiezei). abundenta. s. s.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. / an(a)esthesiology. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. / aneusomie. A. aistesis = se-mafic. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale..\ 1) Care provoaca *anestezie. adj. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. peridurala. s. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare. / anesthesiologie. ANEURINA. m. tactila etc. ergon = tucru. logos = ftiMtd. cu supraIncarcare secundara cu fier. de regula. / anencephalia. s.: anemie feripriva (v. a unei artere intracraniene localizata. r.priv. etiologice. ANESTEZIE. ANENCEFALIE. (khroma.priv. desi produse din abundenta. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata.. n. adj. soma. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm.. s. volatile sau gazoase. a. s. 'Daltonism pentru culoarea rosie. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. m. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). sensi6ili-tate. V.: vitamina B. an .. Metoda de *a. de la e = in. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. Ex. / anesthesique. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia.. Sin. A. a. f. an . 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. / anergia. f. A. m practica. [Qr. s. anencephaly. sideroacrestica). f. In care abolirea sensibilitatii. f. A.priv.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei. adj. [at. f.). s. s. s. A. pediculata sau nu. eel mai evident este eel al a. catre maturare.. aisthesis = sematie. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. adj.. \(jT. termica. non-volatile.).. la concentratii adec-vate In tesutui nervos. si aneuzomie. on . di (a aneurynein = a duata. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. In continuare.. f. ca urmare a stazei acestuia. s. s. spontan sau voluntar. s. sub care sunt reunite diverse a. an . dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. ANERGIE. sensifiiii-tate. uneori.. an priv. rahianestezia sau *a. de la ergein = a iucra. Ex. include sange si. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. / anesthesie. s. aisthesis =. enkephalo = creier. cu exces de mieloblaste.: anemie sideroacrestica. an -priv. prin infiltratie sau pulverizare. / an(a (esthetic. / an(a)esthesia. \Cfr.: anemie sideroblastica (v. Termen. / aneurine.. ANEVRISM.. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. -atos = Corp. eii = bun.] Numar anormal de cromozomi..nsi6i[itate. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia.priv. A. . / aneuploidie.senz. termica. ANERITROPSIE. / anevrisme. f.). a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. cu numeroase sin. dolor.. ANEUZOMIE. Se disting numeroase tipuri de a. [Cfr. g. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. *sarcoidoza etc. Uneori se constata enzimopatii. / anencephalie. prima din cele trei culori fundamentale. ANEUPLOIDIE. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics.). ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. g.. denumite mdeosebi In functie de localizare.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica.. tuberculinice. s. [GJT.priv.). In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. tactila). [Gr. a. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. r. de ex. localizata pe traiectui unei artere. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. Sin. adj. (fibroma. f.: aneusomie. an . / anerythropsie. produsa Intr-un interval scurt. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. f. s. Sin. a. care. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. / aneusomique. toca/a. / aneuploidy. apsis = I'edtTe. s. Var. 1. / anergie. Var. caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. ANEUZOMIC. c) a. soma. f. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. la baza creierului. a) a. eupfoos = favora6ii. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. pentru aneuzomie (v. Grup de medicamente care provoaca somn profund. ANEUSOMIE.. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics.). -atos = cuiowe. ca si o serie de boli dificil de clasificat. slabiciune si paloare. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). se. nu evolueaza normal.priv.priv.: trisomie) sau In minus (ex. Sin. n. ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. adj. / anerythropsia. eidos = formd. Se disting: a. an . caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. generate).] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. tocoreg/bna/a. (v. / aneurysm. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. aisthesis = senzatit. si a. [Qr. A. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. / anergie. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. Malformatie sacciforma sau fuziforma. anevrysme..). an -priv. V. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. Grup de compusi care.afie.: monosomie). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola. s. / aneurin. / anergisant.: boala a. s. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. -atos = culowe.. -atos = corp. ANESTEZIC. ANESTEZIOLOGIE. f. cheaguri sanguine organizate sau nu. / aneusomy.} Absenta perceptiei culorii rosii. In contact cu un trunchi nervos. s.priv. In plus (ex. an . [Cfr. oneurysmo = [lugire. ANERGIZANT. erythros = rofu. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. i.

alantoida. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. s. medic. f. s. aneuryaein .ga. Uneori. [(yr. s. angeioa . depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. / engagement.: vascu-larita. f. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. s. / annexes.). este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. *periarterita nodoasa. A. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. langa. / aneurysmorrhaphy. urmata de sutura.a dilata. s. a impieti). de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Flegmon sau abces amigdalian. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . adnexus (annexus) = le. m. ANEVRISMECTOMIE. nectere = a iega. plastos = mode. faringiana. Termenul a. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu).] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. adnexus (annexus) = [egdturd. la plasucm = a forma. sau gr. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. ANEXE. vasculita. d. s. din interiorul acesteia. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici.: anevrismorafie (v. a wnpietl). amigdaliana. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. a unui hematom care constituie un sac fals. de la angere = a strange. s. de la aneurynein = a dilata.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. s. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. *arterita gigantocelulara. *A. f. ANEVRISM DISECANT . Intre tunica interna si cea externa. de la adnectere (annectere) = fl iega.] Inflamatia *anexelor uterine. In contact cu o leziune arteriala. dermatomiozita. ia '}{6pitau\. f. aneurysma = iargire. f. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. s. Termen engl. dilata^ie. f.iargire. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar).: a. ANGEITA. In cazul a. pectorala. rhaphe = sutura. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. mi (ad = catre.ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. cu refacerea arterei. ditataf-ie. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. ale pielii. Consta In deschiderea pungii anevrismale. amniosul. la. a. quinsy.. ektome = esfcizie. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis.: anevrismoplastie. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. s. reconstitu-tiva. / angiectasie. f. *sindromul Cogan. / aneurysmectomy. in canalul medular cervical. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. nectere = a (ega. phlegmonous angina.\ Tesu-turi. diCatafie. / herniation. 167 . / angeitis. [Cjr. Sin. angiite. In functie de localizare si de natura infectiei.was. f. placenta si cordonul ombi-lical. f.. / angine. cerebrala. -ita . / angiectasls. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . s. f. f. ANEVRISMORAFIE. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. Este. f.: parul si unghiile sunt a. s. engagement. [Lat.. de [a adneclere (annectere) = a lega. V. 4) 1n obstetrica. / annexite. Conga. deoarece cauza a.\ Semn patognomonic. cuprinde nu-meroase varietati. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. inclusiv a "amigdalelor. flebita. In prezent. s. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. tonsilara. [C?r.). comunicant cu artera printr-un colet. [Lot. s. de obicei. / adnexa. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. temporala.ti de. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. consednta unui traumatism. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. a sufo-c-a. nu este o *micoza. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Mai rar. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. disectie aortica. In aproximativ a doua saptamana de boala. *A. angina = sit/ware. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ovalare. prin diverse procedee. pi. nngeion = vas. f. s. intestinala. pi. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. s. 1S37-1914. rezultand o dilatatie cilindrica. / angeite. a. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. a. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. f. difterica etc. Pentru a. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. A. [Lat. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ektasis = di[atafie. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui.. / anevrysmorraphie. 1) A. ANGAJARE. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. ANEXITA. uni (ad . / angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. f. / aneurysmoplastia. aneurysma = iargire.twn. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe. Tumora vasculara determinata de organizarea. / anevrysmoplastie. trompe uterine si ligamentele uterului. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. 3) A. 2) A. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. a modda} Sin. / anevrismectomie. Ex. In caz de anevrism fuziform se practica a. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita.la. [Qr. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina.\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. infectioase de origine bacteriana. lupus eritematos diseminat. a. limfangita etc. pentru desemnarea a. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. Ex. f. de (a aneurynein = a dilata. ANGINA. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. a/ aortei. s. Denumirea este improprie. sore throat. / adnexitis. v. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. angor abdominal (1). [Gr. de. dc. 'granulomatoza Wegener. f. -ita. Ansamblul constituit de catre ovare. 'Eons. a persistat este *a. se produce la nivelul tunidi medii a vasului. ANEVRISMOPLASTIE. a. s. Sin. d. aneurysma . superfidale. ANGIECTAZIE.catre. francez. In cadrul unei formatiuni comune.

reflexa. o parte din cavitatile cardiace. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. / angiocholite. f. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. s. u. f. angeion = vas. f. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe.).] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. p. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice.. / angiogenin. infiltrat. f.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. s.. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. de.inihe Vincent. a. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. *heparina si *interferon. / angiocholecystite. khole = biia. s. A. blnstos = gennt. / angiofluorographie. ANGIOGENINA. pediatru german. ANGIOBLASTOM. s. angor pectoris. f. Denumita si stare de rau anginos.: angina de piept.: colangiografie (v. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. la gennan = a produce. ANGIOGENEZA. fiuor. lungi si spontane. i. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. angiografie numerica. / angiogenine. si sindrom de ischemie-leziune. .mie. dur si foarte dureros.r. [Cjr. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. ANGIOFLUOROGRAFIE. intricata. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. graphein = a scrie. uneori la ora fixa. f. / angiocholecistographie. Forme clinice de a. b) circumstante.6. ANGIOCOLECISTITA. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. / angioblastome. kystis = sac. gennan = a produce. In circa jumatate din cazuri. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Sin.. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. angeion = vas. iar In o treime din cazuri a. Tumefierea. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. m. *?ontaj coronarian sau *angioplastie.: angiografie numerica (v. s. 1'e. stenocardie. [C)T.). m. devenind tot mai frecvente. fiind denumita In aces-te cazuri a. cflirurg german. / angiocholecystitis. angeion = vas.zica. ANGIOCOLEGRAFIE. spontane. / angiocardiographie. •V.] Sin.. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. f. graphem = a scrie. p. / angioblastoma. cordw-iog americon. f. f. 1820-1910. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. -ina. prelungite. / angiography. \Qr. a. [Cfr. uneori. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. / angiocholegraphie. [Cfr. c) durata: scurta (minute). In cazul a. / angiofluorography. / angio-genesis. / angioblaste. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. f. khole = bil&i kystis = sac. gat. / angiocardiography. angeion = vas. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. si angina pectorala. 1908. Sin. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii.] Sin. dimineata si seara. care. mandibula. oris = curgere.). Stuttgart. In cursul *cateterismului cardiac. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [C. interscapular. Mai rar. f. angor abdominal (2). V. s. / angioblast. s. sau cardioangiografiei selective. f. V. A. genesis = producm. Sin. -ita. cu o cadenta rapida. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. s. este produsa de streptococ.. angeion = vas. graphein = a scrie. 3) A. s. / angiogenese.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. f. 2) A. s. s. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. angeion = POSi blastos = ge. pseudodifterica. f.: infectie Vincent (v. 4) A. senzatie de moarte iminenta. cu rise de infarct si moarte subita.] Sin. 'Berlin. acuta coronariana febrila. 6) A. / cholangitis. are o evolutie grava. p. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). boala Heberden. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. s. A.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. acompaniate de *angoa-sa si. ANGIOBLAST.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita.: hemangioblastom (v. agentui patogen In *difterie. s. graphein = a scrie. s. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. n.. fiind inhibat de *steroizi. angeion = vas. extractii dentare). s. fara unda de necroza. s. crize care se agraveaza rapid.sau intrahepatice. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. noaptea.] V. survenind de mai multe ori pe zi. [Cfr.: angina ulceronecrotica (v. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. variant angina pectoris. [feim Hyar. din (at. vezica. s. emotie. angine de poitrine / angina pectoris.). ANGIOCOLITA. pe. se complies cu 'infarct miocardic. prof&sor'Ca Saris. proteine angiogenice. proximala a uneia sau mai multor artere coronare. gr. Sin.n. "cu tendinta de extindere In profunzime. cingeion = vas.: 1) A. cu iradieri In membrul superior stang. khole = Bita. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. angeion = vas. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. [Cfr. f. s.). sindrom Prinzmetal. de tip Prinzmetal. este totdeauna grav. / angiographie.). Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.pidemio[og francez. fluor. instabila. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa. pneumococ sau stafilococ. In care crizele survin spontan. dupa pranzuri. -onio. Solutii terapeutice. [Gr. f. iar "coronarografia releva stenoza importanta.: angina Henoch. p. f. 1862-1950} Sin. / angiocholecystography.} Sin. \Cjr. ANGIOGRAFIE. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. bactinoiof) pi e. [CfT. s.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. f. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). -it5] Inflamatia canalelor biliare.: angina vasospastica. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. frig. / angiocholegraphy. angeion = vas. angRion = vas. aspectui clinic al *a. PlanseuI bucal este ridicat. s. V. Denumire generica pentru toate a. [Eduard Heinrich Henoch. p. de decubitus. Cauza a. kcirdia = iniw.. extra. graphein = a scrie. s. colan-giografie (v. limba este Tmpinsa si ea In sus. spastica. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina.: In cazul fe-brei tifoide). dupa injectarea unui *mediu de contrast. n. spat finer.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente. s. 5) A. [Myron PrmzmeInl. kolon = mtestin gros. efort. In general.] Inregistrare. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. ANGIOCARDIOGRAFIE. n. Prognosticul a.

s. \Qr. angeion = vas.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza.-globulina de origine hepatica.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. angeion = vas. a. f. nekrosis = mortificare. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. retinopatii etc. [CJT. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. Imaginea este apoi restituita. ANGIOMIONEURINOM. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. -oma. m. ANGIOSTOMIE. m. anterioare. m. / angiosarcome. re-zulta din a. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II.. s. / angiology. ANGIOMIOM. s. mgustare. s. incorda.: sindrom Cobb (v.). dt la plassein = a forma. angeion = vas. / angiokeratome. angeion = vas. / angiotensinogone. / angiopthy. s. scintilla = scantde. / angioscope. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom).} *Necroza peretilor unui vas. -inn. s. f.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. V.rtensina.: angiotonina si h.. [(^r. ANGIOSCOP. / angiostenosis. spustikos = care trcye mauntru. n. accidentele vasculare cerebrale. s. ANGIOTENSINA. / angiomyoma. / angioma. sub actiunea 'enzimei de conversie. -oma. const. angeion = vas. s. ANGIOTENSINOGEN. angeiologie. mys. dezobstructie. a. A. [(77-.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). endocrinol. graphem = a.} Sin. gennan = a. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. congenitala sau dobandita. s. stenosis = strdrntare.] Tumora vasculara circumscrisa. angeion = vas. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. si tab. ANGIOSARCOM. angeion = pas. m. V. angeion = vas. I). / angio-tensinogen. / angiomyome. -alos = jfura. [C. Sin. adesea congenitala sau genetica. / angiostomy. f. s. Sin. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. myos = musctii. f. s. s. 2) A. s. -ma. V. ANGIOKERATOM. de la. -oma. f. keratos = corn. f. ANGIOSPASM. s. Sin. ingust. s.). 4) A. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. de [a. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. tendere = a wtind'e. n. gr. / angiospastique. angeion = vas. m. tensus. element precursor al *angio-tensinei. gr. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). / angiospasme. ANGIOPLASTIE. 3) A. retiniene etc. / angiotensin. A. ANGIONECROZA. si AT. [Gjr. pathos = 6oa[a. [Gfr. s. IV. hypertensine.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. a. ANGIOSCINTIGRAFIE. tumora glomica (v. angeion = vas. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". s. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. a mcorda. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. n. mys. a nwd'eCa. stoma. spasmos = contracfte. s. Tip de a. / angiotensinase. [Cyr. s. [at. f. -oma. span = a trage. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. [at.. logos = stiinta. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. s. s. / angioneuromyome. rezulta din a. cutan^e / Cobb's syndrome. ANGIOTENSINAZA. sarkos = came. / angionecrose. ANGIOM. [Cfr. / angiomatosis. f. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. s. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. ANGIOPATIE. f. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard.] Ingustare a vaselor sanguine. s.. adj. angiotonine. di la. s. f. [l^r. / angioplasty.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). s. n. adj. Poate consta In sutura.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography.r. / angioscintigraphie. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. angeion = vas. -aza . / angiosarco-ma.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. m. myos = musclii. A. I). / angiotensine. angeion = vas. plastos = modelat.ipe.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. ungeion = vas. si boala Fabry. angeion = vas. [Qr.: boala Rendu-Osler (v. (cu subtipuri). din gr. s. hypertensin.). [Qr. si AT. dt la. / angiomatose. [Qr. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. naevus vasculaire / spider angioma. ANGIOLOGIE.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. f. (at. dilatare. ANGIOSPASTIC. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. / angiokeratoma.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. omd. m. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. e. Au fost descrise mai multe a. I) denu-mit a. II. neuron = nerv. Ill.: gamaangiografie. [at. tendere = a mtinde. angeion = vas. sin. / angiome. gr. / angioscintigraphy. / angiostomie. frecvent. / angionecrosis. angeion = vas. scrie. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. ANGIOMATOZA. Sin. f.. angeion = vas. / angiostenose.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. II poseda receptorii specifid AT.] Boala.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. m. f. prin crize de epilepsie. -oma. / angiologie. Poate avea diferite localizari. a mcorda. n. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut.. de [a skopein = a video. [Qr. f. de asemenea. I este un decapeptid care. s. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. / angioscope. angeion = vas. V. n. 'in continuare. de la tendere = a mtinde. tensvs. f. keras. In regiunile temporala si occipitala. f. / angiomyoneuroma. s. de la nekros = moarte. tensus. m. s.. [Qr. skopos = observator.: angiografie digitala. [Cfr. -ina'i gr. / angiospasm. Sin. angiotonin. / angiospastic. / angiotensinase. produce} Alfa.'.).} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. sarx. / angioplastie. f. s. s. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. s. [Qr. s. In cazul vaselor mari. -oza. s. f. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. s.: 1) A.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin.?(amina. f. f.. [at. stenos = strd-mt. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. s. ANGIOSTENOZA. n. 169 . / angiopathie. \Cjr. [Termenut a rezultat din doua. angeion = vas. spasticufi. boala Lindau. meningiene.

d) a. f. [Cfr. relativ mica. \Lat. / anisochromia. surve-nind In general dupa mese. in ara6a -ainil. / anhydrase. / aniseikonia. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit.. s. f. ANIMAL. s. 2) Care apar-tine organismelor. / anhidrosis. -minis = preve-stire. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. a tainui si omen. ANIZOCROMIE. / anilingus [Lot. [Cfr. s. / anguillula. deci fara comuni-care cu creierul. / anisophorie. Anilm. trope = Intowcere.). Sin. s. {Cjr. s. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. hydatos = apa. f. kyiof. cu Jena respiratorie si cardiaca.] Lichid uleios toxic. / anisotrope. Se deosebesc: 1) A. de Ca inIcfitinus = interior. / anilingus. [Qr. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. cu maduva spinarii sectionata. s. f. Aceste reactii. s. f. s. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. -oza.. din iat. s. on -priv. opos = vaz. / angulus. Var. angle. n. cu aplatizarea *curbei Price-Jones).] Intoxicatie cu anilina. abdomen. f. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. f. / animal. phorein = a se simti. ion = migrator. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase.. ca si In microscopia optica.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. / anisotropic. adj. de. isos = egai.•priv. metron = masura. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. / aniline. s. m. / anilisme. anger. angor intestinal. egal cu 109 m.] Sin. s. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. f.. / anhidrotique. ANGULUS. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. / anhiste. adj. / Angstrom. f. angu-lus = ungfii. hiperfagic. s. s. / anhydrase. -ism. adj. an • priv. ANILINISM... rasuflare} 1) Organism viu. n. s. anhistous. \Lat. an -priv. m. angor abdominal (2). -inis: posibii de la abdere = a ascunde. / anhidrose. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. de la trepein = a intciarce. a se comporta} *Strabism latent. f. 2) In particular. s. Are M. adj.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. f. an • priv.i isos = egali kore = pupita.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. adj. de control. m. inteslinum = intestw.priv. s. transgenic. rotator. m. hydor. / anhedonie. Conform SI. de la Anil = indigo. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. s.. isos = egai. acompaniaza formele severe de *anxietate.ANGOASA ANGOASA. s. ingust.] V. de (a ienai = a merge. angustia = loc strdrnt.. m. s. \Cjr. \C. f. s. ANILISM. imperceptibila. s. f. m. an -priv. [^r. [Aiders /ens Angstrom. lui Houssay. s. Var. radicalii acizi sunt a. histos •= tesdturd. Evolutie. angoisse. / anguillule.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. AN IZO METRO PIE. s. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0.tie. -oris = piept. s. f.). s. ANIZOFORIE. ikteros = gai6enare. fiziologica. s.). v. ANIZOTROP. s. hidros = transpiratie. f.: angina intestinala. bicarbonic (HCO^). Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. adj. f. adj. lingere = a /inye. / anisometropie.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. [Cjerm. eikon. ](^r. spinal. s. coif} Sin. si se manifesta prin fenomene nervoase. m. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi.: Strongyloides (v. / anhistic. [Lot.. de (a anima = suflet. -oris = sufocare. [Qr. on priv. si anilism. -a]-nil. . -ozo . Ant: izeiconie. anus = smut. / anisocytose. tesut. [Cjr. ANGSTROM . V.: anilinism. In fabricarea de cer-neluri si vopsele.. [QT. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. [Lot. -ozo. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. on . avand senzatii. isos = egal.: acelular (v. [(yr. animal.). Sin.] Sin. f..] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. ca o consecinta a hemolizei. In anemiile hemolitice. (a anguis = sarpe] Sin. Ant. / anisocytosis. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. \'Jr.i icier} Care nu se msoteste de *icter.). fizician fi astronom suedes. Principalii a. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. vedere. ANHIST.). / anguish. = celutd. s. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. khroma. abdominalis. isos = egal. 170 ANIZOTROP ANILINA. [^r.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v.: unghi (v. s. -oris = sufocare.. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. f. s. f.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. ANILINGUS. Var. pectus. ANHIDROTIC. an * priv.. f. hematologice (anemie) si tulburari digestive.: angina pectorala (v. incolor. ANHIDROZA. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. ANHIDRAZA. adj.: a. ana = m sus. / anisocoria. Bioxid de carbon (v. / anilism. Carboanhidraza. isos = egoi. prin 'casexie sau infarct intestinal. s. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). / anion. pentru angor abdominal (v. adj.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. c) a. obser-vata In aortita abdominala. hidros = tra. f.1 nm. / anicteric.. [C/erm. / animal.r.. an -priv. s. / anhi-drotic. m. considerate de origine neurovegetativa. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. [Lat. m.priv. n. angor. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. / anisometropia. e) a. ANGUILLULA. Poate fi profesionala sau accidentala. si apa. stare de rau general. deoarece are M. f. ANIZOCORIE. In compozitia sarurilor. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). s. ANICTERIC. f. uneori fortata. ANIZOCITOZA. accelerarea respiratiei si pulsului. ANGOR ABDOMINALIS. -oris = sufocare. transgenic. / anicterique. / angle.. / anisocorie. animal = fiintS vie. adj. / anisophoria. s. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. Var pentru anilism (v. s. {Qr. ANION. / Angstrom. ops. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). / aniseiconie. an • priv. angiiilla = fipar. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. b) a.nspira.. 2) A.] Inegalitate pupilara. isos = egal. / angoisse. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a..: angina abdominala. de valoare mica.: *izocorie. / anisochromie. cu formula CeH5NH2.). ANHEDONIE. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. / anion. an . cu rol In vederea stereoscopica.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. s. angor. acuta sau cronica. Anilm de [a Anil = indigo. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. an . [Lot.). s. f. / aniline. n. ori functionala Cin diferite boli). A. 1814-1874. n. an * priv.: coexistenta de *macrocite si *microcite. in arafia. / anhedonia.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. Simbol: A. ANIZEICONIE. -atos = cu[ciare.

s. Se gaseste In banda (4. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). f. 3) Uneori sin. [John Dalton..a..: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice.). / anodontia. organum. / anopsie.r... organicus. ideal cristalele. care a studiat si daltwumul. on -priv.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. uneori. 'M'anc Hester. [Lat. [Cjr.priv. 1766-1844} Sin. / anopie. ANOD. de [a trepein = a inloarce. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). [Qr. de [ege. nosos = 6oala.} Care este contrar structurii. s. s. s. f. dilata-bilitate.} 1) Care diminueaza apetitul. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. A. gennon . a .priv. s. odous.. ANORHIDIE. V. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. [Cyr. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. prin defect.: anorexie mentala (v. congenitala sau dobandita. hodos = cole. si a pozitiei acesteia. octontos = dinte. anomaliu = tte. cunoastere. |^r. an priv. a. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. Bra urmari. vivax. gr.te. n. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. prin exces. anomalous. / ankyrin. / anomie..} Gen de insecte (tantari) Diptere. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. f. V. Ex. / anodyne. s.. Evolutie imprevizibila. a • priv. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum.. onyx. an . an • priv. Sin. / inorganic. d wufi sufere-a. V.. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. / abnormality. ANKIRINA. f. adj. f. ana = fn sus. dependenta de contextui familial.: fosfor a.. [C?r.d de (ege)} Modificare patologica. adj. ANOSOGNOZIE. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. V.: protanopie (v. f. f. aspect. apsis = vedert. Sin. f. / ankyrine. V. lat. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. / ano-sognosia.. ANKILOSTOMIAZA.ma. Se sustine ca a. s. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. anorexie mentala. A. [Gfr. ANOPIE. [QT.priv. 1) an . s.. psihopatie. s. anorexia nervosa. / anode. / anorexia. f. opos = vas. orgtinikos = referitor la un instrument. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. "hemianopsie etc. care nu respecta norme sau legi. \Gjr. Var. m. [Qr. [Gfr.reguiarita. Sin. 'agnozie vizuala. [Gjr.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. In acest caz. m.: aberatie cromozomiala (v. f. s. m. onoma. / anonychia. pozitiei.] Absenta simtului odoratului (mirosului). cHimist. benign. f. osme = miros. / anorchidie.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. gr.). ina.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. drum. ops.). / anisotropie.priv. f.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. / anormal. m. s. orexis = apetit. ANOMIE.. de obicei "congenitala si *familiala. ab = indepartat de. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. nepericulos si. -atos = denumire.). orkhis.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'.. / anorexiant. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. organon = instrument. s. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. f. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. anopheles = vdta. ANOFEL. a luminii etc. aorma = reguid.i nomos = obttd avdnd forf. ANOMALIE. din [at. / anophtalmie. lat.. f. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. ANODONTIE. 2) Absenta vederii. gf. functiei sau comportamentului "normal. a. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. \(^r. s. adj. adj. ma-sind. 171 . f. Nemato-cere. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. pentru anchilostomiaza (v. ANOPSIE. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea.. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. si anosognozie. ANORMAL. de la. anomos = nereguiat (an . m. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. / anophthalmos. iar cele infe-rioare lui m . adj. / anorganique. f.. f.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. -ale. de care. s.priv. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. Prin extensie. / anomalie. malariae si ovale). Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). {Qr. / Anopheles. s. [Qr.2T. s. sau mineral. gr.priv. ANOFTALMIE. adj. f. gnosis = perrepere.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. / Anopheles.a produce. spre deosebire de *monoftalmie. conductivitate electrica. s. f. (in . de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. f. orexis = apetit. s. ANOREXIGEN. s. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. fara importanta. / anomia. ANOSODIAFORIE. f. Limita Intre normalitate si a. fiz. trope = intoarcere. A. s. S-a propus sa se considere a. f. anomaly. f. / anonychie. / anodontie. f. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae).).priv.] Electrod pozitiv. }C.: anorexia nervosa. f. tinand seama de sensul curent al cuvantului. / anisotropia. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. s. ANOSMIE. / anorexie. \Gr. prin extensie. [Lat.priv.idan fi naturalist engie-z. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. f. / anorexigene.. f.nf:d. Ex. s. s. / anopsia. s. si normal. an • priv. ANOREXIE. termenul este putin utilizat. si monorhidie. adj.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. este uneori conventionala. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. s. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. / anosmia. s. s. anomalus. prin Intepaturi. cu hipermetropie (v. nomos =• allied availd forf. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. Desi ar putea prezenta interes.) In functie de directie. an . s. / anosmie. / anosodiaphoria. rezistenta la tractiune. monstruozitati. indolor. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. / anosodiaphorie. 2j a .] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T.. / anode. viteza de propagare a sunetului. an . situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. f. profesor la. s. f. -e.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. on .tor. ANONICHIE. s. / anopia. Wucherena bancrofti. on priv. ankyra = awora. [Qr. s. an • priv. / abnormal. adj. ANODIN. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. -ykhos = unghie. s. / anosognosie. s. isos = ega[. -aux. {CJT.priv. Femelele (hematofage) sunt vectoare. s. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. an -priv. / anorchia. ANORGANIC. / anodin.

astfel Incat. s.. 3) a. [Qr. ANTEHIPOFIZA. dim. A. s. s. care Ie servesc. axul corpului uterin. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. 1809-1SS5.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. f. Legarea se produce conform *legii maseloc. ascendentilor sai (a. comparativ de [a ante = inainte. m. care con-serva curbura sa normala. brachium. anti » contra. s. de altitudine v. a nou-nascutului. [Lot. In principiu. In forma de U. f. / antehypophyse. adj. partiali. familiale). adj. m.} Termen discutabil. f. physis = creftere. / antenatal.. ante » mainte. s. a.: a. Ex.priy. ante = inainte. profesor la Zurich. anteflexie si anteversie. n. mart. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. anthelix.. gr. ANOXEMIE. s. / anovulation. eventualitate practic imposibila. / anthelix. ANSA. Sin. / antagoniste. / anteversion.\ Absenta "ovulatiei. de ia vertere = a wtoarce. n. Marginea convexa a a. adj. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. helix = fpirald. Tipuri de a. s. ante = mainte. [Qr. adj. / anterior pituitary. NA: ansa. [Qr. onos = Brat. ANTEPOZITIE. . pi. [Lot. de in ovum = ou. s. [Lat. de Ca parero = a nafte. la nivelul partii lor concave. partus = nafte-re. adj. natalis = de naftere.. / anovulation. m. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine.. ansae. ANTEVERSIE. / antagonisme. / anteflexion. f. [Lot.] Care calmeaza durerea. de ia anti = contra. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. f. antecedens. prin flectare. fami-liei sale (a. s.: amnezie a. biochimic. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. / anoxia. NA: antebrachium. a. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. \Lut. ante = mainte. fulminanta.rm. hucid. [Lat. 2) In bacteriologie. ante = mainte.. f. A. s.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. pi.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. s. s. / anterograde. s. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. organe. ereditare sau eredocolaterale). -atos = sange.. f. ANTEROGRAD. ftiinpifica ovulum = ou mic. / antalgic.] 1) Mis-care In sens anterior. prea flectat Inainte.. [Lat.: blocante de canale calcice (v. ANOXIE.priv.an. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. A. tratament a. [Lat. / antalgique. ago-nistes = [uptdtor. [Lot. ANTAGONISM. Ex. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. de [a gradi = a merge. Se pot distinge: 1) a. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. antihelix. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. / anox(a)emia. baima. positio. Intre cele doua extreme. 2) Care se produce de la un moment dat. / anterior. / avant-bras. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. / antenatal. n. an . / anoxemie. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. [Cjr. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. In aces-te conditii.: pozitie a. |br. / anterograde. ANTEFLEXIE. a inamta. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. adj. 2) a.] 1) Care se opune acizilor. agonisti si a.. 4) A. s. / anteflexion. cu care este asociata. Ex. m. treapta. s. ante = inainte. [Lat. situata anterior fata de "helix. -onis == mdoire. flexio. ANTALGIC. / anthelix. -ntis = antecedent. an . oxys = acm. Pentru comparatie. [at. / anteposition. brakhion. / anse. f... [Lat. 3) A. gra-diis = pas.ANOVULATIE ANOVULATIE. f. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. ANTENATAL. ante = mainte. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. / anteposition. s.. anatomist ge. Cat. 2) a. / anteversion. -onis = punere. [Qr.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. f. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. n. adj. partial: ventral. este libera In interiorul cavitatii abdominale. neonatala. 6) a. / antagonist. s. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. afgos = duren. / antecedents. f. m. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. adj. tub urinifer si nefron. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. antagonisma = pozifie. / loop. s. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor.). ante = wainte. [Lat. lat. gr. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. 3) a. n. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. versum. m. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. adj.} V. de ia phyeia = a create. -e. m. hypo = sub. a. f. f. oxys = acrui o\igen. de regula localizata. f. i. ANTERIOR. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului.] 1) De-viatie anterioara. s. ae ia anti = contra. acidus = aero. s. de ia flectere = a wdoi. a carui presiune scade In tesuturi.priy. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. anoxyemie. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. anti = contra. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. s.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. \Qr. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. / history. rau de munte. hipofiza. anterior = mai mainte. ANTE PARTUM.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. 4) a. / antiacide. stagnanta. adj. anterior = mai mainte. fenomene sau substante. NA. s.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. antugomstRs = oponent. m.. ce poate avea ca rezultat diminuarea. 5) a. ANTE MORTEM. Medicament cu aceasta proprie-tate. o?(igen. exista un spectru larg de agonisti si a. v.: 1) A. ANTIACID. s. competitiv sau necompetitiv. ANTEBRAT. organ. adj. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. [Lat.] Care preceda 'nasterea. ante = inainte. 2) A. an . mio-cardica. f. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. 7) a. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. s. s. i. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. desi se leaga la un 'receptor. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. personate). s. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. Prin a. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. anularea sau inversarea efectelor lor.. ANTEHELIX. / antacid. / anoxie. de la ponere = a pune. / anterieur. s. f. ansa toarta. histo-toxica.] V. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. 2) Despre un sistem. Sin. / antagonism. -rtis » moarte. NA: pars distalis adenohypo-physeos. 3) Substanta care. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. / forearm. adj. n. gr. s. s. pi. ANTECEDENTE. ANTAGONIST. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. s.

-euse. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. adj. s. determinate de *alergie. [at. ANTIBIOTIC. a. s. anti = contra.. IX. m.priv. adj. [Cjr. / anticodon.. / antiangineux. n. de (a angere = a strange. dim. bias = viafd. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. ergein = a [ucra. s. sou gr. Cat. adj. V. anticoagulante circulante...rie.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. V. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. anti = contra. bias = viatd. *gramicidina si *polimixinele. antisecretorii gastrice. adj. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. care permite determinarea sensibilitatii. ANTIANGINOS. / antibiotherapie.. adj. s.. anti = contra. adj. anti = contra. -elle. tetracicline. nitroimidazoli. adj. n. [Qr. ia conccptare = a deveni msarcinata.. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. -enne. m. aggregare = a aduna [a un ioc. / antiallergic. s.. cu anticorpii. s.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. [Cjr. adj. m. n. s.. f. -ina.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. angina = sufocare. / polypeptide antibiotics. canal de calciu. adj. [Qr.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase.re. adj. m. pentru unitatile medicale mari. gennan = a produce. deci. spanioia amarillo = galften. m. / antibiotics therapy. n.. din aceasta cauza. n. sunt utilizate ca *spasmolitice. ANTIAMARIL. [Cfr. / anticholinergic. Datorita acestor proprietati. therapeia = trata-ment. A. s. s. antifungice. -e. a sufoca. / antibiotique. adj. s. adj. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. ankein = a sugru-ffia. adj. / antiamaril. bias = viata.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. a. VII... s. si antiulceros. s. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice..: heparina. r. *antiemetice. s. / antisludge. / antiagregant. anti = contra. careia Ti afecteaza cinetica. [Cfr. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. -onis = anticipatie. Ex. / anticodon. f. si nu a actiunii clinice.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. m. m. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. / antianginal. / antiarythmique. adj. adj. gr. / anti-anticorps. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. / antineoplastic. adj. concep^ie. V. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. polipeptide. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina.. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. ca si a analogilor sintetici ai acestora.. m. n. adj.oagulare = a In-cfiega. s.. -euse. Sin. antimitotice. sunt grupate In familii: betalactamine. m. prezinta. \Gjr. ANTIBACTERIAN. cra6. convul173 . 2) Anticefaline sau antitromboplastine... antibiomimetice. Sinteza factorilor II. ANTI-ANTICORP. ANTICODON. adj. Substante care inhiba coagularea plasmatica. In functie de formula chimica.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. [at. -cri = roc. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). canal de sodiu. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. macrolide. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus.. / antiandrogene. de (a anticipare = a o (ua Inainte. aati = contra. oner. f. Prin a. n. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. m. pi. V. -onis = grcw\ ditate. de (a therapeuein = a ingriji. s. n. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. m. corpus. / antiandrogen. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. s. *midriatice si antiparkinsoniene. / anticonceptive. derivati de oxichinoleina. anti = contra. ANTICIPATIE. canal de potasiu. de. V. in vitro sau in vivo. ANTIALERGIC. 2) o substanta naturala care circula In sange. [Qr. fata de "heparina. anti = contra.. adj..} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica.: antivitamine K. al!os = aitui ergon = iiicru. n. / anticancereux.. df. ex. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. anti = contra. andros = bCa-bat.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior.\ V. ANTICANCEROS. s-au dezvoltat a. amino-glicozide. ANTIBIOTERAPIE. de sin-teza. Anticolinergic. / antiantibody. alterata. s. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. / antibiogramme.. capere = a [ua). cancer. si X ai coagularii este. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. a coagula. [Lot. / anticonvulsivant. (at. d) o serie de inhibitori de calciu. / anticholinergique. / antiamaril. / antibacterien. anti = contra. de [a baktcria = fiaston. s.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. s. / antiallergique. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. anti = contra. / antiarrhythmic. adj. V. f. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. adj.. n. In ultima perioada. cuta-nate. Int. s. [Cjr. / anticoagulant. adj. ANTIANDROGEN.] 1) Care se opune vietii. contraceptiv. s. rhythmus. se disting patru grupe de a. a anticipa (ante = Inainte. contraceptive.. [Cjr.. In scop terapeutic. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate.. / antiepileptic drug. m. s. s. antiseptic. (^r. In prezent. m. bakterion. s. / anticonceptionnel. adj. a . rifampicine. antimitotic (2). pulmonare sau sanguine. ANTICONVULSIVANT. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. ANTICOAGULANT. ANTIAGREGANT.. / anticipation. f. / antibiotic. [Cjr.. [at. n. glico-peptide. dezinfectant. adj. anti = contra. khole = 6iia. s. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. si antibiotic. gramma = insc. actiune. s. ANTIARITMIC. anti = contra. ANTICONCEPTIONAL. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. m. s. anti = contra. m. s. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. s. s. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. [Cjr. anti = contra. (at.] Care se opune *febrei galbene. -e. / anticipation.] 1) Care previne *sarcina. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. [Qr.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. anti = contra. [Cfr. la ergein = a. / antibiogram. s. anticipatio. adj. conceptio. adj. m. [Qr. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. o. / anticoagulant. Pe baza efectelor celulare. [at.. / antibacterial.: medicament a. n. mecanismut de actiune si efectele clinice. antitubercu-loase. ANTIBIOGRAMA. s. s. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. anti = contra.. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare.

antitireoglobu-lina) tipuri de celule. antiinsulina apar Basedow-Graves. benzodiazepinele. fectioasa etc. A. reagina. fenitoina. 10) A. Rh. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. variatiile de temperatura. antimuschi noted. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. care apar doar In conditii speciale. apartin Indeosebi IgG. cu specificitate dubia. Producerea de a.) Substanta specifica. premiut 9{p6e./me. reactie In mediu gen. foarte eficace. fie stimularea functiei celulare. 15) A. [Qr. 13) A.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. "test Coombs etc. c. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare.tii yorl^ 1S6S-1943. tora este in curs. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine.). antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. acidifiere. A. A. perfect. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. m. in vivo sau in vitro. anticorpi anticardiolipina. cu aceasta.. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. A. -oris c corp. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). A. Sin. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. ului celular. t. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. 5) A. de natura proteica. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. 19) A. In primul proteolitic (tripsina). de importanta exceptionala. Karl Landsteiaer. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. care precipita cu antigenul. 4) A. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. de anticorpi. anticelular. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. 9) A. Forssmann. 7) A. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies.ditina m 1930.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. utilizati experimental (a. 2) A. fata de lele azurofile.: reagina (v. 11) A. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. termolabil. provocand fie blocarea. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. m. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. de aceea. V. A. antimiocard.Q. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . 6) A. m.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. este enorma. responsabil de for*imunitatii. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. urmare a sarcinii incompati-bile). sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. antienzima. / antibody. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. f. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. umoral. mononucleoza inreactii antigen-a. *iar celalalt pentru alt antigen. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. hepa-tita cronica activa. a. ca si implicatiile In patologie.) specificitate deplina si.).: ACAN. hibrid. varietate de a. perinucleah (p-ACAN) . Abrev. a.: a. Inventarierea aces*epilepsie. anticelula parietala gastrica. ciroza. imuno-precipitare.[ pentm precipitant. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. A. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. Se recurge la hepatita cronica activa. / anticorps. Donath. anti-TPO. fata WO-1950. 20) A. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. destinat sa suprime crizele comitiale. de la convellere = a zdmncma. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. nici plasmodtar.i 9{e.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. c. corpus. Au aplicatii albuminos (plasma). antimitocondrie. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. sclerodermie. 14) A.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. IgG care se leaga de reaginic. proteinele mem-branei interne mitocondnale. Combinarea unui a. fizwio-gie. strict identici. natural. monoclonal! (v. midic anstriac.] 1) Despre un medicament (. a. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. A. (sau de a. austri-ac. a. Sin. A. varietate de a. Sin. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. citotoxic. 3) A. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. 8) A. profesor dt medicinci interna la 'Vima. antieritro-citar. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. v. 12) A. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. A. Titruri crescute de a. patoiog fi seroiog de engine. indud fenobarbitalul.} Tip de a. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. Nu exista a. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. Ex. Anticorp care. 17) A. s. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni.: a. pana la denaturare. care reactioneaza cu o enzima data. 16) A. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. fara a modifica func.). si Int. 18) A. s. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. Abrev. A. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. Prezenta In circulate a a. a. v. anti = contra. iar a. deocamdata fiind ANTICORP. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. / reagin. s. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. nare a hematiilor de oaie. ori ca complement.

A. A.). printr-un mecanism fizic. Diferiti a.3 / antigene CA 15. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. f. gr.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. gennan = o produce. adj. virusuri. zym = ferment. V. anti = contra.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism.9 / antigene CA 19. vasopresina. antidotum = anticfot. [Cjr. ANTIESTROGEN. adj.). s.. unii a.az. pentru care nu este strict specific.9. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule).: antiinflamator (v. / antidote. A. ANTIGEN CA 72. a. 2) A. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. V. In terapeutica. / antidiuretic.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. anti = contra. adj. \John Forssman.. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. cu actiune puternica dar de scurta durata. en = in. oncofetal asociat cancerelor pancreatice.). / antigene.). a. Nu este riguros specific. s. de. s. Casoni sau a. m. s. ANTIGEN CA 15. anti = contra. oistros = dbrintd.tl urinare. In continuare. s. m. s. iat.. markeri tumorali. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. / antienzyme.: HBs. Cateva tipuri de a. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. chimic. [Cfr. s. ANTIDROMIC. / antigen. Sin.: antivomitiv (v. [a. ANTIGEN CA 19. Este prezent In majoritatea organelor. ant'i = contra. fungus = ciu-perca. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. 3) A. ANTIFLOGISTIC. n. utilizabil In urmarirea acestor tumori. / antidiuretique. s. glicoproteic asocial cancerului de san.: pi. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml.. care. impuls. phlogistos = infiamaflii. Ex. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. / antiphlogistique. markeri tumorali. A. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. adj. utilizati ca *markeri tumorali. / anti-oestrogene. gt'. emein = a romita. m. antigeni fetali. adj. V. / antidromique. V. ANTIFOLIC.3 antigen. anti = contra. celule sau proteine straine.: a.} A. V. Termen actualmente desuet. a. dar si a altor cancere (gastric.4 antigen. f. hidatic. anti = wntra. iat. Abrev. pot fi utilizate ca *antimitotice. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. / antifungique. gennan = a produce. tract respirator). anti = contra. de ia anti = contra. [Qr. care dez-volta o imunitate de protectie. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. anti = contra. 2) In homeopatie.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. deci. n.. m. substante toxice etc. sunt extrem de diverse: bacterii. 5) A. adj. ANTIFUNGIC. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. \Qr.] Sin. w direcfie opusd. n. drojdie. antidromein = a merge.9 antigen... ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. dotos = dot..: solutie apoasa. df. s. adj. sou [at. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. ANTIDOT. s.. m.. utilizabil pentru supravegherea acestora. Ex. cf. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. sou phlegein = a ardf. [Cfr. CEA (engl. / antidote. [Qr. antigeni. Obs. m.: homeodot.. asocial cancerelor digestive si ovariene. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. A. [Qr. [at. In continuare si atte tipuri de antigeni.5 ng/ml. / anti(o)estrogen. n. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). fibra = fi6rd/ -ina. / antiemetic..] Termen desuet. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. {Cjr. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. bio-chimic sau farmacologic. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. Sin. m. ai aceluiasi individ.} 1) Care se opune *fibrinolizei. n. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. si chelator. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). (v. a.a. 4) A. V. V. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer.. ubicuitar. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). s. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. m. / antifibrinolytic [Qr. gr. DEX. varsaturi. emetikos = care produce.3 / CA 15. m. s. Hbs Australia (v. 1868-1947.. V. reflex axonic. antifongique.] 1) Care diminueaza secretia urinara. adj. phlogos = fiacdra. dromos = cursa. ia diourem -« a urina. diouretikos = care. distruge. ANTIEMETIC. V. / antifolique. deoarece con-tine a. de. de la lyein = a distruge. s.] Substanta sau celula straine organismului.).: 1) A. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. n. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. / antiphlogistic.: ACE.4 / antigene CA 72. V. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. lytikos = care. prin administrare intravenoasa. markeri tumorali. dar nu 175 . adj. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide.. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. identificat la numeroase spedi de plante si animate. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. favorize. s. CA 19. la phlox. Cel mai important a..). [Cfr. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. s. antigen CA 19. Abrev. carcinoembrionar. anti = contra. s. / anti-emetique. adj. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen.9 / CA 19. drum. Ex. / antienzyme. yatolog si imumiog suedes. m. In raport cu care este mai putin specific. adj.. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. Denumire generica a unei serii de a. ANTIDIURETIC. Sursele de a. s. ANTIENZIMA. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. adj. ANTIFIBRINOLITIC. s. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. adj. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine.] Sin. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. n. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. s. m. / antifibrinolytique. s. protectiv. / folic acid antagonist. V. adj.9 si markeri tumorali. ca si a. / antifungal. colorectale si gastrice. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. adj. este 'tamoxifenul. asigurand rezistenta la boala. avand efect de scadere a debi-tului urinar. / antidromic.: antimicotic (v.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. CA 50 si markeri tumorali.4 / CA 72. emeficus. adj.

recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. a. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. V. *a. A. t. markeri tumorali. de ex. apoi In alte cancere. leucoplachetari sau tisulari.pa. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. V. produsa de celulele epiteliale ale prostatei.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. A. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. colita). A. t. V. h. Ex. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens.ANTIGEN HBc si In sange. B. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. r. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. cum sunt gemenii monozigoti. In mod normal. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. s. F. gluddici. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. carcinofetal glial etc. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). In caz de transplant Intre specii diferite. V. V. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. ex. A. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. rejet. prezent In toate celulele organismului. Sistem bine definit de a. t. F. Astfel. prezent In celulele canceroase. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. ei dau reactii Incrudsate. grup tisular. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. neuraminidazici'. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. indue raspunsul imun al organismului gazda. dar difera de la individ la individ. V. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca.: aloantigeni. homogrefa. Reactia Incrucisata a a.M) si sub-tipurile A (a. o.: a. (LCA. Sin. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule.titd B. Natura a. sunt Inruditi cu a. au In comun unui sau mai multi *epitopi.: sistemul ABO. ca hiperplazia prostatica. de h. exista numai la embrion. Cei doi a.N). Cei mai importanti a. in caz con-trar se produce *rejetul. V. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. cu patru gene alele majors (A1. Primele trei gene codeaza a. tipic fiind *antigenul Forssman.). eritrocitari ai sistemului ABO. hepatita B. transsexualism. A. Dozarea a. Prezenta acestui a.NP. V. care se gasesc la specii diferite.: antigeni de histocompatibilitate (v. 0 serie de glicoproteine care. complex major de histocompatibilitate. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. ['Eng[. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. core = ce-ntru. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. V. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. prostatita sau infarctui prostatic. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. p. In functie de linia genetica. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. pentru care. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. existenti la indivizi identici genetic. t. A. A tost descrisa. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. hepatita B. Ex. hemaglutininici . A. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. Detectia a. cu exceptia oilor. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. A. Abrev. V. Markeri tumorali. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate. hepatitis B = fie. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. A2. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen.. de asemenea. histocompatibi-litate. In cazul rejetului. markeri tumorali. Ex. Ex. s.] V. A. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. la fetus. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. C (nucleoproteici . A. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. initial In cancerul de colon.H. t. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. surface = suprafata. Sin. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. A.: a. fetali). ai proteinelor matricei . de h. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele.: anti-geni de transplantare. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. a. s. A.. hepatita B. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. h. este secretat In mod normal. sistem HLA. p. are o serie de aplicatii practice. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. si antigeni heterofili. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. o gamafetoproteina. Acesti a. antigen tisular. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. A. Cei mai importanti a. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. a. Sin. Unii dintre acesti a. nu declanseaza reactii de *rejet. 34 kDa). x: sunt extrem de imuno- . timp de eel putin 20 de generatii.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. sistem HLA. carcinoembrionar. si sistem HLA. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. A. A.] V. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). identici. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. B. ffit&z. {'Lngi. cu M.: PSA. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. g. hepatitis B = fiepatita B. a. grupati In 'sistemul HLA. A. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. Ca urmare. A. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. A.

s. [Lot. metahaHein = a. n. / antig6nicit6. exercita un efect *antiinflamator. anti = contra. / antihistaminic. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. ANTIHISTAMINIC. adj.: anticanceros. 0 serie de antagonist! H. n. adj.] 1) Care Tmpiedica *mitoza.: vermifug (v. b) Antagonistii receptorilor H. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. ANTIHELMINTIC. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). Tipuri de a. s. m. pa/us. / antimoine. s.. [at. / antipaludian. / antionco-gene. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. f. n. -ind. / antineoplastic. exprimandu-se In maniera dominanta.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. m. proliferarea celulara. [Cfr. exclusiv sau nu. / antiparkinsonien. adj. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. adj. 2) Agent (substanta chimica. antimoniu. / antimycotique. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. medic engitz. anti = contra. s. anti = centra. ia-crimd. / anti-globulin. antimonium. / antioxydant.. adj.. aithmid.: antifungic.). V. -e. m. / antigoutteux. n. adj. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. [Cfr. tumor supresor gene. s. actinomidna. anti = contra.. aman-tadina si bromocriptina). [Cfr. adj. adj. tesutu-lui sau celulelor tinta. adj. s. antimitotic (2). ANTIMITOTIC. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. / antiperistaltisme. adj. Sin. m. grupe sanguine. m. *acid orotic). dim. anti = contra. Sb (stibiu). {Cjr. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. m. V. 1755-1S24. Ca efect secundar. -ind. [Ofr. anti = contra. 3) In oncologie. / antioxidant. In acest scop. / antimitotic. [Cfr.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. adj. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. onkos = masd. antineoplazic. adj. adj. s. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. gene-ra^ie. s. (ex. n. de tipul cimetidinei si ranitidinei. [Gr. f. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. urmaf..: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. Este cazul *heterogrefei. \Qr. 2) Medicament utilizat. mykes. iat. oxys = acni. gentian = a produce. adj. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. s. adj. s. se utilizeaza medicamente cu actiune a. helmins. ANT1PERISTALTISM.: *schizonticide si *gametodde.asparaginaza. antipirimidine (fluorouracil). s. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H.esut. antiestrogeni) etc. anti = contra. n. / antimalarique. test Coombs. / anti-inflammatoire. vinblastina. ANTIINFLAMATOR. \Cfr. / anti-hormone. f. anti = contra. adj. ia hormaein = a. anti = contra. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule.. b) a.. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. tumord. s.. adj. Hi si H^.] Sin. s. [^r. ANTIMONIU. adj. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. s. de gena recesiva a cancerului. rareori expunerea industriala. / anti-oncogene. metotrexat).] 1) Care se opune efectelor *histaminei. dimpotriva. ANTIGENICITATE. [Cjr. s. / anthelminthic. s.. / antiglobuline.. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . indemna. din or. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. peristaltikos = care are pro177 .. ANTIHORMON. n. mitos = a^d. fir. s. s. ANTIGLOBULINA. adj. m. ANTIMALARIC. guta = picdturd. Ingestia compusilor de a. de ia plassein = a forma. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. s. -enne. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. a mode[a. ANTIONCOGENA. n.vincristina.] Gena supresoare a cancerului. imunoglobulina. / antihormone. Organismul poseda a. in iimba [at. s. anti = contra.).] Sin. actionand asupra organismului. se grupeaza In *antifolice. ANTINEOPLAZIC. s. se disting. s. / antiperistalsis. s. [Cfr. cu actiune lenta. f) hormoni (androgeni. it.. 2) In general. m. s. -euse. genos = Man. f. \Cjr. adj. Unele a. ANTIMICOTIC. anti = contra. mala aria = aer ran. In cancere sau In leucemii. James Apotheker Parkinson.: antipaludic (v. globulus.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. s. s. 2) A. sai naturali. s. / antiparkinsonian. sunt: "vitamina C. bleomicina. sau gennan = a produce. / antimetabolite. m. m. astfel. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. In acest caz nu se genereazai anticorpi. / anti-genicity. mitozd. / antimony. / antin6oplasique. -inthos = wemie. hormon = e^citat.. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. din TLvul Mediu c. *vitamina E si beta-carotenul (v. / antihistaminique... s. c) alchilante (ciclofosfamida.. declansand reactii puternice de *rejet. ANTIPARKINSONIAN.. Se disting trei grupe de a. Se disting doua mari grupe de a.: a) enzime . inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. utilizata uneori. Sin. de [a globus = glob. Cei mai cunoscuti a. de ia gr. se. mitomicina. anti = contra. anti = contra. / antigout drug. m. s. adj. slimmi = o?(ld de.u humor = umoare. ANTIGUTOS. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea.. myketos = ciuperca. / antipaludique.. f. m.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. [Cfr. a tJfcita.. / anti-inflammatory. m.. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. [Cfr.. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. iat. De aceea.. [Qr. histos = t&sdturd. In tratamentui gutei. n. de interes medical. [at.antifolice (aminopterina. radical liber. m. ai addului paraaminobenzoic. f. s. anti = contra.] ElementuI 51.. b) antimetaboliti . *antipurinice. n. m.. cisplatin). Sin. s. deci..ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. V. anti = contra. [Cfr. sin. / antimitotique.. adj. f. scflin6a. Mutatiile sale sunt recesive.. Ex.: sulfamidele sunt a. ANTIPALUDIC. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. de. / antim6tabolite. neos = mm plasis = modeiwe.. d) antibiotice . / anthelminthique..: a) "Antagonistil receptorilor /-/. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). / antimalarial.. adj. de unde denumirea Inselatoare.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. anti = contra.] V. s. s. m. anti = contra. A.antracicline. 'antipirimidinice si *azaserina.: antimalaric. antipurine (mereaptopurina). adj.. ANTIMETABOLIT. m. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. doua grupe de a. caroten). s. / antimycotic. n. ANTIOXIDANT. antiulceros si receptori H.

iatreia = vw-decare. 0 prwine din tenne-nul eng[.-antitripsina (v.. mai mult sau mai putin specific. In. anti = contra. anti = contra. protos -= primui. / antitoxic. s. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. De asemenea. Ex. / antitoxine. n. dipiridamol.. anti = contra. se opune disolutiei *cheagului. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. s. m. adj. V. adj. anti = contra.r. retro = inapoi. tragos = copra. Intr-un organism. sunt distruse la temperaturi relativ mid. Ex.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. / antiplasmin. f. -euse. priirigo. adj. adica introducerea de anticorpi deja produsi. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. s. / antiplatelet. s. [Gr. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. scptikos = putrezit. Ex. m. Sin. ANTIPORT. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. anti = contra.). fr. oxygen-labile. ANTITRAGUS. V. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. [at.e. adj. / antiseptique. a se contracta. -aza. n.] Sin. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. de baza este mercaptopurina. / purine antagonist. -ism. de [a toxon = sageatd. {Cjr. adj. V. a transporta.. adj. / spasmolytique. lysis = dutrugere.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. s. [at. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). adj. s.: spasmolitic (v. Dozarea a. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. Ex. m.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. [Gr. In acest caz. psykhe = svflet. la lyein = a distmge. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. de. ANTIPIRIMIDINIC. Abrev.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. / antitoxique. ae [a toxon = sageatd.). / antirabic.. opusa si posterioara 'tragusu-lui. s. A. n. 2) Medicament cu acest efect.: *vaccin a. [Qr. [Gr. s. f. de baza este fluorouracilul.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine.cu HIV. [at. A. s. [Qr. ser imu-nizant.. m. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. ANTIPURINIC. -ina. Var.tea de. gr. s. f. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica.. anti = contra. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. C si G) care poseda antigenul corespondent. m. anti . adj. ANTIPLASMINA. / antiserum. / pirimidine antagonists. -enne.-ANTITRIPSINA.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. 0 serie de a. adj. n.: aspirina. [Gr. sub forma de *pomada.. adj. si antiagregant. si asepsie. m. anti = contra. de 60-70°C. [Gr. Prin extensie.fi -ind. m. fie secvential. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. si al lui Frey. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. n. f. f.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. s. virus = venin. s. ANTIPROTEAZA. s. thyreos = pavazd. [Gr. f(^r. s. anti = contra. / anti-protease. m. -aux..\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. / antithyroidien. n. f. s. plaqiiette. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. adj. bacteriostatica sau bactericida. / antipsychia-try. s. ANTITERMIC. 2) Substanta chimica. s. anti = contra. ritonavir). [at. ANTISEPTIC. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. s. In cursul coagularii normale. ANTIRETROVIRAL. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex.. \Gjr. -inis == mdnCdrime. / antiplaquettaire. febrifug. ANTITIROIDIAN. aplicabila pe tesuturile vii. n. contractie).: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. gr. la therme = cdld'urd. [Gr. / antiplasmine. adj. obtinuti prin inocularea acestui antigen.. a. psykhe = suflet. / antipyretic. izolat din pancreas. d. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. anti = contra. spasticus.: medicament antihistaminic. anti = contra. anti = contra. f. de [a gr.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. pyrctikos = fibril. s.] 1) Care suprima *pruritul. si test ASLO. ANTIPIRETIC.: ser a.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. s. serum = ze. s.: ASLO. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. / antisepsis. A. eidos = forma. ANTISER. s. societatea este bol-nava. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. ANTITOXIC. m. / antiport. s.: imunoser. f. utilizat local.. de [a pyres-sein = a ave. {Cjr. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr.).. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. sterilizare. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. / antitoxin. tetanos. [at. m. / antipsychiatrie. Sin. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. adj.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. s. adj. m. se mascara In unitati standardizate. plasma = odiect mod. \Gr. a.. s. adj. / spasmolytic. adj. s. este un test indirect. sepsis = putrefacfie. adj. [at. adj. / antipsychotique. fie simultan. A. stroptos = rasucit. streptolizina 0. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care.: botulism. span = a trage. ANTIPLACHETAR. 2) Antiser purificat. s. [Qr. n.. / antiprurigineux. otrara. / antitragus. receptor plachetar. s. / antiprotease. n. antifibrinolitic.ta. / antiport. de. / antithermique. [Qr. NA: antitragus. anti = contra.. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. / antiretroviral. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. ANTIPRURIGINOS. din o[andezd plaken = a carpi. s.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. / antirabique. / antitragus. anti = contra.. adj. ANTISEPSIE. \Cjr. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). care este utilizata si ca imunodepresor. f. anti = contra. ANTIPSIHOTIC. neuroleptic. pentru alfa. s.ela. m. duodenal este Insotit de voma. f. adj. adj.. A. ANTIRABIC. portare = a purta. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0.. / antiserum. ANTISPASTIC. adj. anti = contra. 2) Medicament care are aceste efecte. n. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice.. adj. ANTIPSIHIATRIE. anti = contra. spastikos = care trage induntru.. [Cfr. \Cjr. / antiretroviral. / antipyrimidique. V. / antipruritic. / antiseptic. a pe-tici. s. / antifebrile. / antipurique. V. s. adj. s. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. s. / antithyroid. thermos = cold. adj. stalsis = comprimare.: indinavir.. s. anti = contra.: antipiretic (v. tragus. [at.] Enzima sanguina care. infecpie. administrate per os. / antipyretique. ticlopidina. / antipsychotic. . s. A. (at. ANTITOXINA. adj. / antisepsie. n. n. scut. sau pe cale generala. Conform a.. -ale. Actiunea a.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat.} Proeminenta a lobului urecnii.: antitermic.contra. anti = contra. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. [Gr.} Sin. prescrisa In infectia 178 a. n.

A. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. antron = peftera. s. eidos = forma. ANTRECTOMIE. ain [at. / anthracosilicose. s. [Qr. cavitate. Cat. ANTIVIRAL. f. s. azidotimidina. V. s. f. mecanic. s. Indeosebi: *anticoagulante orale. s. ca *rau de transport si *ve. -euse. In vederea atin-gerii unui anumit scop.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). a. antrum. [at. d) a. infec. dalac. adj. s. ANTRAX. articular. \Cjr. anthrax. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. / antituberculotic. ulcus. / gastroduodenostomy. [at. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. -ita.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. gr..} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. f. / antroduodenostomie.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. 2) Inflamatia antrului piloric. / anthrax. / antiemetic.). silex. s.tie. [at. [Lat. b) a. adj. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. A. anti = centra. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie.. s. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. adj. f. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. a. / entraInement. / anti-emetique ou anti-emetisant. Cdvitate. a. neutralizand factorul X Stuart (v. -eris = rand. s.Fr.. 2) Substanta. Ex. pure este controversata. / anthropophilie. V. //. /.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. adj. vomitare = a vdrsd. / anthropophilia. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. 3) Adaptare prin repetare si practica. anti = contra. s. care este cofactor al *heparinei. mai rar. Ex.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. -euse. mastoidiana. / antivenomous. -ind.: vacdnare a. tuberculiim = umfldturd mica. anthropos = om.. sunt efidente si In alte tulbu-rari. Se disting: a) a.. s. *a. f. ANTROPOFILIE.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. f.. -ale. cca'itate. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. / antivenineux. s. V. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. se pare ca este vorba de antracosilicoza. adj. / antithrombine. s. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. Netratat. antrum. adj. / antromastoldite. [Lot.: gastroduodenos-tomie (v. f. determinand sinteza de factori II. antracoza. / antivitamin. ANTRENAMENT. / antivenin. m. / anti-thrombin. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. / antixenique. vita = via^a. reeducare func-tionala a unei articulatii. n. anti = contra.. In romaneste. or. \Cfr. ANTRACOZA. c) a. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. a. gr. / antithrombotique. a tori. 2) Rezectia antrului piloric.: furuncul a. IV. / antixenic. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. Sin. [at. gandclovir s. in. Ex. La om. ///. [Cjr. vacdn BCG. / antivenin. n. ca si *antiplachetare.ge. -akos = carSune. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. [at. f. s. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. adj. anti = contra.: tumora a. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. m. / antithrombotic. adj. -oza. / anthracosilieosis. ANTIXENIC. / antiviral. adj.: a. ammoniakon = sore. / anthrax. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. anthrax. ANTRITA. antivenin. entrainement. Se formeaza Indeosebi In ficat. pop. gr. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. \Gjr. cele mai recente a. sau melanica. produs de reactie fibhnolitica. ANTRACOID. ANTITUBERCULOS. Ex. poate fi fatal. Mai frecvent. adj. produsa de Bacillus anthracis. adj. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). / antiviral.: anticoagulante orale (v. s. ANTIVENIN. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. *interferon. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. sportiv. nerecomandata. Sin. b) a. etionamida si streptomicina (primul a. -akos = citrBuM. / training. / antrectomie. s. s. f. etambutolul. c) a.. s. pro-ces complex. f. n. afiTivwi de. f. Ex. / anthracoide. la duo-deni digitorum = de 12 de. f. s. eidos = forma. si antromastoidita. / antituberculeux. -ozd. / antiulcerative. s. / antritis. factori de coagulare): d) a. in.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. dar si In alte organe. de ex. n. voinismentelor. medicament dotate cu aceasta proprietate. e) a. rifampicina. n. antivenom. m.j V. f. YQr. de amoniu. [Lot. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. [Qr. [Gjr. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. gr. Grupul de a. Sin. anti = contra. [Gjr. s. izolat si sintetizat). adj. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. ektome = e. Forme: a) a. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. dideoxicitidina. m.). fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). / anthracoid. antron = peftera. f. de obicei. antron = peftera. s. s. gr. f. ANTIVITAMINA.). ANTIULCEROS. / anthracosis. adj. -akos = car6une. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. (at. ANTIVOMITIV. stoma. [Cjr. anti = contra. [CfT. ANTRODUODENOSTOMIE. [. / anthracose. s. ANTITROMBOTIC. anthrax. 2) Medicament cu acest efect.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. venenum = otravd. aciclovir. 179 . edem malign) sau. s.: mineri). ANTROMASTOIDITA. autogen (v. actionand prin competitie. IX. n. n. prindpale sunt: izoniazida. -aux. f. anti = contra. gr. cu forf-a. -e. pentru atingerea unor performante. / antromastoiditis. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. m. adj.] Care se opune substantelor straine organismului. philia = atracpie.: amantadina. xenos = strain. anti = contra. s. s. anti = uni'a. / antiulcereux.?(cizie. se foloseste si expresia training autogen. s. antron = peftera.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. anthrax.. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. f. / antivitamine. El provine. s.tij. -atos = gurd} Sin. VII. ANTIVENINOS. / antrite. ANTRACOSILICOZA. vipere) sau insecte. s. trahere = a trage. Cat. virus = otravd. duodeai = in nvmar de 12.. Existenta a. -euse. thrombos = ctieag.: antiemetic. [Gfr. [(fr. \Cfr. / antrectomy. -ita. [at. mastos = mametd. pirazinamida. [Qr. antrum. •akos = carbuM. f. granit. adj. dezvoltat dupa formarea fibrinei. n. de la philein = a iu6i. charbon. anti = contra. s. s.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. m. -mo. s..] 1) Care se opune ulcerului.] 1) Care se opune varsaturilor.: carbune. antrum... 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. cavitate. -ids = piatra tare. adj.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. [Lot.

prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. n. s. n. f. f. s-a presupus ca factorul primar al a. [Lot.artere.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. -atis = neliniste. aproape orizontala a stomacului. AORTOGRAFIE. adj.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si.priv. *a. [Lot. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. / anxiete.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea.inel. anthropos = om. [Lot. Ex. al cailor urinare. a e^wnina. Reversul a. cu sediu variabil. / antrum. aorta toracica. s. somatica sau fizica . A. anat. Termenul poate fi sin. respirator.: *arboviroza. adj. Importante: 1) A.: sistem digestiv). s. T. antrum.(NA: antrum pyloricum). artificial). f. osoasa sau viscerala. tab. locomotor etc. s. m. / anxiolytic. artere. aorte.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. vulvovaginal sau vestibular. 2) A. tome = taiere. a fost dezvoltarea creierului. -on = aer. V tab. fec-piune. APARAT. cfiinuit. zoon = animai. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. uneori criza de angina pectorala sau de astm). f. la lyein . anat. Dupa unii specialist!.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. anxietas.. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. s. s. de fapt. a forma. / anxiogenic. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. s. m. / apparatus (1). dar imperforat.: a. gr. m.om. ANTROPOMORFISM. anthropos . de cauza strict renala etc. antrum. fiinta umana. ANTROPOMETRIE. [Qr. s. s. gr. definitiva) a materiilor fecale. tab. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. Ex. ANUS.. / annuloplasty. Militate. V. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). digestiv. lylikos = care. [[at. / aortographie. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. f. A. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta.artere. 2) A. Sin. / aortography. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. anus = fezut. de. [Lot. In mod accidental. / anthropomorphisme. obstructiva. In a. de la skopein = a wdea. -os = aer. cultu-rala sau eInologia . a mersului biped. Patologic. a caracteristidlor morfologice ale omului.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. proprietati hipnotice. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. s. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. antra. piloric sau pilo. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. s. s. Insotit de o stare de rau. / anthropometry. / anuria [Cjr. ANULOPLASTIE. 5) A. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. / anthropologie. plastos = modelat. graphein = a fcrie. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. [Gfr. s. s. 2) A. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. [Lat. A. / antrotomy. biologies. nosos fioaid. d<. m. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. on . i anuscope. a. m. aorte. transpi-ratii red. In doza mare.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. NA: antrum. angionecrotica. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. ouron •= urina. de. s. Ca anxius = ne. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex.. / anthropogenesis. a.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. genesis = pwdncere. ANURIE. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. ANXIETATE. Se dis-ting: 1) a. / appareil. V. s. / antre. in timp si spatiu. / antrotomie. cu sistem (ex. frecvent un calcul.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. gr. care apare In caz de leziuni vestibulare. n. / anxiety. ANTROPOZOONOZA.: proctoscop. s. A. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. renala. Indeosebi din cadrul . lucruri sau procese. Ex. si anus artificial. [Cjr. de. de un *a. anxius = netiniftit. [Qr. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. poate fi ectopic. f. imthropos = om. . anat.. antron •= pefterd. device (2). pot fi sedative In doza mica sau pot avea. s. f. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. [Cjr. pi. s. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte.. cavitate.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. de [a plassein = a modela. In necroze cortical-renale.iiniftiti cMnuit. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. In formele severe. f. anat -artere. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. NA. f. s. forme si Insusiri omenesti. s. care comunicS cu duodenul prin pilor. / anus. ANTROTOMIE. s. / anthropogenfese. f. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. Orificiu anormal la nivelul intestinului. / annuloplastie. anthropos = am. [Lot.. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat).: anus. si oligurie. prin obstructia ureterelor. priii pnsrr-a acestora. s. s. f. adj. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. ri. cu o subfaza euhominina. / anxiogene.. f. Sin.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. s. cinnuit'i gr. vezical. a. s.. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. / anthropometrie. f. metron = mafura. / anthropozoonose. imperforat (cu persistenta.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. tegumente palide. / anxiolytique. gr. de la.a distmge. ca factor prim.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). mafini. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. f. skopos = o6seniator. anxius = neliniftit. / anthropomorphism.are ca obiect studiul variatiilor. gennun = a produce. tab. vestibulara reprezinta o forma de a. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. f. la temneia = a taia. ANUSCOP. ANXIOGEN. Nelinistea.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. / proctoscope. f.. ANTROPOLOGIE. [tjr. antron = pefterd.. ..: mica tuberozitate gastrica. s. / anthropozoonosis. apparatus = instmmente. gr.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. anus = fezut. s. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. portiunea joasa. [Lot. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. de regula. / anthropology. V. s. aniilus ^~. / anus. logos = stiinfa. {Cfr. AORTA. a. prin prezenta unui bloca. / anurie. morphe = forma. Initial. 3) A. este zoomorfismul. AORTA DESCENDENTA (v. prerenala. [Lat. adj. n.] V. anus contra naturii. n. anthropos = om. ANTRU. cavitate voluminoasa. postrenala. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. m. f. de agitatie. V.] Cavitate natu-rala. ANXIOLITIC. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. cu aer. permite derivarea totala (si. 4) A. s. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului.. / artere aorte / aorta. distruge. s. f.

in functie de compozitie. muscle guarding. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. APA LIBERA / eau libre / free water. a. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. si macula densa. este necesara In reactiile de hidroliza. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. f. pe de alta parte. f. s. s. m. Actiunea terapeutica a a. APEDUCT (aqueduct). Rolurile principale ale a. a . X poate fi simultan . f. V.priv. Ex.. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. s. inertie psihica.} Caracterizat prin 'apatie. cloroapatita. appendices.. / apathetic. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. Proportia de a. V. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). aqueductus. cantitatea de a. fluorul si radicalul hidroxil (OH). de. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. s. apatheia.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. [Camillo Golgi. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. apa libera. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. eficacitatea unei a. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. / aqueduc. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is).duina in 1906. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). APA. A. mai mult sau mai putin flectat. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). APENDICE. a.APARAT GOLGI *aparatului locomotor.0 si M. mediu de dispersie. V. aqua = apa.} In anatomie. / apareunie. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. a . In mod normal. Caracterul de *dipol al moleculei de a. natu-rale saline. pathos = afecfiune.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. contractura abdominala. La acest nivel. APATITA. / appendicectomie. A. ortopedic. APA LEGATA / eau liee / bound water. f. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. dt la. sunt utilizate ca a. duc-tus = ducere.. {Qr. apa legata. Submucoasa a. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. De aid. / aqueduct. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). / apatite. m. s. fustolog Italian. A. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. G. sunt usor radioactive. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers).} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. NA: aqueductus. adj. -ids = adaos.. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC. APA GREA / eau lourde / heavy water. ?n tesuturi.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. H^O. n. A... cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. dementa etc. \Qr. f. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. A. cu formula chimica D^O. diverticul cecal vermiform. a. / apathie. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. NA: appendix.clorul. G. Fractiune a a. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. In toaleta plagilor. fara aderente. s.. "orteza sau. 2) In acceptiune curenta.). Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. f. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. constituit din vezicule si sacule. S. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. pelvipedios.matricea vietii". cu formula chimica H. 18. o -priv.: a.: hipotiroidie. pi. la ducttire = a conduce. m.priv. cat si m patologie. transformandu-le In produse de se-cretie. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. a. Termen generic pentru orice 'proteza. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). / appendicectomy. m. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. appendix. Unele a. v. n. Exista o mare diversitate de a.. -ids = adaos. S0^~.. prof&sor [a 1'avia. 3) Macula densa. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. de unde etimologia termenului. pathos = afecfiune. pi. fiind denumita . partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. Datorita rolului a./me. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. m. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. / apareunia. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. este mobil si liber. appendix. s. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. PO^' si cationilor Na4. hipertensiune intracraniana. [Lot. K^ Li^ Mg2". s. appendectomy. / appendice. aparat gipsat. aqua = apa. mai mult sau mai putin . APAREUNIE. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. In solutii putin concentrate. a. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare.016. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. [CJT.] Principalul constituent al organismelor vii.. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. *a. corector progresiv. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. / apatite. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. f. a. / eau. i s-au mai atribuit si alte roluri. supGment. s. \Qr. [Lot. 'antiseptic oxidant utilizat. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. 181 . / water. 1843-1926.re. de suspensie. Fe2^. g. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. a.. f. uneori. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. respectiv. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). In functie de compozitia lor. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. A. are rol de . potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. A. pe de o parte. a. In general.. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. m. / apathique. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. appendage. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. a. m.cfiere. s. APENDICECTOMIE. APAT1E. s. / apathy. pureune = tmpe. [Lot. adj. [Lot. / appendix. Fractiune a a. Ca2+. f. v. s. s. jambier (orteza jambiera).

mecanica. 15) A. \Gjr. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. / apodie. gr. Var. appetitiis = pofta. s. / apocrine. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. In continuare.in. s. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. cuime. care Inconjoara saua turceasca. / apyretique. traumatica. APICOLIZA. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. pous. apo = in afara. -ids = varf. n. proces inflamator si distrofic al apendicelui. 2) A. [Lot. -ale. 4) A. s. s. totals sau partiala a germenilor dentari. s. [Lot.APENDICITA supCitMttt. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. 6) A. supCiment. f. [Cat. 5) A. V. -aux. [Lat. a . 14) A. gangrenoasa.} Referitor la varful unei celule. -ids = adaos. APODIE. la pyressem = a avea feCiro. apices.ge. Termenul apirogen. -ids = adaos. a . APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. / appetit. 2) A. podos = vicwr. / appetite. pi. APNEE. APETIT. apendice In pozitie anormala. f. en . n. fidro. / apocrine. hiperplazica. s. s. A. ascendent.: apexograma. APEXOGRAMA. s. -ids = vdrf. f. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. APIRETIC. / apical. prin excitarea zonelor reflexogene. pyrexis = acces de. / apophysis. APEX. cu[me} Extremitate. NA: processus ctinoideus. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. a.. a . / aplasie. ke]e = fie-mie. / apical. ektome = e^cizie.d. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. (at. appendix.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. proces iritativ apendicular. f. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. 16) A. cuime. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. / apicolysis. APOCRIN. -ita. pnoia = respirafie. daca este utilizat cu referire la alimentatie.. 13) A. APOENZIMA. s. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase.. f. [Cjr. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde.: 1) A. pyretos = fe6raf gennan = a produce. processi (lat). / aplasia. 4) A.). Multiple forme: 1) A. / appendicocele. 3) A. APENDICITA. s. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. perforata. de vagin. Sin. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. APEXOCARDIOGRAMA. s. m. . reflexa. 2) A. gr. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. / apicolyse.: glanda mamara.. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. la plasseia = a forma.. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. f. medulara. APIRETOGEN. V. [Lot. NA: apex. s. Forme: 1) A. a priv. dsrinf. foliculara. pulmonara. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. arret respiratoire / apn(o)ea. / appendicitis. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. \Qr. apex.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular.: boala Alstrom-Leber (v. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. gr. / apex. A.. si holoenzima. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. {Qr. cronica. NA: apophysis. avea. adj. s. [Qr. flegmonoasa. acuta. forrum = fier: -inn . n. f. / apyrexia. / appendicocele.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. adj. f. apex. germinala. adj. larvata. pi. adj. / apyretog6ne.priv. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. NA: processus coracoideus. cu apendice aparent normal. V. care separa epiteliul de alte tesuturi. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. Proces conico-cilindric. Suprafata a. expusa.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. pentru apexocardiograma (v. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. nu este corect. 7) A. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. [Cfr. f.} Hernia *apendicelui vermicular. f. / apophyse. ca urmare a cariilor dentare complicate. APIREXIE. f.priv. NA: dens axis. prin inhibarea centrilor respiratori. dt. / apex. purulenta. Ex. V.\ Oprire temporara a respiratiei. zyme = ferment. / appendicite. f.. congestiva. / apoenzyme. [QT. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente.. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. appendix. s. holocrin. / apexocardiogram. / apexocardio-gramme. kar-dia = inimo. NA: processus coronoideus ulnae. cu fenomene generate si digestive.). gr. adj. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala.. / apoenzyme.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale.). APOFERITINA. v. fe6nl. s. m.: solutie a. adj. partea opusa fiind suprafata bazala. NA: processus mastoideus. [Gfr. 10) A. 8) A. s. care prezinta un caracter imperios. prin decolare pleuro-parietala.} Absenta congenitala a picioarelor..6ri[. f. lombara. / apnee. de. f. / apyrogenic. varf. 4) A.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. s. 9) A. 11) A. f. s. sindromul apneei de somn. Ex. lysis = distrugere. utilizat uneori. s. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui.priv. APENDICOCEL. pelviana. n. APOFIZA. V. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. retroce-cala Inalta. {Cjr. de. complicatie a unei apendi-cite acute. supdment. proces supurativ al apendicelui. f. Var. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. dt la lyem = a distru. f.priv. la pyressem = a. si mero-crin. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. tumora. s. / apoferritine. APICAL. -ids = vdrf. de cauza neuroreflexa sau lezionala. supurata. dentara. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. NA: processus articularis.priv. cu fenomene toxice grave. la unirea dintre lama si pedicul. f. plasis = moddarc. apo = in afara. -ids = varf. / apyretic. A.. s. APLAZIE.] Termen care. punct culminant al unei formatiuni anatomice. Ex. 'impre-una cu produsul de secretie. f. / apoferritin. forma evolutiva brusca. s. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. de. abcedanta. prin obstructia cailor respiratorii. s. spre deosebire de *foame. A. al unei structuri sau al unui organ. apo = in afard. mastoida. s. a . apex. [Lot. lipsa congenitala a vagi-nului. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. s. toxica. apex. a . inflamatie latenta. f. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. 3) A. Sin.] Care nu provoaca febra. / apodia.} Absenta 'febrei la un pacient. atrofica. adj. 3) A. s.. ia pnein = a wpwa. / apyrexie. 12) A. 5) A. [Lot. pyretikos = j~e. adj. processus. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina.

). Este o varietate de *osteocondrodisplazie. s. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. APOPROTEINA. a. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. APOPLECTIC. s..: ictus apoplectic (sau cerebral). A. iar In necroza acest proces este aleatoriu. eel putin 11. care dispare spontan fara sechele.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. Sin. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. cele mai importante fiind A si B. fagocitoza lipsind. apopleklikos = stupefia. III). \Gjr.. f. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. neuron = MTV. protos = primui. in Iliada. osteita apofizara de crestere.: hematom retroplacentar. / apoptose. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. D si E. s. / apolipoproteins. s. mediana.v. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. care decoleaza placenta de peretele uterin. s. NA: processus pterygoideus. [Cfr. de. B. s. [Qr. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. V. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. In a. neuron = new . f. s. este un proces normal. s. pro-los = primu[. A. iar a. s. II). de [a apo = in afara. APOPTOZA. NA: galea aponeurotica. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. adj. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). aterogena. In a. APOPLEXIE. implica o singura celula. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale.. fara sa existe o obturare vasculara. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. \Cjr.: boala Osgood-Schlatter.. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). apoplcktikos = stup&flat. / apoprotein. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. A. In a. pi. 3) Anatomopatologic. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. formand o membrana alba. A. \Cjr. APONEVRECTOMIE. Se disting opt tipuri de a. albuminurie masiva. / aponevrectomie. si a. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. celula este frag-mentata In corpi apoptozici.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. II. f. Osgood's disease. apoplexia = [ovitvra. adj. lipos = grdsime. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. APOFIZITA. / aponevrositis.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor.. -ino. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. 2) Prin analogie. -inn. care reprezinta moartea celulara patologica.. pi. Indeosebi in cancerogeneza. f. / aponevrosite. / apolipoproteines.: atac sau ictus a. In prezent sunt In studiu implicatiile a. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. Sin. voluminoasa. de invelis (fascii). APONEVROZA. f. APONEVROZITA. / aponevrose. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. s.: sindrom Achenbach (v. A (din HDL) este o a.: boala Bosviel (v. ca urmare. s. Sin. / apomorphine. s. spre deosebire de 'necroza. a. ad|. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. biochim. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. Schlatter's disease. apo = in afard. / apoplectic. formata Indeosebi in ficat. APOLIPOPROTEINE. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. / apoplexie. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. aponeurosis. d'e [a apo = in afard. aponeurosis. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. [Qr. f. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. APOPLECTIFORM. de insertie. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul.. apoptein = a arunca in afara. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. pereche. NA: processus spinosus. B (din LDL) este principala a. rezistenta. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. f. / apoptosis. pulmonara. A. f. / apoplectiform. [Qr.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. / apoplectique. NA: processus transversus. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. cuva-nt utilwat de Homer. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. / apophysite. a. ptantara . apoi se dezintegreaza. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. apoptosis. s. [Qr. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc.} Care se aseamana cu 'apoplexia. splenica. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni.: atac a. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. are loc fenomenul de 'cariorexis. Tipurile de a. si coloana vertebrala. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. cu sosirea toamnei. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. f. ar putea 183 . adj. formata din doua lame unite anterior. fiind foarte evidenta in necroza. f. s. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. f.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. Ex. [Qr. f.). f. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. In a. NA: procsssus styloideus. t. f. boala Ledderhose. si tab. f. pe cand In necroza celula se umfla. forma = forma. uterina etc. neuron = new. Sunt clasificate In grupe. datorita scindarii Intre *nucleozomi. / aponeurosis. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. s. const. 2) Care este predispus la apoplexie. [Cjr.t. atac cerebral. Sin. aponeurosis. / aponevrectomy. Exista a. / apoproteine. ektome = ufcizu. aponeuroses. spre deosebire de necroza. / apoplexy. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa.. s. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. asemanatoare atacului de apoplexie. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata.. [a phyeiii = a create. / apoplectiforme. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. apo = in afard. In consecinta. de (a apo = in afard.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. (at. C (I. apo = in afard. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala.] Moarte celulara izolata si programata. f. iar cunoasterea mecanismelor a. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. s. / apomorphine. s. NA: aponeurosis. physis = creftere. in patologie. -ita. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar.] Proteine cu functii de sinteza. APOMORFINA. / apophysitis. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala.. analoge tendoa-nelor aplatizate. Ex. f. Sin. pi. f. antiaterogena. Prelungire osoasa sub forma de stilet. metroragie. Forma a. pierdere subita APOPTOZA de constienta.: A (I. iar in necroza eel de *ca-rioliza. A.. iar necroza o populatie de celule. A. V.

a . Sin. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. n. s. arakhne = paianjen. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. APROSOPIE. s. pentru amine precursor uvtake and dtc. ARAHNOIDITA. f. pentrv amine precursor uptake. n. s. femeile prin cercuri. pi. f. Thuja occidentalis. al *leptomeningelui. ataxie-telangiectazie. praxis = actiune. / arachnidism. dura mater. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. s. [C. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. f. s. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara.} Punerea In contact a doua elemente (substante. / arachnoldite. se recunosc trei tipuri de a. de. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. fara leziuni cerebrale. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. n. logos = stiinfa. la apponere = a pune ianga. [CfT. / apudomatosis. eel putin aparent. cuprinde numeroase ordine. fragmente de os fracturat). -oris = arbors. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. scorpionii si diversi acarieni. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. / aprosopia. appo-sitio. APROSEXIE.. pragmatikos = referitor [a fapte.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. f. -ita. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila.} Membrana fina conjunctiva. A.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. atos = fapt. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. a -priv. carcinoamele tiroidiene. dementa. -ism. prosexis = atenfie. accidente vasculare cerebrale. uzual pentru sindrom Marfan (v. f. -oris = arbore'i vita = viafa.: sindrom Beals-Hecht (v. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. artrita reumatoida etc. SIDA. adaugare. osteoporoza. s. A.. m. [Qr. idei. APUDOMATOZA. Inmora.). [C?r. accident grav.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici.. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. a -priv. ARAHNOIDOCEL. infectioasa). s.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. arbor. V. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. feocromocitoamele. -ama. f.] Abrev. s. din gr. 2) A. pia mater. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. de ex. APRAGMATISM. nervos. / arachnoid. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. Ca urmare. kele = hemie. In timp ce gesturile automa-tice (ex. Majoritatea a. / apragmatisme. Clasa A. [Qr. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. spinala Inveleste maduva spinarii. •oma. arakhiie = paianjen.priv. [Cfr. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. Insemnand arborele vietii. 2) A. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. boli hematologice. f. ideonnotorie. s.. / arachnidisme. m.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. unele infectii virale. s. In clinica se solicita. s. 3) A. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. s. a .: 1) A. [Qr. arakhne = paianjen. / arachnodactylie. / aprosopie. APOZITIE. / arachnoiditis.. antireumatic. abdo-menul. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. s. genea]ogia. f.r. Generatiile . s. unnas. s. [Lat.] Perturbare a atentiei voluntare. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. ARAHNODACTILIE.. n. sunt suficiente dovezi ca a. nocivi fie prin toxinele din venin. In consecinta. / apragmatism.] Artropode ("Arthropoda) terestre. cutanat. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. / arachnoidocele. ARAHNOIDA. 2) Plici ale mucoasei colului uterin.: neoplazie endocriniana multipla (v.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. f. evolueaza cronic. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. cat si al efectorilor moleculari. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly.} Sintagma lat.i prosopoa = fa^d. encefalica acopera encefalul.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. eidos = forma. f. printre care a. Totusi. / apraxia. APUDOM. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. In care gesturile simple sunt execu-tate. Fenomen prezent In oligofrenie. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. -ism. neobservarea noului din ambianta si. l^r. / apposition.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. / aprosexie.: plicae palmatae cervicis. f. componenta a *leptomeningelui. constructive!. polyendocrinoma. NA: arachnoidea. tumori frontale etc. 2) Sin. / apposition. generatie. f. striate sau cerebeloase. / apraxie.arboxyla. m. / arachno'idoc61e. f. / aprosexia. APRAXIE.). f. eidos = forma. ischemie cerebrala.priv. (Mil's = apiicare. arachnoideae. / apudome.). s. f. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. A. iar a. inflamator sau neoplazie. infarct miocardic. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. [^Ic-ronim din Ingi. f.. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. f. / apudoma. \Gjr. ocupat de *lichidul cefalorahidian. fapte.). incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. s. practicd. s. In principiu. Se disting: 1) A. astm. s.] Infiltrat celular. / apudomatose. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. dorit de subiect.. / arachnodactyly.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). sunt secretante. carcinoidele intestinului subtire). s. s. arakhne = paianjen. din care fac parte paianjenii. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. miozis si hipotensiune. si meninge. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. APUD / APUD / APUD. [C.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. / arachnoide. [Acroiwm din Ingi. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. -oza. sin. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. arakhne = paianjen. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate.. [Lot. a adauga ft ponere = a pune.r. ARAHNIDISM. [^cronim din engC. In care un gest simplu este irealizabil. genos = neam. [Lot. s.. de la pragma. eidos = forma. ideatorie. s. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae.. boli neurodegenerative. Tmbracarii si a mersului.] Sin. chiar daca acesta este evident si. procesele biochimice sunt identice. s. arakhne = paianjen. arbor. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta.

f. / area. este rara si. / arbovirus. f. vasopresina. m.] Coloratie anormala. m. din centrul nervos la organele efectoare. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. f. / areole. V. orificiul vertebral. greutate atomica 107. m. ARBOVIRUS. / arginine. ciocanului si nicovalei. m.prill. v. prezinta forme foarte diverse. iar altele si omul (*antropozoonoze). n. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Cat. De asemenea. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. deasupra arcadei orbitare. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. avand aspec-tul unei linii curbe. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. 6o[ta. biochim. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. [Lat. f. f. dim. Acest a. s. (a. s. Reprezinta o veritabila retina corticala. n. s.87. -ina. / argent. / argyria.: centrul auditivopsihic. b) a. r. f. posiBii de ia germ. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. argyros = argint. [Lat. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os.. V. / arche(o)bacterie. [Lot. 2) A. A. maleabil. f. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. el delimiteaza. f. ARGIRISM. 3) A.).). r. adj. area = am} In anatomie. s. / argyrisme. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. -oza. NA: area. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). arcus = arc. n. adj. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor.iu vasculara. s. f. / argentaffinoma. (a. areola s= (trie. argyros = argint./. / argyrism. affinis = mvecinat. s.] Structura anatomica de forma arcuita. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. infectie. A. NA: areola. b. Ca urmare. celula argentafina.] ARE 1) A. virus = venin. flavus = gaiben. / arcade. se asociaza cu alte avitaminoze. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. nu poseda decat o sinapsa. [at. In particular dintr-o circumferinta. un organ efector (muschi.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. Sin: ligamentui Poupart. ARIE.] 1) segment dintr-o curba.: a) a. eel de-al patrulea si al cincilea.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. m. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. -ind. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. Considerate ca forme primordiale In evolutie. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. brun-roscata a tegumentelor. / argininurie. silver poisoning. s. s. pi. otrand. din engi. v. \Cjr. m. f. ARBOVIROZA. s. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. c) a. / argentaffine. / argyrie. . Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale.] Sin. ARCADA. dau nastere unor cartilaje laringiene. simbol Ag. s. provoaca la om *arboviroze. / ariboftavinose. din engi. / arc. s. -oza. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. / archeobacteria. Sin. areae. Ex. virus = otrava.5. ARGENTAFINOM. AREOLA. f. [Cfr.. Sin.: gerontoxon (v. -onio. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. n. / areola. ARGININA. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. ARIBOFLAVINOZA. 47. a. / arginine-vasopressine. 3) A. s. / arginine. [Lot.d). -ism. hioid) da nastere apofizei stiloide. superior sau inferior. Fiecare a. ARGINT. dreapta si stanga. / arch. / arbovirose. dt la bakteria = 6aston. majoritatea fiind boli tropicale. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. s. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. osoasa. s. normala sau patologica. f. Mai importante: 1) A.] ElementuI chimic nr. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. / aire. astringente si antiseptice. [at. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. V. / arch. f. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. argentum =• argMt. s.: gerontoxon (v. capuse). s. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. tab. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. [Lot. cu fata posterioara a vertebrei. s. / silver. posterior al vertebrei.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. f. A. b. / ariboflavinosis. a. arkhaios = vecfii. 5) Ani Brodmann. neural (sau vertebral). / argininuria. f. s. In general. [Cjr. orientata oblic In sus si spre exterior. argentum = argint. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. Primul a.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. a . In conti-nuare. ureogeneza. s. 2) A. respectiv. arcus = arc. s. calcarina: zona de proiectie a a. 6) A. / argentaffin. s. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. sin. argentum = argint. [Lat. affinis = iwecinat. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. ARHEOBACTERIE. [arbor -tifirw. anat. mica. ARGENTAFIN. Metal alb. Aceste doua zone permit. format de catre pediculi si lamele verte-brale. argentum = argint. In functie de virusul care Ie genereaza. de ia area = mie. ligamentului stilohioid.: cardnoid (v. s.). b. s. arthropod-bome = transportat de artropode.artere. f. 4) A. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. const. 6o[td. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). argentum = argint. 4) A. •ind. ouron = urind. corticotem-porala care Inconjoara a. tab. / arbovirosis. bakterion. / arbovirus. dim. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. La nivelul sau (a. s. fiind denumit monosinaptic. (riboflavina). / argentaffinome. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. s. ARGININURIE. [Lot. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. Indeosebi In *pelagra. f. costal. f. s.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. a.] V. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. 2) Structura anatomica. 0 serie de a. In organismul carora virusurile se multiplica. s. ](yr. f.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. fibroasa s. greutate specifica 10. [Lat. ARC. auditivo-psihica: a. s. fiecare punct al re185 . f. / arginine-vasopressine. sen. s. [Lot. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. s. pi. \arbo afirw. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. gr. areo-lae (1). eel de-al doilea a. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. ARGIRIE. vizuale. ca si In tehnica medicala.

rhythmos = ritm. A. arriere. / arythmogene. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. a • priv.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. cortico-oculoce-. / arithmomanie. m. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. \Cjr. / arytenoidite. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. encefalite etc. bloc atrioventricular. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. poate fi determinata de fibrilatia atriala. 'wandering pace-maker). V. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. *tahicardia ventriculara. . locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. indus artificial. forma wtaritd a iui retro = uiopm. A. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. de regula. poate afecta numai o parte a personalitatii. / arriere. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). a. Kiesselbach. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. Co. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. u.: *rubeola). 16. recuperarea nefiind posibila. ary(oinoei'des = in forma de. care se manifesta pre-coce. din [at. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. u(tinse. arithmos = numar. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. *ntis = minte] Inapoiere mentala. ARIERAT. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. uicior. traumatism cranian perinatal. *fibrilatia atriala.rma. a. eidos = forma. gr. a. / arytenoid. Neregularitate de ritm cardiac.). adj. arytainoeides = in forma de ud-. A. 'imbecilitate si 'idiotic.td a [lit retro = mapoi. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. ARITMOGEN. aberatii cromozomiale (ex.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. m. neurofiistologge. f. arie calcarina. Daca arieratui este un copil. eidos = forma. f. (at. a. din [at. gr. . 'torsada varfurilor). instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. parasistolie. [Korbinian Brodmaan. gr.] SubstantS poliri- . sin. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul.: operatie Kelly-King (v. de. ARITENOID. s. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. iar sub 20 pro-fund. ARITENOIDITA. si retardare mentala. determinata de interpunerea. V. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge.atriale (*extrasistola atriala. 13) A. s.: *sindromul Down). *flutter-ul ventricular. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. / aryt6noidopexie. sau campuri citoarhitectonice. s. 4) Ritm de pacemaker. 15) A. rhythmos = ritm. adj. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. s. este. m iim6aju[ c. / arytenoiditis. Sin. adj. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. de origine sau cu destinatie extracorticala. 17) A. striata. eidos = forma. acesta se dovedeste inapt sa Invete. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando).uicior. A. A. b) a..: arie striata. / arythmie. ARN / ARN / RNA. centrul receptor al sensibilitatii generale. f. / retardate. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. gennan = a produce.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. sinu-sala nerespiratorie). *flutter-ul atrial. ca si un mediu familial sau social adecvat. V.tUlza. afectiva. absenta autonomiei. [^6rev. de ia arytaina = u[cwr. de. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama).t ui iocul dmwnwv.priv. -e. ARITMIE. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. ale conducerii impulsului sau mixte. rhythmus. f. ventriculare. s.wr. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. adj. In functie de mecanism. / arytenoidopexy. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. jonctionale). dimpotriva. adretro. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. fata de ritmul sinusal normal. [Gjr. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. a. m. *sindrom Wolff-Parkinson-White. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. \fr.. rhythmus. care a delimitat 52 de a. ritm sinusal coronar si atrial inferior. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. isterie). m.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. s. trebuie diferentiata de a. au fost stabilite si descrise trei grade de a.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. [^r. nevroze.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta.). [fr. egoism si *puerilism. adj. / arrhythmogenic. mental deficiency. f.: arie germinativa. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. 9) A. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala).. 'bradicardia sinusala. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. extrasistola. s. regiunea precordiala. 11) A. care. back-ward. Clasic. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. heterotope sau ectopice .] Sin. pentru 20-50 moderat-sever. la arytaina = u[c. / arytenoide. *tahicardia atriala. comunicare interatriala. arytainoeides = m forma de view. de ia arytainu .i iat. Poate fi paroxistica sau permanenta. aritmie cardiaca. parietala ascendents. 10) A. 14) A. acid riBonucCeic. mentalis. adj. v.ta. Sin. ARITMOMANIE. pads = jv(a.ww. \Cjr. [Cjr.: pata Kiesselbach (v. stenoza mitrala) decompensata sau nu.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. 7) A.) A. (at. [Qr. adrctro. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. ARITENOIDOPEXIE. -ita. / arithmomania. unor extrasistole cu numar si tip variabil. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali.re. sinusala respiratorie. / arrhythmia. f. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. a . In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. 12) A. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei.pasive sau ritmuri de scapare (atriale.ior. de la mens. c.. calificata.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. Astfel. tulburari de conducere intraventriculara. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation.ventriculare (*extrasistola ventriculara. f. forma ifitiiri. 8) A. arrieration. cardiaca. s. Extrem de diverse. *fibri-latia ventriculara. poate fi eliminata prin *psihoterapie. f. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara.

artefact. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). s. Clasa particulara de ARN antisens.artere. m.artere. 2) a. artere perineale profonde / artery of bulb. de ordinul a 10s Da). f. 3) a. anat. (a. / arsenic. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. s. frigul. A. . s. Trioxidul de arseniu. / artery.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. de la. arsenikon. A. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. V. s. facut. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. a. artere. A. de [a arsen = putemic. Ex. V. ARTEFACT. fie In general. / brulure. denumit astfil da. messenger interfering complementary RNA. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. / arsenic-alism. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. de. V. . . In a. / arsenic. V.. [Lat.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. BUCALA / artere buccale / buccal artery. [Lat. tab. V. ARSURA. . ardere = a arde. V.artere. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. anat. artis = meserie. are efect eritropoietic. deoarece crou goals. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. ARN care poate Insoti diferite virusuri. a. care are rolul de a dirija a.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. A. tab. / artere. tab. factum = fapt. . tab. In formele a-cute. s. deci. V. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. / artefact. -ifim.artere. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. [Lat. s. Se disting patru grade: 1) A. anat. anat. 33.to-n. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. se constitute Intr-un sis-tem arterial. anat. AUDITIVA INTERNA (v.ta.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. ARSENIC. A. gr. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. .artere. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. A. -atis. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). f. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. polycistronic messenger. V. din microscopia electronica. f. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. tunica externa (adventicea).] Vas care conduce sangele oxigenat. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. artere. s. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. / aromatherapy. n. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. s. n. / burn. V.nt.] ElementuI nr. . Are importanta medicals. f. aroma. As. tab. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. . tab. cadavre). n. proprietdtiCor sale putemice. V. din gr. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. tab. / arsenicisme. V. arsenicum. tab. tab. anat. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm.. anat. tab. 6ar6dlesc. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery.artere. [Lat. therapeia = tratame. ARTERA. anat. tab. tab. tab. s. tab. A.artere. A. / artifact. tab. gr. A. de la facere = a face. f. tunica mijiocie (sau media).artere. NA: arteria. tab. A. V. a. / RNA-polymerase. m. gr. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. purtatori de aminoacizi. y. anat. ARN-POLIMERAZA. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. A. aroma. anat. a. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. A. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. Biosinteza a. V. In constitute unei a. cu efect tonic sau seda-tiv. de la therapeuein = a. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. r. 4) a. [Lot.artere. anat. . / ARN-polymerase. V. AROMATERAPIE. -os = aer. . de gradul II: complicata cu flictene. anat. V. aer. arteria = arterd. importanta si Intinderea suprafetei arse. . f. fiarfiatisc. arsenikon. anat.artere. a. ca radiatiile. tab. V. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A.artere. As^. . care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). s. . V. . labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). de asemenea. V.artere. . ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. artereie conf-in aer. tab anat. s. A. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. In functie de tehnicile de preparare a probelor. dm gr. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. electricitatea. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. anat. terein = a confine (anticii credeau ca. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. [Lot. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. 187 . A. aminat. anat. [a arson = putemic. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. (irs. . anat. ei sunt spedfid fiecarui a. Are. A.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. anat.artere. -alos = aTOmil. tab.artere. f. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente.artere.artere. pe imaginea scintigrafica. tab. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. s. ARSENICISM. / aromatherapie. . s. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). f. solubil).artere A. tab. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery.artere. anat.artere A. V. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. A. A. V. A. m. anat. V. dupa cum exista si alte clasificari. V. . . ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. s. si ADN. . anat.: a. A. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. arsenicum.

tab. V. A. . A. tab. anat. anat. tab. tab. A. A. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. anat. artere. tab. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery.artere. A. tab. V.artere.artere. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. tab. V.artere. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v.artere. V. . V. A. .artere. anat. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. .artere. . . . COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. A.A.artere. anat. tab. A. a. V. tab.artere. . . artere. tab. . tab. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. A. . anat -artere. V. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. anat.artere. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. CISTICA / artere cystique / cystic artery. V tab. tab. V. . A. A. . DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. V. A.artere. A. V. V.artere. anat.artere. anat. V. anat. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. anat. tab. . V. . anat. anat. A. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. anat.artere. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A. anat. A.artere. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. anat. tab. V. V. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. anat. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. A. A. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. V. V.artere. anat. . V.artere. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. anat. tab. V. a. frenice superioare). . V. tab. artere. V. anat. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. anat. tab. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery.artere. -artere. anat. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery.artere. . V. colaterala ulnara inferioara). tab. V. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. . tab. . V. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. . . V. A. V.artere. .artere. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. frenice inferioare).artere. . . V.artere. . anat. anat. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. A. anat. . . V. anat. anat.artere. . A. tab. tab. anat. anat. anat. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. anat. tab. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. tab. tab.artere. A. . V. tab.artere. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. anat. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. V tab. A. tab.artere. anat. A. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. V. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. V. A. V. A. tab. tab.artere. tab. a. .artere. V.artere. anat. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. A.artere. A. tab. A. . tab. tab. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. anat. . V. anat. artere. tab. aa. A. V. A. .artere.artere. A. A. tab.artere. V. artere. tab. A. tab. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. tab. aa. V. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. A. tab. tab. V. colaterala ulnara superioara). anat. anat. A. . A. anat.artere. V. a. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. DEFERENTIALA (v. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. tab. . anat. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. . A. tab. V. A. tab. anat. anat. 188 A. anat. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. A. A. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. V. anat. anat. .artere. A. V. . anat. V.artere. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. .artere. V. A. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. anat.artere. tab. . tab. . CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. anat.artere. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. . anat.artere. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. tab. tab. V. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. A. A. anat. ileocolica). V. A. . A. . A.artere. A.artere. tab. A. V. V. . tab. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. anat. tab. anat.artere. anat. .artere. V. tab. tab. A. V.artere. A. A. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. anat .artere. ductului deferent). CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery.

tab. HUMERALA (v.artere. V. tab. V. V. A. tab. . tab. anat. A. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. tab. V. . supratrohleara). LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. A. V. V. tab. tab. . V.artere A.artere. anat. anat. . tab. A. A. tab. profesor ia Leipzig. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery.artere. anat. anat. A. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. A. A. . anat. gluteala inferioara). V. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. V. tab.artere. A. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. anat.artere.artere. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. tab. anat. anat. anat. A.artere A. A.artere. A. V. lfi43-1926. artere. V. tab. tab. V. A. anat. A. V. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. INTERCOSTALA SUPREMA (v. tab. FESIERA INFERIOARA (v. anat. A. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery.artere. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. intercostala anterioara). -artere. A. . A. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. tab. anat. . INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. . a. . anat. A. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. A. tab. anat . GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. A. anat.artere. artere. artere coronaire stomachique / left gastric artery. anat. tab. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. . V. . anat. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. A. anat. . GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. tab. anat. ETMOIDALA ANTERIOARA A. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. tab. V. A. V. tab. a. V. V.artere.artere. anat. tab. A. . V. A. tab. V. A. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. V. V. V. HUMERALA PROFUNDA (v. anat.d''"^ru go-man. . . anat. anat. V tab.artere. . V. V.artere. V.artere.artere. gluteala inferioara). A. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. A. a. A. V tab. a. .artere. . tab. FUNICULARA (v. tab. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. .artere.artere. .A. anat. tab. V. A. . . V. . . A. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. A. V. tab. . V. testiculara). FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. A. tab. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. . . a. gluteala superioara).artere. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. A. anat . a.artere. tab. artere A. V. V. FESIERA SUPERIOARA (v. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. V. anat. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. anat. V. tab. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. LUI HEUBNER (v.artere. anat. LINGUALA PROFUNOA A. a.artere. HIALOIDA / art. tab. A. peroniera). anat. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery.artere.artere. A. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner.artere. . anat . brahiala profunda). tab. . fab.artere. A.artere. . GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. a. V. anat. V. V. V. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. V. A.artere. anat. V. A. anat. . centrala lunga). apoi la. V.artere. . anat. A. anat. A. . . anat. tab. A. . a. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. A.artere. a. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. A. artere. pe. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. . tab. anat. . V. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. A. tab.artere.artere.artere. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. tab. tab.artere. '£er[in.artere. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. .artere. .artere. V. V. tab anat. a. V. .r. anat. V. tab. anat.artere. . artere. tab.artere.artere. A. tab. tab. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. A. V. tab. anat. anat. V. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. tab. . LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery.artere. A. . V. tab.artere. . HIPOGASTRICA (v. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. anat. anat. A. tab. -artere. tab. tab. anat. 4ab. A. anat. A. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. anat. . tab. FACIALA / artere faciale / facial artery. V. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat.artere. tab.artere. . A. anat. A. anat. A. hyaloidienne / hyaloid anery. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. tab. anat. anat. A. A. V. anat.] / tab. anat. . V. tab. anat. intercostala anterioara).artere. A. tab. anat.artere. .artere. ISCHIATICA (v. V. FIBULARA (v. V. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. FRONTALA (v. anat. tab.artere. . V tab. brahiala). V.artere.artere. tab. 189 . a.artere. anat. A. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. .artere. anat. . tab. anat. V. V.

. V. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. . . a. A. maxilara). artere. V. tab. A. -artere.artere. . LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. A. V. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. tab. V. . anat.artere. anat. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. A. tab. anat. V. a.artere. A. V. V. A. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery.artere. tab. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. tab. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. tab anat. V. tab. A. . tab. MAX1LARA INTERNA (v. . A. tab. V. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. . tab. . tab. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. V. . MAMARA INTERNA (v. . A.artere. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. . MAX1LARA EXTERNA (v. V. a. A. V.artere. anat. . anat.artere. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. A. V. A. tab. . anat. V. anat. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. anat. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. V tab.artere. tab. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. V.artere. . PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. PILORICA (v. V. tab. A. anat. gastrica dreapta). A. . . . anat. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. V.artere. V. . A. A. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. NENUMITA (v. anat. . toracica laterala). . V. anat. V. . V. V. A. anat.artere. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. anat . . V tab. V. tab. V. tab.artere. . A. anat. .artere. anat. anat.artere. A.artere. anat. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. anat. tab. V.?i cfivvrg german. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery.artere. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. A. artere A. tab.artere. anat.artere. V. A. V. V. . V. A. V. anat. anat. anatomist .artere.artere.artere. A. profiisor [a Jena. anat. -artere. . PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. tab. . anat. V. . PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris.. PEDIOASA (v. .artere. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. tab. faciala). anat. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. tab. anat. NERVULUI MEDIAN (v. . V. tab. anat. V. anat.artere. V. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. anat.artere. tab anat. V. V. V. V. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery.artere A. anat. . A. . a. anat.artere A. . A.artere.A. A. tab. MAMARA EXTERNA (v. tab.artere. tab. anat. 190 A. tiroidiana ima). tab.artere. . tab. anat . tab.artere A. V. V. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. anat. A. tab.artere. anat.artere.artere. tab.artere.] V. . tab. tab. . A. tab. artere. tab. . mediana). PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. A. . anat.artere.artere. anat. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. . V. V. tab. V. tab.artere. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. LUI NEUBAUER (v.artere. fronto-bazala laterala). tab. a. tab anat .artere. a. V. V. anat.artere. tab. 1742-1777. . LOBUUJI CAUDAT A. V. V. tab. a.artere. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery.artere A. tab. a. tab. . .artere. .artere A. A. V. A. A. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. a. anat. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. . PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. V. anat.artere. . A. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. A. anat. tab.artere. tab. A. anat. . A. [/oAonn Ernst Neuhaiier. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. tab. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery.artere. . A. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. tab. tab. V. anat. anat. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. A. artere. tab. A.artere.artere. anat. anat. tab. anat. anat. anat. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. toracica interna). tab anat. anat. anat. tab. A.artere. V. A. . . tab. anat.artere. A.artere. . A. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. A. tab. anat. V. A. A. tab. . A. dorsala a piciorului).artere.RADIALA A. A. tab. V. V. V. anat. RADIALA / artere radiale / radial artery. V.artere. anat. A. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. A. anat. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. V. A.artere. . MENTALA / artere mentonniere / mental artery. . anat. A. V. tab.artere. tab. anat. A. A. V.artere. tab. tab. tab. A.

V. tab. V. anat. A. tab. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. A. A. V. anat. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. A.artere. V. .artere. tab. A.artere.artere. A. A. V. V.artere. . anat. V. V.artere. . tab. . A. A. V. .artere. V. V. tab. . anat. V. .artere. V. SUBORBITARA (v. V. a. . V. V. . .artere. tab.artere. A. A.artere. V.artere. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. anat. A. anat. . SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery.artere. tab. V. V. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. tab.artere. anat. . artere. V. V. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. A. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. V. A. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery.artere. V. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. V. tab. tab. tab. V. tab. anat. artere. tab. A. A. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery.artere. anat. V tab. anat. A. V tab. anat. V. tab anat. anat. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. tab. . a. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. V. A. .artere.artere. anat.artere. linguala profunda). V. . RUSINOASA INTERNA (v. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. V.artere. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. anat.artere. a. V. tab.artere. V. tab.artere. a. tab.artere. SPERMATICA INTERNA (v.artere. A. . a. anat. A. V.artere. anat. tab. artere. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. . . . tab. SPLENICA / artere splenique / splenic artery.artere. anat. anat. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. tab. A.artere. A. anat. anat. anat. A. artere. A. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery.A. . anat. tab. tab. A. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. A. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. . interosoasa recurenta). . SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. artere. V. V. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. . tab. V. V. tab.artere. RENALA / artere renale / renal artery. . . a. tab anat. V. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. A. anat. tab. tab. anat. tab. anat. . tab. SCAPULARA DESCENDENTA (v. V. anat. A. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. RECURENTA CUBITALA (v. A. A. A. anat. A. anat.artere. . V. V. anat. . tab. anat.artere. . SCIATICA (v. tab. anat.artere. anat. a. . V. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. anat. V. tab. V. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. anat. A. . anat. a. infraorbitara).artere.artere. SYLVIANA (v. anat. nervului sciatic). A. a. A. A. 191 . . tab. tab. tab. . . anat . anat. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. anat. V. V. . TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. anat. anat. A. .artere. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. V. tab anat. a. tab.artere. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. V. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery.artere. TIMPANICA A. A.artere.artere. . tab.artere.artere. V. anat. anat. A. tab. tab. A. anat. tab. . A. anat. tab. V. . RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery.artere. . . V. tab. tab. pudendala interna). V.artere. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. A. anat. anat.artere. anat. tab. V. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. A. .artere.artere.artere. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. A. anat. A. anat. tab. . A.artere. artere. tab. anat. V. anat. .artere. V. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. anat. A. tab. tab. V. A. A. tab. RECURENTA (v. tab. . anat. . TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. anat. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. anat. . SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. V. . SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. tab. testiculara).artere. tab. . A. tab. RANINA Jv. anat. tab. tab. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. . . .artere.artere. A.artere. centrala lunga). A. A. A. V. A. . tab. recurenta ulnara). A. A. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. A. V. . anat.artere. A. V. . A.artere. A.

artere. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. AA. AA. V. . A. AA. A.artere. tab. anat.artere. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. anat. . tab. HEMOROIDALE (v. anat. V. tab. AA. .artere.artere. tab. . A. A. . metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. VIDIANA (v. V. JEJUNALE AA. V. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. V.artere.artere. V. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery.artere. tab. anat. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. AA. tab.artere. V. tab. V. tab. anat. . AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. anat . V. anat. V. AA. anat. tab. anat. AA. A. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. . anat. V. tab anat artere.artere. A. anat. A. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. V. V. anat. V. anat. anat. AA. a. tab artere. A. V.artere. . . V. . V. tab. aa. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. A. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. V. anat. anat. tab.artere. AA.artere. V. anat. tab.artere. anat. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. anat. . . AA. V. aa. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. tab. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. tab. tab. anat. AA. A.artere. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. .artere.artere. anat. V. . CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. tab. a. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. . AA. V. prof&sor [a CfQttingen. AA. anat. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. centrala a retinei). CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. AA. V. A.artere. V. . . anat. tab. tab.artere. anat.artere. tab. canalului pterigoidian). HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. . tab. V. _V. V. anat.artere.artere. anat. V. V. . tab. tab.artere. anat. V. anat. tab. V. AA. tab anat. tab. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. V. A. V. anat. tab. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery.artere. tab. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries.artere. A. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. artere. . tab.artere. tab. . . anat. . . AA. tab. anatomist fi botanist g&rman. anat. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. AA. artere. anat. anat. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. ZINN (v. . CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. tab. V. tab.artere. anat.A. AA. rectale). TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. -artere. V.artere. anat. tab. AA. V.artere. . tab.artere. . DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries.artere.artere. anat. A. 192 . . . anat. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. . anat. tab.artere. V. 17271759} V. V. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. A. .artere. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery.artere. AA. . V. anat. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. anat. . V. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. [fohcinn Gottfried Ziinn. tab.artere. . . ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. tab. aa. V. AA. artere. anat. .artere.artere.artere. . V. V. . tab. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. anat. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. . A. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. tab. AA. AA. tab. A. DIAFRAGMATICE (v. . INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. A. anat. AA. tab. . A. AA. V.artere.artere. tab. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. A. tab. A. .artere.artere.artere.artere. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. anat. AA.artere.artere. V. tab. . V. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. AA. anat. tab. V. tab. tab. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. tab. anat. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. anat. anat. tab. V. V. AA. UTERINA / artere uterine / uterine artery. tab. V. anat.artere. . DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. tab. Aa. tab.artere AA. . anat. anat. tab. . V. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. V. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. V. TIMPANICA POSTERIOARA A. . anat. . AA. anat. -artere. tab.artere. tab. .

AA. ARTERIECTOMIE. gr. V. V.. s.artere. de ruptura.artere. . tab.artere.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. / art6rite. 2) Sin. -ita. a.w' AA. . PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries.). indiferent de origine (ateromatoasa. V. f. artere. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. m. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). / arteriosclerosis. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. s. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. f. AA. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries.. de.artere. de gan-grenS. gr.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. tab. AA. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. tab. LENTICULOSTRIATE AA.. arteria = arterd. anat. sklerosis = induratie. f. .artere. tab. / arteriolosclerose. s. f. V. ARTERIOLOSCLEROZA. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. / arteriolitis. gr. gramma = inscriere. Sin. tab.: a. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. anat. .artere. anat. V. / arteriopathy.. V. s. NA: arteriola.artere. direct sau printr-un *cateter.: sindrom Gougerot (v. arteria = artera. terminala a unei artere. stadiul IV. / arteriotomy. f.. gr. V. f. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. anat. tab. de la arteria = arte.. . .ra. V. tab. centrale anterolaterale). V. AA.ra. AA. de claudicatie intermitenta la mers. AA. / arteriogram. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. anat. anat. s. tab. / arteriographie. s. s. gr. aa. de latenta clinica. anat. f. anat. [Lat.. V.artere.artere. A. aa. tab. anat. tab. pulmonar etc. .artere. arteriola = arterd. AA.. anat. tab. gr. . V. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. care leaga arterele de capilare. V. AA. anat.. V.artere. s. dim.] Inflamatia unei arteriole. . SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. V. f.] Denumire generica pentru bolile arterelor.artere. ARTERIOTOMIE. embolica etc. f. V. . LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. stadiul III.i y. gruphein = a scrie. s. de ia arteria = wter&'i •ita. s.). / arteriopathie. tab. arteria = arte. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. V. gr. STRIATE LATERALE (v. s. tab. / arteriole. tab. gr. / arteriogramme. anat.} Termen care desemneaza. . tab. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. de ia tern-nem = a taia.artere. / arteritis. ca m cazul arterei subclaviculare. artere. AA. gr. anat. V. tab. . artere. . intdrire. gr. AA.artere. extinsa si la nivelul tunicii interne. arteria = artera. / arteriosclerose.artere. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. care include In evolutie: stadiul I. AA. AA. V. anat. arteriola = arterd mica. f. ia skleros = tare. AA. f. [Lat.: sfigmograma (v. f. ARTERIOGRAMA. V.artere. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. tab. V.artere. anat. AA. / arteriography.) dupa injectarea In trunchiul principal. AA. de. f. anat. f. f.: a. alteori de dilatatie sau. cerebral. [Lot. AA. / arteriole.). In prezent. wtdrire. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. LENTICULOSTRIATE (v. s.artere. gr. stadiul II. . sklerosis = indu-ratie. AA. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. . f. tab. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). renal. [Lat. pathos = Boold. arteria = artera. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. anat. . [Lat. arteria = artera. tab. .ra mica. dim.] Ramura fina. AA. AA. tab.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. ARTERIOSCLEROZA. AA.artere ARTERIOLITA. anat. 193 . cand se asociaza dureri In decubitus. V. gr. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur.artere. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. f. anat. centrale anteromediale). ARTERITA ARTERIOGRAFIE. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. f. tome = tdiere. -artere. s. AA. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. s. . anat.artere. [Lot. s. s. anat. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). AA. [Lot. dim. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. anat. / arteriolosclerosis. centrale anterolaterale). sectiune. ARTERIOPATIE.. tab. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. A. / art6riotomie. V. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. f. . anat. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. gr. V. s.) Ex.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. mai rar. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. anat. tab. tab. ARTERITA. RUSINOASE EXTERNE (v. a. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. anat. membrelor inferioare. acompaniindu-se uneori de tromboza. tab. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. etimologic. AA. anat. poate fi generalizata (ex. tab. V.artere. s. V. [Lat. V. / arteriolite. . ektome = enisle. [Lat. s. . a unui lichid opac la radiatiile X. .artere.: arterita gigantocelulara (v. centrale antero-laterale). AA. V. traumatica. [Lat. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. arteria = arterd. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. arteriola = arte. In prezent.artere. tab. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. tab. AA. tab. anat. . SURALE / arteres surales / sura) arteries. .ra. mica. s. ARTERIOLA. V. dur. AA...artere. anat. pudendale externe). de ia skleros = tare. . / arteriectomy. tab. anat. V. / arteriectomie. AA. aa. aa. la arteria = arte.

tab.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. denumite diartroze. b) stratui extern. AA. A. V. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. A. articulatii. . periarterita segmentara superficiala.articulatii.: arterita gigantocelulara (v. V tab. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint.articulatii. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. Sin. . tab. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica.articulatii.articulatii. anat. A. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. . V. anat. arthron = articuCatie. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. V tab. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. Sin. anat.articulatii. V. anat. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation.articulatii. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. tab anat. Cand suprafetele nu corespund ca relief. anat. V. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. anat. tibiale superieure / tibiofibular articulation. anat. . A. tab. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. anat. V. .articulatii.articulatii. simetrie bilaterala si picioare articulate. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. A. A. anat.articulatii. . anat. A. .articulatii. AA. .articulatii. tab. Exista a. Sin. tab. anat. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint.articulatii. tab. V. Exista si a.: boala Takayasu (v. anat.articulatii.articulatii. anat. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. V. V.: arterita temporala. V.articulatii. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation.articulatii. Elementele constitutive ale unei a.). PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. anat. d) suprafetele articulare. mobile sunt: a) capsula articulara. . cresterea VSH-ului. .articulatii. care pot fi sferice. cu ruptura limitantei elastice interne. fixe. . NA: junctura ossiuIn. In forma de sa. articulatii. INTERCARPALE A. V. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. tab. . ARTICULATIE. V. V. anat . V. A.articulatii. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. si mobile. f. anat. fetele osoase ce vin In contact. A. . se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. A. 194 . tab anat. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. anat.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. tab. semimobile sau amfiartroze. . tab.articulatii. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. V. V. tab. V. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. AA. A. panarterita subacuta a varsInicilor. anat. anat. tab. genunchiu-lui). A. anat. . V. A. / joint. A. V tab. V. arliculatio. . denumite sinartroze. A. Anatomopatologic.articulatii. [Lot. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. anat. . . 3) armonice (ex. A. boala Forestier. anat. AA. / articulation.Uturd. articulatii. tab. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. A. tab. anat. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina.: a. anat. anat. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. anat.articulatii. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. Diartrozele reprezinta a.articulatii. tab. cefalee violenta. . V.articulatii.articulatii. V tab. tab. V. tab. tab. AA. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation.articulatii. anat. V.: Intre oasele temporal si parietal). A. . A. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. A. A. Este sensibila la corticosteroizi. tab. . SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. -onis = wclie. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. .: Intre oasele nazale si maxilare). care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. Intrerupte. Se caracterizata prin alterarea starii generale. . AA. articulatii. A. anat. V. A. . A. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani.articulatii.articulatii. tab. cu suprafetele aproape plane (ex. V. V. V. tab. s. anat. c) membrana sinoviala. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. A. V. . podos = pitior. anat. V.articulatii. anat. strabism. tab. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. anat. V. tab. V. tab. 2) scuamoase (ex. . A. tab. V. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. diplopie. articulatii. tab. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. tab. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column.: coloana vertebrala). tab. A.articulatii. .articulatii. anat. de cauza necunoscuta. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. V tab. \C. tab.articulatii. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. anat. boala Horton. . f. leziunile sunt de panarterita. . SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. AA. infiltrata de celule gigante multinucleate. care devin edematiate si dureroase la palpare.articulatii.: Intre oasele craniului). . V. tab. A. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. anat. febra moderata. . CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. A.). pous.articulatii. tab. . ovoide. V.r. anat. A. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. tab. s.

anat. Sin. ARTRALGIE. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii.articulatii. giv:e.articulatii. f. Sin.. V. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. ARTROLOGIE. lysis = distrugere.articulatii. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. gryposis = indoire. neuropatice si a uneia miopatice. de [a plassein = a. anat. .] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. f. . AA.aza. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. a. [Qr.. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. de [a lyein = a. {Gjr. anat. / arthrophyte. s. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie.. c. s.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. 18S3-192S.articulatii. / arthrophyte. INTERCONDRALE AA. iar *boala Bouillaud. / arthrocentese. In con-secinta. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. arthron = articulatie. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. ARTROPATIE.articulatii.: "soarece articular". forma. AA. de obicei. s. In general de durata scuria. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. V. ARTROFIT. si anchiloza. In esenta. . [Gfr. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. 1S53-1940.articulatii. [C. . f. [C. p. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. f. ARTRODEZA. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. ARTRITA.r. AA. s. inflamatorie asimetrica. / arthropaty. f.: a. f. arthron = artic.). ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. f.: spondilita anchilozanta (v. ARTROGRAFIE. eidos = forma. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. f. NA: articu-latio plana. ARTRODIE. / arthrology. algos = du. tab. / arthralgie. tab. a.tie care. Contraindicata In artrita septica. anat. phyton = p[anta.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. n. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. f. -ltd. ARTROCENTEZA. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. AA. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations.). Sin. / arthrodese. m. Consta. vege. V.tie.uta. / arthrography. arthron = articuCatie. Utila pentru a evidentia corpi straini. V.articulatii. anat. o condromatoza sau o sinovita. Boala congenitala.. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. de. ARTROLIZA.re.. [Cjr. ARTROGRIPOZA. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. V. In a. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. tab. A. s. [Qr. s. AA. tab. adesea In flexie. . s. anat.ovoie.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. f.). aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. f. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. tab. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. nu sunt posibile decat miscari de glisare. s. la arthron = articutatie. s. . \Qr. A. m... arthron = flrticuiatie. p. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. f. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. V. [^r. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. f. uneori ereditara. f.. . Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. AA. mc. AA. V. s. foarte probabil. anat. / arthrite. medic german. distruge. anat. s. arthron = articufatie. athron = articutafie.AA. caracterizata prin malformatii multiple. V. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. 195 . Sin. . arthron = articulatii plastos = modeiat. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. logos = ftiinfa. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel].] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. arthrodia = articu[a. f. s. s.: artroza (v. tab anat. / arthrolysis.articulatii. anat. f. r.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane.} Durere articulara. f. s. izolata. tab. respiratorie sau genitourinara. sistem HLA). ARTROPLAST1E. A. arthron •= articulate. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. / arthritis. f.: poliartrita reumatoida (v. s. meniscografie). graphein = a scrie. kenlesis = mfe-patum. s. arthron = articulafie. / arthroplastie. A. V. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. / arthroplasty. / arthrodesis. arthrogryposis multiplex congenita. arthron = wticuCafie. / arthrocente-sis. In prezent. . [Qr.afie.re.). s. si artrogripoza congenitala multipla. [Cfr. profesor [a 'Paris. / plane joint. ne-uroiog franca. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. tab.: artroza (v.i pathos = 6oaia. s. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. / arthrolyse. joint mice. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). s. simetrica ?i spondilita psoriazica. [Pierre Marie. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. tab. s.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. / arthrogrypo-sis.} Punctia unei articulatii. tab. arthron = articut.ta. reprezinta. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. V.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. V. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. V. s. AA. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. de unde descrierea unei forme a. / arthrogrypose. tab. desis = [egare. anat.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. f. modda. f.. f. r. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. s. .articulatii. tabetica). idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. tab.re. s.r. V. / arthrographie.. anat.articulatii. AA.articulatii.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. / arthrodie. s.fie. -articulatii. r.] Sin. [Qr. / arthropaInie. / arthrologie. AA. / arthralgia. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita).. f. .

amigdalian. arthron = articuiafie. n . [Qr.. practicata In scopul unui *drenaj permanent. s. s. ARTRORIZA. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. / sanitation. | Gjr. A. *sindrom nefrotic. / asymptomatic. f. / ascaridiasis. inaff. Obs. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. arthron = articuCafi. m. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. In functie de continut. etimologia termenului). ve. s.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). f. care ramane latent. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. A.ula. ad = cdtre. Sunt infestati mai ales copiii. ci per- .priv. vedea. a. afectand una. / ascarid. arthron = artu. skopia . \Lat. s.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. askarizem = a fcpm. V.i sepsis = infecfie. / arthrotomy.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. \Qr. ASFIGMIE.: osteoartrita degenerativa. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. A. s. / asynergie. Indeosebi In *jejun. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. Ex.. ARTROSTOMIE. ASANARE. sectiune. s. / asymptomatique. de la syn = impreund. ASCARID.priv. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. idnga.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii.priv. sphyzfm = a puba. f.. a ef(amina. / assimilation.: dezasimilatie. / arthro-pneumographie. artrozice sau posttrau malice. / ascaride. f. [Cfr. [Qr. / arthrotomie. s. A. asphyxia = oprire. f. artrita hipertrofica. f. de ex. / asphygmie. \Gjr. / ascite. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. s. / asepsis. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. f. s. aproape. spre deosebire de *antisepsie. [Cjr. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. / asialie. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. s-a injectat aer. uneori cu cavitati pseudochistice. f.. f. artroscopie. a . f. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala.e.priv. a putsului. A. s. / asynergy. apen-dicular etc. pe cale venoasa. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. f.. s.. cuvantui a. [a skopfin = a. s. Sin : chiloperitoneu (v. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. / arthroscopie. ASIMPTOMATIC.] Radiografia unei articulatii In care. Sin. / ascites. s.priv. s. f. ARTROSCOPIE. este o metoda *profilactica. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. / assainissement. s. V. arthron = articu[atie. piptein = a. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. insuficienta cardiaca globala. f. de.] Absenta *pulsului. s. / arthroscope. s. f. f. A. f. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). s. lichidul de a. symptoma. f.). s. de la temnein = a t&ia. adj. arthron = articutat-it. syn = impre. artrita cronica degenerativa. / arthrostomy. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. / assimilation. / arthroscope. cu *anastomoza sinovialei la piele. ASEPSIE. assimilalio. regiune). putrefactie. de unde se deplaseaza In trahee. pneuma. / asphygmia. ARTROTOMIE. / arthrorise. si anabolism.. *carcinomatoza peritoneala). ASIMILATIE. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic.r. [G.wa. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. [Gjr. care este *curativa. / asymmetry.. s. [^r.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. arthron = articulafie. a sari. stoma. s. / degenerative joint disease. m.} Gen de viermi din ordinul Nematode. si xerostomie. In cazul leziunilor cartilaginoase. f. tuberculoza peritoneala. 2) Eliminarea. li-gamentare. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. de. In plamani. e^amina. f. f. atos = aer. a . sub anestezie generala. f. / arthroscopy. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. s. Ascaris lumbricoides. f.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. monooxid de carbon). fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire.: In cazul unei artrite supurate.: pi. Ant. s. ASFIXIE. s. m. / arthrose. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului.. ascarizi. / asialia. askites. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. digestive. si artrografie. a sdri.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. [Gfr.: dentar. a . s. nid necoordonare.tiii -ozd. f. symmetric = simetrie..] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. s. f.e^aminare. \Qr. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala.i ergein = a iucra. {Gjr. s. / asphyxia.] Care nu determina simptome clinice. a . / asepsie.priv. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. / ascaridiose. askarizein = a fopdi.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. / asy metric.. s. m. ASCITA. diaree si dureri abdominale). In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. -atos = ceea ce survine unpreuna. / arthrostomie. s. [Qr. 'in prealabil. s.. ARTROSCOP. a. f. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. meniscale. ereisis = ridicare. a. / arthropneumography. tome = taiere. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. [Cfr. hypertrophic arthritis. -oza . -onis = asemdnare. s. V. Insuficienta cardiaca).are. skopos = ofiservator. graphein = a scrie. Cauze frecvente de a. osteoarthritis. obiecte.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. s. arthroa = articulate. localitate. f. s. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. [a a . ASIMETRIE. [Qr. ARTROZA. s. a -priv. la skopein = a video. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. [Cfr. a acf:iona. de. f.. askarizein = a sari. s. f. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. f. dar eel mai frecvent este primitiva.. f. V.. "osteofitoza marginala si...] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon.ni. sphygmos = puts. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. \Gjr. adj. {Lot. V. / asphyxie. frecvent. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. / arthrorisis. celulara. siafon = saCizia. Are o culoare rozrosiatica. f. Actualmente. "osteosderoza subcondrala. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. n. 2) In biochimie. 3) Prezenta In aerul ambiant.) prin tratament adecvat. ASIALIE. purulent ('peritonita cu *piogeni). de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. ASCARIDIOZA. s. ASINERGIE.

ASPERMATISM.. / aspergillose. a • priv. frecvent.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). ops. / astereognosie. f. sange. / astasie. s. s. ASTENOCORIE.). ASOMATOGNOZIE. al carei sue confine. f. [Lot. pleurala. In consecinta. prin deformare conica a corneei. sthenos = fortd. musculara. b) a. s. -ism. V. f. f. / aspiration. ASTENIE.: sindrom Bean. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. ASTIGMATISM. / astereogno-sis. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. dar fara *paralizie. s. s. / asplenia.] Sin. / asthenopie. [C. stasis = se. Sin. conic.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. m. analgezic. ca antiinflamator. [Cjr. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. splen. f.. de origine neclara. s. Sindrom imprecis. s.prw. f. Sin. [Cjr. hipermetropic pe un meridian. f.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii.priv. spre.. si t6aialga. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. a . / asystolie. m. de ex. 4) a. f.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus.. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. opos = vdz. fie patologice. care survine In 'miopie si In unele "nevroze.: agnozie tactila. s. invers. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. a sufla (ad = catre. [Qr.priv.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. -atos = corp. adica a *somatognoziei. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). compus. tahicardie sinusala sau palpitatii. de. s. senzatie de astenie. Abrev. s. f.conform re-gulei". s.. si debilitate. s. f. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. [Qr. n. Se observa In leziunile lobului parietal. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. la gnonai = a.pere. iar imaginile sunt percepute deformat. / aspergillome. f. s. s.. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem.: somatoagnozie. f. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. sperma. ASTEREOGNOZIE.). / asomatognosie. si acid arahidonic. Tipuri: 1) A. [Qr. A. pipait.: distonie neurocirculatorie. -inn. *amida a *acidului aspartic. s. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. f. soma. m. s.priv. a . a . onis = aspirafie a aeruiui. in. a. sthenos = forfa. -onis = asociere. ulceratii. [Cat. dureri precordiale. [Lat. f. s. 2) In biochimie. a. s. contrar regulei. ASPLENIE. sterixis = pozifie _fv(fl. In *hipermetropie.. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. gastrica. f. 3) a. 2) A.priv. a. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. aspi-ratio.priv. o . numeie.] Absenta *splinei. f. cauzata de incoordonarea neuromusculara.re. Oboseala vizuala. medicamentoasa. 2) A. / asthenie.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). f. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. f. fatigue.. ASOCIATIE. Simbol Asn sau N. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. -enos = spKnd. lichid amniotic) In caile aeriene. ASPERGILOZA. f. s. f. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. f. s. -atos = sa. cunoastere. m. V. / astigmatisme.).pentru Spiraea ulmaria.priv. s. [Lat. s. metoda psihanalitica de expiorare. prezent In numeroase vegetale. hepatica. stereos = solid.). [£jr. s. s.. s. [o • pentru ac-etii. / asterixis. f. intestin sau cavitate se-roasfi). s. miopie pe un alt meridian. a lichidului de staza gastrica. / aspl6nie. ASISTOLIE. ASPARAGINA. -oza . / aspirin. 3) A. prin deformari neregulate ale corneei 197 . socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. aspergere = a. aspergere = a. antipiretic. libera. aspergere = a raspa-ndi. imprastia. ASPIRATIE. putere. pu-tore. rasp&ndi. stigma. f. chirurgicata (uscarea campului operator). / asterixis. -omn. *Edul-corant de sinteza.. / asystolia. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei.. gnosis = cu-nooftere. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. {CJT. cuprinzand mai multe specii. a mai multor germeni microbieni. [Qr. / asthenocoria.inan. f. f. [atin a[ unei plante rozacee. ASLO / ASLO / ASLO. putere. [Lat. / aspcrgilloma. continua sau discontinua. gnosis = percepere.de. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. microbiana. dintre care unele sunt pa-togene. Sin. a face sd find. observat eel mai frecvent la femeia tanara. a imprastia.ta. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. •atos = punct. imprastia. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. este un medicament cu larga uti-lizare. inima si rinichi. s. de la sterizein = a sta nemiscat. ASPARTAM. c) a.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente..ford putere..r. / aspartame. 4) A. s.priv. ptantd denumita. pu-ten. a sta. / asparagine. de ia aspirare = a inspira. / asthenopia. tumori subcu-tanate fistulizate). saiiciiat de metit.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale.priv. ASPIRINA. s. ASTERIXIS. kore = pupiiil} Sin. m. s. aspergilom si aspergiloza. intestinala. / aspirine. de la a . de ia a • priv. f) a. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. n. / aspartamc. langa. . m relief.: semn Arroyo (v. asthenos = fara. d) a. / aspergillosis. / somatoagnosia. / asthenocorie. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. / association. / astasia.: semn Adams-Foley (v. ASTENOPIE. gastrica. s. si sindrom Da Costa. ASTAZIE. aproape. s. pustule. associatio. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. [§r. moderata. / aspermatisme. neregulat. Sin. / astigmatism. s.: miastenie (v. systole = contracfie. spir . vedere. 5) A. Se deosebesc: 1) A. / association. morbida. de ia istanai = a plasa. a.rce. f. a . cu efecte fie pozi-tive. V. a. de [a a . prin insuficienta muschilor drepti interni. astheneia = sla6iciune. stereoagnozie. ASPERGILOM. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. s. continua (dintr-o plaga. f. Aminoacid neesential. astigmie.. miastenie. constituent al proteinelor. spirare = a rdsufla). modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. / aspiration. 6) a. ASTIGMATISM e) a.: *psihastenie. a . de. acomo-dativa. n. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. / asthenia. s. V. Se mani-festa prin dispnee. In care meridianul eel mai refringent este vertical. / asparagine. Sin. [Qr. sthenos = fortd.. a . pe. s.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. de ia associare = a asocia (fid = [a. s. 5) a. asthenos =. n. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. / aspermatism.

atribuit unei react" reflexe. n. de. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen.di.-dicina in. [Lot. blastos = germe-n. lat-tein = a ordona.\ 1) Ocurenta brusca. r. kytos = cdula.: amiotaxie. [Cfr. ou f. astragalos = os.: fenomene a. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. Functiile a. readus In drculatie de *DSM IV. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. mecdc airman. sau f. tab. stringerc = a strange.hta. Sin. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). adj. eozinofile si linfocite T..dde. simplu. astm (1). A. cu tuse.ASTM pe acelasi meridian. Strasbourg fi •SerKn. ASTROCITOM.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. / astroblastoma. astron = stea. / asthme. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. cu prognostic bun si evolutie lenta. indiferenta. F. iar celalalt normal. F. f. / astrocytome.priv. cu staza pulmonara. s. 2) A. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. patologica. iar In 10% diabet zaharat. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. spasmodic. [I. In mers (a.id. In care un ochi este astig-mat. Jfanovra. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. ASTROCIT. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. de grad malt (III .. II). se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. / ataxie.. transpiratii.. codificand proteina denumita frataxina. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. / astrocyte. a. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B.] Sin. de la ad = cdtre. Etiologic se disting a. a. ASTROBLASTOM. In sange apar Ig. profesor de. [Ernst Viktor von Leyden.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. si a.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). cinetica). durere sau Jena toracica. pot fi clasificate In: 1) A. s. cu celule gigante (gemistocitice). sin. s. s. cu formare de complexe Ay-Ac). ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia.: criza. f. a. greata. s. protoplasmatice si a. / astragale. ASTM.. cardiac. 2) In limbaj clinic. m. aranjare. 1858-1916. s. n. n.astroblastomul si IV glioblastomul). s. n. infecto-alergic sau atopic intrinsec). m. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. neurolog airman. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. / asthma. derealizare. parestezii la nivelul membrelor. diitringens. constand In agitatie extrema. s. a. n. Ex. a Uga. s. denumit uneori si a. disartrie. / attaque. [Nikolaus Freidreich. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. n. 182S-1S8Z.. protoplasmic.. astragalus. Ca urmare. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. Termen vechi. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde.priv. In care intervin numeroase tipuri celulare. ataktos = nere. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. din unele stari febrile. atavus = strOmofi -ism. / atavism.guiat. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. de p. / ataraxia. apoi dt patoCogie me. frisoane sau bufeuri de caldura. violenta ca manifestare. de a deveni nebun. reflex. stroke. m. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. survenind In special noaptea si dimineata devreme. / astringent.. profesor de anatomic. s.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei.] V. s. m._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. / astroblastome. n. / astrocytoma. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. [Lot. astron = stea. de. a. Pseudoastm (v. Indeosebi mastocite. adj. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene.. s. wheezing si sibilante. astron = ste-a. m. ce se manifesta In ortostatism (statica).).caia la ^(e. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. adj. m. a . a. A. ATAVISM.. ASTRINGENT.te. 2) Detasare emotionala. s. s. fibhlare. s. care sunt dezordonate.. / ataraxie. Sin.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. de. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. tabes ereditar. . / ataxic. 18321910. simptomatic. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. tremuraturi sau secuse musculare.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. senzatie de sufocare. . / talus. atara-xia = impast6i. exista trei mari tipuri: a. [itd.oase. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. / atavisme. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. 2) A. f. s. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. m. ATARAXIE. s. senzatie de strangulare. 6) A. fara relatie cu o reactie alergica. 3) A.rg. crisis.. s. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. 3) In limbaj curent. s. ATAC. vertij.udwig Bruns. asthma = gAfaiaia. f. atturcare = a mcepe. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A.u sunt dare. s. f.priv. ATAXIC. de grad mic (I. la a . emetrop etc. / attack. anat. intrinsec (cu mecanism incert. la a .: boala Friedreich.: ereditate ancestrala sau de revenire. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. reversibile partial sau total. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. Cu debut Intre 5 si 15 ani. fibros. m.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. / astrocyte. / ataxique. \Qr. Gena a carei mutatie este responsabila de a. [Cfr. Sin. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. ASTRAGAL. determinand secretie de IgE). prin complicatii cardiorespiratorii. astroci-tom. De exemplu. din {ST. -e. n. [Cjr.. a aranja.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. medic airman. 2) Bolnav afectat de ataxie. aranja. grupate In fascicule. [QT. b. frica de a muri. convulsii si tulburari de mers. s. ATAXIE.rna. m. frica de a Innebuni. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. -omo. *apoplexie. -<wno. spontan sau prin terapie.: pseudotabes (v. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. sau pseudoastm. A. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. [tfr. s. / ataxia. deci un a. \Lat. la tattein = a ordona.te. de p. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. taxis = ordonare. me. / astringent.cwr'\ V. kytos = ceCuCd. [Qr. Se disting a. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. adj.

f. de [a temriein = a taia. adj. Etiologia a. athere = terci. [Itai.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. f. de [a emballeia = a arunca m (en = in. ATETOZA. / atherogenese. f. [a gennait = a produce. indeo-sebi industriale. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. n. / atheroembolism. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. anat. / atherosclerosis. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. localizata pe arterele coronare. Sin. termen prduat ulterior m arfiitecturd. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. f. adj. Proprietatile fizice si chimice ale a. X. f. din gr. a . taxis = ordonare. substanta reticulata). ATEROSCLEROZA. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. m. In evolutie. athere = terci. [Cfr. / atmosphere. ATEROMECTOMIE. athere = terci. marcd. s. / attenuation. Var. -oma.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. fierturd (-oma]. typikos = tipic. a aranja. / atticotomie. atheromectomie. atticus.: forma a. 2) Absenta timusului. s.: sindrom Louis-Bar (v. ATLAS. timus. formand un fibroaterom. / attitude. 1 atm = 105 pascal. Dupa Intindere. [Lat. / ath6rome. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres.tena. s. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. attikos = referitor la fitena. attikos = referitor [a Atena. fierturd. fierturd. ATIPIC.fi\at. ghips etc.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. tome = tdiere. fierturd (-oma). de. s. la nivelul extremitatilor. A. ATELECTAZIE. s. embolie. In literatura medicala. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. s. a. / athymia. / atom. s. spirit.) la traversarea unui anumit material. sphtiiru = sfera. formatiunile subtalamice. f. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. s. a . s. 1'. / attique. [Cfr. / athetosis. s.. spontane. ATEROGENEZA. ATMOSFERA. tomos = taiat. a6ur. tab. atomos = mdivi-zihil. attikos = referitor [a fitena. 8. / atticitis. f.: ateromectomie. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. -oza . s. f. gr. / attico-antrotomie. din gr. [Qr. . / attelle. / atlas. coronariana.: dislipidemia.priv. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). poate fi: masiva. de obicei In forma de lama subtire. \Gjr.priv. f. 2) A. athere = terci. nudeele gri centrale. de la temnein = a tdia.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv.] Dispozitiv. f.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. material plastic. fierturd. 2) thymos = principiu vital. lemn. fumatui etc. ATOM. termen preiuat ulterior in arliitecturd. s. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). este considerata o boala generala oom-plexa. s. f. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. din gr.] Invelisul gazos al scoartei terestre. s. / attitude. / atheroembolism. fierturd (-oma). Var. genesis = prodwere. ATEROMATOZA. totodata. In ultima instanta. atticus. cantareste circa 5-1015 tone. (ex. f. lente. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. f. de la a . adj. / epitympanic recess. ATICITA.priv. atticus. s. f. / atticite. s. f. s. m. f. [Qr. manifestata prin stare de indife-renta. Forme (In functie de localizarea procesului de a. s. [Lat. secfiune. ulcera. [Lat. tipica. f. gr. model. / attenuation. ATICOTOMIE. atticus.oase.priv. poate fi acuta sau cro-nica. athetos -ne. angeion = vas.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. are o 199 . m. manifesta prin deficit anabolic. adj. / athetose. / ath6rectomie. / atlas. Ideas = e^tremitate.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. ektasis = dilatatu.sau bilaterale involuntare. / atherogene.] V. lobulara sau segmentara.. s. s. f. atlas = atlas. antrum. m..). s.. hastelta = Bat mic. / atypic. [Qr. f.} M.] 1) Scaderea tonusului afectiv. s.} Sin. f. gemian = a produce. f. s. / atheromasie. ATITUDINE. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. pana la Inaltimea de 5 km. [Lat.: boala Hammond. se poate calcifica si. f. variaza cu altitudinea. ektome = eyizie. unde sonore etc. sphaera. din tat. [Qr. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. s. 'in functie de evolutie. wtdrire. f. ATELA. V. sectionat fi temnein = a tdia. ATEROGEN.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. f. / atheroma. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. ballein = a arunca). [personaj mitologic: titanul Atlas. iithere = terci. [C. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. ATIMIE. fiind. dur. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. s. [at. deviere de la o forma considerata caracteristica. / atherogenic. athere = terci. n. [Gr. s. ate-les = incomplet. s. abductie si rotatie intema. -ita. chirurg francez. care spijina cerul pe umerii sai. ATEROM. Ex. stratosfera si ionos-fera. attikos = referitor [a ^. / splint. din metal. de. s. / atherogenesis. ATICA. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. \Gjr. gr. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. s. \Qr. profesor de. A.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. f. ionizante. f. de [a luiiein = a ordona. NA: recessus epitympanicus. f. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. s. tome = tdiere. de la typos = tip.. f. A. a unei boli). Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. [a attenuare = a s[a6i. Uneori. [Lat. / atticoantrotomy. secftune.] Neconform unui anumit tip.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. m. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. aptitude = aptitudine. \Qr.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. s. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. athere = terci. gr. ATICOANTROTOMIE. embole = acfiunea de a arunc. se Intelege formarea de ateroame multiple. A. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). / athymie. s. / atticotomy. [at. f. aranjare.): 1) A. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. s. pentru aterectomie (v. / atypique. si coree. {Cjr.. aritmice. s. n. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. de la skleros = tare. din gr. / atheromasia. -oma. prin a. a. de inactivitate totala. attitudiae. ultenuatio. s. thy-mos = minte. / atome. cavitate. la 0°C. / atmosphere. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. / atelectasis.a m. [EdouanI Francis Kirmisson. sklerosis = indurare. [Cyr.] Procesul de formare a placilor de *aterom. symbolic. ATEROEMBOLISM. -onis = atenuare. atypical. antron = pefterd. fierturd. se poate fibroza. Intreaga a. [Lat. prezinta trei mari zone: troposfera. s. m.] Portiunea superioara a *casei timpanului. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. atmos = vapor. s. / atherosclerose. s. ATENUARE. / atherectomy. A.r. gr. a .). / atelectasie. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul.

/ atonie. 4) A.. a. dementa senila). ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. 1866-1938} Sin. Lachesis fi fitropos). [Paul H. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. tresis = orificiu.. camera. Sangele trece din a. / atomizer. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. urmata de dis-tensia lobilor prostatei.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural.priv. -onis = frecare. / athrepsie. / atransferrinemie. generand anemia sideropenica congenitala. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. de la ater. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. -trum = negru (deoarece in acwtd. dar superficiala. Clasificare dificila. -atos = sange. f. atrium.priv. Abrev. / atropine. -ina. .: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. f. s. f. cardiac (NA: atrium cordis) . f.camera superioara a fiecarui hemicord. Ciotflo. de [a attcrere = a. poate fi difuza sau localizata.dupa o *corticoterapie prelungita. pi. A. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni).. utehna. [Qr. la varsta adulta. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. f. 2) Forme In care a.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. a. *boala Pick. antiemetice. [Cfr. s. Sin. 5) A. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. \Gjr. / atrophie. -tra. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. care apare sporadic..: boala Sudeck (v. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. a z. s.] Alcaloid extras din Atropa belladona. m. s. a. ale destinulw. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. 3) / atrium. se facea focul [a romani. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. tonos = tensiune. s. [Lat. / athrepsia. difuze sau circumscrise.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta.. cicatriceala .ATOMIZOR structure complexa. 1) A. atriotomie. alcatuind molecule. ATOPIE. A. Atropos = una dintre cdt. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a.: boala Aran-Duchenne (v. Tipuri: 1) A. f.} Absenta *transferinei din sange. n. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. sarurile solubile de a. atomos = indivizibii. [Qr. [Cfr..priv. exceptional. Sudeck. m.] Stare de denutritie grava a sugarului. a . s. prin venele cave si sinusul coronar. inertie uterina. Ant. c. sectionat fi tem-nein = a taia. cfwurg german. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. diabetului. auricular .] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. s. olivopontocerebeloasa. 6) A. s. Sin. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. (2. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. ATROPIE. / atransferrin(a)emia.: auriculotomie. fara pierdere prealabila de substanta. topos = foe. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. a. a .). corticate izolate (*boala Alzheimer. / atresie. localizata sau difuza. ATRITIE. f. dintoto'i ferrum = fier. *coreea Huntington. V. s. s. uscata. [Lat. diminuarea tonusului muscular. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. freca. 2) A. s. f. iar perefii se. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. ATREPSIE. alba Milian . f. Administrate pe cale bucala. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. s f. s. ATROPINA.. / attrition. tomos = taiat. fie In combi-natii cu aiti a. In ansamblu. / atopy. vulvara . Sin. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. trd 'Parce. *ataxie. s.. ATRANSFERINEMIE.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. musculara. care devine galbuie. f. Ex. gr. atrium =. si anticolinergic.priv. Sudeck's disease. -ina. cu excep-tia plamanilor.: *boala Kraepelin). irons = p&ste. f. A. f.. c.: hipertrofie. [Lot. Uneori. nutrifie. se utilizeaza In colire ca midriatic. f. c. amiloidozei sau. c. s.priv. / attrition. f. deficitului de dopaminhidroxilaza. ATRIU.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. cavitatea timpanica propriu-zisa. co-loida . f.. s. a . atria. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. si evolueaza progresiv. NA: atrium. / atresia. f. a . A. este adesea ireversibila. / atriotomy.priv. f.). s. 2) A. dupa o infiltratie locala de corticoizi. subcutanata sau intravenoasa.). ATP / ATP / ATP. ATREZIE. caracterizata printr-o slabire extrema.. 8) A. prostatica provoaca o retentie a secretiei. Forma particulara: a. (a ater. tra. cu afectarea retelei cutanate de colagen. s.). n. [Qr. mnegreau). Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. sunt de ordinul lO"10 m.priv. / atopie. secfiune. s. tro-phe = ftrana. gr. M. threpsis = nutrifie. dar cu respectarea tesutului elastic. / oreillette. f. aplazie si hipoplazie. a alcoolicilor (corticala tardiva). atrium = antuamera. s. este un sistem neutru electric. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. s. a. atropa = fieliadcinili din gr. (zeif:e. V. ATOMIZOR. attritio. iar In doze man are actiune centrala.stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. si vaporizator. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. 2) A. senila . [at. Dimen-siunile a. Iar atrophy. primitiva In treimea inferioara a gambei. in blocurile atrioventriculare. la a . de. idiopatice sau congenitale.a. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs. semne *extra-piramidale. ce poate exista fie liber. (identici sau diferiti). [Lot.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. cu predispozitie ereditara. haima.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. secundare.antecamera. / atomiseur. / atropine. dentorubrica). / atrophy. 3) A. De asemenea. s. a. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. 7) A. -(rum = negru. tome = town. ta a . *scleroza laterala amiotrofica). s. antisecretoare. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. de. Sunt incluse In aceasta categorie: a. cortizonica . / atony. sunt utilizate ca spasmolitice. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice.: FoFi-ATP-aza (v.cicatrice netraumatica si superficiala. s. ATONIE. 3) A. de. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. m. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza.: 1) A. V. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. profesor la ^{am6wg. 3) A. ATRIOTOMIE. este reversibila. (1). atopos = in afara (ocuiui normal'. \Qr. *hipotensiune ortostatica). a .

Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a.it. / auscultation. hearing. s. agglutinare = a iipi. n. 2) Subject care sufera de autism. m. adj. \Cjr. s. / aura. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. [Lot.). / auriculaire. AUDIT. / auriculotomie. Dupa Laennec. *eicosanoidele. f. / auto-agglutination. A. fara a cauta un contact. auricula. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina. f. de la aggredi = a ataca. de.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. Cea mai precoce psihoza a copilului. [Lat. f. / audiogramme. coloidaf). AUDIOGRAMA. de. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. / autiste. / autaco'ides. / autisme.me.. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale.nutw atropina. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. uuufi. / audition. pasivS) si de a asculta (a.la amis = urecfie. s. s. [at.. de. de la therapeuein = a ingriji.] Element chimic pretios. s. adj.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. s. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). autos = sine. m. insufi. AURICULOTOMIE. AUDIBILITATE. f.. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. f. a uni. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. s. adj.). s. s. f. s. audit.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului.. / audition. insufi. auricula. a. s. autos a sine.. autos = sine. simbol Au. congenital word deafness. / auscultation. Totodata. cu nr. [a amis = urtcfie. AUTOAGRESIUNE. gr. s. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. s. auricula.. / atropism. -onis = atac. A. / autoagression. a modela} Sin. akos = re. abdominale. f. s. AURICULOTERAPIE. / autoagglutination. m. audi-bilis = cars poate.rme. audire = a auzi. / aura.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. n. la plassein = a forma. A. i. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. / audit. Prezinta *ecolalie. s. [Qr. / aurovertin.: atriotomie (v. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. [at. m. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. s. s. AURA.. uneori manifestari auditive. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. audi-tus = auz.\ Sin. foarte dens. onis = auzire. / audiometre. f. n. -ism. s. [Lot. s. / audibility s. AUDITIE. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. s. a. m. ou f. s. {Lot. mediata. m.ATROPISM ATROPISM. f. audi-lio. imediata. audire = a auzi. AUSCULTATIE. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . [Lot. [Lot. dim. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. A. / aurovertine. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. aggresio. [Lot.. s. f. In forma foarte dis-persata. de. therapeia = tratament.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. activa). audire = a auzi. {Cfr. / audimutitas. s. / audit. s.: boala sau sindrom Kanner. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. f. / autacoids. Unii dintre compusii a. osteon = os. s. etimoio-gia tc. *serotonina..z. m. m.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. f. mutus = mut. a uni. / auriculotomy. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. / audio-meter.. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. s. AUTOAGLUTININA. La adult. [Lot. prin intermediul *stetoscopului.. autos = sine.: sindrom Seals (v.. f. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. este evaluat la un control ulterior. / audiogram. f. gr. [Lot. metron = mOsura. digitus auricularis. ascuitare. gr. alaturi de *inspectie. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. Actiunea de a auzi (a. s. ale subiectului. f. AUTACOIDE. / atropism. s. la temnein = a tdia. aura = rasufiare. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. AUTOAGLUTINARE.. a. se disting a. *angiotensina. f. obtinandu-se *audiograma.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. f. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. [a audire = a auzi. f.. s.. Se utilizeaza audiometrul. AURICULAR. audire = a auzi. auricula. tabagismului etc. Sin. [Lot. s. / autoagglutinine. si a. adj. [1^. / autism. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. s. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. cu lumea exterioara.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. s. cutanate. f. [Lot. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. / auriculotherapy. insufi.diu. [Lot. gustative. autism infantil). gr. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. f. m. 2) In prezent. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. dim. s. Cat. modificari de apetit. autos = sine. olfactive. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica).] 1) Cu referire la *autism. f. n. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. agglutinare = fl Ivpi. n. inde-pendenta de existenta surditatii.] 1) Care se raporteaza la ure-che. dim. AUROVERTINA. [Qr. Este un metal galben. de. sounding. s. atomic 79. s. / audiometrie. pi.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. s. AUTISM. / auriculo-osteodysplasie. dificii. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. m. / autoagglutinin. ca urmare. fl au. f. NA: digltus minimus (2). f. de ex. dys = grw. gr. / auriculotherapie. dim. {Gfr. urechiusa sau auricul al inimii. f. n. f. [Cjr. / audimutite. / or. ausciiltare = a asculta cu atenpie. aurum = aur. s. f. AUTIST. / Beals' syndrome.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. / autistic. sau f. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. f. s. vizuale. paihice etc. / auricular. AUDIMUTITATE. [Lot. tome = taie-re. gramma = Inscriere.. AUR.. -ina . iar copilul mic este izolat. pi. -ism.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. / audiometry. / self aggression. / audibility. sectiune. s. s. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. s. de. s. autos = sine insufi. plasis = modl-[are. din [at. gr. de. s. n. 'palpare si *percutie. ihsufi. la auris = urecfie. de sete sau afective. / gold.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. {'Eng[. AUDIOMETRIE. AUDIOMETRU.

care poate apare In unele boli ale urechii medii. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. / autogene. A. / autohistoradiographie. s. autoimunizare si autotoleranta. AUTOCATALIZA. de la. s.insusi. AUTOFAGIE. intoxicatii. insusi. f.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. s. gerere = a duce. [Cjr. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni).] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. se manifesta ca *boli autoimune. [Gr. / autophagocytosis. gr. f. mucoasei gastrice. [Cjr. f. s. s. adj. automatos = spontan. -oris = carp.separare. In organismul caruia Ti apartin. s. autos = sine. / autohistoradiography. s. -atos = sdnge. / autograft. / auto-catalysis. criticus. s. f. f. [at.: sindrom Marlin (v. AUTOANTIGEN. m.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. [C/r. -onis = descriere. din gr. / auto-antigene. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. autokhton. s. f. radius = raz. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- .: boala a. de [a khthon = pdmdnt. AUTOHEMOTERAPIE. apoi 3 pana la 10 ml. autos = sine. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. [l^r. / autoimmuni-ty. s. immunitas. / autophonie. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. s. f.: a. [Cyr. de (a krinein = a disceme. adj. / autocritique. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. f. se pare. [Cfr. driceag de altoit. f.). / autogreffe. f.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. autos = sine insusi. V. autos = sine insusi. dialysis . observata In unele boli mentale. Indeosebi In medicina sportiva. (at. iat. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. AUTOIMUN. f. dia = prin. / autophony. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. / autoantibody. [Gjr. autos = sine insufi. anti = contra. asociata unor manifestari patologice. prin consumul tesuturilor proprii. zilnic sau o data la doua zile. [Cjr. f.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. totusi metoda a fost reluata. autos = sine wsusi. / autocriny. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. V. gruphium. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. Ex. AUTOCRIN1E. -e. AUTOFAGOCITOZA. f. m. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. n. phagein = a manca. s. AUTOFONIE. adj. Obs. -oza. deoarece sunt .} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. f. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar.centa. s. Cat. graphein = a scrie. / autocrinie. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. autos = sine insusi.. s. [at. kytos = ceCliiSf -oza. f. AUTOIMUNITATE. m. -atos = sange.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. / autoanalyser. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. m. immunis = scutit. la katalyein = a distruge. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. f. / autodialyse. / autoh(a)emolysis. a.} Teama patologica de a ramane singur. adj. s. adj. / autochtone. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. / auto-immunite. corpus. de la lyein = a distruge. / autohemotherapie. m. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. / autoerythrophagocytosis. [Qr. f. V. dobanditf). histos = fesdtura. munus = o6[igatie). s.a. s. AUTOFOBIE. adj. daca sunt accentuate. autos = sine insusi. f. s. s. phagein = a mdnca.re. s. autoimunitate. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. / autophagie. AUTOANTICORP. Se disting doua alternative: a. Ex. AUTODIGESTIE. divi-ziline a unei idei pe puntte. analyein = a rezolva. \Qr. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. a. \Qr. [at. autoradiografie. autos = sine insiifi. apdrat (in = tip-sit de. s. viral (pseudoautoantigen).\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. s. s. la ana = din nan. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. autoimunitate. *spermatozoizi. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. AUTOGEN. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. s. autos = sine insusi. V. AUTOHTON.*autoanticorpi . apdrat (in = [ip-sit dc. AUTOANALIZOR. / autoanalyseur. / auto-hemolyse. s.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. s. / autophobie. autoimunitate. AUTOCRITICA. / autoclave. digestio. autos = sine msusi. s. [Cjr. In toate cazurile mentionate. (at. s. Indeosebi ale constituentilor plasmei. de ex. f. f. {Cjr. grapheion = penifa de scris. \Gjr. f. Se Incepe cu 2 ml. endo-gen. s. katalysis = disotutie. / autophagia. *tiroida. m.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . / autoclave. In prezent este putin practicata. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. / autochtonous. s. de la digerere = a duce in parti diferite. f. / auto-immun. autos = sine insu^i. s. fiziologica si a. s. autos = sine msusi. autos = sine insusi.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. / autophagocytose. [Cjr. n. f. de [a graphein = a scrie. / autodigestion. fesut. "mielina. V. autos = sine insufi. [Cjr. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. lysis = distrugere. AUTOCLAV..} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). din gr. de la immunis = scutit. din "pancreatita acuta. krinein = a separa de. iat. [Qr. therapeia = tratament. auto-phagy. A. / autocatalyse. iarasi. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. AUTOERITROFAGOCITOZA. f. autos = sine insusi. AUTOHISTORADIOGRAFIE. a. autos = sine insufi. In starea de *inanitie. f. erythros = rosu. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. autoimunitate. *tract uveal. care. autos = sine insufi. Acesti a. munus = ofiCiga^ie).} Sin.. [Cjr. 2) Stare morbida. AUTOGREFA. haima. s. lyein = a.: In engl. outos = sine insusi. / autodialysis. s. autos = sine insufii phobos = fried. / autoerythro-phagocytose. kytos = ceiuid. V. s. f. / autoantigen. f. de. AUTOHEMOLIZA. / auto-immun. tie. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. / autogenous.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. [C/r. phagein = a mdnca. f. haima. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. / self criticism. a purta). / autophobia.} V. grefa. s. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. lysis = distruge. autoantigen. [Cjr. / auto-anticorps. anti = contra. f. kritikos. a descompum (dis = separat de. f. AUTODIALIZA. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. iradiere sau 'in neoplazii (a. / auto-digestion [Cjr. s. s. / autoh(a)emotherapy.

toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. autos = sine insufi. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. nomos = o6icei avand fortd de iege. Ex. 3) Sin. adj. mutilatio. f. Enzimele sunt de origine endogena. s. [Qr. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii.a lyein = a distruge. poate fi: 1) Medicala. m.). deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. Sin.insufi. A. AUTOMUTILARE. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. urechi etc.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. / autointoxication. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. AUTORADIOGRAFIE.] Comportament involuntar (miscari. insufi. de. s. / autosuggestion. [at. care survine In cursul anumitor start patologice.: autogrefa (v. / auto-radiographie.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. sugestie. Independenta fata de controlul voluntar. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. / self-mutilation. s. si autopuni-tie. de. s. prin autoagresiune sau autoimunizare. ou(os = sine. / autoplasty. autos = sine insusi.: necropsie. autos = sine. / autopsy. s. celule. autoanticorp. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). de [a plassein = a forma. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. [§r. V. ia punire = a. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. / autoregulation. A. 2) Medicolegala. in = in. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. [CJT. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. s. AUTOPLASTIE. e. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. v. AUTOPUNITIE. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. activitati).). autoimunitate. [Gjr. pedepsi. s. se observa uneori dupa o leziune medulara. mai ales al celor neurocibernetice. boli metabolice. [^r. de (. autos = sine. anuntandu-l ce va face si ce va spune. AUTONOMIE. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. f. A. medicalio.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic.] Despre tesuturi. regulare = a rigid. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. f. f. tie. f. sau automates = spontan. / self-punishment. / autologue.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. / autonomie. radius = razd. de origine intestinala. autos = sine msusi. V.: sinucidere (v. Sin.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. f. s. f.). f. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. Intermitent. s. [^r. [CJT. [Qr.: *a.: lupusul eritematos diseminat. epileptic. f. autotoxicoza. [at. / autopsie. f. Indeosebi la nivelul organelor genitale. s. / auto-immunisation. f. de. pumtio. f. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. [CfT. -onis = pdrere.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). autotoleranta. 2). [at. a e?(amina. antialeatorie si antientropica. \CJT. / autolysis (1. ia mutilare = a scMbdi. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. f. AUTOSOM. gr.: a. mental etc. / autoradiography. AUTOSCOPIE. / automutilation. [Qr. f. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. Prin a. / autoplastie. [at. AUTOSUGESTIE. f. s. f. Ex.). s.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. Ex. tat. Activitate motorie involuntara. reactional sau spontan.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. / autolyse. f. f. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. outos = sine insufi. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. AUTOMEDICATIE. f. s. [(yr. Pentru alte boli. la toxon = sageata. -onis = pedeapsd. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . De altfel. f.: autotoxemie. de origine accidentala sau criminala. rdafie. a modeia} Sin. diabetui insulinodependent s. munus = o6[igatie). / self-regulation. Sin. AUTOMATISM. AUTOLOG. [at. automatismos = autoacfionare. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. suicide (3). AUTOREGLARE. / autopunition. / autologous. -onis = medi-cafie. oftalmia simpatica. f. / automedication. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. [Cjr. scopia = e^aminare. plastos = moddat. somn. Sin. Cea mai importanta a. AUTOIMUNIZARE. gr. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. tiroidita Hashimoto. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. / autonomy. Var. termen recomandat. s. n. passivity phenomenon. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. f. automutilation. s. autos = sine insufi. Indeosebi guta). graphein = a scrie. s. -onis = mutitare.sale sunt devansate sau repetate In ecou. pentru autozom (v. s. anemia hemolitica autoimuna. [at. De obicei. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. A.: sindrom Clerambauld. ou(os = sine insusi. pentru autozomal (v. s. din cauza etimologiei improprii a termenului a.). Indeosebi lizozomale. autos = sine insufi. / self-treatment. leucopeniile imunologice. / autointoxication. s. s. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. A.). In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. grefa). autos = sine insusi. m. autopsia. f. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). apdrat (in = [ipsit de. s. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. s. / automatisme.: a.: ritm idio-ventricular (v. [CJT. s. / autoimmunization. Poate fi fiziologic (ex. elaborat sau inconstient. logos = raport. f.. A. / autosuggestion. s. Tmbatranire) sau patologice (migrena. [€/r. adj. AUTOLIZA. autos = sine insusi. de la skopein = a vedea. / automatism. AUTOPSIE. lysis = distrugere. Var. s. insufi. a unui tesut sau a unui organism. s. autoan-tigen.} Inde-pendenta functionala. [at. suggestio. / autoscopie. s. este de tip cibernetic. originea autoimuna este doar presupusa. a. s. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. bolile Biermer si Basedow-Graves. autos = SIM insusi. autos = sine insusi. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. f. f. 203 .] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi.AUTOIMUNIZARE imune. AUTOINTOXICATIE. immunis = scu-tit. / autoscopy. AUTOSOMAL. *a. cardiac) sau patologic (ex. opsis = vedtre.

C: *scorbut.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. In cazul unei fracturi.-h. si neuro-endocrinologie. autos = sine insufi. s.] Sin. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. a se dezvoita.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. f. 2) A. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor.. [Qr. auxe = crestere. adj. Ex.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. / self tolerance. autoantigeni. autos = sine insufi. spontane care se repeta la sarcini succesive. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza.: *boala beriberi. de (a toxon = sageatd.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. spontan sau provocat al unui fetus malformat. vita = ria. soma. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). phytohormone. adj. m. / auto-tox(a)emia. -atos «= sdnge.: autosom. m. Realitatea a. a priv. este perturbata. s. s. \Cjr. diferential. V. a. / autosomique.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. adj.. s. m. / avivement. freshening.priv.). s. de (a auxein = a creste. s. ouxe = crestere. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. [Gjr. s.). \fr. provocat: 1) A. / autotoxicosis.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. [Cjr.] Anglicism sin. AUXOLOGIE. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment.] Curatarea. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. ca bioxidul de carbon si amoniacul. -atos =. stare denumita *autoimunizare. AVIVARE. si doi cromozomi sexuali. AUTOZOMAL. Ex.: autointoxicatie (v. / autosomal. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. / autotransfusion. testului osos favorizeaza consolidarea. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. pentru varfui sagefiior. In prezent. f. trails = pesle. -onis = arort. In caz de sarcina gemelara.on. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. f. / auxin. auxe = creftere. -ozo. n. repetitiv. Conform acestui concept. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. autos = sine insufi. \Cjr. [Qr. / autosome. *centrifugei. logos = stiinpa.: a. s. / avulsion. a. de la auxein = a creste. indurate. insuficienta renala. axis = ayl. constatata 204 . / avitaminosis. f.. a smulge} Extractie. [Cfr. 4) A. / auxotrophe. s. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. s. [at. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. ammoniakon = sore de amo-niu.. f. AUTOTOXEMIE. adj.i [at. m. In general legata de o carenta alimentara. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. velsus. 2) A. [GIT.: a. h. s. AUXINA. AUTOVACCIN. dentara. -atos = Corp.: 1) A. autos = sine insufi. f. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. [Qr. -onis = tcipire. loxikon =° otrai'a. de la toxon = sageata. audire = a auzi. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. dim. Organismul uman poseda 44 de a. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. f. boli infectioase. adj. V. AVULSIE. ortus = nastere). vivus = viu. fusio. m. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii.. s. -ozo. s. AVORT. (a vaccind = variola vacitor. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. [Qr. n. de. / ouie. izoimunizare Rh. hipotalamus si hipofiza. dezechilibre hormonale.] Care este lipsit de *vascularizatie. / avivement. s. f. Clasic.} Sin. soma. din [at. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. / axe. AUTOTOXICOZA. fausse-couche / miscarriage (spontan). V. Ex. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina.: evulsie. In celulele somatice. aiitos = sine wsusi. Proteina din albusul de ou.t. / auxine. f. adj. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. AUXOTROF. miprastiere. AUZ. [Cfr. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. adj. adj. aviver = a indeparta marginile unei piagi. f. AUTOTRANSFUZ1E.a. / avidine. / avortement. / auxology. s. sangele este recoltat inainte de operatie. autos = sine insufi. / autotoxemie. {QT. int. fistule sau fracturi.. sanatoase. Uneori. [Qr. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. f. s. autos = sine insufi. decompensare cardiaca. vasis = vas. a. s. tat. soma. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. a -priv. haima. autos = sine insufi. a se dez-voita. boli genetice). este probata de *neurocrinie. / autovaccin. AUTOZOMIC. de (a vellerc = a trage. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. Var. s. de. 3) A. trophc = firand. [at. a.). / autotrophic. h. A. iar celalalt de origine pa-terna. abortio. \Lat.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. f. s. f. -atos = Corp. a. la vas. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. / auto-tolerance. / hearing. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. f. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. axon. / avulsi. a se dczvolta. a. a . / autotoxicose. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. adj. / autosome. s. / avascular. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. / autotransfusion. -ina. si ure-che interna. S. de.Corp. AVITAMINOZA. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. f. f. autas = sine insufi. AX. spon-tan si a. m. auxanolo-gy.-h. s. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. f. s. [at. [^r. f. Scopul a. / autosomal. PP: *pelagra. / autovaccine. / avasculaire. dar. [Qr. gr. [Cjr. / autosomique. / axis. vasculum = vas mic. s. irophe = fiTana. [Lot. alterari cromozomiale..] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. s. n. 4) A. adj. AUTOZOM.: autointoxicatie (v. s. s. s. / auxologie. aceasta limita este stabilita la 180 zile. cu autozomic (v. abortion (provocat).AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. [at. / auxotroph. AVASCULAR. s. f. D: rahitism. / avitaminose. s. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a.. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. f. AUTOTROF. dm-uiio. n. -ina. Sin. / autotrophe. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. unul fiind de origine materna. s. / avidin. tolerantia = suportare. de [a auxein = a crefte. Mai trebuie mentionate: 3) A.

dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. zygon == perectie. urmare a hemoragiilor. tesuturilor sau organelor. (saa hemiazi-gos) la stanga. m. AZATIOPRINA.priv.il. In cursul febrei. / azoturie. zyme = drojdie. s. AXILAR. In socurile traumatice sau chirurgicale. o.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. AZOTAT. / asylum.. / asbestose. \Lat. f. s. xeros = uscat. / azotate. [fr. In tulburarile de metabolism. In mod normal. s. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. [Qr. fibra nervoasa. bazele purinice. ouron = urind. / azoospermia. -ozo. / axon. f. AZOTURIE.priv. a • priv. f. -o/. [Cjr. adj. instantanee consta Intr-un vector.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. [Qr. regiune a. / aisselle. f. / azaserine. m. / axis. [Cjr.45 gt kg corp/24 ore. s.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. reactiveaza *axonema. s. zoe = viatd. AXEROFTOL. axillae. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. AZIDA. axon = w(0. -ina. / axokinin. phi]os = prieten. In ma-joritatea cazurilor. AXOPLASMA. proteinelor. fibrele A si B sunt mielinizate. 2) In fizica. AZOTEMIE. [Cfr. Ex. s. copiilor ortani etc. In diaree sau In obstructii intestinale.i zoe = viata.priv. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa.: nitrat (v. / axenic. f. asy-lon = [oc im'w[a6i[. oecHe azur = at6dstrui. / axokinine. AZIL. s. s. o.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor.. se numeste a. A. utilizata In hematologie. Sin. sectionare. tmesis = tOieturO. / axoneme. kincia = a nufca. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. a . AXONOTMESIS. este cea mai mare.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. sub forma de molecule diatomice. o. Timp Indelungat. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. / axis. amo-niac etc. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. Intra In compozitia enzimelor. / asbestosis. f. s. Tacit. AXILA. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. n . per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare).} Care este lipsit de fermenti.. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. n. / azurophil(e).: artera a. axilla = su6suoard. m. spcrma. normala este de 0. [Cjr. s. AXENIC.. s. s. zoe = viaf. asylum. AXIS. / azurophile. secun-dara.d. / axonotmesis. axoa = cuyl.. m. care include: azotui ureic.. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. / azoospermie. a. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. / azote. axilla. a . / armpit. sy-lan = ajefui. xenos = strain. f. A. si hiperazotemie. dl la philein = a iu6i. o. / axillary. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). / azot6mie. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. V. gr. / azide. la dreapta si cele doua mid vene a. zooa = animal. f.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. s. A. / axenique. lichid are temperatura de -194. creatina. exceptand a.. s. adj. / axoplasm.). AZIMIC. [Lot. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. {Cjr. [Qr.priv. AZBESTOZA. n.). s. f. adj. s. / axone. f. dupa fosforilare. / asile. s. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. infirmilor. [Lot. f. jug. axis = ivffl. Ex. s. AZOOSPERMIE. / axillaire. m. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte).. / axoplasme. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. [Cjr. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. s. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. f. Diferitii a. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. adj. azotui din acizii aminati. s. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. [Cjr. -aton = samdnfa. a. a . In general. / axonotm6sis. f. 'in mod asemanator. adj. s. A. AZOT. s. 205 . s.. care antreneaza o degenerescenta walleriana. s. [Cjr. / axerophtol.] Proteina care.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. care poate emite si colaterale. a priv. s. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. [Qr. huimii. sarea de sodiu. s. In prac-tica. A.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. de [a a . m. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). acidul uric. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. 2) Uzual. NaN3). piloasa. f.priv.] Intreruperea axonului.priv. s. s.. n. f. / axoneme. Este moderator al oxigenului In respiratie. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. / axerophtol.] V. a . / azide. AXON. / azymic. a . principala. geometrica a instrumentului. Este determinata. adj. contrar etimologiei. A. ophthalmos = oc/w. In cazul neuronilor senzitivi. A. n. tab. NA: vena azygos. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest.] Sin. m. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic.priv.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. / azotate. f. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. / azaserine.: vitamina A (v. axon = !U(a. / nitrogen.13-0. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. f. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. zoe = viaf. s. [Lat. f. f.. s. -atos = s&ngt. m. A. / azathioprine. [Cjr. o. anat. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. s. / azathioprine. din gr. iar fibrele C sunt amielinice. nema = fir. s. AZUROFIL.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. / azyme.: paine a. s. creatinina. n. uremie. [Cjr. f. m. adj. pi.] Sin. asbestos = care till poale fi stw. a .priv.. AXOKININA. \Cjr. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a.: cilindrax. s. medie este vectorul stabilit. / azot(a)emia. AXONEMA. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. / azoturia. s. AZASERINA. creste Indeosebi In afectiunile renale..] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. s. m. oase. ferment. adj. f. Indeosebi In transplantele de organe. NA: axilla.von = W(il.

1860-1940. in 1443. *b. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. Octave Gengou. 1870-1961. / babesiose. iJocte. *b. Ex. Sin. BABY BLUES / baby blues / baby blues. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. 'Beriin. cum calory ef dolore". director de. [Leon Charier. Angl.Suy. bacilli. descope-rit de Victor Babes. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus. cercetare.). niedicinei si filo-sofici. 'SruJ(d[w. 1852-1915.[ pentru me. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus.: abdomen. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. 1843-1K90} Sin. in 1905. D. \Gerhard Henrik Armauer Hansen. denu-nut .Cicero al medlcinei". apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e. Albert Culmette. [Lot. 'Se-rgen. anatomopatoCog gcrman. [Victor Babes. apoi [a 'Koma. oftalmolog american. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. Mycobacterium). in 1905. Salmonella). fiacte. | Carl b'riedldfuler.dicala. pre. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus. Jean Marie Camille Cluerin. profesor [a 'Bucurefti. s. hemie.\ V. fiaclInolog japone. f. Wilrtz6urg. la Institutui '^ocke. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. baron.. [Simon [''lexner. Ti^irtz.: piroplasmoza. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame. [Georg von Hofmann-WelIendorf.: Pseudomonas aeruginosa (v. / babesiosis. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. 1854-1926.: Shigella flexnen (v.: Mycobacterium tuberculosis (v.rmatotog Italian. fiactmo[og francitz.). l^ie-no. [Victor Babes. Sin. Mycobacterium]. m.totog fi 6ac. 1S721961. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii. bigemina produce febra la vite. BACIL.z.} Sin. 18431910. tific etc. 60 i. profesor [a Cjreifswaid. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut. amandoua transmise prin capuse. -oza. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. apoi [a 'Serfifi. s. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. Bolile provocate de genul B. 6actunoiog fi imunolog Belgian.en. BABESIOZA. Mycobacterium). Tomaso de Sarzana descopera. [Auffiisto Ducrey. occiput. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana. f. [Robert Koch. 'Prcya. / bacillus. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus.: *b. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus.] Sin. In continuare. IS 75-1959 . Hr. anatomopo. [Edwin Klebs.fe. profesor de igimd [a LiCte. 1S35-1926. la 'Zema. clasa *sporozoare.: Corynebacterium diphteriae (v. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus.rubor et tumor. B. Shigella). -20 d. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. publicate la Florenta. anatomopatofog german. profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949.dicina. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. 1S60-1941.. 1834-1913. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata.: Haemophilus influenzae (v. [Shibassabiiro KiInsato. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic.riohg si igie.te. care a inflnenjat profund gandirea medicala.} B.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. babesia-sis. me. 1S63-1933.rican. s. 'Seriin.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin. prof&sor [a 'Bni^elles. Haemophilus}. prof&sor de. Corynebacterium). / bacille.. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului. Koch. 1S47-1SS7} Sin. iar B.nist german. m. fiacte. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea.ri.: Mycobacterium leprae (v.olog german. sugerand forma unui bastonas. Haemophilus). 'Berlin. (BCG). 'Paris. [Albert Doderlein. s.miu[ 9^p6e.] Sin.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v.). bacteriolog fi igie-nift german.e. in biscrica Ambrosius din Milano. [Kar! Joseph Eberth.n. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus. gme-colog ge-rman. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus. Sin.ioCogit.} Sin. anus. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit. d.: Shigella (v. BABESIA / Babesia / Babesia. 207 .: Vibrio cholerae (v. anatomic./fiz.: Salmonella typhi (v. medic norvegian. succesiv. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. pi. Dupa 14 secole. Zurich si Chicago. Este prirna carte medicala tiparita. patoloaica. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. Corynebacterium). John Elmer Weeks. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie. ci tin emdit latiii. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus. 'Tufibinge. Hr..) nu a fost medic.j Sin.). radius. 18521931} Sin.n fi 'Muwh.: Haemophilus ducreyi (v. August fohunn r'riedrich Loefflcr. bacte. tibia.tte. 1843-1910} Sin.riotog german. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex. Sin. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus.rwiog austriac. uterus). profuor ta 'Pisa. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. apartenenta b. 8 volume intitulatc De Re Medicina. 1841-1912} Sin.rwiog fidgian. [Robert Koch. 18541926.: Mycobacterium leprae (v. vrofesor (a Cjroninge. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. V. piocianic. se-rotog francez.: Yersinia pestis (v. din ordinul Papei.\ Gen apartinand familiei protozoarelor.).: Klebsiella pneumoniae (v.: Eschehchia coli (v. vaccin BCG. Klebsiella). Sin.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a.

de la bakteria = lias-ton. Lichidul din interiorul b.: 1) b. BACITRACINA. alfa. gr. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. Salmonella). / bactericide. nici regnului animal. pi. bakterioa. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi. substante produse de unele microorganisme. [Jean Hyacinthe Vincent. / bacill(a)emia. haima.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. Shigelia). de ex. si bacteriostatic. a. cu dezvoltare optima la 20-30°C. adica *antibiotice). medic fi Bacteriotog japonez. X. n. profesor [a 'Bonn. Sin. Indeosebi a *bacilului Koch. [Qr. sunt extrem de diverse.r.te. / bacillemie. In esenta asemanatoare.rg fi Leipzig. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. 3) Sin. 6actenoiog german. heterotrofe care. Haemophilus).: Mycobacte-rium bovis. s. prin *sciziparitate. Shigella}.ze.: boala Andrews (v. prin transductie. apoi [a 'SerCin. 1S64-1943} Sin. Specie (genul Bacillus.). adj. BACILAR. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. s. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). s. Sin. sunt lipsite de un nucleu veritabil. \G. Corynebacterium}. bacillus = dastonas. adj. dim. B.). 18701957. Shigella}. de asemenea. asemenea plantelor. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta. Aflate In conditii particulare.: Pseudomonas pseudomallei (v. iar reactiile bio-chimice. dim. ca urmare a existentei unui focar infectios.: Mycobacterium tuberculosis. s. fiactirwiog german. t)ac. caedere = a own. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus. 1876-1946} Sin. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare. s. f. bakterioa. [Kiyoshi Shign. de [a bakteria = Boston. gama). s. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. De obicei. 2) b. adj. bacil-lary. radiatiile ionizante (ultraviolete. [Lat. B. fenoli. / bacillar. beta.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. 1858-1945} Sin. cauzat de un bacil. s. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. 1850-1934. V. f. [Alfred Whitmore.. 18631955. bacillus = Sastonof. 2) In relatie cu un *bacil. / bacitracine. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica. Walther Kruse.se reproduc pe cale asexuata. deja sintetizati de alte organisme. sunt. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. [Lot. 1870-1957} Sin. Fusobacterium). [William Henry Welch. s.: Shigella sonnei (v. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus. f.: Corynebacterium diphteriae (v. este agentui etiologic al *antraxului. care nu apar-tin nici regnului vegetal. Sin.. Soionia).: Mycobacterium avium. s.: Pseudomonas aeruginosa (v. 'SQsnigske. B. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. BACTERIE. profesor de medicma internet ia Copenhaga. prin extensie.: Clostridium per-fringens (v. dim. plasmide). 1862-1950} Sin..} Sin. ter- . ubicuitare. Mycobacterium. [at. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. / bacitracin. bacteria. m. aldehide. f. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi. profesor ia Johns 'Hofkjns. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v.} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor.. [Kiyoshi Shiga. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. profesoT la 'SerCin. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. BACTERICID. imobili. 1852-1915. Acest Invelis. medic fi Bocterioiog japonez. au capacitatea de a sintetiza molecule organice.. adj. ultrasunetele. baze. auto-trofe care. ARN mesager.rio(og american.: Haemophilus influenzae (v. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer. / bact6ride. profesor [a Qreifswaid. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. pentru toti bolnavii de tubercu-loza.: Shigella dysenteriae (v. Pseudomonas). (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. bactericidal. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. bakterion. crezoli. Bacteriohg american. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. / bacterid.). Sin : Clostridium tetani (v. / bacterium. inhalare sau ingestie. Anna W. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. \Qr. s.). ARN de transfer. [August Johann Friedrich Loeffler. pustuloasa. mezofile. unele b. 2) b. s. substante tensioactive. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. -atos = sdnge. Incapsulati. medic fi 6actenoiog danez. Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. psicrofile. f. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. 2) Sin. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. pot da nastere la *spori. conserva forma si rigiditatea celulei. bactmolog german. f. 1863-1939. B. saruri ale metalelor grele. / bacteri-cide.: Salmonella typhi (v. Ex. 3) b. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). m. compus din doua straturi. nu confine germeni microbieni. dispusi In lanturi. BACILEMIE. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". 1882-1948} Sin.} 1) Termen nerecomandat. utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. Intepaturi de insecte. s. asemenea animalelor. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C. de ia bakteria = Boston. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus.} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare. Mecanismele de actiune ale b. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. f. [Cnrl Sonne. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece. Park.nt Wroclaw. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice.. •profesor ia 'Pans. Schimbul de material genetic se poate produce. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). f.: Shigella dysenteriae (v. In absenta glucidelor. V. BACTERIDA. / bacillaire. 1) Sin.} Prezen^a de bacili In sange. / bacterie. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. -ida. fiactenolog fi epidemw[og francos.} Sin. de asemenea.: 'b. anatomopatolog fi igie-nist american. [William H. pot metaboliza doar compusi organici.: Fusobacterium nucleatum (v. B. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). Williams. m. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. Citoplasma b. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b.

au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. B. \Qr. printre care: alcoolul. phagein = a mdnca. bacterie. fina. BACTERIOID. bakterion. s. f. dim. / bacteriorhodopsin. Sin. trope = mtoarcere. proteaze). b. B. dim. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. f. de Ca bakteria = Boston. animalelor si plantelor. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. de la bukteria = Boston. / bacteriolysin. b. s. Totodata. f. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. 'in apa si In aer. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. eliberand 100 pana la 2 000 de b. logos = fitiinta. 0 serie de b. si microbiologie. / bacteriolytic. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. s. In mod normal urina este sterila. de la bakteria = Boston. dim. V. rhodon = trandafir. nepatologica). apendicite gangrenoase. de la lyem = a distruge. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. f. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. bakterion. infectii pelvine. opsis = vedm. bakterion. infecteaza o bacterie. f. / bact6riologie. parazite sunt necesare organismelor gazda. si antibiograma. m. produse de "Pseudomonas aeruginosa. de ia bakteria = Boston.] Virus care infecteaza bacteriile. fragilis si B. strict parazite. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. gr. / bacteriocins. semnificativa). s.: colicinele produse de 'Escherichia coli. dim. bakterion. s. / bacteriolysis. [CfT.] *Toxina de origine bacteriana. din fiecare bacterie gazda. a face so. / bacteriology.. ia lyem = a distruge. / bacteriotropic. aspect! -ind. si sep-ticemie. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme.: substante antibacteriene si antibiotice. Poate fi: 1) Spon-tana. dim. la om. purtatoare de receptori specifid pentru b. de (a lyein = a distruge. n. phage. ia toxon = sageata. particulele componente ale b. pot produce toxine (de ex. Dupa sinteza. BACTERIORODOPSINA. BACTERIOTROP. de asemenea. baculum = Boston. virus = venin. Proteine produse de anumite bacterii.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. s. Capacita-tea b. fiind ubicui-tare: In sol. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. pausa. eidos = forma. sunt constituiti din material genetic. bakterion. f. studiul culturilor. bakterion. iar *lizozimii b. de ia istanai = a piasa. s. / bacteriostatic. pi.^aminare.} Virus infec209 . V. haima. BACTERIEMIE.] 1) Asemanator cu o *bacterie. Dupa ce b.. lysis = distrugere. f. ADN sau ARN. / bact6riorhodopsine. melaninogenicus sunt agenti patogeni. s. / bacterioto-xin. bakterion.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. f. de ia bakteria = Boston. de la bakteria = Boston. si organismul gazda. BACTERIOLITIC. adj. / bacteriemie. hakterion. s.} Disolutia bacteriilor. s. s. f. BACULOVIRUS. -ind. skopia = e. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. f. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. BACTERIOSCOPIE. ARN. actiunea litica a "complementului..] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. De ex. / bacteriolisine. f. BACTERIOFAG. / bacteriostatique. V. adj. adj. anticorpi. [Cfr. sunt organismele cele mai raspandite. intestinale. de ia bakteria = Boston. de ia bakteria = Boston. / bacterio-phage. V. dt (a bakteria = Boston. \Qr. -atos = sange. s. de [a bakteria = Boston. / bacterioscopie. s. s. vitamine si antibiotice. / bacteriolyse. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. non-toxinogeni. s. de ia bakteria = Boston. cer-cetari serologice si biologice. Exista. otravd. / bacteriuria. septicemii. / bact6riotoxine. s. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. eidos = forma.r. dim. / bacterioscopy. s. denumiti *bacteriolizine. f. de [a bakteria = Boston. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. B. lysis = distrugere. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. bakterion. [C. dim. / baculovirus. dim.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. determinand colecistite. dim. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. adj. bakterion. bakterion. pentru care este caracteristica. / bacteriotrope. cuprins Intr-o "capsida proteica. de ia bakteria = Boston. BACTERIOLIZA. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. / bacteroid. patogene. f. [Cfr.] Prezenta bacteriilor In urina. f. BACTERIOTOXINA. a e^amina. adj. adj. lytikos = care. bakterion. s. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. Ex. prin fixarea la nivelul bacteriilor. sintetizati rup peretele bacterian. [Qr. dim. / bacteriosta-sis. dim. adj. 0 serie de b. s. / bacteriocines. V.] Examenul unui preparat microscopic. [Qr. / bacteriolytique. f. distruge. [G. f. / bacteriurie. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. BACTERIOPAUZA. / bacteri(a)emia. B. [Lot. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. de. fara a Ie distruge. pausis = wicetare.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. statikos = care opreste. abcese hepatice. b. BACTERIURIE. Spe-ciile 6. ouron = iirina. f.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. BACTERIOLOGIE. dim. de ia trepein = a mtoarce. [Cjr.: fag. B. f. cand b.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. [Cjr. ca si a proteinelor capsidei. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. (at. Sin. urmare a mortii acestora. [Qr. / bacteriopause. f. bakterion. lizogenie si lizotipie. s. o serie de aminoacizi. nesporulati. s. dim. bactericid. sunt asamblate. [Cfr. ca urmare a simplicitatii programului genetic. de (a bakteria = Boston. de. / bacterioide. de ia skopein = a video.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. s. m. B. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b.ti[oare roz.. f. sau piocinele. bakterion i dim. m. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix.r. [CfT. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. si Fusobacterium. s. BACTERIOCINE.: Escherichia coli (v. 2) Bacterie modificata structural. -ind. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. / baculovirus. adj. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. prezenti In intestin la om si la animate. adica de radiatiile luminoase. strict anaerobi. Ex. dim. [(yr. s. parazit) si determina o *infectie oportunista. la bakteria = (las-ton.). de. BACTERIOSTATIC. bakterion. o serie de b. proteine) sunt blocate.] Proprietatea unei substante (ex. 3) Produsa de "bacteriofagi. f. / bact6riophage. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. bacteriofagi. pi.

BALANOPREPUTIAL. V. viteza. n. / balneology.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. / ballottement. f. de. Sin. [Qr. *microscop electronic cu baleiaj. [Lat. panouri izolante) Si In medjul rural. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli. s. f. de soare. BALANITA. din itai.. pentru badijonaj (v. dim. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. logos = ftiinf-a. dar nu obligatoriu. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. deci selective. B. s. f. [f^r. gr. BALNEOLOGIE. batanlidion. BALANTA. s. / balance. / balneologie. / ballistophobia. [Lat. / ballistocardiographie.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa. b) b. s. f. de aruncat pwtre. s. BALONARE. / balanoposthite.. [Cfr.. f. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). de lumina artifidala. / ballistophobie.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. balayer = a matwa. f. / idiopathic stammering. bagasse worker lung. B. / ballistocardiographie. balanos = ghinda. pallone (dialectic ballone) = minge. -ism. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. / balanitis. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. f. Cauze: igiena precara. In cadrul unui experiment. halneum = fiaii. d) b. s. gramma = {nscrie-re. fiind denumita si a patra boala venerica. n. s. / balano-preputial. m. BALISTOCARDIOGRAFIE. s. / ballistocardiography. BAIE. "normal".. f. [Cfr. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale.. origme necunoscuta.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. ballein = a arunca. ca radio-activitatea. ballista = mafina de. praeputium = prepuf. malformatiile. datorat mutatiilor spontane.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. f. cu plante etc. ballein = a arunca. balanos = ghinda. cu *meteorism. s. electronic din tubul catodic etc.sau bidirectional. f. / bagassosis.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. f. f. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana.: boala Zoon (v. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. [Lat. s. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos.01 mg. / ballottement. fara a avea contact direct cu aceasta. adj. prin diferitele sale specii. b. B. aCckiims-tei Marie /o fuive.. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. din gr. / balneoth6rapie. de. de la therapeuein = a Ingriji. BALANTIDIAZA. f. [Spaniota bagazo = coaja. BALISTOCARDIOGRAMA. [a ballantion = punga. 2) B.).0001-0. s. B. -itd. [Lat. s. graphein = a serie. marina. s. / balance. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic. anatitica. [Lat. s. pore. cave contine un lichid emolient. ballein = a a-runca.] V. -oza. / bagassose. s. s. BALON. m. [Lat. Ex. o serie de substante. V. kolon = intestin gros. [fr. lanx. Trebuie deosebit b.. din itaC. si balotare fetala. aplicarea apei sub forma unui jet. [Lat. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. balneum = fiaie. genetikos == propriu unei genera^i. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. / balantidiasis. / bath. generate. gr. adj. gland] posthe = prepuf. ele pot conferi avantaje adaptative.} Termen care desemneaza anomaliile. / ballooning. / badigeonnage. / balanopreputial. ['De (a numeie. s. g. balneum = bale. m. f.} Actiunea de a deplasa. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. asociata de obicei. / ballonnement. Sin : sindrom Barlow (v.: b. boli venerice. iar cea semimicrochimica -0. s. balantidiosis. therapeia = tra.} Ma-nevra clinica prin care se percepe. Var. c) b. [fr. dona. f. compusi explozivi. palla (dialectic balla) = minge. / balanite. / balantidiase. de organ.. termala. s.} Balbaiala idiopatica. uni. Mutatiile nu sunt numai nocive. f. b. -aid.] Instrument utilizat pentru cantarire. pi. lat. s.). EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume. [fr. m. la ballantion = punga. ballon. Termenul a fost extins la baile de namol. capului fetal se constata In sarcina normala. / bain.nt. diabet etc. ordinul Peritriches. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. s. s. balantidion. [Lot. ballista = mafina. balnea (lat). s. V. f. YEngl.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). / balloon. gr. In care simptomul principal este diareea cronica. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. scales. kardia = mimtt. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. s. s. m. din gr. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. gr. s.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. b. lands = taier.. s. s. BALANOPOSTITA. n. BALNEOTERAPIE. f. balanos = gfiinda. mare.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). f. phobot. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. / balayage. aruncat pietre. dm gr. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. / painting.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului. gr. de. pallone {dialectic ballone) = minge mare. si balneoterapie.tame. de contrast. balneum.). s. de la genos = fleam. ballonnement. si scanning. = fried. V. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena. [CfT. s. / ballon. utilizat ca vector In "biologia moleculara. f. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. s. gr. de laborator. f. BADIJONAJ. si logo-nevroza. *fimoza. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. care. badigeonnage. BALISTOFOBIE.. emolienta. -ita. on. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. kardia = inimO.. s. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie.. vapori.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. BALBISM. balistocardiografie. din itai. / ballistocardiography. BADIJONARE.. n. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli. BALOTARE.] Care se refera la *gland si la *preput. . s. dus. / balanoposthites. De asemenea. bilanx. BALEIAJ.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. gland. (a bis = de. Indeosebi cu actiune *antiseptica. ballottement. f. / balneotherapy. Var. m. / balbisme. wmaf.} Fobia fata de armele de foe.} Ansamblul manifestarilor patologice. f.001 mg. B. m. bathos » 6d[66it. [fr. Forme: a) b. s. BAGASOZA. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0..1 mg.: badijonare. dim. Ex. sobolan) si accidental omul. [fr. gland. / scanning. ballast = fialast.

4) B.: BHE. si placenta. sonus = sunet. f. f. Ca urmare. cu rol de transportor al anionilor.34 si densitatea 3. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. vdrf. baros = gre. eng[. s. barriere. / bar(a)esthesia. baros = greutate. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric. baros = greutate.. m. BANDA III / bande III / band III. Exista numeroase b. pressoreceptor. b. receptus. s.ngi. BARBITURISM. dermatoze cronice (rar). to bind ^ a [ego. m. m. barriere. germ. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. Ex. s. s.).. f. extras din Abies balsamea.BALSAM BALSAM.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). s. ital. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. [fr. / baroreceptor. BARESTEZIE. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. barys = greu. uneori. BANDA. binden. V. Abrev. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. activus = activ. de Canada. bindeii.ta. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. [T^. BARIU. components a *citoscheletului eritrocitar.} Unitate de masura a presiunii.} Substanta de origine vegetala. se. f. administrate ca "hipnotice. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva).75 g/cm3. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. baros = gre. n. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. bang = pocnitura. gr. s. f. [at. BANCA. s. Denumirea con-sacrata: b. baritosis. m. dim. din gaiezd barro = e^tremitate. / band..ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. / barytose. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. BBB (engl. ['E.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. f. s. / balsam. harys = groti. acut (prin tentativa de suicid sau accident). balsamon = fiaisam. imobilizarii unei fracturi sau luxatii.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. si biblioteca de gene. m. ozo. Spre deosebire de capilarele obisnuite. iar In functie de durata de actiune. ci doar reactii de surpriza sau de teama. s. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. din gaieza barro = e^tremi-tate.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. Ill se fixeaza *ankirina. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. s. V. si tranzit baritat. enkephalos = creier. barrage. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. Alteori. / barbital. substanta sub forma de pulbere alba. s.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree).. din (at. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. insolubila In apa. Se disting: 1) B. n. cazul zborului supersonic. apartinand metalelor alcalinopamantoase. BAR. bandelette. levuri etc. n. s. de. reactive. -atos = sange. placenta = pladnta. / barrage. haima. adj.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. m. cu greutatea atomica 137.: b.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. 2) B. varf'1 (at. banca = Sancd.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva. BARORECEPTOR. gr. / banque. prin extensie.ti. [fr. m. aisthesis = somatic. rapide. BARAJ. bande. {Gjr. [Lat. epiteliu alveolar. n. din ga[eza barro = e^trmitate. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. V. de Tolu.tate. binden. antiseptic de uz extern. s. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit. m.rm. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. s. etimohgia termmuCw barbituric. BARITOZA. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. f. barbabietola = sfectil fi uree. / bandage. Subiectii expusi nu sufera. / baryum.} Banda de tifon si. care separa circulate embriofetala de cea materna. / baranesthesia. / barytosis. s. de obicei In spectrul electromagnetic. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. s. to bind = a Cega. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. s. / baranesthesie. Indeosebi *astrocitele. kephale = cap. [fr. to bind = a (ega. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. / bandage. / barbital. 3) In informatica: b. alveolus. [CJT. barriere. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. 2) B. (a agere = a actiona. 56. de date. s. m. / barium. 8. / barbitunsme. edeme localizate. la capillus = fir de par. bandage.tVi an = priv. / bank. utilizate In preanestezie. s. ['Denumire. balsamum. trecerea substantelor (ioni. eng(.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. prezinta actualmente un interes limitat. din orice alt material. adj. 3) B. f. cu actiune imediata. \Qr. n.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. de organe. capil-laris = capilar. s. -ism. leziuni directe. sensi6ilitate. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier.uta. de obicei. / bande. aisthesis = se. s. intermediare.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. de [a en = in. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. / pressorecepteur. BANDAJ. super = deasupra. f. e. s. f. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. [Itai.nsibili. [fr. [at. b.. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor. de. sange) In scopul depistarii prezentei sau. barorecepteur. din gateza barro = e^tTemitate. de Peru. utilizate ca 'sedative. / barbiturique. di (a alveus = canitate. germ. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. m. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. ge. b. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . fr. BARBITURIC. / baresth6sie. molecule) In creier este controlata strict. [at.ng(. [Cfr. varf. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. m. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier.). Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. / bar. s.nzafie.. BARBITAL. lamina bazala si endoteliu capilar. administrat per os. realizarii unei compresiuni. / baume.. {fr. \J~r. varf. [CfT. [fr.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. SulfatuI de b. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian. n. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. s. m. s. manifestat prin coma. / blocking. s. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). binda. lente. / barbiturate. / barbiturism. BARANESTEZIE. s. / bar.

purta. a nervilor extrinseci ai inimii.. f. [Caspar Barlholia Jr. de ia hastare = a. / bathmotropism. teobromina) sunt de asemenea b. pop. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date).. trope = intoarcere. -ism. de ia haccus = recipient. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. m. m. s. s.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. B. s. / basion. de ia trepein = a intoarce. / bartonellose. s. [Lat. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana).: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri. / bathyesthesie. s. -e. / barotrauma. forma = forma. *6-mercaptopu-rina. se produce o neutralizare reciproca. trauma. -enne.oase.. p. ordinul Rickettsiales. -(ids = sensi6iiitate. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale.BAROSENSIBILITATE lul este extern. BARTOLINITA. si tab. s. Principalele b. / bassin. Ex. s. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. bothys = addnc. f. f. [Qr. trauma. [Qr. cu exceptia 'maculei lutea. s. [Qr. -oza. din [at.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. sunt distribuite pe intreaga retina. s.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. V. B. -ism. adj. [A. Se disting b.. aisthesis = senzafie. basis = 6aza. n. anat. -ina. Unele b. p. rete. b. V.] Sin. [§r. / basaliome. [<JT. basis = 6aza. fie . medic din America de.: epiteliom bazocetular (v. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. este agentui etiologic al bartonelozei (v. / bartonellosis. 1871-1950. B. BATMOTROP. BAROSENSIBILITATE. / basalioma. gr. organice. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru. sensibilitas. s. boros = greutate. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. [A. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. gr. Ex. s.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile. *teofilina si *teobromina. BASION. s. Ex. gr. m. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. medic. [at. BAROTRAUMA. / barotraumatisme. minerale si b. sau f. r. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. / bathmotrope. se deosebesc marele b. adj. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. L. de [a sentire = a simfi. de referinta. BAZALIOM. m. [QT. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. -atos = rand. n. [Lat. Ecuador si Columbia. f. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. familia Bartonellaceae. / base. / bartholinite. 'teobromina). / bathmotropisme. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara.: 5-fluorouracil. p. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. BASEDOWIAN. adj. m.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. / barosensitivity. / base. t.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. m numar de circa 120 milioane. baros = greutate. -atos = rand. s. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene.. Slid. / bathmotropic. BATMOTROPISM. si acid.: barotrauma. BATIESTEZIE. [Ita[.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. (inferior). aeroodontalgii si b.. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN). . [at. B. cuprinzand *cafeina. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. de ex. s. 1655-1738. "vertije altemo-barice. 'Ma'seburg. f. *alopurinolul si 'azatioprina. adj. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. / basion.: barotraumatism (v.: 'a unor lichide din organism. Structura b. / basedowian.: presoreceptor. sunt utilizate In terapeutica. 2) Care se afla situat simetric la baza..: pelvis. p.. iar b. basis = 6aza. se gasesc la nivelul tegumentelor). Prin reactia unei b. Biosinteza b. f. 1871-1950. / pelvis.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. s.. Ex. de Sua. / barotraumatisme. adj. Barton. hastum. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot. 2) Sensibilitate a organismului. adj. s. f. f. Acesti b. Ex. r. Ansamblu de substante derivate din *xantina. / basilar. adj. -omo.} Sin. BAZILAR. [Lat. n. sunt *dto-zina. [Lat. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. p. bacillus = Bastonof.). medic german. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods. Structura b. basis = 6azd. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. p. trope = Intoarcere.: zona sinocarotidiana prezinta b. V. sensifiiiitate. [Lot.: actiunea b. s. BAZIN. s. si pirimidina. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. / basal. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. sau f. f. America. adj. BARTONELOZA. / basilaire.). (superior). anatomist. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian.] Celule senzoriale ale *retinei. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases.: *membrana b. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. si venele b. Termen utilizat Indeosebi In engl. bilateral. la trepein = a m212 BAZIN toarce. V.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves. s. L. Sin. m.. continuate. gr. n. si boala Carrion.). sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina. / barotrauma. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane. V. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. cu un acid rezulta o sare si apa. presiunea sanguina pen-tru b. B. Fiecare b. de. adrenalina etc. bastone. haros = greutate.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". continuat cu micul b. n. BAZA. BAROTRAUMATISM. NA: pelvis.. gr. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. / basedowien. conuri retiniene Si retina. p. *Xantina si derivatii sai (cafeina. bastona?ul propriu-zis. / barosensibilite. [Lot. Barton. prin combinarea b. p. bogate In *rodopsina. m. hathmos = prog. BAZAL. s. [at. Se disting doua cazuri principale de b. bathmos = prog. 0 serie de b. s. s.).. / bartholinitis. -is = retea. . pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. In mod normal. f. 1790-1854. / bathy(a)esthesia. [Karl Adolf von Basedow. f. Sin. s. m.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. CopenHaga. / basal. Sin. s. baccinus.

tumorile benigne sunt circumscrise.} Sin. Un B'. s. / benzodiazepine compounds. In functie de caz. f..: malign. -ism. amer. / beriberi. s. unele tumori benigne se pot extinde local. / benzidine. celiilla = camdruta.} Doctrina promovata de J. / becquerel. este sursa unor alcaloide variate. BENZIDINA. BAZOFIL1E. fiotanica benzoe. / behaviorisme.siafiiciune. [Lat. [Lot. BAZOCELULAR. s. vechea uni-tate. s.). bella = frwnoasa. [a philein = a iu6i. / beriberi. BECQUEREL. 1852-1908.6ra. [Lat. s. Var. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. s. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri.: boala beri-beri (v. / bel. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica. la 2-4 saptamani. extremis. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. / berylliose. / beat. adj. beryl-lus. V. BENZENISM. s. de. 213 . gr. gr. s. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. B. benigne. cat si citologic. / basiotribe. / bel. Curie. / balbuties. / berylliosis. 6otanica benzoe. [Lat.rte. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. philia = atracfie. de la. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta.: benzolism (v. purpura trombopenica). BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. f. [It. f. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. -ism. de la benignus = flinevoitor. / battement.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. Sin. s.} Pneumopatie profesionala. c) evolutiv. gr. si benignitate. BERILIOZA BENIGN.} Unitate de masura a puterii acustice. s.). NA: pelvis renalis. / benzidine. s. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. / benzolism. s. [Lat. adj.} Care este lipsit de gravitate. de la verte-re = a intoarce. inginer ameri-cati. BATAIE. s. basis = baza. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. situata In sinusul renal. f. *hematoxilina. s. [Lot. BAZIVERTEBRAL. basis = 6aza. [Lot.. este.. s. s. f. s. s. m. leucopenie. [Lat. / basophile. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau. [Lat. n. m. / benzolism. n. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. gr. / benzenisme. atat In plan arhitectural. [R. Var. toxic si cancerigen. Mees. n. / basophil. 1873} Sin. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. de origine profesionala.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. da-torita caracterului neinvaziv. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. m. m. la philein = a iufii. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. printre altele. se dezvolta local. m. s.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. •B. pop. 2) Impro-priu. BENZEN. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice. sunt rare. cresterea se produce de obicei lent. / benign. atentia si memoria. s. Care se refera la centrul unei vertebre. vertebra = ve.6aza. s. leucopenie. stuttering. fizician francos.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. s.. s. In sistemul international. s.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. BENZODIAZEPINE. s. behaviour = comportament. Totusi. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). s. [Graham Be]]. Ant. m. s. n. BALBAIALA. / basophilia. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. / balbutiement. s.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. de ex. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. n. fiotanua benzoe.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. beryllos = 6eri[w. f. V. s. adj. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. n. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. m. V.). / belladona. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. / basophilie. fiotanica benzoe.).). atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. durata lor de prescriptie a fost limitata. B. s. c. BAZOFIL. / basocellulaire. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. m. Ca urmare.}. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903. / benin. si benzolism. stammering. / basiotribe. / pelvis of the kidney. BEHAVIORISM. f.: logonevroza (v. m. de regula. m. B. s.. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. n. m. f. / basivertebral. / basocellular. fam.. 1847-1922. 8. -ism. m. [at. f. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). colorantii bazici (cum este *hematoxilina). basis . -atis = 6undvointa. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente. A. m. BENZOLISM. Sin. adj. [Lat. newolog oiandezi 'Sal^lfum. V. polinuclear. [Lot. Este toxic si poate determina anemie. [Lat. battvere = a bate. BERILIOZA. BELLADONA. In care se "deschid calicele renale mari. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. BEL. / behaviorism.. baccinus. s. / basivertebral. ca. basis = 6aza. phUos = prie-tt-n. pi. adj. aim. inventatorui teCefonului. cu eventuale consecinte medicolegale. pi. benignitas. balbicare = lJa[fi6iaia. [Lat. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. basophilic. -oza. f.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. [Lat.} Sin. benignus = Binwoitor..: B. BENIGNITATE.. adj. si Curie. f. dona = doamnd. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. frecvent Incapsulate. Sin. utilizarea b. BERIBERI. s. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. B. s. 2) In romana. BELADONA. adj.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. adj.} Sin. b) histologic. adj. de la haccus = recipient. BAZIOTRIB. cu posibilitatea de reddiva. n. / benzene..: beladona.} Compus aromatic (diamino-4. de culoare alba.. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. adj. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. / benignite. s. induzand *atropina si *scopolamina. f. 'Paris. pentru belladona (v. si granulocit. gr. exercitand. \'Lngl. / benzene. [Lat.: dungi Mees (v.: benzenism. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . n. s. / becqurel. / benignity. m.: pulsatie. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala). pop. B. de. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. / bassinet. celula. m. Abrev.: granulodtoza bazofila.BAZINET BAZINET. gr. / benzodiazepines. / benzolisme. [at. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. f. basis = baza. f. [Antome Henri Becquerel. gr. / belladone. cella = comaro.

BESTIALITATE.: p-stimulant. Var. Ex. de la trepein = a mtoarce. ['Pe. [Lat. [at. / betalactamines. / betalactamase. s. 9-15% din proteinele plasmatice. B.). iar salbutamolul si ritordina p. -ina. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. mai multe tipuri de b. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. -etos = pecingine. m. theke = cutie. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. s. de (a gr. Se disting.} Sin. probabil. lipoproteina. lipos = grasime. ren. f.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. *Hid. lipos = grasime. / betamimetique. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. iat. gr. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. -is = rinichi. grec. f. m.] . b. n. genos = neon.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. s. / betatron. [/? = a doua iitera. B. stimulare = fl imboidi. s. de [a therapeuein = a mgriji. s.ihiiwbar. dim. -e. V. s. hloquant. BETABLOCANT. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. f. a aifabttulw. Sin. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. -etis. BETAMIMETIC.: tricobezoar (format din fire de par). Var. gr. protos = primui. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. fitobezoar (vegetale si hrana). f. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. Sin. / betablocker. reprezentand. / betastimulant. f. de ia hestia = animal. s. gr. doua iitera a aifafietului grec. [Lat.: p-lactamine. / bestiality. a aifabetuiui grec. In trecut. Var. f. adj. / drunkenness. Sin. s. cellula = camarufa. pi. a aifa6etuiui grec.: p-lipotropina. a aifa6etuiui grec. Var. / ebri6te. V. n. adj. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. [ft = a. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina. s. / beta-globulin. s. [at.: p-mimetic. deci. s. n. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. m.} Var. V. f. / betacellulin.: sotalol. [Lat.: p-globulina. / betabloquant. cat si p. prin frecare. -inn. s. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). din gr. {Lat.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. BETALIPOPROTEINA. corp care se eiectriz. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. s. s. / betamimetic. / betalactamase. m tu6ui digestiv ai unor animaie. gene bank. ?i zoofilie. / betaine. / biberon. BETIE.. timolol). utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente). In mod normal. s.. / betalactam antibiotics. / betalactame. / gene library. / betalipoprotein. / betalipotropine. s. cu localizari extratoracice. f.. s. sunt utilizate frecvent In terapeutica. f. [/? = a doua Iitera. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. produsa de celulele pancreatice. s.).} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. B. f. a atfadetului grec. bes-tialis = Bestiai. a.tu[ui grec. f.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. saifiatic. sau genaaa .: betastimulant (v. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. [at. / feeding-bottle.} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si. [fi = a doua iitera. citomegalovirus) si Roseolovirus. Var. partial cu *electronoterapie. pura (ex. adj. BETALIPOTROPINA. a aifa6etu(ui grec. f.. Var. saibatic. / b6zoard. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. BETACELULINA.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. bibi-tus.rsa. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine.a stimuia. globulus.. In care caz b. gr.] Fractiune proteica. -ina. BETALACTAM. utitizatii odinioaril ca antidot. / betalactame. f. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. s. beta = sfeda. bibliotheca. BIBERON. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. selective). Fasciculul de electroni accelerati (si. b) cu actiune b. de ia cetta = Comoro.. tango.: acebutololul). herpes. pi. f. s. s. m. adj.1 ae Ca mimeisthai = a imita. herpein = a se tori. mimetikos = care imita. BETASTIMULANT. a aifafietuiui grec. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. a aifa6e. / beta-globuline.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. iar labetalolul este si alfa. f. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. m. s. a aifa6etuiui grec. s. adj.] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. BETATERAPIE. formata. BEZOAR.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid.: p-lipoproteina. adj. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. doua iitera. . [fS = a doua Iitera.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. [ft = a doua iitera. s.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. de ia stimulus = fia.] Var. stimuiante. [ft = a doua Iitera. f. dim. otrava. trope = mtoarcere. s.: p-adrenergic. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. se afla In numeroase antibiotice. / beta-ray therapy. de ia biblion = carte. [at. f. de ia bibere = a 6ea. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. actiune hipocalcemianta. virus = venin. s. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina.a produce. f. BETAGLOBULINA. teacd. de [a globus = gio6. care stimuleaza acesti receptori. urmaf. [Lot. f. prin extensie. Var. [ft = a doua Iitera. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. m. lot. elektron = ch. adj. f. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. BETALACTAMAZA. adj. sj o forma cronica. Ciclul b.. / betaadrenergic. In special sub actiunea *betalactamazelor. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b.. / betacelluline. Exista o forma acuta. -ina. si de stabilizare a membranei celulare (ex. / betastimulant. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. f. ebriety. n. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. herpes. ad = aproape de. [ft = a doua iitera. aifa6etuiui grec..: atenololul). therapeia = trata-me.: p-lactamaza. ergein = a iucra. / bestiality. 0 serie de b. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele. stimulanta. gr.: *carnitina si *colina. [/? = a dona Iitera.: p-lactam.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. s.. uCcer maiign. BETALACTAMINE. [fi = a. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. B. si curieterapie.nt. s. m. / betatron. BETA-ADRENERGIC. / betath6rapie. B. gr. feeding-cup. / betalipotropin. s.. BETAINA. dobutamina este p. / bezoar.easa. / betalipoprot6ine. fr. BETATRON. Numeroasele b. s. m. gr.: ebrietate (v. / b6ta-adr6nergique.si betablocant. bibere = a 6ea. s. s. In functie de compozitie. s. / betaine. gerwa^u.: beta-adrenergic. In continua ame-liorare.

/ bifid. m. Antidiabetic de sinteza care. b. care este foarte abundent In eritrocit. azotat. / bicuspid. de.} Care este situat de ambele parti.contractie percep-tibila fara nici o miscare. Ca catena = [ant. phos. cu rol de rezerva de energie.3-b. gr.} Ester difosforic al acidului gliceric. carbo. a transporta. In diverse formule. mineral. BICARBONAT. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. / biguanide. anat. [Lot. m. f. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. doud ori. Ex. m. si In continuare. adj. / bicatenaire. bis = de. phos. V. / bifide.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). De asemenea. -ens = iatura. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina.] In biologie si medidna. s. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A.} Care este despicat In doua In sensul lungimii.miscare completa la presiune. -aux. 2) B. 215 . creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. ia glykys = duice. relativ simetrice. ale corpului.3-BPG. tab. / 2.] Care poseda doua 'focare. 2. [Lat.miscare completa contra unei rezistente moderate. m. [Lat. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. BILATERAL. "lecitina si colesterolul. vita-mine. -e. implicit. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. B. tab. [Lat. f. s. bloc. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. lichide etc. -itis = cap. prin *canalul coledoc. adj. BICATENAR. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si.) primi-te si cedate de organism.respectiv a fragmentelor de restrictie donate . proteine. doua ori. B. [Ital. B.: difosfonat (v. / biphospho-nate. -itis = cap. asemenea muschilor biceps brahial sau crural.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta. s. carora. BIGEMINISM. este control medical. prin actiunea sarurilor biliare. [Lat. lipide. devenite solubi-le. -ism. eel mai complex. / biceps. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. 4) B. s. m. s. m. m. adj. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. / bicuspide. / biguanide. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. bis = de doua ori. s. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. s. / bifocal. lateral is = lateral. 3) Despre dintii *premolari. n. bis = de. bigeminus = dedu6[at. adj. bis = de. (fr. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. anat.). BIBLOC. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. s. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura). engl. m. de (a bis = de doud ori. gr. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. transformarea diges-tiva a acestora. "bacteriofagi. B. focus = vatrO. emulsia grasimilor. adj.} Sin. Componentii principali ai b. photos = lumm. f. / bifocal. [Lat. Daca aportui este egal cu eliminarea.): 2. geminus = geaman.a. bis = de doud ori. diaree.formeaza o asa-numita b. -ale. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului).. bis = de doua ori. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. acestea sunt b. Totalitatea coloniilor . pharos = care. / 2. [Lat. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. s. s. bis = de. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. [Lat. La noi In tara. apa). . de ia bis = de. D. K). f. BIFOSFONAT. -ale. BILA BIGUANIDA. bilateral bundle branch block. sunt: apa. nutritiv. s. de [a pherein = a purta. adj. / bile.: 1) B.] Tip de muschi lung. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. carora b. s. s. V. s. / balance. de. bis = de doua ori. Ex. 2) In mod obisnuit. m. efectuat periodic sau ocazional. *cosmide). BICUSPID. care In viitor vor fi. 3) B. cu referire la muschii bicepsi (v. organismul se afla In echilibru azotat.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. Ex. glucide. E. bills = fiere. s. lipide.3-bisphosphoglycerate. Exista si alte sisteme de b. s. [Lat. 2 . b. denumirea echivalenta pentru b. / bicatenary. BIFID. poarta. hidnc. manual muscle test.i glykeros = mdulcit. / biblock.muschi. adj. diabet insipid etc. photos = Cumind. Cei trei compusi CO. *pigmentii biliari. s. BICIPITAL. doua ori. 5 . Abrev. m.3-BIFOSFOGLICERAT.: ureter b. doua. fr. . fara sa expuna la riscul de hipoglicemie. capiit. la solidtarea ca-selor de asigurari etc.: molecula de ADN. favorizeaza. h. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. proteine. genomice. cuspis = vdrf. de. [Lat. his = de doua ori. adj. la latus. despicat. [Lat. Produsa continuu. adj. adj. numai In timpul digestiei. mucina. saruri.miscare completa contra unei rezistente puternice. bis = de doua ori. / biceps. -aux. Ex. / bicipital. 4 . / bilateral. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. cdmin.miscare partiala la presiunea normala. caput. V. poate determina uneori *acidoza lactica. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. / bicarbonate. li se faciliteaza absorbtia. *sarurile biliare. ori. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . 1 .: lentila b. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. [Lat. [Lat. BIFOCAL.} Lichid de secretie a hepatocitului. bifidus = despicat in doua. s. / bicarbonate. puls bigeminat si trigeminism. care poseda doua capete. s. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. m. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. adj. diferitelor principii alimentare (glucide. n. ou bigeminie. cu vascozitate mare. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. adj.} 1) In general. probabil. bifancio = bi-[ant.. / bigeminisme. uter b.. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden.muschi). s. catenarius = te-gat m [anf. / bile. / bigeminy. doud on. Este b. 3 .} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). b. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. mai slaba decat sistola care o preceda. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. BILANT. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. f. darificate. / bilan. B. BICEPS. n. administrat per os. / biphosphonate. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. Ie sporeste si activitatea lipolitica. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin.contractie nula. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. gall. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. 2. Examen medical sistematic. fidus = taiat. m. / bibloc. / bilat6ral.3-bisphosphoglycerate. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. B..} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. / bicipital. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. s. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. BILA.

hidrosolubila.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. s.) BIOCENOZA.] Sin. C sau b. / biocompatible. / biline.). -euse. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. / bilirubinemie.: sistem de numarare cu baza doi. [Qr. (In urma cu doua decenii. -ina. / biocompatibility. / biochemistry. utilizsind doar cifrele 0 si 1. hepatica). s. Este o combinatie a b.). vitami-nele.1-0. f. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare. f. alcatuita dintr-un tesut viu (ex.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. bilis = fiere.: Schistosoma (v. f. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b. / biocapteur. avand o compo-nenta determinata. biliosus = piin de fiere. / biligraphie. cultura = cu[tivare.] Insamantarea *bilei recoltate steril. -ina. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. gr.} 1) Care apartin celor doi ochi. / bilifuscin. / bilirubinurie. s. / bioartificiel. BILIFUSCINA. bios = viafd. 0. -bra.: canalicule b. ca urmare a solubilitatii In apa. f. Ex. BIOCOMPATIBILITATE. s. reglarii. artis = artd. f. -oris = cdidura. s. [Lot. f. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. f. factorii de crestere. -brum = rosu. adj. bilis = fiere. bis = de doud on. f. f. [at.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. BIOCOMPATIBIL. f. B. / binaire.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica. ouron = urina. facers = a face. totodata. [Ofr. / biocompatible. medic german. *Bilirubina directa sau conjugata. Ex. bilis = fiere. pigmenti b. Conjugarea are loc In ficat. s. f. BIOCALORIMETRIE. f.: microscop b. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere. BILHARZIOZA. bilirubina este absenta In urina. s. s. / galloculture. -ozn. [Lat.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. [at. Ex. Se deosebesc: 1) 9. BILIRUBINEMIE. ocularius = referitor ia ochi. bilis = fieri. b. f. s.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. s. adj. cistica sau veziculara). adj. f. / biochimie. BILIVERDINA. khemeia = aicMmie. s. adj. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. f. adj. BILIGRAFIE. f. bins = viatd.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. / biliverdine. BILOBECTOMIE. bilharziosis. adj.: schistosomiaza (v. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica.: colangiografie (v. Ex. / bilobectomy. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera. liposolu-bila. / bilieux. [^r. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. s. s. s.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. -bra.: apa (HsO) este un compus binar. bilis = fiere. f. s. -bra. / binoculaire. s.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. \Qr. -iaa. perecfie. koinosis = asociere. de [a ocu-lus = ocSii. [Lat. / cholangiography. Termenul este folosit. s. Are relatii directe cu 'bionica.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. s. kybernetike = arta de d guvema. f. f.} Sin. bios = viatd. La om poate aparea In ser. Serveste Indeosebi In informatica. adj. captare = a prinde. s. prin tubaj duodenal. de la bills = fiere. cu acidul glucuronic. / biocenose. / bilirubine. adj. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare. / biosensor. bilis = fiere. / bilirubinuria. 182S-1S62. adj. BILIRUBINURIE. / binary. haima. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. [Lot. medic german care a studiat aceastd Boald. BIOCATALIZATOR. BILIRUBINA. 2) Care este prevazut cu doua *oculare. BIOCHIMIE. / bilious. -hrum = rofu. [at. gr.] Sin. 2) Numarare b. si tab. / bioartificial. / biocybern6tique. schim-buri metabolice Intre organ si organism). [Lat. BINOCULAR.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). inco-rect. [Lat. BILIOS. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. s. s. hios = viatd.). s. adj. 1825-1862. b. / biliverdin. B. compati = o suferi impreund cu (cum = cu. prin extensie. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. Valoarea sa In sange este Intre 0. [Lat. / biliculture. ruber. bilis = fiere. s. V. \Qr. m. f. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare.3 mg/dl (1. a distruge. urina sau In continutui intestinal. katalyein = a dizotva. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. si pigmenti biliari. adj. adj. [Gjr. gr. s. Cinin. bills = fiere. ruber. A). pati = a suferi). s. alaturi de enzime erau considerate b. f. f. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. conjugata trece normal In bila. / biocatalyseur.] Care este determinat de hipersecretia biliara. biochim. bios = viatd. viridis = verde. (at. legata la albumina. Absenta la om. 1n mod normal.1 umol/l). sau mediu si inferior). gr. s. -ina. ruber. [Lat. dupa care b. In conditii normale si patologice. atos == sange. f. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. vezicula biliara (t). cat si intrahepatica (hepatita). s. -elle.2-0. bias = viata.] 1) Compus din doua unitati. / bilharziose.. fuscus = negru. neconjugata.: biosenzor (v.] Sin. {Gfr.] Care este In relatie cu *bila.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. f. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. m. / biliaire.. / bilin. bi'os = iiiatd. / bilharziasis. f. m. s. rewire. s. ors. / biocenose.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. s. f. s. Cat. [Lat. s. / biocybernetics. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. color. / biliary. metron = mdsura. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice.). / biocompatibilit6. / bilobectomie.. [Lat. const. f. bini = cate doi. bios = vidfd.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. da direct eactia. Ex. BIOARTIFICIAL. s. [Lat.: vedere b. BINAR. hormonii. [Cyr. / bilifuscine. bilis = fiere. autoreglabila. lobos = to6. BIOCIBERNETICA. conservarii. f. bins = viatd. {Lat. binarius = du6[u. -brum = rofu. / biocatalyst. canale hepatice (b. f. BILINA. BILICULTURA. In bila sau In sange. intodus In organism.7-5. 2) B. nu da reactia decat In prezenta alcoolului. / binocular. graphein = a scrie. [Theodor Maximilian Bilharz.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. V. -ina. / biocalorimetry.. [Cfr. [Lat. a coledocului). BILIAR.] Despre un material organic sau anorganic care. n. / biocalorimetrie. / bilirubin. gr. din doua elemente. indirecta sau libera reprezinta b. s. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. BIOCAPTOR. f. 216 .7 mg/dl (3. -iaa. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. [Theodor Maximilian Bilharz. ektome = e^cizie. care se divide In cate doua elemente. / bilirubin(a)emia.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. pati = a suferi).

In exci-tatie. / bio6nergetique. Sin..] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. c. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. [at. -onis = schita. celu-lara. Indeosebi b. s. adj. adj. f. bias = viafd. [at. utilizand o metodologie interdisciplinara.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). starea fizica a *exdpientului. B. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. [^r. s. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. conceptele. / bio61ement. \Cjr. b. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). Cat. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. electroencefalogra-ma. / bioelectrogenese. bios = twf&. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. distributor. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient.. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate. \Gjr. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. ''depolarizari si "repolarizari. s. cauza *potentialului de repaus.T. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. prezentand asa-numita . reprezentare. f.. In prezent. bios = viafd. V.e. BIOFIZICA. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. corp care. de la distribuere = a distridui. \Cjr. f. BIOENERGIE. / biodegradable. / bioingenierie.. de [a gennan = a produce. lipide variaza con-siderabil cu specia. [Qr. ethike. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. conservare si transmitere In spatiu si timp. In general. s. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. Sin. [at. s. Cercetarea biologica are ca obiective forma. Si. compozitie. f. s. B. bios = viafd. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta. glucide. [Cfr. bios = viafa. Cat. ingenium = spirit. K. BIOELECTROGENEZA. / biogencse. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. / bioethics. [gr. Exista Insa si substante care nu sunt b. BIOELECTRICITATE. s. genetica etc. bioelectro-geneza si biopotential.o. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. physike. neuroni etc. contine mai multe domenii. n. f. physica. logos = stiintd. / bioelement.: b. f. s. Fe. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. din gr. Cat. sunt formulate diferite conduite terapeutice.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. s.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. electroretinograma etc. electromiograma. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. s..] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. / bioelectrogenesis. iar Tmpreuna cu C. [l^r. gr. elektron = dtinCimBar. / biodistributeur. disponere = a aranja. introdus In sol. / biodegradable. de la ethos = noravwi. m. Prin biodegradare.tiun. Ca.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL.] Despre orice compus organic care. B. [Gjr. BIOINGINERIE. BIOLOGIE. BIOGENEZA. s.. raporturile acestora cu mediul etc. poate fi descompus prin actiunea unor enzime. degradare = fl deffrada. bios = viatd.. / bioinforma-tion. S. f. s. s.] Element constant Intalnit In sistemele vii. f.. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. biochimie.recalcitranta moleculara".} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. s. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina. mai mult sau mai putin validate. lot. forma de administrare a medicamentului.energiei somatice" si . f. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. se electriseazd pnn frecare..: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor. s. / bioelectricity. Domenii de studiu In b. f. s. a ordn-dui. genesis = producere. din punctui de vedere at regimului energetic. uneori. bios = riotd. / bioethique. bios == viaf. B. f. Se disting numeroase directii ale b. inteCigentd. moleculara si b. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. ContinutuI In unele b. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. masajul sau eliberarea expresiei emotionale. Al. / biogenesis. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. -oris = distri6uitor. s. genesis = producere. f. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. ingenierierie biologique.. 2) Carac-terizarea b. / bioavailability. Mg. de la gennan = a produce. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. bioenergetica. n. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. bios = viata. / biophysique. BIOINFORMATIE. BIODISPONIBILITATE.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. BIOETICA. metodele si tehnicile fi-zicii. [Cfr.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar. / bioelectricite. encrgein = fl fi m activitate. f. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. bios = via^d.: acizi nucleici.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. 2) Crearea unui organism viu. f. N. f. viteza de disolutie a substantei active. BIOENERGETICA. Zn peste 90%. / biophysics. / bioenergie. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. In cursul erelor biologice. In relatie cu celula. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. Cat. energem = forta in ac. f. SuportuI material al b. P. medicala cuprinde domeniile b. / biologie. pe baza . f. B. femininu[ substantival ai adj. de la physis = natura. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. b. f. b. bios = viafd. [C. reflectare. organisme pluricelulare. [^r.. genie biologique / bioengineering. physikos = natural. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. s. [Qr. s. bios = viatd. Ex. elektron = cfiifiCim6ar. In spedal proteinele si 217 . bias = viaf-d. s.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. [Gfr.: electrogeneza. s. populatii). s. dclul de reproducere. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich. elementum = dement.} Stiinta de frontiera. / biology. c. Cl. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. depinde de: solubilitate.energiei mentale". m. ce nu fac parte din moleculele de proteine. ethica = moraia. a repdrtiza.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. f. / biodisponibilite. utilizand contactui corporal (touching).} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. s. moleculara. / bioinformation. din punctui de vedere al termodinamicii. corp cart se dectrizeazd prin frecare. In cadrul acesteia. f. comuni-catie. s. informatie/ de Ca informare = a reprezenta. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. iaformatio. s. / bioenergetics. / bioartifi-cial distributor. potentialul de membrana se inverseaza.} Stiinta care. hormoni. bios = viaf:a. BIOELEMENT. s. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. f. Na. BIODISTRIBUITOR. f. V. / bioenergy.

B. / biomedecine. bios = ilia^a. prosthesis = adttugare. / biopolymers. f. 3) b. . e) b. bios = viata. bios = viafo. mikros = •true. n. B. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. V. s. / biomateriau. f) b. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. BIOMEDICINA. organite celu- . [QT. [at. histo-chimic (biochimic). bioelectridtate si bioelectrogeneza. / bionique. pe cale endoscopica'. s. s. / biomicroscope.. nucleului (cariometria). potential de repaus. / biorythme. rhythmos = ritm. bios = viafa. un grad de certitudine In diagnostic. este foar-te diversa: metale (aliaje). 'biologiei moleculare. rhythmus. massa = mosa.] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. / biopolymeres. materia sou materies = ma. dt la potens. s. la pestii electrici (torpila electrica). s.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. bios = viafo. m. aduce. pot fi endogene sau exogene. f. pot fi sezoniere. corp care se eiectrizeaza prin frecare. / biopotentiel. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. / bioprosthesis. material. / biometrics. f. opsis = vedere. V. BIOPTERINA. mekhanikos. f. derivati de carbon etc. sau "frotiul. \yr. cronofarmacologie. s. de obicei fara semnificatie biologica majora. care poate orienta actui chirurgical. In prezenta oxi-genului. [at. [QT. medie. 8. de zi Si noapte (drcadiene) etc. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. s. In cazul sistemului vascular. BIOLUMINESCENTA.: polipeptidele. la skopein = a redea. / bionics.rie. lunare (ex. s. f. f. m. muschi).] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. din gr. / bioluminescence. De ex. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). BIONICA. studiile si aplicatiile b. 2) b. In prindpiu.a. m. de la pro = mainte. DefidtuI de b. m. crearea de noi molecule artificiale. BIOMECANICA. f. B.te. polys = muiti. BIORITMOLOGIE. ['De la biologic + electronica. b. rhythmos = ritm. s. logos = ftiinf. / biorhythm. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale.. Se obtine astfel o veritabila . / bioluminescence. [at.va[a potentialis. bios = viafo. s. s. din gr. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate. BIOMATERIAL. \Cjr. s.. c) b. BIOPOLIMERI. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. iat. acoperit cu material plastic. Sin. la seatere = a simfi. s. bios = viafd. bios = viaf. gr.. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). / biosensor. pi. BIOPSIE. -inis = tumind. unui examen *extemporaneu. bios = viafo. se disting trei categorii de b. Sin. skopos = obstrva-tor. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale.: 1) b. de regula. / biopterine. s. bias = riafa. In practica se disting: a) b. efectuata cu un 'trocar special. BIOSENZOR. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). alcatuite din aminoacizi (monomeri). Tulburarile b. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii. meros = parte. n. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. simf. implantabile sau nu. organe/or (viscerometrie.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. pi. circadian si sin-cronizator. [Gr. s. sunt asociate proceselor vietii. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. BIORITM. Nature b. bias = viaf-a. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. / biorhythmology. [Qr.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. / biomasse. s.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. *biologiei celulare etc.: heterogrefa valvulara. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. [Gjr. iat.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). f. bios = viaf. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. BIOPROTEZA. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei.0. confundat cu prothesis = propozifie. / biomechanics. prin punctie. iat. [GfT. De ex. Prin extensie. f. b. f. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata. m. [at. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si.. rhythmus. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. [^r. B. Ex. s. / biomaterial. b. \GjT. s. s. s.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. *biochimiei. s. de suprafata. [Qr. Compus din clasa 'pterinelor. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. Tmpreuna cu *hemoreologia. f. seiisoriiim = organ de. BIOMICROSCOP. s. a pune. La organismele vii. s. aspect. d) b. B. s. iar dis-paritia b.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. gr.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. / biopsy. m. elektron = chihiimbar. -ntis = puternic fi posse = a putea.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. Dupa origine. ca simpli subprodusi de metabolism. m. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane.] *Polimeri formati In organismele vii. de. care au rol determinant In functiile structurilor respective. f. In medidna. bios = niatdi metron = masura. la mekhane = mafina. m. s. [Qr. tesuturilor (histometria). lumen. [Cfr. [at. n. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. f. b) b. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. logos =• ftiinfa. f. f. s. / biometrie. semnifica Incetarea acestor procese. / biopotential. ceramica. de. In functie de semnificatia biologica. 2) Insusi materialul pre-levat. f. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. B. s.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). f.sectiune optica" a ochiului. / biorythmologie. genetic sau microbiologic. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii.: ciclul menstrual). *biofizicii. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. In general. / biopsie. [C/r. BIOMETRIE. celulelor (citometria). mechanicus. polimeri. s. / biocapteur. s. gr. b. a e?(wnina. de obicei. / biomedicine. si genetica moleculara. thesis = punere fi tithenai = a ptasa. biometry. de. a evolutiei medi-cinei contemporane.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. b.BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. n. potential de actiune.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. cronobiologie. s. este fixata pe un inel metalic. bios = watd. mekhanike. / biomass. / bioprothese.: ritm biologic. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. / biom6canique. f.a. f. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. f. / biopterin. V. In cazul structurilor neexdtabile. bios = viafa. m. s.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. BIOMASA. / biomicroscope. medidna = medicina. iat.

*Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate. / biovular. f. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. Termenul desemneaza. s. s. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. B. transformatio. s. deci b. {Cjr. Acestor b. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. BIOSTATiSTICA. *ectomorf si *mezomorf. s. [a syn = impreund. da o forma). BIOSINTEZA. / biotonus. de obicei. BIOTAXIE.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene. typos = tip. A:D < 1. bios = viata. . impingere. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. dupa numele speciei utilizate (unitate . / biostatistics.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic. tekhne = arta nanuald. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. f. f. este supraunitar. stiintificcS ovulum = ou mic. Exista b. model. com-punere. / biotin. s. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. s.} Sin. [C. de. Sin.: bio-captor. bios = viata. / biotypologie. m.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. BIOVULAR. -atos = ansamfllu. {•ngl. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care.. m. model. f. / biosynthesis. la status = stare. denumite.r. f. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. s. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. s. [Qr. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. n. tonos = tensiune.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. BIOTEHNOLOGIE. / biotechnologie. care sunt imobilizate pe un suport. a. a[c. s. Indeosebi fermenti lactici si levuri. / biotest. antibiotice etc. [Qr. f. Cut ars.nne. marcd. [<JT. f. bios = viafd. de asemenea. bios = mata.mant utiUzat de. se stabilesc unitati biologice. BIOSISTEM.. / biosmosis. de. BIOTERAPIE. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. 219 .} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine. BIOTIPOLOGIE.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. -e. In reali-tate. neurostiinte. f.] Mediu geografic In care traieste. model. s. [at. / biotypology. . gr. / biovulaire. s. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. [Cjr. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. [Cfr. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. Recent. a pune. In mod normal In perioada de cres-tere. V. / biotope. bios = viafd.' sistem biologic (v. a pune [aotattd. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. tipurile pure se gasesc rar. f. V. deoarece acestia permit o analiza rapida. / biosynthese. s. din [at. marca. stimuCa. [^r. s.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. [at. [CJT. bis = de. osmos = impuls. bios = viata. s. tattein = a ordona.BIOSFERA lare. [CJT. pot fi atasati organismului. f.: taxonomie (v. sphaera. s. -ozd. imboldtsc viteie. Dupa un b.). types = tip. . bios = iiiatd. la thercipeuein = a m. / bistatistique.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi.. de. s.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). germ. a painii sau a derivatelor din lapte). [Cff.] Sin. aranjare. BIOTONUS. f. therapeia = trataimnti de. f. / biotaxis. / biotype. denumite *viscerotonie. BIOSMOZA. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. Statistik (te. bios = viafo. m. criminologie etc. s. de [a ovum = ou. / biotine. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. [Cjr. / biosmose. m. s. collegium statisticum.soarece. Ex. [at. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol). testum = capac de.n cre-at in sec. s. -onis.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. [<gr. Dupa o serie de clasificari anterioare. / biotransformation. Unii b. s. / biotest. se opun terapeuticii stiintifice. thesis = pune-re. la. s.. / biotaxie. adj. sphaira = sfera. / biotope. In diagnostic se extinde considerabil. Intre agentui imobilizat (ex. adj. BIOTEST. *cerebrotonie si *somatotonie. aoua ori. s.: dizigot (v. n.! typos = tip. a. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. test = e.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. In principiu. celule Intregi. de la. f. f.). sau a unor produse organice (sue gastric. meserie. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. / biotherapy. se. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. dincolo de. [Cjr. n. BIOSFERA. / biosysteme. logos = stunfo. n. bios = viafd. Cat. s. / bio. biotonicity. la syn = impre-und. BIOTIPARE. bias = viata. de la transformare = a transfonna (trans = piste. bios = viata. si pancreas artificial. s. B. s. pTo6d. Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. a glucozei. In conditii omogene. s.. taxis = ordonare.). systema. f. f.. s. BIOSTIMULATOR. Utilizarea b. BIOTOP. bios = viafo. logos = stiinta. formare = a. bios = viata.sobolan.. bios = viafd. istemai = a afeza. s.: vitamina Be (v. / biotyping. transformation. clasice. / biotype..). de ex. n. Bi0TINA.pa. f. bios = viafo. din fr.s. a oceanelor. a aran-ja. f.- BIOVULAR griji. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. f. m. XVllI). s. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. Indeosebi de medica-mente. f. de. hematologie. daca initial erau obtinute prin *biometrie. synthesis = acfiunea de. m. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. s. bios = viata. s. comparativ cu ale speciei din care face parte. de. / biostimulant.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. adj. A > D. BIOTIP.. In functie de temperamentui si comportamentui sau. n. marcd. / biosystem. / biosphere. o enzima) si molecula de dozat (ex. adj.e test = vas de. si biotipologie. f. s. / biotonus. ft tithenai = a piasa. De regula. vech. topos = Coc.). / biosphere. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. BIOTRANSFORMARE. b. bila etc. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. se compune din partea inferioara a atmosferei. [at.. / biotechnology. / biotherapie.iepure etc. Sin. f.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali.). [CfT.} Sin. Practicantii b. / biostimulant. [a stimulus = 6df ascufit cu care. I biotypie. In distrofie si In malnu-tritie. [Lot.?(amen.himifti. [Qr. stimulare = a imfioldi.

} Sin. [Lot. de la refringere = a doua ori. precursoaBISALBUMINEMIE. din (at.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. / bisexualite. iar la nivelul [Qr.: dizigot (v. Wismuth. m. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. adj. *megacario-blast). / blastoderm. / birefringence. [Qr. gr. genesis = producere. / byssinosis. B. s. hermafrodit. [^r. s. Termen folosit ca sufix. simbol Bi. a addobazic). adj. adj. / bipolar. reprezinta BLASTOMICOZA. s. s. BIZOU. blastos = germ. pedis = picior. *pompe ioni-ce) gr. neuron bipolar. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). / biseau. / double refrin. koilos = cavitate.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). on.} embrionului. / blastoderme. [fr. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. / blastomycosis. de doua. Se gaseste m natura In stare pura. s. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. la sternere = a. n. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii.po(. phos. m. mozaic fluid. / blastomycose.: dublu strat fosfolipidic. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere.: de. de unde este extras. adj. mobila sau repliabila In maner. -atis = tare. Sin. bis = BLASTOCEL.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID.980 BLASTOGENEZA. oxys = acru. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. / blastoma. s. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. valora. [tfr.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. BISMUT. gr. blastos = germen. / blastogenese. s. albumen. B. probabil de natura alergica. / blastoc(o)ele. byssos = fium6ac. din germ. m. s. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian.. deopotriva. m. / biped. s. ce. -ina. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. bis = de doua ori. B. ca si a unui pseudochist pancreatic. [a albus = alb. f. bisemutum. b. [Lat. BISEXUALITATE. [Qr. pusa In evidenta la *electroforeza pro. dona. bis = de doua.} BIVALENT. f. / bismuth. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. f. s.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund. si mem-brana dioxid. on. s. {Cjr. cu greutatea atomica 208. [Lat.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). m. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator. •e. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. / -. iar cu mentarea oului fecundat.. myketos = duperc-ai •oza. [Lat. / blastome. / blastema. [QT. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. adj. n. f. doi 'centromeri. acest metal a fast prima oard e^pioatat. / blastomere. [Lat. / bisalbuminemie. m. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. rasfrange. sexe. s. m.. bistoury. viguros.: anhidrida carbonica (v. Pe langa b. V. / bioxide.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. n. lipos = "limfoblastom. mykes. de.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. min(a)emia. rapid. s. b. s.8 g/cm3. f. \Jr.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. m. B. / blastocyste. adica este bisexuat. bis = de douct ori. s. unde. n. / surgery knife. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. / blastomere. -alos = sdnge. *nefroblastom. stratum = afternut. [Lat. care se poate combina cu doi polus .\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe.} 1) Care are valenta 2. 83.ii de transport ("canale ioni220 . biologica sustinuta de F. metanefrotic. n. si densitatea 9. de (a gennan = a. bistouri.. f. / blasto-cyst. In acest stadiu. / bivitelline. se BLAST. / bioxyde. afteme. photos = [umind. / blaste. -oza. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. frecventa si tensiune mica. atomi de hidrogen. n. f. kystis = sac. s. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. s.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. bis = de doua ori. n. pentru celulele ou. la bis = de douil on. aCcfiimiftifor BLASTODERM. blastos = gwrnwi. s. carui lama poate fi fixa. o?(jgen. s. celulara. f. / blastocele. byssinosis. La om b. bis = de doua.] 1) 'Neoplasm embrionar. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. biseau. psihologice fundamentale. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. f. Fliess. {Cjr. blastos = genne-n. inodor. [Lat. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. bioxid). unui membru. n. derma. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului.). solubil in apa. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. m. / bipolaire. vitellum = gaibenuf de ou. polarizata. / bisexuality. m. -e. doua ori. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. este acoperit de o • [Gjr. din (at.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. f. s. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. adj.w-i meros = parte. -oma. S. ElementuI chimic nr. blastos = germen. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. BIREFRINGENTA. / bivalent. ulterior diversele parti ale embrionului. [Qr. / bistouri. s. Dedublarea albuminelor. adj. B. B. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. blastema = teinelor serice. s. vezicd. m.Ciirge blastos = germen. bipes. bis = de. n. desemnand o celula tanara. s. f.} Celula rezultata din seglichid). / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. membrana). haima. s. V. s. s.BIVITELIN. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. / blasteme. BIPOLAR. / byssihose. pes. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. de. [Lot. bastoriu = 6dt. V. bis = de doud ori. doua pidoare. adj.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. s.} mai numeste si dubia refractie. m. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. s. picware. s. / bivalent. / blast. refringens. s. [Lat. f. f. sexualis = referitor la. / bivitellin. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. -edis = care are. grasime. valeas. pentru obtinerea de 'himere. bis = de gency. s.BLASTEM.. / bipede. s.: man. *eritroblast. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. Ex. / blastogenesis. dar produce. n. s. s. / bismuth. [Lat. m. f. 0 serie de saruri insolubile de b. B. BLASTOM. ori. s. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic. s.] leucemice. -atos = piele. cuvdnt din 'Erzge. Ex.

BLEFARITA. luand o tenta rosiatica. / gonococcal urethritis. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. din oiandizH bloc = trunchi de. / blepharopto-sis. b. s. n. ingustare. blepharon = pieoapa. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. BLINDAJ. 2) B. s. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. De asemenea. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. BLEFAROSPASM. Incetinirea (b. poate fi izolat.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. f. [e.). 4:1 sau neregulat. coniunctivus = care. iiingere = a injuga). tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. avansat.: tarsoplastie. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. cheloidiana.iuperco. blepharon = pteoapa. m. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. complet.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas. f. b. pentru a-fi pedepsi sofui muritor. BLASTULA.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. khalasis = reia^are. -1(0. n. a. sin. n. s. blustos = germen. B. / blepharoplaste. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. scuamoasa.. s. m.. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His.: gonoree. scuamoasa-seboreica. de origine tropicala.). astfd incdt acesta a murit cand a adormit. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. cu alungirea segmentului PR peste 0. a. s. II. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. / blepharoptose. la phimoun = a strange. iar la fe-meie prin 'vaginila. bloc. / blastula. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. s. / blepharo-conjunctivitis. BLEFAROTIC. cu caracter "tonic sau *clonic. copac taiat. bilateral si simetric. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. blepharon = pfeoapa. \Qr. B. s. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. blepharon = pieoapa.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. [C/r. s. blepharon = pCeoapd. \Gjr. a. Sin. f. s. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. s. spasmos = contracfie. brasiliensis determina *blastomicozele nord.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. ca urmare. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . marginale). blennos = mucus. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. m. [Qr. In care 2. sin. / blepharochalasis. b. a modda. de. blepharon = pieoapa. adica o alungire progresiva a segmentului PR. / blepharophimosis. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. de. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. -ula. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. a. [Cjr. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. m. a. BLEFAROPLASTIE.} Sin. lara sa se influenteze reciproc. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. 5) Masa de material In stomatologie. BLEFAROFIMOZA. primele doua fiind b. f. Indeosebi mezencefalica (b. s. Ill este denumit Si b. insotite de o scurge-re purulenta. / blennorragie. f. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. f. angulara. / schield. / blepharophimosis. [CfT. s. B. / blepharospasm. *cervicita si *metrita.: boala Lutz-Splendore-Almeida. forma a b. Se deosebesc mai multe tipuri. / blastula. s.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. dermatitidis si B. m. s. BLEFAROCONJUNCTIVITA. [QT. s. / blepharon tic. s. de.20 s. a. n.: BAV. tic. se manifesta la barbat prin *uretrita. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. origine onomatopeica. involuntara. nord-americana. [Cfr. care unefte. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. blepharon = pkoapa. Survine m leziunile nervului oculomotor comun. s.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. / blindage. incomplete: 1) fl. la plassein = a forma. / blepharoplastie. f. Sin. BLEFAROPTOZA. Abrev. s. s. m. Netratata. nimfti care. Se disting trei grade. f. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. postencefalitic). Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. a modda. ulceroasa. [Qr. s. gr.Si sud-americane. Speciile B. din germ.: corpuscul bazal (v. blepharon = pCwavil. plastos = modeCat. s. sin. / blepharochalasis. [at. [fr. BLEFAROCHALASIS. s. dar simul-tan. n. iar urmatoarea. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial. s. impreund. / blepharotic. blocajul poate fi fix de 3:1. blastos = germen. b. phimosis = stramtare. B. 2) B. sud-americana. / blepharoplast. / blepharospasme. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. [Qr. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. [Qr. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. de. plastos = moddat. s. [QT. gr. In functie de localizare (b. n. a uni (cum = cu.} Contractie musculara anormala. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. fr. f. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta). iar In forma generalizata. tip IV. [fr. [Ondine.: sindrom Ondine (v. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. a. gr. m. pe ter-men lung.. boala Jorge Lobo (v. b. Afectiunea poate fi ereditara.. paracoccidioidoza. ia pfassein = a forma. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. BLEFAROPLAST. BLOC. f. s. / blepharitis. / blepharite. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. myketos = c. rhegnynai = a tdfni. I. / blepharo-conjonctivite. f. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. -ita. 3) Termen generic pentru anestezia regionala.BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. f. f. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. mykes.agd. cu poarta de intrare pulmonara. neulcerativa sau seboreica. gonorrh(o)ea. adica o unda P urmata de un complex QRS. cu afectare ganglionara. / blepharoplasty.) 3) B. gr. B. b. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. cu putere. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. / block.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. incomplet) sau Intreruperea (b. poate deveni cronica sau. iar In continuare ciclul se reia. / bloc. boala Gilchrist (v. blepharon = pUoapa.). II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach.} *Tic convulsiv al pleoapelor. flasca si ridata. blindage. la coniungere = a [ego. 3) B. s. cu caracter intermi-tent sau permanent. ptosis = cadere.} Sin.

cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular. purkinjian de b. pentru alfablocant (v. Un b. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. 2) B. vecke bolt = dw-tre. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. de. s. Distingerea b. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale.). V.: blocaj meningian (v. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. parietal este. care prezinta rareori manifestari clinice. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. wpac titiat. Pe langa oprirea circulatiei LCR. din o[andezil bloc = tmnchi de. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. / maladie. m. n. Rezulta o serie de manifestari obiective. Tip de *b. BOALA.12 s). 5) la nivelul tesutului Purkinje. Ansamblul de sali. si hemibloc. Sin.12 s) sau incomplet. per os sau intravenos. fie pe ramura dreapta. n. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. de ramura dreapta. b. ca urmare. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. dificila si vaga. [s[. reticular sau b. De asemenea. poate fi intermitent. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. Ca urmare. si o serie de termeni. V. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. atrioventricular complet. / blockage. B. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. major (durata complexului QRS peste 0. BLOCAJ. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. In continuare. f. B. Efectele se exercita asupra miocardului. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. f. ependimar sau ventricular. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. prin *depolarizare insuficienta. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. [fr. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana.} 1) In limbaj curent. m. V. b. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. B. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. de c. B. B.] Angl. a. de c. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. parietal. tranzitoriu sau permanent. fiecare b. 1) Sin. partial: blocaj spinal. vaselor periferice si arterelor coronare. de c. fizice sau psihice. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. ale caror caractere releva atat natura bolii. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. m. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. b. Var. In particular In cazul genunchiului. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. ['£ngi. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. biochimice sau morfologice). c. Northern blot si Southern blot. purkinjian. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. b. de arbo-rizatie. temporara. denumite *semne. si b. s. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. minor (cu durata complexului QRS sub 0. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. orice alterare a starii de •sanatate. Western blot. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. adesea utilizati ca sinonimi nu . 2) Intre cele doua atrii (b. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. trifascicular complet se traduce prin *b. rezultand b. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. blot = patOj blottingpaper = sugativd. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. Imobilizare brutala. Se disting: b. metabolic blockade. s. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. b. sunt prescrise. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. bloc sinoatrial). 3) Intre atrii si ventricule (v. n. BLOTTING / blotting / blotting. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. Sin. a-BLOCANT. dureroasa. s. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block.: reactie miastenica (v. In realitate. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. / blocage. respectiv b. V. r. wide boHezn = fiodo. / disease.). dar recidivanta a unei articulatii. b. Se disting trei grade. tahicardie reflexa. dar nu necesar. si canal de calciu. si o serie de manifestari subiective. blocage. denumite *simptome. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. avand caracteristici proprii electrocardiografice. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. Unele b.BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. dificil de diagnosticat electrocardiografic. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. dar apare. v. bloc de ramura). Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. unde acestea se fixeaza.: antagonisti de calciu. bloc atrioventricular). poate fi complet. Sin. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. r. c.). c. dureroase sau nelinistitoare). situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. prin depolarizare ireversibila. de ramura stanga. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. cat si reactiile proprii bolnavului. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade.

bronsita cronica si stare de astenie cronica. semnifica de fapt contrariat sau fntristat. de obicei.: beriberi.amnd. deletia unui brat cro-mozomial). autoimmune / autoimmune d. autoalergica.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). (atacul receptorilor pentru TSH). i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). • B. In daneza syg = boala.. patologie provine din gr. par autoanticorps / autoimmune d. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. entitate morbida. fie la o pierdere de material (monosomie.: boala Goodpasture. Sin. In raport cu denumirea de b. *sindrom. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. ACOPERISULUI DE STUF / m. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. b. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. migrena.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. alergic si alergie. bronzee / bronzed d.s[a6iciune e^tremd. poligonozomie. B. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. In fr. sau doar de orez decorticat. anumiti gameti continand un cromozom In dublu. •B. •B. deletie si translocate. BRONSIECTAZIANTA / m. a. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. Ex. 0 definire recenta a b. • B. iar <7ness este derivat din /// = rau. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta. *boala Basedow-Graves. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. bronchiectasiante / bronchiectasis. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). V. se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar.: In engl.. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d. disgonozo-mie. sex nuclear. pathos = suferinta. autoalergica fiind si autoimuna. de b. iar pacient din lat. are totdeauna o cauza bine definita. de b. care distruge vitamina B. Ex. de aceea. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. • B. Dupa cum. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. Sin. BRONZATA / m. AUTOALERGICA / m. Sin. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). AUTOIMUNA / m. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. monosomie. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). des agglutinines froides / cold agglutinin d.). va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . AGLUTININELOR LA RECE / m. Palade. Invelisul bobului de orez continand tiamine). termenul disease. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. c.: BCI. ALERGICA / m. In slava veche. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. • B. consecinta unor cauze diverse. are cauza totdeauna cunoscuta. cariotip. 'duplicate. AERULUI CONDITIONAT / m. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. Sin. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. PRIN AUTOANTICORPI / m. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. • B. prin a. prin autoanticorpi. are doua B.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina). V. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b.). s[a6iciune. B. Se rezerva numele de b. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. la r..). anemie hemolitica prin fixarea complementului. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. . Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor.: cardiopatie ischemica (v. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si.. • B. B. patiens = persoana care sufera. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. of intravenous drug users. de I'air conditionne / air conditioning d. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. • B. V. • B. trisomie. In special la temperaturi sub 37°C. conjunctivita. ia numele de *sindrom Goodpasture. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase).: boala autoimuna (v.: bronsiectazie (v. a. • B. normal si normalitate. autoallergique / autoallergic d. 223 . In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. Manifestarile b. b.. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. E. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. •B. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. aberatie cromozo-miala. AMNIOTICA / m. A fost observata In Extremul Orient. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. Sin. (diolectut cingoie. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. BERIBERI / beriberi / beriberi. boala autoimuna. amniotique / amniotic d. dar mca nedemonstrata. transsudat la nivelul seroaselor). cronica a batranilor si b. B. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. repetarea. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. la r. Abrev. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b. allergique / allergic d. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). confuzia b. Ca urmare. B. orice b. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. Se mani-festa In doua forme: b. V.). sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. apartinand lui G. • B. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. Asociata cu o pneumopatie interstitiala.: boala Addison (v. du toit de roseau / thatched roof d. Sin. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. B. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. laureat al premiului Nobel. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. a. si sindrom. edeme ale membrelor inferioare.z) core inse. • B. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. CARDIACA ISCHEMICA / m. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza.

*fenomenul Arthus. CARENTIALA / m. congenitale / congenital d. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). tetra-pareza In flexie.: eritem infectios acut.: boala Gee. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. rabia. B. CONTAGIOASA / m. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. dar poate aparea si la alte varste. • B. a caror patogenie implica 224 B. Sin. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. Sin. de caisson / caisson d. tulburare hormonala). substratui anato-mopatologic al b. boala Herter. avec declaration obligatoire / notifiable d.. chronic form of mountain d. CARENTIALA • B. bruceloza. acuitate mentala alterata. sprue nostras. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. Sin. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. •B.). cyclique trisymptomatique / Milian d. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. Sin. si embriopatie. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. fibroza pulmonara interstitiala difuza. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor.] Dementa progresiva sau psihoza. prurit. B. B c. a carei declarare este obligatorie. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. C.. autoimune. des enfants rouges / red boys d.: colagenoza (v. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta.: boala polichistica a plamanului. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. cyclique / cyclic d. of liver. boala polichistica a sanilor. kystique de la mamelle / cystic d. " B. Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal.: boala ciclica (v. COMPLEXELOR IMUNE / m. •B.: boala ciclica trisimptomatica. 'sindromul Dressier. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. cu care copilul se naste. Unele din aceste entitati sunt *b. DE COLAGEN / m. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. scarlatina. Simptomatologia acestor b. tifosul exan- .In aripi de fluture"). contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. iar de altii ca o forma de cancer. •B. CONGENITALA / m. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. febra Q. • B. botulismul. CRONICA DE ALTITUDINE / m. • B. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. petesii. B. holera. • B. v. des conserves / bottled food d. tetanosul. c. In prezent se utilizeaza ca sin. Sin. este discutabil. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. hemoragii). megaleritem epidemic. *poliartrita reumatoida.. regiunea bazala ante-rioara a creierului. se manifests prin febra. V. COLULUI VEZICAL / m. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare).). Sin. contagieuse / contagious d. In consecinta. La copil. Sin. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale.B. hepatitele virale (A. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. infantilism intestinal. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). laringita si danoza (In tipul emfizematos). fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. In pusee. Sin. CONSERVELOR / m. CICLICA TRISIMPTOMATICA / m.: boala Monge (forma cronica). serului. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor.). meningita cerebrospinala epidemica. fie prin intermediul unei alte persoane. •B. • B. [Frederic H. • B. carenta. si complex imun. coeliaque / c(o)eliac d. Lewy (Lewey).: boala Lewy. • B. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare.: boala complexelor imune (v. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. probabil de origine streptococica. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). •B. miscari involuntare. chronique d'altitude / altitude d.). Sin. este determinata de un *par-vovirus (B-19). halu-cinatii. agitatie. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. v.: kwashiorkor (v. Etiologie incerta. purpura trombocitopenica idiopatica. / fifth d. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. A CINCEA / cinquieme m. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. asociata cu cianoza de efort. DE CHESON / m. CELIACA / m. osteomalacie. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. V. par carence / deficiency d. cu episoade confuzionale. bronsita. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. boala transmisibila (v. iar ulterior se extinde pe torace si membre. du corset / corset d. antraxul. fie prin contact direct (contagiune directa). Grup de b.). Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. infantilism celi-ac. malaria. • B. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. rahitism. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. • B. •B. CICLICA / m. Evo-lutia este cronica. B. *b. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. B. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. Sin. c. du col vesical / bladdsr neck obstruction. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase. febra tifoida. Afectiune cutanata. of lung. soroche. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m.: boala polichistica a ficatului. •B. Sin. ca frecventa. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. de regula transmisibila. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. •B. B si nedeterminate). semne de 'parkinsonism. COPIILOR ROSII / m.: boala Marion. Clinic. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. oprire a cresterii. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. leptospirozele. difteria. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc. Orice b. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. nanism intestinal. echimoze. CORSETULUI / m. reportable d. of breast. • B. 'Polidtemie secundara. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. CHISTICA A FICATULUI / m. deci diaree cu steatoree. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica. febrele paratifoide A.: boala Reclus. Sin. 18S5-1950. boala Thaysen. CHISTICA A MAMELEI / m. kystique du foie / cystic d. iluzii. du collagene / collagen d. afectarea starii generate si eritem. boala Bloodgood. B. CHISTICA A PLAMANULUI / m. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. cefalee.. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). • B. V. kystique du poumon / cystic d. des complexes immuns / immune complex d. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. Sin.

QMS). de trecerea anticorpilor matemi la fetus. IATROGENICA • B. *Prevalenta continua a unei b. B. Sin. GENOTIPICA / m. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh.: mucoviscidoza (v. si endemie. iatrogenique / iatrogenic d. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. B. • B. • B. demyelinisante / demyelinating d. ?i epi-demie. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. de cauza necunos-cuta. 2) Rar: ansamblu de 225 . acquise / acquired d. transmisibile cu dedarare numerica. GLICOGENICA / m. • B. pot fi iatro-gene. este o forma de *eritroblastoza fetala.: boala Bessel-Hagen. HILULUI / m. glicogenoza Cori tip I.). des dep6ts denses / dense deposits d. glicogenosis. hepatomegalie.: boala Takayasu • B. des femmes sans pouls / young female arteritis. Clinic. Se disting: 1) B. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). acetonemie cu cetonurie. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. Structura glicogenului hepatic este normala. si boala idiopatica. endomyocardique / endomyocardial d. du foehn / fohn d.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. B. B. FEMEILOR FARA PULS / m. prin aberatii cromozomiale. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m.). astenie. • B. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. din cauza unui agent infectios sau toxic. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. ESENTIALA / m.: sin-drom de lob mijiody (v.: osteoartrita •B. la nivelul unei populatii sau arii specifice. adevarate. V.: boala van Creveld. iritabilitate.: boala HarInup (v. Orice b. hydatique / hydatic d. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. Sin. V. 2) B.). Sin. de la originea vietii intrauterine. Sin. determinata. • B. essentielle / essential d. DOBANDITA / m. hiperlactacidemie si hiperuricemie. • B. vant uscat si cald. V. a n. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. care este In relatie doar cu alimentatia. •B. 6pidemique / epidemic d. pulseless d. hemolytique / h(a)emolytic d. Sin. hereditaire / hereditary d. FOHNULUI / m.-n.). aparuta la puber-tate. genetica. du hile / middle lobe syndrome. EPIDEMICA / m.: enzimopatie (v. of the pancreas. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. la nivelul unor populatii sau arii specifice. exostosante / exostosic d. • B. Sin. hipercolesterolemie. B. fonctionnele / functional d. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. hydrique / hydric d. uneori. dar al carei caracter genetic nu este cert. endemique / endemic d. DEPOZITELOR DENSE / m. •B. boala ereditara. enzymatique / enzymatic d. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. EREDITARA / m. "B. Manifestare clasica de "meteoropatologie. genotypique / genetic d. Ex. hiperend6mique / hyperendemic d. " B. este strict localizat la nivel hepatic si renal. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. se opun *b. poate prezen-ta caracter familial. V. EMETIZANTA JAMAICANA / m.. Sin. HIDATICA / m.: boala Minkowski-Chauffard (v.). genotipica. of newborn. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. Ex. V. b) b. icter. imputabile unui act medical oarecare. ENDOMIOCARDICA / m. DEMIELINIZANTA / m. • B. V. e. infectia HIV (indiferent de stadiu). boala von Gierke. Sin. ENDEMICA / m. Anemie hemo-litica a nou-nascutului. care afecteaza. GHEARELOR DE PISICA / m. FAMILIALA / m. h. degenerative des articulations / degenerative joint d. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. • B. hipertrigliceridemie. • B. HIPERENDEMICA / m. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. idiopatice sau psihogene.: hipertensiune arteriala esentiala. des griffes de chat / catscratch d. • B. • B. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. V. • B. B. In functie de modul de transmisie. GENETICA / m. • B.. complicatiile postvaccinale. insom-nie. EXOSTOZANTA / m. recesiv. • B. e. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. tipic: *scleroza multipla. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. ereditara cu transmitere autozomal dominanta.: b. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. Sin. e. hepato-splenomegalie si. B. sub aceeasi forma. ereditare sau genetice. B. b.). si incompati-bilitate fetomaterna. cu distrugerea secundara a hematiilor. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. B. Boala aparuta dupa fecundatie. edeme generalizate la copil. • B. se deosebesc: a) b. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista. gonozomale (dominante sau recesive). DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. • B. si glicogenoza. • B. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. Sin. • B. IATROGENICA / m. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. Sin.B.: b. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. • B. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. e.). deci. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. care se propaga In vai din zonele muntoase. • B. • B. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). familiale / familial d. responsabil de aparitia b. • B. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. H. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. care nu progreseaza In timp. glycogenique / glycogen-storage d. HIDRICA / m. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. Patologie transmisa genetic. HEMOLITICA / m. adipozitate. ENZIMATICA / m. B) Lista b. constand In cefalee. dominant. f. genopatii. genetice sau genotipice. •fetopatii) fie dupa nastere. FUNCTIONALA / m. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. boala ereditara. d. g6netique / genetic d. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. Sin. V.: echinococoza (v. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. Termen generic pentru un grup de b. • B. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. Sin.

divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. prin *autoimunitate. • B. ereditara cu transmitere genetica recesiva. MEDICAMENTOASA •B. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. Intalnita frecvent la copii presco-lari. IMUNITARA / m. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. • B. sugerate involuntar de medic bolnavului. V. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. Grup de *paraproteinemii. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. des legionnaires / legionnares' d. 226 B. alfa. 29 nwrtale. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. Itai-ltai / Itai-ltai d. des laxatifs / laxatives d. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. 1. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. congres organizat de American Legion. digestive si renale. splenomegalie. poliadenopatie. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. hipoproteinemie si hipokaliemie. determinand o simptomatologie polimorfa. V. • B. I. V. " B. sau complica o afectiune deja existenta. efecte secundare. b. Sin. boala complexelor imune. reactii de intoleranta. LANTURILOR USOARE / m. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. Kala Azar / Kala Azar d. sau infantila.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. des ligatures / ligatures d. • B. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. " B. Sin. In continuare. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati.). gingivala. deshidratare. • B. g. ITAI-ITAI / m. • B. tub digestiv. medicamenteuse / drug d.] B. crize de tetanie. de etiologie necunoscuta. la un. determinate. • B. • B. encefal. INTERSTITIALA / m. IDIOPATICA / m. c^nd. V. paloare.: boala Seligmann (v. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele).). cu afectarea doar secundara a parenchimului. cu incidenta maxima vara. *complexelor imune).6ra. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. LIPOFAGICA / m. • B. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. LANTURILOR GRELE ALFA / m. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. glande sativare). Stare septica grava a sugarului. INTERCURENTA / m. B. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. *B. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. •B. complex imun. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. immunitaire / immunologic d. hipersensibilitate). si autoimunitate.: lupus eritematos diseminat (vJ. Sin. lacunaire / lacunary d. cianoza. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. interstitielle / interstitial d. care este provocata de microorganisme patogene. 2) asiatica. • B. LANTURILOR GRELE MIU / m. • B. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale. LIZOZOMALA / m. Orice b.. de obicei kappa. I. IMUNODEFICITARA / m. LANTURILOR GRELE / m. de etiologie necunoscuta. infectieuse / infectious d. lysosomiale / lysosomal storage d. • B. (witre care. b. • B. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. •B. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. care poate fi transmis de catre caine. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. *Exantem autolimitat. si boala esentiala. boala transmisibila. hipotensiune. microcefalie. s-au inregistrat ISO cazuri. palatina. cu anemie grava si splenomegalie. B. Ca urmare. care nu este consecinta unei alte stari morbide. LACUNARA / m. neagra. INFECTIOASA / m. • B. V. immunodeficitaire / immunological deficiency d.: boala Franklin (v. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. . In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. MANA-PICIOR-GURA / m. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. • B. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. In formele grave: tulburari renale. care se pot asocia cu tulburari neurologice. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. purpura trombocitopenica. limba. pareze musculare. Denumire generica pentru b. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. *B. • B. Sin. intercurrente / intercurrent d. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. edeme si paralizii intermi-tente. astenie marcata. hipergamaglobulinemie). determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. *pancitopenie. des chaines legeres / light chain deposition d. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. 2) Prin extensie. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. LIGATURILOR / m. 1) B. lipophagique / lipophagic d. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. sindrom imunoproliferativ. • B. B. [^{indusa kala azar = fe. si conectivita. hipotermie.B. miu. Implica: *daudicatie intermitenta.: Kala Azar. Exista trei tipuri: *B. gamma. febra. care exista prin ea Insasi. alteori existand o dereglare functionala (b. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). LAXATIVELOR / m. • B. b. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. corioretinita etc. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. ca urmare a unui proces de *saponificare. si boala contagioasa. •B. KALA AZAR / m. B. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. Denumire generica pentru orice b. anemie hemolitica. idiopathique / idiopathic d. B. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita.). LEGIONARILOR / m. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. g. nodulii limfatici ai splinei. de chaines lourdes / heavy chain d. • B. anemie. paloare. tahicardie. g. • B. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. MEDICAMENTOASA / m. V. LANTURILOR GRELE GAMMA / m.

manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. MOLECULARA / m.: rubeola scarlatiniforma (v. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza). infectii. MOYAMOYA / m. ORGANICA / m. care actualmente desemneaza Indeosebi b. Termen foarte general prin care se desemneaza b. m. [Jap. care au o consistenta carnoasa.: boala Voorhoeve (v. endocrine. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. ionic. MEMBRANELOR HIALINE / m. Sin.: guta). • B. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM).m fum de fyara" fi se re/era (a i. Ansamblu de tulburari.Tta. pe baza tulburarilor metabolice. Diagnosticul se face prin *angiografie.B. mineral. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. la nivelul alveolelor. Sin. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor.). monogenique / monogenic d. B. V. B. In cadrul b. moyamoya = cefos. operatoire / surgical shock. determina anxietate marcata.: In grefa de maduva osoasa). ' B. OMOLOGA / m. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. vine. caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m.e. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). fosfocalcic.). OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. vitaminic etc. Sin. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. MEDITERANEANA • B. • B. sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. fasciculatii. *glicogenoza. intr-o maniera stereotipa). du noeud sinusal / sick sinus syndrome. enzimopatii). a membranes hyalines / hyaline membrane d. 3) De ori-gine alimentara. rezistenta spastica la miscarile pasive. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale.Cui de ocfii. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. • B. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. OASELOR DE MARMURA / m. 1) Soc operator (v. membrane hialine. Leziunea poate fi monoalelica (ex. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani.] B. •B. B. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. galactozemie congenitala). suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. • B.). dislipidoza). Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. care afecteaza neuronii motori pe-riferici. Sin. MITRALA / m. Denumire gene-rica pentru un grup de b. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat. si osteopoikilie. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. NEURONULUI MOTOR / m. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex.. La examenul histologic se constata. Obsesii recurente (ex. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). 227 . MICRODRENOPANOCITARA / m. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). • B. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial. raspandita 7n America de Sud. obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder.APATRA • B. MONOGENICA / m. 2) Prin anomalii endocrine. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. Ex.). de la mouche noire / blackfly d. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. du neuron moteur / motor neuron d. sunt cuprinse In capitolul IV -B. tie. organique / organic d. hidric. c) metabolismul lipidic (ex. osmotic. Tay-Sachs a adultului. iar cauza b.: boala Cooley (v. •B.: ganduri persistente).: obezitate. de nutritie si metabolism. Sin. fara implicarea sistemului motor corticospinal. B. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana. METABOLICA / m. afectare hepatica variabila. B. •B. revizia a X-a QMS.: drepanocitoza) sau polialelica (ex. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie. mitrale / mitral d. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. OBSESIV-COMPULSIVA / m. In plan clinic. • B. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare.. anticorpilor si chiar o serie de b. paralizie progresiva bulbara. Inflamatie pulmonara.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. 1 B. • B.: p-talasemie). •B. parapareza spastica. m. dobandite. •B. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. m. OPERATORIE / m. • B.nwm. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. Termen generic pentru b. homologue / graft versus host reaction.). • B. MUSTEI NEGRE / m. A PATRA / quatrieme m.: moyamoya. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. tulburari biochimice ereditare. .: boala Bonieland. Kennedy. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. *b. des os de marbre / osteopetrosis. adesea mortale.: boala Albers-Schonberg (v. aceste b. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. •B. B. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. care cu-prinde *b. d. de moyamoya / moya-moya d. ' B. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. atrofie olivopontocerebeloasa si *b. metabolique / metabolic d. / Filatov's d. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. amintind de splina. vag. 2) Incorect: sindrom postoperator. 'B. *scleroder-mie. d) echilibrete addobazic. moleculaire / molecular d.: diabet. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota. la aspectui firumat. Machado-Joseph. Sin. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. b) metabolismul nucleotidelor (ex. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute.magimie. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. NODULUI SINUSAL / m.

: boala Lobstein (v. •B. diseminate pe frunte.: boala Reimann (v. POLICHISTICA A FICATULUI / m. B. des sclerotiques bleues / blue sclerae d.B. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. Sin. Sin. • B.. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. SERICA / m. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. B. PESCUITORULUI DE BURETI / m. de systeme / system d. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. SECUNDARA / m. tuse. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). of kidney.: boala urechiusei atriale. de volum variabil. " B. uneori sub forma de *erizipeloid.: PCOD. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. B. du poumon de fer-mier / farmer's lung. • B. • B. of breast. • B. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. professionelle / occupational d. m. la nivelul porilor mameloanelor. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease.PERIODICA • B. greata. m toate segmentele tubilor uriniferi. B. secondaire / secondary d. of lung. Apare la subiecti peste 50 de ani. polygenique / polygenic d. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m. • B. polykystique epidermique / polycystic d. In zootehnie etc. a unui lichid seros. Sin. fara leziuni glandulare notabile. periodique / periodic d.). Sin. PERIODICA / m. care apare spon-tan. Ex. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. si rezulta din aceasta. Sin. Sin. stibiu). b. curbatura. polykystique des reins / polycystic d. s. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. •B. Se expri-ma prin reactie locala. Abrev.: *diabetul zaharat. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. renale a lesions minimales / minimal change kidney d. se poate compli-ca cu esofagita peptica. si nici cauzata de o alta maladie. cu- 228 .: boala sistemica (v. •B. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. poate fi un agent patogen. p.. polykystique du poumon / polycystic d. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. • B. •B. 1) B. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease.: boala chistica a plamanului (v. B. SISTEMICA / m. secretante / secreting d. • B. ereditare la om. relativ frecventa. • B. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. determinate de refluxul sucului gastric acid. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. Abrev. Sin.). lipotimie. ADPKD este una din cele mai frecvente b. POLICHISTICA A SANILOR / m. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. la intervale regulate. *radiopatie. SISTEMICA • B. of epiderm. B.). polykystique des seines / polycystic d. g. este consecinta b. serique / serum d.. teoretic. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. uneori la nulipare. V. care apare episodic. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. of liver. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. Sin. R. febra). DE SISTEM / m.). iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice.). 2) Sin. primaire / primary d. sistemul limfoid. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta. manifestandu-se prin palpitatii. B. febra si albuminurie. boala serului (v. Afectiune ereditara. • B.). PLAM&NILOR DE FERMIER / m. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. s6rique / seric d.). denumita initial Thennopolyspora polyspora}. du semilunaire / semilunar d. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. POLIGENICA / m. se adopta pentru b. poly-kystique du foie / polycystic d. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. boala serica. Sin. • B. Ex. du serum. Sin. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. • B. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza).: *febra mediteraneana familiala. s. ritm nodal). B. SECRETANTA / m. B.). In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. un traumatism sau un alt eveniment. PRIMARA / m. concurente la determinismul patologic. p. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m. V. si policistina. PCOS.: sindrom Kienbock (v. secundara. t®sutul conjunctiv). • B. de origine genetica. De fapt. POLICHISTICA EPIDERMICA / m. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. • B. B. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. • B. POLICHISTICA OVARIANA / m. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. bilate-rale. dispnee. nefiind asodata cu o alta b. cu artralgii. Sin.: boala chistica a ma-melei (v. gat si torace. Sin. cauza b. polichistica renala care se manifesta numai la copil. ulceratii. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. PROFESIONALA / m. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. dar poate conduce la o *b.: sindrom Stein-Leventhal (v. Lobstein's d. •B. • B. B. de cheson) sau chimid. care urmeaza altei b. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. •perioade Luciani-Wenckebach. SERULUI / m.: rinichi polichistic. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. si boala Skevas-Zerfus. systemique / systemic d. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m. Alteori.. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului.: sistemul reticuloendotelial.: boala chistica a ficatului (v.). *b. •B. • B. • B. V. B. r. multisistemica. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta. p. digestive) m special chisturi hepatice. stricturi locale sau 'sindrom Barrett.). pot fi determinate de agenti fizici (ex. SEMILUNARULUI / m. r. *B. •B.: ADPKD. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. greata. POLICHISTICA RENALA / m. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. du pecheur des eponges / spongediver's d. Termen prin care sunt desemnate doua b. si policistina. *benzolism). Denumire discutabila care. SCLERELOR ALBASTRE / m. fara patologie cardiaca. lactescent sau laptos.

2) intermediar. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. Sin. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). Sin. care au In comun.: tripanosomiaza africana (v. / sixth d. de I'oreillette / rhythmic auricular d. [Jap.). TRANSMISIBILA SEXUAL / m. melanoza dermica.: *b. *poliartrita cronica juvenila. este obligatorie. De ex. [Robert Adams. a virus lent / slow virus d. • B.B. • B. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina.: glicogenoza (v. *sancru moale. cutanate (*sderodermie. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. disfunc-tii intestinale. V. *b. „ • B. [Thomas Addison. Sin.). atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. 1791-1875. 1816-1S90. glycogenique / glycogen storage d.).). encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile. leucinoza. medic ingies. provocate de *vjrusuri lente. *leishma-nioza. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. •B. AKUREYRI. tripanosomiaza). •B. originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. Sin. • B. •B. printr-o persoana sau animal infectat. venerienne / venereal d. • B.: sindrom Gilles de la Tourette (v.} B. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. *b. clinician vtandu. casexie bronzata. *malarie. 1827-1S92. V. cu exitus la scurt timp dupa nastere. Sin. *lepra. Sin. izo-leucina si va-lina). clinic. DE SUPRAlNCARCARE / m. ADDISON-GULL. 1793-1860. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara. Trichomonas.] Sin. sau indirect. icter cronic si. B. de vaches folles / mad cows d. A SASEA / sixieme m. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). medic iriandez. des tics / Gilles de la Tourette d. adesea. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. se caracterizeaza. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. hemoragii. Wiliam Stokes. o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. "lipo-idoze. TICURILOR / m. sensibilitate la frig. Se disting. 2) Sin. • B. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. •B. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex.: boala Menkes.). *boala Behcet etc. oraf M IsCanda wide au. 'in stadii avansate. Loutim.). medic german. [Thomas Addison.: boala de sistem.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile.sirop de artar" al urinei si al corpului. TROMBOEMBOLICA / m. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. hipotensiune. 'schistosomiaza. [Akmeyri. specifique / specific d.: tezaurismoza (v. de tip tifoid si leucopenie. [Thomas Addison. dupa Addison. •B. de surcharge / storage pool d. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. PRIN STOCARE / m. Observata la adolescenti. medic engtez. (STD). printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. 18041S7S. 'DuBOn. medic engiez. Sir William Withey Gull. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. ciroza biliara. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. tsutfiiigamushi = gandac periculos. curba febrila In platou. *polio-mielitei anterioare acute. • B. printr-o gazda intermediara. virus herpetic.: boala venerica. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d.] B.si mediolobulara. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. • B. par stokage / storage d. Actualmente. exantem. eel mai sever. transmissible / communicable d. "gonoree. TSUTSUGAMUSHI / m. tropicale / tropical d. caracterizata prin *xan-tomatoza. ADAMS-STOKES. Pentru primele patru b. medic ingles. Denumire generica pentru b.: boala transmisibila sexual (v. con-vulsii. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. Sin. animala sau vegetala. *oncocercoza. Australia si India. Boli cu nume proprii • B.).. de stocare a glicogenului. venereal d. a femeilor de varsta medie. Lonitra. si SIDA. TROPICALA / m. care se manifests prin senzatia de rau general. de etiologie necunoscuta. apoi (a Zurich.. sunt acceptate ca forme ale acestei b. of liver. Sin. HIV etc. cinci manifestari majore: anemie. Caracteristidle clinice includ coma.: boala ritmica auriculara (v. 2) pete albe si brune.: sindrom Adams-Stokes (v.: malaria tratata cu *chinina). virus hepatitic B.).rna. 17931S60.). X. dupa o incubatie B. multiple. 'Du6Cin. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. *febra galbena.: boala Zahorsky (v. Londm.: *sifilis. KUREYRI de 12-14 zile. ADDISON. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de . B. cu debut mai tardiv. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. • B. ex. thronibo-embolique / thromboembolic d. VACILOR NEBUNE / m. Ex. 1) Entitate mor-bida bine definita. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. ADDISON-BIERMER. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). V. •B. B. vasculare ('angeite alergice). determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi.: boala Biermer (v. CU VIRUS LENT / m. •B. TRANSMISIBILA / m. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. virusuri sau paraziti. •B. • B. •B. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis.: hiperkeratoza (v.). Anton Biermer. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. Nicolas-Favre. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. Ex.} B.\ Insuficienta suprarenala cronica. • B. uneori. VENERICA / m. *sindrom Sjogren). *dermatomiozita.} Sin. •B. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be. 2) Sin. metabolica cu transmitere autozomal dominanta. Sin. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). du sommeil / sleeping sickness. de-clararea b. debuteaza 229 . SOMNULUI / m. B.: *boala Chagas. • B. Still a adultului). SMALTULUI PATAT / m. B. URECHIUSEI ATRIALE / m. Transmiterea se face direct. tifos tsutsugamushi.: boala bronzata. *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1). •boala somnului. asemanatoare. •B. dispepsie. adenopatie satelita. B. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. Sin. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). Candida.. si boala Dutton.. Sin. si boala contagioasa. •B. de I'email tachete / mottled enamel d. 1793-1860. astenie. Sin. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. SPECIFICA / m.. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic.

1835-1915. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor. Radiologic. Sin. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare. Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne).] Sin. [If Benjamin Alexander. surditate. exista o degenerescenta progresiva. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale. • B. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. ALAGILLE. 2) V. dennatotog american. parestezii de Intindere variabila. 'Philadelphia. APERT-CROUZON. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. 9{ew yorki n. osteosderoza generalizata. 1874-1938. oftalmolog suedes contemporan. medic american contemporan.ALAGILLE prin febra.ne.. contemporan. evolueaza rapid spre dementa si moarte. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi.: bacterida pustuloasa.).} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. • B. 1900. •• • B. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex. Apert cu semnele faciale ale *b. mialgii.: osteodistrofie ereditara Albright (v.] Afectiune rara. Sin. Haas . [Heinrich Ernst AlbersSr. \A. 1868-1940. 19001969. de tip probabil recesiv. • B. 'Paris. ANDERSON". A. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. • B.: dementa presenila.ne. 1817-1861. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. medic american. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. ANDREWS. m prezent. 6acterw[og american si specialist m sa. • B. n. Sin. 'Paris. n. familiala si ereditara. si boala Pick. Anderson.] B. apraxie.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. n. • B. osoasa rara. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. [George Clinton Andrews. 'Paris.} 1) Sin. transmisa autozomal recesiv. care poate prezenta o infectie latenta. Progresiv. caracterizata clinic prin "microcefalie. 2) V. ereditara. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. Louis Edovard Octave Crouzon.. neurolog american. ceea ce antreneaza frac-turi repetate. acuta virala. amauroza congenitala Leber. agnozie. dar poate evolua si letal.nCita. Prognostic sumbru. Sin. pTofesor (succesiv) la. pediatru franc-ez. sindrom Andersen. retentie vizuala. Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21.: atrofie musculara progresiva. 'Hamfmrg.: acrocefalosindactilie tip I (v. osteo-petroza. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. [Ardmore. 1868-1940. paralizii si. difuza. Histologic. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. • B. [Dorothy Hansine Andersen. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie. tulburari ale limbajului oral si scris. patohg american. infectioasa. Etiopatogenia b. Se vindeca adesea spontan. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. [Francois Ami/cor Aron. 1907.). Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent. ALSTROM-LEBER. . amigdalita. ALPERS. adeno-patii.: boala von Willebrand (v.. neurolog francos.honberg. ANDERSEN. nevrita optica retrobulbara ereditara. dezorientare temporospatiala. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. fara afectarea substantei albe). • B.z contemporan. profesor de medidnil intema. caracterizata prin rinofaringita rebela. suede. Rezervor de virus: soarecele de casa. 'Washington. ALBERS-SCHONBERG. ARMSTRONG. neuropatoiog engie. este manifesta clinic dementa accentuata. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree.: boala Alstrom-Leber (v.] B. Theodor Leber. ARAN-DUCHENNE. scleroza Alzheimer. infectii pelvine). ALEXANDER. agitatie psiho-motorie. Sin. 1925. Qottingen si J-feideKey. In formele de debut. glicogenoza).te pufiiica. denumit A-p. neuroCog frances.] B.: boala . probabil virala. Cea mai profunda alterare afec230 B. • B. OIsen. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic. • B. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare. [name] Alagille. pediatru franca. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. Sin.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. Toionia). nu este clarificata. 0. *mioclonii. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. 9{ew yor^ 1901-1964. mieloscleroza. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar. meningita seroasa epidemica. 1S64-1915. [Julius Arnold. Alexander. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. 'Paris.: glicogenoza de tip IV (v. APERT. V. radiolog german. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala. • B. In Okiaftoma . cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica.B. [Eugene Apert. cu tulburari mari de memorie. hepatosplenomegalie.). [Car? Henry Alstrom. [Bernard f. ARNOLD. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei. medic francez. [Eugene Apert. swOtz. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . newoiog fi psihiatru ger-man. sindrom Vogt. la care se adauga apraxia si agnozia. Sin. Sin. ALSTREM-OLSEN. B. 18S619S8. 18401917.: acrocefalosindactilie tip II. aplazie retiniana. • B. Alpers. dementa Alzheimer. boala Leber II. 'in care se asociaza caracteristicile *b. la adult. ALBRIGHT.. sindrom Anderson.rm.ian. S-a con-statat. [Alois Alzheimer.ian. [CAar7es John Armstrong. uneori. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. cat si Inainte de aceasta. cu deces pana la varsta de doi ani. • B.: sindrom Alagille (v.). 1835-1915.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. Sin. si C. anemie importanta etc. 1865-1921.] Sin. • B.). baza militara.] Denumire prin care.an. Londra] 1) Sin. de asemenea. congenitala si ereditara. 'Sans. pediatru frames. care se manifesta sub forma unei infectii febrile.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe.SW^-i undt a fast descrisa. 'sindrom meningian. ge. [Fuller Albright. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului. meningita limfocitara acuta benigna.tic. dureri musculare. americana. aceastd afectiune pentru prima data. osteoporoza familiala. 2) Stewart W.] Sin.. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold). alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor.oase-lor de marmura". prevalenta b.] 1) B. • B. B. • • B.: coriomeningita limfocitara. medic australian contemporan. 1907. ARDMORE. *amauroza.tic. A.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant.).. ge.. afazie. testele psihometrice (memorie ime-diata. 1891. ALZHEIMER. C. discalculie.!. • B. 1806-1875. 'Boston. 'Satin. [Julius Arnold. oftalmoiog gt. [Cnr/ Hem-y Alstrom.: boala Leber I.] Sin. ARNOLD-CHIARI. n.

: clorom. 1845-1945. Landre Beauvais. istoric pentru maduromicoza (v. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae.). medic ge. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei. Uneori se complica cu gangrena.: pseudorabie (v. medic irCandez. V. cu transmitere autozomal dominanta. 1S61-1918. 1876-1934. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor. • B.).: paralizie generala progresiva (v. [Heinrich van Bamberger. boala Graves.] B. cu eozinofilie sanguina. BANNISTER. debutand la nivelul unui folicul pilos. Sin. BARCOO. cu lapte conservat. • B.ngit.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale.). Sin. 'Barcelona. leziuni nervoase. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. Londra. BANTI.nta. evolutie rapida spre exitus. Sin. [Bernhard Laurits Frederik Bang. BAEHR-SCHIFFRIN. neuroCog rus.an. inside. aritmii.} Sin.} Sin.B. scorbut infantil. ^e. 'Paris. uneori familiala.} Malformatie congenitala rara.: anemie Banti.toinopatolog itaiian. BARBER. Londra.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar. Forma a *b. de culoare verzuie. BABINGTON. [Karl Adolf von Basedow.e. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. 1797-1853. medic gcrman.ri-can. sufuziuni subperiostale. 1790-1854.iv. • B. BEHQET • B. Asboe-Hansen. medic engte. foliculara. • B. diaree. care poate aparea la copiii cu leucemie. 1865-1918. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta. observata la nou-nascut. BEHCET. astenie. tulburari cardiovasculare (tahicardie. • B. 'Petersburg. me-dic ame. Londra. Sin. fie cu *poliartrita reumatoida.).ng[e. patoCog austriac. 18571927.} Ulcer cutanat tropical. febra. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. [Frederick Eustace Batten. [Augustin-J. BALLINGALL. • B.). dermatoiog e-ngkz. • B. Cft-Kcyo. • B. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe.: purpura senila Bateman. 1852-1925. [G.} B. VTofesor la f(oTe. BANG. BATTEN-MAYOU. In cazul sugarilo'' alaptati artificial. BAASTRUP.: boala Moeller-Barlow.). Schiffrin.] Sin. BAZY. ojtaimolog e. a celulelor anormale (mieloblaste.: molluscum contagiosum (v.burg. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase. 1780-1855. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica).Tinw dwiez. Sin. Sin. • B. ARNSTEIN. Sin.} Sin. BARLOW. Copenfiaga. 1869-1933} Sin. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut. osteo-patie hemoragica primitiva.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. boala Flajani. care poate aparea la menopauza. 1853-1934. profesor ia 'Str(in. cfiirurg franctz. care apar de obicei In al doilea an de viata. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare.: boala Basedow. [Henry Martyn Bannister. n. 1844-1920. nwGc germcol. psihiatru francos. [Azure. • B. fans. dennatoiog dams contemporan. anemie. medic si Botanist engCez.z. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. neurolog mgltz. • B. [Base/. Sin.: lipofusdnoza neuronala juvenila. medic maghiar.} Sin.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. 1822-1888. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. B. • B. 1790-1854. Londra. [Hulusi Behcet. cu localizare mdeosebi la fata si la gat. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. Leziunea apare In zonele descoperite. ai 'Marinei legate. m Ocwnvl Atlantic. • B. [Aladar Aufeszky. me-dic ingte. trans-piratii profuze. si spondilartrita anchilozanta.ng[tz.] Sin.} Sin. BARRAQUER-SIMONS. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede.: sindrom Ayerza (v. [Benjamin Guy Babington. sindrom Banti.: boala Darier (v. portugheze. BEAUVAIS. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata. •B. [Harold Wordworth Barber. • B.rse. 1848-1932.: boala Rendu-Osler (v. [Guido Banti. medic spanioi. [Pierre Jean Baptiste Bazy. purpura trombocitopenica trombotica. BASEDOW-GRAVES. " B.: ulcer de desert.: boala Machado-Joseph (v.: boala Moschowitz. [George Baehr. " B. • B. medic austriac. BAYLE. BECHTEREW.: edem Quincke (v. medic argentinian. manifestata prin dementa. • B.: boala din Bornholm (v. BEAUVIEUX. 1855-1928. BASEDOW.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie.. newoioff ame. 2) Sin. [/Intouie Laurent fesse Bayle. " B. Sin. • B. dureri epifizare cu alterarea osificarii. scadere ponderala.: osteoartroza interspinoasa. [Frederick Eustace Batten. radioCog danez. BATEMAN. apoi ia St. • B. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. 1885-1950. BAMLE.: lipodistrofie progre-siva (v. 'M.).} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. 'Edin6urg.. Arthur Simons. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin.: boala SpielmeyerVogt (v. medic francos. [T'/tomos Bateman.In disc". [Abel Ayerza. tremura-turi digitale fine. 1S08-1884.: bruceloza (v. 1799-1858. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie. BASEL.). Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. *diskeratoza foliculara . Este o varietate de reumatism degenerativ.rseBurg. Marmaduke Stephen Mayou.ARNSTEIN Chiari.).te. 1877. " B. tulburari psihice. [Christian Ingerslev Baastrup. Sin. [John Hutton Balfour. m Australia.. neuroiog engkz. r&u.} Sin. 'Sue. 'Dublin. AUJESZKY. Vaquez In care lipseste splenomegalia. [Sir George Ballingall. Sin.z.} Varietate de *hidronefroza. •B.nos Mres. Robert fames Graves. •B. Sin. 1778-1821. " B. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. 1772-1840.} Dermatoza pigmentara buloasa. [Boreoo.). BATTEN.).an contemporan.} Sin.rm. *eretism cardiac). 1SS1-1916. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). 1886-1955. BALFOUR.).: boala Basedow-Graves (v). pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. AYERZA. • B.: dermatita buloasa keratogena.z. [Sir Thomas Barlow.} B. medic ve. profesor ia l^azan. AZORE. • B. 231 . [Karl Adolf van Basedow.: hidronefroza congenitala intermitenta. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. Londra. chirurg e. ana. ASBOE-HANSEN. Londra. Vuna. 1794-1866.). care dispare In cateva luni. 'Edin6urg. dennatoCog turc. la f{6pitau^ de 'Paris. termofobie. • B. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi. • B.[ Sin.z. pericardita constrictiva etc. Sin. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. BAMBERGER. 1865-1918.). medic e. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare.} Tumora maligna. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid.} Sin.: dermatoza Barber. Copenftaga.} 'I'Hiperkeratoza difuza.

[Martin Bemhardt. [CAor/es Lucien Beurmann. 'Paris. care apare la orezile dupa o infectie (otita. Sin. • B. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. Evolutia este letala In 3-4 ani. 1844-1915. • B. BJORUM. profesor la 'Saris. degenerescenta tapetoretiniana centrala. sindrom Billroth. In primele saptamani de viata. fiind osmiofile. sinuzita. chirurg german.: anemie Biermer. [Anton Biermer.galbenus de ou pe farfurie". •B. Au fost raportate si cazuri familiale. BILLROTH-WINIWARTER.} Sin. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. si degenerescenta eredo-maculara. 1845-1917.). Este o b. • B. 1881-1955. 18351920. degenerescenta tapetoretiniana. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. dermatolog francez. cu afectare moderata a starii generale. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3. medic ame. 'Dublin. In general.: sarcoidoza (v. [Joseph Colt Bloodgood..: sindrom Benedikt (v.: tibia vara. sindrom Behcet. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns.). [F. sindrom Behr. Emanuel Libmaa. BESSEL-HAGEN.). BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. «B. Bitot. [Moritz Benedikt. 1878-1920.: cefalhidrocel traumatic. iar prognosticul poate fi grav.} Sin. 'Viena. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se.B. dermatolog france-s. medic si serolog cek.rn. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth. virala sau imunologica.: trombangeita obliteranta (v. sec. 1831-1909. urmate de ulceratii. neurolog austriac. ptw/esor (succesiv) la Leipzig. 1867-1935.: boala chistica a mamelei (v. Diamond. chirurg austriac. 1883-1948. chirurg german.rica. • B. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. B.w yorl^ n. mai tar-diva. Sin. 1871-1940. care nu ajung Insa la maturare. mesangial IgA glomerulonephritis. este hematuria macroscopica recidivanta. [Walter PaInam Blount. degenerescenta tapetoretiniana. cu aspect al maculei de . BIERMER. XX.: lupus eritematos diseminat (v.). Insa prognosticul este re-zervat. sfingolipidoza. evolueaza In pusee recidivante. encefalopatie sau sindrom Binswanger. precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. • B. neurolog german. 1902. • B. dermatolog suedes. si policorie.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene.a. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. 9^e. Henri Eugene Gouge-rot. cu evolutie subacuta si recidivanta.. Caesar Peter Moller Boeck.). este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza).: dementa. • B.} Sin. Felix van Winiwarter. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion.} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta.: sporotricoza (v. BLACKFAN-DIAMOND. Semnul clinic ca-racteristic al b. sinchizis). Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala. medic ge..ri. 1781-1840. " B. medic american.e. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A.} Sin. bolnavii decedand. 1837-1902. degenerescenta tapetoretiniana.] Sin. 1879-1953. Etiologia este neelu-cidata.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana.} *ldiotie amaurotica familiala. 'Paris. dermatolog franc.. 'Vwia. ereditara cu transmitere dominanta. V. [AtAur Henry Season. [Jean Berger. Benjamin Sacks. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante..: sinchizis scintilant (v. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale. l^iena. afte genitale si aparitia. [Pierre A. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita. BIELSCHOWSKY-JANSKY.a. Moritz Kohn Kaposi. n. Administrarea intravenoasa de vitamina B. anemie pernicioasa. normocitara si aregenerativa. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani. n. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult). • B. 'Polonia). profesor la J{am£uy. 1829-1894. 2) V.. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease. 232 B. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. 1829-1894. si degenerescenta eredo-maculara. Sin.z. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. 1831-1909. 'Berlin. Stockholm. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica.: iridocicl'ita recidivanta. din cauza unui accident infectios grav. Saris. [K"ennetA DonieJ Blackfan. Sin. 'Boston. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. boala AddisonBiermer. Afectiune manifestata la ambele sexe.). ortoped american. strict localizata.] Sin. medic german. dermatolog francos. Sin. Best. dtrmatolog austriac. BEST. b. Louis K. 1827-1892. medic jrancez. JSrgen Nilsen Schaumann.. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. 1856-1922. •B.: lupus eritematos discoid sau subacut. B. BERNHARDT. • B. • B. 1852-1912.: sindrom Blackfan-Diamond. •B. 1896.} Sin. •B. V. 'Boston. neurolog german. Sin. cfmwy german. • B. dermatolog francez. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. BEURMANN-GOUGEROT. profesor la Zurich si 'Viw.: degenerescenta eredomaculara. BLOODGOOD. evolueaza In trei stadii (de disc. BINSWANGER. Sin. Sin. profesor la fena. oftalmolog german. BEHR.: meralgie parestezica (v. Se manifesta prin dementa. Saris. de coloratie rosie sau galben clar.: boala exostozanta (v. 1851-1923. BLOUNT. stabuit (a 'Baltimore. [Lourent Theodore Biett. [Otto Binswanger. [Ernest Henri Besnier.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric.. pedi-atru american. cu predominanta simptomelor cerebeloase. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor.rman. V. cu proeminenta In forma de .doc" a condilului intern. apoi la Zurich. sin-drom Adamantiades. • B. B. dermatolog non'egian. .). Oslo. BLOUNT 1873-1921. oftalmolog german. BENEDIKT. Sin. BIETT. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. pediatru american.).. • B.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma. BENSON. [Fritz Bessd-Hagen.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA.} Sin. 1852-1931. [Christian Albert Theodor BUJroth. 1874-1943. BITOT. [Carl Behr. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). profesor la Zurich si l^ena. [Alfred Biel-schowsky.] Sin. 1852-1929. 'Berlin. V. 2) V. [Ernest Henri Besnier. idiotie amaurotica familiala. nefroiog francos. Jan Jansky. 9{e. • B. uveita antrenand cecitate. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara.ui yor^ 1872-1946. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene. chirurg american. Sin. oftaimotog iriandez. originar din '£raga.} Forma de *lupus eritematos. • B.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. [Moritz. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. 1846-1916. Frederick Parkes Weber. Debut cu *metamorfopsii. • B. RIGGS. profesor ia Jena. apoi la 'SerCin.at in SUA si in Singlia. he-moragii. • B. •B. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid. • B. 1897. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva. fara sechele si fara reactie la vreun tratament. [Karl Freiherr von Rokitaasky. medic poionez. macrofagica.).). anatomopatotog austriac. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. medic francez. Necroza osului *sesamoid al halucelui. 1819-1885. •B.: boala periodica.: boala Fauchard-Bourdet (v. •patoiog itadan. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v.: oncocercoza (v. REITER.] Sin. 1890. cu forme multiple. care au in comun o evolutie de mai multi ani. RENDU-OSLER-WEBER. hematoCog itaiian. dentist american. 1832-1919.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica.] Sin. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase.] Sin. cu hipertrofie splenica moderata. n. [Rodolfo Robles. [Dorothy MendenhaH Reed. • B.: sindrom ParryRomberg (v..] Sin. [Fabio Rivalta. 1795-1873. febra mediteraneana familiala. cu durata 1-2 zile. • B. •B. 1878. sindrom Rendu-Osler-Weber..z.] 1) Sin. RIVALTA. llppsaia.: boala chistica a mamelei (v. septui membranes). neurolog fi internist german. [Henri fules Louis Marie Rendu. • B. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). cnirwy franc. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului.: boala Rendu-Osler • B. de etiopatogenie neelucidata. [Hans Conrad fulius Reiter. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. medic german. Sin.: actinomicoza (v. 1907. cu supraIncarcare In lipide neutre. 1810-1885. 1804-1878.). regulate. B. RECLUS.] B.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. surditate. RENDU-OSLER. 18091891. n. clinician fi patotog Italian. • B.] Sin. [Nikolaus Reichmann. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale. [Fernanda Rietti. cu tendinta la confluenta si la ulceratii. Londra.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. [a 'Bologna m 1886. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. sec. • B.). [Paul Friedrich Reichel. 18781939. probabil imunitara. RENANDER. aparand Indeosebi la barbati. Londra. [Wilhelm Reis.).: boala Cardarelli. [Henri Jules Louis Marie Rendu. [John M. V. Sin. 1820-1883. dermaloiog gu-atemaCtez.] Nodul fibromatos al fraului limbii.] Sin. profesor ia ViIna. • B. profesor ia 'Berlin. talasemie). medic german. Sin. profesor [a fraga. 18721937. 1863. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei. RIGA. profesor de medicina ia Oxford. AngCia. • B. Oslo. 'BoCogna. • B. medic. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii. 'Kcat-^ar^Stadt. 1847-1914. Sir William Osier.] Displazie vasculara ereditara. Sin. oftalmowg german. 3) Crize febrile pseudopalustre. 1844-1902. profesor [a 'Paris.] Sin.: comunicare interventriculara izolata. sec.] Sin. Apartine grupului de "lipoidoze.lemnoasa". • B.). produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori.} Sin. Italian. M. 2) Crize abdomi-nale violente.B. Evo-lutia b.ez. y^ew york^ 1866-1926. medic jrancez. Sin. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. 1849-1919. profesor de medi-cired (a Oxford. angiomatoza hemoragica familiala. [Robert Grigg Reese.} Icter grav idiopatic.: boala HendersonJones (v. • B. 1798-1866. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. 'Bans. [Sigvald Refsum. REESE.] Malformatie cardiaca congenitala. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . 1858-1934..). atrofie musculara. Riggs.. Bucklers. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. •B. fans. Solonia). chirwrg fi ginecolog german. •B. [Antonio Riga. telangiectazie hemoragica ereditara. transmisa autozomal recesiv. n. hemocromatoza). Apare consecutiv unei tulburari secretorii. n. medic franc. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina. aparitie brusca. mono. dispuse neregulat sau In inel). [Gottfried Ritter voa Rittershain. medic Canadian care a vractu. boala Goldstein.} Forma de *distrofie corneana familiala. 'Baltimore. RIBBING. REED-Hodgkin. medic engCez. •B.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). [Henri Louis Roger. ROBLES. ROSAI-DORFMAN. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel. Afectiune rara. medic eng[ez. sindrom Osler-Rendu. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. ROGER. Thomas Hodgkin. l^arsovia. REICHEL. asimptomatice. RIETTI-GREPPI-MICHELI..RECLUS Appe]baum. fara semne inflamatorii.sau bilateral. patoiog american.] Sin.: eredopatie ataxica poline-vritica. cHirurg german. • B. Enrico Greppi. Evolutia este lenta. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. [/eon Jacques Paul flee/us.e. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare. •B. nematoCog Italian. ce afecteaza vascularizatia retiniana. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. oftaimoiog american. Friedrich Theodor von Frerichs.). 1863-1962. RIEDEL. n.: talasemie minora (v. • B.} Sin. boala Babington. folonia). atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. apoi crurale si axilare. n. n. medic american. boala Rendu-Osler-Weber. medic igienist german. 1849-1919. ROMBERG.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. 1844-1902. Se transmite autozomal dominant. prin pusee periodice. si suflu Roger.] B.: tiroidita invaziv-sclerozanta. RITTER VON RITTERSHAIN. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate). • B. subglosita difteroida. localizate Indeosebi nazal si bucal). REIS-BUCKLERS. ra-dwtog swdez. a carui suprafata este adesea ulcerata. ori suferind de tuse prelungita. depuneri lipidice si exsudate retiniene. 1851-1918.). oftalmolM) german. b.: boala Hodgkin (v. de etiologie incerta.: hemocroma-toza primitiva (v. tiroidita . [Seved Ribbing. profesor ia 'Bonn. REICHMANN.: boala Fairbank (v. XIX-XX\ Sin. XX.). [Hobart Ansteth Reimann. Heinrich Romberg. 1902. REFSUM. Fernanda Micheli. transmisa dominant.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. uneori simuland o apendicita acuta. ereditara. initial submaxilare. Sir William Osier. ROKITANSKY-FRERICHS. nistagmus. Sin. 1874-1964. medic Canadian care a practical m SWi fi w.. medic noniegian. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). 'Paris.

degenerativa a coloanei vertebrale. tip 2. [li Curt Rosmlhal. prin deficit de hexozaminidaza (A si B).: distazie areflexica ereditara. [Harold Glendon Scheie. [fay Frank Scharnberff. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora.: glicogenoza tip IX (v.B. hemoragica congenitala ereditara. medic american contemporan] B. 2) B. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. • B. 18S3-1917. Vevey. profesor ia 'Eraladelyfua. SAKAMOTO. chirurg ortopea danez. ?i gangliozidoza. SAUNDERS. Visa. SCHIMKE.. Sin.. anatomopatoCog francos. TaySachs. SAN BIAGIO. Mwolog si psihiatru. 1874-1948. asemanatoare *b. din categoria "leucoencefalitelor. ROSENTHAL. scleroza substantei albe cerebrale. • B.] B. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. vertij. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). SCHENCK. " B. []ohann Nepomuk Rust. Se manifesta prin simptomatologie locala. •B. n.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. Sin. 'Scrim. b.w yor^ 1886-1940. Sin. clinic similara cu *hemofilia. Evolueaza In pusee spre dementa.: cardioptoza. • B. 1886-1935. scleroze inflamatorii difuze.. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. SARPYENER. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. [Gustove Roussy. • B. atrofii musculare. [A.boabe de orez". caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). cfl-irurg german.ROSENBACH form careia b. 'Bologna. leucodistrofii progresive. neurolog francez. frecvent fara hemartroza. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. In Japonia.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. 'enurezis.). SCHEIE. cu transmitere autozomal recesiva. degenerativa a corneei. Apare.: dermatoza pigmentara progresiva. oftaimoCcig austriar. tulbur§ri psihice). Sin. medic Italian. Sin. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani).] B. Sanfilippo. " B. iar clinic. SCHILDER-FOIX. prin simptomatologie generala. • B.). sec. apare ca reactie la o infectie latenta.: sporotricoza (v. Sin. Sin.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. Gabrielle Levy. mwolog si psihi-atru austriac. opacitati comeene si hepatomegalie. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. SALVIOLI. cu transmitere autozomal dominanta. •B. [Murroy Sanders. Abces periamigdalian.} Sin. Se caracterizeaza prin diarei lichide.: keratoconjunctivita epidemica. cu evolutie benigna.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. [Holger Werfel Scheuermann. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. grupati In inel. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. SCHAMBERG. pediatm american contemporan] B. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si.: catalepsia de trezire. 1910. Charles Foix. " B. • B. se manifesta prin voma. profesor ia 'v'ie. cu afectarea starii generale.ac. 1877-1960.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. cu transmitere autozomal recesiva.). \M. medic japonez contemporan. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. ROUSSY-LEVY.: degenerare corneeana Saizmann. 1842-1923. • B. Sakamoto.e din 9^e. 1882-1927] Grup de b. •B. apatie.: gangliozidoza GM.} Sin. . Indeosebi cefalee. cu sfarsit letal. Salvioli.). 'Eh'efia. Surpyener.: sindrom Scheie (v. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. ca manifestare In unele psihoze. Sin. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. Sin. SCHEUERMANN. • B. diplegie.: scle-roza cerebrala difuza. [Benjamin Robinson Schenck. 'Eolomaji 2} Robert L. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva. Indeosebi *schizofrenie.: scleroza cerebrala difuza. Sin. [Maximilian Saizmann. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). Sandhoff. 9{ew yorl^ n. SANDERS. Sin. de lunga durata. SANDHOFF.: oligofre-nie polidistrofica. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. Sin. 'Detroit. • B. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. gineco(og american. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. profesor [a Gjraz. si In unele *encefalite. 1862-1954.: mielom multiplu (v. • B. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. Copenfiaga. 1842-1920. •boala Schilder. profesor la Cjottingen. • B. *keratita. peaiatru italian contemporan. picior varus. medic american contemporan. debuteaza progresiv (prin cefalee. 1909-1990. derma-toza Schamberg.: epifizita vertebrala de crestere. 1870-1934. • B. profesor de patoiogie medicald la. gliomatoze difuze.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). probabil virala. SALZMANN. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. Rosenihal. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. l^iena. [Pou/ Ferdinand Schilder.. 'encefalita concentrica Balo. Se produce la trezire. [Sylvester ]. rara. Evolutia este rapida. profesor (a l^iena. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal). B. RUMMO. tulburari vizuale). 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. RUSTITZKY. V. glicogenoza). cu puncte rosii la periferie. anomalii discrete ale scheletului.: pseudoholera infantila. care afecteaza copiii si adolescentii. A. apoi [a f\leapoCe.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie.). • B. In . sindrom Roussy-Levy. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. Sin. oftaimoCog american. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. mucopolizaharidoza tip III.. 6acterioCog american. •B. sciatica etc. 252 B.na. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. la barbati. XX] Gangliozidoza generalizata. Sin. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. Sin. cu transmitere dominanta. " B. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). [Gaetano Riimmo. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. 6wcliimist german.] Sin. exsudat). specifica adultului. aproape exclusiv. SCHIMKE • B. posibil. austri. Sin. chimrg german.: erizipeloid (v. [Pou/ Ferdinand Schilder. 1775-1840. newoiog francez. RUST. SANFILIPPO. neuroiog german contemporan. sindrom Rosenthal. B. aermatohg american. SCHILDER.: hemofilie C (impropriu). rara. ROSENBACH. juvenila. S. [G. [K. severitatea sa descrescand cu varsta. poate surveni In mai multe forme (infantila.

. [Victor Schmieden. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. • B. profesor la •Seriin. medic austriac.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare.} B. SCHONLEIN. [Hermann Schridde. regresie mentala progresiva.). pediatru german.} Sin. •B. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %. n. ' B. SILFVERSKJOLD.} Edem dur si persistent. Joseph Godwin Greenfield. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. contemporan. 'WurtzBurg. SEVER. 1889-1958.).] Sin. [Cecil Gordon Shaver. • B.: boala lanturilor grele alfa. sec. In copilarie sau pana la varsta adulta. Paget. [fames Warren Sever. balonare. B. SJOGREN. SECRETAN. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus. 1856-1916. la baieti Intre 8 si 14 ani. dizenterie). pediatru elvefian. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. forma asociata de *talasemie. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. SCHMIEDEN • B. Sin.). • B. • B. cecitate.na. iar dupa o scurta perioada. " B. intema [a 'Berlin. Chicago. [Paul Seller. diaree.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. profesor la 3{eide[6erg. Viena.: anasarca fetoplacentara (v. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. medic german. n. profesor de med. splenomegalie. ulterior. medic german. SPIELMEYER-VOGT. [William Senhouse Kirkes. SCHNEIDER. dermatoiog Canadian. anatomopatohg german. n. 1875. [Francis Eugene Senear. ginecolog german. • B. dermatoCog american. cu simptome si semne meningiene. sec. neuropatoiog austriac. Londra. profesor la 'Sown. profesionala a pescuitorilor de'bureti. 2) Sin. Sven Christian fohansson.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. Sin. 1858-1937. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. B.: epifizita a calcaneului. [Franz Seitelherger.: purpura Henoch-Schonlein (v. [fulius Sichel.} Sin. Evolueaza spre exitus. SCHULLER. 'Paris. 1875. medic si Bacterwiog japonez. • B.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. foarte distructive si posibil embolizante. SCHMIEDEN. . convulsii.: dizenterie bacilara (v. SILVESTRONI-BIANCO. [Hans Schneider. l^onigsberg si Leipzig.).). Qottborg. : . In general. cu transmitere recesiva. IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala. Harry Swift. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos. 1880} Sin.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. Bianco. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. }Willibald Scholz. hematii In forma de secera. 1864-1935. fi frankfurt pe 'Main. medic dvefian. adesea bilaterala. 1S7S-1964. dureri abdominale. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. XIX. SICHEL. Sin.: anemie microcitara drepanocitara. dureri abdominale. 1866-1930. SINDING LARSEN-JOHANSSON.} Sin.: acrodinie infantila (v. profesor [a Soiing&n. neurolog fi psihiatru german.: boala Gruber (v. SPENCER. neuropatoCog engiez. profesor la Leipzig. • B.20 %. supurare. microdrepanodtoza.).ia. •B.} Sin. 'pirozis si vomismente. probabil virala. SELTER-SWIFT-FEER. Stockholm. fiacteriotog german.B.: ptoza ato-nica lipomatoasa. ].-itroni. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor. SEITELBERGER. freiburg. frisoane. 'Main.: sindrom Marinescu-Sjogren (v. Stocf^wim. 1899} 1) Sin. 1838-1887. ortoped sittdez. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. Barney Usher. sau de perle.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare. [Nils Silfverskjold. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. medic nowegian.: leucodistrofie metacromatica. • B. profesor [a frankfurt pe. cu rigiditate a membrului atins.).: sindrom Simmonds (v. caracterizata prin prurit. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros.: agranulocitoza •B. [Kiyoshi Shiga. ataxie). •B. Sin. medic Italian contemporan. Sin.. chirurg german. profesor'de. n. cefalee etc. 1802-1S68.SMELMEYER-VOGT •B.. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. SKEVAS-ZERFUS. V..} B.: boala Fairbank (v. oftalmolog suedes. genetica. SENHOUSE KIRKES. vomismente.). In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). • B. cu extensie lent progresiva. la varsta de 6 ani.] Sin. hematolog Italian contemporan.. [Ezio Silve. sec.). Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. nistagmus. 1864-1955. oftalmolog german. adesea In relatie cu *b. SMITH-STRANG. Vima. • B.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei. fmdic austraiian. 1878-1947. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. cu semne generate infectioase (febra ridicata. Se manifests prin diminuarea 253 . • B. SCHR6DER. perfect delimitata. si boala pescuitorilor de bureti. 1793-1864. 18S4-19SS. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. profesor la yvdinchen.). [fohann Lukas Schonlein. Heinrich Vogt. Emil Fcer. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. Oslo. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. apoi la Zilricli. yialle. SIMMONDS. caracterizata prin anorexie. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. Sin. cilirurg suedes. • B. a doua. si boala lanturilor grele. vegetante si necrotice. SHAVER.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. [Karl Ludwig Ernst Schroder.} Sin. SCHOLZ-GREENFIELD. B. l^iena. 'Dortmund. profesor la. 1899. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare.: distrofie neuroaxonala infantila (v.} Sin. 1889. talasemia minima. 'Samfierg. [Werner Schuhz. SCHULTZ. [ttenri Secretan. SCHRIDDE. 1870-1957. senzatie de arsura. iar hemoglobina F . apoi la Munch-in. V. XX. neuroCog german.} Sin. • B.: pemfigus eritematos (v. greturi. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. 'Boston. XX.). •B.: endocardita primitiva acuta. Walther Kruse. SENEAR-USHER.: osteoporoza circumscrisa a craniului. n. • B. 1855-1924. n.: sindrom Sjogren (v. • B. • B. medic german. [Morris Simmonds. epidemica. medic Canadian. {Walter Spielmeyer. 1879-1935. 1874-1945. • B. " B. anatomic patotogica (a ytamliwg. Sin. Uneori mialgii si artralgii.). SHIGA-KRUSE. ciwurg ortoped american. n. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. [Artur Schiiller. sezoniera (primavara si toamna). SELIGMANN. artralgii. newolog fi psihiatru austriac. Sin. Are doua faze: prima. newoiog si psihiatru german.

defecte de conducere). STARGARDT. V. • B.). deces In primii trei ani de viata. B. In forma clasica. consecutiv. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. 18431927. fast desc.B. J. • B. 254 B. Sin.: degenerescenta maculara familiala juvenila. In care se asociaza durere si redoare articulara. 1S6S-1941. • B. Sin. profesor [a Londra. STILL-CHAUFFARD. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. profesor ia 'Marburg.} Sin. 1855-1932. sindrom Martorell. debuteaza la varsta adulta sau.: poliartrita cronica juvenila (v. TAKAYASU. TAYLOR. intoleranta la glucoza). B. SULZBERGER-GARBE. TANGIER. cfmwg german. hipoa-cuzie. tulburari de comportament). 1966.: boala Norman-Wood. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake.). cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa. • B. Gena b. caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). dermatoiog americ. • B.ope.] Degenerescenta progresiva a maculei lutea. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. mai rar. SUMMERSKILL. STRIIMPELL-MARIE. Sin.. ferzy OIszewskt. • B. acrodinie). bilaterala. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent).: algodistrofie posttraumatica. Leipzig. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. STEINERT. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. Anatole Miirie Emil Chauffard.: boala Batten-Mayou. amiotrofie).). medic engiez. [William Alien Sturge.] B. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare.] Sin. XIX. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. [Sir George Frederic Still. V. hipersomnie. medici japonezi contemporani. STICKLER. m adolescenta. oculare (orbire tranzitorie. lft6S-1941. • B. • B. • B. TAY-SACHS. B. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase).: glicogenoza tip VII (v. TERRIEN. afectand femeia tanara. Frederick Parkes tyehcr. medic german. 18501919. S.).] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. |Morion Bafdur Sulzberger. neuroiog american.} V. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII.] B.} Cea mai frecventa b. Steele. imdic american.: colestaza recurenta benigna (v.atru engie. B. b. sfingolipidoza de tip infantil. a.z. profesor (a Londra.). medic e-ngiez. S. arteritis brahiocefalica. din cauza unei *mutatii dinamice. William Garbe. 1875-1927. gangliozidoza GM. • B. Copenfi. [Sir George Frederic Still. •B. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. splenomegalie Si infiltratie a corneei. [AJd'ro Tamura.ui yor^ 1895-1983. profesor de.} Sin.: sindrom Stickler.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic). Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore.). Londra. profesor ia 'Paris. Sin. Se transmite dominant.] Sin. STANTON.. adesea nediagnosticata. probabil printr-o anomalie a *hemului. 18631962. neuroiogi canadieni conte-mporani. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic.: acatalazie (v. 1885. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. [AT/red Stuhmer. B. medic japonez.aga. Sin. LondTa. Moartea survine Inainte de 20 de ani. newoiog francez. atrofie osoasa Sudeck. de natura distrofica. Forma grava. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). spondilartrita anchilozanta. n. profesor ia Jrei6wg.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. hemiplegie tranzitorie etc. Bernard Sachs. regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. STOHMER. Evolutia este progresiva. 1853-1940. scadere a vederii pana la cecitate. • B. cu transmitere autozomal recesiva. cu transmitere autozomal recesiva. pediatru engiez. Stickler.ntd IJoaia.an. 1858-1937. n. sindrom Sudeck-Leriche. STILL. • B. cu degenerescenta ce-rebrala si. surditate neurosenzo-riala. • B. vertebre aplatizate. n. V. TERRIEN • B. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. oftaimotog german.] Sin. 18721938.: melioidoza (v.: acrodinie infantila (v.). sec.: boala Deleage. medic francez. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza. 'Ky. Ca urmare. • B. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. 1875-1930. apatie.: boala Still a adultului. rara. slabiciune. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). Sin. dennatotog si veneroCog gwman. osteoporoza algica posttraumatica. ?i degenerescenta eredomaculara. 1880-1931.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva. • B. medic engiez. mucoasei farin-giene si rectale.: boala din Bornholm (v. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. medic danez.: sindrom Sturoe-Weber (v.] B. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. Pierre Marie. miotonie atrofica.).aia.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v.: boala Pick-Herxheimer (v. cu debut 'in tinerete.). TAMURA-TAKAHASHI. medic japonez. febra ridicata. profesor ia f{am6urg. [Hons Stemert. [G. cu astigmatism care se .} Sin. contemporan. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI.). STURGE-WEBER. wide. SYLVEST. boala Leriche. profesor de medic-ina inte. medic german. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. tip 1. afectarea mus-culara este minima. Ea determina b. Sin.md ia Leipzig. [IVorren Toy.] Sin. tulburari ale SNC (apatie.:. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. " B. medic austratian. profesor ia Varis. 1866-1938. care apare uneori posttraumatic. • B. vizibila la examenul fun-dului de ochi. TARUI. apoi ia 'Milnster. •B. TAKAHARA. Lumpur. [Michishige Takayasu. origine potoneza. sfingolipidoza. [Adrien Felix Terrien. asociata cu dureri si impotenta functionala. •B. pe.i6. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest. Sin. [Shigeo Takahara. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei. 2) B. dementa si casexie. decedat in. Mataro Takahashi. oftaimoiog francez. atrofie retiniana). SUDECK. medic enghz. boala femeilor fara puls. evolutia fiind lenta. [Karl Bruno Stargardt. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara. Sin. 'Toronto. [Sir Thomas Ambrose Stcinton.). medidnd intemd (a Saris. 1908. manifestari cardiace (aritmii. sec.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. neuropatoiog Canadian de. Sin. Londra. constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. • B. simetrica si progresiva.: poliartrita cronica juvenila (v.] Sin. [John C. debuteaza In lunile a 4-a .] 1) Sin. malformatii articulare. cu debut neonatal. 1872-1940. Clifford Richardson. S. in Ungtia. tulburari de supt si deglutitie. profesor la 9{ew york 1842-1908. SWIFT. si idiotie amaurotica familiala. dennatoiog Canadian. {Harry Swift.} Sin.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene).] *Ectazie marginala a corneei.). [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american.] Sin. 1853-1925. cifoza. glicogenoza). ereditara. Kraurosis penis (v. • B. y\[e. neuropatie periferica recurenta.

• B.] Sin. medicaia.: condrila costala. neuropsihiatru.). 1860-1936} B.: boala glicogenica (v. Uppsala. VALENTIN. VAQUEZ. la 'Boris. [Gns(on Variot. THOMSON. ca si. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. " B. inconstant. VON BUHL 1893-1946. la Jena..] Sin. [H.: proteinoza lipidica (v. apoi la. apoi la 'Dorpat. THOMSEN. THAYSEN. para-(izie faciala si surditate de perceptie. Zurich. suedes. [Louis Henri Vaqaez. de origine microbiana. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. 1868-1943} Sin. sta6iG. 1850-1929} Sin. Thiemann.membrana celulelor musculare.: calcinoza intervertebrala. neuroiog fmnctz. TROUSSEAU. Sin. 1853-1912.: nevralgie esentela de trige-men (v. [William Hoime van Baren. UEHLINGER. •B. [Armand Trousseau. •n.} Hiperostoza corticala generalizata. medic. ' • B. cnimrg ameri-can.). prin hipertrofie a musculaturii. n. 1894} Sin. [a 'Praga. [Pou/ /u7es TiUaux.. profesor la 'Paris. •B. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei.. si boala Fairbank. 1883-1936. [Thost. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-.). pruriginoase. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. [Mattew Sydney Thomson. profesor de policiinica.: miotonie congenitala. eritremie. cu tulburari generale.: sindrom Rothmund-Thomson (v. dematolog francez. pot '. .: lichen simpler chronicus. perforatia comeei. medii si a labirintului. pediatru olandtz. VAN BUCHEM. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. VAN BUREN. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala.: progerie (v.i profesor (a ^{am6urg. otorinoiaringo[og german. [a Jena. medic gennafi. 'Eolonia].: panider-moperiostoza (v. "' •B. edeme. UNVERRICHT-LUNDBORG. poate determina atrofie optica. • B. V. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene.: boala Peyronie (v. n. Sin. [Thorvald Einar Hess Thaysen. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. Camillo Wiethe. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. y{e. dermato[og si aiergoiog austriac.: eczema seboreica (v. UNVERRICHT.} Sin. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. Viena. prolapsul irisului si.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. ruptura unor anevrism.: boala chistica a mamelei (v. 'Dor-pat.prin tegumente eritematoase. cfiimrg german. •B.: sindrom Unverricht (v. •B. cu localizari diverse. • B. posibil. • B. medic gennan. • B. danez. [S. Hermann Bernbard Lundborg. sindrom Unverricht. • B. profesor de patologie e^temd. 1897. V. Sin. Viena. V. •B.n. si boala Arnstein. " "B. 1888-1949} Sin. TERSON. ' sec.. B. 'Paris. Sin. Axel Odelberg. 'Jvlunchen.).: polycythemia rubra vera. medic Belgian. [Alexander Tieize. terapeutica [a 'Paris. pedlatru francez. dennatolog german.: bsteocondrita ischiopubiana. patoCog german. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. este o torma complexa de *hidrosadenita. VAN NECK-ODELBERG. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina. Qroningen.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. [Andre Thevenard. anatomovatoiog dvepian. VON BUHL. Londra. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. Fairbank. 18531912. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. TILLAUX. 'Srestau fin present 'Wroclaw. 1855-1930} Sin. •B. Copenhaga. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. •B. medic [a flopitau^ de 'Paris. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului. keratodermie). coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei.w yor^ 1S19-1SS3. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva.). pitiriazis drcinat si marginal Vidal.). Este o. •• Hmsterdam. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil. dermatolog engkz. chimrg ge-rman. 255 . THIEMANN. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. profesor de poiicimica medicaia. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi). •B. [Ludwig van Buhl. medic la. [Erwin Uehlinger.fi unice sau multiple. de etiologie necunoscuta. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. prin. de etiologie incerta. sec. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant). Mucoasa anorectala ramane indemna.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale. medic oiandez contemporan. • B. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. [Albert Terson.). • B. n.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene. varietate de acrodisplazie (v. %B.. VARIOT.). Sin.} 1) Sin. mers schiopatat.t apoi in SUA/Shuaddpliia. asemanatoare b. [M. VERNEUIL. Sin.). [Hemrich Unverricht. Leziunile apar In post-adolescenta. dermatolog gemia. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati. din categoria displaziiJor spondiloepifizare. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. delir. [Asmus Julius Thomas Thomson.B. neurodermita circumscrisa. 1899} Sin. B. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. 18671935. V. THOST-UNNA. URBACH-WIETHE. •B. si sindrom Tietze. 1815-1896. Van Creveld. claviculei. anatomist fi chirwg franctz. TIETZE.. poliglobulie primitiva. [Francis Steven Peter Van Buchem. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene. febra si afectarea starii ge-nerale. profesor [a 'H'amBurg. d^r care prezinta caracter familial. 'Boris. otorinotaringoCog austriac.^atoare In dimensiuni. si calcinoza. [Pou/ Gerson Unna. UNNA. 1834-1904} Sin. 2) Sin. 2) V. oftaimo[og francez. Prin compresie nervoasa. ^6pitaw(_ de 'Paris. care determina prognosticul rezer-vat al b. b. VIDAL. nespecifica.). febra. o disfunctie a canalelor de dor din .). V. profesor dt cG-nica. medic danez. 1801-1867. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. boala Osler-Vaquez. Transmisa dominant.). XX. 1864-1927. VAN CREVELD. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. medic francez. VERSE. THEVENARD. XIX XX. 1850-1929. Patogenia b. VOLTOLINI.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. • B. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii . a maxilarului inferior.). Paiil Gerson Unna. 1894} Sin. B. [Heinrich Unverricht. Van Neck. • B. cSwurg francez. Soionia). [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini.e intracraniene. implica. •B. [EricA Urhach.: boala celiaca (v. 18981959.). n.: eritem nodos (v.} Sin.: acropatie ulceromutilanta (v. • B. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. probabS. • B. B.

osteo-distrofie fibroasa generalizata. • B. [Edgar Otto Conrad von Gierke.. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. •B.: encefalita letargica von Economo (v. fara alterarea starii generale.e. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar.] Sin. WESTPHAL. V. • B. • B.). 1840-1917. medic german. Sin. profesor ia Amsterdam. cu evolutie de 4-6 saptamani.: paramiotonie congenitala (v. medic american. 'Pniiaddpnia. anatomopatoiog german.). [Eugen von Hippel. VON RECKLINGHAUSEN.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. [a Leipzig in 1887. 3) Sin. fracturi spontane. anatomopatolog. si osteopoikilie. oftaimolog danez contemporan. profesor ia ^[eisingfors. profesor la Qroningen si Amsterdam. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. [Albert von Euleaburg. newolog fi psidiatru austriac. Biologia este incerta. VON WINCKEL. Stockholm.] B. c) inconstant.: degenerescenta hialoidoretiniana. Rudolf Jiirgens. • B.: purpura trombocitopenica idiopatica. 1844-1919. 256 B. prezenta de com-plexe imune. V. WERLHOF. osteoza paratiroidiana. radwiog ola. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon. pseudohemofilie A. • B. 1906-1994. WEIR MITCHELL. ca si un deficit de x factor von Willebrand. •B.). 1879-1927. Sin.: policon-drita atrofianta cronica. boala Lindau.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v. sw.ioiog si cfiirurg ola. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis. •B. [Friedrich Daniel von Recklinghausen.} Sin. VOORHOEVE. Arvid Wilhelm Lindau.. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. 1867-1939. 1898-1961. 1857-1919} Sin. 3) Johann Hemiing Waldenstrom. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. degenerative rara. Sin.} Anomalie constitutionala a hemostazei. Jonkers. anatomovatolog german. cu agra-vare progresiva si posibil deces. caracterizata prin lichefierea corpului vitros. prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. anatoInist. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari. 1848-1916} Sin. 'Berlin.} Sin. Londra. 1801-1863. Johann Hoffmann. newolog austriac. • B. leziuni pulmonare nodulare. 1877-1945. [Erik Adolf von Willebrand. [Frederick Parkes Weber. hemofilie vasculara. iridociclita. Se constata alungirea timpului de sangerare. WALLGREN. profesor [a Cjreifswaid. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. Predispune la *dezlipire de retina. • B. [Petrus Johannes Waardenburg. 1837-1911. [Constantin Freiherr von San Serff Economo.. [Karl Friedrich Otto Westphal. Lund.: leptospiroza icterohemoragica (v.: boala Durante (v. oftaimoiog elvetian. neuroCog german. si sindrom Willebrand. • B. 1883-1910. dezvoltate din tesutui celular subcutanat. • B.sau cvadriplegie motorie flasca. medic german. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. H. medic engtez. n. *cataracta si *scotom jn Centura". caracterizate prin trei simptome: para.: purpura hiperglobulinemica. pediatru.: neurofibromatoza (v.: enteropatie exsudativa (v. 2) fan Gosta Waldenstrom. chirwg ortoped suedez. [Adolf Well. VON MEYENBURG. medic finiandez. VON EULENBURG. WALDMAN. neuroiog german. • B. 18761931. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni. WALDENSTROM. profesor [a l^iena. ia y-ladflberg si 'Dorpat.B. boala Graefe. patoiog suedez. probabil. 1833-1890. 1829-1914. n. medic suedes.: boala von Willebrand (v. fara tendinta de vindecare. hipercalciurie. WAARDENBURG-JONKERS. 2) Sin. VON HIPPEL-LINDAU. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. disfunctie hepatopancreatica.). [1). profesor (succesiv) la. insuficienta renala.). profesor ia Lausanne. 1870-1949. frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete. apoi [a Zurich.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. •B. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. • B.).} V. asociate cu febra. VON GRAEFE. Sin.: amiotrofie spinala infantila (v. cu transmitere autozomal dominanta. ginecoCog german. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie. uneori. Ttdmstad. newolog ameri-can. VON GIERKE. 'Konigsberg. 'Jvtunc.).: macroglobulinemie Waldenstrom (v.). tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. oftaCmohg german. •B. newoiog german. • B. [Nicolas Voorhoeve. 1699-1767. amiotrofie). 1892-1958. medic. n.: eritromelalgie (v. profesor [a l^arisrune.. • B. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri. Sin. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. WEIL. asociata altor maladii autoimune..: icter infectios al nou-nascutului (v. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. 'Sasd.. VON ECONOMO. Evolueaza In pusee. nervoase etc. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. HematoCog gemwn. WERDNIG-HOFFMANN. VON WILLEBRAND-JURGENS. la ambele sexe. 'Wurtz6urg si Strasbourg. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa. [Arvid Johan Wallgren. ofta[mo(og ola. profesor [a Q6te6org.). apoi la. boala von Willebrand-Jurgens. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune.t. WEBER-CHRISTIAN.hw. 1870-1949.Zi 1886-1979.] B.). VROLIK. •B. [Guido Werdnig.nde.: boala Alexander. V. tendinte hemoragice. 1889-1973. posibil.dez. Henry A.] 1) Sin.nd. [Paul Gottlieb Werlhof. de cauza necunoscuta. G. 1863-1962. 1876-1951. • B.] Sin. de tumorete eritematoase si dureroase. finlandez. apoi [a 'Berlin.WESTPHAL •B.: boala glicogenica (v. profesor de medicina. VON WILLEBRAND. Este.} Sin.. cu localizare la nivelul nasului.). Sin. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa. dupa infectii virale. J^anovra.z. distrofie hialoidoretiniana. profesor [a l^pstoci^ apoi la. [Hans Wagner. fiz.: boala oaselor patate.] Forma de splenomegalie la copil. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere).] Sin. 'Halle fi Cfottingen.ndf.z. n. Stockholm. sindrom Weber-Christian.VONECONOMO •B. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. intema. formarea de membrane epiretiniene avasculare. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene .: coxa plana (v. profesor [a J^eidel6erg.} Sin. [Willem Vrolik.: paniculita nodu-lara nesupurativa. Sin. Sin. [Erik Adolf von Willebrand. [Silas Weir Mitchell. Sin. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. 'Heidelberg. • B. a urechilor. Christian. Se manifests prin crize periodice de paralizie. 'HeCsingfors.: osteita fibrochistica. apoi practician la 'Wiesbaden.). [Hans von Meyenburg.). profesor la. WAGNER. tulburari digestive. cu transmitere autozomal dominanta.

gw. NA: calvaria.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. palatum = ccrul gurii. croata bo/to. are evolutie benigna. 1876-1946. ma. Lisa Welander. scadere progresiva In greutate. BONTDE AMPUTATE •B. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. uneori confluente.] B. n. pi. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. planta = talpa. Zurich. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. produce contractia veziculei biliare. prin atrofie renala. Mortala spontan. BOMBEZINA. ZAHORSKY. 1896. medic american. tumefactie lombara. / stump. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. Saint Louis. B. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. f. paralizie spinala intermitenta. croata ho/to. [Sdr6a. WHYTT. din (at. [John Zahorsky. [Wetherbee.. newopatoCog israelian. german. Hermann Oppenheim. m. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. croata bolta. •B.] Maladie rara. ai trunchiului si ai membrelor superioare. bombus = (lazait. Tropheryma whippelii. lubfiw. ulterior si In alte regiuni ale corpului.. •B. maximala la baza metatarsienelor. Sin.: mioplegie familiala. amiotrofie). format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. B. ZUMBUSCH. american. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. 'Burma. • B.a medicaia. bomba. medic civilian. [Sarfia. Portiunea distala a unei extremitati amputate. }Cjr.] Forma de *psoriazis generalizat. 'Rochester.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie. • B. de asemenea. medic etvefian. caracterizata prin splenomegalie importanta. s. it.). asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului.: pspriazis pustulos generalizat. 1878-1936. W. profesor [a 'BerCin. • B. masticata si impregnata cu saliva. 600(0. 1909. Evolutia este grava. ZIEHEN-OPPENHEIM. bolt = fiolta. rara.: balanita cu plasmocite. WOLMAN. 1914. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. b. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. anemie cu leucopenie. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei. medic.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. Sin. Jena. inanitie si calci-ficari suprarenale. [Bruce Kenneth Wiseman. 1858-1919. neuro(og german. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. dystonia musculo-rum deformans. [M. Sin. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus.: lipodistrofie intestinala.} Hiperplazie suprarenala congenitala. si lamele orizontale ale oaselor palatine. s. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. n.u. f.: boala a sasea exantem subit. NA: arcus pedis longitudinalis. [Leo flitter von Zumbusch. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile. W. bolt = doha.d. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. neurotog german. moior. Ar juca. Sin. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. 1910-1961. f.. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. secundar unei leziuni renale.. steatoree. [Sorfio. profesor la. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. hematurie discreta cu azo-temie. de la alimentum = ailment. la. profesor de cluut. 1898. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. eruptiva de origine virala. [Cor. medic fi fiz. s. iar In evolutie. zgomot. NA: palatum osseum. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. • B. Clinic b. dermatoCog oCandez. 1878-1976. WETHERBEE. [Hoyt George Whipple.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. Sin. 1815-1877. • B. de cobalt) si *cesiul 137. WISEMAN-DOAN. bolt = Clolta. dureri articulare si musculare. medic engtez. Utrecfit. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. f. este mai frecventa la adultui tanar. Indeosebi glucide. endocrino(og american contemporan. kranion. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului..w. alimentarius = alimentar. ZIMMERLIN. se vindeca prin antibioterapie. n. BONT DE AMPUTATIE / moignon. 1871. [Lawson Wilkias. 1913. 1874. profesor (succesiv) la. se manifests! prin adenopatii periferice. care afecteaza muschii centurii scapulare. (at. • B.: calota craniana (v. debutand la membrele inferioare. • B. Londra. 'Halle si 'SerCin.} Sin. reactie peri-toneala. B. Wolman. •B. WILSON. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. [Johannes Jacobus Zoon. bolos = huigdre.: neutropenie splenica primitiva. accidental sau prin pro257 . B. ascita chiloasa.] Sin. WHITMORE. roseola infantum. [Ferdinand Wuhrmann.WETHERBEE sau tulburari psihice.). / bomb. / bombesine. pediafru american. anterior. dermatoCog austriac. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. posterior. n.: melioidoza (v.} Forma frusta de miopatie. o bacterie. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. WHIPPLE. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. WUNDERLICH. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice. profesor [a l/iena. •B. mwolog fi psifiiatru german.] *Balanita cronica circumscrisa.] Masa de alimente. hipotensiune arteriala. Sin.B. Sin. pa-ralizie periodica familiala. se continua posterior cu •valul palatin. •B. Sin. patoiog american. • B. s. cfiimrg al annatei 6ritanice la.). WILKINS. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. cranium = craniu. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. continua sau remitenta. Sin.: degenerescenta hepatolenticulara (v. E. Reinhold August Wunderlich. [at.] Forma de 'cardiomiopatie.: xantomatoza familiala primitiva. magfi. 18581932. profe-sor [a 'Edinburgh. 1902. Recent (1992) a fost izolata. WUHRMANN. ZOON.] Sin. [Alfred Whitmore. semne de hemoragie interna sau de *soc. 'Basel. neurotog suedez. s. Kugelberg. 1714-1766. [Fronz Zimmerlin.io(og section. • B.: disbazie lordotica progresiva. •B. Charles Austin Doan. Evolutia este In pusee. Co(um6us/0h. (at. [Gimnor Wohlfart. n. magfi. gr. p. n. [Robert Whytt.] Sin.: amiotrofie Zimmerlin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. / bombesin.] B. anemie. 1906. [at. Sin. n. [Ital. m SWI. se manifesta prin hepatosplenome-galie. [Georg Theodor Ziehen. distensie abdominala. newolog suedes.: palat dur. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. apoi la 'Milncfien. n. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale. apare In copilarie si are caracter familial. magfi. / bom be.. prin diaree grasoasa.} B. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. 1862-1950. histologic cu infiltratie plasmocitara. BOMBA. n. calvariae. febra. initial pe trunchi.

] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid. n. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. m. house. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. / borisme. s. m. f. f. In general.] Boli infectioase. -oma. separafie.: ghiorait (pop. ordinul "Cestode. / boss. pi. myketos = ciuperca. mykes. s. din timba francilor stabili^i w. s.: bacil BordetGengou. BOTRIOMICOZA. BOSA. f. serolog delgian. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). pentru borborigm (v. BORELIOZE. [Cfr. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat. \Gjr. add boric pentru conservare.BOR cedee chirurgicale. B.] Pseudotumora a tegumentelor. In rahitism si sifilis congenital. [Cfr. imobili. / bovarysm. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. cu simbolul B. / borborygmus.). Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. s. Centrul 'triunghiului lui Einthoven. s. [Amedee Barrel. / botryomycose. In natura se gaseste numai In stare combinata. s. bothrion = gropi^o.). BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode. s. agent al *boreliozeior. din pe.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric. Infestarea. vertij. urechilor si pielii paroase a capului. Haemophilus pertussis. BOTRIOMICOM. frecvent mortala. \!Ar. s. s. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. [Amedee Barrel. si cefalhematom. 6iK. In timp ce formele impure sunt foarte reactive. BOTRIOCEFAL. c. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. de-formari ale osului frontal. Rara la om. b) b.a vasului. [Qr.: leziune de frontiera (v.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. -oza.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. BOR. albuminurie. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. s. s. reprezinta o aspira- . dar si la unele organe. Ex. V. iar unele hepato-nefrotoxice. / botulism. / botryomycome. boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. \Cjr. V. Diphyllobothrium latum. m.i m Cjaiia bord = margine. s. bawraq = d Insufi. / bothriocephaliasis.ngi. botrys = cwrchine de. de frontiera Intre normal si patologic. botu-lus = caitaBof. bowel noise. Saris. \'E. Var. bothrion = gropita. agenti patogeni cu tropism respirator. / pyogenic granuloma.rwiog francez. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta. kephale =• cap. numar atomic 5 si greutate atomica 10. de obicei pe suprafata unui os: a) b. n.teri. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. / bothriocephalus. Sin. strugure. Sin. f. incluzand trei specii: B. apm umflaturd •produsa. s. pi. / botryomyco-sis. m.} Specie de 'teen/a. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. comparata cu fructui de zmeura. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept. sl. membrele superioare si inferioare. s. Termenul este m continua extensie. In lanturi scurte. B. in 1919. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice. swelling. 2) Personalitate b. pre. s. perborat. din [im6a franciCor stafii[if. -ozo. s. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. BOTULISM. B.murmur. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. sau *stare limita. m. 'volvulus sau *hernie strangulata. utilizat. m. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. \fr.} Element semimetalic.: Bothriocephalus latus. BORDERLINE. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). m. si acid boric. se resoarbe rapid dupa nastere. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. cu referire la degete. situatie sociala). b. dt o iovitura. A fost initial considerat de natura infectioasa.: febre recurente. Sin. dord. borborygmos .: borborism.. Susele virulente sunt Incapsulate. B. 1870-1961. bolrys = dorchine de strugure.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. se apropie de aceasta conditie ideala. aerobi.te. apartinand subordinului Diphyllobothhidae. nedemonstrata Insa. / relapsing fever. bordure. frontale. [Lot. fraudulos. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). BORISM. Se manifesta prin tulburari digestive.z. s.] Angl. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi.} Tumora mica benigna pediculata.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi. ajungand la o lungime de 2-8 metri. m. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. anaerob si patogen. n. / bore. / botulisme. pi. de granita. de. borax etc.tvrwiog franc. dm persona bourak. 1867-1936. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul. Strasbourg. -ism. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. bawraq = eC msufi. botryomycoma. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. bronchi-septica.dog fi. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. n. -ism. n. / bovarysme.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice. Gfatia botja = iovitura.rsa. Strasbourg. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. kephale = cap. endemice sau epidemice. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet. ozo. prezenta unui lizereu gingival. f. s.). BORBORIGM.na bourak. b.} Toxiinfectie alimentara acuta. borderline = iinit.82. spirochetoze recurente. parietale. Uneori. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. sub forma unui granulom pediculat micodermoid. / boron. / bosse. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa. frecventa la animate. mykes. recurrent fever. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente.). mdeosebi In timpul digestiei. perije = perie. 1S67-1936. BOTRIOCEFALOZA. f.). n. Saris. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie. parapertusis si B. leziuni cutanate. / borism. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. \fr. Var. BORBORISM.e. fiac. / bothriocephale. s. / borborygme.. spirillum fever. B. In care se gaseste in stare larvara. diphyllobothriasis. 2) Eminenta rotunda.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. ElementuI In stare pura este inert. f. Sin. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor. In stare adulta este parazit intestinal al omului. / bothriocephalose. s. s. cu sensul de stare limita sau intermediara. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. myketos = duperca. s. s. In general. f. borboygmi. [Ar. bac. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. BOVARISM. / borrelioses.

/ arm. lalia = rordire. s. arthroun = a rosti distinct. oisein = a cara. f. n. V. / brachyoesophage. s. hradys = incet. / brachial. micromelia. [Qr. s. 2) Miscare involuntara repetata.\ Stare a bazei unui maxilar a carui lungime este anormal de redusa in raport cu largimea sa. NA: brachium. f. bradys = meet. [G. s. / bradypepsia.: micromelie (v. / bradyphemie. s.: *extrasistole). f. / bra