X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

s. jagareala v. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. s. junghiTn piept junghietura. s. jagarie. n. f. vb. s. langoare. s. f. Tncuiei la ud Tncuietura. jig. Tntampinat.s. Tntunchinatura. jupuitura. f. 1. . rana usoara 1) nevralgie toracica. f. s. n. s. f.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. Tntampinatura. leac. vb. astm. s. intoarcere. s. adj. s. f. f. pi. n. lamoste. vb. Tnghititoare. s. s. 2) boala medicament . jag v. rana usoara laba ga?tii. f. s. jagareala pirozis v. s. f.n. s. Tncuiere. dispnee. f. f. f. s. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. jupuiala. m. 2) pneumonie.. s. jagareala v. s. f. emfizem. f. jeguiala. f. jagareala v. si f. s. f. s. n. Tntruiele. s. f. Tntepenire de Tncheietura Intremare. s. s. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. Tnnodare de mate Tntalnitura. Tncruci?at. Tnnaduseala. f. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. s. jigaraie. julitura. s. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie.s. emfizem pulmonar deglutitie laringe.n. junghi. s. jiguiala. s. f. diaree 1) slabiciune. transpiratie a transpira astm. f. s. s. Tnnecaciune. jagareala. f. (a) Tntepa. s. jagareala v. moliciune. jolna. (a) Tnnadusi. (a)jugula. jeragai. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. f. s. parte a gatului unde se afla laringele astm. f. IL' pirozis v. s. s. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. f. jolne. f. emfizem. f. jighireala. f. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire.

pi. limbrici. s. s. pi. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v.. le?in. f. f. lihneala. s. legatura. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. f. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . s. 2) varice. manca. s. n. s. s. pi. lumea ochilor lumina ochiului lumina. n. (a) linchi. f. matrun. n. leprica. margaritarel. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. s. f. s.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. lepadatura. m. s. m. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. lisai. s. lingoare.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. lingurica. (a)'lihni. s. lingurea. f. s. vb. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). m. s. pi. crampe 1) apoplexie. s. mai. n. mai ales la copii intestine ficat masturbatie. malcavita . f. lighean. le$. f. s. f. s. malced. f. lelita. lungoare. pesta pesta 1) diaree. . malahie. vb. n. s. n. s. s. iv lipemanie. marcavita. s. s. s. f.m. mate. s. 3) colici intestinale. cuiva (de foame. f. f. lelitele. s. lovirea de Rusalii lovitura. s. f. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. f. de oboseala etc. s. adj. matka. n. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . f. f. f. lipitura. pi. marina din fire marul lui Adam maruntaie. s. n. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. n. s. f. malic.s. 2) tifos exantematic apendice xifoid. f. matca. s. magareata. f. s. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. s. s.

pi. f. melcii ochilor mestecare. f. astm bronsic sau cardiac. f. miasma. s. nabu?ala. s.s. moalele capului moartea calului mocaneala. s. dispnee 1) guturai. f. momita. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. s. s. emfizem pulmonar a transpira astm. f. carie dentara insomnie fosfene natima. motroaca. s. f. s. f. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. f. s. n. s. n. moiste. 3) gingivita. f. pi. f. najit. s. s. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. s. f. f. modaica. moleseala. m. (a) molai. s. mistuire grea misei. emfizem pulmonar. mitra. miligoi. molima.. adj. m. s. f. n. f. naduf. dispnee v. m. s. s. m. f. misulie. s. s. nabadaie. miata. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. s. f. 3) varice. nadu?eala. f. s. s. miata. pi. s. s. f. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). s. m. 7) dureri de dinti . s. 6) catar nazal. 2] (la gat) marul lui Adam. s. f. mirosul gurii mistuire. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. vb. s. miligoci. f. s. s. naduh. vb. morb. nagluga. . 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. f. transpiratie abundenta. (a) nadusi. mancarime la inima mancatura. s. s. f. molipsitor. n. f. s. . 2) dureri reumatice. f. minegoci.naduf sudoare. s. 2) otita medie. s. 4) nevralgie de trigemen. s. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. 5) cefalee. emfizem pulmonar. modald. matu?ile. malcavita. pi. pi. f. naduseala astm. f. mance-1 coca meditina. epidemic. moleti. s. n. mancarime. mont. matrice. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale.

adj. ' . s. m. m. pirozis . stupoare 1) arsura de gradul I . f. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. s. a se) oligui. nedormire. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. vb. nasalie. m.s. nisip. neputincios. brutal violenta.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . ojig. neliniste. s. vb. adj. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. f. ca o targa. obrinteala. neg. . neputinta. orbire. f. nauceala. s. f. vb. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. s. s. nerodire. n.. f. f. s. f. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. m.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. s. s. f. s. s. f. vizuala) v. adj. nasilnicie. Tncapatanare confuzie psihica. f. opaceala. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. navarlie. . s. adj. nebuneala. f. f. pi. s. omusor. f. n. s.) bolnav de orbalt (v. n. veruca. oligurie 1) erizipe!. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. s. s. (a. ogarjit. s. s. s. ologeala. f. 3) glaucom. s. fara putere. s.III (cu apa fierbinte). nascatoare. urechi. olog. . a-si) scranti mana. f. vizuala) suport de lemn. 2) slab. f. m. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. 2) durere de cap. nazarire. s. (a se) orbaiti. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. . osteneala. anemic slab. piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. brutalitate. nebunie alienatie mentala insomnie . oftica. 2) vagin violent. opareala. s. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. sau f. orbaltit. nasilnic. 4) trahom. f. s. (a. la copii eritem fesier : retentie urinara. oparituri. f. . orbul gainilor osfica. f.s. s. picioare. s. f. f. s.f. oprirea udului orbalt. nebunie. s. oftica Tn gat ofticos. P•I halucinatie (auditiva. adj. s. f. s. obranteala. fara putere ' . a creste 1) tuberculoza. f. adj. negel. omulet.

tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula .:•:. panticaraie. m. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. pierdere ro?ie pierit. par la deget pantecare. f. s. s.•. pecingine. s. f. s. .:^':.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. f. n. f. m. f. pietricele. f. s. pierdere. adj. furie. s. parleala. s. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. par. perdea pe ochi peri rai perioada. pistrui. pantecaraie. ••• •". pantecaraie abdomen 1) diaree. s. s. part. s. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. pipernicit. refl. s.. f. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. n. 2) tricofitie. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. s. m. s. m. palitura. s. m. s. sindrom dispeptic. n. s. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. f. s. panglica.•:'::•. 3) keratite diverse 1) entropion. f&ra putere. pi.:::•••.. f. din dezvoltare 1) somnolenta. pantecaraie v. f.. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. f. f. piroteala. pantece.•. n. s. s.• ••. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi. pi. paduchi. f. s. 2) care s-a oprit din crestere.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. pi. s. f. pi.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . perit.. pareala. s. 2) leucom. ousor. f. s. pedepsie. n. pantecaraie cu sange pantecarie. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. f. paducele. s. vb. n.:'.• pandalie. s. pi. pecingine rea (a se) pedepsi. pierzanie. s. f. s. s.. f. ousorul genunchiului '?. partuica.•'. s.

adj. pocitura cu diformitati fizice. pi. prapor aprins prapur. s. f. 2) lene? i . s. f. s. s. f. f. m. s.f. s. s. 3) epilepsie v. furunculoza 1) trismus. plescavita stomatita alopecie. s. pripit. poala alba poceala. plecate. prisnita. f. adj. s. putoare. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. f. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. f. ptesnitura. f. s. 3) astm pelagra 1217 . s. post. puturos. s. s. n. desfigurat 1) congestie cerebrala. f. s. f. f. pi. plesne. f. odorat 1) miros fetid. pritituri.s. s. f. s. pojarel. s. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina.s. plecare. s. s. n. s. s. m. s. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul. pogana. adj. aplecare v. prapor.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. planta. pretit. calvitie fisura leucoree 1) boala care. n. ponds. punoaie. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. plescaita. rana tranjilor 1) cancer. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa.'' rac. potca.. f. s. s. pocitura. n. pleznitura. f. pi. puchina.s. purcica. poceala din iele podt. pusche. f. odrasia. s. pi. 2) paralizie faciala.f. plescavita. f. plansori. s. n. s. f. ^ peritoneu • T peritonita v. pumn. s. s. ar fi provocata de duhuri rele. f. R copil. adj. pojar. plesnita. potasca. f. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. f. f. m. s. m. s. pi. 2) vrajba. diform. 3) epilepsie v. pleasma. si f. m. plamadita. 2) uratenie fizica. s. n. f. s. cearta . plamanie. f. s. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. plascare. s. 2) erizipel. pocitura de ele podagra. f. f. pohoiele. f. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. dupa credintele populare. s. s. afte bucale fisura v. plesnita. plesuvie.

s. de obicei. s. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. 2) nevralgie. s. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. s. ratutit. f. rapanas. rapanos. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. rast. m. cu febra 1) inflamatie a splinei. f. reuma. rasuflatoare. m.s. s. f. n. rasturnarea ranzei rasug. s. s. s. rasfug contractii false la nastere boala. f. regula.m. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita.s. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. durere epilepsie epilepsie menstruatie. scalambait. f. eroziuni cutanate v. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. s. ruja. s. f. s. ront. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. f. s.f. ragaiala. rapciuga. adj. m. s. f. s. s. f. f. manifestata prin agalactie indigestie. s. f. pi. adj. s. rofii.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. f. f. vb. eczema. rumegare. sapunel. s. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. ro?ata. f. pi. (a) scapara.s. m. 2) murdar morva 1) antrax. ranula. metroragie 1) stomac. s. f. s. rahisul) a fi foarte nervos . n. adj. rapor. f. rasuri. rohii. f. s. n. sagetatura. s. f. pe cap si pe fata. rosaturi. adj. s. romantism. s. .). sangele sorocului scafarlie. m. s. s. pi. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere.n. impetigo. rarunchi. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. rau. uneori si adultii afectiune dermica. rasfug. n. f. raie. s. m. ruptoare. s. sau f. s. f. rapciuga. raceala. pi. f. dispepsie v. sif. rai. n. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. s. n. f. Tn relatie. rasuflare. s.s.. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. s. pi. rapan. s. raceala la rarunchi raguseala.. cainii si porcii.

sperietura care sufera de sperietura (v. f. f. • (a) sfasia. f. m. spoitui. adj. adj. sighiuala. s. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. s. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. s.) tulburari psihice. s. s. n. n. f. scranteala. n. adj. f. f. s. s. s. s. scrintire. . spanchiu. adj. pi. sperietura. f. schilavie. s. pi. speietura. slutenie. f. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. s. pi. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. n. s. sfarseala a Tndurera. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). sleire nervoasa sleit. s. spata. dezechilibru mental. sfrijit. s. hidrosadenita miop durere. s. f. f. slabie. spurcat. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. s. s. s. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. smintit.. f. scurgere. n. soroc. sfarsenie. si f. vb. f. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. s. sfrente. (a) scuipa sange scuipat. scrantitura. scrofuri. tricofitie. s. f.. s. f. s m. s. s. slabiciune. s. f. vb. s. schimonosit. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. s. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. s. schiros. sclintire. gonoree blenoragie. s. scovarlii. sfrentie. scabie. f. sfoiag. sfreant. f. s. somnisor. adj. scurt de vedere (a)seca. s. s. adj. n. speriat. s. n. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. a chinui pe cineva (fig. f. scrofula. sclintitura scopire. . pi. f. expectoratie blenoragie. adj. scare sec socote. f. .) mucegai sifilis v. sculament. s. apatie v. s.f. s. f. n. s. mai ales la copii. adj. gonoree leucoree. impetigo. f. f. f. scarba. spaima. serpengea. m. 2) dermatoza. s. pi. antrax 1219 . saliva. scapula v. scarna. slabanogie. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. smochinit. f.

sugui. 5) sifilis. m. s. f. surpare. n. s. 2) astm. s. s. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. pi. f. sancar.f. sezut. s. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. vb. stropseala. f. s. sugiu v. m. f. n. scorbut diastema incisivilor centrali v. soanta. soricioaica. sulgiu. strudnita. sasiu. tuse seaca. s. s. 3) colici intestinale hernie v. subtioara. s. n. a merge cu dificultate angina difterica. sugiu 1) dispnee. n. s. strelici. strudnita gingivita. strop?ala v. adj. pi. adj. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. n. n. stomatita. n.sancan scarlatina v.f. m. m. sui. s. n. suguiuc. sorod. s. n. sucitura. f. stropsitura. adj. s. sughit. pi. suiduit. s. s. adj. 2) insolatie. s. strigoniu. sasiu anus coloana vertebrala. sarlah. s. s. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. f. m. pi.s. stransi. surdumasi. s. suflare. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . stropsala. f. f. sont. s. m. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. soparlaita. s. 4) scrofuloza. s. s. strudenita. f. sugel. m. pi. s. sira spinarii soimanit. s. surzenie. strungareata. (a) sontacai. sugiu. stransoare. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. rahis luarea mainilor si fetei. S urticarie. f. surpatura. 9tirb. stat. s. strop$ala v. adj. s. s. studenita. f. m. n. f. f. stomac stricat strans.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. s. striga. s. m. suspin. s. f. spanchiu. s. adj. f. sulac. f. 1220 sifilis m faza tertiara v. sterp. surpare surditate astm sancan. s. m. surdumaci. 3) cancer. s. s. m. s. s. herpes. s. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. f. adj. s. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. sufleti.

s. f.f. n. s. zanatec emfizem pulmonar. tigva. tampla. trantitura. n. n. f. tranji. f. s. n. ticva. s. s. s.f. gonoree catar. tigva v. s. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. m. triper. teasta hidrosadenita T221 . s. teafar. s. s. trecere. s. adj. tiuga. taetura. f. troana. s. f. s. s. tampeala. (a) trage. f. treapad cu sange trecatura. s. turbare. s. troahna. tulburare. teaca. toropeala. 1 viroza respiratorie. tuse. f. inclusiv sub aspect psihic v. f. s. s. tatarca. reumatism articular acut os temporal. m. suiu. traji. s. treapad blenoragie. s. n. s. f. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos. tigva febra tifoida craniu uman v. s. tifos. . tuse magareasca T1 antrax v. tast. tarpie. trepadare. s. f. s. adj. apatie adenita antrax. m. coriza ticnit. f. s. sumenit.s. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). dispnee beat(usor) talan. tivga. m. s. tata catelei eschila v. s. troahna penis confuzie psihica. viroza respiratorie. tigva v. tampinatura. trup. taiere Tmprejur taietura. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. n. f. tragan. f. treapad. tragar. tremurid. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. f. s. s. n. s. sui. taietura circumcizie plaga taiata.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. s. s. adj. pi. f.f. f. m. astm. guturai. f. s. f. tidva. f. gripa v. f. pi. s. f. f. s. trahoma clavus diaree. vb. s. junghi cancer hebetudine .

varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama.f. vine. f uima. arsura. s. a se rani 1) hernie. s. s. udma. urinare. venin la inima viermusori. flegmon meteorism abdominal orgelet. f. s. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. maruntaie. tumora. f. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. burta. 2) colica abdominala. usturime. calota craniana test. n. f. adj. n. pi. s. s. vintre. f. f. congestie cerebrala v. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. n. s. s. f. vanatare. 1) pneumonie. s. s. s. s. f. n. vb. n. dizenterie 1222 . vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. s. udrea.s. f. 2) urzicatura. pi. 2) pleurezie. vanataie paralizie. vant rau vant sec vanturi.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. pi. teasta tinere de minte memorie tintit. n. s. n. vedere scurta venin. furuncul. vatamatura. 2) la pi.. vifor. care este alienat mintal turloi. viscere. vanataie. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. s. s. f. f. s. adenita chalazion. adj. s. v. 3) miros 'intepator varsat. 3) dureri reumatismale teasta. ulcior. s. f. s. s. umflarea pantecelui urcior. s. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. vanturile cele rele vedere. s. n. f. pantec. n. n. s. JV urina adenita. umblet. s. m. umflatura. n. 3) diaree sanguinolenta. f. gamba jiv u ^ ud. s. orgelet mers nodul. mamela' teapa. s. hidrosadenita. urdinare. f.

1222 .

s. n. zaiezitura. f. (a)zacea. s. . zgarciul urechii zgarietura. nepasare a fi bolnav v. isterie rana. s. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. zabala. f. s. f. s. f.f. vb. zbanchiu. zargenie. anurie confuzie psihica. plaga contuza 1) plaga cu crusta. s. pi. vrajmasa. z . f. f. adj. f. f. s. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. zgau. a slabi slab. fara vlaga astenie. vb. s. zgrabernita. s. f. seaca 1223 . s. stupoare v. f. s. f. 2) boala de ochi. (a) zaiezi. ticneala. pi. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. zacuta de varsat zaiezeala. s.s. f. s. s. zgrabunte. s. s. zburator. n. zgarci. mole?eala oligurie. f.f. zaiezitura a zacea. zbant. zgaiba. zdrobitura. n. s. zacere. s. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. ' zapaceala. s. zaiezit. zapreala. n. m. adj. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. zgaiba duice zganca. zacu?. s. f. zargheala nebunie. zargheala. zacare. s. s. s. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. f. 2) inertie. adj. zacaseala. zabaluta. s. zla. f. f.

[Lat. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. n. Brodie. durere. NA: abdomen. traumatic . duct. 3) A. tromboza a arterei mezenterice superioare. Sin. Inrosire-congestie. se. -e.priv. broastei. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. Sin. / abarticulaire. s. V. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin.bazinul osos. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. adj. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. situat Intr-o alveola dentara. nici a sensibilitatii. ab = de.. fara modificarea fortei musculare. 6) A. duce. s. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara. / abces.. 8) A. a . micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. cald . eel rnai mare medic al antichitatii. Hipocrate susjine.parta.: tumora a.. [Lot. de ia ah = mde. s. bolnavilor cu *ascita veche. a. / abasia. conservate In limbajul clinic. -minis = pre-vestire. ab = inde.: deviatie standard (v. adj. f. n. 10) A. epigastrul si hipocondrul stang. si durere abdominala. 5) A. In general. cu *astazia. a carui parte centrala este excavata. Invelit de peritoneui visceral. hernie strangulata. ABCES. Ex. In etajul abdominal inferior .. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic. a. inferior . [Lot. *Peritoneul abdominal.flancul drept (regiunea lombara drepta). adj.provocat de un traumatism. dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). considerat . ulcer peptic perforat. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. [Qr. care trece prin arcurile costale. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen.t de. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum.hipocondrul drept. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata.rahisul.). deoarece . ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen..} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. pentru prima oara. v. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. / abdomen.). boala Brodie. Tipuri: 1) A. complicand o *septicemie. rece . nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 9) A. a. principiul fundamental al observatiei rationale. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. / abcede. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). ABAZIE. ocupa cea mai mare parte a a. superior . considerand ca bolile au cauze specifice.de origine hemato-gena. ruptura splenica etc. ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. cerebelos si cerebral .t de. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . obstructia. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. septicemic . si de doua linii verticale.colectie puru-lenia Bra semne acute. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si.situate la nivelul cere-belului si.).^parintele medicine^. dupa *cultura. cu cele doua foite. / abdomen. ABCEDAT.al carui conti-nut. delimiteaza cavitatea peritoneala. tQinul fi omen. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. s. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. artrifluent -a.regiunea inghinala dreapta. prin crestele ili-ace. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior . formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara.a.i)} Regiune inferioara a trunchiului.nui visce-relor animald'or sacrificate.. rece de origine tuberculoasa. ABARTICULAR. adj. cu punct de plecare osteoarti-cular. pe-rmitea prezicerea viitorulu. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice. dimpotriva. splina. 2) A. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. steni . -inis: posifiil tie. Cauze: coiecistita acuta.care com-plica o infectie a glandei mamare. trece. Diviziunile topografice vechi. care devine asemanator ca forma cu a. mamar . considera ctl eJ(!ime.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. Stare patologica de regula cu debut brusc.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. si inferioara.: abdomen acut (v. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. (pentru ca.\ Care s-a transformat Intr-un *abces.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. alveolar. Tubul digestiv abdominal. m. Aspect particular al a. respectiv. abscessus.partea inferioara a custii toracice. ABDOMEN. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. cedere = a. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. / abscess. Se asociaza. uneori inoperante. clasice. Hr. dar niciodata periculoase. apendicita acuta. Aspect particular al a. lateral drept si stang.pSrta. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. ia. / abasie. 4) A. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. se. Cele mai evidente a. basis = mers. f. stomac.: abdomen chirurgical. limfatic . Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. a. s. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja. / abscessed. parietala ?i viscerala. se. [Lot. creierului. s. 7) A. m. consecutiva *inflamatiei. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat. 11) A. perforatia. abdomen. In etajul abdominal mijtociu . mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. / abarticular. Sin. cedere = a trece. la abdere = a ascunde. a.

bios = maW trophe = hranili nutrifie. adj. ABDUCTIE. s. / aberration. gr. s. *colica saturnina si in stari de *emadere. Sin. ABERANT.n^d. iat. ABLUTOMANIE. 2) Mai rar. V. s. Orice anomalie cromozomiala. al XVII-lea). Este urmata de 'amnezie lacunara. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. de regula de origine minerala. f. abortifacient.. [Lat. / abocclusion.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. Sin. actio. -e. mediu a. meningita tuberculoasa. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic. gesturi involuntare. me. -ive.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. s. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. a e\amina. *Intarcare.a. ducere = a duct. In general. brakhion. / absence. \Lat.nulw abdomen. / abiogenesis. luctis = [apte. ABDUCTOR.. ABRAZIV. s. lucre. s.. f. f. s. Este caracteristic *peritonitei acute. s. f. abortivus.ui). purificare. translocatie echilibrata. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. / abocclusion. f. f. [Lat. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. brachiwn. peste coapse. f. / abiotrophie. s.i indepartare. a . adj..tatio.priv.priv. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). f. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. s. fosfati de calciu. grup sanguin. lar.vala. absentia = al}se. s. a -priv. ABRAH10CEFALIE. f. f. bios = viatd. de la agere = a actiona. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex.. -onis = actiune. f: / ablutomania.die. -ina: haima. s. exista si In prezent. / abiogenese. lipos "== grasime.] Care se abate de la normal prin aspect.. Deformarea a.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte. radere = a rdz. -onis = spatare. f. s. / abiotrophy.priv. uzura unei struc-turi prin frecare. uneori. V. hipooolesterolemie. abrasum de ia abradere = a rode (ab . adj. / abrachiocephalie. f. poate fi congenitala sau dobandita. de ia lavare = fl spdia}.priv. complete sau partiala. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. f. f. fara o cauza aparenta.. / abortive. s. -onis. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. Sin. -onis . -onis ^ aiaptarc. Ex. *acantocitoza. [Lat. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. adj. s.i bios = vi.clusio. brar-hium. / aberrant. ABLATIE. [Cjr.] (Muschi) care serveste la *abductie. adj. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. n priv. anomalie. f..\ Punctie abdominala.parare. prolos =" primut. a . [Lot. ah = de ia. f. [Lat. ah = wdepdrtat de.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABIOGENEZA. / abreaction. s. In loc sa proemine. a .. gr. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. / abdominocentesis. tetraploidie. de ia oh = indepdrtat de. s. m.. ft . de. -onis = mfarcare. [QT. f.: paracenteza abdominala. genesis = producere. f. or. Abrev. fr. -ive. Se observa In numeroase boli. median. / abrasif. de. f. cu simptomatologie redusa a unei boli. adj..ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. de (a ah = wdepdrtat de. / abduction. In tehnica dentara). s. s. structura sau localizare. [Lot. / ablactation [Lat. abra-sio. s.ducere ft ducere = a duce. Ex. ABIOTROFIE.] 1) Care nu este dezvoltat complet. ia uhradere = a rade (ah . s. cu modificare cantitativa (aneuzomie. ia skopein = o Video. -atos = sdnge. doua iiterd a aifdhetuiui grec. [Lat. adj. aberrare = a se rdtafi. s. abduc-tm..pa. kephcile = cap. f.priv. a purta. 'monosomie. f. / abrachia.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. trisomie). m. skopia = e^aminwe. la cib = wdepdrtat de. f. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly.\ Suspendarea brutala. *poliploidie. Indeosebi In holera. m. c. abortient. ABIOTIC. f.. en-are = a devia} Abatere. de. A. si laparoscopie. abate. / abreaction.. / abiotic.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. s. a . uhhitio. catharsis. adica a *lactatiei. / ablation. [Lat. A. adj. V.. de. etinwtogia tennenuiui abdomen. / abdominocentese.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. ABDOM1NOCENTEZA. reaction. [Lat. n.: sindrom Bassen-Kornzweig. [^r. gr. deviere de la normal. / aberrant. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. cand pierderea constientei reprezinta . \V. / aberration. / ablactation. [^r. dur. 3) in general. s.: a. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. ABDOM1NOSCOPIE. [Lat. adj. / abdominoscopy. inversiune). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare.\ Care se opune vietii. purta. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. \Lat.. / abiotique. f. a mimicii si obnubilarea constientei. aber-ratio. / abrasion.} V. la ah = inde. oriri = a se nafte.. ab = wdepartat de. s. ABSENTA.af. din iat. f. si paracenteza. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. de la liic. / abetalipoproteinemie. retinei din *retinita pigmentara.rtat de.tur structurile histologice. ahltictfitio.. asociata uneori cu ticuri. s.lio. Forma majora de *contractura abdominala.i iat. ABOCLUZIE. kentesis = wtepaturd.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. ABLACTAT1E.. / abduction. onis.. ABETALIPOPROTEINEMIE. Indeosebi formatiunile nervoase. cu argumente mai elaborate. a. / abrachiocephalia. s. / abrachie. ABORTIV. s. s.a.priv. f. punctie abdominala. s. / ablutomanie. carbonat de calciu. PunctuI culminant al a. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. / ablation. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. ABO / ABO / ABO. / abdominoscopie s. [Cjr. f. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. s. de la occludere = a mctiide. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. / ablepharia. gr. [Qr. s. s. silicati etc. fie numerica (*aneuploidie.. / ablepharie. adj. de [a geniian = fl produce.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange.riw. / absence. Ex. / abrasive.. deletie. [Qr. ABREACTIE. blepharon = pieoapa.. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica. se disting: a. / abducteur. / abrasion. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). a se. / abortif. -onis = se. radere = a rdzui). de la uh . gr. s. errare = a devia. f.. onis == radire. o -priv.: factor a. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. / abductor. / abetalipoprotein(a)emia. f.[ 1) Despre o substanta dura. dar adepti ai a. f.: anomalie cromozomiala. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERATIE.. [']/. -onis. -onos ' = drat. f. f. simpIS. fie structurala. iat. brakhion. s. s. ABRAHIE.. f. atarna peste sim-fiza pubiana si. neuropatie. 3) Cu referire la o forma scurta. ABRAZIUNE.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. etimoiogia te. ABLEFAR1E. s.priv. anorganica. ahlutio.

acus = ac. aseme-nea unei enzime. / acantholysis. / acanthoma. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. f. -onis. kytos = cduld. acus.] 1) Actiunea de a absorbi. sorbere = a suge. kamptein = a mcovoia.6 mm). -oza. f. [gr. a 6ea}. cu bizou scurt si mandren. boule = voinf:a. 2) A. A. Tipuri de a. f. / acantholyse. -osis. ACANTOLIZA. [Qr. a. gr. s. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. / abzyme. f. boule = voinfa. akantha = spin. 6) A in ACANTOPELVIS testinal. A. V. gatului si regiunilor genitocrurale. / acanthocytose. cu bizou scurt. s. temperance (for alcohol). ureterului explica hidronefroza intermitenta. de la absorbere = ffl a6sor6i. a . s. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. 2) Substanta care are aceasta proprietate. [Lat. s. pentru injectii sau pentru punctii. continence (sexual).] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. s. n. drept. {Cjr. f.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. De obicei.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. A. / absorbent. n. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. a 6e. absorbtum. lat. pentru injectie intradermica. metron = masurd. / acanthome. a . [9{eoiogism foarte recent. se poate produce In medii foarte variate. m. m. ABULIE.. ac pentru punctie lombara. m. a 6e. ACALAZIE. cu o grosime de 1 cm s. ACANTOPELVIS. f. lung de 30-40 mm. f. deseori.a. In circa 50% din cazuri. -onis. lung (50-70 mm). a. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. / achalasie. f. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i. sorbere = a suge. de ia ab = de. s. calculare = a socoti. ACANTOCIT. / abu-lic. s. Boala se asociaza la adult si varsInic. s. [Lat. a. / acampsia. m.. [Lat. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. s.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. / acampsie. a wgfiifi. f. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. de pneumotorax. / aboulie. f. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. / absorbance. absorbtum. absiinentia = refinere. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. akantha = spin. ABSORBANT. / abstinence. de lungimi si grosimi diferite. cu sectiunea rotunda. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. f. s. f. ACANTOCITOZA. si a. lung de 70-80 mm. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase.: a. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. In functie de -utilizare: In chirurgie. akantha = spin. lysis = distrugere.6 mm. cand exista semne clinice asociate... AC. atipica. s.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. a mifltifi (ab = de [a. alimen-tara (In particular la alcool). adj.8-1. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. pentru injectie. s. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. / aiguille. A. de a retine o substanta In interiorul altei substante.priv. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide.: osteodensito-metrie (v. s. pentru puncfie lombara. n. -oma. In stomatologie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. 2) A. / acanthocyte. ahsorbitio.8 mm.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. 4) A.. / acalculie. / achalasia. s. a 6e. foarte subtire. f. V. f. m sange sau m interiorul unor celule. [Lat. teaere = a fine). cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. s. / absorption. 131 .a). absorbtie. a . cu diametrul 0. cu diametrul de 0. de dimensiuni variabile. ACALCULIE. ACANTOM. f. f.. ABSTINENTA. pentru injectie intramusculara.] 1) Care absoarbe particule. lung de 45 mm. A nu se confunda cu *adsorbtie. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. / acanthopelvis. cu diametrul de 1. a6tinere. s. de liga-tura. [at. de ia lyein = a distmge. et f. bumerang. ABSORBANTA.2 mm si cu varful In bizou lung. m. s. curb sau semi-curb. / abstinence.a. cu ureche care poarta materialul de ligatura.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. A. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. [a ab = de. ABSORBTIE. De asemenea. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle.priv. energie. absorbitio.). pe]vis = 6azin. complexa. In bizou intermediar. os. f. beta). cu un varf ascutit. incut a[ verbuiw. sorbere = a suge. pentru rahianestezie. 12) A. s. sexuala etc. a . [Lot. s. m. [Cjr. n.i la o lungime de unda determinata. / needle. partic. n.. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0. pentru punc-tie venoasa. uneori cu resort. s. 3) A. / acanthopelvis. akantha = spin. absorbers = a a6sor6i. 7) A. s. s. 11) A. -e. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. [Lat. / abulia. akantha = spin.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil. f. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. 9) A. [Cfr. In forma autoimuna (rara). cu diametrul de 0.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. 8) A. si cardiospasm. drept sau curb. pentru sutura vasculara. n.80 mm.} Tija subtire de otel. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului.] Sin.. s. ABULIC. / absorbance. [a engi. / acanthocyto-sis. s. adj. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. [Cfr. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. de. din cauza imobilizarii prelungite. a.7-0. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. v. s. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans. ossi's ^ OS. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de.7-1. ia. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. s. khalasis = re/o^are. s. / abzyme. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. s.priv. m. s. / acalcutia. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. sorbere = a suge. de forma si marime variabile. [Lat. ABZIMA. [at. ACAMPSIE. win-pus din ab de.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A..priv. prevazut la un capat cu o ureche.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. s. "boala policnistica ovariana.priv. [Qr. / aboulique. utilizat In sutura intestinala. dentare. a ingftiti.ipiul. akantha = spin. Ex. adj. 5) A. f. / acanthocyte. pentru puncfie sternala. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. / absorbant. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica. prevazut cu mandren..: 1) A. [gr.. 13) A. [C/r. tipica de a. adj. f. a . kytos = celuid. (a. 10) A. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). rectiliniu sau curbat.] Diminuarea initiative! sau a vointei.5-0. de diverse tipuri. s.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. si f. lichide sau vapori. / absorption. [gr.

sunt substante care grabesc priza gipsului. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. s. s. -onis = acceCerare. m.. 2) Tulburare m *boala Parkinson. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei.priv. a. -trice. / acathisia. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. [Cjr. / acaryote.] Factorul VI al coagularii. f. s. adj. [Lot. s. pana la energii dnetice foarte mari. m. de part/cute sunt instalatii complexe.. s. a accepta. f. [Cjr. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. adj. ACARIOZA.. n. raportata la unitatea de timp. la un subject salariat.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. / acatagraphie. / acarien. / acatamathesie. ACATAGRAFIE. {Cfr. a priv. / accepteur. A. si stroke. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. de la acceplare = a primi. f. Intr-un sistem de referinta dat. a • priv. [Cfr. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. ACCELERATOR. kap-nos = fum. *proaccelerina (factor V). [Cfr. [Lot. s. / accident. ACAPNIE.ACANTOZA ACANTOZA. agitatie motorie. mica. kathisis = acfiune. / acatalepsy.. s. / acatalasemie. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. / accelerine. f. karyon = sdmfiwe. s. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. de tuse. dclotron si sincrotron. ACELULAR.] Sin. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. / accelerin. / acataphasia. / acceleration. / acephalie.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. s.priv. scrie corect. a .i katalyein = a disInige. primeste radicalul si se combina cu el. kalagraphein = a.. Sunt asimilate a. Sin.). / accelerator. a dizoiva. 2) 'Diagnostic incert. / acatamathe-sia. s. s. akaii = insectd. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. complementar. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. ACARIAN. ded a sintaxei. tiroide a. ACCEPTOR.. f. f. s. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor.. / acces. [Cfr. Termen utilizat uneori. s.priv. (Santorini).} Absenta bioxidului de carbon din sange. V. / acetabulo-plasty. Sin. aterg/c. f. de [a kata = 61 jos. desi ideile subiectului raman logice.priv. [Lot. f. 2) A. [Lat. / acarid. survenita brusc si imprevizibil. adj. [Cjr. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). / attack. Ex. / acathesie. ACARIOT. Este produs In ficat sub forma inactiva. f. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. acathisie. s. Thrombidium si capusele sunt acarieni. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. / acapnie. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. s.: anhist. auxiliar. la scafandri. s. s. (2) / accelerateur. Ex. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. / acaryote. [Cjr. s. {Cjr. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). ACATAFAZIE. incidental. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. Se defineste. 6) a. vascular cerebral. accelerare = a gra6i. de priza. Ex. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. akaa-tha = spin.] in medidna. m. psihica sau somatica. [Cfr. / acellular. ACATIZIE. de asemenea. V. v. ACCELERINA. ACATALEPSIE.. acceptor = care primefte. mica. accessus.'e. s. -ntis.] Despre o structura care constituie un element secundar. de decompreslune brusca. acetabulum •» vas pentru. stare patologica. [Lot. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. / acapnia. s. drept sin. / acceptor. / accessory.} Care nu confine celule. acatalazie. a . f. m. gresit. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). (1). ACCELERATIE. terapeutic. s. care poate fi anafilactic sau seric. a. consecutiv trecerii unui curent electric.priv. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. brain attack.} Substanta care. s. s. haima... m. f. cu "hipocapp. / acatagraphia. s. eventual somn nelinistit. f. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. 4) a. 2) a. criza. electric. uneori gangrenoase. (denumita a. s. 5) a. a . cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. s. de munca. s. [Lot. / acceleration. accelerare = a grti6i. nudeu.). accidens..} Termen rar utilizat. medie-vala accesorium. V.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. f. occupational injury. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. m.: eritrocitui matur la mamifere. a. ACATALAZIE. de la cella = comaro. f. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. Este denumita si hiperacantoza. f. a veni (cdtre. a . medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. a . f. a . ACETABULOPLASTIE. ACCIDENT. akari •= insecta. s. 3) a. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. -aza. [Cfr.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. ale gingiilor si gurii. de transfuzie. Unitatea de masura a inten-sitatii a. a -priv. acceleratio.: a. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). ACATAMATEZIE. m. f. s.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. s. adj. / acataphasie.. lepsis = fv(are.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. m. / accesoire. f. de ia celer = rapid. manifestata prin ulceratii. / acellulaire. / acanthosis. cand se revine prea rapid la presiunea normala. a priv. f. / acanthose. / acetabuloplastie. adj. n. otet. Intr-un schimb de *radicali. duct pancreatic a. / acatalasia. industrial injury. v. adj. f. A. {Cjr. s. ruptura unui vas cerebral. 7) a. / acephalia. / acariosis [Cfr. ACEFALIE. dim. Ex. de febra. f.priv. / acariose. ACCESORIU. s. s. a dizoiva. / acatalas(a)emia.: 1) a. akathisia. In stomatologie. m. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. katalyein = a distruge. cellula = ca-marutd.: boala Takahara.. a. cu rol mai Intai acceptor. ACATALAZEMIE.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. s. s.i katalamhanem = a suspenda. n. -ina. f. de dementa. lot. a . s.: scabie (v. acaridan. crisis. a veni (c&tre). / accident.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. f. adj. adj. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). Ex. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. f. -oza. s. dt la accedere = a se apropia. / acatalasie.. m. [Lot. / acatalepsie. de ia accedere = a se apropia. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. s. de ordinul MeV. betatron. [Lat..a de a sta asezat. plastos = . s. -oza.priv. In raport cu protectia muncii. f. perturbarea permeabilitatii vasculare. f. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. [Cfr. gr.: glande suprarenale a. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange.. de melanco-lie. ACCES. n. f. s. s. V. f.

receptori muscarinici si receptori nicotinici. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. n. acetabulum = vas pentru. cetoza. / acetylcholine [Lat. -iros = mana. CI^COOH Li-chid incolor. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. ACHILIE.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. administrata pentru a facilita eliminarea acestora.). In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. s. / acetone. / acetylation. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. khole = bVia.sau bilaterala. [Lot. acetum = of:et. s. f. inflamabil. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice.). f. acetum = of:e. [Lat. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. cetonemie. s. / acetonurie. gr. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. ACETABULUM. CHg-CO-CHgCOOH. A. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. ACETIL. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. eter si cloroform. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. V. f. ACHEIRIE.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. s. A. Sin. [Lot. de Ca plassein = a forma. ouron = urind. s.4%). / acetyl. -ina. Prin cuplarea cu receptorii N. / acetabulum. [Lat. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. s. NA: acetabulum. s. s. mai mult sau mai putin volatili. s.: cavi-tate cotiloida (y. de (a alwol dehydrogenatum. ACETILARE. 1) A. si aclorhidrie. gr. [Lat. / acetazola-mide. / acetazolamide. In cantitati mid. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. solventi. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. / acetylcysteine. pre-cursori ai unor noi molecule de a. f. f. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). s. f. m. f. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). [<^r. terrno-stabila. / acheiria. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. Avand doua grupari active. efecte depolarizante. [Lat.etic. f. / acid. cetonurie. acetum = otet.. gr. f. acetum = of:et! ona. f. V. gr. ACETAZOLAMIDA. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. si cetonemie.: ACh. ACETALDEHIDA. m. se intensifies la propagarea *impulsului nervos.] Substanta care. 2) In a. / acetylcholinesterase. In solutii apoase. acetum = o^ef. f. s. A. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. a.] Sin.priv. uni. este sintetizata atat In pericarion. acidus = acru. miscibil In apa. m. Are gust acru. s.priv. A. f. A. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. f. gr. survine concomitent cu descarcarea. V. elibereaza ioni H4. f. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. acetum = ofet. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. volatil. precursor al 'colesterolului. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. a . [at. ACETONURIE. A. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. m. en = in. -ina. f. -ona. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. / acetaminophene. -ona. gr.). cetonurie. / ac6tylcho|jne.: acid adenozinmonofosforic (v. Sarurile de potasiu ale a. / acetaminophen.: anaclorhidrie (v. / acetaldehyde.. khole = Biia. achilie).] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. cum = cu. s. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). germ. s.: colinesteraza (v. s. [Cfr. s. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. a. of:et] Sin. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). glacial (89. ACETAT. / ac6tylcholinesterase. Abrev. / achylie. s. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. [Lot. V. a. Sin. In. f. / acetate. gr. Sin. khy-los = sue.t. / acetabulum. s.] Prezenta *acetonei In urina. ai *acidului acetic. / acide. ACETONEMIE. haima. f. / acetaldehyde. s. gr. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. ACID. ca si In "inanitie. s. [Lat. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. -aza. hyle = materie. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. n. m. / acetonuria. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. Eliberarea de a. participa intens la metabolismul acizilor organici. / achylia. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. Insa. {icetiim = ofet.ACETABULUM modtlat. / acheirie. ACETILCOLINA. s. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. acetum = of:et. din *colina. inclusiv In SNC. hyle = materie. A. s. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. cat si In eel periferic. kheir. «. si In repaus. [Lot. Inactivarea a.: aspirina (v. / acetylcysteine. ACETILCISTEINA. acetum = of:et. (DCI) Sin. ACETONA. si corpi cetonid. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). m. f. [Lat. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. cat si In butonii terminali axonali. Cuplarea *alosterica a a. s. aether. s. Sin. biosinteza *acizilor grasi. a.] C3HgO. excitatoare. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. adenosine diphosphonc 133 . dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. s. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. Essiaather = eter ac. s. din [at.: paracetamol (v. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. [Lat. desi ea are loc. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism.: acid acetilacetic (v. s. m. f. / aceton(a)emia. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. m. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. / acetyl. / acetonemie. / acetylation. formarea acidului mevalonic. f. a .). formarea *corpilor cetonici. gr.). acetum = ofet. boCta cereasca. s. s. hyle = materie.). Lichid incolor. zyme = ferment. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. s. a6rw. / acetone. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange.} Absenta congenitala a mainii. f. cu miros picant caracteristic.). s. hyle = ma-terie. modifies culoarea indicatorilor. / acetate. ACETAMINOFEN. care se refera. hyle = materie. aither = aer cwat. la ansamblul *corpilor ceto-nici.. potentiate de actiune). Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. ACETILCOLINESTERAZA.

capabila de sdndare si de refacere continua. biochim. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. V. A. a.: ALA. 'prostaciclina si *tromboxan A. fosforic. si. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. Pentru acest mo„ tiv. este catalizata de *anhi-draza carbonica.: maloniluree. Sin. contractia musculara. Abrev. Sin. Sin. Sin. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. Este un a. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . Datorita actiunii sale keratolitice. bacteriostatic. 'Zaharina este derivata din a. A. Abrev.. COOHCH(NH. 5-a. V. acid mefenamic. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice.: GABA (v.: CDCA. const. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. adenosine triphosphoric acid. Abrev. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. Sin. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala).). V. V. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. derivatii sai de sinteza. A. a. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. const. (DCI) A. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a.: AMP.: ATP. In sange. mineral puternic (HCI). Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. biochim.).: acid nitric (v. gras nesaturat. A. vitamina C si tab. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. deoarece este toxic. 6a. In H^CO. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. sinteza unor hormoni. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). cu rol principal de carburant celular. b. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. este absolut necesara In: metabolismul celular. In prezenta energiei nou formate In celula. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. A. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. hipuric. fosforic se realizeaza instantaneu. dezoxicolic.: aminoacid (v. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. a. biochim. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. *A. cu formula chimica 041-14^0. riboza si trei radical'! fosfat.). Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice.). rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. Intervine in formarea moleculelor de a. cu 20 de atomi de carbon.: acid aspartic. A. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. din alimente se elimina sub forma de *a. Nucleotid compus din adenina. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. pentru a reface a. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. este un "chelator al calciului. Abrev. citrat-sintaza. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului.: ADP. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. amino-sucdnic. b. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. La om au fost identificati patru a. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. se formeaza *porfobilinogenul. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. a. In asociere cu factorul VIII. Sin. de aseme-nea. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. chenodezoxicolic si litocolic. const. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid.). utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. sunt foarte labile. adenosine monophosphoric acid. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). fosforic. una de D-riboza si o molecula de a. (v. sarurile sale pot fi. desfasurata m mitocondrii. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. V. In etapa initiala a sintezei *hemului. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. ACID BORIC / acide borique / boric acid. adenozin-difosforic) si a.). adenozintrifosforic. biliar primar. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Sin. H^COg. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. si tab. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant.: colic. organic slab.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. Sin. Aminoacid neesential. ribonu-cleic si a moleculelor de a. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. c. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. implicit. de COa. Dozarea a. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. si tab. fosforic. neafectand producerea de leucotriene. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. a tuturor derivatilor sai. a. antiseptic acid. Energia eliberata de a. Intervine in oxidarile celulare. cristalin. a. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. I^BO. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. (CgHsCOOH) abundent In fructe. Component al proteinelor. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. inflamatie. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. abrev. cu actiune antifibrinolitica puternica. Conversia CO. Sin. ori de cate ori nevoile celulare o impun. A. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid.: adenozin trifosfat. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. in profilaxia hemoragiilor.: EACA. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene.: a. malonic cu ureea. a. b. Denumirea chimica a "vitaminei C. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. A. b. Sin.))-CH2-COOH. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. Abrev. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Rezulta din combinarea a. coroziv. A. sdndarea lor In ADP (*a. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei.: glicocol (v.: acid adenilic.. notat cu simbolurile Asp sau D.: acid glutamic (v.. una de D-riboza si doua molecule de a. Este folosit..

a. blocheaza a. A. Abrev. I. *A. V. V. consecutiv. ficat si drojdii. Sin. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. vitamina M. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. In functie de numarul de dimeri componenti. In organism. Este precursor al a.). ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. lactacidemie. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. Inca In discutie. reprezinta. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. Sin. glucuronic si N-acetil-glucozamina. (DCI) A. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. v. La acest nivel. h. Determina reactia acida a sucului gastric. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. deci neesential. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. const. ADN. h. utilizat in fabricarea parfumurilor. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. contribuie la oboseala musculara. CHa-CHOH-COOH. A. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. g. se mai afla In lichidul *sinovial. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. Produs de detoxificare a a. si tab. Se gaseste In plantele verzi. A. V. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. care asigura transportui activ de H4'. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. ca si In *neuroblastoame.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid.). metafosforic). Compus guanidinic. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. *fosfatidilinozitol. corpi cetonici. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. iar a treia de o molecula de acid fosforic. de cateva milioane de Da. glicolic In *glicina. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a.-CH(NH. V. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. si sue gastric. const.. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. V. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. (desuete): vitamina Bg. pirofosforic) si cea polimerica (a. f. Se formeaza In muschi. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. *a.: alcaptona (v. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. Arninoacid monoaminodicarboxilic.). 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. a unor substante ca plumbul si digi-tala. 135 . Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. benzoic. De asemenea.N -metilenTH4). ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. a. ortofosforic forma monomerica. V. 1) A.: EDTA.. f. forma dimerica (a. c. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. *fosfatidilserina. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. Denumire imprecisa pentru a. de asemenea. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. (fermentatie lactica). Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism.: HVA. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. La niveluri plasmatice crescute. Agent *chelator. f. paraamino-benzoic (PABA) si *a. Sin. In organism. DeficituI de 'vitamina B^. V. si fenilcetonurie. Catabolit al *dopaminei. H^PO. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. *fosfatidiletanolamina. biliar primar derivat din *colesterol. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. f. biochim. g. I. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. V. A. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. Abrev. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. glutamic. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. A. CaHsCONH-CH^COOH. a. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative.: fenol (v. hialuronidaza. Laptele Tmbogatit cu a. poate avea o greutate moleculara foarte mare. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. leucovorin.. Este un a. Sin. fosfolipide. a. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. si tab. Mecanismul de secretie a a. acesta este un component indispensabil al dietei. I. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza.: acid aminoglutaric. A. biochim. este utilizat ca acidifiant urinar. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. oxalic la om. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. Sin. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). COOH-(CH. ca acidulant alimentar si in stomatologie. f.. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. inozitolhexafosforic. V. De aceea.: acid tetrahidrofolic. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. precursorul primar al *a. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. implica *pompa de I-r/IC. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. Este eliminat prin urina. fenillactic. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. acid clorhidric. cu simbolul Glu sau E.)-COOH. fenilacetic si a. A. cu producere de a. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. fiind obtinut si prin sinteza. folic. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. g. acizi grasi. o molecula de *a. prin *chelare. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. a. Indeosebi al caldului si al magneziului. este sintetizat In organism. grasi in *cetone.

const. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. Abrev. Se formeaza. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid.. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. C^s°2-A. fumans In stare concen-trata. oxalemie. Ct^-COCOOH. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. si se poate elimina prin urina. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. V. ca *guta. C^I-L^C^. *nefrite. de asemenea. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid.H. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. Substanta cu proprietati vitaminice.: acid folinic (v. C. dezaminare si oxidare). haima. care afec- 136 . sintetizat din *aspartat si din *piruvat.: PAS. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac.: acid azotic. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. s. A. cu efect coroziv foarte putemic. const. / acidemie. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. V. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). drojdie. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid.si tricarboxilici. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. p. porumb).30-7. Cantitatea de a. a. acizi grasi). ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. a. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. Cuprins In structura capsulei bacteriene. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. A.>. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. cristalin. cu actiune *keratolitica. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. ACID URIC / acide urique / uric acid. V. gras saturat. coma. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. Abrev. prezent In sange (v. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. tab. cu numeroase utilizari industriale.03. este selectiv pentru bacterii. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. Denumirea chimica a 'biotinei. organic cu rol important In *dclul Krebs. v.. Sin. Reprezinta un pro. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene.NO. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid.. Denumirea chimica: a. acid ribonucleic. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. si acizi grasi. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. acidus = acru. gr. C^Hg^COOH A. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. acid sialic. si acizi grasi. m. gras saturat (v. A. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. biochim. Derivat N-acetilat al *a. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. cetodicarboxilic. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. acizi cetonici (*corpi cetonici). A. f.). V. s. acizi di. A. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. precursor al *a. Sin. ADN. (COOH). constituent cheie al *ciclului Krebs. C. neuraminic.. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). arahidonic. a. o. H. V. depresie respiratorie. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. p. antifungice si keratolitice. eel mai abundent si ras-pandit a. pentru prepararea salidlatilor. Sin. *grasimilor si amino-acizilor. continut de vegetale diverse. A. In organism In cursul degradarii a. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. vitamina Bg.: AVM. A. care este esentiala In oxidarea sa. acizi grasi. (DCI) C. foarte coroziv.2H. format prin condensarea unei molecule de *a. Se poate acumula In unele stari patologice. j A. Intoxicatia cu a. lapte. ARN. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. analog al *a. uricemie).} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. -o(os = s&nge. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. participa la formarea calculilor urinari. V. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. NHArliCOOH. V. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid.H. gras esential. aspirinei si a numerosi coloranti. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. si addurie organica. / acid(a)emia [Lot. f. gras In natura. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. Se obtine si prin sinteza. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid.: mupirocina. vitamina PP. Lichid inco-lor. V. HNO. V. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina.: PAH. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. paraaminobenzoic (PABA). ACID ORGANIC / acide organique / organic acid.>0.N03. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. oxalurie. A. A. pe cale intravenoasa sau orala. ca *supozitoarele. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. mineral putemic. V. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. leucovorin. Sub forma de oxalat de calciu. (DCI) Derivat al *a. o. V. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. In calitate de fixator al tesuturilor. endocrinol. ortohidroxibenzoic. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. acizi nucleici. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. tab. ascorbic si glicocolului. Abrev. Eliminarea de a. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. A. organic. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. ACIDEMIE. Medicament tuberculostatic minor. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. ca si In anatomia pato-logica.S04.H. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. s.

). situat in *citoplasma. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase.priv. / acholurie. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. / acneiform. ACNEIFORM. f. este In mod normal spontana. ACLIMATIZARE. tip II.: boala Kaufmann.: eruptie a. membre scurte si groase etc. ACINEZIE. ACORIE. Denumire desueta: vitamina F. dar cu o structura spatiala mai simpla)..: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. s. s. si tab.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. cu *achilie gastrica. Macromolecule constituente ale celulei. absoluta a fiecarui ochi. f. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. ACOLIE. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. ACONDROGENEZA. pentru acomodare (v. s.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. b) a. kiaein = a misca. -tis. A. Se disting doua tipuri: 1) A. n + 18 . situat In nucleu. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. 2) A. de ia a. si acid arahidonic. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. \Lat. n + 16 a. 4) A. -euse. s. si ADN. Aditia a. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. ACOMODATIE. prin relaxarea muschiului ciliar. bakte-rron. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. ia plassein = a forma. hydatos = apa} Termen sin. acoperite de cruste. s. f. / acorea. A.: 1) A. Indeosebi In perioada de *pubertate. s. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. Cu virulenta mica. plasis = modeiare. n. / acorie ou acoree. ju-venila sau polimorfa. acid linolenic. palmitic. / acclimatement. adj. a. negativa pentru distante lungi. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids.priv. f. V. A. \CfT. s. [Cfr. Alte tipuri de a. Denumire pentru *a. / achondrogenese. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. khondros = cartiiaj.} Absenta congenitala a pupilei. f. / achlorhydria. f. f.. accomodntion. din familia Neisseriaceae. g. linolenic si *a. V. [Lot. f. Uneori este utilizat ca sin. "elicea vietii"). insufidenta a ochiului. care nu sunt sintetizati In organism: *a. pe un fond de *seboree. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. dim. ACOMODARE. V. A. participa la esterificarea colesterolu-lui. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. de etiologii diverse. kore = pupiid. Este caracterizata prin aparitia.: la frig) sau mediu (ex.: sindrom LangerSaldino (v. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. khole = fii[d.a.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile.. / acclimation. nanism micromelic incompatibil cu viata. c) a. prin contractia muschiului dliar. s. a -prill. vulgara. biochim. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. 3) A. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. Cat. si ARN (mai divers ca masa moleculara. mentionati corecteaza aceasta deficienta. [Qr. acid linoleic. d) a. ACNEE. ubicuitari In apa si sol. Absenta acestora din alimente.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. adj.a. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. acclimatisation. / acholia. s. cand se nu-mesc a.zitiva pentru distante scurte. care are forma unor acini. reprezentand substratui informatiei genetice.. f. liberi. s. s. ARN. / achondroplasia. Exista doua tipuri de a.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. a • priv. s. ACINOS. datorita elastidtatii acestuia. f. / acholuria. ia bakteria = boston. genesis = pro-ducere. acclimatization. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. / accommodation.. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. const. g. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. a priii. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. condrodistrofie fetala. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. t. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. arahidonic. [QT.rucenta. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30.. ACLORHIDRIE.). Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. s. [Lot. a . producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. septicemii si pleurezii. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. clima. abcese cerebrale. / acne. g. akinelos = imobil. sin. stearic) si nesaturati (n + 18 . Ex. arahidonic). se 'impart In saturati (daca n -12 .: acomodatie. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. lauric.legati prin grupari fosfat .J(c. f. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. khondros = cartiiaj. boala Parrot. adj. [^r. m. plagi chirurgicale sau arsuri. de la accommodare = a se. neonatorurn. s. profesio-nala. -iilos = mdinafia foardui. sau. dor. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. de. / acineux. 5) A. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. sin. V. s.. cu *anaclorhidrie. . tample si pe partea anterioara a pielii capului. *A g. a . [Qr. / accommodation... oleic.*a. s. f.). secun-dara administrarii unor medicamente. akne . po. Se disting: a) a. ACOLURIE.priv. s. V. deoarece nu sunt sintetizati In organism. [Qr. adj. forma foarte frecventa la tineri. n -r 20 . Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. Var. Sunt constituiti din *a. f. / achlorhydrie. hydor.. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. acid biliar. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. Var. unde (atitudine.: la altitudine). -onis. 2) A. a. / achondroplasie. / acneiform.. subnormala putere de a. necrotica. de. s. forma neletala. toxica. / achondrogenesis. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. a . sau akhne = tdrdte. de. A. arahidonic. sub actiunea muschiului ciliar. / acinous. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. Sin. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. si cristalin. / acholie. f. tip I. f. care dupa cadere lasa cicatrice. f. separat. e) a. linolenic. Au formula generala CI-yChy^-COOH. rozacee sau "cuperoza. [Qr. dfoza. care Ti face nemiscibili cu apa. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. localizata pe frunte.). Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . Var. pentru akinezie (v. *a. / acne. V. s. f.priv. din gr. a.a. khioros = verde. linoleic. bacteriile A. klimu. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. [Qr. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. f. linoleic. A.

Sin. kephale = cap. acer == acru. [Lat. / acrodysostosis. varf. / acrodysplasia. f. s.: *boala Brailsford. / acrokeratose. s.^re. Se vindeca fara se-chele.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. boala Hallopeau). a regiunii occipitale. derma. akron = e. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. de. a. varf. varf. mai ales ale mainilor. cu transmitere autozomal dominanta. hyle = materu. Au fost descrise trei tipuri de a. daktylos = deget. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). f. aisthesis = se-mafie.). tip II (v. / acrodolichomelie. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. tip . ida.mitate. a . ACROKERATOZA. / acrodynie. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. f.^tre. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. / acrinie. Sin. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. a. •atos = cutoare. keras. f. f. akron = e^tre-mitate..] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. a. keratos = corn. ACROFOBIE.. 'sindromul Langer-Giedion. [Cyf. syn = im. syn = tmpreund. / acrocyanosis. de. dificii. varf. akron = t)(tremitate. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. {Cjr.} Sare sau ester al addului acrilic. asphyxia = oprire a puCsuiui. varf. boala Pick-Herxheimer). hipoplazie a maxilarului superior. boala Selter-Swift-Feer.: boala Crocq-Cassirer (v. ACROCIANOZA. ACRODERMATITA. / acrodynia. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. [Qr. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. ACROESTEZIE. f. ACROCEFALIE. a = priv. dys = gnu.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. ACRODISOSTOZA.^ft'emitate. V. f. s. phobos = frita. akron 1 = e?(tre. continua Hallopeau (v. *boala Thiemann.. f. ACROCEFALOSINDACTILIE. [a. varf. Termen vag si desuet. / acrodysostose. eritematopapuloasa infantila (v. s. astenie. / acroc6phalopolysyndactylie.: 1) A. akron = e^tre-mitate. / acromastitis.un0. s. f. tip V (v. s. s. / achromatopsia.: sindrom Bazex ^v. Boala grava. 2) A. sindrom Pfeiffer). akron = e. / acrokeratosis. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. f. [Cfr. Alaturi de acesta se disting. dolikhos = lung.. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. Este acompaniata de prurit.turn") sau ascutit (tuguiat). s. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. f. osteon = os. / acrocephalia. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. / acrylamide. hiper-telorism. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. s. mastos = sdn. [Lat.} Coloratie rosie a extremitatilor. T.. acer = acm. A. khroma. f.). / acrylate. s. tip II sau sindrom Carpenter (v.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. / achromate. -oza} Sin. ACROMAT. [Qr. f. [Gjr. sindac-tilie. ACRILAT. / acrodermatite. s.rie. [Qr. s. pathica / acrodermatitis enteropathica. dys = greu. cu aplatizarea laterala a capu-lui. plasis = nwddare.priv.).^tremitate. sindrom Gianotti-Crosti). denumiti si rezine acrilice. akron = e^tremitate. adj. m. s. -oza. [Cjr. polys = mu[f:i. s. khroma. s. tip III (v. a ..\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. s.priv. / acro(a)esthesia.).. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor.. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. f. / aero-asphyxia. / acrocephalie. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). f. ACRODISPLAZIE. dificii.r. s. frioa de locuri situate la_ Inaltime. [Qr.} *Fobie. / acro-asphyxie.. tip IV (v. a modela. f.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor.] Afectiune a copilului si adolescentului. [CfT. / acrophobie. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. [C. f. s. opsis = vedere. ACROMASTITA. [Qr. akron = e^tre-mitate.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.. boala Apert-Crouzon). \Qr. / acrylamide. boala Swift. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. denumita si sindrom sau boala Apert.mitate. [(^r. f. -oza. f. kephale = cap. 2) Durere la nivelul extremitatilor. / acromastite. sindrom Chotzen). -atos = piete. 3) A. s. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). f. "nas In sa"). / acrocyanose. s. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase.. s. f. f. / acrodolichomely. akron = e^tremitate. ACRINIE. s. a. f. / achromate. akron = €J(tremitate. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor.. amo-niui gSsita in apropie. \Qr. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. [Qr. m Inaltime. hyle = nwte. cu transmitere probabil autozomal dominanta.ttiitate.. ACROOINIE. s. akron = e. s. f. scadere a temperaturii locale si durere. f. / acrinia. s. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. / acrodysplasie. / acroesthesie.. [Qr. a . kephale = cap. s. a.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. In prezent consi-derala a. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. a. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). s. s. -ita. varf. / achromatopsie. si acrocefalosindactilie. s.: boala Feer.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. virus neurotrop. [Cfr. m. s.re. s. akron = e^tremitate. f. s.} Durere la nivelul unei extremitati. mamdit.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. ACROERITROZA. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. f. tip 1. s.pre. / acrophobia. 0 serie de a. melos = e^trenitate. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. f. memBru. / acrylate. f. acrocefalopolisindactilie. varf. s. / acrocephalopoly-syndactyly. Descrisa si ca boala: a. manifestata prin 'acrocianoza.] 139 .. akron = e. ammoaiakon = sore. odyne = durere. / acroderma-titis. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . f. / acroerythrose. -atos = culoare. 'sindromul Giedion. de.frw. tip III sau sindrom Sakati. f. f. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. ACROMATOPSIE. akron = e?(tre.mitate. f.. frecvent mortala.. varf. -oza. f. hipertensiune).. s. Baza craniului este de asemenea deformata. ACROASFIXIE. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. gr. cronica atrofianta (v.1 sau sindrom Noack. ACRODOLICOMELIE. malformatie denumita *oxicefalie. / acrocephalosyndactyly. intoxicatie cu mercur. akron = e^tre.] Inflamatia mamelonului. s. f. sindrom Waardenburg).. erythros = rofu. / acroerythro-sis. s. [a plassein = a forma. sphyzein = a puCsa. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. gr. se-nsifiiii-tate. s.mitate. infantila (v. adj. / acrocephalosyndactylie. kyanos = a£C>astru. ale fadesului (exoftalmie.ACRILAMIDA ACRILAMIDA.

/ acropoikilothermie.) V.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. logos = ftUitfil. / acropachyderinie. \Cjr. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. poate. vdrf. [Cfr. s.. ACROMEGALIE. s. f. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei.} Sin. si lucita. ACTING OUT. [Lot. f. f. [C/r. s. soma. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. localizata la nivelul mainilor. pathos = boaia. f. f. ds. rater = a rata. m. \Cfr. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. s. a . u. [AngUcism core. I acropoikilothermy. aceasta duce la *gigantism. melos = mem6m..ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). concurs. aisthesis = senzatie. / acropar(a)esthalgia. / acrosyndrome. s. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". si boala Bureau-Barriere. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. In general. [C/r. ACROPATIE. / acromicrie. aprof(tMatw. / actinodermatose. / acromicria. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. s. existand sub doua forme: a. drum.mi. prin trecerea ia act. algos = dwc. a. f. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). monomenca sau globulara G si a. akron = e. fie ca survin In cursul unor boli diverse. vdrf. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. [Qr. deci la adult. / acropachy. ACTINODERMATOZA. s.] Sin. A. khroma. akron = e\tremitate. dar In general favorabila. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. fr. akron = e. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase.. m..^tremttate. vdrf.priv. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. [Qr. / actine. / acrosome. -inos = raza. s. f. s.. lepra sau alcoolismul. ACROPARESTALGIE. / achromasie s. aktis. [Qr. \Cjr. reprezinta. se-nsifiiiitate. / acromion. / acropathy. Clinic. / acrosome. hipercalciurie. ozd. -atos = cutowe. para = dincoio d&i [dngcl.. f. In boli ca diabetui. ACROPOIKILOTERMIE. mikros = mic. A. s. Termenul de a. f. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. Sin. o. ACROMICRIE. ^ ACROMAZIE..una. cu evolutie catre amputatii spontane. . akron = eyre. f. -atos = piete. f. aktis. akron = e^tremitate. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. s.. omos = umdr.j Extremitati (maini si pi-doare) mid.] Denumeste un comportament brusc. [Qr. hiperfosforemie). V. mai rar pe cele ale membrelor superioare. adj.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei.] Extre-mitate a spinei omoplatului. f. metabolice (diabet. / acromegaly. / peripheral vascular disease. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare.\ *Parestezie a extremitatilor. f. a fost identificata si In *citoschelet. / actinic. akron = e. s. s. f.] Abrev.). / actinique. s. khroma. s. ACROPAHIDERMIE. legata de motive ascunse In *sub-constient. de la lyein = a distruge. poikilos = fdu-nt. este eel mai frecvent partiala. aktis. s. Indeosebi la nivelul falangelor si. f. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. V. akron = u^tremitatv. [Qr. / acroparesthesia. / acromelic. si tab. a -priv.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. f.?(tremitate. superior sau inferior. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. r. survine pe neasteptate. / actinologie. negru si nuan-tele intermediare. Insotita de durere. pakhys = yos. atat etimo-logic. akron = e^tremitate. dromos = c-wsa.\ Sindrom *s(ne mater/a. sau secundar. / actin. lysis = distrugere. s. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). akron = e?(tremitate.. f. s. -atos = Corp. ACTINITA. [Gjr. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. s. Daca este nocturna.. a. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. fracturi spontane. A. Sin. pakhys = gross dermu. vanat'i therme = cdiduril.mitate. s. syndrome = drum mpre. NA: acro-mion. / actinite. n.?(tre. f. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. s.] 1) Studiul energiei radiante. / actinodermatitis. fi tradus. [^r. f. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. A. aisthesis = smzapie. [<^r. aktis. albinism. actum.^tremitate. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. f. A. adj.^tremitate. ACROPAHIE. care apare la sexul feminin. s. derma. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia.).. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. ACROMELIC. vdrf. s. f. s. A. ACROMION. engL: Adreno-Cortic. de obicei. -inos = roed. \Qr. / acromegalie.. adj. / actinology. aktis. / acroparesthalgie. [Qr. cat si pentru ca este sin. fie ca acestea sunt aparent autonome. akron = e^tre. / acropachie.tatt. de mana si gambe Inghetate. s. •inos = raza. f. f. ACT RATAT / act manque / faulty act.} *Parestezie a extremitatilor. se observa 'indeosebi m *acromegalie..re.: albinism (v. impulsiv si violent. V. si discromatopsie. / acromion.] Reactie In aparenta ilogica.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. ACTINOLOGIE. vdrf. akron = e. -atos = pide. s. vdrf. f. partial cu *acropatie. fotodermatoza. A. [Cjr. Combinata cu "miozina. \Wbrw. megas. s. rezultand articulatia acromioclaviculara. osteoliz8). / acroosteolyse.: sindrom Denny-Brown. la femeie dupa 40 de ani. / acromelique. / achromasia. f. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. f.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. iAngd. da actomiozina.te. / acroosteoly-sis. s. s. adj. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. ACROSINDROM. ACTH / ACTH / ACTH. s. / actinic dermatitis. / acropathie. ACROZOM. •inos = razdi -ita. este Indeosebi de natura hormonala. [Qr. este relativ impropriu.] Constituent proteic al muschiului. *inos = raza. / acroparesthesie. ACTINA. ACROOSTEOLIZA. \Cjr. s.mita. actinocutitis. de ia syn = impreuna. para = din-wlo de. A. A. akron = e. n. s. m. endocrinol. polimenca sau filainentoasa F. sensifittitate. cutis c pide. f.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. denumita boala Thevenard.. dener-vatia periferica si microtraumatismele. f.: acromatopsie (v. const. ACROPARESTEZIE. osteon = os. [^r. -atos = culoare. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. tat.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. / acropachyderma.. akron = o^tremitate. la thermos = ca[d. s. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. ACTINIC. m..: acromazie.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete.

activus = care. s. de la agere = a acfwiM. B. de ia rete. Exista mai multe forme (A. {Gjr.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. s. -ina. frecvent m cadrul *actinomicozei. s. / active. myketos = dupercd.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. ACTINOTERAPIE.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. [Lat. s. galbene de 'miceliu fragmentat. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. A. actus = msfcare. activus = care actioneaza. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. [Lat. f. / Actinomycetales. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. aktis. pe tegumentele expuse la soare. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. 2) a. m. -trice.d. unei surse radioactive. mykes. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). care abcedeaza In puncte multiple. s. s. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. Dupa acest contact. -inos = razd. 2) In fiziologie. [at. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. myketos = dupercd. ACTOGRAF. s. limfodtelor B si T. -inos = raza. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. 5) a. si A. ACTIVINE. mediaza procesul de *activare. activus = cart acfioneaza. -inos = razd. / activation. s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. 6) a. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. Tmpotriva fortei gravitatiei . n. -inos = razd. aktis. optica. -omo. la nivelul gonadelor. Puroiul contine granule mid. la nivelul acestora din urma. anaerobe. bioelectrica a unei celule.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. mykes. a punt in. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. / actinotherapie. Actinomycetaceae (v. inos = razd. f.). f. cu tot efectui toxic. myketos = ciuperca. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. reticulum. myketos = dupercd. nen/oasa superioara (a. In cantitate mica. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. musculara (In directia gravitatiei .: molecula activate sau a. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. / activins. Israeli. -inos = razd. / Actinomycetes. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. \C. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. f. aktis. pt.. f. Ex.r. foarte diverse: 1) a. 5) Intr-un sens mai larg. ACTINOMICOM. s. f.dinamic-negativa. [£fr. ACTINOMICETE. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. [Qr. s. IgD). adj. / activator.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. myketos = dupercd. C etc.a actiwa. devin functio-nale. pi. -is = refea. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii.] Gen de bacterii filamentoase ramificate.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. / actinomycoma. / activines. moleculara). I actmomycine. -oza . s. -ozo. s. mykes. / actinometry. cea mai cunoscuta fiind a. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. [Qr./ di la agere = a actiona. de ia agere = a actiwa. Indeosebi. ACTIVITATE. 7) A. Mycobacterium). activus = care actioneazd. Streptomyces). ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. mykes. 3) a. aktis. c. A.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. -inn . actwneaza. V. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. f. V. A. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. cu sau fara transformare chimica. Sin. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. adj. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant.). s. prezente In sange. / actograph.). f. f. ACTIVARE. / actif. care va stimula.: carbuncle a. -inos = raz. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. aktis. s. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. •inos = razd. metron = masurd. [Lat. f. -inos = razd. ultraviolete si infrarosii. ia. secretate de celulele antehipo-fizare. complement. / activateur. pi. s. f. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. ACTIVATOR. / actinomycome. / actinomycin. [Qr.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. anti-epidemica. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. f. [Lat. referitor la un medicament.: A. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. / actinoreticulose. de.. s. / activity. In mod particular. / activity s. A. / actinometrie. aktis. 141 .dinamic-pozitiva). Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). si fototerapie. etajelor superioare ale sistemului nervos). aktis. care poate provoca la om *actinomicoza. adj. latent pana In momentui a. cuprind doua specii: A. pi. \Cjr. m. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. ACTINOMICINA. ACTIV. Ex. f. ACTINOMETRIE. mykes. therapeia = tratament. m. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. mykes. aktis. \Cjr. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. adj. aktis. 4) Efident. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. s. pulmonara (rara) si abdominala. *saprofit al cavitatilor naturale. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa.: activat (ca rezultat al *activarii). f. f. n. s. ACTINOMICOZA.. mifcare. vizibile cu ochiul liber. / actographe. 1. Indeosebi de cele gonadotrope. s. f. de [a agere = a actiona. fi agere . C. / actinomycose.: boala Rivalta. A.: *a. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. Ca urmare a acestui contact. agent al actinomicozei bovine. / actinomycosis. s. Se disting trei a. producerea enzimelor de degradare. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. dim. bovis. Ex. / actinic reticuloid. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. ACTINORETICULOZA.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. / actinothera-py.] (Substanta) care. / activation.. s. myketos = dupercd. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. 4) a.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). \Lat.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. 2) Sin. [Lat. -ive. s. Ex. f. ultraviolete si infrarosii. activitas. s. n. determinand proliferarea celulara In glandele genitale.j Infectie cronica produsa de Actinomyces.

-inos = razd. medica-mente (ca aspirina si chinina). Ex. se exercita indirect. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. smalt. 12) a. s. a. de *diabetul insipid. s. akouein = a auz. s. dupa D. 11) a. ACTOMIOZINA. consuetude. pi. vizuala. Astfel. sunt interpretate diferit. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. In cadrul unei populatii date. s. ADAMANTOBLAST.: a. (tens = ofiwi. ACUFENA. A. / aquaporines. f. f. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant.). / aquaporins. / adamantinoma. depinde de claritatea focalizarii retiniene. s. / actomyosin. / accoutumance. -onis = acfiune. 7) a. Un caz tipic Tl reprezinta a. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. a unei structuri sau functii. Ex. f. aqua = apa. Alte exemple de a. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. In acest caz. [Cfr. Efectele a. v. / acouphene. v. Ex. s. f.} Sin. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. / acuite. Cateva tipuri de a. mys. f. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. m. adap-tare . din otel sau din metale pretioase. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. efectele a. f. m. s. akouein = a auzi. / acoustics. aigue. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. mutatia genei a. la mtuneric . In timp ce pentru occidental!. -inn. actio. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). de inhibare a germenilor. Ex.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. f. opsonine. mutatie. s.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. f. v.: ameloblast (v. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si.. 10) a. Rezulta ca a. Ex. utilizat ca sin. / adamantinome. / tinnitus. adj. s. \Cjr. bacteridda. cumulativa .] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. s. s. la agere = a actiona. In general. accoutumance = o6ifnuintil. [Cjr. *sindrom Meniere). al ultimei doze dintr-un medicament. de fenomenele de a. v. adesea toxic. sau al unor molecule cu proprietati specifice. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. ca ureea. f. 9) a. Acest surplus caloric mascara a. bacteriostatica. 8) a. metroii = mOsuril.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. de. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. f. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. [Lat. ADAMANTINOM. aktis. ACUITATE. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. f.a unui medicament asupra structurilor vii. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. Ant. blastos = ge-rmen. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. / acoumetry.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. {Lat. d. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. / adactylia. la lumina .] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. su6stanf:a dura. / acute. / adaptation. / acuity.. ADAPTARE. adamas. tactila. gr. m. [Lilt.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. / aigu. oligodinamica.a. prin cresterea ventilatiei pulmonare. conduct.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. poros = par. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. desemneaza supravietuirea.. [J~r. adactylism. [Lot. A. prin selectie naturala. crescand metabolismul bazal. / adactylie. graphein = a scru. 4) a. / adamantoblast. ecus = ac. / acoumetrie.. d.a potrivi.] Sin. pasaj. s. acutus = ascufit. d. adj. s. (din unele boli cronice). s. s. / adamantoblaste. f.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. / acupuncture. dinamica specifics a alimentelor (v. s. s.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea.a. smalt. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). / actomyosine. traumatisme ale urechii medii. de. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. s. 3) a. f. f.. bacteriostatic. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. ADACTILIE. 13) a. f. [Cjr. la pungere = a mfepa. catalizator. a . Ex. bacteri-cid. ochiului: a) a.} 1) Care se raporteaza la sunete. 14) a. s. s. opso-nica. a.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. din [at. adactyly. se numeste si a. In raport cu una surda.: camp a.} Absenta congenitala a degetelor. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. cu . Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. ACVAPORINE. [Cfr.i. n. ACUSTICA. din (at. este de 30% pentru proteine. sufistanfa dwa. 6) a. myos = muschi. a. s. ACUPUNCTURA. renotrofica . Danielopolu. f. f. Cauze posibile: 'cerumen. famnacodinamica . ereditara. A. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. adj. akoustos = auz. / acquired tolerance. masei . termenul a. / action. actiunea a. s. catalitica. [Lat. adj. s. ACUT.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. s. ACTIUNE.} Frantuzism nerecomandat. exercitata de catre unele metale. s. a. / adaptation. [Cjr. -omo.priv. s. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. 2) a. daktylos = deget. s.: unde a. v. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. acutus = ascufit. ACUMETRIE. In practica. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. phainein = a pdrea. n. punctura = mfe-pcHurO. -antos = diamant. deci. nespedfica . f. boli ale urechii interne ("otoscleroza. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. In pre-zent. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange.).: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie.: cronic. / action. pentru orientali. pi. s. In tubii colectori renali exista patru a.). sau acutus = ascufit. alcatuite din sase domenii transmembranare.: ameloblastom (v. (it ia akouein = a auzi. adamas. cu toleranta (v. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. T.efectui puternic. 2) 0 durere vie. Sin. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. scotop/ca. 5) a. ACUTUMANTA. [Cfr. -MO. [fr. muta-gena . f. f. s. nidodata ereditare. nerv a. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. / acoustique. / acupuncture. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. multiple: 1) a. -antos = d'iamant. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. acuite. Astfel.: zgomot auricular. b) a. aceasta a.). auditiva... v. intensa. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii.

abandonata. ADDUCTOR. s. gustativa. f. fibra = _fi6ra. f.: adenoidectomie (v. m. s. ADENOIDISM. eidos . ADENOLIPOMATOZA. gramma = Inscriere. f. s. s. 2) a. / adaptateur.forma. -os = gianda. s. / adenofibrome. / adenogram. aden.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. / adaptor. 2) *epiteliom a. ADENITA. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. [Lot. / ad6nocarcinome. In a. f. s. physis = creftere. adj. [Lot. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala.] 1) Despre un tesut. -os = gianda. ADENOID. / ad6noidisme. s. s. a/tor organe de simf: auditiva.: boala Plummer.\ 1) *Ablatia unei glande. [Qr. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%).. a tesutului adenoidian al rinofaringelui.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. s. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. -os = gianda. ADP.. / adenomatose. aden.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. prostatic. [a ad = spre. Sin. aden. poJip al mucoasei intestinale.: 1) a. / adeno-mectomy. blastos = ge-rmsn.: adenocarcinom (v. -os = gCanda. f. de. ducere = a duce. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. Ex. f. ADENOIDITA. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. m. / adenoblaste. formand 'adenozina.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. ADENECTOMIE. / adenine. [Lot. aden. / ad6noidectomie. [Qr. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. s.: a. Se observa. eidos = forma. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE.. Jipos ^ grclsime. s. hipofiza.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. / adenomegalie.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. s. ADENOMECTOMIE. s. ADENOCARCINOM. / ad6nine. s. megas. Enzima intracelulara.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. s. de ia ad = spre. / adenoblast. eidos = formd. fibrilatie auriculara. In mod autonom. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. -ism. \£fr. de. NA: adenohypophysis. a. [Gjr. ATP. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. bronsic.: endometrioza (v. 2) In prezent: a. n. s. [Cfr. aden.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. / adducteur.: "vegetatii a. f.. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. / adenoidectomy. f.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. aden. adj. ADENOFIBROM. / adenomyoma. care o pot stimula (G.). eidos = forma. adica fara stimularea de catre TSH. darui structura aminteste structura unei glande. -os = gianda. Ex.: neoplazie endocriniana multipla (v. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. f.stins functional". hipofizar. de. adducere = a duce spre. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. megalos = mare. ADENOMEGALIE. s. / adenoidite. m.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. f.) sau frana (G. normal sau patologic.). -os = gianda. [Qr. s. V.] (Muschi) care serveste la *adductie. s. s.. f.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex.). {Cjr. -oza. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. / adenectomie. f. 4) a. [Qr. s. / ad6nite.} Extirpare a unui *adenom.). aden = glanda. -os = gianda. m.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. f. / adenoid.: fibroadenom (v.: 'fades a. aden. f. / adenoid. ia aptas = apt.). la nivelul ficatului. aden. malign. -oma. n. myos = mufcfii. [Gjr. s. -os = gCandaf eidos = forma. la phyein = a create. / adenome. aden. -os = gianda. 2) A. tumori nodulare circumscrise. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. s.': "rezistenta la medicamente). s. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. aden. In toti acesti compusi. s. -os = gianda. 3) A. adj. \Gr. Ex.] V. uneori metastazeaza. m. ADENOM. f. de. {Cjr. / adenomectomie. -enne. adaptare = a potrivi. hypo = su6.. In particular. asociata biomembranei. Ex. Sin : epiteliom coloid (v. -os = gianda.. f. / adenohypophysis. / adenoiditis. f. cancer. m. / adeno'ide. [Qr. / ad6nolipomatose. a purta. s. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G.). -os = gianda. ADENINA. care au dimensiuni 143 . mys. ADENOGRAMA.. f. Normal.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. m. aden. s. s.: limfadenita (v. f. ADENOMIOM. / adeno'jdien. / adenomatosis. -os = gianda. aden.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase.. / adenohypophyse. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian .: 'epiteliom a. la aduiti. ducere = a. 4) A. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. 5) a. / adduction. mys. t. sunt palpabili ganglionii inghinali. {Cfr. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. / adenoidism. -os = gianda. aden. / adenoma. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza).. Sin. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. ADENOHIPOFIZA. s. f.. alveolar. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. Ex. genetica . s.. a aaapta. sin. -oza. m.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. ADAPTATOR. -oma. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. In mod normal. / adenolipomatosis. adj. m.. s. aden. / adenopathy {Cjr. s. -os = gianda. ia karki-nos = roc. 2) Sin. n. s.! pathos = fioata. dar si cu malignitate locala. -os = giandcl. [Cjr. 3) A. \Cfr. aden. n. s. / adenectomy. f.). este legata de o mole-cula de monozaharid. [at. a purta. adducere = a duce spre.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. karkinoma. s. ADENOMATOZA. cu evolutie lenta. aden. sebaceu. s. -os = glanda:. -oma. adj. ADDUCTIE. / adduction. / adenocarcinoma. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee.] Sin. n.! -ita. / adenogramme. f.. / adductor. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. myos = mufclu. {Cjr. Inchise In saua turceasca largita. w/os. -oma. n. s. fenotipica . / adenomegaly. aden. hepatom. m. ektome = w(cizie. lot. / adenoflbro-ma. {Cjr.j Sin. 6-Aminopurina. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. ektome = uy-izie. ca raspuns la schimbarile mediului. f. aden. ADENOPATIE. s. adj. / adenitis. / adenomyome s. -os = gianda. s. / adenopathie. ADENOIDIAN. oma. \Gjr. -omn. dwe..). s. ektome = e^cizie. -os = glanda. [Qr. s. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. ADENOBLAST. f. uterus = uter} Sin. 1) Denumire veche. f. aden. m. axilei si canalului inghinal.

ADENOZINA. 1821-1902. A. otrava. se con-sidera ca ar induce. o . la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. -dipis = grasime. In consednta.: adezivitate. Ex. atafat (ad = spre. dynamis = forta. constand In prezenta a. gr. grave-wax.: adezivitate plachetara (v. Intarzie descompunerea cadavrului. ADENOVIRUS. In afara pneumoniei copilului. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. diastole = diiatare. intervine In *hemostaza fizio-logica. comisura mijiocie. [Cjr. ADEZIUNE. anatomopatoiog gennan.: adeziune plachetara. s. metabolice sau de cauze necunoscute. plachetara. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. [Cjr. s. Sin. adhaesus = aiipire. sin. f.ADENOPATIE A Intre 0. / adenovirose. / adiastolie. n. -oza . A.topire" a (esutului adipos. 0 serie de a.] Substanta de culoare gri-albicioasa. procese de malignizare. maligne creste cu varsta. ADEZINE. A. / adipocire. f. fr.. f. f. / adiadocokinezie. procentui unei a. s. [Lat. / adhesion.: pompa de sodiu (v. f. s. ADIASTOLIE. f. s.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. = aCipire. Caracterizeaza unele boli (ex. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. adhaesus. Sin. profesor [a 'Wwtz. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. f. s. virus = venin. [Lat. haerere = a fi priiv). / adipogenese. Sin. aden. f. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. a . / adipocyte. / adenovirosis [Cfr.: a. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. [Lat. la unele specii. f. adiadocokinesis. de ia adhaerere = a fi. f. ADIPOCEARA.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. V. V. genesis = prodttcere. keratoconjunctivite epidemice. D-riboza. In general. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. endocardita fibroplastica. [Lat.: semn Virchow-Troisier (v. Sin. ADENOSARCOM. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. avand maximum de intensitate In 30 de minute. -os = giandd. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). s. ADENOVIROZA.: imunoaderenta (v. / adynamia.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara.: acid adenozintrifosforic (v. aden.: lipoliza. s. f.. f. / adhesion.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. -os •= glaniici. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. diadokhos = care su. [at.). / lipolysis.). s. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. f...). maligne.). / adenotonsillectomie. s. / adenosine. n. / adipocyte. AMP ciclic. / adenovirus.5'-monophosphate. aden. ADIADOCOKINEZIE. s. Nu apar tulburari senzitive.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. s.da. s.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. s. / adhesins.cce. s. s. termo-reglare. medic american.5 si 2 cm. bronhopneumopatii. / adherence. s. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. pi. m. / adynamie.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. adenoidite. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. apoi ia 'Seriin. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. s.). / adenosine. otrava. / adipocere. lichidul uda vasul. m. adhaesio.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. / adenosarcome.•priv.). unele cardiomiopatii. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. adenite mezenterice. s. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. cu fixarea la o idee sau un sentiment. ca si fenomene mio-tonice. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. -os = gianda. de ia kinein = a misca. s. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura.: lipogeneza (v. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . f. [^r. V. / adenotonsillectomy. -ina). [Qr. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. / adiadocokinesia. daca forta de a. m. este mai mare decat cea de coeziune.priv. 2) A. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. s. Sin. f. bolnavului de *epilepsie. A. adeps. virus = venin. / adiastole. din oCandezd plaken = a carpi. ADIPOGENEZA. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. In absenta oxigenului. s.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare.: AMP ciclic (v. ADINAMIE. f. a . Sin.: sindrom Gamstorp. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. p. -os = giandd. ADIPOLIZA. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere).] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. pot fi congenitale sau cicatriceale. n. haerere = a fi prins).).). f. s. amiloidoza. s. f. ADP.plachetara (v. f. [t^T. / adenosarcoma. pi. de ia gennan ^ a produce} Sin. Sin. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. [Cfr. sorx. si agregare a plachetelor. haerere = a fi prins). s. -onis = aivpm. haerere = a fi prins.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen.] Sin. ATP. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. aden. Boala ereditara de tip autozomal dominant. -arum = amigdaie. 1858-1940.bwg. kinesis = mifcare. [Lat. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. A. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. Sin. toate aces-te afectiuni sunt benigne. AMP.. f. boala Westphal). gr. s. / adipolyse. detectate prin tuseu rectal. pla-quette. hemocromatoza. s. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. / adipogenesis. tonsillae. / adenovirus. adeps. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. 2) *Limfadenita.] Disparitia *diadocokineziei. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. f. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed.} Boala determinata de un *adenovirus. f. a petici. mai nou. [Lot. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence.priv. adeps. Sin. [at. gr. traheobronsite febrile. A. s. s. /adherence. ADIPOCIT. cera = ceara. imunologice. / adhesines. -omo. ADENOZIN 3'. cu debut In copilarie. f. -dipis = grasime. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. A. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. sarkos = came. ADENOTONSILECTOMIE. ektome = e^cizie.: comisura cenusie. [at. ADERENTA. \Lat. s. -dipis = grasime. f. . ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria.

al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. adiuvans.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. d. al carui scop este de a completa tratamentui specific. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. 2) a. A. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. suspendate In faza uleioasa. f. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare.. adeps. / adjuvant. [fules Freund. / adipsie. statikos = care oprefte. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. m. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. s. se disting: 1) A. este reglata prin dispozitii legale. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. s. administrat concomitent cu un antigen. Sin. hepatica . m iimfiajui curent m load denumim elfins e. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. / adipsia. dar nu contine micobacterii. la acid dezoJ(irilJO-nucieic.degenerescenta grasa a hepatodtelor. adj. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. [Lot. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. Crick si Wilkins. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line.. gr. / adipsin. repliat de numeroase ori In centrul celulei. mameCa. f. f. la. de tip android .: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. f. n. alimentarius = aCimentar. asemanator cu eel al procariotelor. A. 2) Care are proprietati de a. de obicei prin efecte paleative. asemanatoare cu adiposis dolorosa. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. proprietate denumita complementaritate. intre divi-ziuni. / adipomastia. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. de tip ginoid . -dipis = grasime. Indeosebi a conservantilor. 3) a. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. consednta insuficientei pituitare.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. A. iar insulina apare ca factor reglator. a . s. / adiposis. Totodata. [Lat. f. ADIPOSTAT. adeps.. s. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. / adipsine. [Lat. origine maghiara.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. [Qr. se deosebesc mai multe forme. s. pentru fadlitarea conservarii. neurolipomatoza. sunt. In-tervenind In bilantui energetic. adders = a adiiuga. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. incomplet este identic cu forma completa. / adiposity s. cerebrala. m. adeps. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa.1 a face. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. adj. utiiizata.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment.. ds.] Hipertrofie difuza.). care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. -dipis = grasime. participiul trecut de. ADIPOZITATE. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. / adipostat. complet Freund.In jurul centurii scapulare. tie. In general In cantitati mid. 1890-1960. fina. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. f. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular.priv.: bacili Koch) omorate si deshidratate. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. 3) Referitor la un tratament de Insotire. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. In acest caz. Uneori termenul este utilizat ca sin. AOIPSIE. s. [Lot. s. cu *adipoza.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. s. adjuvant. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor.In jurul bazinului. determina continutui informational. a. ADJUVANT. 2) A. cardiaca . In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise.. fiacterwiog american dt. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. mastos = son. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. eel mai frecvent. partic. [Lat. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. addition. Mai frecventa la femeie. f. continand micobacterii (ex. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. Localizare: la 'eucariote.. la animale de experienta. / adipomastie. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. Utilizarea aditivilor.: boala Dercum. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. se numesc dezoxiribonudeotide. 2) adiposis dolorosa (v. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. 4) a. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. f. ADN care formeaza o molecula circulara. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. s. f. s. hipofizara. care este un polinudeotid. ADIPOZA. de la istanai = a pCasa. Cel mai raspandit este a. adeps. / adiposity. -e. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. -oza. Alteori. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). -dipis = grasimt. s. f. din tesuturi. printre care: 1) a. lipsita de 'introni. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut.] V. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina).. [Wbrw.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). cu *adipozitate. / adjuvant. adica secventa. / adipose. -ina. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. [Lat. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. adeps. n. Unitatile constitutive ale ADN. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. benigna a tesutului adipos mamar. deci. ADIPSINA. so. -dipis = grasime. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. care sunt prezenti In *ADN 145 . componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. tuberosa simplex. gr. / lipostat. La normali. din generatie In gene-ratie. [Lat. ADN / ADN / DNA. s. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. s.

adj. m relief. A. -ale. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. ADRENOCORTICOTROFINA. Marcata de transformari corporate si psihologice. stereos = solid. III). Pe de alta parte. de. Ca urmare. gr. Ca urmare.] Sin. / adrenergic.). s. a. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. [[at. de. A. a.: ADN himera. [Lat. din sistemul nervos simpatic. nd = aproape.). / adrenocortical. Cele mai importante transformari In a. ADRENOCORTIC0IZI. [[at. cat si la diferite tipuri celulare. ad = aproape. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. -icis = swartO. V. s. Var. is = riniclii. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. langd.. -ina. . II. Varsta de aparitie si durata a. DCI. pi. -ids = swar^a. -is -rinifHi. de asemenea. ADRENOLEUCODISTROFIE. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina.). s.. iar a. a. / adrenocorticotropin. nutrifie. rasa si conditii geografice.] Sin. ADN recombine / recombinant DNA. -is = rime/it. f. gr. dys = gre. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. ad = aproape. [Lot. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. f. se Incheie la varsta de 25 de ani. dupa o *clonare prealabila. ia-tigd.: corticotrofina (v. ADRENOCORTICOSTEROIZI. a-ADRENERGIC. f. -aux. ADRENAL. ADRENALINA. / adrenaline. -is . ad •= aproape de. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. s. / adolescence. trophe = tira-nd. n. [dnga. s.. s. const. pentru beta-adrenergic (v. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. s. si ADN metilare.. -inn . pi. accele-reaza ritmul cardiac. este un hormon de *stres. La nivelul sinapselor. s. vasculari.] Care se refera la *cortico-suprarenala. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. de. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. cardiaci. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. atat la celulele embrionare. / adrenocorticotrophine. de. s.rinicfii. ad = aproape. ar putea bloca gene vitale pentru celule. si tab. se comporta ca un neurotransmitator. cortex. / adrenergie. cortex. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. eidos = formd} Sin. m. a. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. Var. adj. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. s. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. f. puberty. implicata In replicarea ADN la eucariote. ADN s. s. se.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. m. -ale. [[at. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii.ADN E genomic. [Lat. ad = aproape de. / adrenocorticosteroids. adrenocortical. / adrenaline. / adrenoleukodystrophy. plamanilor si muschilor scheletici. V. necesara lucrului muscular. ren. -is = rinicfii.u. / adrenal. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. gr.. excesul de ADN m. s. Uneori. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. variaza In functie de sex. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. endocrinol. P-ADRENERGIC. idngd. Exista trei ADN polimeraze (I. ren.. [Lat. In plus. ad = aproape de. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. In prezent. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. s. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. adj.. si varsta adulta. ren. [(at. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. pi. Moleculele de ADN r. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. ren. difial. m. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. Sin. f. i&ngCi. -ids = scoartd. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. Abrev. din punct de ve-dere medical prezentand interes. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. ergein = a [ucra. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. m. Sin. ren. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). f. ADRENOCORTICAL. ADN avand o configuratie de superhelix.. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. tro- . / adr6nergique. Foarte probabil. -is = rime/it. cortex. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. ren. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. adj. f. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general.. [[at. ad = aproape. Ill. gr. / adreno-leuco-dystrophie. ADRENERGIE. ADRENERGIC. leiikos = aK>. iangdi ren. din miometru) si receptorii p. molecule care actioneaza selectiv pe p. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. -is = nmchi. / adreno-corticosteroides. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. r«n.: corticosteroizi (v. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. [lat. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. m. epinefrina. sunt de ordin psihologic. sj ADN metiltransferaza. de.).. pe care o continua. ( adrenocorticoids. s. gr. f. / adrenal. s. cu rol In *sindromul general de adaptare. -is = rinicfii. f. -aux. mediu socio-economic. prin secventarea ADN.: ADN hi-brid (v. -ids = sconrta. ADOLESCENTA. s. provoaca cresterea presiunii arteriale. ndo/escere = o create. [&ngd.. f. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant.: cortico-steroizi (v. idnga. adj. pentru alfa-adrenergic (v. ad = aproape de. adj. / adrenocorticoTdes.).] Care se refera la glandele suprarenale. / adrenergy. cea mai cunoscuta fiind ADN p. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale.: ADNc.).-receptori (bronsici. -is = rinufii. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. pi. iAngd. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. V. ren. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. dupa diferentierea celulelor. eidos = formd. cortex. / adolescence.

gr. termenul a. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. a . gr. Sin. tulburari de com-portament. tid = aproape de. / aerotonometre.). adj. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. / adrenolytique.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. adj. Metoda curenta pentru obtinerea a. / air. f. AEROSOLTERAPIE.: volum curent (v. / aerosoltherapie. / air. gr. gr. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. s. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. afazie.: volum inspirator de rezerva (v. Lipsa cristalinului. aer. Sin. de regula reversibila. f. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. gaster. V. -is = rinicili. f. / adducin. s. ADRENOPRIV. f. asi-metrice. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. emfizem). s.. A. beta-blocant. AFAGIE. -is .).] 1) Fixare. se disting doua forme majore: *a. senzoriala si -a. m. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera.priv. / adressins. / aerogastria. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. s. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). / aerophagie. \Lat.. aer. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. / aerotonometer. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ.. s. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. Sin. / adsorption. s. -eris. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. s. scrisului sau semnelor.] Care se opune actiunii *adrenalinei. ioni. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. AEROB. de. s. -os = aer. f. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). f. ad = aproape de. -os = aer. Se disting a. s. adj.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. gr. AER. a unei substante (molecule. s. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia.rinicfii. formarea complexelor *spectrina-*actina. gr. s. / aphagia. adj. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. f. / aerocolie. n. f. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. / aerocolia. s. -os = aer. [Lat. idngit. s. phakos = iinte. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). / aerophobia. / adventice. f. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. adj. AER CURENT / air courant / tidal air. Clinic. [lat. aphaquie. / adrenolytic. -ens. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. s. sobria sunt patogene oportuniste la om. l&nga. lytikos = care distruge. -eris. a. tonos = ten-siune. AFAZIE. cu evolutie intermitenta (astenie. motone. / adsorbent. Wernicke.] Substanta care se adsoarbe. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. phagein = a mdnca. face parte din banda 4. cu dis-tensie abdominala consecutiva. AFAZIE AEROPAGIE. f.. a Ijea. aer. [Lat. s. alcatuita din doua subuni-tati. gr.. Intr-o formulare generala. posttraumatica sau congenitala. A. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. ren. [Lat. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. / adsorbant. si adsorbat. s. zwrfiire. •eris. m. [Lat. / aphakia. ADSORBAT. -eris. aer. limitata la uitarea. s. A. adj. [Lat. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. [Lat.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. f. hydrophila si A. NA: tunica adventitia. Spedile A. gr. privus = Kpsit de. aerosolterapie. f. [Cjr.). f. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. s. ADRENOLITIC. [Lot. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. de obicei inconstienta. / aerosol therapy.^rului. cu M. ad = spre. gr. aer. naturali ai a. / adressines. A.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. de 102 kDa si P de 97 kDa. f. aer.] Initial (Trousseau. ADSORBTIE. aer.: volum expirator de rezerva (v. / adsorbate. metron = masura. / adsorption. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). ad = aproape de. AEROFOBIE. se asodaza semne cerebrale variate. / adventitia. [dngd. sorbere = a suge. aer. ADRESINE. Ex. cu flagel polar. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai.). mai mult sau mai putin accentuata. m. / aerobe. a 6ea. ce provoaca uneori disten-sia organului. -os = aer. *corzi vocale). phagein = a mdnca. s. artificiali obtinuti prin diferite metode.] Deglutitia. s. paralizii. adrenergic blocking agent. a unei cantitati excesive de aer. / aerosol. -eris. s. V. AFAKIE. -os = aer. [Lat. / adrenoprival. s. f. s. ADUCINA.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie.1 eritrocitara si promoveaza. s. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. f. s. [enti[d. cidventicms = care se. aer. Forma usoara a *a. 2) Substanta respectiva. / aerophobie. / aphasie. nutrifie. a aspira. gr. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. AEROGASTRIE. pi. V. m. 1864). f. aerocoly. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. aer. Printre diferitele tipuri de a. ADSORBANT. t. naturali exista In atmosfera. s. -eris. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. a -priv. ren. n. s.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. 147 . m. gr. a substantivelor. / adducine. bios = fiatd.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. adaugd deasupra. / aphagie. sorbere = a 6ea. -os = aer. gastros = stomac. In prezenta calciului. bronsite. a . / adrenoprive. / aphakie. s. / adsorbate.priv. [Cjr. Ulterior. pha-sis = cuvant. s. pi. [a lyein = a distruge. gr. Sin. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. aer. -os = aer.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. [Lat. adj. [Lot. / aerosol. AEROCOLIE. aer. V. gr. ?i alfablocant.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. f. A. aer. m.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. si adsorbant. sorbere = a suge. s. s. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. sensul termenului a fost extins considerabil. s. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. f. mobili. [Qr. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. ADVENTICE. [Lat. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. m. aer. [Lat. AEROSOL. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. depinzand de acesta. ad = spre. f. cat si cea motorie ale cre. s..\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. f. gr. gr.. / aerobic. / aphasia.: volum rezidual (v. AEROTONOMETRU. aer. f. adj. n. gr. Boala este ereditara. aer. / aerophagia. / aerogastrie. In care a. -eris. f. s.

poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. afecfiune. *disfunc-tie. A. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. s..a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. s.. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. de.temperatura In jur de 37°C). senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. facand abstractie de cauze. de. s. locala). De asemenea. scris (*agrafie sau a. [Lot. patologic. A. Iat. a -priv.} A. sau a cuvintelor scrise (a.. Inaintea altei substante. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. de [a finis = iimitd. 3) A. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. A.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. Insotita de o tulburare a constiintei. Broca. / aphonia.erc = a afecta. completa sau partiala. A. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. *agrafie). s. / aflatoxin. A. m. s. / aphonie. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. Sin. / affinity. [Lat. / afebrile. deoarece acopera conceptele de *anomalie. fihra . newolog fi. \Gjr. / affection. la ad = spre. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). / afferent.: nerv a. -alos = sange. s.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). AFERENT. Ex. 2) A.). manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. / afferent. phone = voce. AFIBRINOGENEMIE. a s[d6i. cu afectarea moderata. f. fehris = fedra. [Lot.: afaae de conductie.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . uffectio.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. In cadrul *a. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. surditate verbala. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. f.rman. tuberculoza.. m. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. adj. sen-nan = a produce. -ind. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. / affectivit6. primar. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. AFONIE. pheme = vor6ire.priv. In care pacientui. de la ad = spre. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. s. 4) A. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia.: conexi-une inversa (v. gr. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita.). a s(a6i. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. Sin. {Lat. desi gandeste normal.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. fifferre = a aduce. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. profesor la 'Seriin.: anal-trie (v. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). Wernicke. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. psifiiatm. [Lot. f. [a afficere = a afecta. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. la affir. inver-sus. a . 2) Comportare emotiva. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. ferrc = a conduce. A. f. AFECTIUNE. A. audi-tiva. f. Sin. adj. Forma de *a.a. afferre = a aduce. / afibrinogen(a)emia. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia.). sunete muzicale . cu toate ca obiectui este recunoscut. ferre = a conduce. f. vas a.priv.. afectiune. s. astenic. A. [Paul Broca.: eferent. / afebrile. tristete. / aphemia. adj. de la affi. B.. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare.de [a Afipergillus flavus. este alterata In "nevroze si 'psihoze. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. a . Asocierea *a.cere = a afecta. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. AFECTIVITATE. [Car/ Wernicke. \Cjr. *sindrom. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. 2) Simpatie. aferti. *leziune. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. In care cuvintele sunt rostite fluent. (uii's = stare. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. B. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. profesor [a 'Paris. de ex. f. a . / affective faculty. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- .] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. afectare. s. AFINITATE. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. vec-inatate. [Termen compvs: afia . [Qr. Secundar. o. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. prietenie. f.vd.. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). f. AFECT. -atis = inrudire. la Intam-plare. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. s.fibra. AFLATOXINA.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. s.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. m. cu evolutie impetuoasa si scurta. [Lat. antroyolog fi cfwwg franca. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. A.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. a siabi} 1) Emotie intensa. f. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. f. affectus = stare de spirit. / affinite. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. s. -md: gr. de la loxan = sageatd.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. s. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. A. iat. fioald. exista rar 'in stare pura. *boala. caracterizata prin anxietate. emotii si pasiuni ale unei persoane. A. affinitas. s. 148 AFONIE AFEBRIL. [Cjr. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. / affect.priv. -e. verbal sau In scris. A. Ant. / affect. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. a. m. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea.: apiretic. AFEMIE. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. f. s. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. A. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. / afibrinogen6mie. f.. 'Pohniaf. de. tularemie etc. / aflatoxine. s. / aphemie. Semnificatia sa este destui de vaga. haima. A. Wernicke cu *a.). 18241880. Varietate de a. f. boaia. / affection. dar utilizate incorect.\ Pierdere a vodi. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . congenitala. gust sau miros. dragoste fata de cineva. cantec (amuzie). s.ge. s. stare emotionala intensa. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. 18481905. affectus = stare de spirit. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. sensibilitate.: afazie Wernicke (v. n. W. A. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. apyretic. adj.

gasler. sau reactionala. microorganism patruns In corpul uman. congenitala de tip Bruton. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. mutagen. -oza . [Lat. agens. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. boala Bruton. s. observate la nivelul palatului dur la copii. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae.: 1) A. s. gala. AGEUZIE. A. / agyria. f. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. sindrom Aicardi..} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. a agita fi agere = a acttona. AGLOSIE. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. s.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. Cele mai cunoscute a. AGALACTIE. a stomacului. / aglycone.: genina (v.. genitale. AGAMAGLOBULINEMIE. s.[ Ulceratii infectate. f. la glohus = glob. 7=0 treia. s. V. carenta imunitara. A. o .. vector. AFTOZA. [Qr. m. s. v. [Lot. a crea. f. [Cjr. s. AGLUTINARE. Se disting: 1) A. a. s. aflate In suspensie. / agyrie. A.. Sin. cold agglutinins. poate sa apara si fara o leziune organica. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. f.. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. m.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. / agammaglobulinemie. ageustia.). purtator de germeni infectiosi. de [a agere = a actwna. {Cjr. a . in mifcare.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. 2) A. amar si acid.. Ex. / aglossia.: virus delta. s. m. AGLUTININA. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. In paranoia. globuJus. AGITATIE. -ntis = ac. -arum = afte. [Ofr. gesturilor si 'mimicii.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. s. grup sanguin). spasfca). gr. f. Sin. agglutinare = a [ipi. f. imunitate..] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. haima. a priv. A. f. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. viu. s. [Lat. f. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. / agastria. Se disting: 1) A. / chelating agent. AGENT. vulgara.] Sin. s. de (a gr.: chelator (v. s. genesis = producere.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. [at. s. / agastrie. s. / aphrodisiaque. gastros = stomac} Absenta. f. s. s. In general. [ite-ra a aifahttului grec.. f. In alimentatie sau ca laxativ moderat. dim. / aglossie. haptein = a arde. AFTA. f. de.. A. m. AGLUTINOGE N AGENITALISM. gueusis = gust. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. a . / aphrodisiac. [<^r. / agglutinin. \Gjr. si eunuchism. s. s. s. gr. AGLUTINOQEN. de forma rotunda sau ovalara. / agglutinogene. AGASTRIE. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. de corp calos. factor fizic. AGLICON.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. a pune in mifcare. a . f. pot fi disoci-ate. f. m. Termenul agalaxie este incorect. / aphtose. a uni. [Lat. AGENT CHELATOR / chelateur. / aphrodisie. a . / agglutination. genitalia . m mifcare. aphthae). ptdiatru austriac. A... / aglycone. a uni. gr. alimfocitoza. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. Poate fi dezordonata. A.. a pune. mielom). Orice factor provocator de boala.organde. s. n. o . f. aphrodisiakos. 2) A. f. Cat. f. f. / agent. agglutinare = a [ipi. f. m. de. / ageusia. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. f. s. aphrodisia = dorinfa se. imunoglobulinele. / aphte. s. s. f. / agglutinine. Ex. 3) A. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. [Qr. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. infectant. / agenesie.J(ua[d. f.priv. izolate sau grupate. / aphrodisia. -ina. f. lipsita de intentie sau scop. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. a . [Gr.ziana agar-agar. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. / agenesia. s. s. ic.. -atos = sangc. [Qr. sau agresiva. [Lat.priv. mai rar pe mucoasa genitala. fiind foarte dureroasa.priv. gyros = cere. gyms. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. impulsurite sexuale. -aktos = [apte.priv. s. [Qr. / ag6nitalisme. [Lot.). a uni. -ina . AGIRIE. s. aph-tae. de ex. La om.priv. f. disglobu-linemie. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. n. cu prognostic benign. s.. 1S16-1SSS.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). / agalactia. 3) A. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. V. de.priv. agitatio. f. a . / agent. v.tiv. Sin. de. / agueusie.. [Lat. cand se produce *afazie.. si disgenezie. s..] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. / agenitalism. -onis = cyitatie. / agitation. chi-mic. d. adj. Virus ARN de masa moleculara mica. AFRODIZIE. *aftozele. ia agitare = a pune. / agammaglobulin(a)emia. s.. s. 2) A. ['Malaie. adj. AFRODIZIAC. poate fi spon-tana. 149 . / agalactie.priv. la Afrodita = zeifa dragostei. AGENEZIE. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine).] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. d.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. aphtae. s. / agglutinogen. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. m. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. lot. f. A. / agitation. provocata de stimulari din mediul ambiant. arum = afte. provocand astfel aglu-tinarea acestora. f. [Alois Bednar. cu evolutie In pusee recidivante. idiopa-tice dobandite tardive. V. / aphthosis. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.e ia gignere = a naste. / aphtha (pi. glykys = dutce. m. duice. In cadrul *bolii Behcet.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. ia gr. agglutinare = a dpi. Viena. [Cjr.priv. / agglutination. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala.. de. s.: geloza. s. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. excitement. s. m. r. dand prin racire un gel. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). cu exagerarea miscarilor. s.

s. cat si pe cea secundara. f. se clasifica In: auditiva. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. f. si a.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT.] Leucocit lipsit de granuiatii. s. AGONIST. / aggregability. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. A. V.priv. / agonist. [Qr. s. granum = graunte. s. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. / agonadal. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. de a se aglomera In gramezi. adj. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. olfactiva. s. f. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. s. gno-sis = perc. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. s. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. "bromocriptina). si agonist potasic. [Gr. sludge. In medicina.priii.: *apomorfina. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. / agranulocyte. adj. adj.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. adj.: *dopamina. de timp) etc. a . / agraphia. AGREGAT. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. p. phohos = frica.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). la. adj.: sindrom Kostmann (v. agora = piata. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. f. Sin. s. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. A. devenind rapid ireversibila. de [a uggravare = a agravci. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. A. -onis = ac^iunw de. s.priv. [Cfr. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. care patrund In creier (ex. f. s. aggregatio. [Lat. agrafe. V. si coma. s. A. {Cjr. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei.\ Proprietatea de a se agrega. f. la leucodte. -e. adj. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). vizuala. f. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. agonisti dopaminergici. AGNOZIE. tactila. / agnosia. de la. In forma de croset. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. sindrom Gerstmann. sludging of red cells. asomatognozie. f. In starile de soc.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. / agregation. foarte proba-bil. a mrautdti. V. agmen. / agonie. Se disting a. AGREGABILITATE. [Lot. AGRANULOCITOZA. avand o circulatie interna-tionala.. [Lot. AGREGANT.. f. aggregare = o aduna ta un [oc. a citi [iterde. m.. / agminated. prosopagnozie. f. / worsening. mai rar. s.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele.] Teama morbida de spatiile goale. s. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. / agmin6. a . 2) Termen vechi. ligand. AGRAFA. gramada de eritrocite dispuse de re- . imaginilor.: astereognozie (v. fiind unite de filamente de *actina. agonisti adrenergici. / aggravation. dimpotriva. / agregabilit6. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. sunetelor. m. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a.priii. s. AGRANULOCIT. / agoniste. [Lat.} 1) In sens larg. s. / agoraphobic.epe. V. cu tendinta evitarii acestora. de la gnonai = a cunoafte. Sin. chiar existenta a. s. Fenomenul de grupare a plachetelor. adj. [oc. agregare. [at. factor plachetar IV. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. cecitate psihica. un [oc. [Lot. / agranulocytose.. / agrammatisme. a obiectelor. n. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. gr. Aglomerare. / agrafe. s. / agonadal.). aggravatio. / agraphie. a pro-priului corp (autotopagnozia). AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. / agranulocytosis. largi.. / agregat. aggregare = a aduna la un loc. -aux. din {jam. si sindrom Kostmann. cu efect central. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. Este facilitata de *catecolamine.] Alterare a scrisului. / agnosie. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists.i gone.. dim. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. s. kylos = cduCa. -ism. f. anosognozie. AGREGARE. Sin. / aggregate. de la aggregare == a aduna la un [oc. [Lat. \Gjr. A. gonos = sitmdnf:a. / aggregation. [fr. agonistes = [tlptdtor.. de a se alipi. kytos = cduld. In functie de natura acestor stimuli a. si agregant. a . n. adezivitate plachetara si trombus alb. s. / clip. s. AGRAVARE. *ADP. \Qr. f. grammatJca. la un. 2) In medicina legala sau In expertiza. boala Schultz. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists.] Aglomerare. receptor. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. din gr. s. e. -ozu. / aggregating. s. a aduna. Definite a. Poate fi localizata. -e. f. -onis = wrdutdfire. vaselor si tubului digestiv (ex. dopexamina). reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. s. -inis = mu[time. agoa = [upta.. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. V. f. sau generalizata. aggregare = a aduna. -ale. f. n. / agranulocyte. dim. A. determinata de un mecanism imunoalergic.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. a priv. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. / agrammatism. graphein = a scrie. s. granulum. cunoastere. / agregant. [<^r. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. de raspuns celular. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. a . / agoraphobia. de id granum = grannie.re. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. [at.. s. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. evolutie nefavorabila a unei boli. granuliim.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. 'miozina si *fibrina. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. AGONIE.). *tromboxan si de prezenta calciului. f. AGONADAL. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. AGRAFIE. f. V. si alexie. V. s. In zonele de ischemie. krap = croset.. a • priv. d. m. pe de alta parte. graminatike = arta de a scrie fi de. gustativa. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. f. [Qr. f.] Piesa metalica mica. [at. / agony. d. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. \QT. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor.] Care este lipsit de *go-nade. . termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. adj. antagonist. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. AGORAFOBIE. m. ca entitate este pusa la Indoiala. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. agregat.

s. f. f. / alcali. / alalie. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. mimica. a . f. biochim. adj. / albinism. / allantoin. m. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. / agressology. Akhileus. [Lat. a. s.. ALBUGINITA. [at. s. / albuginea. albumen. f. spre. f. s. s. albugo. continand vase intestinale.. lac. / eye dryness. 2) Mai multe substante chi-mice.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. f. f. poate fi manifesta (amenintari si insulte. ALBUMINA.. a priv. const. cu aplicatii In medicina. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. V. ALBINOS. s. AGRESIVITATE. / albino. V. s. la nivelul pielii. Deoarece uricaza nu exista la om. AKINEZIE. / albuginitis. / alanine.r. albumen. f. [Lot. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. f.. bilirubina. -ina .). -i'(a. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. de [a albas •= ail}.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. s. si sindrom Sjogren. s. de metilen. toate de tip auto-zomal recesiv. ALALIE. pi. f.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. f. gr. [Cjr. s. agregarea plachetelor. generali-zat sau oculocutanat. / akinesie. albumen. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. ALBUMINEMIE. AHILODINIE. / albumine.\ Individ afectat de *albinism. f. / albinos. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. gr. a. / alcaline. s. f. a past). aluzii etc. s. ALBUGINEE. de (a kinein = a mifca. / albumosurie. ia aggredi = a merge spre. f. logos = stiintd. -inis = aldeatd. s. / blue.: pro-teina Bence-Jones (v. pi. ALBUGO. V. 2) A. V. de brom-fenol. f.priv. albumen. fie cu lapte de origine animala. ALCALI. denumita si 'proteina Bence-Jones. [Lat. n. f. de tip recesiv. const. aggresus. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. n. s. / achillodynie. / albuminurie. -aza.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. eidos = forma. al kali sau alqaliy = soda. / allantoide.} Sin. / albuminorrachie.] Membrana fibroasa. A. / allantois. albumen. ocu/ara sau sclerotica).. si leucom. proteinurie. / alalia. / albugo. f. cu sase subtipuri. f. de ia albus = al6. / atbuminemie. eel mai frecvent. [Lat. [Lat. Evans. V. muschi. s. s. agregarea eritrocitelor. gr. ALACTAZIE.: acinezie. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. / allanto'ine. Aminoacid neesential. spre. s. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. s. de Prusia. constand In formarea de pete mid albe. sunt denumite cu acest cuvant. al kali sau al-qaliy = soda. atos = sange. Frecvent. distrugere a unor obiecte. cu *afemie. -inis = aifitif de ou. lacrimri = iacrima.} Absenta secretiei lacrimale. -oza. spre. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare.: a. s.). depigmentate. haima. Laborit. / cervi-cospinal fluid proteins. acte suicidale). biochim. se observa In *mielomul multiplu si. s. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. medicamente etc.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. -ina. In care se constata. In absenta le-zarii caii motorii principale. transversale.] Absenta *lactazei din intestin. s. / albumose. gr. artificials). uneori. V. ALCALEMIE. 151 . f. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). m.a. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. s. gradi = a merge. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. f. m. tripan. [Lat. si stres. [or.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. [Lat. inis = aBJeatd. / albuginite. ALBASTRU. ALANINA. -inix = a[6uf de ou. albugo. [Lot. / agressivite.. lapte. [Lat. rhakhis = wloana VirtelJrala. f. A. s. a. f. testiculara. de la albus = aid. / albumin. s. a -priv. gradi = a merge. f.: proteinorahie (v. V. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. albumen. Fondator: H. Aglomerare. Sin. / alcalemie s. de la lalein = a ror6i. partial. de [a aggredi = a merge. AGRESOLOGIE. / allaitement. ALANTOIDA. adj. si tab. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. s. ALCALIN. s. -oza. albugo. / agressologie. / bleu. gr. [Gfr. de toluidina. con-genitala sau dobandita. Ex.. -ina. albus = alb. -e. s. / alkaline.. a.] Tendinta la atac. m. -inis = alhuf de ou. ALBINISM. f. s.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. este putin utilizat. s. al kali sau alqaliy = soda. inis = a[6uf de ou. cu aspect albicios. ALBUMINURIE. dura. a . adj. / albumose. lalia = vorbm. kinesis = mifcare. f. / lactase deficiency. oua. s. -antim = carnat. s. [Lat. [Qr. f. s. s. -inifi = at6uf de ou. ca 7n 'sindromul Waardenburg. ALBUMOZURIE. ALBUMOZA. aggresus. de. f. fie cu lapte uman. s. a. ALAPTARE. s. / albuginee. ALACRIMIE. Uneori termenul este considerat sin. termenul este folosit pentru tunica a. / albuminuria [Lat. m. [Lot. si lactoza. lovire etc.priv. NA: tunica albuginea. A. 3) A. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. / alkal(a)emia. adj. adj.. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. s. n. s. / achillodyma. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. [^r. f. adj. s. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. / albumosuria.) sau ascunsa. \Qr. [Qr. / lactation. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. gramada de trombocite. / akinesia. f. ALBUMINORAHIE. / alkali. a pllfi). In 'leucemie.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. [Lat. tab.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. gr. s.] Inflamatia *albugineei. -ina. / albinisme. [at. s. [^. s. de la alhus = a[6. / albugo. s. cu pH-ul peste 7. *osteomalade si In *metastazele osoase. alhiif. f. a ataca (ad = (a. ca si In unele vegetale. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. [gr. Var. un deficit de "tirozina. f..: acromie cutanata.] Prezenta In urina a albumozei. a ataca (ad = la.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). ouron = urina. uneori striate. / agressivity.). haima. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. A. f. f.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. = aib.\ Alimentatia lactata a unui sugar. de [a albus = aid. s. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. s. f. allactare = a a[apta. -inis = aifieat. f. / albumin(a)emia. / alanine. f. s. / alactasie. m. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). V. f. / alacrymie. s. -inis = aifiuf de ou. lactis = lapte. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. ALANTOINA. V. Simbol Ala sau A. ocular. f. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. de [a albus = alb. atlas.. [Lot.] Sin. f. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. s.

ALCALOZA. tulburari nervoase (*polinevrite. *stricnina etc. f. m. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. \!Ar. s. usor colorat. In limbajul curent. pdtrunzdtor. pdtrum. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). alkalosis. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. timp de ani de zile. *cocaina.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. pana la neutralizare (a. m. CHaOH.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. [Ar. m. misdbil cu apa. [Ar.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. s. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. Termenul de *oenolism semnifica a. alcaloza. / alcoholisation. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. prin abuzul de vin. a. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. eliminarea sa urinara. ALCOOLATURA. adj. [Hr. alaturi de C si H sau de C.). foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. A. a discernamantului). ALCOOLIZARE. s. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. s. ALCALINOTERAPIE. eidos = forma. alcaloza. [Hr. / alkylant. s. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. f. tote/a sau potent/a/a).] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. Unele a. / alcalinisant. deshidratat contine 99. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. m. Se utilizeaza ca dizolvant general. n. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. -e. 'delirium tremens. s. f. *tremor).] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. alcohol sau al koh'l = su6ti{.-COH-R. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. / alcoholature.soda. Lichid incolor. / alkalizer. A. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. S. / alcoholometer. f.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina).] V. a. / alcalose. ALCALINIZARE. Ex. Responsabilitatea penala (delict. gr. V. a unor doze excesive de alcool. / alkalization. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. s.4). s. H. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. fiind plasmatica si tisulara. / alcalo'ide. [J4r. alcohol sail o7 koh'l . / alcoolisation. gr. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. [-^r. V. s. m. / alkyi. a. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. f. adj. m. s. al kali sou al-qaliy = sodd. f. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. metron = mdsurd. s. [J?r.HsOH.' / alcoolemie. uneori la doze foarte mid. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. m. respirato-rie sau gazoasa. -alos = sangt. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. Exista diferite tipuri de a. [AT. s. ALCAPTONURIE. f. / alcoolisme. f. Se disting a. me-tabolica. s. kaptem = a suge. s. s. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. cloroformul. f. / alkaloid. / alcalinisation. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). 2) Medicamente cu aceasta proprietate. cu [dcomie. in. f. adj. gr. n. prin scaderea presiunii CO. / alcoholate. cu miros agreabil. / alcohol(a)emia. al kali fail alqaliy = sodd. kaptcin = a suge cu loco-mil'. / alcoolat.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. pdtrunzdtor.. / alcaptone. "cafeina. cu formula chimica C^OH. s. Determinarea sa are importanta medicolegala. m.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. Administrarea si circuitui a. Complicatiile cele mai grave ale a. Sin. etilic. In continuare. adj.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. s. ce confine azot. al kali sau al-qaliy = sodd.5 g%ci produce euforie si excitatie. 0. s. consecutiv. s. eterul. f. Este antiseptic. / alkyl. A.. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. scadere a memoriei. ALCOOLAT.'al kali sau al-qaliy = sodd. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. haima. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. ALCOOLISM. de. / alcalosis. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. termenul a.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. [-%r. ALCALOID.dtor. ALCHILANT. therapeia = tratament. gr. / alkalitherapy.' add homogentizic. compensata. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. f. f. \5ir.. al cohol sau al koh'l = subtil. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. gr. Toleranta individuala este extrem de variabila. sunt strict regle-mentate. iar catre 4-5 g%o apare coma. al kali sau al-qaliy = sodd.: *morfina. gr. s. cata-bolit al 'tirozinei. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. A. s. desemneaza a. Intre 1 si 2. s. al-cohol sau al koh'l . / alcalinit6.sufitlli pdtrunzdtor. inflamabil.. V. / alcoholism. s. / alcoolmetre. primari (R-CH^OH). / alkylant. T. A. s. [Hr. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. s. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. de alti-tudine apare la altitudini mari. alcalinization. / alcool. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil.: alkil. A.: *ciroza. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. ALCOOLEMIE. al kali sou al-qaliy . 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. 60%.: dclofosfamida). pro-ducand esteri. s. Var. e.dtor. pdtrum. Sin. *ocronoza si dureri articulare variabile. f. a] kali sau al-qaliy = sodd. se manifesta (uneori. s. / alkalinity. ouron = urind. [Ar. ALCOOL. m. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. oenomanie. s.ohof sou al koh'l = sudtit.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. de la 2. ALCOOLMETRU. -ism.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. ALCALINIZANT. pdtrum. moarte). etilism. / alkaptonuria. s.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. A. sunt putin so-lubili In apa. m. f. / alcohol. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. V. / alkaptone. euforie nejustificata. ALCAPTONA.5% volume de C.. / alcalinoth6rapie. lichid clar. / alcaptonurie.sufitil. s. densimetru. . -oza . f. al kali sau al-qaliy = sodd. volatil. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. s. a.R. al-r. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. s. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. m. ALCHIL. A. metabo-lica. \5\r. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. / alcoolature. f. inflamabil. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis.

). cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. s. sunt. morphe = forma. alcohol sou al koh'l = subtil. f. / allele. / alcohology. *A. ALDOSTERONISM. / alcoholomania. de to.fiimifti. ALERGIDA. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. patrunzdtor. Cele doua a. f. / allergique. / allergy. (AT . m. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. / allergie.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. s. se constata si In infarctui miocaidic.2 mU/ml (12-75 nmol/l). La adult.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. / aldolasemie. ALDOLAZA. cu *alcoolodependenta. actiune. unele gastrite. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. ALOOSTERON. / aldolase. logos = ftiintd. s. tennenul 153 . [Hr. a. Ex. ALCOOLTEST. [Cjr.e.. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. Se reprezinta cu litere mici. / alcooltest. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. La nivel biochimic. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. de. colite. / allergide. V. acf-inne. / aldolas(a)emia. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. Sin. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. \ffibrev. La nivelul fiecarui locus *autozomal. Cat. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. adj. ALELA. ALELOMORFA. . actiune. / allelomorphe. s. una provenita de la tata si. s. a. Sin. C.. s. [J5r. Excesul de a. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool.\ Initial. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele.3 si 8.: polenul gramineelor. pamdnt utili&at de. A. hiperaldosteronism. veche test = vas lie. engl. {QT. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. s. de la [at. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. [Ljr. de la ergem = a [ucra.: In *sistemul ABO. / allelomorph. a. de. / alcoholomania. ergon = iucru. dimpotriva.n. fac parte: astmul. s. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. In compensatie. {Qr. Dintre bolile a. ALELA NULA / allele nul /.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. / alcoolod6pendance. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. Cele irei a. alias = aitui. f. / allele. al-los » aitui. f. ergon = iucru. A.: boa/a a. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. ALCOOLOMANIE. La adul-tul normal. / alcoolomanie. s. la ergem = a [ucra. *A. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). s. [a ergein = a luc. ?i alcoolomanie. ale aceleiasi gene. / alcoologie. n.. 2) Sin. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. s. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. s. f. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. din fr. lie [a alwol dehydrogenatum. alias = aitui. n. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica.] Care este In relatie cu 'alergia.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. s. 0 crestere a *volemiei. *a. recesive. / aldosteronism.] *Farmacodependenta fata de alcool. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate.ru.). mai mult sau mai putin eficace. adj. f. / aldolase. s. m.. 0 nu este functionala. sin-gura prezenta In muschi. / allergid.. al-cohol sou al koh'l = subtil. In prezent. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). denumeste o marca depusa. ALERGIC. adj. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. Ex. f. f. deoarece proteina produsa de aceasta a. -ida. mutanta este la randul sau termosensibila. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. Termenul etilotest este mai corect. m. a. se numeste monomonB. s. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. [Cfr. ALERGEN. ALDEHIDA. allelon = de. 6. Cantitatea de a. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. 8. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. s. pdtrunzator. s. s.. In general. adj. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. / aldehyde. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura.. s. Sin. / allergic. adj. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. V.ra. Care produce *alergie. f. aseme-nea celorlalte a. variaza Intre 1. ALERGIE de la mama.: alela mor-bida (v.: a. proprie creieru-lui. m. A. de = separat de. 0 gena care nu poseda decat o singura a. / alcoholtest. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. allelon = tie. la. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. pdtrunzdtor. provoaca depletia pota-siului. f. n. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. V. Concentratia a. test = e^a-m. s. gr. adj. / aldosterone. f. ALERGIE. A. ALDOLAZEMIE.. eczema. este polimorfa. pittrufi-zator. aldolazemie). ALCOOLOGIE. f. ergon = Iucru. de la ergem = a [ucra. Ex. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. / aldosterone. actiune. s. si cetona. 2) Proteine purificate din alimente. In caz de imunitate. f. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. f. s.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. / allergene. [Qr. *A. s. f. / aldosteronisme. bacterii sau polen. aparitia unei *tolerante. s. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. A. a. s. m. A. izolata din ficat. terme-nul de a. s. se produce retentia celulara a sodiului. exista In concentratii foarte mici (v. / aldehyde. dependere = a sta atamat. m. 0 cres-tere tranzitorie a a. o alta. este obtinut prin oxidarea unui alcool. f. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. mi-grene etc. [Ar. peiidere = a atdma. atc. deoarece a. alias = dtiili ergon = iuc. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. prezente la un 'heterozigot. f. gr. f. domi-nanta asociata fiind notata a'. A. s. urticaria.: alela letala. m. V. unul la altu[. al-cohol sail al koh'l = subtil. m. un individ poseda doua a.: hiperaldosteronism (v. In continuare. dar si In celelalte tesuturi. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. proba. Ex. la unul la altvl. *a. / allergen. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. iar o gena ce poseda mai multe a.

Var. Ex. alias = altui. s. algos = durere.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. khymos = sue. s. utilizat ca sin. / alphaglobulins. / algidite. s. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. s. f. gr. algia. migrena. ALGIE. s. 2) Sin. ALFA.. s. f. s. f. fentolamina) sunt. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. dureri difuze de origine dentara. In mod normal. vasodilatatoare. Var. f. s.. / alphalipoprotein. 3) Uneori. biochim. a stimuia.tu[ui gru.tulw grec. f. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. / alphaf(o)etoprotein. f. m. [Cfr. m. ALFALIPOPROTEINA. adj. / alpha-adrenergic stimulating agent. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. algos = durere.tuiui grec.. 25 kDa. mghetat. ergein = a [ucra] Var. Uneori. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. / alpha-adrenergic. s.dro6irci sfdrdmare. metron = mdsurd. / algide.: a-globuline. / alexin. In unele boli hepatice (hepatita virala. f. la ergein = a iucra. ALGIC. [J~r. / algid.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. lipos = grasime. cu hiperestezie (v. vezicula biliara rinichi). din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. / allergologie.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. local sau intramuscular. s. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. s. / alexithymia. ALFAMIMETIC. f. / algique.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. {Qr. algidus = rec. f. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. algesis = silnful durerii. f. '(at.: a-blocant. Var. nevralgie. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). deci. adj. f. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. [Qr. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. in-gfi.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. s. Sin. A. spirit. s. / alpha-adrenergique. s. hipocondriaca. [Lat. algesis = sim^ul durerii.] Sin. f.. Din grupul a. In cadrul sinuzitelor. / pain. ALGIDITATE. gr. Ex.: alfastimulant (v. ac-fiune. f. f.: alfa-adrenergic. ALGEZIMETRU. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. de.. gr. migrainous neuralgia. s. [a = prima [ilera a atfadetului grec. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. ALGID. (o ioviturd). la gravide.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. alexein = a evita. V. hemo cromatoza) si. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. thymos = minte. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. s. Var.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. proteina de legare a tiroxinei). f.-ANTITRIPSINA. f. bloquant. zdroBire. \Qr. f. f. s. s.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. prin extensie. pana la a. [Lat. mai rar In cancere de tub digestiv. / alphabloquant. adj. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain.). / alphachymotrypsine. / alphastimulant. ergon = [ucm. iar inhibitia vasodilatatie. ALERGOLOGIE. / alexie. s. s.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. A. A. / aigesimetrie. s. drawsheet. f. adj. a abate.: a-chimotripsina. -is = rinicfii. pi. de origine extrem de diversa: a. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil.: a. / aiexithymie. / algesiologie.: algie (v. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. digests = simtui durerii. s. / alphamim6tique. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). f. / alphachymotrypsin. ad = aproape de.] V. s.. / alpha-adrenergic blocking agent. In functie de localizarea . inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. s. Denumire rezervata *a. Var. este utilizata ca antiinflamator. pi. vasculara. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. f.: artralgie.e. n. ren. ALGEZIMETRIE. f. ALEXIE. [angd. Concentratia a. si tab. -ina. de la lectura dificila. adj. / algie.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv.priv. anti = contra. -ina. isterica. care stimuleaza aceasta actiune. / alexia. ALEZA. / alphamimetic. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. mandibulara sau oculara. s. f.. f. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. droza. Var. m. C) de talie inegala. s. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale.} Defect de Intelegere a scrisului. -inn. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. lexis = cuvdnt. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. sfdr&mare. / alpha-lipoproteine. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. -ina . [gr. Sin. cu M. ALFA-ADRENERGIC. adj. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. (ex. [at. n. craniofaciale lateralizate. / algesimeter. s.. f. [Qr. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. / algesimetry. f. f. / algidity. adj. si Indeosebi asupra *tripsinei. a. / alexine. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). f. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. stimulare = a miboldi. completa. logos = stiintd. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. [Gjr. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. tripsis = frecare. f. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. ALEXITIMIE. \Gjr. / algesiology. antiproteaze (a^-antitripsi-na. dar Indeosebi a trigemenului. s.antitrypsin. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. de asemenea. tripsis = frecare.. / algesimetre. ALFAFETOPROTEINA. z. s.: a-mimetic. protos = primul. protos = primu[. s. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. aiantichimotripsina). cluster headache. [a = prima [iterd a aifabe. / algesia. / allergology. a -priv. s. (a glohus = gCofi. / algetic. f. adj. / alpha-globulines. s. adj. -e. int.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. [a = prima iiterd a atfa6t. Sin.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. [Cfr. [Qr. fr. gr. lipoproteina.: cii-antitripsina. / algesie. s. a .: cecitate verbala.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. ALEXINA. / alpha. algidus = rue. n. / alphafoetoproteine. gr.at} Agent simpaticolitic. Var. ALGEZIE. s. A. f(o)etus = fat. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. / alphai-antitrypsine. a. ALGEZIOLOGIE. adj. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. ALFABLOCANT. / aleze. [a = prima fiterd a affa6e. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru.).. globulusi dim. de.: a-adrenergic. ALFASTIMULANT. logos = ftiintd. const. s. B. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. lexis = cuvdnt.). ALFACHIMOTRIPSINA.: a-stimulant. s. istoric pentru 'complement. -ina . / alese. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec.

apartinand matema-tidi si informaticii. s.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). algos = durere. / aliment. algos = durere. s. [at. / algomenorhee. trophe = tirana.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. f. algos = durere. antitiroidiene). f. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. f. alliage. [at. s.). dificit. span = a trage. energetic si functional. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. f. [Cfr. si boala Bruton. ALKIL. para = dincoh de. a metabolismului.care asigura un aport adecvat energetic. are tendinta la izolare. adj. de introducere In organism a substantelor nutritive. nu. Tipuri: 1) A. s.: algodistrofie simpatica.] Sin. Ca urmare. / algogenic. Indeosebi. phobos = fried. de masochism. / alliesthesie. / alloy.priv. o/gos = durere. a . dificiC. / alymphocyto-sis.u. aleiphar. sensi6i[itate. la alere = a firdni.} Care provoaca.. solubile unele In altele In anumite conditii. [Cfr.: boala Sudeck (v. ALGOMENOREE. picioarele. V. reprezinta un cuvant la moda. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. ALGOFILIE.a. m. s.). In ultimele decenh a.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. gr. m. [Cfr. s-a extins si 'in diagnosticul medical. [Cjr. de la alere = a firdni. alienare = a instraina. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. s.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina.trif. menos = [und. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. medicamentelor (izoniazida. ALOANTICORP. na-turala . [Lot. [Cfr. [Lot. f. o schema de diagnostic pe etape. s.a. s. ALIFATIC. au In organism rol plastic. / painful paraesthesia. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala.: *sindrom de nerv nazodliar. aUos = altui. s. de [a philein = a iu6i.).). algos = durere. ALGONEURODISTROFIE. infarctului de miocard. / algogenesia. [Cfr. lagneia = dorintd se?(uaid. algos = durere. algogenesis.ie. / algophobia. mixta . [Lot. s. / algomania. -oza . completata cu lapte de vaca sau industrial. n. ALGOPARESTEZIE. / algoneurodystrophie.] Teama exagerata. iar alteori o senzatie neplacuta.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. / alloanticorps. genereaza durere. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. liniara sau ciclica. / algorithm. / algoparalysie. s. s. s. ALGOMANIE. it la syn = impreund. ALIESTEZIE. lympha = apd (impede. ALGOFOBIE. diferite constante ale mediului intern etc. Termenul.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura.a. aisthesis = senzafie. aUi-gare = a [ega. A nu se confunda cu *dismenoreea. / aliphatique. dieta. s. de protectie . / alimentation. f. ALKILANT. In limba engteza. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice.: nevral-gia nervului vidian. trophe = hrand. [Cfr. de [a gr. d. genesis = producere. dys = gnu.} Producerea durerii. aisthesis . 3) In sensul eel mai larg. f. s. / algogenese. ALIENARE. A. Poate fi consecinta: traumatismelor. / algophobie. [at.. ALGORITM. s. f. f. adj. / aliment. algos = durere. s.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). Var. ALGOGENEZA. rationala . corpus. f. sindrom Di George.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. m. regim. s. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. / alymphocytose. nutritie. [Cfr. philia = atracfie.). morbida fata de durere. gr. s. f. la Instrainare.] Sin. ALGOPARALIZIE. 155 . n. 2) In prezent. desemnate printr-un eponim (ex. f. / algoneurodystrophia. cu mecanism necunoscut. s. 2) A. unor afectiuni ale SNC. V.6 al Charezmi sau a] Karismi. s. V. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. / alli(a)esthesia.] Procesul de hranire a organismului. [Cfr. f. / alloantibody. dificii. trauma.} Sindrom osteoarticular regional. p. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. rhoia = curgere. [Cfr. n. sugarului cu lapte de mama. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. s. sindrom Sluder).senzafie. Sin. pathos = afecfium. o localizare anatomica (ex. s. s. s. alimentum = aiiment. / algospasme. ianga. fie. alienation. men. atos = gras. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. dys = greu. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. s. lysis = distrugere. gr.: izoaglutinogen (v. s. de la lyein = a distruge. / algoparesthesie.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. m. idngd. Evolutie lent regresiva. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. a afiena. A. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. (ilgos = durere. sympathein = a fi aldturi de cineva. IX. s. ALIAJ. / algolagnie.. [at.). m.i idei. / algomanie. [Cfr. / painful paralysis. -atos = ra. [fr. s.e. plastic si catalitic. spasmus. |l/r.: algoneurodistrofie (v. 3) A. / algophilie. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. Atinge electiv umerii. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. alias = aitui. Var. algos = durere. In particular In *schizofre-nie.] Tendinta patologica de a cauta durerea. adj. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. [Cfr. alimentum = aliment. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. / aliphatic. au fost descrise numeroase sindroame. artificiala . algos = durere. coapsele. / algogene. In acest caz. f. V. ALIMFOCITOZA.. pentru alchilant (v. f. / algospasm. f. f. kytos = celula.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. algos = durere. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. m. ALIMENT. [Cjr. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. f. s. alienare. tSm Cat. s. genunchii. sec. gennaa = a produce. [Cfr. s. mania = nefiunie. s. / algorithme. bogat in nutrimente esentiale. pentru alchil (v. de [a gennon = a produce. f. f. / algophilia.). f. ALGOGEN. A. s. f. ALGOLAGNIE.ime. In primele 4-5 luni de viata. / alimentation. ALIMENTATIE. mainile. nutritie. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. repre-zentand. 4) A. dys = gre. algos = durere. Sin. s&nsifiidtate. f. / algomenorrh(o)ea. post = dupd. [Cfr. [Cfr. f. adj. se utilizeaza In unele stari carentiale. para = dmcolo de. masochism. anti = contra. sentiment. f. f. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. algos = durere. spasmos = contractie. ALGOSPASM.[ Sin. / algolagnia. la separare. s. / alliage. trophe = firana. s. 5) A. n. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. / insanity.] *Parestezie dureroasa. / alienation.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau.nen'. -oris = Corp.na. neuron .

v. s. metron = masurH. / allopurinol. s. alias = aitui. f. {Cjr. grapheia = a scrie. s. congenitala sau doban-dita. [^r. / alloantigens. / allosterie. aherare = a scnimfia.si retroauricular.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. / allocinesie. AICl36H. ALOTIP. s. const. biochim. progresiva sau brusca. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. [Cjr. f. / allopathie.sau trigeminat (bi.sau trigeminism). / alogie. mimus = oUigafie. phagein = a mdnca. / allotriosmia... [Cjr. / allotype. ALOPATIE. / allograft. s. f. f. m.. dim. utilizat ca astringent si antiperspirant. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. ALVEOLAR. alveola-tus = Ufor sw6it. multiple. adj. allos = aitui.. / allotriophagie. s. Iat. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). f. [Cjr.9815 si simbol Al. s. si tab. pathos = doala. / allocheiria. typos = tip. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. (i/n-men. / allotropie. adj. 3) Sulfatui de a. / allokinesis. s. [Cjr. V. denudate incomplet. f. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. s. marca. s. s. f.. s. rhythmus. f. pelada. allos = aitui. in relief. se limiteaza la anumite mirosuri. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. anti = contra. ALOSTERIE. / aluminium. ALOTROPIE. [at. s. 2) A. este denumita uneori daltonism olfactiv. allotropism. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. \Gjr. gr. f.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. typos = tip. ALOESTEZIE. / allogreffe. \Cjr.). olios = aitui. [a in = iipsit de. f.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. / alloxane. / allogenic. adj. / allogenique. ALODINIE. / alogia. Tipuri principale: 1) A. m. gr. s. s. immunis = scutit. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. -oza . adj.). alias = aitui. aparat. ALUMINOZA. 13. / allometry.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. s. m.: puls bi. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. Sin. gr. ca si In far-made. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. baldness. cu masa atomica 26. [Lot. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. fetomatema. ALOMETRIE. [at.] Sin. s. grapheion = penifa.] Tulburare a sensibilitatii tactile. / allotropy. altoit. Este caracteristica sifilisului secundar. s. lo-calizate Indeosebi supra. lichen plan etc. marca. ALOTIPIE. / alteration. s. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice.).: pica (v. f. tria = trei. f. -inis . s. / alloxan. m.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie.fioala. adj. f. kinesis = mifcare. f. / allotype.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. ALOPURINOL. s. s. / allotriophagy {Cjr.. De ex. s. calvitie. -inis = aiaun. partial cu *alogen si cu *omolog. f. osme = miros. gr. sclerodermie. f. pi. [Cjr. / allosterism. / alloesthesie.. / aluminosis. [Cjr. s. s. ALTERARE. V. forme cu proprietati fi-zice si. [^r. alias = aitui.] Sin. adj. f. s. f. f. [Lot. alias = aitui. f. Daca a. alias = aitui. ALOGIE. / allopurinol. sema. care se fixeaza pe ele si. ALOXAN. logia = teorie. s. f.. implicit. de scris. m. alii-men. / alopecie. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. tres. chimice diferite. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. AIP04. m. n. m. f. f. modificarile patogenice si simptomele bolilor. / alveolaire. V. alias = aitui. este mai adecvat termenul *alogenic. A. allos = altui. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. s.: izoimunizare (v. [Cjr. / allopathy. model. ALORITMIE. [Cjr. m. f. [Cjr. stereos = solid.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . s. tres. f. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. s. iar diareea printr-un constipant). De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri.priv.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. alias = aitui. allos = aitui. treis. cristalina a carbonului. [Lot. de. ALOTRIOFAGIE. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. ALOGREFA. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic.. si aloestezie. V. antiperspi-rant. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. f. / allodynie. de [a kineia = a mifca. t. V. seboreica rnasculina sau a. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos.Paris 1893). s. allos = aitui. s.-nand cu raid vuipi[or. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. / alteration. gr.: antigeni alogenici (v.} Sin. rhythmos = rifn. / alveolar.towc. n. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. uneori. / allotypy. idiotip si izotip. grapbium. sensi6iCitate. (re is. / allogenique. radiatii etc. / aluminose. / allogenic. / allometrie. s. de [a. Ex. allos = aitui. / allo-immunisation. si alokinezie. ALUMINIU. de la trepein = a w. trope = mtoarc-ere. s. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas.] Sin. ALOGENIC.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. ALOTRIOSMIE.: idio-tie afazica. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. f. s. localizata sau difuza. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. [Lot. f.aiaun.} Crestere inegala. ALOGEN. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. utilizata ca astringent local. / allorythmie. chute de cheveux / alope-cia. lot. Ex. / isoimmunization. model. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. / allotypie. 3) A. ALOPECIE. V. ALOKINEZIE. s.} ElementuI nr. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. de (a alter = aitui. incompatibilitate fetomatema. / allotriosmie.. din gr.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. \Cjr.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. gennan = a produce. A. aisthesis = senzatie.0. hair loss. In acest mod. f. s. / aluminium. s.: a. octyne = durere. s. firiceag de. iat. de ta alveus = cavi- 156 . f. s. tria = trei.. aHos = aitui. s.: homogrefa ALOIMUNIZARE. In acest caz. s. [Cjr. allogeneic. f.] Sin. de la alveolus. allos = aitui. alias = aitui. [Cjr. In particular. Ie transmit semnale. alopex = vulye . s. a . gennan = a produce. / alloantigenes. / allorhythmia.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. durerea se trateaza printr-un analgezic. androge-nogenetica se produce la barbati. f. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a.). A. allesthesia.). pi. / allodynia. \Qr.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. 2) FosfatuI de a. f. Al2(S04)3l8H. s. allochiria.0. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor.

/ ambulance. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. AMETROPIE. [a alveus = cavitate. Ex. ou f. a unor celule (a. timel = smalt. A. pantherina. ALVEOLOTOMIE. alveolus. Se observa In unele boli psihice.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. s. A.: 'astigmatism. me. AMALGAM. Spatiu aerian pulmonar sacciform. maduvei sau creieru-lui. la nivelul caruia are loc *hematoza. f.: automatism a. si nu este sin. oftdnoiog gtrmcm.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. / ambidextre. frecvent: *pioree alveolodentara. n.mdndm. vecfie amel = smalt. . diaree. -trum = dre. A. de ex. de la iilveus = cavitate.: bucurie/tristete. malag-ma. primare sau secundare. f. amblys = tacit. melos = e?(tremitate. TratamentuI a. f. [Jr. f. a modda. rhoiu = curgere. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. / ambisexua-lity. s. a se. / amblyopia.-iere. NA: alveolus. boala Fauchard-Bourdet. la valere = a^ area. frecvent In *schizofrenie. de. / ameloblastome. urmate de o scurta perioada calma. A. iubire/ura. a alveolelor dentare. [Lot. situat distal fata de canalele alveolare. mai rar. s.. ». -omo. s. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A.ide[6erg. si amauroza congenitala Leber. / ametropie. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. [Cjr.). / amblyopie. NA: alveolis pulmonis. gr. / amalgam. m. Qottingen fi '>(e.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. A. amblys = tocit. m. / amelopathy. -i"(n. a .prii'. f. profesor (succesiv) [a 'Scrim. [Theodor Leber. f. Addison. [at. / ambidexter.. / amelie. s. apar semne si simptome brutale: greata.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii.ALVEOLA tate.. A. f. f. s. plassein = a forma. / alveoloplastie.).. / amaurose. ale ambelor sexe. / ambulance. / amaurosis. f.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. a -priv. boli psihice etc. fters. valentin = forta. \Qr. [Lot. alveolus.m6ru. ALVEOLOPLASTIE. anemie. ametros = disproportwnat. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. de. phalloides. voma. adj. s. f. AMBLIOPIE. s. AMBLIOSCOP. blastos = germen. alveolus. tome = to.] 1) Care se refera la mers. [Lot. [fr. vecHe. [Lot. hiastos = germen. f. virus a. / alveolite. m. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. amho = amd-ndoi. s. pathos = 6oaid. s. gr. metron = mdsurd. \Cjr. secundara . rede-re. putere. a e^amina. durere abdominala. expresii. ambo = amandoi. / amasie. [Lot. de [a skopein = a vedea. f. {Cjr. 157 . [Lot. de. f. [fr. putere. / ambulatoire. s. s.. AMARIL. de la. de. menos = [und. n. / amblyoscope.). ca si dupa menopauza. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. acromegalie). / alveoloplasty. f. \Cjr. f. f. \<gT. -tra. fara controlul constiintei. s. pri-maia . alveolus. / amalgame. s.apta. fters. / amenorhee. n. s. / ambivalence. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. Sin. oftalmoscopic. s.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. gr. [Lat. cu semnificatie patologica. mastos = son. f. dia-bet). opos = vdz. ALVEOLA. dim. a se pkinBa. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. s. / ameloblast. s. f. pGmBa. o structura organica. or. adj. caz In care deficitui de ve-dere este partial. s. f. n. preocuparile. opos = vdz. AMBIDEXTRU. / alveole. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. [Ofr. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. ambiilare = a merge. macrofagica). / amblyoscope.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. renale si la nivelul SNC. la niveus = cavitate. la temnein = a tttia. cupru). AMELOPATIE... a priv. AMBULANTA. / ameloblastoma. f.. In caz de intoxicatie.\ Care se refera la *febra galbena. pi. f.. / amastia.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. A. f. generative. scopes = o6servator. AMELOBLASTOM. Gushing. s. / ambisexualite.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. s. sau f. m. muscaria. afectiuni ovariene sau uterine. f. [Tr. f.: boala Alstrom-Leber (v. almulgum. de la alveus = cavitate. men. [Cjr. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale... s. AMELOM. In unele infectii. / alveolotomy. fibrinoasa) sau. -e. s. alveoli). / ambulatory. / amelia. gr.} Distructia. de la 11 . T. a leucocitelor alterate (a. dim. ambulator. [Lot. s.] 1) Inflamatie. -omo.\ Boala a 'smaltului dentar. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor.. V. dim.\ Coexistenta unor caractere sexuale. exsudativa). bolile Basedow-Graves. acte). / alveolitis. gr.. a. apoi de severe tulburari hepatice. / ametropia.: sinoptofor (v. s. 1840-1917.. A. vecfie amel = smalt. boli generate (tuberculoza.: ameloblastom (v. AMBULATOR. ops.priv. de la alveus = capitate. s. boli endocrine (*mixedem. AMELIE. dim. AMAUROZA. supurata}. gr. -oris = care se pCimba. Ex. amelom.] Pierdere completa a vederii. / amelome. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. [Lot. adj.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. m. s. s. m.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. AMANITA / Amanita / Amanita. AMASTIE. s. vecfie amel = smalt.] Sin.: adamantinom.: tifos a. s. Sin. verna etc. [Cfr. AMBIVALENTA.: adamantoblast.. ALVEOLITA. In unele boli ale nervului optic. a peretelui unei alveole dentare. *ameloblaste. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. NA: alveolus dentalis. / ameloblaste. / amaril. / ambivalence. f. [Lot. dim. Sin. / amenorrh(o)ea. In general complicate) cu necroza. f. AMENOREE. Se disting doua grupe de a. plastos = mode-iat. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum.] Sin. eventual. dexter. / alveolotomie. 2) Care nu este spitalizat. s. s. / alveolus (pi.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. f. s. amastie. In continuare. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. / amelopathie. ALVEOLIZA.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. vedere. de la lyein = a distruge. s.mers automat. cu cecitate. V. n. s. / enameloma. prin procese infectioase si de-. s. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. adj. alveoli. ambo = a. alveolus. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. AMELOBLAST. secfiune. s. s. / alveolysis. f. m. la acelasi individ. / amaril. adj. s. lysis = distrugere. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. / alveolyse. se distinge de *ambliopie. s. de la ambulare = a merge. a fibrinei (a. amau-rusis = or6m. nuuneld. adj.] Sin. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. s. de (a amauros = intunecat. ops. m.

] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. 2) Grup de compusi cu actiune similara.: amfoter. / amphiphile. / amibiase. amoibe = aiternanf. AMFIFIL. f. AMIGDALECTOMIE. amphi = de amfiete parti. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. [Qr. s. abdominala . adj. / amphipathique. / vertige. / amphotrope. 2) Amilopectina. in doua nidduri. ampho = afn6ii.. bolta cereascd. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. f. / amphotony. / amphiarthrose. / starch. s. / amiboisme. / amphidiarthrose. nmmoniakon = sore di amoniu.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid.. trope . amy-lum. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. AMIDA. adj. de [a philem = a iu6i. myelos = rndduvd. s. -ism. c) a. amphi = de am6e(e pdrpi. se produce prin intermediul *amilazei. s. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. AMIBOID. scfiim6are. -oi. \Qr.). A. | Qr.*apendi-cele vermicular. \Cjr. amphora = amfora. AMFIPATIC. f. ammoniakon = sore de amoniu. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. f. poate deter-mina dependents. adj. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. f.] Articulatie mixta. dar se poate localiza si la nivel hepatic. s. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. m. tonsil. m. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). 2) De mentionat: a) a. f. . adj. dis = du6iu. / ampholyte. AMFIDIARTROZA. amylum. Consumul cronic de a. [^r. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. ampho = aIn6ii. s. / amidon. in formele de intoxicatie cronica. s. dextroamfetamina si metamfetamina. ampho = amEU. amphoteros = care apartine ia doi. / amphidiarthrosis... AMIBA. modificari de personalitate si. / amphorisme. relaxeaza musculatura bronsica. [Cjr.priv. constituita din lanturi cu ramificatii.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. dc. adj. aether. eidos = forma. amoibe = altemanf:d. miopie). / amphoricity. a scltim6a. / amygdale. adj. s.a.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. incluzand a. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. Var.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. a'. AMFOFIL. scade apetitul. este asferica sau astigmica. m. scfiimfiare. pri-mare. [Qr. m. de ia amibein = a aiterna.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. / amphotonie. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica.). s. AMFOLIT. f. a sch-imfia. -ism. n. s. m. n. amidon.). CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. Ex. de obicei prin extensie. AMIBIAZA. 2) A.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. / am(o)ebiasis. este detectata cu ajutorul iodului. pulmonar sau cutanat. adj. / amphophilic. / amphiarthrosis. amoibe = aS-temanta. Di-gestia a. / amyelinic. iar amilopectina o culoare rosie. philos = prieten. \Lat. amygdale = migdald. n. f. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. [frofiadii (at. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. AMFOTER. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. f. adj. philos = prieten. / amphipathic. nonmyelinated. a schimfia. a . contracta sfincterele si ve-zica urinara. s. AMIELINIC. cu perioade de exacerbare. [Gr. / amphoteric. V. a scftim-60. AMETEALA. aither = aer curat.. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . rezulta doua forme de a. Ant. / dizziness. lytos = distrus. s. amphi = de amfieti parti. se numeste sferica sau stigmica. AMIGDALA. sub forma de lichid incolor. / amph6tamine.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila.u. s. s. s. {Cjr. / amygdala. f. [Qr.: amoebiaza. AMFORISM. / amiboi'de. atat omul cat si animalele. s. m. / amygdalectomy. scHim6are. s. adj. mai ales daca nu este tratata.] Sin. f.] NA: articulatio cartilaginea. f. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. {Cjr. ektome = excizie. s.: articulatiile intervertebrale. de.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. ampho = am6u.] Sin. Ex. Este endemi-ca 'in tarile calde. a. pathos = afrcfiune. dizoh>at. AMFOTONIE. ia amibein = a aitema. s. a. se deosebesc: a. NA: tonsilla. am(o)ebae. s. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). colici.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. cat si ca o baza. Sin.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. de [a amibein = a aiterna. / amibe. de ia philem = a iu6i. / amphetamine. adj. s. f. apartinand protozoarelor.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. vertigo (lat). f. amylon = fdind. neramifi-cate. / am(o)eboidism. de ia amibein = a aitema. / amphotrope. or. f. iritabilitate. f.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. amygdale = migdala. Amina simpatomimetica.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). amoibe = altemanpd. secundare si tertiare. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . [Gjr. amphi = de am6eie pttrti.] Care se aseamana cu o *amiba. s. gr. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. mai rar. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. pi. Tip de articulatie cu mobilitate redusa.\ Microorganism unicelular. adj. adj. emetropie. s. racemica si sarurile sale. amibiaza. / amphophile.: vertij (v. [Cfr. AMFETAMINA. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor.: suflu amforic (v. v. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. / am(o)eba. [Cfr. schimfiare.ie. suflu). s.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. ammattire. adj.] Sin : amfolit (v. / amphiphilic. adj. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. [Cfr. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. / amygdalien. Unele specii de a. AMFIARTROZA. -oza . pot fi patogene la om. amphophilous. insomnie. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. f. / amyelinique. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. tonos = tewiune. a dizoh'a. azn .. d) nucleu amigdalian. [Cjr. de doua on. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. Prezenta a. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. anxietate. celule migratoare) de a emite pseudopode. AMFOTROP. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. \Cfr. [Qr. adj. [QT. m. adj.\ privitor la *amigdala. lat. AMIDON.: 1) Alfa-amiloza. adj.: amoeba. arthron = artifiifafte. Var. de ia lye in = a distruge. / amide. AMIBOISM.intoarcere. Ex. / amphotere. AMIGDALIAN. s. adj. / amygdalian. s. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. amphi = de. arthron = articu[af. s. / am(o)eboid. -enne. s. am6e[e p(lrti. ia matus = Beat. / amide. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida.. b) a. tenesme. / amygdalectomie.: articulatia temporomandibu-lara. -ind. alcatuila din lanturi lungi. tonsillectomy. [Lat. / ampholyte. f. Poate evolua cronic.

Unii a. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. lizina. de (a mimeisthai = a imita.} Sin. proteine si alcaloide. derivata din amoniac prin substituirea a 1. m. Recent s-a demonstrat ca a.: tonsilita. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. s. \Gr. de ta cum = cu. a fost data de Virchow. s.. joaca un rol important In sinteza organica. AMILAZURIE. de la plassein = a forma. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. myos = musciti. -aza .). a carui semnificatie nu este Insa clara. care reprezinta 159 . mys. sanguina este de ori-gine pancreatica. rinichi si splina. tonos = tensiune. -aza. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine.. s.: ataxie (v. amidon. myos . f. ummomakon = sare de amamu. -ind.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. s.] Prezenta amilazei In urina.priv. / amiloride. V. manifestata prin fades inexpresiv. f. adj. f. [Gr. amidon. de ammiti. acidus = acru. amylum. -ozti. amygdale = migdaia. [Lat. A. -atos = sdnge. de la. AMINOACID. / acide amine. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. -1(0. ammoniakon = sare de amoniu. boli inflamatorii recurente. / amine. serum amylase. aranjare. tattein = a ordona. continand o functie acida. valina. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. ~~~\ AMINA. sin. / amylas(a)emia. Ca urmare. / amylase.. peptos = digerat. amylon = faina. / aminoacidopathie. gr. este de origine proteica. gr. f. clipit rar. leucina. s. a -priv.. 8. [Gr. *triptamina. / amylosis. *histamina etc. f. / amyosthenia. [Gr.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. / amyotonie. / amygdalite. / tonsillitis. oligofrenia fenilpiruvica. f. sunt denumiti esenfiali. amylon = faind. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. si tab. f. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. s. / amyotrophie. AMIOSTENIE. s. s. V. s.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. -aza. -ozd . AMILACEU. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. s. f.: amiloza. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. ammoniakon = sare de amoniu. gr. / amylo'lde. amyliim. A. f. A. amidon. AMIMIE. s. creste. AMILORID. histidinemia. amidon. AMIOTROFIE. amidon. taxis = ordonare. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. *A. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. amygdale = migdaid. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. f. congenitus = nascut odatii cu. mys. AMIOTAXIE. [Gr. putere. -ind . troplie = firma. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. aminoacide. acidus = ami. AMILAZEMIE. Sin. amylon = fciina. a modefa. -ina: I at. [Gr. [at. myos = muscfti.] Sin. Denumirea de a. f. s. gr. *serotonina. biochim. a priv. *boala Wilson etc. / amimia. s. / amimie. [Lat. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. AMILAZA. [Cfr.] Scaderea fortei musculare. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. f. gr. / amylase. Se disting: 1) A. AMINOACIDURIE. / aminoacidurie. / amyotaxie. amyloidisme. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. / aminopeptidase. gr.. / amylaceous. s. f. copt de ta pepsein = a gati. / amyotonia. f. f. gr. mys. myos = muscfii.. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. f. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. mys. amidon.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. a . s.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. Sin. sarade a reactiilor motorii si emotionale. adj.\ Element constitutiv al proteinelor.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. s. [Gr. a crea. s. f. In cazul *bolii Alzheimer. / aminoacidopathy. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. amylon = faina. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. m. [Gr. s. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. a . f. f. / aminoacid. / amygdalotripsie. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. amidon. cistinuria-lizinuria familiala. [Gr. amylon = faina. s. amylon = faina. *acetilcolina. *catecolamine. indispensabili. A. sunt molecule care se gasesc la animate. gr. amylum. / amyotrophy. fS-a.. fimylum. se gasesc la unele plante. s. f. f. V. const.. / amylose. Ex. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. maltoza si dextrine. mimia = imitare. pentru miastenie. metionina. neopla-zii ale plasmodtelor. [Gr. s. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. / amylace. a aranja. [Lat.) Baza organica azotata. f. gr. AMIOTONIE.). const. f. In *amiloidoza. f.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. m. a fost pus In evidenia In creier beta-a. myos = musch.i. / amyosthenie. s. AMILOZA. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. s. si tab. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. adj. / amylasurie. leudnoza etc.: miatonie. / amylasemie.priv. / aminopeptidase. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. ammoniakon = sore de amoniu. amylon = faina. genitus = nascut si gignere = a nafte. [Gr. [Gr. s. indud a. [at. izoleudna. amylum. s. secundara.. 2) Substanta amorfa. tirozi-na etc. / aminoaciduria. f. AMINOPEPTIDAZA. are si o actiune opusa aldosteronului.. s. AMILOID. m. -ind. sthenos = fortd. s. -ind.] Inflamatia *amigdalelor palatine. / amyotaxia. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. gr. A. 2) A. *cistinurie-lizinurie familiala etc. ammoniakon = safe. n. fenilalanina si triptofanul).] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. primitiva sau primara. a. ouron = unnd. / amyloidosis. f. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. mys.: tirozinoza. a-a. a priv. Sin. care exercita functii regulatorii: *colina. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia.).. s. [Lat.. -am . a digera. a -priv. s. f. In inflamatia glandelor parotide. / amylasuria. AMINOACIDOPATIE. si amine bio-gene. ouron = urina. salivara si a. treonina. amylum. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. s. tripsis = frec-are.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. / amiloride. de asemenea. plasis = modeiare. s. s. f. amygdali-tis. [Lot. f. Cele mai frecvente tipuri de a. care se depoziteaza In organele interne. / amine. AMIGDALOTRIPSIE. dar Indeosebi In ficat. f. s. [at. [Lat. adj. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta.: amiloidoza (v. haima. / amylo'idose. amylum. sides = forma.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. s. f. s. s. f. -e. AMILOIDOZA. gr.4-glu-can. Uneori.muscni. / amyloid.. gr. hemodializa prelungita etc. s. acidus = acru. s. f. A. biochim. [Lat. m. / amygdalotripsis. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. zdrobire. de cauza nepredzata. Cresterea a.) In urina.

s. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. aparuta In cadrul unei depresii. bine definite clinic. auditive sau vizuale. dar absenta pseudohiper-trofiilor. / amnioscopie. / amniographie. 160 AMONIAC AMNEZIE. Var. s. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. n. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. spectrofotometrice. retrograda).. m. / amniography..] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. o . adj. AMONIAC. mergand pana la degene-rare si atrofie. In patologia psihiatrica. s. V. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii.] N^\y. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. uneori *diabet zaharat. -ozd. V. a. si a. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat.priv. \CJT. globale. / ammonia. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. si memorie. f. In general.. m. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. importante: 1) A. [Cjr. Sin. s. \Cjr. s. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. s. f. Memorizarea. adj. mimsthcii = a-fi aminti. / amnesic. cat si retrograda. cu miros iritant. f. fenomen psihic complex.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. cu transmitere autozomal dominanta. cu tendinta la distalizare. f. selective.recente. / amniocentese. n. simetrice. rezistenta. f. o . initial proximale.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. s. A. f. ou f. s. \Qr. s. graphein = a scrie. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga.: sac amniotic. AMNIOSCOPIE. Se disting a. Forma acuta. Sin. rinichiului. Var. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. [Qr. V. / amok. s. / amok. f. s. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria.^ammare. punga apelor. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. sau f. H-I regiunea proximala. kentesis = wtepd-twa. Indeosebi.pm'. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. a. s. Se utilizeaza In industria chimica. b. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. AMNIOGRAFIE. sau anterograda {de fixare). [Qr.\ Care provoaca pierderea memoriei. / ammoniac.. m. s. au fost descrise numeroase forme inter-mediare.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului.). Mai importante: a) A. care priveste informatiile. a muschilor gambelor.priv. s.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. [tyf. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. Ele au un caracter ereditar. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. Sin. AMNIOCIT. mneme = memorie. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. A.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. fiind compusul de baza . cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. mult mai rare. amnion = me. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. permite determinarea motricitatii fetale. fdtuiui.). pentru amiba (v. cu incidenta 1/20 000 nasteri. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. f.] Membrana limitanta a oului fecundat. la a . a e^flMtrta. A. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. / amnion. / amnestique. a. citogenetice. toxic pentru organismele vii. / amnesic. "maligna". fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. si raptus. se manifesta Inca din viata intrauterina. a fost. Se mai numeste si holoschizis. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. fir.n6. AMITOZA. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. cu transmitere recesiva. \GJT. ammo-niakon = sore de ainoniu. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. 2) A.) AMOEBIAZA. \yr. f. transparenta. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. Inlocuita cu *ecografia. a sexului fetal. cu membrane intacte. pot aparea in stari depre-sive. AMNIOCENTEZA. pentru amibiaza (v. s. / amnios. Tipuri de a. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. a . s. / amitosis.m6rana a fatutui. Sin. AMOEBA. f. Este de origine citotrofoblastica. m. secundar ai centurii scapulare. / amitose. cu debut Intre 20-50 ani. Diferentierea a. m. Alaturi de forme de a. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. b) A. amnesia uitare.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. n. anterograda. n. ceea ce poate fi la originea unei a. 3) A. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. skopia = e.: punctie amniotica. / amniocyte..). spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. AMNESTIC. fenomen observat la om la nivelul ficatului. A. introdus prin colul uterin. tit [a skopein = a veaea. fie prin clivare. AMNIOS. / amniocente-sis. s. / amnesique. / amniocyte. iar uneori si din trunchiul cerebral. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. mitos = afo. subtire. evolutie foarte lent progresiva. s.. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. tie. iar morfopatologic. AMNEZIC.] 1) Care se refera la *amnezie. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. V. s. *impotenta. f. adj. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. limitate si lacunare (ex.. dificil de clasificat..priv. foarte solubil In apa. amnioa = me.: In etilis-mul acut). amnion = memfirand a fatutui. organice sau nu. de ex. / amnestic. s. antreneaza atat o a. Poate avea loc fie prin stran-gulare. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. p. Compus binar al azotului cu hidrogenul. cu durata de supravietuire de circa patru ani. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie.mbra.: ecmnezie (v. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). urmate de deficit motor si amiotrofii. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. AMOK. In relatie cu 'cromozomul X. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. spinale progresive ale adultului. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. amnezie. rare. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. isterie (mai frecvent a. Deoarece este un examen riscant. dilution = mem6rana a fatutui. / amnioscopy. / amnesia. si mnasthai = a-fi aminti. tesutului nodal. Forma "benigna" este progresiva.. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. cu tendinta centrifuga. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. mnasthai = a-fi aminti. adj. \Qr.

-atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. [Qr. \G. fizician francez.). f. AMP / AMP / AMP. de imagine sau a. Un curent de un a. [Lot. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. [A5rev. m apTopie. f. / ammoni6mie. transporta un 'coulomb pe se-cunda. Jar In *alcaloza diminueaza. vecfie amordre = fl mufca.r. amorce. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. si tab. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. A.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. cu intensitate rnarila. de (a gennan = a produce. f. AMP c. s. e) a. prin aplicarea pulpei de161 . de la amplificare = a man (amplus = mare. s. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl.: PCR (v. c) a. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification.. m.si cinematografiata. amoniogeneza. s. foto. amplitude. biochim. s. / ammoniogenese. activand "protein kinaza A. g. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. AMP-deaminase. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. AMPLITUDINE. AMPLIATIE. 1) Represarea permanenta. / amplificateur. endo-crinol. AMORSA. actioneaza ca *mesager secund. / ammoniogenesis. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. a taia. [ftfire. [ui Jupiter Ammoa din Lima. V. [Lot. este transformat la nivelul ficatului In uree. In *acidoza. adj. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. si tab. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. m. hiperamoniemie. [Lot.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. marime. s. V. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. V. iradierea padentului fiind mult redusa.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. ficare. f.v. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. gashd m apropie-rea timplulw. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. (at. de. / amorphe. AMP-DEZAMINAZA. la nivelul tutu-cor tesuturilor. const. / primer. haima. f. utilizat In automatizare. derivat de. la facere = a face. Sin. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. / amorphognosie..priv. ammomakoa = sore. s. gnosis = perce. y. adj. -onis = mctrire. / ampliation. / amorphognosia. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait.in monofosfat. ampli-atio. Sin. f. 2) Rareori.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. Consta In formarea. cu o tensiune mai mare. / ampere.5'-monofosfatul ciclic. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. V. proteine G.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. m. [Cjr. empreinte. f. ligand. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. AMPER. paime sau plante. / empreinte. s. n. V.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. s. / amorphous.ve. f. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. [Qr. AMPRENTA. f. morphe = forma. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. / myoadenylate deaminase. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. de amomu. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. s. de luminanta. V. a . ureogeneza. AMORFOGNOZIE. dm fr.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. AMONIOGENEZA. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. V. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. / ampere. -ina. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. gasita. s. de obicei electric. amoniu. digitale). Tipuri: a) a. / amplifier (electronics).] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. s.re. / amplitude. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. s. b) a. \Jr. AMPICILINA.} Oligonucleotid care. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. receptor. [J~r. s. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. f. s. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen.: primer. [a ampliare = fl crefte.). de amoniac. imprimere = a apasa pe. ammoaiakon = sore. amoniacul este sintetizat din *glutamina. s. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. observata. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. prin simtui tactil. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. de puls. m. f. A. [Andre Marie Ampere. acest proces se accentueaza. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. cu mialgii si crampe musculare. -aza. s. v. amplificator = care marefte. amoniemie) deoarece. de. des = separat de. profesor la 'Bans. / ampicillin. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. s. In scop de identificare. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. s. f. engC. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. -iais == Cargime. / AMP-desaminase. electronic. din Cat. f. s. f. lipsit de forma. s. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. de. enhancer (genetics). ammomakoa = sore de amotiiu. dependenta de originea parentala. s. si amo-niac. d) a. In tubii renali. f.\ Abrev.! genesis = producere. sau s. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte.re. / ampicilline. Astfel. / amplitude. a . V. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. si PCR. / ammoni(a)emia. 2) A. cunoaftere. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. f. const. amoniemie. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. impresiune. f. AMORF.. / ampliation. A.). magnetic. f. Este inactivata de *penicilinaza.priv. AMONIEMIE. reactia In lant a polimerazei.. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. de [a amplus = mare. Ea poate fi transmisa la distanta. si PCR.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. AMPLIFICATOR. gasita. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. V.. / amorce. adenilat-ciclaza. / impression. s.. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. parental imprinting.

adj. Vater. ana = in sus.priv. [Qr. s. Umpluta cu ipsos.). {Cfr. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. [Cfr. [Cfr.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. adj. s. ANALEPTIC. aer. venin de cobra. situata la nivelul duodenului. anabole = acfiunea de a urea. [Lat.. / amputation. ANABIOZA. A.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. aphrodisia = dorintd sayiaia. s. / ampulla. / anagene. hydatos = apa. levuri. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. / anaclitique. f. mediata de IgE. s. f. rasaritut unei . / analeptic. s. respiratorii. (ikousis = am. / anaphrodisia.i. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. f. / anabolism. de a reconstrui.: C3a si C5a. un segment de membru si.\ Despre cine. s. adj. / anabolising.in sus. adj. aer. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. s.. / analgesic. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum.: cofoza (v. In cazul a. f.. s. bins = viata. ANAFRODIZIAC. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. an .. cu ajutorul unui instrument chirurgical. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. adj. iarafi.. adj. / anaclitic. an . adj. / anaphase. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. s. dor.priv. 3) In stomatologie: copie negativa. s. / anacusis.. / anabolisme. oma. anatomist. Sin. A. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. In prealabil Inmuiata 'in tus. a. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. 1684-17S1:\ V. s. adj. gr.. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. s. / anabiosis. / ampoule. s. ampullae. -oni/i = taiere. sau algesis = simtui du-rerif. prin extensie. an . / anaphylatoxine. la un al doilea contact cu antigenul.a produce. s. ana = in sus. adj.} 1) Care stimuleaza. f. 3) In embriologie. / anaphylaxis. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. gr. ANAGEN. ANACROTISM. denu-mita model.: a. f. / anaphrodisiaque. / anaphrodisiac. / anabiose. [Lat. [Cfr. s. pasivS).. f. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. s. a scurta. f. V. / anaphylaxie.. ANAEROB.. / amputation. m.: a. [Qr. Ex. In *proba PrausnitzKusIner. AMPULA. s. fidela. ANAFILAXIE.] 1) In chirurgie. a. |t/r. profesor la. A. m. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. aer. -os = aer. de la phaiaein = a aparea. aer.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. Anafrodizie. an . -eris. a arunca in sus (ana = in sus. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. anaerqbioza. ANACLITIC.verde. klitos = desfafurat mapoi. 'Wittmfiwy. profesor la 'Wittenburg. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. -ind . anabole = acfiunea de. / achlorhydria. aaa = In susi krotos . de la ana = din nou.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. / anacousie. f. f. A. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. dt ia phy-latlein = a apara. iarcSsi. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. *deletie a unui •autozom. f. s. iarafi. s. s. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. s. permite o reproducere fidela. Exista a. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. facultativa. s. ANACLORHIDRIE. s. muschii. comparabil cu socul anafilactic. anabios. tonifica si revitalizeaza.). ANAFAZA. [a anaballein = a construi. f. [Cfr. \Cjr. f. ANABOLIZANT. s. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. medic si botanist german.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). / anaerobic. f. n. adj. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. \Cfr.priv. NA: ampulla. dactiloscopie. s. / anaphyla-toxin. de [a akouein = a auz.ClUaie. gr. / analeptique. NA: ampulla hepatopancreatica. Exista un mare numar de a. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. de. ana = contra.priv. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. [Abraham Vater.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. iovitura. tesutui subcutanat si tegumentele. tot la o serie de microorganisme. a urea. pentru formarea bontului. Abraham Vater. afgos = durere. [at. Ant. phylaxis = protecfie. A.: carte de identitate genotipica (v. hydor. khioros . obligato-rie. s. f. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. ampula). / anaerobic. gennan . ampula. / anaerobiose. ANACUZIE.. gr. A. de. ANABOLISM. [-Cot. n. rectala (NA: ampulla recti). f. amputatm. 2) Sectiunea traumatica. operatie prin care se separa de organism un membru.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. -eri. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. [a ampulare = fl taia. phylaxifi = protecfie.: catabolism. urmata de o anomalie *fenotipica. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. f. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. / anaphrodisie. a danturii si a tesuturilor vecine.. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. -os = aer. care favorizeaza productia de proteine. -oza . la unele microorganisme.'•tele. -ism. / analgesique. adj. pi. adj. s. [Cfr.. phasis = aparenta.. AMPUTATIE. / anacrotisme. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. / anabolisant. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. / anagen. 2) Medicament care . de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. n. on .] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). [Qr. / anacrotism. m. [Cfr. fiidrogen. s. portiunea inferioara a *rectului pelvin.. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. de obi-cei un bisturiu. anabiosis = rewviere. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. ANALGEZIC. si a. ANAEROBIOZA. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata.} Sin.AMPRENTA GENETICA getelor. f. anatomist. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. f. n. [Cfr. V. osteoporoza etc.: aclorhidrie. -e.. a arunca in sus (ana . m.. \Qr.: *de-presie a.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. Ex. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. [^r. de ia toxon = sageata. n. [Cfr. una = contra. medic fi botanist ger-man. [at. s. / anaphase. Ex. s. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. orice structura anatomica. partial. ana -priv. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). / anachlorhydrie. m. f. / anaerobiosis. Sin. aphrodisiakos. Exista doua a. an priv.priv. care. adj. ANAFILATOXINA.priv. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. analeptikos = care restaureazd.s. adj.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. ana . pe o foaie de hartie.. a.

prin extensie.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. materiilor fecale. (ie. f. / anatomy. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. studiul modifi-carilor macro. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. segmente ale tubu-lui digestiv. / anamnese. nu se manifests clinic. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. s. ansamblu de procedee de identifcare (a. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. m. s. de la askos = 6urduf. analog. 8) A.. ana = din nou. sarx. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. 3) A. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. la. patologica sau morfopatologie. de [a plassein = a forma. / anatomie. f.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. trofica. an . cu afemie. A. radiologica. / analysor. *A. / anaplasia. adj. In cazul polarimetrului. bacteriologies sau microbiologica. la ana = din nou.si microscopice. anamnesis = re-a-mintire. 2) Dis-pozitiv care. macroscopica. / analysis. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. de. ANATOMIE. s. 4) A. n. iarafi. ANALGEZIE. 11) A. si hidrops. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. analogue. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. De obicei. [Qr. narcotics prezinta si un efect sedativ. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. -atos = gura. De asemenea.] Comunicarea naturala. [Qr. a.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. f. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. 3) A. [Qr.. m. In continuare. dispersiei. / anastomose.. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. s. algos . / anarthrie. [Cjr. 12) A. dar. f. factorials. Bolnavul afectat de a. m. ANAPLAZIE. reiatie. [Qr. s. A. adj. statistics. anastomosis = descfiidere. *A. / analogue. coproparazitologica.si citochimice In cursut unei boli. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. A. / anasarca. 10) A. In medicina.. f. studiul a.. adj. cu producere de *ascita. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. grafica.\ Care nu se Insoteste de *ascita. f. sunt utilizate. ANASARCA. *euforizant sau *anxiolitic. / anamnesis. metoda de a. / analgesia. De fapt. taire / f(o)etal hydrops. / anascitique. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. s. histo. de regula frecventa. s. [Qr. hidrops fetal. s. ANASCITIC. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. f.: a. f. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. f. / analogous. comparata. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. care poate genera 'farmacodependenta. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. Directii: 1) A. / analgesic. 6) A. ANALOG.] Asemanator. Intelege ce i se spune. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. s. de la ana == din nou. Este considerata uneori sin. re-[afie. s. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. Indeosebi In laboratorul clinic.durere. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala.} V. logos = raport. an -priv. ana = din nou. adj. glosar informatica. s. analyein = a fezoha.a distruge) . plasis = nwdelare. askites. iardfi. iarafi. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. ANARTRIE. f. In medicina si biologie. \Qr. s. ex. \Qr. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. s. a. ANASTOMOZA. *A. an -priv. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis.receptor cutanat. deopotriva. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. f. ANALIZOR. s. spe163 . formatiunilor vizibile cu ochiul liber.] Stiinta structurii organismelor vii. a. dezvoltarii. toxico-logica.priv. f. 9) A. s. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). Ex. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. s. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. [Qr. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. 7) A. / anarthria. de la ana = cu. s. 4) A. *A.: boala Schridde. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. f.. \Cjr. s. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. ana = in juruC. de [a temnein = a taia. / anascitic. 5) A. analysis = rezoivare. In functie de localizare si de efectele In plan functional. Domenii de a. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. coprologica. f. analogos = (a fd. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. secfiune. conform unei anu-mite milrimi.. / anasarque. iarafi. V. de.). cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. s. 6) A. metodele de a. embriolo-gia structurala. sarkos = came. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. 5) A. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. ana = in juruij tome = taiere. Sin. / analyse. [Cjr. ANALIZA. 7) A. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. vizual. logos = raport. 4) A. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental.. a. despre o boala In care ascita. [a ana = din nou. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. / anastomosis.. 2) A. / anaplasie. a mo- ANATOMIE dtia. se disting nu-meroase tipuri de a.: 1) A. poate dti si scrie. calitativa) si de determinare (a. f. sioma. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. [Qr. s. ANAMNEZA. spectroscopica. chimica. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. bio-chimica. 2) A. auditiv. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. V. f. adj. / analyseur. lyeiii =. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere.

Pe de alta parte. Sin. s. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. s. ankylostomiase. loxikon = otravO.] Diminuare importanta (a. ANDROLOGIE. consednta a unui spasm sau a unei amprente. Se disting doua tipuri principale: a. in relief} V. 4) A. chimica sau imunologica.. [Qr. adj. ci un simptom In numeroase boli. gyaaikos .: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). Asigura stabilitatea protezei. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. [Cfr. adj. si artrodeza. [C/r. a impuritatilor. andros = tidrbat. cw6at. Manifestarile a. a. f. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. determinata de *aplazia medulara globala. cur6at. m. nu este o boala. Principalele criterii de clasificare a a. androgyne. daca evolutia a. gyne. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. / . / anatoxin. Alte ex. de intensitate mica sau medie. / androgynie. In unele anemii (ex.fameu. / androgyno'ide. / anatoxine. ANCORARE. A. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. diminuarea *reflexului cremasterian. [Gr. s. / ankylose. [Cfr. m. f. / endurance.t. ankyra = ancorH. ANATOXINA. ANDROGIN. adj. s. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml.: androginoid. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. s. / andrologie. s. s. / andropause. f. ia toxon a sdfleatd.priv. Cel mai frecvent. s. dm gr. / androgenique. / androgen. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic.: boala Griesinger. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. [Qr. 2) A. caninum. s. a... s. logos = ftiin. pausis = mcetare. s. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. / endurance. / anemie. [Lot. a cadi a se of:e[i.. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. s. gr.. Ex. de. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. s. Sin. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. stoma. n. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). gyne. / ankylosis. f. sau poate fi provocata chirurgical. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. f. oner. ANCOSA. f.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. aner. pentru v&rfut sQgefiCor. 2) Sin. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. s. aner.: toxoid. In engl. ANEMIE. / androgynism. adsorbita pe gel mineral si a.: obezitate a. f. 164 ANDROGINOID. 's. [Qr.] Sin. a. de osificare. fara tulburari importante. stereos = solid. f. a. gyne. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. n.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. 8) A. anchilostomiaza. fiecare din cele doua a. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. neuropsihice. de utilizare a termenului: a. m. f.] Studiul anatomiei. A. americanum sau Necator americanus. ANDROQENIC. se poate produce dupa o afectiune articulara. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. aaky-losis = curBurd. / androsterone. -ina . / annelage. s. oprire] Termen de origine franceza. prin Indepartarea. partiala) sau suprimare totala (a.f:d. Totodata. jumatate barbat. / androgyne.me. ca modul de viata. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. m. anco-ra. f. pausa. normodtare si macrocitare. In continuare o serie de tipuri principale de a. / androgenic. ANDROQINIE. indurare = a. cat si concentratia hemo-globinei. ANELAJ. cw6at. cu absenta . / encoche. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. haima. clasa Nematoda. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. stoma. purificata. ANDROGEN. ankylostomiasis. A. A. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. varsta si sexul. adj. care promoveaza *masculinizarea. aner. neurovegetative si osoase. s. ankylos = Incovoiat. Rezulta anemie. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. 17cetosteroizi.\ Toxina bacteriana (tetanica.. topografica. unde se formeaza papulopustule. Ex. s.). s. m. radioscafo-ulnara. brasiliense. ceea ce este inexact. f. f. normo-crome si hipercrome. / male climacteric. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. ankylostomose. aner. ANDROID. f. adj. / android.] Care prezinta caracteristid masculine. [Qr. de-oarece. atos = gurd. / androsterone. / annealing. andros = 6ctr6at. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. de regula endogena. an . [Jr. / ancorage. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. este lenta. organismul se poate adapta. s..: androgin (v. Specii: 1) A. s. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. ANDURANTA. f. gynai-kos = fe. f. gynaikos = femeie. s. f.] Despre o substanta. creat prin analogie cu "menopauza. 2) In practica. f. s. eidos = formO... a deficitului de fier din alimentatie. s. jumatate femeie. m. depind de deficitui androgenic. f. / androgene. adj. oner. \Qr. precum si o serie de tulburari. s. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. s. Care se refera la hormonii sexuali masculini. [Lot. -aza. andros = biirbal'i [at. o serie de variabile. ANDROPAUZA. adj. Spre deosebire de menopauza. cardiovasculare.. un traumatism. Tsi pier-de activitatea toxica. ankylos = mcovoiat. / hookworm disease.: a. / androide. In plus. / androgyne.. 3) A. / androgynous.r. V. [^r. / ankylostomasie. andros = 6(lr6a. de ia ankylos = wcovoiat. studiul particular al unor organe sau zone din organism. encocAe. andros = 6iir6at. la altii la peste 70 de ani. adj. / andrology. adj.] 1) *Hermafrodit. variabile.. unde provoaca microhemoragii repetate. mtOri. eidos = formd. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate.] Boala provocata de 'ancylostoma. ANDROSTERON. m. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. andros = b&rbat'i gennan = a produce. [Ofr. ANCHILOZA. / an(a)emia. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. s. altitudinea. f. f. s. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. / anchorage. V. f. \Qr. andros = ftCafial. ana = contra. aner. s. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. f. andros = IJOrlJat. duodenale. s. aner. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. difterica etc. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. [C.) care. V. ANCHILOSTOMIAZA.

). Sin. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . A.). fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). A. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. abandonat. cuprind: a. h.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta.: boala MinkowskiChauffard (v. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. A. Sin. prostata). A. stomac.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. Tip de a.: anemie carentiala. profesor (a ffcrenf. probabil. A. [diiido Banti. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 .). Tip de a. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. 0 serie de a. Sin. A. este. Sin.). sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. h. m. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici.: sindrom Martin (v. [T/iomns Bentoa Cooley.: anemie nutritionala (v. A. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. a. In eritrocit. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. talasemie). acid folic).). V. Sin. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. sunt normocrome.: fransfuzie cu sange incompatibil. Este determinata de absenta. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. m. feripriva. Sin. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. m. *bilirubinei. h.).). V.: boala Lederer-Brill (v. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. al bolii Biermer (v. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. A. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. Biermer (sau *boala Biermer). Boala survine la copilul mic sau la adult. h. unele *a. *lactatdehidrogenazei. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. aplastica. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia.: anemie sideropenica.). nutritionale (ex. Sin. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. reactivi la temperatura corpului. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia.). *gastrectomie). ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation.] Sin.: boala Banti (v. proteine sau vitamine). istoric. infectioase. drepanocy-tic an(a)emia. si anemie aregenerativa. produsi de sis-temul imun al bolnavului. A. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome.). consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. A. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. gennan. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). A. sarcina cu imunizare fetomatema).: cloroza (v. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. cu *a. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. •mu&t. A. Orice tip de a. Sin. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. reumatismale sau maligne. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. anatomopatotog itatian. A. i. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. a carei cauza este necunoscuta. denumite imunoalergice.a. 1852-1925. 1827-1892.). din cauza aportului deficitar de fier. Sin. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. si boala Imerslund-Najman. A. Sin.: drepanocitoza (v.: -talasemie majora (v. 2) Izo. Sin. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. v. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia.: boala Silvestroni-Bianco (v. unele parazitoze. f. A. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. "imunoglobuli-ne G si M. catre varsta de 60 de ani. *a. Sin.: boala Biermer (v. *A. h. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. Sin. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. sarcina.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. Uneori este considerata sin. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. [Anton Biermer. definita prin diminuarea productiei medulare. 1871-1945} Sin. pediatru american. cu volumul globular mediu peste 110 m3.: boala Hayem-Faber (v. A. Acesti autoanticorpi. cea mai raspandita boala cronica din lume.} Sin.: a. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. anemie hemolitica autoimuna. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. m. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. Indeosebi *botriocefaloza).).

/ anencephalie. ca urmare a stazei acestuia.. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. s. ANEUSOMIE. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. f. s. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. adj.. aisthesis =. on . provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa. / aneusomique. g. logos = ftiMtd.). adj. f. adj. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. Ex.. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. soma.. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Var. 1. [Cfr. m. de regula. s. oneurysmo = [lugire. a unei artere intracraniene localizata. soma.nsi6i[itate. [Cjr.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. se.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial.. ca si o serie de boli dificil de clasificat. spontan sau voluntar. de ex. anencephaly. Grup de compusi care. uneori. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a.] Numar anormal de cromozomi. peridurala. f. adj. eii = bun. rahianestezia sau *a. ANESTEZIOLOGIE. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. s.. A. sensifiiii-tate. / anesthesiologie. localizata pe traiectui unei artere.). In continuare. / aneurysm. / anerythropsia. an . de la e = in. apsis = I'edtTe. prima din cele trei culori fundamentale.: aneusomie. \(jT. / aneusomy. an . desi produse din abundenta.: anemie sideroblastica (v. administrate prin inhalatie. an . tfilatatie.priv. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. / anergisant. caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. / aneuploidie. s. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. A. ANERGIZANT. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia.). [GJT. reprezinta o varietate de *dicromatism.. A. f. si aneuzomie. ANERGIE. volatile sau gazoase. adj.. s. Sin. a. Se disting numeroase tipuri de a.: boala a. 'Daltonism pentru culoarea rosie. / an(a)esthesia. Var. / an(a (esthetic.. s. f. c) a. s. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii.. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. A. f. r. / aneurine.\ 1) Care provoaca *anestezie. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. Termen.: trisomie) sau In minus (ex. / anesthesie. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). A. eidos = formd.priv. / anergia. s. *sarcoidoza etc. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica).priv. f. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate.priv. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. f. [Qr. f. s. di (a aneurynein = a duata. / anesthesique. s. f. V.. Malformatie sacciforma sau fuziforma. si a. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat.: anemie sideroacrestica. -atos = cuiowe. / aneusomic. A. Metoda de *a.: anemie feripriva (v. eel mai evident este eel al a. s.. ANEURINA. adj.). / anergie.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. -atos = corp. [Qr.. ANEUZOMIC. a. ANEUPLOIDIE. / anencephalia. tactila etc. fiind considerata o stare preleucemica.priv.). s. s. Uneori se constata enzimopatii. sub care sunt reunite diverse a. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. eupfoos = favora6ii.priv. de la ergein = a iucra. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta.).. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. cu numeroase sin. Sin.: monosomie). / aneusomie. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. catre maturare. m. / an(a)esthesiology. toca/a. an -priv. generate).] Formatiune vasculara cu aspect tumoral.afie. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. prin infiltratie sau pulverizare. / anerythropsie. A. aistesis = se-mafic..} Absenta perceptiei culorii rosii. sideroacrestica). cu exces de mieloblaste. (v. ANESTEZIE. denumite mdeosebi In functie de localizare. abundenta. etiologice. In contact cu un trunchi nervos. / anergie.. a. (fibroma. an . pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. la concentratii adec-vate In tesutui nervos. f. s. aisthesis = sematie. pentru aneuzomie (v. aisthesis = senzatit. r. genera/a.priv. g. n. / anevrisme. ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. (khroma. enkephalo = creier.senz. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid.. an priv. an -priv. an . ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. s.. -e. nu evolueaza normal. Se disting: a. / aneuploidy. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola.. ANESTEZIC. sensi6ili-tate. s. f. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii.priv. Se disting. tactila). care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. an .ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica. ANENCEFALIE. ANEUZOMIE. slabiciune si paloare. -atos = culowe.). [Gr. anevrysme. r. f. [Cjr. termica. an . s. ergon = tucru. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. i. b) a. n. s. produsa Intr-un interval scurt.: vitamina B. a. Grup de medicamente care provoaca somn profund. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare. include sange si. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. tuberculinice. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei. f.). non-volatile. f. In care abolirea sensibilitatii. [Cjr. ANERITROPSIE. [Cfr. Sin. s. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. \Cfr. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. f.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ca si a trombopoiezei). acfiune. A. a) a. cu supraIncarcare secundara cu fier. termica. care.. cu = bun. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. pediculata sau nu. tocoreg/bna/a. -atos = Corp. erythros = rofu. [at. Ex. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. Sin. In plus (ex. la baza creierului. / aneurin. V. locale} sau generale (*a. [Qr. m practica. ANEVRISM. cheaguri sanguine organizate sau nu. dolor. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. .

Sin. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. inclusiv a "amigdalelor. este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. [Cjr. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida.was. a. ia '}{6pitau\. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. angina = sit/ware. f. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. ANGAJARE. *A. Tumora vasculara determinata de organizarea. a sufo-c-a. plastos = mode. / aneurysmoplastia. f. Pentru a. s.ti de. Ex. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe. de. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. dc.a dilata. nectere = a iega. pectorala. langa. Flegmon sau abces amigdalian. ANGEITA. f. angiite. [Lat. In cazul a. ANEVRISMORAFIE. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. V. sore throat. angeioa . intestinala.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. la. a. s. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. [Gr. de [a adneclere (annectere) = a lega.: anevrismoplastie. f. Termen engl.iargire. -ita. Uneori. / angeite. 'granulomatoza Wegener. s. a. / annexes. alantoida. f.ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. / annexite. 3) A. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. diCatafie.. ANEVRISMOPLASTIE. faringiana. Ex. Termenul a. uni (ad . de obicei. [Qr.twn. / angiectasie. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. s. In cadrul unei formatiuni comune. sau gr. pentru desemnarea a. reconstitu-tiva. s. s.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. s. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . dilata^ie. f. ANGIECTAZIE. s. s.catre. Denumirea este improprie. aneuryaein . a unui hematom care constituie un sac fals. s. m. Este. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. / herniation. se produce la nivelul tunidi medii a vasului. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). 4) 1n obstetrica. a persistat este *a. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm.\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. adnexus (annexus) = le. rezultand o dilatatie cilindrica. / angina. placenta si cordonul ombi-lical. in canalul medular cervical. quinsy. temporala.: vascu-larita. rhaphe = sutura. In caz de anevrism fuziform se practica a.). Intre tunica interna si cea externa. cerebrala. angor abdominal (1). f. a wnpietl). dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. infectioase de origine bacteriana.] Inflamatia *anexelor uterine. francez. difterica etc. disectie aortica. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. superfidale. comunicant cu artera printr-un colet. de la aneurynein = a dilata. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate. dermatomiozita. / aneurysmectomy. mi (ad = catre. [(yr. In prezent. s. d. urmata de sutura. amniosul. de la angere = a strange. A. ektasis = di[atafie. aneurysma . ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. ANEXE. a. de (a aneurynein = a dilata. ovalare. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. *arterita gigantocelulara. cu refacerea arterei. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. tonsilara. f. prin diverse procedee. ditataf-ie. *periarterita nodoasa. s.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. [Lot. 167 . Sin: sindrom Churg-Strauss (v. s. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. cuprinde nu-meroase varietati. pi. 2) A. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. 1) A. ale pielii. flebita. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. [C?r. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. la plasucm = a forma. Conga.ga. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . A. f. ANEXITA. limfangita etc. s. / anevrysmoplastie.. / anevrismectomie.: a. [Lat. a impieti). In contact cu o leziune arteriala. Mai rar. amigdaliana. / angiectasls. aneurysma = iargire. In aproximativ a doua saptamana de boala. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. lupus eritematos diseminat. s.\ Tesu-turi. medic. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. / adnexitis. d. f. f.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. nngeion = vas. / adnexa. a modda} Sin. consednta unui traumatism.la. a/ aortei. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. Sin. adnexus (annexus) = [egdturd. nectere = a (ega. In functie de localizare si de natura infectiei. 1S37-1914. nu este o *micoza. s. / engagement. ektome = esfcizie. f. din interiorul acesteia. / angine. deoarece cauza a. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. f. ANEVRISMECTOMIE. s. f. -ita . de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. pi.: parul si unghiile sunt a.: anevrismorafie (v. ANEVRISM DISECANT .). engagement. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. phlegmonous angina. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. f. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. Consta In deschiderea pungii anevrismale. de la adnectere (annectere) = fl iega. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. 'Eons. s. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. aneurysma = iargire. Ansamblul constituit de catre ovare. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local.. v. ANGINA. f. / anevrysmorraphie. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. trompe uterine si ligamentele uterului. / angeitis. f. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. / aneurysmorrhaphy.. *sindromul Cogan.\ Semn patognomonic. vasculita. a.

angor abdominal (2). f. oris = curgere. *?ontaj coronarian sau *angioplastie. blnstos = gennt. 4) A. [Cfr. [Cfr.] V. sau cardioangiografiei selective. s. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. graphein = a scrie. f.. genesis = producm. A. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). / angio-genesis. ANGIOCOLEGRAFIE. n. f.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [C)T. extractii dentare).: infectie Vincent (v. s. V. pneumococ sau stafilococ. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina.n. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. cordw-iog americon. ANGIOCOLECISTITA. de decubitus. la gennan = a produce. s. s. Prognosticul a. Cauza a.r. .sau intrahepatice. In cazul a. Sin. dur si foarte dureros. m. / angiocardiography. ANGIOCOLITA. cu rise de infarct si moarte subita. din (at. \Qr.inihe Vincent. f. 6) A. spat finer.. ANGIOGENEZA. f. survenind de mai multe ori pe zi. fara unda de necroza. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. / angiogenin. *heparina si *interferon. sindrom Prinzmetal. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. Forme clinice de a. dimineata si seara. spontane. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina.] Sin. / angiocholecystitis.: In cazul fe-brei tifoide). prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. cu iradieri In membrul superior stang. angeion = vas. p. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. [C. s. care. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. acompaniate de *angoa-sa si. ANGIOFLUOROGRAFIE. variant angina pectoris. iar In o treime din cazuri a.. p. / angiocholite. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. mandibula. angeion = POSi blastos = ge. •V. s. de tip Prinzmetal. V. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. fiuor. Denumita si stare de rau anginos. de. / angiocholecistographie. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. f. u.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. spastica. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. Denumire generica pentru toate a. f. A. s. angine de poitrine / angina pectoris.. f. gr. reflexa. noaptea. b) circumstante. proximala a uneia sau mai multor artere coronare. n. 1820-1910. f. f. -onio.] Inregistrare. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. a.: angina de piept. khole = biia. f. p. p. frig. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. pe. / angiocardiographie. Sin. f. s. pseudodifterica.: angina vasospastica. fluor. angeion = vas. 'Berlin. In care crizele survin spontan. s. "cu tendinta de extindere In profunzime. / angiocholecystite. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. s. cflirurg german. / angiogenese. / angiography. / angiofluorography. are o evolutie grava. f. aspectui clinic al *a. / angiocholecystography. / angiogenine.} Sin.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. gat. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. m. uneori la ora fixa. interscapular.6. colan-giografie (v. extra. angeion = vas. proteine angiogenice. 1'e. s. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii. angeion = vas. f. Stuttgart. / angioblaste. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. / angiocholegraphie. -ita. / angioblastoma. f. Sin. s. c) durata: scurta (minute). Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. boala Heberden. [Cjr. s. s. angeion = vas.). Tumefierea. se complies cu 'infarct miocardic. pediatru german. gennan = a produce. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa.mie.). crize care se agraveaza rapid. / cholangitis. a. 1862-1950} Sin. dupa injectarea unui *mediu de contrast. angor pectoris.). 5) A. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. [Myron PrmzmeInl. angeion = vas. / angioblast. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. [Eduard Heinrich Henoch. [Gr. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography.). o parte din cavitatile cardiace.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. intricata. angRion = vas. n. si angina pectorala. agentui patogen In *difterie. s. iar "coronarografia releva stenoza importanta. s. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. kystis = sac. Sin. [CfT. In circa jumatate din cazuri. ANGIOGRAFIE. / angiofluorographie. cingeion = vas. s.: colangiografie (v. prelungite.: hemangioblastom (v. s.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. In cursul *cateterismului cardiac. kolon = mtestin gros. este produsa de streptococ. angiografie numerica. efort. PlanseuI bucal este ridicat. ANGIOGENINA. 2) A.] Sin. p. fiind denumita In aces-te cazuri a. V. senzatie de moarte iminenta. graphein = a scrie. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). lungi si spontane. s. -it5] Inflamatia canalelor biliare. si sindrom de ischemie-leziune. [Cfr. acuta coronariana febrila. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. dupa pranzuri. / angiocholegraphy. infiltrat. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.. s. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. / angiographie.zica. s. graphem = a scrie. Mai rar. ANGIOBLASTOM. kcirdia = iniw. [feim Hyar.. khole = Bita. instabila.pidemio[og francez. fiind inhibat de *steroizi.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara.).: angiografie numerica (v.: angina ulceronecrotica (v. Solutii terapeutice. vezica. graphein = a scrie. angeion = vas. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. prof&sor'Ca Saris. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. / angioblastome. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente. In general. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. ANGIOCARDIOGRAFIE. cu o cadenta rapida. uneori. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. limba este Tmpinsa si ea In sus. graphein = a scrie. f. bactinoiof) pi e. f. i. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. stenocardie. 3) A.: 1) A. devenind tot mai frecvente. este totdeauna grav. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica.] Sin. s. \Cjr. 1908. angeion = vas. emotie. khole = bil&i kystis = sac. A. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. [Cfr.). -ina.: angina Henoch. ANGIOBLAST.. f. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana.

angeion = vas. e. 3) A. [Gfr. m. si tab. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). ANGIOTENSINOGEN. f.). In cazul vaselor mari. Sin.: boala Rendu-Osler (v. angeion = vas. mys. -oma.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. ANGIOMIONEURINOM. angeion = vas. spasmos = contracfte. s. IV. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. nekrosis = mortificare.] Ingustare a vaselor sanguine. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. II poseda receptorii specifid AT. adesea congenitala sau genetica. element precursor al *angio-tensinei.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography.. mgustare. / angiotensinase. f.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora.-globulina de origine hepatica.: gamaangiografie. s. omd. Tip de a. stoma. f. f. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. ANGIOTENSINAZA. s. -oma. A. angeion = vas. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut.. ANGIOMIOM. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. spasticufi. / angiostomie. adj. di la. sin. s. s. s. ANGIOKERATOM. \Cjr. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular.] Tumora vasculara circumscrisa. retinopatii etc.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. / angioscope. angeion = vas. s. tendere = a wtind'e. 4) A. [CJT. f.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. f. scrie. Imaginea este apoi restituita. n. hypertensine. / angiospastique. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. n. / angiotensinogone. plastos = modelat. logos = stiinta. 'in continuare. n. / angiomyoma. [Cfr. keras. [Cfr.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. accidentele vasculare cerebrale. ingust. [Termenut a rezultat din doua. / angioplasty. ANGIONECROZA. Ill. m. f. sub actiunea 'enzimei de conversie.} Sin.. -oma. myos = musclii. [Qr. II. s. adj. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. / angioma. dt la. [Qr. / angiomyome. si boala Fabry. s. m. angeiologie.: 1) A. / angioneuromyome. de [a. scintilla = scantde. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. a mcorda. gr. I este un decapeptid care. -inn. f. s. V.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. de la. s.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). / angiokeratome. I) denu-mit a. [at. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. angeion = vas. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. s.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. s. I). [Gjr.: angiografie digitala. Sin. gr. 2) A. gennan = a. a. [Qr. frecvent. stenos = strd-mt. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. / angiospastic. \Qr.. si AT. tensus. (cu subtipuri). s. -oma. [(77-. / angiomatosis. / angiokeratoma. 169 . / angiospasm. ANGIOLOGIE. / angiotensine. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. pathos = 6oa[a. dezobstructie. A. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. s. sarx. s. spustikos = care trcye mauntru. incorda. angiotonin. ungeion = vas. f. mys. s. const. f. In regiunile temporala si occipitala. s. meningiene. f. angeion = vas. angiotonine. m. congenitala sau dobandita. [C. -aza . Au fost descrise mai multe a. s.rtensina. ANGIOMATOZA. tumora glomica (v. ANGIOPLASTIE. [at. skopos = observator. n. de asemenea. [l^r. s. -alos = jfura. I). / angioscintigraphie.). f. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. [Qr. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. Sin. s.r. V. cutan^e / Cobb's syndrome. f. / angioscope. m. tensvs. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. angeion = vas. f. / angiotensin.. din gr. angeion = vas. m. s.: angiotonina si h. ANGIOSPASTIC. s. ANGIOSTOMIE. hypertensin. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II.'. de [a skopein = a video. dt la plassein = a forma. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. s. re-zulta din a. f. [Qr. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. ANGIOSCINTIGRAFIE... produce} Alfa.). a nwd'eCa. angeion = vas. graphem = a. ANGIOSCOP. -oza. angeion = vas. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. angeion = vas. angeion = pas. / angiostenosis. ANGIOSPASM.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. f. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". f. Poate consta In sutura. f. [at. s. n. a mcorda. / angiostenose. s. Poate avea diferite localizari.ipe. s. V. / angionecrose. / angionecrosis. span = a trage. angeion = vas. / angio-tensinogen. s. stenosis = strdrntare. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). tensus. angeion = vas. f. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. [Cyr. n. angeion = vas. [at. V. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. Sin. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). / angiology. -oma. m. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. retiniene etc. / angioscintigraphy. de la tendere = a mtinde. s. si AT. neuron = nerv. endocrinol. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. / angiotensinase. m.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. s. keratos = corn. s. m. ANGIOSTENOZA. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. ANGIOM STELAT / angiome stellaire.). prin crize de epilepsie.: sindrom Cobb (v. s. naevus vasculaire / spider angioma. / angioplastie. a. sarkos = came. s. angeion = vas. / angiologie.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. / angiostomy. ANGIOTENSINA. s. dilatare. / angiosarcome. ANGIOPATIE. / angiosarco-ma.?(amina. anterioare. rezulta din a. [Qr.] Boala.} *Necroza peretilor unui vas. / angiospasme. s. de la nekros = moarte. A. angeion = vas. s. ANGIOSARCOM. f. tendere = a mtinde. n. (at. gr.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. a. / angiome. Sin.. boala Lindau. myos = musctii. -ina'i gr. -ma. [(^r. / angiomatose. / angiopthy. ANGIOM. / angiomyoneuroma. / angiopathie.

a se comporta} *Strabism latent. / aniline. / anisocoria. hematologice (anemie) si tulburari digestive. / anhidrosis.. f. f. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase.] Intoxicatie cu anilina. ana = m sus.i isos = egali kore = pupita. de la Anil = indigo. {Qr.•priv.1 nm. angor abdominal (2). f. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). Evolutie. an * priv.. Var.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. n.] Inegalitate pupilara. adj. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. / anisotrope. lingere = a /inye. transgenic.nspira. / anisocorie. angor. animal. isos = egai. n. ANHIDROTIC. ANHIST. acuta sau cronica.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. angoisse. in arafia. si se manifesta prin fenomene nervoase. spinal. s. \Lat. angor intestinal. ori functionala Cin diferite boli). Aceste reactii. kyiof. s. / anisochromia. anhistous. si apa. / anhiste. s.. on . f. / anisometropie. adj. transgenic. s. b) a. [Cfr. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. s. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. f. / aniseiconie.). s. lui Houssay. In anemiile hemolitice. . -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. angustia = loc strdrnt.: unghi (v. a tainui si omen. ca si In microscopia optica. 2) In particular. adj.: acelular (v. / anhidrotique. s.: anilinism. / angoisse.r. relativ mica. s. ANIZOCROMIE. -ozo .] Sin. hidros = transpiratie. [Lot. hydatos = apa. anger. 1814-1874. s. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. / anicteric. de valoare mica. {Cjr. / anisochromie. / anicterique. -oza. egal cu 109 m. ANIZEICONIE. m. opos = vaz. obser-vata In aortita abdominala.). [C/erm. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). ANGSTROM . surve-nind In general dupa mese. v. ANIZOFORIE.. s. an -priv. cu maduva spinarii sectionata. n. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. / aniseikonia. s. / anilisme.. f. ANGOR ABDOMINALIS. m. -a]-nil. ingust. [Lot. Sin. s. angiiilla = fipar. s. Principalii a. s.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. f. s. cu formula CeH5NH2. adj. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta.tie. adj. ANIZOTROP. / anisotropic. hiperfagic.i icier} Care nu se msoteste de *icter. s. s. considerate de origine neurovegetativa. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. / anguillule. s. Ant: izeiconie. fizician fi astronom suedes. stare de rau general. an • priv.). -oris = sufocare. s. an . s. / anhistic. f. ikteros = gai6enare. m. s. deoarece are M. ca o consecinta a hemolizei. on priv. Are M.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. c) a. adj. -ism. imperceptibila. / animal. m. / anilingus [Lot. an -priv. ANILINISM.priv. 2) A. -oris = piept. AN IZO METRO PIE.] Sin. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. eikon. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare.: angina abdominala.). -minis = preve-stire. s. / anisocytosis.. acompaniaza formele severe de *anxietate. s.). / anion. Se deosebesc: 1) A.ANGOASA ANGOASA. m. 170 ANIZOTROP ANILINA. ANGULUS. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). abdomen. m.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. histos •= tesdturd. tesut. s. ANIZOCORIE.: Strongyloides (v. / anguish. ANIZOCITOZA. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. [Qr. ANIMAL. [QT. Sin. cu Jena respiratorie si cardiaca.: angina intestinala. isos = egal. adj. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. angu-lus = ungfii. s. fiziologica. s. / anhydrase.). de la trepein = a intciarce. n. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. f. / anion. ANILINGUS. coif} Sin. / anilingus. m. / anisophoria. an . In compozitia sarurilor. de (a anima = suflet. Poate fi profesionala sau accidentala. Var. in ara6a -ainil. s.. Var pentru anilism (v. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. [Cfr. radicalii acizi sunt a. [Qr. f. A. / anisocytose. 2) Care apar-tine organismelor. [^r. / Angstrom. an * priv. / anisophorie. e) a. cu rol In vederea stereoscopica. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. / angulus.. ops. f. f. -atos = cu[ciare. Anilm. V. \C. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. f. f. isos = egal.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. ANHEDONIE. -oris = sufocare.).: angina pectorala (v. / angle. s. d) a.. / anguillula. pectus. ANICTERIC. / aniline. Ant. deci fara comuni-care cu creierul. rasuflare} 1) Organism viu.. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. phorein = a se simti. Conform SI. m. adj.. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. m. incolor. \Lat. \'Jr. ion = migrator. [Aiders /ens Angstrom. f. bicarbonic (HCO^).). / anhidrose. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. uneori fortata. = celutd. f.. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. / anhydrase. f. / anisometropia. f. prin 'casexie sau infarct intestinal. angor. angle.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). s.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. f. din iat. de... pentru angor abdominal (v. [Cjr. s. [(yr. / anhedonia. adj. anus = smut. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. isos = egoi. n.: a. / Angstrom. an • priv. [Lot. f. / anilism. \Cjr. [Cjerm. ANION. abdominalis. Anilm de [a Anil = indigo. s. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. on -priv. trope = Intowcere.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v..: *izocorie. ANHIDRAZA. de Ca inIcfitinus = interior. / animal. -oris = sufocare. s. avand senzatii. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. metron = masura. s.. s. animal = fiintS vie.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. s. f. s. adj. vedere. accelerarea respiratiei si pulsului. Simbol: A. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. an • priv. si anilism.. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. ANHIDROZA. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. -ozo. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. f. ANILISM.priv. de (a ienai = a merge. khroma. / anhedonie. ANGUILLULA. Var. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. [^r. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. isos = egai. s. Bioxid de carbon (v. [Lat.: coexistenta de *macrocite si *microcite.] Lichid uleios toxic. an -priv. rotator. hydor. (a anguis = sarpe] Sin. f. hidros = tra. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. ](^r. s. de control.. / anhi-drotic. inteslinum = intestw.] V. isos = egal.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. f. Carboanhidraza.

s. s. ANORMAL. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. s. ab = indepartat de. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli.. 171 . s. \(^r. / anosmia. / anodyne. [Gfr. viteza de propagare a sunetului. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. conductivitate electrica. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. ma-sind. / anomia. si anosognozie. [C?r. anomalous. ANODONTIE. [Cyr. -atos = denumire. cHimist. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. }C. / anomalie. n. f.. S-a propus sa se considere a.) In functie de directie. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). -ykhos = unghie. ANOSODIAFORIE. ANOSOGNOZIE. / anorexia. pentru anchilostomiaza (v. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. m. 2j a .} Gen de insecte (tantari) Diptere.2T. Limita Intre normalitate si a. V. a. fara importanta. ANODIN.. an • priv. V.priv. anomaly. adj. A.. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. ankyra = awora. on priv. prin extensie. s. sau mineral. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. / anonychia. de obicei "congenitala si *familiala. / anophthalmos. anopheles = vdta.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. nosos = 6oala. f. orexis = apetit. s. {Qr. drum.] Electrod pozitiv. f. / anosognosie. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. aorma = reguid.: protanopie (v. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. octontos = dinte. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. si monorhidie. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds.. [Qr. A. f. dependenta de contextui familial. m.). / anode. 'agnozie vizuala. ANOSMIE. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. f. ANOMALIE. trope = intoarcere. s. lat. "hemianopsie etc. a • priv. [Qr. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. s.ma. termenul este putin utilizat. / inorganic. gr.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. opos = vas. A.a. de care. de [ege. congenitala sau dobandita. / ano-sognosia. orexis = apetit. \Gr. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. / anormal. / anisotropie. functiei sau comportamentului "normal.. on .] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. s. onyx. s. / anorchia. cu hipermetropie (v. gennon . / anorexiant.priv. anomalus.priv. s.} 1) Care diminueaza apetitul. 3) Uneori sin. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente.: anorexie mentala (v. prin exces. gr. s. [Gfr.. (in . ANKILOSTOMIAZA. [Qr. s. [Qr.te. [John Dalton. f. de [a trepein = a inloarce. V. f. profesor la. s. f. adj. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. odous. s. [Gjr. / anorexie. / anosodiaphorie. gf. benign. 1766-1844} Sin. onoma. f. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). s. f. an • priv.. -aux.d de (ege)} Modificare patologica. f. a luminii etc. care nu respecta norme sau legi. isos = ega[. ANOFTALMIE. an priv. / anosodiaphoria. / anopie. adj.priv. |^r.priv. Nemato-cere. ANORHIDIE. / anorchidie. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. f. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. / abnormal. este uneori conventionala.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. s.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. ANORGANIC. ANOPIE.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. V. prin defect. / anophtalmie. f. ideal cristalele. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. ana = fn sus. s. / anisotropia.nf:d. / anopia.tor. f. anorexia nervosa. V. malariae si ovale). f. Se sustine ca a. psihopatie. s. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. s. s. orgtinikos = referitor la un instrument. s. Femelele (hematofage) sunt vectoare. de la.). gnosis = perrepere. si a pozitiei acesteia. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. f. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. -ale. nomos =• allied availd forf. indolor. s.i nomos = obttd avdnd forf. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. / anodin. din [at. adj. ANOREXIE. / anopsia. anomaliu = tte.priv. / ankyrine. s. In acest caz. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski.} Care este contrar structurii. f. apsis = vedert. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. si normal. Desi ar putea prezenta interes. Var.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. gr. [Lat.. s. orkhis.a produce. adj. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). organum. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame.priv. anorexie mentala.priv.. cunoastere. monstruozitati. f. ina.] Absenta simtului odoratului (mirosului). Sin. / ankyrin. / anode. f. s. anomos = nereguiat (an . 'M'anc Hester.). lat. -e. [Cjr. s. Evolutie imprevizibila. s. / anomie. s. an -priv. m. / abnormality. Se gaseste In banda (4. an . Wucherena bancrofti. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. f. ANOFEL. / anodontia. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. ops. f. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. fiz.priv.. on -priv. organicus.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. adj.r. a . f.. / Anopheles.reguiarita.: anorexia nervosa. ANKIRINA. iar cele infe-rioare lui m . / anodontie. s. m. adj. ANOPSIE.. prin Intepaturi. / Anopheles. Ex. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. ANOREXIGEN. tinand seama de sensul curent al cuvantului. m.idan fi naturalist engie-z. spre deosebire de *monoftalmie. s. [Lat. {CJT. care a studiat si daltwumul. f. / anorexigene. Bra urmari.. f.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. organon = instrument. hodos = cole. aspect.). / anosmie. osme = miros.. 2) Absenta vederii. 1) an . uneori.. rezistenta la tractiune. dilata-bilitate. a. s.. adj.: aberatie cromozomiala (v. / anorganique. f.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. / anonychie. / anopsie.. vivax. ANOMIE. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. s. ANONICHIE. Prin extensie. an . \Gjr.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. Ex. an . an • priv. [QT.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. f.: fosfor a. ANOD.. d wufi sufere-a.). f. f. f. Sin. Sin. s. nepericulos si. pozitiei.

a carui presiune scade In tesuturi.. / antenatal. 5) a. ANOXEMIE. / anterograde. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. \Qr. f. ANTAGONISM. adj. s. [Lat.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. situata anterior fata de "helix. Legarea se produce conform *legii maseloc. familiale). / antagonist. ANTENATAL. s. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. [Lat. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. / antagonisme. v. tub urinifer si nefron.. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists.priy. a nou-nascutului. / anterograde. 2) a. s. / anteflexion.} V. NA: antebrachium. A. ante = mainte. -ntis = antecedent. rau de munte. care Ie servesc. anti = contra. s.] 1) Mis-care In sens anterior. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. adj. cu care este asociata. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop.. ANTAGONIST. / antalgic. ante = inainte. s. pi.} Termen discutabil. / anovulation. f. / antehypophyse. m. neonatala. s. treapta. organe. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. eventualitate practic imposibila. m. anularea sau inversarea efectelor lor. 3) A. / anteflexion. ANTEPOZITIE. f. antecedens.\ Absenta "ovulatiei. s. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. / anterior pituitary. a. [Qr. Marginea convexa a a. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. n. partial: ventral. gra-diis = pas. / antacid. \Lut. Ex. s. [Qr.priv.priy.} Deplasare globala a unui organ 'anterior.an. gr. A. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. ante = mainte. ante = inainte. prea flectat Inainte. [Lat. de ia phyeia = a create. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. [Qr. [Qr. la nivelul partii lor concave. [Lot. antihelix. competitiv sau necompetitiv. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. 3) a. Sin. [Lat. / anteposition. / antiacide. / anterieur. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. natalis = de naftere. -onis == mdoire. / loop. de la ponere = a pune..] Care preceda 'nasterea. s. / antalgique. ANTEBRAT. 4) a. f. flexio. [Lat. versum. anoxyemie. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. de ia anti = contra. s. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. NA: ansa. s. ANTE MORTEM. s. Tipuri de a. s. prin flectare. f.: blocante de canale calcice (v. stagnanta. onos = Brat. 2) a. 6) a. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. personate). fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica.: a. 1809-1SS5. de regula localizata. adj. Sin. / anox(a)emia. oxys = acrui o\igen. ansa toarta. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. exista un spectru larg de agonisti si a. s. adj. a inamta. profesor la Zurich. s. In principiu. anatomist ge. m. / anterior.. ANTALGIC. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. fulminanta. ascendentilor sai (a. gr. ANTEROGRAD. anthelix. f. i. |br. -onis = punere. / history. Medicament cu aceasta proprie-tate. antugomstRs = oponent. ante = mainte. / anse. an . a. anterior = mai mainte. m. [Lat. / avant-bras. / anoxie. s. . Intre cele doua extreme. s. a. ante = inainte. n. ANSA. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. / anthelix. comparativ de [a ante = inainte. [Lot. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. afgos = duren. pi. f.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. hypo = sub.] 1) De-viatie anterioara. ANTE PARTUM. astfel Incat. Se pot distinge: 1) a.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. s. adj. [Lot. s. A. m. ANTECEDENTE. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. n. s. gr. an . [Lat. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. pi. m. Pentru comparatie. histo-toxica. 7) a. [Lat. [at. / anteversion. ANTIACID. f.. s. fami-liei sale (a. anterior = mai mainte. 4) A. -e. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. f. adj. adj. / anteversion. oxys = acm. Cat. n. s. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. de [a gradi = a merge. ante = wainte. adj. f.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. brakhion. adj.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. / anoxemie. fenomene sau substante. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. [Cjr. desi se leaga la un 'receptor. f. adj. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. -atos = sange..: amnezie a. helix = fpirald. s. m.). rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. NA: pars distalis adenohypo-physeos. positio. f. de in ovum = ou. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. / antagoniste. ANTEFLEXIE.. / anthelix. 2) Despre un sistem. brachium. Ex. o?(igen.] 1) Care se opune acizilor. anti » contra.: pozitie a. i. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori.rm. n. / anoxia. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. 3) a. ANTEVERSIE. s. s. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. mio-cardica.ANOVULATIE ANOVULATIE. anteflexie si anteversie. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. partiali. organ..: 1) A. ante » mainte.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. de Ca parero = a nafte. s. ftiinpifica ovulum = ou mic. -rtis » moarte. Prin a. partus = nafte-re. adj.. hucid. biochimic. / anovulation. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. In forma de U. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. mart. s.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. agonisti si a. de altitudine v.. care con-serva curbura sa normala. ANTERIOR. hipofiza. ANOXIE. s. [Lot. 3) Substanta care. de ia flectere = a wdoi.. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. / antagonism. axul corpului uterin. ante = mainte. f. / antenatal. f. acidus = aero. este libera In interiorul cavitatii abdominale. dim... avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. NA.] Care calmeaza durerea. ANTEHIPOFIZA. baima. f. s. f. 2) Care se produce de la un moment dat. ansae.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. ANTEHELIX. Ex. physis = creftere. 2) In bacteriologie. adj. / anteposition. de ia vertere = a wtoarce. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului.] V. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. n. lat. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. m. 2) A. tratament a. / forearm. s. ae ia anti = contra. In aces-te conditii. ereditare sau eredocolaterale). / antecedents. an . ce poate avea ca rezultat diminuarea. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. antagonisma = pozifie. ago-nistes = [uptdtor.

[Qr. s. convul173 . 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. / antiamaril. de [a baktcria = fiaston. al!os = aitui ergon = iiicru. [Cfr. adj. anti = contra. Ex. -enne. sunt utilizate ca *spasmolitice. n. adj. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. ANTIANDROGEN. mecanismut de actiune si efectele clinice. in vitro sau in vivo. n. (at. macrolide. [Qr. adj. se disting patru grupe de a.. ANTIBIOGRAMA. anti = contra. [Cfr. anti = contra. Sinteza factorilor II.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. / antiandrogene. In prezent. / antibacterien. ANTICOAGULANT. f. s. antitubercu-loase. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. s. ANTICIPATIE. s.. n. prezinta.) 1) Care se opune 'anginei pectorale.. ANTIBIOTERAPIE. -ina. pulmonare sau sanguine. therapeia = trata-ment. adj.. [Cjr. s. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. / antibiogram. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. n. n. [Cfr. / anti-anticorps.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. -euse. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. m. andros = bCa-bat. *gramicidina si *polimixinele. canal de potasiu.] 1) Care previne *sarcina. / antineoplastic. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. adj. ANTIALERGIC. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). gramma = insc. / antiamaril. s. khole = 6iia. [at. s. f. si antiulceros.re. a.priv.] 1) Care se opune vietii. / anticonvulsivant. / anticipation. f. / antiantibody. s.. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice.. anti = contra. s.. / anticodon. s. / antibacterial. s. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. / antiallergique. s. adj. [at. V. / antibiotherapie. Prin a. -cri = roc. adj.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. a . a anticipa (ante = Inainte. / antiarythmique. / anticoagulant. adj. cancer.: medicament a.. derivati de oxichinoleina. -euse. anti = contra.. ca si a analogilor sintetici ai acestora. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide).. Substante care inhiba coagularea plasmatica. df. s. / anticodon. contraceptive.] Care se opune *febrei galbene. / antibiotique. (^r. aati = contra. Pe baza efectelor celulare.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. -e.. Anticolinergic. VII. In ultima perioada. fata de "heparina. / antisludge. s.. anti = contra. [Cjr. aggregare = a aduna [a un ioc. de (a anticipare = a o (ua Inainte. [Cjr. bias = viata. ANTIBIOTIC. polipeptide. de. anti = contra. m.. anti = contra.rie.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. nitroimidazoli. si X ai coagularii este. -e. ANTIAGREGANT. Sin. adj.. rifampicine. antiseptic. adj. *midriatice si antiparkinsoniene. ANTI-ANTICORP. bias = viatd. adj. de (a therapeuein = a ingriji. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. n. Int. m. dezinfectant. capere = a [ua). V. ANTIARITMIC. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului.. s-au dezvoltat a. s. adj. de (a angere = a strange. / antiarrhythmic. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. adj. care permite determinarea sensibilitatii. s. n. canal de sodiu.... Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. canal de calciu. anti = contra. V. s. V. anti = contra. *antiemetice. s. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. adj. si antibiotic. / anticoagulant. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. adj... se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. si nu a actiunii clinice.. r. f. conceptio.oagulare = a In-cfiega. cra6. ANTIAMARIL. s. a. ANTICANCEROS. -onis = grcw\ ditate. / anticancereux. 2) o substanta naturala care circula In sange. antimitotice. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. m. ankein = a sugru-ffia.. a coagula. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. adj. anti = contra. din aceasta cauza. In scop terapeutic. contraceptiv. (at. / anticonceptive. -elle. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. adj. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. / antiepileptic drug. [at. dim. adj. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. cu anticorpii. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare.. antibiomimetice. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate.. de sin-teza. s.. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. angina = sufocare. oner. V.. corpus. / antianginal. bias = viafd. m. m. ANTICODON. \Gjr. ANTICONCEPTIONAL. m. [Qr. n. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. n. anti = contra... s.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. IX. adj. sou gr. Cat. pi. pentru unitatile medicale mari. s. / antibiotics therapy. sunt grupate In familii: betalactamine. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. determinate de *alergie. antifungice.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. / anticholinergique. adj. [Lot. ex. m. A. m. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. anti = contra. anticipatio. n. f. adj. In functie de formula chimica. m. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. adj. m. bakterion. Datorita acestor proprietati. m. n.: heparina. / anticonceptionnel. anti = contra. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. adj. s. / antibiotic. alterata. [Qr. / antiangineux... [at. d) o serie de inhibitori de calciu. [Cjr. antisecretorii gastrice. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. ANTIANGINOS. anti = contra. adj. V. anticoagulante circulante. / antiandrogen. / anticholinergic. antimitotic (2). gennan = a produce. / antiallergic. s. n. m. -onis = anticipatie. [Cjr. s.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. s. o. s. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. anti = contra. spanioia amarillo = galften. [Qr. deci. m. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. s. actiune. amino-glicozide. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. ANTIBACTERIAN. a sufoca. [Cjr.. s. s. ANTICONVULSIVANT. cuta-nate.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior.\ V. s. / polypeptide antibiotics. concep^ie. s. / anticipation. rhythmus. careia Ti afecteaza cinetica.: antivitamine K. s. ergein = a [ucra. / antibiogramme. tetracicline. adj. gr. la ergein = a. glico-peptide. m. ia conccptare = a deveni msarcinata. / antiagregant. adj. m.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica.

ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. Ex. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara. Au aplicatii albuminos (plasma). cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. tora este in curs. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. 14) A.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. nici plasmodtar. A. apartin Indeosebi IgG.: a. 8) A. A. 17) A. reactie In mediu gen. urmare a sarcinii incompati-bile).) Substanta specifica. m. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. Nu exista a. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. 16) A. care reactioneaza cu o enzima data. care precipita cu antigenul.ditina m 1930.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. A.). [Qr. a. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). Sin. Abrev. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. Karl Landsteiaer. proteinele mem-branei interne mitocondnale. ori ca complement. A. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen.). difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. de importanta exceptionala.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. IgG care se leaga de reaginic. s. hibrid. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies. Forssmann. iar a. 6) A. ului celular. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. anticorpi anticardiolipina. 3) A. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 .: reagina (v. natural. anticelular. v. acidifiere. pana la denaturare. strict identici.Q. antimiocard. premiut 9{p6e. a.i 9{e. Prezenta In circulate a a. perfect. -oris c corp. Donath. utilizati experimental (a. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. Titruri crescute de a. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. imuno-precipitare. A. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. provocand fie blocarea. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. Producerea de a. variatiile de temperatura. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. c.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. termolabil. Se recurge la hepatita cronica activa. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. care apar doar In conditii speciale. responsabil de for*imunitatii. Rh. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. v. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. in vivo sau in vitro. a. 19) A. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. s. nare a hematiilor de oaie. benzodiazepinele. patoiog fi seroiog de engine. a. c. 10) A.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. fectioasa etc. / reagin. anti-TPO. fata de lele azurofile. fie stimularea functiei celulare. 11) A. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. A.. destinat sa suprime crizele comitiale. 9) A. A. fata WO-1950. monoclonal! (v. 18) A. hepa-tita cronica activa. antienzima. citotoxic. reagina. austri-ac. varietate de a. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. (sau de a. indud fenobarbitalul. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. anticelula parietala gastrica.} Tip de a. Inventarierea aces*epilepsie.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. ciroza. f. A. *iar celalalt pentru alt antigen. de la convellere = a zdmncma. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. V. 20) A. Sin.) specificitate deplina si. / antibody. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. "test Coombs etc. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. umoral. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. mononucleoza inreactii antigen-a. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. 5) A. A. perinucleah (p-ACAN) . detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. 13) A. varietate de a. profesor dt medicinci interna la 'Vima. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. s. anti = contra. antimuschi noted. corpus. A. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody.] 1) Despre un medicament (.[ pentm precipitant. ca si implicatiile In patologie. In primul proteolitic (tripsina). ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. fizwio-gie. de anticorpi. t. midic anstriac. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. fenitoina. antieritro-citar. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. 4) A. 15) A. si Int. Abrev. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. de aceea. cu aceasta. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. Combinarea unui a. / anticorps. fara a modifica func. Sin. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN.tii yorl^ 1S6S-1943. Anticorp care. antiinsulina apar Basedow-Graves.: ACAN. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. a. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). 2) A. m./me. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. m. 7) A. 12) A. cu specificitate dubia. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. este enorma. antimitocondrie. A. de natura proteica. sclerodermie. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. foarte eficace.: a. deocamdata fiind ANTICORP. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies.). propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule.

s. ANTIDROMIC. / anti(o)estrogen. [Cjr. avand efect de scadere a debi-tului urinar. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. dar nu 175 .5 ng/ml. CA 19. s.. antidromein = a merge. gt'. 4) A.. w direcfie opusd. / antidote. Ex. Este prezent In majoritatea organelor. adj. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului.. s.9 / antigene CA 19.3 antigen. la phlox. antidotum = anticfot. Cel mai important a. / antifibrinolytic [Qr. ca si a.. m. s. Nu este riguros specific. anti = wntra.). adj. asigurand rezistenta la boala. m. / antidiuretique. Cateva tipuri de a. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. V. carcinoembrionar. A. m. anti = contra. Sin. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. ANTIGEN CA 19. gennan = o produce. phlogos = fiacdra. drojdie. / antidromic. V.: HBs.. de. a.} A. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. anti = contra. deci. colorectale si gastrice. hidatic. 3) A. s.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata.3 / antigene CA 15. 1868-1947.: homeodot. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. fibra = fi6rd/ -ina. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. este 'tamoxifenul. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. diouretikos = care. 2) A.9 / CA 19. [at. gr. s.: antimicotic (v. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. ANTIGEN CA 15. de. s. gr. f.9 antigen. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. s.: 1) A. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). V. A. ANTIDOT. Abrev. V. impuls.] Termen desuet. antigen CA 19. CEA (engl.4 / antigene CA 72. (v. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. In continuare. df. s. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. m. m.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. [Qr. adj. s. f.. sou [at. / antifungique. [Qr.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. \Qr. a. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. Sursele de a. m. oistros = dbrintd. s.). V.). adj. a. adj. / antiphlogistic. si chelator. s. / antidiuretic. fungus = ciu-perca. adj. asocial cancerelor digestive si ovariene. cu actiune puternica dar de scurta durata. reflex axonic. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. s. prin administrare intravenoasa. In raport cu care este mai putin specific. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. tract respirator). [a. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen.3 / CA 15. utilizati ca *markeri tumorali. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. n. vasopresina. sunt extrem de diverse: bacterii.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica.). ANTIESTROGEN. s. DEX.a.] Sin. protectiv. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. sou phlegein = a ardf. / antidromique. V. n. dotos = dot. utilizabil pentru supravegherea acestora. emein = a romita. identificat la numeroase spedi de plante si animate. m. s. In terapeutica. adj.. m. Casoni sau a. Hbs Australia (v. / antienzyme. dar si a altor cancere (gastric. ANTIGEN CA 72. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. phlogistos = infiamaflii. s. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. bio-chimic sau farmacologic.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. n. Abrev. [Cfr. antigeni fetali. anti = contra.4 / CA 72. drum. iat. pentru care nu este strict specific.tl urinare.: antiinflamator (v. ubicuitar.9. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. Obs. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. chimic. adj..: antivomitiv (v.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite.: a. antigeni. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. / antiphlogistique. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. m. zym = ferment. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. 2) In homeopatie. pot fi utilizate ca *antimitotice. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. oncofetal asociat cancerelor pancreatice.] 1) Care diminueaza secretia urinara. Termen actualmente desuet. s.} 1) Care se opune *fibrinolizei. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. m. ANTIDIURETIC.). ANTIFOLIC. lytikos = care. {Cjr. n. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. emeficus.] Substanta sau celula straine organismului. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. virusuri. ANTIENZIMA. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). / anti-emetique. / anti-oestrogene.9 si markeri tumorali.az. ANTIFLOGISTIC. emetikos = care produce. de ia anti = contra.4 antigen. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. In continuare si atte tipuri de antigeni. markeri tumorali. A. adj. / antiemetic. glicoproteic asocial cancerului de san. Diferiti a. iat. / antidote. adj. anti = contra. ia diourem -« a urina. s.. varsaturi.).. antifongique.. ai aceluiasi individ. n. a. / antigene. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen.: ACE. n.. en = in. printr-un mecanism fizic. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. s. / antifungal. V. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. unii a. V. ANTIFIBRINOLITIC. adj. adj. / antifolique. dromos = cursa. deoarece con-tine a. cf. anti = contra. distruge. markeri tumorali. A. de la lyein = a distruge.: solutie apoasa. / folic acid antagonist. adj. care. ANTIFUNGIC. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen.. Sin.. m. / antigen. ant'i = contra. V. CA 50 si markeri tumorali. favorize. Ex.. / antienzyme. Denumire generica a unei serii de a. substante toxice etc. / antifibrinolytique. utilizabil In urmarirea acestor tumori. [Qr..: pi. A. adj. s. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. adj. V. care dez-volta o imunitate de protectie. celule sau proteine straine. [Cfr. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. [Cfr. gennan = a produce. n. Ex. yatolog si imumiog suedes. ANTIEMETIC. adj. anti = contra..] Sin. \John Forssman. 5) A. markeri tumorali. anti = contra. V.

: a. a. ca hiperplazia prostatica. neuraminidazici'. existenti la indivizi identici genetic. A. Cei mai importanti a. markeri tumorali. Ca urmare. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. A. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. V. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. hemaglutininici . o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. A. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. V. A. core = ce-ntru. transsexualism. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. are o serie de aplicatii practice. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. h. A. a. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. surface = suprafata. Sin. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. Primele trei gene codeaza a. A. ai proteinelor matricei . recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. Detectia a. s. B. si antigeni heterofili. A2. s. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. fetali). ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen.pa. A. cu M. A.M) si sub-tipurile A (a. V. hepatita B. Markeri tumorali. t. {'Lngi. t. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. V. V. Dozarea a. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide.: PSA. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen.: anti-geni de transplantare. (LCA. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. sistem HLA. sistem HLA. Ex. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. histocompatibi-litate. de ex. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. In functie de linia genetica. grup tisular.N). unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). a. Ex.. t. cu patru gene alele majors (A1. exista numai la embrion. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. Abrev. care se gasesc la specii diferite. A tost descrisa. Prezenta acestui a. V. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. A. s. ffit&z. V. V. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. p. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. Unii dintre acesti a. hepatita B.titd B. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. leucoplachetari sau tisulari. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. rejet. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). de h. V. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. V. dar difera de la individ la individ. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. antigen tisular.H. A. ex. x: sunt extrem de imuno- . ei dau reactii Incrudsate. identici. Sin. complex major de histocompatibilitate. A. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. Sin. apoi In alte cancere. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. grupati In 'sistemul HLA. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. *a. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. pentru care. 0 serie de glicoproteine care. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. tipic fiind *antigenul Forssman.NP. de asemenea. C (nucleoproteici . In mod normal. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. hepatitis B = fie. nu declanseaza reactii de *rejet.. B. A. de h. A. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens.] V. Sistem bine definit de a. In caz de transplant Intre specii diferite. timp de eel putin 20 de generatii. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate. cum sunt gemenii monozigoti. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. Astfel. gluddici. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. A. prezent In toate celulele organismului. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. prostatita sau infarctui prostatic. F. Acesti a. t.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. homogrefa.: aloantigeni. In cazul rejetului. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. p. si sistem HLA.). carcinofetal glial etc. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A.] V. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. r. A. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. la fetus. A. F. Ex. o gamafetoproteina. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. Natura a. cu exceptia oilor. h. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei.: a. Reactia Incrucisata a a. au In comun unui sau mai multi *epitopi. a.ANTIGEN HBc si In sange. A. Cei mai importanti a. carcinoembrionar. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. eritrocitari ai sistemului ABO. in caz con-trar se produce *rejetul.: antigeni de histocompatibilitate (v. sunt Inruditi cu a. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen.: sistemul ABO. t. hepatitis B = fiepatita B. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. initial In cancerul de colon. ['Eng[. prezent In celulele canceroase. hepatita B. Cei doi a. este secretat In mod normal. markeri tumorali. Ex. colita). o. 34 kDa). ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. indue raspunsul imun al organismului gazda. A. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. g. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice.

antineoplazic. m. f.: *schizonticide si *gametodde. adj. 2) In general. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. [Cfr..\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. radical liber. / antihormone. anti = contra. m. [at..] ElementuI 51.. s. anti = contra. -ind. exercita un efect *antiinflamator. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. adj. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia..: vermifug (v.. m.] Sin. adj. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. anti = contra. [at.. V. medic engitz. / anti-oncogene. f) hormoni (androgeni. m. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. adj. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . deci. n. iat. m. / anti-genicity.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. / antin6oplasique. aman-tadina si bromocriptina). s. iat. / antim6tabolite. sunt: "vitamina C. anti = contra. s.] V. m. V. Unele a. 1755-1S24. s. ANTIINFLAMATOR. declansand reactii puternice de *rejet. / antineoplastic. m. ANTIGUTOS. 2) Agent (substanta chimica. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. mitomicina. se utilizeaza medicamente cu actiune a. s. de unde denumirea Inselatoare. s. antimoniu.. de. f. vinblastina.antifolice (aminopterina. m. s. ANTINEOPLAZIC. / antimalarique. adj.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. / antihistaminic. / anti-hormone. onkos = masd. anti = contra. antipirimidine (fluorouracil). In tratamentui gutei. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. astfel. de interes medical. adj. A. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere.: antimalaric. [Cfr. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. m.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. utilizata uneori.. Se disting trei grupe de a. Tipuri de a. caroten). adj. ai addului paraaminobenzoic. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). dim. exprimandu-se In maniera dominanta. anti = contra. indemna... de gena recesiva a cancerului. helmins. s. se grupeaza In *antifolice. [^r. tumord. ia-crimd.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. neos = mm plasis = modeiwe. n. ANTIHORMON. ANTIMITOTIC. anti = contra. anti = contra. actinomidna. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. -e. m. mitos = a^d. -inthos = wemie. cisplatin). myketos = ciuperca. m. dimpotriva. s. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. adj. V.esut. / antimetabolite. cu actiune lenta. *acid orotic). s. b) a. anti = contra. actionand asupra organismului. \Qr.. tesutu-lui sau celulelor tinta. n. [Cfr.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. s. ANTIMONIU.. / antimitotique. sin. guta = picdturd. s. / anti-inflammatory. / antiglobuline. adj. Se disting doua mari grupe de a. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. n. Sin. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. s. se. s.: sulfamidele sunt a. Cei mai cunoscuti a. James Apotheker Parkinson. anti = contra.] Gena supresoare a cancerului. s. anti = contra. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. adj.. c) alchilante (ciclofosfamida. ANTIMALARIC. n. adj.: a) enzime . [Cfr. s. / antimycotic. f. din or. anti = contra. ia hormaein = a. doua grupe de a.. s. b) antimetaboliti . (ex. Ingestia compusilor de a. anti = contra. {Cjr. / antimycotique. n. s. sai naturali. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. 0 serie de antagonist! H. it. pa/us. adj. fir. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus....vincristina. anti = centra. adj. / antimitotic.. ANTIMICOTIC. f. m..: a) "Antagonistil receptorilor /-/. m. se disting. oxys = acni. / antipaludique. anti = contra. Ex. s. adj. gentian = a produce.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol.. De aceea.). n. metahaHein = a.. a tJfcita.: antipaludic (v. f.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. m. de [a globus = glob. de ia plassein = a forma. slimmi = o?(ld de. Ca efect secundar. b) Antagonistii receptorilor H. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului.. adj.asparaginaza. adj. [Cjr. s.. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. / antig6nicit6..: anticanceros. s. / anti-globulin. din TLvul Mediu c. ANTIOXIDANT. adj. adj. grupe sanguine. ANTIMETABOLIT. f. [Cfr. -ind. s. Sin. f. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). hormon = e^citat. / antioxidant.. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. s. s. d) antibiotice . mala aria = aer ran. ANTIGLOBULINA. [Ofr. adj. aithmid. [Gr.. adj.u humor = umoare. test Coombs. anti = contra. / antiperistaltisme. / anthelminthique. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. / antigout drug. s. / antiparkinsonien. s. / antimoine. ANTIPALUDIC. *antipurinice. n. ANTIGENICITATE. -enne.. m. ANTIHELMINTIC.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. metotrexat). / antionco-gene. sau gennan = a produce.. adj. adj. [Lot. s. [Cfr. urmaf. s. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H.. globulus.antracicline. s.. n. antiestrogeni) etc.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. scflin6a. adj. antimitotic (2). n.. antimonium. / antimalarial. antipurine (mereaptopurina). Sin. / antimony. / antiperistalsis.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. In acest scop.: antifungic. \Cjr. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. bleomicina. s. [Qr. s. In acest caz nu se genereazai anticorpi.] Sin. ANTIONCOGENA. m. s. de ia gr.. ANTIHISTAMINIC. / antihistaminique. mykes. / antigoutteux. s. / anti-inflammatoire. 2) Medicament utilizat. in iimba [at. / antioxydant.). m. antiulceros si receptori H. 2) A. Este cazul *heterogrefei. In cancere sau In leucemii. s. exclusiv sau nu. tumor supresor gene. anti = contra. ANTIPARKINSONIAN. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. gene-ra^ie. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. genos = Man. rareori expunerea industriala. mitozd. Sb (stibiu). Mutatiile sale sunt recesive. \Cfr. imunoglobulina. / anthelminthic. [Cfr. a mode[a. histos = t&sdturd. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. Hi si H^. 'antipirimidinice si *azaserina. [Cfr. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. 3) In oncologie. / antipaludian. adj. ANT1PERISTALTISM. -euse. peristaltikos = care are pro177 . adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. Organismul poseda a. / antiparkinsonian. proliferarea celulara. n. *vitamina E si beta-carotenul (v. de tipul cimetidinei si ranitidinei.

NA: antitragus.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. adj. anti = contra. ANTISPASTIC. ae [a toxon = sageatd. adj. de [a toxon = sageatd. s. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. n. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. -ism. / antithyroidien. adj. n. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. obtinuti prin inocularea acestui antigen. -inis == mdnCdrime.} Proeminenta a lobului urecnii.: antitermic. s. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. sterilizare. f. / antipsychotic.. s. V.} Sin. / antiretroviral. spastikos = care trage induntru.ela. anti = contra. m.] Sin. Conform a. adj. ser imu-nizant. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). virus = venin.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. societatea este bol-nava. ANTITOXINA. anti = contra. febrifug. In. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. si al lui Frey. adj.e.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. izolat din pancreas. s. Abrev. prescrisa In infectia 178 a. si asepsie.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. A. [at. Ex. / antipyretic. adj. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. -aux. (at. receptor plachetar. sepsis = putrefacfie. sunt distruse la temperaturi relativ mid. s.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. s. anti = contra.: *vaccin a.). / antipruritic. {Cjr. adj. adj.. adj. A. din o[andezd plaken = a carpi.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. n. f. infecpie. f. n. [at. s. ANTITERMIC.ta. Dozarea a. adj.] Enzima sanguina care. V. fie secvential. ANTIPSIHOTIC. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. si antiagregant. / anti-protease. / antipyretique. -ina. ANTIRETROVIRAL. -enne. adj. sub forma de *pomada. s. anti = contra. se opune disolutiei *cheagului.. la lyein = a distmge. retro = inapoi. mai mult sau mai putin specific. de. / antipsychiatrie. ANTIPLACHETAR. / antifebrile. / antiplasmine. [Gr. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. n. / antipyrimidique. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. s. f. ANTIPRURIGINOS. In cursul coagularii normale. adj.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. / antithyroid. / antithermique.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. aplicabila pe tesuturile vii. tragus. f. f(^r. anti = contra. adj. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. / antitoxine.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. thermos = cold. m. / antisepsis. ANTIPIRIMIDINIC. bacteriostatica sau bactericida. Sin.: spasmolitic (v.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. f. s.). pyrctikos = fibril.a feBro] 1) Care previne sau combate febra.: ASLO. portare = a purta. duodenal este Insotit de voma. s. -aza. adj. adj. / antiplatelet. / spasmolytic. s. s. gr. la therme = cdld'urd. stroptos = rasucit.: aspirina. m. \Cjr. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. n. s. m. s. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. / antipsychotique. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. 0 prwine din tenne-nul eng[. \Cjr. -ale. / antirabic.. 0 serie de a. de [a pyres-sein = a ave.: imunoser. d. adj. / antitragus.: medicament antihistaminic. anti = contra. n. s. [Cfr. A.. fie simultan. / antiserum. oxygen-labile. adj. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. m. s. [Gr. [Qr. a se contracta. priirigo. [Gr. thyreos = pavazd. . spasticus. anti = contra. adj. A. adj. Actiunea a.. m. de baza este fluorouracilul. ANTIPORT. 2) Medicament care are aceste efecte. / antisepsie. Sin. serum = ze. adj. / antiport. lysis = dutrugere. f. / purine antagonist. / antitoxic.] 1) Care suprima *pruritul.: botulism. [Gr. s. [Gr. adj. V. s. anti = contra.. De asemenea. s. / pirimidine antagonists. adica introducerea de anticorpi deja produsi. pentru alfa. stalsis = comprimare. 2) Medicament cu acest efect.. / antiseptique. s.. A. a pe-tici. psykhe = svflet. anti = contra. s. a. n.. si test ASLO. ANTITRAGUS. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz.). protos -= primui. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal.. tetanos. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. A. m. n.-ANTITRIPSINA. [Gr. C si G) care poseda antigenul corespondent. ANTIRABIC. adj. V. 2) Substanta chimica. este un test indirect.. ANTITOXIC. s. m. Var. scut. / antipurique. fr. plaqiiette. ANTIPSIHIATRIE. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. streptolizina 0.. neuroleptic. anti = contra. s. s. [Qr. s. / antiplasmin. m.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. ANTISEPSIE. ANTIPIRETIC. anti . antifibrinolitic. V. anti = contra. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. n. sau pe cale generala. [at. 2) Antiser purificat. s. / antiseptic. ANTIPURINIC. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare.: ser a. tragos = copra. administrate per os.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. A. / antirabique. [Gr. / antiplaquettaire.: antipiretic (v. ANTITIROIDIAN. anti = contra. \Gjr. s. m. s. care este utilizata si ca imunodepresor. s.contra. Intr-un organism. / antiport. adj. [Gr. m. ritonavir). s. a transporta. In acest caz. gr. anti = contra. de [a gr. ticlopidina. contractie). iatreia = vw-decare. / antiprurigineux.tea de. / spasmolytique. eidos = forma. span = a trage. otrara. de baza este mercaptopurina. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. f. anti = contra.cu HIV. / antipsychia-try. / antitragus. f. anti = contra. ANTISER. a.. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. n. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. plasma = odiect mod.. Ex. n. [at. s.. [Qr. [Qr. [at. utilizat local.. s. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. / antitoxique. Ex. Ex. opusa si posterioara 'tragusu-lui.. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei.r.fi -ind. adj... [at. \Gr. s. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. / antitoxin. / antiretroviral. {Cjr. f.. [at. ANTISEPTIC. Prin extensie. anti = contra. anti = contra. / antiprotease.: indinavir. de 60-70°C. anti = contra. adj. ANTIPLASMINA. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). dipiridamol. / antiserum. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. ANTIPROTEAZA. de.. psykhe = suflet. m. s. adj.-antitripsina (v. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. s. se mascara In unitati standardizate. scptikos = putrezit. -euse. n.

Existenta a. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. neutralizand factorul X Stuart (v. [at. / antrite. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. / antithrombine. 179 . f. s. / anthrax. adj. a. anti = contra. ANTROMASTOIDITA. etambutolul. / antixenique. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. -ozd. -aux. / antithrombotique. cca'itate. 2) Substanta. ulcus. / anti-thrombin. [. de ex. antron = peftera. anthrax. trahere = a trage.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. m. adj.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. V. -euse. / antritis. ca si *antiplachetare. anti = centra. se foloseste si expresia training autogen. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). a. [(fr. -ids = piatra tare.. Ex. / antroduodenostomie. s. -atos = gurd} Sin. [Qr. s. / antithrombotic. antron = peftera. f. cavitate.: vacdnare a. anti = contra. s. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. s. [Cjr. ANTRECTOMIE. m.: a. Sin. s. eidos = forma. / antixenic. In vederea atin-gerii unui anumit scop. s. ain [at. -oza. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. -eris = rand. adj. antrum. 2) Medicament cu acest efect. m. / anthrax.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. [Lat. [Qr. -ita. / anthropophilia. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. s. dar si In alte organe. n. charbon. sunt efidente si In alte tulbu-rari. f. IX. anti = contra. produs de reactie fibhnolitica. adj. m.?(cizie.: carbune. YQr. in.. n. (at. ANTRACOZA. ANTIXENIC. adj. venenum = otravd. / anthracoid. f. adj. n. b) a..] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. c) a. f. f. / antivenin. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. medicament dotate cu aceasta proprietate. a. Sin. anti = contra. ANTIVIRAL. ANTRACOID. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. s. / antrectomy. vipere) sau insecte. \Cfr. ANTIVOMITIV. s. \Gjr. gr. s. s. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. / anti-emetique ou anti-emetisant.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). *a.. / anthracose. s. s. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace.: gastroduodenos-tomie (v. / antivitamin. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. [at. s. m. actionand prin competitie. produsa de Bacillus anthracis. El provine. ANTITUBERCULOS. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina).] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei.Fr. / antivenomous. anti = contra. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. infec.: mineri). adj. cavitate.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). vomitare = a vdrsd. anti = contra.] Care se opune substantelor straine organismului. Ex. anti = uni'a. ANTITROMBOTIC. or. ANTIVITAMINA. antrum. ANTROPOFILIE. anthrax. Cat. / antiulcereux. mai rar.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. articular. ANTIVENINOS. f.tie. antivenin. -euse.. thrombos = ctieag. [at. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. [Gjr. [CfT. s. [Lot. / antituberculotic. n. adj. prindpale sunt: izoniazida.: tumora a. gr. -e. V. Ex. anti = contra. ammoniakon = sore. antrum. antron = peftera. Sin.. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. voinismentelor. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. / anthropophilie. anthropos = om. / training. Mai frecvent. s.. [Qr. IV.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. / antiulcerative. in. 3) Adaptare prin repetare si practica. gandclovir s. -akos = citrBuM. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. anthrax. determinand sinteza de factori II. adj. Cat.). / antituberculeux. //. s. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. s. f. \Cfr. Netratat. / antromastoldite. adj. pirazinamida. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. In romaneste.j V. granit. / anthracosis. dalac. b) a. -ind. stoma. anthrax. mecanic. f. / antiviral. nerecomandata. s. adj. / entraInement. Cdvitate.). n.. eidos = forma. ANTRAX. antron = peftera. sportiv. -akos = car6une.] 1) Care se opune ulcerului. Se disting: a) a. f. f. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. philia = atracpie.] 1) Care se opune varsaturilor. pop. Grupul de a.). adj. / anthracosilieosis. / antromastoiditis.. duodeai = in nvmar de 12.: anticoagulante orale (v. f. etionamida si streptomicina (primul a. -mo. dezvoltat dupa formarea fibrinei. s. mastos = mametd. f. la duo-deni digitorum = de 12 de. mastoidiana. f. [at. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. [Lot. ANTIULCEROS. 2) Rezectia antrului piloric.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. f. ANTRITA. azidotimidina. -ita. entrainement. ANTRODUODENOSTOMIE.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. vita = via^a. gr.. antrum. a tori. -ale. antracoza. silex. pro-ces complex. cele mai recente a. ANTIVENIN. de amoniu. ektome = e. tuberculiim = umfldturd mica. cu forf-a.ge. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. adj. *interferon. gr. anti = contra. f. xenos = strain. V. / anthracoide.: antiemetic. [Gfr.. care este cofactor al *heparinei. gr. s. pure este controversata. Indeosebi: *anticoagulante orale. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. sau melanica. s. si antromastoidita. adj. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. s. s. 2) Inflamatia antrului piloric. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. La om. [Gjr. f. antivenom. adj. Forme: a) a. s. /. / antiemetic. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. •akos = carbuM. factori de coagulare): d) a.: amantadina. Ex. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. afiTivwi de. autogen (v. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. poate fi fatal. a. s.. rifampicina. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. izolat si sintetizat). 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. n.. s. de obicei. VII. -akos = carSune. / antiviral. -euse. vacdn BCG.tij. s. ANTRACOSILICOZA. reeducare func-tionala a unei articulatii. / anthracosilicose. pentru atingerea unor performante. / antrectomie. / antivenineux.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. n.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. d) a. s. Ex. s. Se formeaza Indeosebi In ficat. m. A. dideoxicitidina. s. edem malign) sau. s. / antivitamine. e) a. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. A. \Cjr. ca *rau de transport si *ve. ANTRENAMENT. / gastroduodenostomy. / antivenin. ///. aciclovir. se pare ca este vorba de antracosilicoza. n.: furuncul a. gr. [at. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. [at. [Lot. virus = otravd. [Cjr. f. adj. de la philein = a iu6i. c) a. s.

biologies. fiinta umana. zoon = animai. priii pnsrr-a acestora. respirator. aniilus ^~. de cauza strict renala etc. ANXIOGEN. aorte. dar imperforat. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. f. s. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. APARAT. . m. d<. permite derivarea totala (si. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. / anus. s. cavitate voluminoasa. / anxiety. / anthropometrie. plastos = modelat. ANTROPOLOGIE.] V. la lyein . ANTROPOMORFISM. V tab. in timp si spatiu. forme si Insusiri omenesti. metron = mafura. f. [Lot. [Lot. ANXIETATE. / antrotomy. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. n. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. f.. s-a presupus ca factorul primar al a. care comunicS cu duodenul prin pilor. A.are ca obiect studiul variatiilor. 2) A. -on = aer. gr. renala. uneori criza de angina pectorala sau de astm).: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. / apparatus (1).. f. V.. / anxiolytic. f. osoasa sau viscerala. *a. frecvent un calcul. / annuloplastie. s. Sin. on . care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. gr. anus contra naturii. digestiv. [tjr. n. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. / antrotomie. anat. cavitate. / anthropozoonose. s.. Sin. anxietas. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. / appareil. s.: a.: anus. [Qr. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. [Qr. anthropos = om. poate fi ectopic. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). anthropos = am. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. Patologic. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. cu aer. T.om. a forma. s.artere. s. [Lot. ANTROPOZOONOZA.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. 4) A. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). f. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. [Lot. / anthropomorphism.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. [[at. portiunea joasa. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum).inel. si oligurie..] Stiinta care are ca obiect studiul originii. imthropos = om. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). / anxiete.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. s.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea. a. V. s. s. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice.artere. gr. prerenala. Militate. / anthropogenfese. Insotit de o stare de rau.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama.: *arboviroza. tab. s. -atis = neliniste. s. vulvovaginal sau vestibular. f. In formele severe. AORTA DESCENDENTA (v. Ex. prin prezenta unui bloca. 2) A. s. anthropos = om. n. Dupa unii specialist!. piloric sau pilo. s. f. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. antrum. Reversul a. s. a. m. antra. [Lat. f.priv. / anus. morphe = forma. locomotor etc.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). / anthropozoonosis. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. fec-piune. ANUS. f. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. In necroze cortical-renale. f. -os = aer. distruge. a mersului biped. de fapt. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. In mod accidental. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. ca factor prim. gennun = a produce. / anxiolytique. al cailor urinare. 5) A. tome = taiere. lucruri sau procese. se deosebesc o faza subumana si o alta umana.iiniftiti cMnuit. device (2). prin obstructia ureterelor. transpi-ratii red. vezical. f. NA: antrum. antron •= pefterd. / artere aorte / aorta.. adj. de un *a. ouron •= urina.. ANTROPOMETRIE.. antron = pefterd. de agitatie.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. m. a e^wnina. a caracteristidlor morfologice ale omului. s. Ca anxius = ne. aproape orizontala a stomacului. cinnuit'i gr. Ex. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. s. Importante: 1) A. / anthropology. cu sediu variabil. care apare In caz de leziuni vestibulare.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. adj. s. anthropos .] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. Nelinistea.: mica tuberozitate gastrica. anat. ANTRU.(NA: antrum pyloricum).: proctoscop. cultu-rala sau eInologia . / anuria [Cjr.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. / anthropologie. 2) A. n. pi. m. Initial. f. / antre. s. adj. este zoomorfismul. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. Ex. antrum. / proctoscope. anat. a. cfiinuit. / aortography. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. [Lat. aorte. / anxiogenic. ANURIE. [Gfr. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. / aortographie. a. adj.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului.] Cavitate natu-rala. tab.. In doza mare. s. a fost dezvoltarea creierului. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. [Lot. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. s. f. f. definitiva) a materiilor fecale. [Cjr. s. V. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic.. AORTA. tegumente palide. ANULOPLASTIE. / antrum. imperforat (cu persistenta. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. A.. In a. ANUSCOP. gr. de. s. s.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. proprietati hipnotice. mafini. si anus artificial. A. de la. anus = fezut. ANXIOLITIC. de. s. [Cjr. A. lylikos = care. ri. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. somatica sau fizica . graphein = a fcrie. logos = stiinfa. [Lot. artificial). anat -artere. anus = fezut.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. de regula. NA. cu sistem (ex.: sistem digestiv). tab. / anthropogenesis. m. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. / anurie. Se dis-ting: 1) a. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. vestibulara reprezinta o forma de a.. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. / anthropometry. apparatus = instmmente. ANTROTOMIE. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. s. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. i anuscope.a distmge. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. de [a plassein = a modela. skopos = o6seniator. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. . / annuloplasty. Orificiu anormal la nivelul intestinului. angionecrotica. anxius = neliniftit. anxius = netiniftit. s. obstructiva. gr. / anthropomorphisme. s. f. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. aorta toracica. postrenala. AORTOGRAFIE. s. nosos fioaid. de. 3) A. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. genesis = pwdncere. de la skopein = a wdea. n. f. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. {Cfr. m. la temneia = a taia. Termenul poate fi sin. artere. / anxiogene. cu o subfaza euhominina. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. s. Indeosebi din cadrul . s. f. V.

V. este mobil si liber. APATIC. s. Rolurile principale ale a. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. diverticul cecal vermiform. Actiunea terapeutica a a. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~.. Fe2^. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). s. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). A. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. La acest nivel. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. a. jambier (orteza jambiera). 181 . m. s. {Qr. / apathie.. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. V. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. De aid. / appendice. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. s. g. f. pathos = afecfiune. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. G.clorul. A. Submucoasa a. Proportia de a. G. aqua = apa. aparat gipsat. cantitatea de a. are rol de . inertie psihica. cu formula chimica H. hipertensiune intracraniana. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara.. fara aderente. Exista o mare diversitate de a. S0^~. S. 'antiseptic oxidant utilizat. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. Datorita rolului a. NA: aqueductus. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. 3) Macula densa. s. corector progresiv. respectiv.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. APA.016. la ducttire = a conduce. APA LIBERA / eau libre / free water. muscle guarding. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. [Camillo Golgi. transformandu-le In produse de se-cretie. / apatite. f. H^O. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. cat si m patologie. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. s. \Qr. "orteza sau. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. Termen generic pentru orice 'proteza.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. A. *a. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. APAT1E. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. Ca2+. A.: hipotiroidie. appendectomy. Fractiune a a. s.matricea vietii". 2) In acceptiune curenta. APEDUCT (aqueduct). apa libera. aqueductus. sunt usor radioactive.} Caracterizat prin 'apatie. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. APENDICECTOMIE.re. appendix. [Lot. m. In mod normal. A. APAREUNIE. de. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. f. -ids = adaos. dt la. s. \Qr. APATITA. / apathy. v. In toaleta plagilor. a.. In functie de compozitia lor. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. NA: appendix.. pe de alta parte. pe de o parte. f.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. contractura abdominala.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. a. constituit din vezicule si sacule. / water. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). v. / apareunia. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. dementa etc. X poate fi simultan . appendices. adj. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. pureune = tmpe. APA GREA / eau lourde / heavy water.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie.).. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). s. prof&sor [a 1'avia.duina in 1906. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. f. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. m. / apareunie. 1843-1926. a. / appendix.. de suspensie. a . Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. aqua = apa. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). Ex. a. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. [Lot. [Lot. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. Unele a. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. uneori. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal.. si macula densa. este necesara In reactiile de hidroliza.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. [CJT. supGment.. m. a . s. a./me. [Lot. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. a. f. pi. o -priv. / appendicectomie.0 si M. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. pathos = afecfiune. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. V. K^ Li^ Mg2".. Caracterul de *dipol al moleculei de a. i s-au mai atribuit si alte roluri. Fractiune a a. sunt utilizate ca a.: a. n. s. a. / aqueduc. f. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). -ids = adaos. m.} In anatomie. apa legata. APA LEGATA / eau liee / bound water. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. APENDICE. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. A. / apathique. cu formula chimica D^O. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). a.] Principalul constituent al organismelor vii. / apatite. apatheia. mai mult sau mai putin flectat. f. fluorul si radicalul hidroxil (OH). APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters.cfiere. In general. pi.priv. pelvipedios. fustolog Italian. de unde etimologia termenului. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. fiind denumita . continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. appendage. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. ortopedic. mai mult sau mai putin . adj. 18. s. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. s. appendix. / eau. ?n tesuturi. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. / appendicectomy. in functie de compozitie.priv. PO^' si cationilor Na4. n. mediu de dispersie. natu-rale saline. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen.. In solutii putin concentrate. duc-tus = ducere.. cloroapatita. A. m. / aqueduct. m. eficacitatea unei a.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. f. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. / apathetic.

/ apyretog6ne. 5) A. / appendicitis. foliculara. NA: processus mastoideus. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. holocrin.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. (at. \Qr. al unei structuri sau al unui organ. si mero-crin. f. supdment. [Gfr. adj. ke]e = fie-mie. / apocrine.. V. 2) A.). pyretikos = j~e. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina.. Ex. Var. f. s.. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. -ids = adaos.). 3) A. / appetite. mecanica. Ex. n. adj. APETIT. tumora. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. cuime. kar-dia = inimo. apo = in afara.6ri[.priv.: boala Alstrom-Leber (v. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. mastoida. APENDICOCEL. traumatica. / apnee. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. / apocrine. de cauza neuroreflexa sau lezionala. NA: processus coracoideus. s. s. V.. / appetit.: solutie a. hiperplazica. / apyrogenic.). / apical. s. a . gr. APICOLIZA. s. Sin. s. n. APOCRIN. \Gjr. cu fenomene toxice grave. / apexocardiogram. de. APOFERITINA. In continuare. APLAZIE. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. podos = vicwr. Termenul apirogen. n. APOENZIMA. Ex. totals sau partiala a germenilor dentari. s. fe6nl. s. V. / apoenzyme. adj. / apicolyse. a .) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. s. acuta. / appendicocele. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. purulenta. pnoia = respirafie.priv. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. [Lot. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. Var. [Cjr. apex. la pyressem = a avea feCiro. m. care separa epiteliul de alte tesuturi.priv.. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. / apoferritin. / apyrexia. supCiment. 3) A. supurata. -ids = varf. processi (lat). 14) A. punct culminant al unei formatiuni anatomice. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. V. f. forma evolutiva brusca. s. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate.: glanda mamara. arret respiratoire / apn(o)ea. APNEE. a priv. s. [Lot. ascendent.} Absenta congenitala a picioarelor. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. congestiva. adj.} Hernia *apendicelui vermicular. -ids = vdrf. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. prin obstructia cailor respiratorii. appendix. gr. pelviana. -ita. larvata. A.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. ca urmare a cariilor dentare complicate. gr. pous. 6) A. A. / apexocardio-gramme. APODIE. forrum = fier: -inn . Sin.} Referitor la varful unei celule. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. f. a . Forme: 1) A. NA: processus ctinoideus. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. f. reflexa. proces inflamator si distrofic al apendicelui. f. / apicolysis. {Cjr. lombara. apo = in afara. / apodia. cu[me} Extremitate. pulmonara. apo = in afard. . 4) A. pi. proces supurativ al apendicelui. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. [Cfr. nu este corect. dsrinf. si holoenzima.ge. APENDICITA.: apexograma. spre deosebire de *foame. s. a . / apyrexie.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. -ids = varf. f. f. pentru apexocardiograma (v. fidro. f. m. germinala. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. avea. / apex. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. -aux. retroce-cala Inalta. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. f. / apoenzyme. {Qr. / apoferritine. n. partea opusa fiind suprafata bazala. apendice In pozitie anormala. / aplasie. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. s. 15) A. apices. A. APIRETIC. adj.] Termen care. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. NA: processus articularis. pyrexis = acces de. / apophyse. adj. 4) A. la plasseia = a forma. dentara. a . flegmonoasa. NA: apex. -ale. / apophysis. gr. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui.. [Lot.d. NA: apophysis. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. s. s. Suprafata a. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. / apical. APEX. ektome = e^cizie. f. 2) A. atrofica. de vagin. s. Proces conico-cilindric. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta.APENDICITA supCitMttt. utilizat uneori. a.} Absenta 'febrei la un pacient.in. 11) A. APIRETOGEN. cuime. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. pyretos = fe6raf gennan = a produce. zyme = ferment. abcedanta. adj.] Care nu provoaca febra. [QT. s. s.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. s. s. s. 13) A.priv. -ids = vdrf. lipsa congenitala a vagi-nului. gangrenoasa. proces iritativ apendicular. / apyretic. s. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. la pyressem = a. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. [Qr. prin excitarea zonelor reflexogene.. cu fenomene generate si digestive. [Lot. / apyretique. lysis = distrugere. s. cu apendice aparent normal. / apex. Multiple forme: 1) A. NA: processus coronoideus ulnae. [Cat. varf. [Lat. NA: dens axis. f. V. 7) A. APEXOGRAMA. medulara. 12) A.. apex. toxica. / appendicocele. 5) A. sindromul apneei de somn. 3) A. daca este utilizat cu referire la alimentatie.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. care prezinta un caracter imperios. plasis = moddarc. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. 10) A. [Lot. 8) A. APOFIZA. apex. f. f.\ Oprire temporara a respiratiei. appetitiis = pofta. f. 4) A. f. / apodie. v. APIREXIE. A. s. de. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. pi. s. la unirea dintre lama si pedicul.: 1) A. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. prin inhibarea centrilor respiratori. apex. -ids = adaos. inflamatie latenta. f. 9) A. / aplasia. APEXOCARDIOGRAMA. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. / appendicite. f. dt. de. f.. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea.. s. care Inconjoara saua turceasca. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. f. prin decolare pleuro-parietala. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. perforata.. ia pnein = a wpwa.. processus. adj. dt la lyem = a distru. expusa.priv. 'impre-una cu produsul de secretie. appendix. en . complicatie a unei apendi-cite acute. APICAL. cronica. 2) A. 16) A. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza.

nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice.. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana.). / apophysitis. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. in Iliada. s.. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. pulmonara. -inn. s. [a phyeiii = a create. aponeurosis. f. II. s. s. osteita apofizara de crestere.: ictus apoplectic (sau cerebral). neuron = new . Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. de [a apo = in afara. APONEVROZA. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. analoge tendoa-nelor aplatizate. are loc fenomenul de 'cariorexis. A. f. aponeurosis.: A (I. f. [Cfr. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. apoplexia = [ovitvra. A. f.. si a. / aponevrosite. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. -ita.t. pi. iar In necroza acest proces este aleatoriu. iar in necroza eel de *ca-rioliza. In prezent sunt In studiu implicatiile a. este un proces normal. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). APOPLECTIC. de invelis (fascii). s. Forma a. apopleklikos = stupefia. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. / apoplexie. / apomorphine. formata Indeosebi in ficat. / apoptosis. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. d'e [a apo = in afard. / apoplectique. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze.v.. s. Ex. APONEVROZITA. Sin. [Qr. metroragie. t. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. Sin. datorita scindarii Intre *nucleozomi. s. const. APOLIPOPROTEINE. iar cunoasterea mecanismelor a.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. cele mai importante fiind A si B. A. spre deosebire de 'necroza. iar necroza o populatie de celule. Ex. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. In a. apoptosis. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. cu sosirea toamnei.). Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. [Qr. [Qr. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. ad|. APOFIZITA.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. s.] Moarte celulara izolata si programata.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). / apophysite. ar putea 183 . voluminoasa. / apolipoproteines. forma = forma.. formand o membrana alba. Sin. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. apo = in afard. s. fagocitoza lipsind. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. si tab.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. pereche. pi. In a. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. f. NA: processus spinosus. / apoptose. a. aponeuroses. a. s. Indeosebi in cancerogeneza. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. f. V. implica o singura celula. f. cuva-nt utilwat de Homer. In consecinta. adj. A (din HDL) este o a.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. 3) Anatomopatologic.: boala Osgood-Schlatter. APOPLEXIE. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process.: hematom retroplacentar. fiind foarte evidenta in necroza. / apoplectiform. biochim. adj.. ektome = ufcizu. aponeurosis.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Se disting opt tipuri de a. in patologie. iar a. rezistenta. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. \Cjr. albuminurie masiva.: sindrom Achenbach (v. spre deosebire de necroza. V. / apoplectiforme. B (din LDL) este principala a. APOPROTEINA. apo = in afard. [Qr. f. s. 2) Prin analogie. D si E. A. care reprezinta moartea celulara patologica. / apoprotein. apoplcktikos = stup&flat. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. NA: procsssus styloideus. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. f. neuron = MTV.. -ino. aterogena. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. pierdere subita APOPTOZA de constienta. a. In a. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. f.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. asemanatoare atacului de apoplexie. f. \Cjr.. f. [Qr. \Gjr.: atac a. pi. APOPLECTIFORM. adj. B. uterina etc.] Proteine cu functii de sinteza. APOPTOZA. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. ca urmare. s. 2) Care este predispus la apoplexie. s. physis = creftere. f. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. pe cand In necroza celula se umfla. Sin. de (a apo = in afard. / apolipoproteins. atac cerebral. de insertie. f. II). boala Ledderhose. apo = in afard. (at. ptantara . f. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. / apoplectic. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. Prelungire osoasa sub forma de stilet. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. si coloana vertebrala. s. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. Schlatter's disease. lipos = grdsime. / aponeurosis. Sunt clasificate In grupe. NA: processus transversus. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. Tipurile de a. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. s. apoptein = a arunca in afara. [Cjr. pro-los = primu[. / apoplexy. s. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. fara sa existe o obturare vasculara. formata din doua lame unite anterior. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. s. APOMORFINA. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. / aponevrectomie. care dispare spontan fara sechele. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. / aponevrositis. f. apoi se dezintegreaza. Osgood's disease. care decoleaza placenta de peretele uterin. / apoproteine.: boala Bosviel (v. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. NA: aponeurosis. / aponevrectomy. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica.. A. de. eel putin 11.: atac sau ictus a. A.. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. f. NA: galea aponeurotica. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. f. neuron = new. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. splenica. Exista a. In a. APONEVRECTOMIE. Sin. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. / apomorphine. mediana. III). A. NA: processus pterygoideus. / aponevrose. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. antiaterogena. C (I. protos = primui.. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale.} Care se aseamana cu 'apoplexia. s.

din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. / apraxia. unele infectii virale. / aprosopie. s. / arachnodactylie. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. pentru amine precursor uvtake and dtc. APUDOMATOZA. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. [^cronim din engC. / arachno'idoc61e. ataxie-telangiectazie.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. -ism. n. idei.. [Qr. ocupat de *lichidul cefalorahidian.priv. -oris = arbore'i vita = viafa. genos = neam. / arachnoldite. carcinoidele intestinului subtire). n. a . s. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. (Mil's = apiicare.). ARAHNOIDITA. f. f. In principiu. abdo-menul. / apragmatism. -oza. APRAXIE. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex.} Punerea In contact a doua elemente (substante.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian.. ARAHNOIDOCEL. s... m. NA: arachnoidea... In clinica se solicita. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. spinala Inveleste maduva spinarii. f. femeile prin cercuri. fragmente de os fracturat). f. [Acroiwm din Ingi. / arachnoide. arbor. iar a. eidos = forma. APROSEXIE. f. In consecinta. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. chiar daca acesta este evident si. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. A. sunt secretante. praxis = actiune. eel putin aparent. infectioasa). atos = fapt. osteoporoza. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. APUD / APUD / APUD. pi. / arachnidism. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. infarct miocardic. la apponere = a pune ianga. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. 3) A. arakhne = paianjen.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. printre care a. \Gjr. [Lot. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. s. s. In care gesturile simple sunt execu-tate. f. de.: 1) A.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. n. pia mater. APROSOPIE. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. arakhiie = paianjen. [CfT. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. V. inflamator sau neoplazie. fapte. ARAHNIDISM. f. din gr. cat si al efectorilor moleculari. boli neurodegenerative. n. s. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. ischemie cerebrala. / arachnoidocele. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. / apudome. nervos.arboxyla. arachnoideae. se recunosc trei tipuri de a. striate sau cerebeloase. sin.} Membrana fina conjunctiva. APOZITIE. ARAHNODACTILIE.: plicae palmatae cervicis. Ca urmare. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. l^r.). s. feocromocitoamele.] Sin. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v.] Infiltrat celular. / aprosexia. arakhne = paianjen. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. f. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. s. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. al *leptomeningelui.. f. scorpionii si diversi acarieni. In timp ce gesturile automa-tice (ex. s. uzual pentru sindrom Marfan (v. s. dura mater.r. f. -ita.] Perturbare a atentiei voluntare. s. sunt suficiente dovezi ca a. miozis si hipotensiune. si meninge. practicd. polyendocrinoma. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. accident grav.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. / arachnodactyly. / arachnidisme. antireumatic. [Cfr. tumori frontale etc. s. carcinoamele tiroidiene. Thuja occidentalis. nocivi fie prin toxinele din venin. evolueaza cronic. cutanat. / apudomatosis. -oris = arbors. s. adaugare. Inmora. fara leziuni cerebrale. de la pragma.. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. neobservarea noului din ambianta si. [^Ic-ronim din Ingi. / apragmatisme.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. a . interpusa Intre *dura mater si *pia mater. eidos = forma. genea]ogia. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. astm. pragmatikos = referitor [a fapte. [Qr. A.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. dorit de subiect. 2) A. f.priv. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. s. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate.. encefalica acopera encefalul. s. Se disting: 1) A. / aprosexie. / apposition. Generatiile . componenta a *leptomeningelui. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. •oma.: neoplazie endocriniana multipla (v. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. a -priv. / apudoma. / apposition. ideatorie. In care un gest simplu este irealizabil.] Artropode ("Arthropoda) terestre. s. arakhne = paianjen. 2) A. s. din care fac parte paianjenii. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. dementa. f. procesele biochimice sunt identice. APUDOM. accidente vasculare cerebrale. s. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. Tmbracarii si a mersului. SIDA. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. 2) Sin. [C. Insemnand arborele vietii. arakhne = paianjen. eidos = forma.).] Abrev. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. s. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). APRAGMATISM. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. Majoritatea a. Fenomen prezent In oligofrenie. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. Sin. s. unnas. appo-sitio. / arachnoid. s. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. m..\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. -ama. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. s. f. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. / apudomatose. [C?r. -ism. boli hematologice. ARAHNOIDA.} Sintagma lat. Clasa A. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. a -priv. m. prosexis = atenfie. cuprinde numeroase ordine.: sindrom Beals-Hecht (v. de ex.r. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. / arachnoiditis. [Qr. f. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. [C.. pentrv amine precursor uptake. Totusi. a adauga ft ponere = a pune.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. arakhne = paianjen. s. kele = hemie. [Lat. f. / apraxie. s. generatie. logos = stiinfa. arbor. constructive!. artrita reumatoida etc.i prosopoa = fa^d.). A. ideonnotorie. f. [Lot. / aprosopia. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. f. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini.

s. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. el delimiteaza. / argyrie. osoasa. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. biochim. ARGIRISM. Considerate ca forme primordiale In evolutie. f. Ca urmare. m. corticotem-porala care Inconjoara a. (a. 6) A. posiBii de ia germ. / arc. posterior al vertebrei. [Cjr.: cardnoid (v. arcus = arc. / arginine. eel de-al doilea a. v. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. [Lat. orientata oblic In sus si spre exterior. argentum =• argMt. sen. Cat. 6o[td. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale.87. \arbo afirw. / ariboflavinosis. iar altele si omul (*antropozoonoze).] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. tab. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. n. greutate specifica 10. sin. -oza. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. b. f.. flavus = gaiben. s. argentum = argint. [Lat. silver poisoning. s.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. a. superior sau inferior.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. arkhaios = vecfii. \Cjr. nu poseda decat o sinapsa. m. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. f.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. s. v. / arch. argentum = argint. s. n.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. ARC. fiind denumit monosinaptic. ARGININA. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. ARGININURIE. de ia area = mie. ARCADA. adj. / argentaffinoma. b) a. (riboflavina). 3) A. V. / argent. / arbovirus.artere. majoritatea fiind boli tropicale. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. s. / arch. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. ca si In tehnica medicala. m. s.5.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. s. normala sau patologica. NA: area. A. s. / arginine. Fiecare a. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. / arginine-vasopressine. ARHEOBACTERIE. const. / arbovirose. Indeosebi In *pelagra. a. 47. vasopresina. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. ureogeneza. / archeobacteria. / argyrisme. / areole. argyros = argint. 4) A. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a.: centrul auditivopsihic.iu vasculara. vizuale. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. s. A. din centrul nervos la organele efectoare. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. pi. / argentaffine.d). [Lot. f.). s. mica. ciocanului si nicovalei. format de catre pediculi si lamele verte-brale. / argyria. s. ARIE. provoaca la om *arboviroze. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. [Lot. s. s. 6o[ta. Metal alb. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. / ariboftavinose. 2) A. •ind. Sin: ligamentui Poupart. f. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. 0 serie de a. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. ](yr. costal. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar.] V. m. fibroasa s. infectie. ARIBOFLAVINOZA. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. adj. f. affinis = mvecinat. [Lot. / aire. r. c) a.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. / arche(o)bacterie. virus = otrava. s. 2) Structura anatomica. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita.] Coloratie anormala. -ism. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. (a. ARBOVIRUS. / silver. s. f. simbol Ag. tab. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. f. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. [Lot. / arbovirus. greutate atomica 107. s. a .] Sin. [Cfr. [Lat. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. argentum = argint. s. bakterion. b. ARGENTAFINOM. Ex. hioid) da nastere apofizei stiloide.: gerontoxon (v. -onio. avand aspec-tul unei linii curbe. astringente si antiseptice. s.] 1) segment dintr-o curba./. [arbor -tifirw. argyros = argint. / arcade.). Reprezinta o veritabila retina corticala. s. fiecare punct al re185 . ligamentului stilohioid. ouron = urind. -ind. / argentaffinome. s. f. s. gr. f. f. r. areo-lae (1). s. f. In conti-nuare. n. argentum = argint. In functie de virusul care Ie genereaza. orificiul vertebral.prill. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. pi. din engi. calcarina: zona de proiectie a a. arcus = arc. f. Mai importante: 1) A. n. deasupra arcadei orbitare. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. s. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. f. / argyrism. V.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. s. -ina. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. Acest a. din engi. auditivo-psihica: a. f. Sin. 5) Ani Brodmann.: gerontoxon (v. In general. De asemenea. s. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. Aceste doua zone permit. s. f. se asociaza cu alte avitaminoze. -oza. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). prezinta forme foarte diverse. dau nastere unor cartilaje laringiene. ARGINT. A. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. NA: areola. s. / argentaffin. areae. ARGIRIE. respectiv. [at. In organismul carora virusurile se multiplica. Primul a. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. 2) A. ARBOVIROZA. a. arthropod-bome = transportat de artropode. otrand. f. [at. La nivelul sau (a. areola s= (trie. / areola.. eel de-al patrulea si al cincilea. f.] ElementuI chimic nr. [Lot.] Structura anatomica de forma arcuita. / area. virus = venin. brun-roscata a tegumentelor. capuse). area = am} In anatomie. affinis = iwecinat. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. . m. V. [Lat. / argininurie. 3) A. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. dreapta si stanga. cu fata posterioara a vertebrei.] ARE 1) A. In particular dintr-o circumferinta. / arbovirosis.). s. / argininuria. 4) A. dim. anat. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar.: a) a. un organ efector (muschi. dt la bakteria = 6aston. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. b. / arginine-vasopressine. este rara si. celula argentafina. m. neural (sau vertebral). maleabil. AREOLA. f. Sin. ARGENTAFIN. s. f. dim.

] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. a • priv. *fibri-latia ventriculara. encefalite etc.ventriculare (*extrasistola ventriculara. *ntis = minte] Inapoiere mentala. la arytaina = u[c. Neregularitate de ritm cardiac. dimpotriva. Clasic. f. eidos = forma. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. unor extrasistole cu numar si tip variabil. (at. *tahicardia ventriculara. 'bradicardia sinusala. regiunea precordiala. rhythmus. [Gjr. eidos = forma. a. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. comunicare interatriala. c. a . A. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. / arriere. adrctro. [^r. / arithmomania. afectiva. ARITMOMANIE. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. indus artificial. poate fi determinata de fibrilatia atriala. s. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. f. f. v. 'wandering pace-maker). mental deficiency. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. este. adretro. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. striata. / arytenoid. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. 16. [Qr. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal.: *sindromul Down).] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). trebuie diferentiata de a. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. sinusala respiratorie. Daca arieratui este un copil. s.: *rubeola). de. [Korbinian Brodmaan. arytainoeides = in forma de ud-. sau campuri citoarhitectonice. fata de ritmul sinusal normal.ior. forma ifitiiri.td a [lit retro = mapoi. centrul receptor al sensibilitatii generale. [Cjr.. ale conducerii impulsului sau mixte. arrieration. jonctionale). In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. heterotope sau ectopice . ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. sin. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. ARN / ARN / RNA. sinu-sala nerespiratorie).] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. absenta autonomiei.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. s. [fr.). Kiesselbach. care. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. *tahicardia atriala. / arytenoidopexy. arie calcarina. (at. u(tinse. pentru 20-50 moderat-sever. ARITMOGEN. Extrem de diverse. arriere. rhythmos = ritm.rma. eidos = forma.: arie striata. 14) A.tUlza. s. rhythmus. / arytenoidite. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). *sindrom Wolff-Parkinson-White.wr. egoism si *puerilism. gr.). V. In functie de mecanism. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). a. b) a. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. / arytenoiditis. / arrhythmogenic. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). din [at. A. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. gr. m. a. Astfel. care a delimitat 52 de a. ritm sinusal coronar si atrial inferior.: operatie Kelly-King (v. 8) A. f. s. a. 'torsada varfurilor). forma wtaritd a iui retro = uiopm. adj. gr. isterie). s. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. de origine sau cu destinatie extracorticala. A. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. aberatii cromozomiale (ex. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. A. m. -e. u. *fibrilatia atriala. Poate fi paroxistica sau permanenta. rhythmos = ritm. \fr. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. Sin. / arythmogene. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando).t ui iocul dmwnwv. 15) A.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial.priv.. bloc atrioventricular. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. adj. de ia arytainu . \Cjr. 'imbecilitate si 'idiotic. calificata. 7) A.atriale (*extrasistola atriala. f. de. neurofiistologge. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. 11) A. pads = jv(a. adj. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. 17) A. de la mens.re.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. ARITMIE.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. poate afecta numai o parte a personalitatii. arytainoeides = m forma de view. acesta se dovedeste inapt sa Invete. s. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. tulburari de conducere intraventriculara. f. / arytenoide. si retardare mentala. \Cjr. -ita. adj. f.i iat. f. 10) A. acid riBonucCeic. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. . ARITENOID. cortico-oculoce-. / arythmie. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. A. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. ventriculare. iar sub 20 pro-fund. aritmie cardiaca.ta. au fost stabilite si descrise trei grade de a. stenoza mitrala) decompensata sau nu. uicior. 9) A. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. gennan = a produce.] Sin. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. [^6rev. din [at. extrasistola. m iim6aju[ c. / aryt6noidopexie. V. de regula.. Sin. . ARITENOIDITA. care se manifesta pre-coce. m.uicior. *flutter-ul ventricular. a. adj. traumatism cranian perinatal. mentalis. 12) A.: pata Kiesselbach (v. ARIERAT. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. Co. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac.: arie germinativa. s.ww. 13) A. m. ARITENOIDOPEXIE. de ia arytaina = u[cwr. / retardate. ca si un mediu familial sau social adecvat. adj. back-ward. parasistolie. nevroze. poate fi eliminata prin *psihoterapie. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. parietala ascendents.. determinata de interpunerea. recuperarea nefiind posibila. ary(oinoei'des = in forma de. V. 4) Ritm de pacemaker. *flutter-ul atrial. / arrhythmia. arithmos = numar. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali.] SubstantS poliri- . cardiaca.) A. / arithmomanie. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua.pasive sau ritmuri de scapare (atriale.

/ brulure. . tab. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. anat. s. si ADN. AROMATERAPIE. AXILARA / artere axillaire / axillary artery.artere. . . anat. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. Biosinteza a. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. V. NA: arteria. Trioxidul de arseniu.artere. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. polycistronic messenger. Prin ramificatie progresiva si anastomoze.artere.] Vas care conduce sangele oxigenat. / RNA-polymerase. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. tab. r. pe imaginea scintigrafica. . f. dm gr. anat. anat. anat. A. cadavre).artere. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. f. A. A. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. A. solubil). A. V. -os = aer. tab. A. terein = a confine (anticii credeau ca. fiarfiatisc. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. s. deoarece crou goals. In constitute unei a.artere.artere. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. anat. V. proprietdtiCor sale putemice. V.artere A. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. tab. . s. tab. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica.artere. tunica externa (adventicea). intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). s. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. A. V. anat. -ifim. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. / artery. / burn. a. . fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. V. f. m.artere. factum = fapt. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). anat. . arsenikon. ARSENIC. / arsenic-alism. care are rolul de a dirija a. tunica mijiocie (sau media).] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici.nt. f.. ARN-POLIMERAZA. tab. V. ei sunt spedfid fiecarui a. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. V. de la therapeuein = a. [Lot. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. fie In general. A. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. V. a.artere. . anat. anat. f. / arsenicisme. artere.artere. In formele a-cute. In a. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. messenger interfering complementary RNA. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. A. s. a. V. Are. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. f.] ElementuI nr.artere. V. V. V.artere. tab. anat. gr. de asemenea. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. / artere. de la facere = a face.to-n. s. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. de. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). A. aroma. 4) a. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. . tab. s. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. / aromatherapy. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. arteria = arterd. m. anat. / aromatherapie. V. n. V. electricitatea. artis = meserie. [Lat. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN care poate Insoti diferite virusuri. / ARN-polymerase. artereie conf-in aer. anat.. A. . A. artere. denumit astfil da. / artifact. anat. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. tab. A. de ordinul a 10s Da). V. m. tab anat. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. aer. ca radiatiile. s.artere. . s. 2) a. tab. din gr. se constitute Intr-un sis-tem arterial. are efect eritropoietic. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. A. V. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). V. din microscopia electronica. n. ARSURA. anat.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. anat. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. tab. de gradul II: complicata cu flictene.: a. V. As. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. ardere = a arde. n. artere perineale profonde / artery of bulb. anat. ARSENICISM. arsenikon. tab. / arsenic. 3) a. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. gr. Are importanta medicals. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). BUCALA / artere buccale / buccal artery. . denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. y. A. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. f.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. aminat. [Lat. tab. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. tab. gr. AUDITIVA INTERNA (v. A. (a. s. (irs. arsenicum. V. tab. frigul. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. A. Clasa particulara de ARN antisens. importanta si Intinderea suprafetei arse. f. . . s. anat. As^. tab.ta. . s.artere. tab. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). Ex. a. / arsenic. Se disting patru grade: 1) A. purtatori de aminoacizi. ARTEFACT. aroma. 6ar6dlesc. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. .: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. arsenicum. de la. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). [a arson = putemic. / artefact.artere A. s. [Lot. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. cu efect tonic sau seda-tiv. anat. -alos = aTOmil. [Lat. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. V. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. . V. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. therapeia = tratame. dupa cum exista si alte clasificari. tab. In functie de tehnicile de preparare a probelor. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. [Lat. . anat. A. -atis. 33. de [a arsen = putemic.artere. .artere. ARTERA. a.artere. artefact. tab. 187 . deci. facut. tab. A. s.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. .

A.artere. tab.artere. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. . A.artere. A. anat. V. anat. V. . DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. a. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. tab. V. .artere.artere. . A.artere. frenice superioare).artere. anat. anat. tab. A. tab. . tab. . V tab. -artere. . A.artere. anat. V. anat. anat. anat.A. artere. . EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. V. A. anat. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. . anat. V. anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. . A. tab. anat . A. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. CISTICA / artere cystique / cystic artery.artere. tab. anat. A. tab. frenice inferioare). COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. anat. A. tab. aa. anat. tab. . V. anat. . COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. . V. ileocolica). CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. A. A. . artere. tab. tab. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. A. tab.artere. anat. anat. V. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. V. . anat. tab. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. anat. anat. A.artere. tab. tab. . tab. A. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. V. tab. A. tab. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery.artere. V.artere. A. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. anat. .artere. tab.artere. tab. anat. tab.artere. anat. anat. V. A. . A. tab. anat. . tab. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. anat.artere. V. anat. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. a. anat. tab. . tab. tab. tab.artere. A. . V. A. . A. V. . tab. V. . . anat. . anat. A. a. anat. V. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. DEFERENTIALA (v. tab. tab. V.artere. tab. colaterala ulnara superioara).artere. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. 188 A. V. V. A. anat. tab. . A. anat. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. anat. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. V. A. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. . CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. . . COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. A. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. artere. tab. anat. A. tab. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. anat. A. . tab. V. . A. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery.artere. V. artere. V. anat. . tab. A. tab. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery.artere. anat. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. tab. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. anat.artere. A. A. .artere. tab. tab. tab.artere. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery.artere. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. V. tab. V tab. anat. . tab. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. .artere.artere. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery.artere. A. V. V. V.artere. V. ductului deferent). anat.artere. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. artere. A. A. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. V. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. . A. . A. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas.artere. . CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. A. A. V. A. V. . A. anat. tab. A. anat. V. . . tab. V. V. A. . EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery.artere. V. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. anat.artere. V. V. . CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. tab. tab. V. A.artere. tab. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery.artere. aa. anat. anat. tab. A. V. anat.artere. anat. V. V. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina.artere. . a. V. tab. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. anat -artere.artere.artere. colaterala ulnara inferioara). V.artere.artere. anat.artere. V. V. anat. A. V. V. tab. anat. V. V.artere. A. . V.artere. A.artere. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. anat.artere. A. . A.

LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. anat.artere.artere. brahiala). ISCHIATICA (v. tab. A. tab. . artere A. tab. V. A. .artere. A. A. a. -artere.artere. A. fab. . V. tab.artere.artere.A. A. HIPOGASTRICA (v. A. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. tab. A. anat.artere. A. V tab. . anat. . LINGUALA PROFUNOA A. A. A. . A. tab.artere. A. anat. V. V. . anat. anat. V. anat. gluteala inferioara). . GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. anat. anat. . ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. V. V. HUMERALA (v. tab. a. 4ab. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. tab. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. V. tab. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. anat. a. V tab. . A.artere. brahiala profunda). anat. tab.artere.artere A. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. apoi la. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis.] / tab.artere.artere. . anat. anat. tab. A. V. A. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. A.artere. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. . . anat . tab. . V. tab. V. tab. supratrohleara). anat. V. V. .artere. .artere. artere. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. anat. A. A. .artere. . V. V. V. anat. V. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. . anat. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. A. A. V. a. V. tab. A. A.artere. A. anat. a. anat. V. anat. V. anat. V. tab. tab. A. A. tab. tab. anat. V. tab. tab.artere. . V. profesor ia Leipzig. a. anat. tab. a. V. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. A.artere.artere. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. . 189 . A.artere. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery.artere. A. tab.artere. . anat. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. centrala lunga). A. A.artere. anat. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. tab anat. A. .artere. tab.artere. . FESIERA INFERIOARA (v. HUMERALA PROFUNDA (v. A. V.artere. V. a. testiculara). . anat. A.artere. a. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. A. tab. V. anat. anat. V. . GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. A. anat. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. A. tab. intercostala anterioara). tab. anat. FRONTALA (v.artere. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. HIALOIDA / art. V. V. artere. anat.artere. V.d''"^ru go-man. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. . a. A. LUI HEUBNER (v. FACIALA / artere faciale / facial artery. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. A. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. V. . tab. tab. A. A. .artere. . ETMOIDALA ANTERIOARA A. tab. FIBULARA (v. A. V. a. anat. .artere.artere. A.artere. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. anat. . A. tab. -artere. lfi43-1926. INTERCOSTALA SUPREMA (v. artere. anat.artere. A. gluteala superioara). ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V. tab. . tab. tab. anat. anat. .artere. . GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. anat. A. anat. . tab.artere. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. . pe. anat.artere. tab. A. V tab. V. anat. . V. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner.artere A. tab. tab. .artere. . . . . V.artere. A. anat.artere. . V. . anat. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. V. anat. V. tab. A.artere. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. '£er[in. V.artere. artere coronaire stomachique / left gastric artery. A. anat. A. anat. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. anat. anat. A. V. V. tab. tab. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus.artere. hyaloidienne / hyaloid anery. artere. tab. anat. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. . . anat . V. V. anat. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery.artere. tab. tab. tab. V. V. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. A. A. anat . LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. intercostala anterioara). .artere. . tab. A. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery.artere. V. tab. V. tab. anat. V.artere. anat. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. tab. A. anat. peroniera). V. anat. gluteala inferioara). A. a.artere.artere. anat. V. anat.artere. .r. tab. . V. tab. anat. tab. FUNICULARA (v. FESIERA SUPERIOARA (v. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. anat.artere. V. tab. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.

artere. tab. tab. anat. tab.artere. anat. tab anat . LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. anat. A. V. V. V. V. tiroidiana ima).artere. anat. . anat. RADIALA / artere radiale / radial artery. .artere A. anat. anat.?i cfivvrg german. .artere. . anat. anat. A. anat. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. A. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery.artere. anat. tab. NENUMITA (v. tab. V. A. V. A. gastrica dreapta). anat. -artere.artere. anat.. . PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. anatomist . A. [/oAonn Ernst Neuhaiier. A.artere. anat. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. maxilara). MAX1LARA EXTERNA (v.artere. . A. . OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. PEDIOASA (v. artere.artere. .artere A. A. V. A.artere. . anat . A. V. . ORBITOFRONTALA LATERALA (v. anat. V. . A. A. .RADIALA A. tab.artere. tab. V. . toracica interna). A. A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. V. V. V. anat. anat. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery.artere. anat. V. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. V. V tab. . .artere. tab. . PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. A. V. anat. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery.artere. V.artere. tab. A. . V. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . MAMARA INTERNA (v. tab. . anat. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. A. A. . LOBUUJI CAUDAT A. V. tab. V. a. anat. tab. tab. .artere. A. a. a.artere A. V.artere. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery.artere. .artere.artere. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. . . V. A. anat. A. A. tab. tab. . PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. tab. . a. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. tab. anat. anat. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. tab.artere. . tab anat. A.artere. anat. artere. mediana). tab. anat. V. anat. A. artere. A. V. V. anat. tab. A.artere. tab. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery.artere. A. anat.artere A. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. A. .artere A.artere. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. tab.artere. anat. tab. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. .artere. A. tab. tab. anat.artere. anat. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. anat. .artere. . V. anat. .artere. V. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery.artere.artere. tab. A.artere. A. V. A. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. V. a. A. . anat. anat. A. V. anat. anat. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. anat. anat. V. V. anat. A.artere. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. V. tab. V. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. anat. V. A. . PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. tab. V. tab. . tab. anat. V.artere. V tab. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. V. MAX1LARA INTERNA (v. A. toracica laterala). A. anat.artere. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery.] V. . tab. a. V. tab.artere. MAMARA EXTERNA (v. tab. tab. tab anat. A. A. anat. V. V. tab. tab. tab. tab. . V. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. . PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery.artere. A. A. . . tab. tab. V. . anat. tab. tab. V. A.artere. V. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. . A. V. V. a. V. anat. . A. a. anat. . tab. V. A. V. dorsala a piciorului). anat. A. . tab. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb.artere. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. anat. artere A. A. A.artere. tab. . tab. V. V. tab. V. profiisor [a Jena.artere. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. V. tab. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. -artere. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. tab. . anat. NERVULUI MEDIAN (v. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. anat. LUI NEUBAUER (v. tab. PILORICA (v.artere. V. . tab. anat. anat. A. tab. tab. fronto-bazala laterala). . anat. V. . anat. V. tab.artere. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. tab. A. . OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. . OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. V. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. tab. A.artere. . anat . faciala). NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. . tab anat. 1742-1777. V.artere. A. a. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery.artere. V. A. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery.artere. . PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery.A.artere. 190 A. tab.artere.artere.artere.

anat. anat. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. A. A. SCIATICA (v. tab. . artere. V. recurenta ulnara). RUSINOASA INTERNA (v. A. anat. SPERMATICA INTERNA (v.artere. A. A. V.artere.artere.artere. anat.artere. . A. V. anat. . SPLENICA / artere splenique / splenic artery. . a. . V. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. anat. anat. . . V. .artere. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. tab. V.artere. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. a. A. tab. tab. V. V. tab. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery.artere. V. V. . V. tab. A. . A. tab.artere.artere.artere. anat. anat. V. anat. A. tab. 191 . A. a. A. V. . tab. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. A. tab. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries.artere.artere. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. A. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. tab. A. anat. tab. tab. A. tab. artere. anat. . SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. tab. nervului sciatic). anat. tab. V. RENALA / artere renale / renal artery. RANINA Jv.artere. . V. . anat.artere.artere. . TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. A. . artere.artere. anat. A.artere. V. A.artere.artere. testiculara). .artere. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. A. a.artere. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. anat. centrala lunga). . artere. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. tab. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v.artere. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. A. . TIMPANICA A. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. a. . V. V. V tab.artere. a. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. V. A. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. . SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. V. anat. . A. V. . V.artere. anat. V. V. V. . A. . tab.artere.artere. V. anat. A. tab. V. a. anat. A. anat. A. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. A. anat. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. anat. tab. A. V. A. A. tab. . V. anat. anat. anat . tab anat. tab. anat. anat. anat.artere. A. . anat. anat.artere. anat.artere. tab. V. . SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. SCAPULARA DESCENDENTA (v. V. A. A. tab. A. tab anat.artere. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. anat. A. . V. V. A.artere. anat. A. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. tab. V. anat. a. tab. tab. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. . tab. anat. tab. A.artere. A. A.artere. A. V. A. A. V. tab. SYLVIANA (v. V. anat. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. A. A. A. tab.artere. anat. tab. A.artere. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. tab.artere. tab. V. anat. artere. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. V. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery.artere. V. tab. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. tab. A. . V tab. tab. . SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery.artere. . anat. V. tab.artere. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. . TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery.A. . tab.artere. V. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. . V. RECURENTA CUBITALA (v. tab. . tab. anat. A. . . . anat. tab. . RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab. anat. anat. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. tab. pudendala interna).artere. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. A. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. V. anat. RECURENTA (v. . interosoasa recurenta). anat. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. A. artere.artere. A. infraorbitara). . tab. . linguala profunda). .artere. V.artere. anat. anat. V. . . RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. anat. A. .artere. . tab.artere. V. a. A. A. tab. tab. V.artere. anat. tab. tab. tab.artere. V. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. anat. tab. V. V. tab. V. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. V. . A. tab anat. V. anat. A. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery.artere. tab. SUBORBITARA (v.artere. anat. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. .artere. anat. anat. anat. anat. . anat. .artere. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. . V. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. A. V. A. tab. tab. anat. V. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. . SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery.artere.artere. V. V. a.artere. A.

A. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. V. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. . anat. tab.artere.artere. V. V. Aa.artere. anat. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. tab. anat. anat. rectale). AA. tab. . AA. .artere. TIMPANICA POSTERIOARA A. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. V. AA. . tab. tab. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. centrala a retinei). anat. anat.artere. A. . tab.artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. A.artere. V. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. UTERINA / artere uterine / uterine artery. . A. A. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. . V. AA. anat. tab. tab. .artere. anat. AA. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. V. AA.artere. 192 . tab. anat. V. anat. .artere. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. tab. AA. anat. . AA. tab. anat . VIDIANA (v. aa. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. tab. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. tab. V. A. A. . anat. AA.artere. canalului pterigoidian). ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries.artere. tab artere. . tab. anat. . A.artere. . anat. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries.artere. tab. .artere. tab. . tab. A. anat. tab. AA.artere.artere. anat. anat. anat. tab. A. tab. anat. V. .artere. V. . V. . . anat. V. tab. anat. anat. tab. . tab. . tab.artere. tab. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. AA. AA. . tab. V. .artere. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. V. .artere. anat. V. V. AA. . TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery.artere. AA. V.artere. V. A. . A. V.artere. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. A. anat. V. tab. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. tab. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. tab. V. tab. -artere.artere AA. A. V. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery.artere. tab.artere. a. anat. aa. AA. DIAFRAGMATICE (v. tab. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. tab. . V. tab. tab.artere. ZINN (v. AA. . tab. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. . tab. V.artere.artere. V. anat.artere. . anatomist fi botanist g&rman. tab. V. anat. anat. anat. AA. A. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. HEMOROIDALE (v. artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries.artere.artere. tab. V. anat. AA. anat. anat. anat.artere. AA. . tab. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. V. [fohcinn Gottfried Ziinn. AA. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries.artere. AA.artere. tab. V. anat. A. anat. tab anat artere. 17271759} V. V. AA.A.artere. anat. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. V. tab. V. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. anat. V.artere.artere. anat. V. artere. prof&sor [a CfQttingen. .artere.artere. anat. V. anat. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. V. _V. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. . . ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. . tab. anat.artere. tab. . AA. . CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. V. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. a. anat. V.artere. JEJUNALE AA. V.artere. V. V. AA. V. A. tab. tab. . aa. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. anat. V. V. . tab. AA.artere. anat. AA. tab. V. A. anat. V.artere. . AA. -artere. . tab. tab. V.artere. A. tab. V. . tab. V.artere. . TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. V. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. . V. tab anat. anat. anat. . AA.artere. anat.artere. AA. anat. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. artere. tab. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. . TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. A. . anat. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. anat. V. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. AA. tab. A. anat. .

f.artere. de claudicatie intermitenta la mers. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. . f. AA. anat. mica. / arteriopathie. V. AA. care leaga arterele de capilare. AA.. ARTERIOGRAMA. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. / arteriectomie. artere. tab. a unui lichid opac la radiatiile X. [Lat. AA. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. gr. anat. tab. arteria = artera. / arteriogram. tab. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. V. AA. acompaniindu-se uneori de tromboza.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. gr.artere. AA. s. stadiul IV. de la arteria = arte.artere. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. f.. arteria = arterd. V. s. . V. anat. [Lot. mai rar. artere.] Ramura fina. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial.. ia skleros = tare. ARTERIOLOSCLEROZA. [Lat. AA. aa. s. / arteriolitis. arteria = artera. / arteritis. s.artere. anat. de ia tern-nem = a taia. s. anat. [Lat. tab.). AA. intdrire. f.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. pathos = Boold. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. centrale antero-laterale). anat.artere. / arteriogramme. anat.i y.artere. V. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. / arteriolite. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). ARTERITA ARTERIOGRAFIE.. / arteriolosclerose. de gan-grenS. V. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. . RUSINOASE EXTERNE (v. tab. de. . V. AA. ARTERIOSCLEROZA. anat.] Denumire generica pentru bolile arterelor. [Lat. gr. ARTERITA. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. anat. .artere ARTERIOLITA. V. f. aa. AA. s. AA. s. tab.) dupa injectarea In trunchiul principal. artere. f. f.ra. s. wtdrire. ca m cazul arterei subclaviculare. . s.: sfigmograma (v. [Lat. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). / arteriography. AA. tab. dim. In prezent. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. tab. AA. anat. ektome = enisle.artere.: a. sklerosis = indu-ratie. / arteriopathy. embolica etc.artere. A. anat.. V. / arteriosclerosis.. f. tab.. / arteriole. anat.artere. . tab. s.] Inflamatia unei arteriole. STRIATE LATERALE (v. / arteriectomy. s. s. V.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. tab.artere. [Lot. tab. V. f. . V. dur. tab. AA. f. NA: arteriola. gr. tab. gr. cerebral.artere. s. gr. V. V. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). gr. membrelor inferioare. a. ARTERIOPATIE. arteria = arterd. s. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. tab. s. AA. dim. V. . de ruptura. V. tab. . . etimologic. cand se asociaza dureri In decubitus.w' AA. m. gruphein = a scrie.} Termen care desemneaza. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. . tab. sectiune. tab.artere. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. V. V. anat. arteria = artera. stadiul II. . f.artere.. AA. / art6riotomie. anat. anat. arteria = artera. . AA. anat. tab. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general.artere. 2) Sin. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. f. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries.: arterita gigantocelulara (v. gr. .). V. a. tab.artere.) Ex. AA.ra. . V. -artere.artere.ra. LENTICULOSTRIATE (v. anat. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. tab. centrale anteromediale). AA. V. poate fi generalizata (ex. . / arteriolosclerosis. V.artere. anat. direct sau printr-un *cateter. tab. .] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. SURALE / arteres surales / sura) arteries. anat. / arteriosclerose. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. dim. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. f. / arteriole. s. V. [Lat. anat. tome = tdiere. 193 . AA. ARTERIOLA. gr. anat. s. / arteriotomy. arteriola = arterd. AA. / art6rite. pudendale externe). gramma = inscriere.: sindrom Gougerot (v. gr. tab. AA. sklerosis = induratie. LENTICULOSTRIATE AA. anat. stadiul III.: a. V. anat. A. [Lot. f. AA. aa.. tab. de ia skleros = tare. V. In prezent. ARTERIOTOMIE. anat. indiferent de origine (ateromatoasa. renal. anat. tab.artere. AA. .artere. . PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries.. V. V. AA. AA. traumatica. AA. anat. s. f. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries.artere. extinsa si la nivelul tunicii interne. . centrale anterolaterale). f. . arteriola = arte. . -ita. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. tab. [Lat. tab. . s.. aa. pulmonar etc.. centrale anterolaterale).artere. s. anat.ra mica. gr. gr. tab. de. V. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. Sin. V. la arteria = arte. care include In evolutie: stadiul I. / arteriographie. terminala a unei artere.). anat.artere. f. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. ARTERIECTOMIE. arteriola = arterd mica. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries.artere. de latenta clinica. tab. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. alteori de dilatatie sau. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. f. de ia arteria = wter&'i •ita. f. arteria = arte. . gr.artere. anat.

anat.articulatii. A. anat. . anat. INTERCARPALE A. . Exista si a. V. . f. A. Diartrozele reprezinta a. V. A. A. .articulatii. podos = pitior. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. anat. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. articulatii. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. \C. . ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. V. A. anat. fetele osoase ce vin In contact. care pot fi sferice. tab. care devin edematiate si dureroase la palpare. anat. . tab. tab. V. A. s. V. tab. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. . cu ruptura limitantei elastice interne. . A. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. . tab. cefalee violenta. anat. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. 2) scuamoase (ex. anat. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. AA. s.articulatii. . V tab. b) stratui extern. panarterita subacuta a varsInicilor. ARTICULATIE. V tab. A. . anat.: coloana vertebrala). boala Horton. V.articulatii.: Intre oasele nazale si maxilare). Cand suprafetele nu corespund ca relief. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. V. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. anat.articulatii. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. Anatomopatologic. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. V. tab anat.articulatii. genunchiu-lui). CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. V. pous. V. A. anat. tab. A.articulatii. tab. A.: arterita gigantocelulara (v. tab. V. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. simetrie bilaterala si picioare articulate. V. tab. anat. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation.articulatii. . AA.articulatii. tab.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. c) membrana sinoviala.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele.articulatii.articulatii. . PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. tab. V. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. A. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation.articulatii. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. Este sensibila la corticosteroizi. .articulatii.articulatii. Elementele constitutive ale unei a. cresterea VSH-ului. A. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. tab. tab. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. tab. . tab. . articulatii. anat. .articulatii. AA. anat. A. V. strabism. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. anat. . V. tab. V.: a. A. 3) armonice (ex. V. A. V tab. V. anat. articulatii. tab. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. AA. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation.: arterita temporala. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. V. boala Forestier. 194 .: Intre oasele craniului). anat. V. arliculatio. . AA. Exista a. V. V tab.articulatii. . V. anat.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. . . NA: junctura ossiuIn. leziunile sunt de panarterita. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations.articulatii. d) suprafetele articulare. . Se caracterizata prin alterarea starii generale. Intrerupte. . de cauza necunoscuta. anat. anat . A. A.: boala Takayasu (v.: Intre oasele temporal si parietal). febra moderata.articulatii. anat.articulatii.articulatii. arthron = articuCatie. anat. AA. A. / joint.). tab. A. anat. V. A. A. AA. . V.articulatii. . -onis = wclie. tab. denumite diartroze. In forma de sa.articulatii. A. anat. anat. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. A. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. tab. periarterita segmentara superficiala. Sin. .articulatii. anat.articulatii. Sin.r.articulatii.articulatii. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation.articulatii. A. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. f. A.articulatii. . COTULUI / articulation du coude / elbow joint. anat. tab. A. A. tab.articulatii. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. tab. tibiale superieure / tibiofibular articulation. anat. cu suprafetele aproape plane (ex. tab.articulatii. denumite sinartroze. / articulation. tab. articulatii. ovoide. A. V. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation.). tab. tab. anat. anat. anat. tab. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. . SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. . GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. si mobile. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. V.articulatii. . anat. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. [Lot. AA. tab anat. tab. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. . diplopie. fixe. A.articulatii. V.articulatii. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. V. articulatii. V. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. anat. Sin. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. V. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. anat. V. anat. mobile sunt: a) capsula articulara. V. tab. V. tab. semimobile sau amfiartroze. anat. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare.Uturd. V tab. infiltrata de celule gigante multinucleate.

INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. joint mice. de [a lyein = a. s. V. V. arthron = articufatie. In con-secinta. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. AA. AA. arthron = articulatii plastos = modeiat. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis.r. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. s. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles.. V. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. A. Sin. m. anat. r. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. / arthrophyte. In a. giv:e. [Qr. f. V. / arthralgie.] Sin.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. anat. V. anat. . p. [C.} Punctia unei articulatii. / arthrogrypose. f. p. [Gfr. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. distruge. tab. ARTROPATIE.articulatii. Sin. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. AA. ARTROFIT. AA. ARTROGRIPOZA. A.articulatii. arthron = artic. inflamatorie asimetrica. tab anat. vege. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. ARTROLOGIE.articulatii. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. . de. anat. tab. 1S53-1940. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. / arthrolyse.fie. [^r. s. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. arthron = articuCatie. algos = du.: artroza (v. uneori ereditara. anat. In general de durata scuria. tabetica). [Cjr.: "soarece articular". o condromatoza sau o sinovita. s.uta. anat. Consta.afie. / arthrocente-sis.. In esenta. / arthrophyte. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. r. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. anat. anat. A. logos = ftiinfa. .ovoie. c. A. -articulatii. \Qr.. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. s. . r. simetrica ?i spondilita psoriazica. AA. NA: articu-latio plana.. f. gryposis = indoire. f. .. V.). AA. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei.. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic.. s.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. In prezent. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. f. . tab. s.). ARTRALGIE. . AA.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. medic german.articulatii. tab.articulatii. / arthrite. f. arthron = articulafie. / arthrologie.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. / arthralgia. s.re. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. profesor [a 'Paris. AA. . graphein = a scrie. a. ARTROCENTEZA. / arthroplasty. s. modda. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. s.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare.articulatii. . f. V. arthron = articulatie. f.articulatii. n. arthrogryposis multiplex congenita.articulatii. {Gjr. / arthrogrypo-sis. tab. a. ARTROPLAST1E. ne-uroiog franca. de obicei. Sin. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. V.articulatii. desis = [egare. lysis = distrugere. tab. [C. [Qr.tie. AA. V. / arthrodie.ta. s. Contraindicata In artrita septica.: poliartrita reumatoida (v.re. ARTRODEZA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. / arthrodesis. f. arthron = wticuCafie. f. s. athron = articutafie. izolata. caracterizata prin malformatii multiple. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. / plane joint. Boala congenitala. 195 .tie care.r. arthron = articut. ARTRITA. ARTRODIE. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. .).. tab. la arthron = articutatie. V. neuropatice si a uneia miopatice.).articulatii. s.aza. s. f. de unde descrierea unei forme a. / arthroplastie. [Qr. s. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). forma. s. arthron •= articulate.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate.re. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. nu sunt posibile decat miscari de glisare. s. sistem HLA). reprezinta. V. si anchiloza. respiratorie sau genitourinara. f. / arthrology. / arthropaInie. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. anat. s. s. foarte probabil. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. s. Sin. arthron = flrticuiatie. V. phyton = p[anta. de [a plassein = a.} Durere articulara. m. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. / arthrography. f.i pathos = 6oaia. / arthritis. f. kenlesis = mfe-patum.. s. / arthrocentese. . f.: a. s. / arthrodese. tab.: artroza (v. [Pierre Marie. [Cfr.: spondilita anchilozanta (v. / arthrolysis. f. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. mc. tab.. AA. anat. Utila pentru a evidentia corpi straini. ARTROLIZA. adesea In flexie. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. INTERCONDRALE AA. anat.AA. iar *boala Bouillaud. tab. -ltd. f. V. tab. V. s. / arthropaty. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. meniscografie).} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. arthrodia = articu[a. eidos = forma. ARTROGRAFIE. f. f.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. [Qr. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. f.. / arthrographie.articulatii.] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. si artrogripoza congenitala multipla. f. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. f. 18S3-192S. s.

. s. nid necoordonare. ci per- . ASCARIDIOZA. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. [^r. In plamani. f. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. [Qr. m.ni. f. f. f. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v.e^aminare. f. / assimilation. ARTROSCOPIE. dar eel mai frecvent este primitiva. sub anestezie generala. \Gjr. ASCARID. ARTROSTOMIE. s. s. stoma. de ex. / asphygmie. assimilalio. apen-dicular etc. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. / asphyxia. frecvent. graphein = a scrie.. f. s-a injectat aer. V. / degenerative joint disease. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. de. a. / asepsis. s. -atos = ceea ce survine unpreuna.} Gen de viermi din ordinul Nematode. askarizem = a fcpm.wa. a . / ascite. s. / asepsie. / arthrostomie. asphyxia = oprire. arthroa = articulate. s. skopos = ofiservator. de. amigdalian. 'in prealabil. V.. In cazul leziunilor cartilaginoase. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. ASCITA. s. ASANARE.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara.. V. afectand una. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. askites. s. digestive. arthron = articuiafie. / arthrostomy. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. artrozice sau posttrau malice.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. s. / arthrorisis. tome = taiere. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. purulent ('peritonita cu *piogeni). / asynergy. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. ARTROSCOP. V. diaree si dureri abdominale). modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. V. / asymmetry. lichidul de a. si xerostomie. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului.. / ascaridiasis. \Qr. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. putrefactie. skopia . n . f.. ad = cdtre. s. / asialie. inaff. f. / arthrotomie. adj.. [Gjr. sphyzfm = a puba. f. | Gjr. osteoarthritis. [a skopfin = a. ASFIXIE. artrita cronica degenerativa. askarizein = a fopdi. [Qr. de la temnein = a t&ia.. A. la skopein = a video.. s.: dezasimilatie. f. regiune). s. / ascarid. si anabolism. a -priv. s. ereisis = ridicare.priv.. insuficienta cardiaca globala.: ciroza hepatica (cea mai frecventa).] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. a . s. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic.priv. Actualmente. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. *carcinomatoza peritoneala). s. f. vedea. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. / asymptomatic. f. artrita hipertrofica. s. arthron = articutat-it. f. A. s. / arthroscope. / assimilation. "osteosderoza subcondrala. 2) Eliminarea. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. f. / arthro-pneumographie. a ef(amina.i sepsis = infecfie. f. \Gjr. Insuficienta cardiaca). s. arthron = articu[atie. Indeosebi In *jejun. f. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare.i ergein = a iucra. arthron = articuCafi. s.e. artroscopie. a sari. / arthrotomy. meniscale. ASFIGMIE. ve. f. de unde se deplaseaza In trahee. celulara...\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. A. ASIMETRIE. s. atos = aer. s. a. este o metoda *profilactica. f. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. \Qr.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. / arthrose. askarizein = a sari. f.: pi. Sunt infestati mai ales copiii. a acf:iona. arthron = articulafie. [Gfr. / ascites. / ascaride. ascarizi.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. s.: osteoartrita degenerativa. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. ASIMILATIE. de la syn = impreund. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). n. f. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE.] Care nu determina simptome clinice. arthron = artu.] Radiografia unei articulatii In care. cuvantui a. / sanitation. / arthropneumography. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. f. siafon = saCizia. / asynergie. s. Indeosebi gastrointestinale (vomismente.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia.) prin tratament adecvat. [Cjr. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. / ascaridiose. \Lat. s. e^amina. f. / asymptomatique. / asphyxie. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. symptoma. care ramane latent. [Qr.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. Obs. Are o culoare rozrosiatica. Sin : chiloperitoneu (v. Ex. ARTROZA. ASIALIE. A. Cauze frecvente de a. adj.are. {Lot. f. s.. pneuma. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. f. m. s.. monooxid de carbon). syn = impre. f. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. a . f. In functie de continut. / arthroscope.priv. *sindrom nefrotic. -onis = asemdnare.). sectiune. / arthroscopy. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. pe cale venoasa. spre deosebire de *antisepsie. [Cfr. 2) In biochimie. etimologia termenului). [Qr. [Cfr. / asphygmia. idnga. / assainissement. f. s. tuberculoza peritoneala. [a a . este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. ARTRORIZA. obiecte. s. a sdri. [G. sphygmos = puts. {Gjr.tiii -ozd. f. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica.. -oza .r. ASINERGIE.ula. li-gamentare. s. f. a . care este *curativa. Ant. s. cu *anastomoza sinovialei la piele. / asialia. hypertrophic arthritis. practicata In scopul unui *drenaj permanent. aproape. m. s..] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. s. de. [Cfr.] Absenta *pulsului. "osteofitoza marginala si. uneori cu cavitati pseudochistice. Ascaris lumbricoides. Sin. f. m.priv. / arthrorise. / asy metric. / arthroscopie. s.: In cazul unei artrite supurate. s. localitate. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. si artrografie. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. A.: dentar. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. ASIMPTOMATIC. s. f. symmetric = simetrie.. a. ARTROTOMIE. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. 3) Prezenta In aerul ambiant.priv. A. ASEPSIE.priv. piptein = a. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. s. a putsului.

/ aspergillose. Se deosebesc: 1) A. m. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. / astigmatisme. fie patologice. -ism. pu-tore. soma. / asomatognosie. 2) A. a mai multor germeni microbieni. / astasia. s. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. s.. a . la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. microbiana. f. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. acomo-dativa. aspergere = a raspa-ndi. ASTIGMATISM e) a. / asterixis.. f) a. / aspartame. Sin. s.de. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. [Lat. 3) a. ASTENOPIE. s. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). conic. -omn.pere. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. f. a lichidului de staza gastrica. ASPIRINA. -atos = corp. [o • pentru ac-etii. ASPERGILOM. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. a . f. systole = contracfie. / asystolia. [Qr. In care meridianul eel mai refringent este vertical. astigmie. -atos = sa.r. Sin. frecvent. intestin sau cavitate se-roasfi). / asthenopie.. de ia a • priv. -enos = spKnd. / asterixis. ops.: semn Arroyo (v.. pleurala. a . a. putere. f. opos = vdz. de ia aspirare = a inspira. a • priv. a face sd find. [Qr. a imprastia. n. senzatie de astenie. {CJT. in. s. associatio. s. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc.. a . 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. inima si rinichi. contrar regulei. In *hipermetropie. Sin. de. saiiciiat de metit. / asplenia. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia.. pu-ten. f. Sin. este un medicament cu larga uti-lizare. Se observa In leziunile lobului parietal. continua sau discontinua. [Lat. Oboseala vizuala. sthenos = forfa. [Qr.rce. / aspirine. s. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. s.priv.: *psihastenie. asthenos =. pipait.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). chirurgicata (uscarea campului operator). / asparagine. n. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. iar imaginile sunt percepute deformat.. b) a..priv. f.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi.. V. observat eel mai frecvent la femeia tanara. [Cjr. f. / astasie.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. f. f.). cu efecte fie pozi-tive. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. de ex. / asparagine. astheneia = sla6iciune. ASPIRATIE. tumori subcu-tanate fistulizate). ASTAZIE. / association. neregulat. [§r. s.). f. si t6aialga.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. a . / aspermatism. invers. cuprinzand mai multe specii. antipiretic. s. -onis = asociere. V. *amida a *acidului aspartic. d) a. tahicardie sinusala sau palpitatii. / aspermatisme. dureri precordiale.: distonie neurocirculatorie.. langa.ta. ASLO / ASLO / ASLO. ptantd denumita. / asystolie. s.ford putere. / asthenie. ASTIGMATISM. s. sterixis = pozifie _fv(fl. Aminoacid neesential. hepatica. de. al carei sue confine.prw. dar fara *paralizie. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. cunoastere. Sindrom imprecis. de ia istanai = a plasa. de ia associare = a asocia (fid = [a. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. s. si acid arahidonic. aspi-ratio. rasp&ndi. stasis = se. libera.] Absenta *splinei. Simbol Asn sau N.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. m. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. asthenos = fara.priv. f. metoda psihanalitica de expiorare. Se mani-festa prin dispnee.: semn Adams-Foley (v. sperma. prin deformare conica a corneei. 5) A. imprastia. [Lot. 6) a.. miopie pe un alt meridian. f. gnosis = cu-nooftere. s. [Cat. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. analgezic. s. ASPERMATISM. c) a. f. s. / aspirin. / asthenopia. 2) In biochimie. constituent al proteinelor. splen. putere. spir .: agnozie tactila. lichid amniotic) In caile aeriene. / astereognosie. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. / aspartamc. s. de la sterizein = a sta nemiscat.priv. 2) A. a. 5) a. compus. stereos = solid. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. ulceratii. ASTENOCORIE. n. m. imprastia. prin deformari neregulate ale corneei 197 . ca antiinflamator.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. 4) A. / astigmatism. f. f. s. o . f. V. m. gastrica. spirare = a rdsufla). s. s. n. onis = aspirafie a aeruiui. aspergere = a. . f. si debilitate.. s. miastenie. / aspiration. cauzata de incoordonarea neuromusculara. / somatoagnosia. s. de [a a . a.. [Qr. gastrica. s. moderata. -inn.priv. intestinala. f. sthenos = fortd. ASTERIXIS. ASOCIATIE. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. s. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. ASTENIE. continua (dintr-o plaga. a sufla (ad = catre. kore = pupiiil} Sin. s. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. f. hipermetropic pe un meridian.inan. aspergilom si aspergiloza. f. s. m. *Edul-corant de sinteza. f. ASISTOLIE. / asthenocorie. stigma. prezent In numeroase vegetale. / aspergillome. de origine neclara. -oza .re. gnosis = percepere. la gnonai = a. Sin. a sta. / aspiration. s. pustule. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. / association. vedere. f. si sindrom Da Costa. Tipuri: 1) A. Dipeptid derivat din *acidul aspartic.: sindrom Bean. / astereogno-sis.pentru Spiraea ulmaria. 4) a. / asthenocoria.priv. [Qr. sange. f. ASPERGILOZA.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. [£jr. morbida.priv. ASPARTAM. V. numeie. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. a. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. m relief. fatigue. s. •atos = punct. ASPLENIE.priv. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie.. s. sthenos = fortd. Abrev. s. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). ASPARAGINA. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. / aspl6nie. a . A. f. s.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. [Lat. f. medicamentoasa. / aspergillosis. dintre care unele sunt pa-togene. ASOMATOGNOZIE. aproape. [atin a[ unei plante rozacee.conform re-gulei". In consecinta. [Cjr.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. de la a .] Sin. pe. s. s.). prin insuficienta muschilor drepti interni.. spre. a. s. / aspcrgilloma. s. 3) A. ASTEREOGNOZIE. [C. adica a *somatognoziei.: somatoagnozie. s. stereoagnozie. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. aspergere = a.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale.). f. musculara. / asthenia. f. s.: miastenie (v.

s.di. de grad malt (III . / astragale.guiat. anat. s. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. 2) Bolnav afectat de ataxie.-dicina in. ATAC. / attaque. din {ST. taxis = ordonare. s.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). ASTRAGAL. stringerc = a strange. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). Sin.: amiotaxie. aranjare. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. s. simplu. astm (1). fibhlare. frica de a muri. Se disting a. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. ASTROBLASTOM. / ataraxie. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. s. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. Indeosebi mastocite.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. din unele stari febrile. profesor de. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. In mers (a. n. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. readus In drculatie de *DSM IV. kytos = ceCuCd. atavus = strOmofi -ism.priv. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. F. [Qr.. / atavisme. adj.cwr'\ V.astroblastomul si IV glioblastomul).] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. s. m. si a. \Lat. profesor de anatomic. f. / astroblastome. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. n.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. / ataxic. a..} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga.te.] Sin. Strasbourg fi •SerKn. cu celule gigante (gemistocitice). n.rg. patologica. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. aranja. astroci-tom. s. s. m. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. deci un a. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie.dde. codificand proteina denumita frataxina. care sunt dezordonate. astron = stea. s.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. apoi dt patoCogie me.priv.: criza. fibros... de p. de a deveni nebun. n. reversibile partial sau total. a . cinetica). A. / astrocyte. *apoplexie. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a.rna. greata. Sin. n. -omo. disartrie. Termen vechi. cu staza pulmonara. -e. / astroblastoma. s. grupate In fascicule. / astrocyte. Gena a carei mutatie este responsabila de a. indiferenta. Ca urmare. a. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. de. m. sau pseudoastm. r. pot fi clasificate In: 1) A. ATAXIE. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. medic airman. frisoane sau bufeuri de caldura. tab. ATARAXIE. kytos = cdula. [I. tremuraturi sau secuse musculare. astron = stea. tabes ereditar. 3) In limbaj curent. a. [Lot.. me. . 1858-1916. de grad mic (I. asthma = gAfaiaia. ASTM. A. astron = ste-a. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. [itd. stroke. -<wno. s. / ataraxia. / astringent. constand In agitatie extrema. de. f. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. / asthme. 6) A.. Etiologic se disting a. ASTROCITOM.: ereditate ancestrala sau de revenire. s. cu formare de complexe Ay-Ac). In care intervin numeroase tipuri celulare. / astrocytome. determinand secretie de IgE).} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. f. m. ASTROCIT. / atavism. n. mecdc airman. s.. 182S-1S8Z. ce se manifesta In ortostatism (statica). ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. convulsii si tulburari de mers. s. b. atara-xia = impast6i. eozinofile si linfocite T. de. frica de a Innebuni. F.oase. blastos = germe-n. ataktos = nere. simptomatic. emetrop etc. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. diitringens. Sin. s. Functiile a. [Cjr. survenind In special noaptea si dimineata devreme. s.. parestezii la nivelul membrelor.u sunt dare.). .. ATAXIC. [Cfr. cu prognostic bun si evolutie lenta._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack.caia la ^(e.udwig Bruns.\ 1) Ocurenta brusca. de p. intrinsec (cu mecanism incert. n. astragalus. 3) A. [QT. / talus. sau f. 2) A. a. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. ASTRINGENT.ASTM pe acelasi meridian. la a . / ataxia. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. prin complicatii cardiorespiratorii. a aranja. m. [Cfr.. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. / attack. cu tuse. ATAVISM. adj. s.id. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. wheezing si sibilante. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. A. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. / asthma.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. denumit uneori si a. sin. m. s. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific.. la a . de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. astragalos = os. iar celalalt normal. f. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. adj. vertij.] V. Cu debut Intre 5 si 15 ani. s.te.. Jfanovra. durere sau Jena toracica. s. \Qr. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. protoplasmatice si a. 2) A. protoplasmic. [Nikolaus Freidreich. a. 2) Detasare emotionala. senzatie de strangulare. transpiratii. exista trei mari tipuri: a. fara relatie cu o reactie alergica. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. [Lot. / ataxique. m. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. n.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. / astrocytoma. atribuit unei react" reflexe. Ex. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. derealizare. neurolog airman. ou f. cardiac. reflex. iar In 10% diabet zaharat. [Ernst Viktor von Leyden.hta. [tfr. s. 2) In limbaj clinic. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. In sange apar Ig. atturcare = a mcepe. 18321910.: fenomene a. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. / astringent. senzatie de sufocare. II). In care un ochi este astig-mat. m. f. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. De exemplu. a Uga. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. m. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. lat-tein = a ordona.priv.: pseudotabes (v. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a.. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. de la ad = cdtre. spasmodic. crisis.: boala Friedreich. / ataxie. violenta ca manifestare. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. adj. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. spontan sau prin terapie. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. infecto-alergic sau atopic intrinsec). s. la tattein = a ordona. a. Pseudoastm (v. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica.

/ atheroma. a . iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. ATETOZA. f. chirurg francez. lobulara sau segmentara. 'in functie de evolutie. ionizante. / ath6rectomie. f. ATOM. Forme (In functie de localizarea procesului de a.: ateromectomie. s. Sin.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. gr. Unitatea de presiune In SI este 'pascal.] Invelisul gazos al scoartei terestre. s. attikos = referitor la fitena. [Cfr. sphtiiru = sfera.fi\at. f. termen prduat ulterior m arfiitecturd.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. atypical. ballein = a arunca). s. sphaera. s. din gr. formatiunile subtalamice. atomos = mdivi-zihil. [at. -oma. m.] Dispozitiv. n. ektasis = dilatatu.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. -oma. s. profesor de. ATIMIE. attitudiae. prin a. de obicei In forma de lama subtire. athere = terci. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. typikos = tipic. athetos -ne. sectionat fi temnein = a tdia. Dupa Intindere. [Lat. f. ATEROMATOZA. s. m. / atherectomy. f. adj. pana la Inaltimea de 5 km. \Gjr. n. variaza cu altitudinea. s. / attitude. \Gjr. ATENUARE. / atheroembolism. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. thy-mos = minte. ektome = eyizie. / splint. cavitate. ATEROGEN. ATEROMECTOMIE. [a attenuare = a s[a6i. a. [C. adj.] 1) Scaderea tonusului afectiv. ATLAS. 2) A. / attique. ATEROM. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. f. se Intelege formarea de ateroame multiple. embole = acfiunea de a arunc. manifesta prin deficit anabolic. s. unde sonore etc.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. fierturd (-oma). material plastic. athere = terci. [Qr. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. f. f. f. ate-les = incomplet. / atticotomie. ghips etc. [Qr. are o 199 . A. / atom. iithere = terci. [at. / atypic. de [a temriein = a taia. [a gennait = a produce. / attelle.. ATITUDINE. / atypique. Var. Uneori. m.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. X. s. abductie si rotatie intema. n. Var. . (ex. atheromectomie. f. atlas = atlas. ATMOSFERA. ulcera.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii.] Neconform unui anumit tip. f. ATELECTAZIE. tipica.) la traversarea unui anumit material. fumatui etc.: dislipidemia. fierturd. f. athere = terci.oase. / attenuation. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. s. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. s. marcd. de. substanta reticulata). taxis = ordonare. \Qr. ATICA. / atelectasis. f.. f. atticus.: boala Hammond. fierturd (-oma]. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. de inactivitate totala.). 1 atm = 105 pascal.tena. / athetosis. adj. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. / atlas. poate fi acuta sau cro-nica. s. / atheromasie. s. lemn. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. timus. termen preiuat ulterior in arliitecturd. gr. adj. attikos = referitor [a Atena. f. s. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. indeo-sebi industriale. [Lat. embolie. a . / atticite. gr. [Cfr. In evolutie. atticus. a. -onis = atenuare. s. -oza .priv. m. manifestata prin stare de indife-renta. / atmosphere. athere = terci. / epitympanic recess. antrum. din gr. / attenuation.sau bilaterale involuntare. aptitude = aptitudine. de la a . / atheromasia.r. fierturd. f. V. ATICOTOMIE. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. totodata. care spijina cerul pe umerii sai. ATEROSCLEROZA.} Sin. 2) thymos = principiu vital. / atlas. s. f. de la skleros = tare. athere = terci. genesis = prodwere. deviere de la o forma considerata caracteristica. s.. la 0°C. m.. Etiologia a. f.: sindrom Louis-Bar (v. / atheroembolism.] Procesul de formare a placilor de *aterom. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. A. Proprietatile fizice si chimice ale a. tome = tdiere. sklerosis = indurare. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. atticus. / atherogenic. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. In literatura medicala. localizata pe arterele coronare. a .] V. / atherogenese. s.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. Ideas = e^tremitate. s. tomos = taiat. / atherogenesis. / atherosclerosis. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. fierturd. ATIPIC. s. se poate calcifica si. s. [EdouanI Francis Kirmisson. s. formand un fibroaterom. [Lat. athere = terci. / atmosphere. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. {Cjr. / attitude. s. [Qr. coronariana. si coree. angeion = vas. gr. -ita. poate fi: masiva. / atherogene. / athetose. din gr. spirit. [Gr. gemian = a produce. / ath6rome. / atticoantrotomy. aritmice. 8.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. NA: recessus epitympanicus. / atticotomy. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. termen preiuat ulterior in arfiitecturd.): 1) A.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. din metal. ultenuatio.priv. [Lat.} M. model. f. de la temnein = a tdia. / athymia. ATELA. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. f. f. s. lente. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. A. s. / atelectasie. 2) Absenta timusului. wtdrire.] Portiunea superioara a *casei timpanului. / attico-antrotomie. ATICOANTROTOMIE. Intreaga a. attikos = referitor [a ^.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. m.. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. s. s.). s. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. de. A. la nivelul extremitatilor. nudeele gri centrale. secfiune. spontane. f. s. ATEROEMBOLISM. din tat.a m. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. secftune. ATICITA.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. de [a emballeia = a arunca m (en = in. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). dur. [personaj mitologic: titanul Atlas. este considerata o boala generala oom-plexa. / atherosclerose. A. s. attikos = referitor [a fitena. fiind. s. a aranja. a6ur. gr. [Qr. se poate fibroza. s. de [a luiiein = a ordona. / athymie. tab. atticus. Ex. f.: forma a. prezinta trei mari zone: troposfera. stratosfera si ionos-fera. / atticitis. f. pentru aterectomie (v. In ultima instanta. s. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. antron = pefterd.. a unei boli). symbolic. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). s. fierturd (-oma). aranjare. s. din gr. f. [Itai. ATEROGENEZA. cantareste circa 5-1015 tone. / atome. [Cyr. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. f. fierturd.priv. s. [Lat. atmos = vapor. \Qr. de la typos = tip.priv. s. f. 1'. s. f. hastelta = Bat mic. tome = tdiere. f. anat. [Lat.

/ attrition. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. 5) A.). / atransferrinemie. f. [Lot. m. 7) A. NA: atrium... f. / atresie. de. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. trd 'Parce. a alcoolicilor (corticala tardiva). Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor.. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. / atrophy. s. Iar atrophy. ATRIOTOMIE. n. f. ATOPIE. f. care apare sporadic. [Lat. de.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. ATRANSFERINEMIE. sarurile solubile de a. V.. dar cu respectarea tesutului elastic..priv. s. *hipotensiune ortostatica). s f.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. A. / atony. (identici sau diferiti).priv. Sunt incluse In aceasta categorie: a. fie In combi-natii cu aiti a. poate fi difuza sau localizata. se utilizeaza In colire ca midriatic. (2. Sudeck. sectionat fi tem-nein = a taia. / atomizer. atopos = in afara (ocuiui normal'.camera superioara a fiecarui hemicord. tonos = tensiune. secfiune. *coreea Huntington. / oreillette. M. 2) Forme In care a. f. *boala Pick. s. se facea focul [a romani. 4) A. generand anemia sideropenica congenitala. a . Ant. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. camera. V. a . f. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice.: boala Sudeck (v. 6) A. dar superficiala. tresis = orificiu. Lachesis fi fitropos). s. ATP / ATP / ATP. Atropos = una dintre cdt. f. la a . Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. a . gr. a. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. ATREZIE. Sin. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. si anticolinergic. secundare. c. \Gjr. cfwurg german. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. 2) A. attritio. -onis = frecare. / atropine. / atriotomy. de. atrium. subcutanata sau intravenoasa. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni).: 1) A.). caracterizata printr-o slabire extrema.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. f. s. s. f. [Cfr.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. Sin. inertie uterina. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. 8) A. 3) A. dintoto'i ferrum = fier. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. Ciotflo. s. f. de la ater. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. A. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. cicatriceala . primitiva In treimea inferioara a gambei. s. a.. este un sistem neutru electric.priv. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala.. -trum = negru (deoarece in acwtd. cu afectarea retelei cutanate de colagen. s. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. diabetului. aplazie si hipoplazie. / atonie. s. s.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. nutrifie. / atropine. Sin. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. / atransferrin(a)emia. a z. utehna. A. . diminuarea tonusului muscular. a. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel.. dupa o infiltratie locala de corticoizi. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. localizata sau difuza. ATRITIE. \Qr. Uneori. s. f. / atrophie. Administrate pe cale bucala. a . a. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. dementa senila). permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. uscata. A.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. si evolueaza progresiv. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. [Paul H.} Absenta *transferinei din sange.). ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. idiopatice sau congenitale.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. [Qr. Ex.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. s. m.: boala Aran-Duchenne (v. 1) A. corticate izolate (*boala Alzheimer. -(rum = negru. f. senila . / athrepsie. ATONIE.. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. antiemetice.). mnegreau). s. amiloidozei sau. dentorubrica). Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila.: *boala Kraepelin). atropa = fieliadcinili din gr. -ina. s. vulvara . fara pierdere prealabila de substanta.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. este adesea ireversibila. / attrition. deficitului de dopaminhidroxilaza. cortizonica .stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. iar In doze man are actiune centrala.: hipertrofie.: auriculotomie. s. -tra. a. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. De asemenea. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. sunt utilizate ca spasmolitice.] Stare de denutritie grava a sugarului. 2) A. a . f. f. / atomiseur. *ataxie. [at. c. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. (1). pi. auricular . / atopie. topos = foe. olivopontocerebeloasa. tomos = taiat. 3) / atrium.a. Abrev. prostatica provoaca o retentie a secretiei. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. cavitatea timpanica propriu-zisa. s. ce poate exista fie liber.priv. -ina. co-loida . difuze sau circumscrise. iar perefii se. [Cfr. exceptional.. c.] Alcaloid extras din Atropa belladona. f. f. / atopy. f. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. irons = p&ste. ATROPINA. s. gr. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs. semne *extra-piramidale. alcatuind molecule. haima. s. 2) A. In ansamblu. atriotomie. Sangele trece din a.cicatrice netraumatica si superficiala. -atos = sange. ATROPIE. musculara. (zeif:e.ATOMIZOR structure complexa. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. (a ater. ta a . Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. cu excep-tia plamanilor. [Lat.: FoFi-ATP-aza (v. sunt de ordinul lO"10 m. Dimen-siunile a. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. tra.priv. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. ale destinulw. Tipuri: 1) A. [Lot.. de [a attcrere = a. cu predispozitie ereditara. ATRIU. in blocurile atrioventriculare. freca. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. m. la varsta adulta. antisecretoare. 1866-1938} Sin. ATREPSIE.dupa o *corticoterapie prelungita.priv. este reversibila. [Qr. s.antecamera. 3) A. alba Milian . profesor la ^{am6wg. [Qr. si vaporizator. Sudeck's disease. s.priv. 3) A. V. / athrepsia. / atresia. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. tro-phe = ftrana. atria. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. ATOMIZOR. atrium = antuamera. a. s. f. Forma particulara: a. *scleroza laterala amiotrofica). atomos = indivizibii. n. c. cardiac (NA: atrium cordis) . s. tome = town. care devine galbuie. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. Clasificare dificila. threpsis = nutrifie. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. prin venele cave si sinusul coronar. atrium =.

f. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat.. *angiotensina.. gr. de. m. mutus = mut. / aura.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. f. prin intermediul *stetoscopului. AUDITIE. / autism.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. gr. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. s. In forma foarte dis-persata. activa). / audimutitas. m. AUDIOMETRIE.. s. f.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. s. f. m. AUR. f. f. / audio-meter. AUDIBILITATE. i. m. sounding. dim. [Lot. s. [Lot. s. dys = grw. s. pi. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. s. f. a. fl au. / auto-agglutination. AUTOAGLUTININA. AUTOAGRESIUNE. s.] 1) Care se raporteaza la ure-che. akos = re. autos = sine. f. paihice etc. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana.rme.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. f. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. aurum = aur. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. n. [Lat. coloidaf). n. Se utilizeaza audiometrul. [1^. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. gr. autos = sine. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. onis = auzire. de. / audiometry. de. olfactive. vizuale. audire = a auzi. / auriculotomie. auricula. -ina . AUROVERTINA. AUTISM. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. / auricular. f. s. hearing. ou f. AUDIOMETRU. / audition. f. [Qr. s. s.: boala sau sindrom Kanner. digitus auricularis.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. 2) Subject care sufera de autism. n. m. a uni. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. inde-pendenta de existenta surditatii. s. Cea mai precoce psihoza a copilului. [at. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. aura = rasufiare. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa.. metron = mOsura. imediata. insufi. / autaco'ides.\ Sin. / or. Totodata. / autacoids. dim. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. Prezinta *ecolalie. / autiste. [Lot. dim. s. n. sau f. de sete sau afective. s. congenital word deafness. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. AURICULAR. [Lot. / audibility s.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. cu lumea exterioara. este evaluat la un control ulterior. s. s. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. [Lot. din [at.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. a uni. [Lot. s. agglutinare = fl Ivpi.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. a modela} Sin. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. AUDIMUTITATE. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . uuufi. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). insufi. s. s. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. / autoagglutinin. s. s. AUSCULTATIE. / aurovertin. [Lot. s. 2) In prezent. adj. s. la plassein = a forma. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. / gold. mediata. gr. / audition. / autoagglutination.ATROPISM ATROPISM. pasivS) si de a asculta (a. -onis = atac. a. tabagismului etc. *eicosanoidele. simbol Au. -ism. m. atomic 79. s. f. A. [a audire = a auzi. / aurovertine. s. AURICULOTOMIE. de. / audit. audi-bilis = cars poate. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. AUDIT. s.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. / audibility.diu.] Element chimic pretios. m. s. ascuitare. modificari de apetit. agglutinare = a iipi. n. s. ale subiectului. pi.). [Lot. audire = a auzi. s. s.. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina. s. iar copilul mic este izolat. de ex. {Gfr. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare).). autos = sine. / auriculaire. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. f. s. la auris = urecfie. / audimutite. de. abdominale. AUTACOIDE. a. / autisme. s. audit. m.. urechiusa sau auricul al inimii. [Lot.: sindrom Seals (v. / atropism. foarte dens. n. audi-lio. gustative. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. \Cjr. autos = sine insufi. / autistic. [Cjr. / audiogramme.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila.z. gramma = Inscriere. f. / auscultation. Unii dintre compusii a. / auriculotherapie.. AUTIST. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. Sin.. tome = taie-re. AUTOAGLUTINARE.la amis = urecfie.] 1) Cu referire la *autism. m. adj.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei.. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. / atropism.nutw atropina. s. f.me. [a amis = urtcfie. / audit. n. f. s. / aura. plasis = modl-[are. / autoagression. f. f. f. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. s. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. audi-tus = auz. adj. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. osteon = os. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. la temnein = a tdia. uneori manifestari auditive.it. s. AURICULOTERAPIE. f.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. audire = a auzi. sectiune. s..\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. m. de. / self aggression. dificii. gr. de la therapeuein = a ingriji.. / auriculotomy. ausciiltare = a asculta cu atenpie. A. [Qr. 'palpare si *percutie. f. / audiometrie. La adult. autos a sine. / auscultation. s. s. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. auricula. Este un metal galben..\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. cu nr. de. *serotonina. aggresio. {Lot. alaturi de *inspectie. ca urmare. AURA.: atriotomie (v. / audiometre. A. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. se disting a. autos = sine.. gr. cutanate. auricula. autism infantil). fara a cauta un contact. obtinandu-se *audiograma. de la aggredi = a ataca. NA: digltus minimus (2). {Cfr.. audire = a auzi. {'Eng[. f. [at. s. f. ihsufi. s. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate.. / auriculotherapy. / auriculo-osteodysplasie. Actiunea de a auzi (a. Dupa Laennec. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. / autoagglutinine. dim. A. f. f. si a. [Lot. f. / Beals' syndrome. s. auricula.. [Lot. insufi. etimoio-gia tc. AUDIOGRAMA.. therapeia = tratament. adj. / audiogram. -ism. Cat.

s.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. a descompum (dis = separat de. apdrat (in = tip-sit de. A. f. s. A. AUTOHTON. graphein = a scrie. f. Indeosebi In medicina sportiva. -atos = sdnge.. [at. AUTOFAGIE. AUTOCATALIZA. kytos = ceCliiSf -oza. [Cjr.} V. / autograft. m. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. endo-gen. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. f. m. f. s. autos = sine insiifi. therapeia = tratament. din gr.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. / autocrinie. -oza. lysis = distrugere. [Cjr. de [a graphein = a scrie. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. AUTODIALIZA. [Cjr. apdrat (in = [ip-sit dc. s. autos = sine insufi. AUTOHEMOTERAPIE. de (a krinein = a disceme. n. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. / autophagia. erythros = rosu. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. s. m. autoimunitate. / auto-anticorps. autoantigen. / autoanalyseur. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. / autoerythro-phagocytose. a purta). haima. / auto-immun. grefa. / auto-catalysis. [C/r. auto-phagy. autos = sine insusi.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. Se disting doua alternative: a. s. totusi metoda a fost reluata. s. f. m. kytos = ceiuid. AUTOIMUN. / autohemotherapie. lysis = distruge. AUTOANTICORP. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. autos = sine. grapheion = penifa de scris. de [a khthon = pdmdnt.} Teama patologica de a ramane singur. f. f.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. f.*autoanticorpi . divi-ziline a unei idei pe puntte. f. a. autos = sine insusi. autos = sine insufi. 2) Stare morbida. Indeosebi ale constituentilor plasmei. autos = sine msusi. n. AUTOERITROFAGOCITOZA. tie. dia = prin. / autodigestion. apoi 3 pana la 10 ml. AUTOANTIGEN. [at. [Cjr. f. [Cjr. [Qr. / autochtone. de la immunis = scutit. -atos = sange. la katalyein = a distruge.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. autoimunizare si autotoleranta. autos = sine insu^i. AUTOFOBIE. s. / autophony. [C/r. / autohistoradiographie. dobanditf). / autohistoradiography. s.a. In organismul caruia Ti apartin. iradiere sau 'in neoplazii (a. prin consumul tesuturilor proprii. s. m. s. [Gr. V. {Cjr. autoimunitate.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. s. se pare. intoxicatii. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. -oris = carp. / autoimmuni-ty. analyein = a rezolva. s. s. / autoantigen.} Sin. adj. f. s. f. s. [Cyr. f.separare. phagein = a mdnca. munus = ofiCiga^ie). 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. phagein = a manca. f.: a. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. [l^r. AUTOIMUNITATE. fesut.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut.insusi. de la digerere = a duce in parti diferite. f. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . adj. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. autos = sine insufi. f. m. autokhton. s. din gr. Se Incepe cu 2 ml. gerere = a duce. *spermatozoizi. / autocritique. f. criticus. adj. histos = fesdtura. a. / autodialyse. / auto-digestion [Cjr. [Cjr.: boala a. s. s. de la. V. phagein = a mdnca. s. \Qr. / autoclave. / auto-immun. / autoanalyser. V. munus = o6[igatie).). / autophobia. f. AUTOGREFA.: In engl. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. lyein = a. / autoclave. / autophagie. adj. Obs. gruphium. s. (at. asociata unor manifestari patologice. outos = sine insusi. f. s. / autophonie. AUTOGEN. la ana = din nan. f. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. insusi. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. Ex. viral (pseudoautoantigen). / auto-hemolyse. zilnic sau o data la doua zile. s. care poate apare In unele boli ale urechii medii. / autoh(a)emolysis. Ex. "mielina. f. autoimunitate. AUTOFONIE. s. / autogenous. observata In unele boli mentale. iat. autos = sine wsusi. deoarece sunt . / autogreffe. / autogene. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. [Cjr. se manifesta ca *boli autoimune. V. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). s. fiziologica si a. f. / autophobie. / autoh(a)emotherapy. autoimunitate.. s. kritikos. [Qr. anti = contra. AUTOANALIZOR. s. AUTOHEMOLIZA. automatos = spontan. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. autoradiografie. -e. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. f. iat. \Qr. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. corpus. *tiroida. V. / autoerythrophagocytosis. / autochtonous. din "pancreatita acuta. / autophagocytosis. / autodialysis. adj. / autocatalyse. care. s. f. autos = sine insusi. Acesti a.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. anti = contra. *tract uveal. AUTOHISTORADIOGRAFIE. de ex. / auto-antigene. f. \Gjr. a. krinein = a separa de. iarasi. daca sunt accentuate. AUTOCRIN1E. autos = sine insusi.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. adj. f. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. driceag de altoit. Cat. s. s. f. de. gr. autos = sine insufii phobos = fried.: sindrom Marlin (v. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare.re. immunis = scutit. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. AUTODIGESTIE. AUTOCRITICA. f. In prezent este putin practicata. s. In starea de *inanitie. autos = sine msusi. f. digestio. s. / autophagocytose. immunitas. s. [at. / self criticism. s.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. -onis = descriere. s. / autocriny. (at. autos = sine insusi. katalysis = disotutie. autos = sine insufi. / autoantibody. dialysis . s. s. autos = sine insusi. autos = sine. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. f. haima. [Cfr. [Cjr.. In toate cazurile mentionate.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). AUTOCLAV. de la lyein = a distruge. mucoasei gastrice.centa. AUTOFAGOCITOZA. / auto-immunite. s. V. radius = raz. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. autos = sine insusi. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. [Gjr. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci.

prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). AUTOLOG.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. / automatisme. [at. s. A.: lupusul eritematos diseminat. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. Ex. de. s. -onis = pedeapsd. s. / autoradiography. lysis = distrugere. autos = sine insufi. somn. f. s. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. AUTOSUGESTIE. 2). prin autoagresiune sau autoimunizare. cardiac) sau patologic (ex. de. Sin. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). f. -onis = medi-cafie. plastos = moddat.: a. / autonomy. / autosuggestion. autos = sine insufi. gr. a unui tesut sau a unui organism. logos = raport. boli metabolice. Indeosebi lizozomale. anuntandu-l ce va face si ce va spune. de la skopein = a vedea. autoimunitate. s. in = in. [at. Sin. Activitate motorie involuntara. Var. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. a. Sin. s. epileptic. tie. A.. f.} Inde-pendenta functionala. poate fi: 1) Medicala. [^r. mai ales al celor neurocibernetice. s. de origine accidentala sau criminala. oftalmia simpatica. s. outos = sine insufi. acumulati din cauza eliminarii insuficiente.AUTOIMUNIZARE imune. [Cjr.sale sunt devansate sau repetate In ecou. ia punire = a. f. autopsia. s. [CfT. / autoscopy. s. f. si autopuni-tie. Tmbatranire) sau patologice (migrena. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. suggestio. A. pedepsi.: autogrefa (v. 2) Medicolegala. AUTOPSIE. graphein = a scrie. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. ou(os = sine insusi. s. / autopunition. autos = sine insusi. passivity phenomenon. f. / autopsie. [at. adj.). f.: autotoxemie. / autolysis (1. ia mutilare = a scMbdi. / autologous. f. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici.: necropsie. nomos = o6icei avand fortd de iege. [CJT. AUTOIMUNIZARE. / automedication. Prin a. s. opsis = vedtre. pentru autozom (v.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. / autointoxication. suicide (3). / autoplastie. / autologue. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. s. autos = sine insusi. automatismos = autoacfionare. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. -onis = pdrere.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. f. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. f. / self-punishment. este de tip cibernetic.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. autos = sine msusi. s. autoan-tigen. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete.). bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. immunis = scu-tit. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. 3) Sin. 203 . s. f. / automutilation. [(yr.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. f. autos = SIM insusi. AUTOPLASTIE. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. \CJT.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice.). AUTORADIOGRAFIE. care survine In cursul anumitor start patologice. [Qr. bolile Biermer si Basedow-Graves. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. Indeosebi guta). Ex. autos = sine insusi. ou(os = sine.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. / autoscopie. din cauza etimologiei improprii a termenului a. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. A. s. AUTOSOM. radius = razd. e. Intermitent. V. m. termen recomandat. f.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. Var. f.: sindrom Clerambauld. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. [at. autos = sine insufi.). AUTONOMIE. f. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. la toxon = sageata. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. de origine intestinala. apdrat (in = [ipsit de. autos = sine. AUTOPUNITIE. / autoregulation. f. AUTOLIZA. tiroidita Hashimoto. anemia hemolitica autoimuna. [€/r. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. m. [at.] Despre tesuturi. grefa). efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. f. de [a plassein = a forma. s. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. [Qr. s. / autoplasty. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. munus = o6[igatie). / autolyse. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. n. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. AUTOINTOXICATIE. de. diabetui insulinodependent s.: ritm idio-ventricular (v. / autopsy. / self-mutilation. activitati). / autosuggestion. pumtio. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. [CJT. f. AUTOSCOPIE. AUTOSOMAL. f. regulare = a rigid. s. AUTOMEDICATIE. Indeosebi la nivelul organelor genitale. autos = sine. s. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. insufi. [Gjr. mutilatio. In afara oricarei influente straine aprecia-bile.insufi. V. rdafie. s. sau automates = spontan. [^r. celule. insufi.: a. A. / self-treatment. s. medicalio. automutilation. antialeatorie si antientropica. [§r. AUTOMATISM. s. / autoimmunization. urechi etc. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. [Qr. / auto-radiographie. elaborat sau inconstient. -onis = mutitare. v. s. [CJT. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). autotoleranta.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. f. Poate fi fiziologic (ex. autotoxicoza. se observa uneori dupa o leziune medulara. s. scopia = e^aminare. f. f. / auto-immunisation. De obicei. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. pentru autozomal (v. originea autoimuna este doar presupusa.a lyein = a distruge. [at. s. tat. / automatism. Sin. leucopeniile imunologice. mental etc. gr. Cea mai importanta a. De altfel. f. autoanticorp. AUTOREGLARE. f.: *a. a e?(amina. / autointoxication. f. AUTOMUTILARE. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. autos = sine insusi. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. / self-regulation. s. Pentru alte boli.). Independenta fata de controlul voluntar. de (. / autonomie.] Comportament involuntar (miscari. Ex. reactional sau spontan. sugestie. Enzimele sunt de origine endogena. A. adj. [at. s.). a modeia} Sin. f.: sinucidere (v. *a.

a. de [a auxein = a crefte. [Cfr. int. s. freshening. ca bioxidul de carbon si amoniacul. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA.priv.} Sin. s. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. autos = sine insufi. gr. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. {QT.). s. / avulsi. tolerantia = suportare.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. adj. este perturbata. f. / hearing. s. f. AVITAMINOZA. In celulele somatice. s. -atos = Corp. de (a auxein = a creste.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. de (a toxon = sageatd. f. fusio. spontan sau provocat al unui fetus malformat. m. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). s.-h.: autosom. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. Mai trebuie mentionate: 3) A. AUTOZOM. PP: *pelagra. / axe.). este probata de *neurocrinie. s. a. s. Uneori. / autotoxicosis. dm-uiio. aceasta limita este stabilita la 180 zile. / auxotrophe. Ex. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. fausse-couche / miscarriage (spontan). care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. [Cfr. n. autos = sine insufi. n. trails = pesle. / autosome. f. -ozo. de la toxon = sageata. / autosomique. dentara. autoantigeni. / avidin.Corp. adj. indurate. -ozo. Ex. f. axon.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. ouxe = crestere. autos = sine insufi. m. spontane care se repeta la sarcini succesive. n. tat. f. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. de (a vellerc = a trage. AUTOZOMIC. dim. m. sanatoase. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. V. s. sangele este recoltat inainte de operatie. / autotoxicose. vasis = vas. / auxology.i [at. -atos =. / autotrophic. AX. [Qr. V. diferential.: a. a se dczvolta. aviver = a indeparta marginile unei piagi. a.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. logos = stiinpa. s. boli genetice). iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. [at. de. iar celalalt de origine pa-terna. si neuro-endocrinologie. / ouie. auxe = creftere. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. 4) A. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a... *centrifugei. -atos = Corp. ortus = nastere). exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. / avascular. D: rahitism. [Qr. phytohormone.a. f. s.. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. / avivement.: 1) A. testului osos favorizeaza consolidarea.. / self tolerance. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. s. AVORT. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. [Gjr. f. unul fiind de origine materna. S. hipotalamus si hipofiza. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. dezechilibre hormonale. a se dez-voita. insuficienta renala. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA.t.on. pentru varfui sagefiior. / autotransfusion.] Curatarea. trophc = firand. AUTOZOMAL. adj. s. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a.. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). / avitaminosis. de.: autointoxicatie (v. f. AUTOTRANSFUZ1E. alterari cromozomiale. s. a priv. s. AVULSIE.] Care este lipsit de *vascularizatie. si doi cromozomi sexuali. abortio. autos = sine insufi. / avidine. din [at. vivus = viu. [at. f. f. Scopul a. velsus. AUTOVACCIN. m. s. spon-tan si a. f. s. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. f. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. C: *scorbut. AUXOTROF. In cazul unei fracturi. s. m. stare denumita *autoimunizare. / auto-tolerance. auxanolo-gy. abortion (provocat). de. loxikon =° otrai'a. [Qr.] Sin. s. A. adj. AVASCULAR. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. 2) A. ammoniakon = sore de amo-niu. Proteina din albusul de ou. -ina. / auto-tox(a)emia. provocat: 1) A. / axis. m.: *boala beriberi. / autosomique. s. AUZ. s. [Qr. / avasculaire. soma. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. / avivement. f.. [at.). [Qr. s. [GIT. f. [Cjr. h. de la auxein = a creste. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. -ina. -atos «= sdnge. [Qr. f. [Lot. adj. [Cjr. adj. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. n. / autotransfusion. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. Sin..: evulsie. decompensare cardiaca. s. autas = sine insufi. a. a -priv. constatata 204 . Ex. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. soma. AUXINA. f. 3) A. a se dezvoita. autos = sine insufi. / auxin. miprastiere. autos = sine insufi. h. izoimunizare Rh. Var. Realitatea a. / avortement. boli infectioase. audire = a auzi.] Anglicism sin. 4) A. AUTOTOXICOZA. \Cjr. adj. [at. f. adj. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. a. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. / avitaminose.-h. / autovaccin. In caz de sarcina gemelara. fistule sau fracturi. (a vaccind = variola vacitor. s. f. / autosomal. \fr. axis = ayl. s. autos = sine insufi. / autovaccine. a . adj. soma. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. / autotoxemie.. V. Organismul uman poseda 44 de a. / auxologie.: a. / autosome. AVIVARE. la vas. s. In prezent.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. s. s. -onis = arort.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. / auxotroph. AUTOTOXEMIE. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. AUXOLOGIE. 2) A. \Cjr. a. vasculum = vas mic. [^r. aiitos = sine wsusi.: autointoxicatie (v. Conform acestui concept. f. irophe = fiTana. AUTOTROF. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. In general legata de o carenta alimentara. / autotrophe. si ure-che interna. \Lat. / auxine. s. a smulge} Extractie. dar. s. vita = ria. / avulsion. repetitiv. haima. / autosomal. auxe = crestere. cu autozomic (v. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. Clasic. -onis = tcipire. adj.

urmare a hemoragiilor. / axokinine. In general. asbestos = care till poale fi stw. A.] Intreruperea axonului. ophthalmos = oc/w.: cilindrax. -aton = samdnfa. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). / axenic. sarea de sodiu.. creste Indeosebi In afectiunile renale. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. f. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. AXOKININA.: paine a. axon = w(0. / azurophile. A. si hiperazotemie. In ma-joritatea cazurilor..d. bazele purinice. 2) In fizica. a. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. / axerophtol. a . f. fibrele A si B sunt mielinizate. s. / axenique. zoe = viaf. AXONOTMESIS. s. m. nema = fir. / azoospermie. [Cjr. [Lot. contrar etimologiei. Este moderator al oxigenului In respiratie. s. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. axillae.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. tab. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. / azoturia. s. / armpit. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. f. s. s.priv. tmesis = tOieturO. s. [Lat. / axoneme. creatina. geometrica a instrumentului. f. AZOTAT. iar fibrele C sunt amielinice. zooa = animal.priv. ferment. NA: vena azygos.priv. jug. AZIDA. secun-dara. AZOTEMIE. A. / axoplasm. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. adj. AZOTURIE. s. s.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. m. zyme = drojdie. oase. regiune a. exceptand a. dupa fosforilare. uremie. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. f. Diferitii a. A. tesuturilor sau organelor. dl la philein = a iu6i. / axoplasme.priv.13-0. s. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. adj. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. o. AZUROFIL. / axone. adj. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. copiilor ortani etc. [Cjr.i zoe = viata. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. f. 2) Uzual. [Qr. care antreneaza o degenerescenta walleriana. [Cjr.. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. AXOPLASMA. m. axon = !U(a. / azurophil(e). zoe = viatd. / asile. adj. / asbestosis. / axon. s. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. amo-niac etc. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. a . / asbestose. In mod normal. a .\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. / azide. xenos = strain. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. / azoturie.] V.45 gt kg corp/24 ore. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine.] Sin. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. In cazul neuronilor senzitivi. care include: azotui ureic. AXIS. [Cjr. [Cjr.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. instantanee consta Intr-un vector. / azathioprine. piloasa. f. sy-lan = ajefui. / azide. axoa = cuyl.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. acidul uric. / azathioprine. s. a . f. o. n. / azaserine. / axis. -atos = s&ngt.] Proteina care.. f. adj. a • priv. asy-lon = [oc im'w[a6i[. V. principala. / axokinin.. Intra In compozitia enzimelor.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora.] Sin. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. care poate emite si colaterale. ouron = urind.: nitrat (v. o. n . reactiveaza *axonema. azotui din acizii aminati. NA: axilla. a . s. A. -o/. s. huimii. f. f. anat. infirmilor. [Cjr.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal.priv.. [Qr.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. Sin. {Cjr.priv.. f.. Este determinata. m.. f. / axonotm6sis. Timp Indelungat. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. f. s. m. AZOOSPERMIE. din gr. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. s. / axis. normala este de 0. m. In socurile traumatice sau chirurgicale. f. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. s. asylum. AXA OPTICA / axe optique / optical axis.). AZBESTOZA. s. f. m. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii.} Care este lipsit de fermenti.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. / axerophtol. [Qr. n. s. pi.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. s. Ex. adj. 'in mod asemanator. -ina. s. sectionare.. m. / asylum. A.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. f. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. AXENIC. s. spcrma. Tacit. / axonotmesis. f. a. s. s.). AZOT. proteinelor. este cea mai mare. [Cfr. AXILAR. zygon == perectie. -ozo. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. / azote. adj.. [Cjr. s. [Lot. zoe = viaf. s. kincia = a nufca. f. AZATIOPRINA.il. axilla = su6suoard. / azotate. o. / azyme. m. / azot6mie. AXEROFTOL.priv. s. NaN3). de [a a .von = W(il. s. creatinina. [Cjr. / aisselle. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. \Cjr. a . AXONEMA. 205 .: vitamina A (v. Ex. / axoneme. / axillaire.priv. oecHe azur = at6dstrui. gr. sub forma de molecule diatomice. se numeste a. n. [Qr.. utilizata In hematologie. In prac-tica. o. phi]os = prieten. adj. A. AXON. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte).: artera a. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). s. la dreapta si cele doua mid vene a. / azymic. s.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. AZIMIC. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. AZASERINA.. lichid are temperatura de -194. \Lat. s. [fr. / azot(a)emia. f. s. m. / axillary. s. axis = ivffl. s. / nitrogen. In diaree sau In obstructii intestinale. AZIL. AXILA. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. xeros = uscat. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. A. fibra nervoasa. / azoospermia.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. s. In cursul febrei. In tulburarile de metabolism. (saa hemiazi-gos) la stanga. a priv. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. / azotate. n. axilla. n. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. f. medie este vectorul stabilit. s. Indeosebi In transplantele de organe. / azaserine. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie.

Mycobacterium). El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. baron. Koch. Klebsiella).: Vibrio cholerae (v. BABESIOZA.). niedicinei si filo-sofici. Wilrtz6urg.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus. (BCG). 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut.Cicero al medlcinei". | Carl b'riedldfuler. anatomopo. cum calory ef dolore". profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. [Victor Babes. Sin. apartenenta b. pi. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. 18521931} Sin. m. se-rotog francez. August fohunn r'riedrich Loefflcr. 18431910.Suy. 1852-1915. babesia-sis. 'Se-rgen.ioCogit.te. [Leon Charier. tific etc. *b. director de. patoloaica. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. / babesiose. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus. in 1905. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. sugerand forma unui bastonas.ri. la Institutui '^ocke.). BACIL. iJocte. Albert Culmette.: Klebsiella pneumoniae (v.[ pentru me. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. iar B. vrofesor (a Cjroninge. radius. fiaclInolog japone. piocianic.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca.: Mycobacterium leprae (v. 207 . BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus.: Corynebacterium diphteriae (v. se numesc *babesioze sau piroplasmoze.j Sin..rwiog fidgian. fiactmo[og francitz.). BABY BLUES / baby blues / baby blues. / bacillus. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus.] Sin. vaccin BCG. Mycobacterium]. [Robert Koch.: Yersinia pestis (v. John Elmer Weeks. 1S47-1SS7} Sin. 1870-1961. Corynebacterium). Salmonella).. amandoua transmise prin capuse. Sin. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. 1S35-1926.rican. l^ie-no. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. in 1443.fe. succesiv.: Haemophilus ducreyi (v. fiacte. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala. 'SruJ(d[w. Hr. ci tin emdit latiii. \Gerhard Henrik Armauer Hansen. [Auffiisto Ducrey. 6actunoiog fi imunolog Belgian. V. bacilli. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea. 1841-1912} Sin. [Georg von Hofmann-WelIendorf. pre.: *b.n fi 'Muwh. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus.} Sin. BABESIA / Babesia / Babesia.\ V.: Shigella flexnen (v. in biscrica Ambrosius din Milano.: Eschehchia coli (v. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus. descope-rit de Victor Babes. Hr. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata. In continuare. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit.] Sin.rwiog austriac. d. / babesiosis. care a inflnenjat profund gandirea medicala..). medic norvegian. 18541926. m. -20 d. clasa *sporozoare. s.dicala. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. 'Beriin. Este prirna carte medicala tiparita. -oza. [Victor Babes. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus.} B.e.dicina. / bacille. 8 volume intitulatc De Re Medicina.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin.: Mycobacterium tuberculosis (v. [Edwin Klebs./fiz. bigemina produce febra la vite. 1834-1913. D. 1S721961. Haemophilus). [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. apoi [a 'Koma.). bacteriolog fi igie-nift german. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. 'Paris..rmatotog Italian. occiput. Tomaso de Sarzana descopera. Zurich si Chicago. anus. 'Tufibinge.: piroplasmoza.rubor et tumor. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus. gme-colog ge-rman. B. profesor [a 'Bucurefti.: Mycobacterium leprae (v. in 1905.} Sin. Octave Gengou. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. 60 i. Haemophilus}. *b.nist german. Mycobacterium). [Albert Doderlein. bacte. apoi [a 'Serfifi.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a. fiacte. [Simon [''lexner. [Robert Koch. Jean Marie Camille Cluerin. Angl. Corynebacterium). din ordinul Papei.) nu a fost medic. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus. profesor [a Cjreifswaid. f. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie. 1843-1K90} Sin.riohg si igie. [Lot. Sin. anatomopatoCog gcrman. [Shibassabiiro KiInsato. Sin. 1860-1940. oftalmolog american. uterus).riotog german.n. profesor de igimd [a LiCte. prof&sor de. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus. 'Berlin. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. profuor ta 'Pisa.\ Gen apartinand familiei protozoarelor. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. f. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus.: Shigella (v. Sin. la 'Zema. [Kar! Joseph Eberth. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului. publicate la Florenta. 'Seriin.olog german.: Pseudomonas aeruginosa (v.totog fi 6ac. Ex. s. IS 75-1959 .: Salmonella typhi (v.: abdomen. s. 'Prcya. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. cercetare. tibia. 1S60-1941. 1854-1926.miu[ 9^p6e.tte.en. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus. denu-nut . prof&sor [a 'Bni^elles. 1S63-1933. anatomopatofog german. anatomic. hemie. s. Ti^irtz.z. Bolile provocate de genul B. 1843-1910} Sin.: Haemophilus influenzae (v. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame. Dupa 14 secole. Shigella). me.

BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. Sin. mezofile. cauzat de un bacil. [Lat. Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. Schimbul de material genetic se poate produce. bacil-lary. In absenta glucidelor. / bacterie. caedere = a own. B. dim. deja sintetizati de alte organisme. B. 1850-1934. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi. aldehide. Pseudomonas). BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus.} Sin. medic fi Bocterioiog japonez. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. [Jean Hyacinthe Vincent. bacillus = dastonas. sunt lipsite de un nucleu veritabil.). [William H. Haemophilus). gama). alfa.: 'b. profesor de medicma internet ia Copenhaga. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. s. Shigelia). utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. dim. Acest Invelis. V. Intepaturi de insecte. s. apoi [a 'SerCin. fenoli. ubicuitare. t)ac. adj. medic fi Bacteriotog japonez. Mecanismele de actiune ale b. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. bakterion. Lichidul din interiorul b. nu confine germeni microbieni.: Mycobacterium tuberculosis. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. de asemenea..} Prezen^a de bacili In sange. dim. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece. / bacillemie. s. fiactirwiog german. pot da nastere la *spori.r. si bacteriostatic. / bacitracine. Sin. 2) In relatie cu un *bacil. [Cnrl Sonne. ARN de transfer.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. inhalare sau ingestie. [Kiyoshi Shiga. m. de ia bakteria = Boston.} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor. prin transductie. medic fi 6actenoiog danez.: Haemophilus influenzae (v. 2) b. profesor [a 'Bonn. saruri ale metalelor grele. bacillus = Sastonof. ARN mesager. f. 'SQsnigske. baze. prin extensie. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. 1870-1957} Sin.rio(og american. care nu apar-tin nici regnului vegetal. radiatiile ionizante (ultraviolete. pustuloasa. f.: Mycobacte-rium bovis.se reproduc pe cale asexuata. adj. BACILEMIE.} Sin. substante produse de unele microorganisme. / bacitracin. 1862-1950} Sin. Sin. Citoplasma b. B. / bacillar. [William Henry Welch. de la bakteria = lias-ton. •profesor ia 'Pans.). 1882-1948} Sin. adj.. 18631955. bactmolog german. Salmonella). transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus. [at.: Fusobacterium nucleatum (v. f. Specie (genul Bacillus. 1852-1915. f. gr. m. BACITRACINA. Fusobacterium). imobili.: boala Andrews (v. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. psicrofile. In esenta asemanatoare. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. ter- . BACTERIE. / bacillaire. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". cu dezvoltare optima la 20-30°C. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre.). pi. profesor ia Johns 'Hofkjns. X. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. Indeosebi a *bacilului Koch. 1858-1945} Sin. [Kiyoshi Shign. / bacterid. bakterioa. V.. iar reactiile bio-chimice. dispusi In lanturi. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. -atos = sdnge.: Shigella dysenteriae (v. [August Johann Friedrich Loeffler. 1S64-1943} Sin. auto-trofe care. / bacill(a)emia. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). asemenea plantelor. Walther Kruse. bakterioa. profesoT la 'SerCin. Ex. Anna W. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi. / bactericide. f. profesor [a Qreifswaid.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. Incapsulati. De obicei. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer. adj. s. heterotrofe care. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. \G. BACTERICID.. Shigella}. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. 1) Sin. s. unele b.: Shigella dysenteriae (v. / bacteri-cide. s. 6actenoiog german. 2) Sin. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). f.: Corynebacterium diphteriae (v. s. compus din doua straturi. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b. s. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. [Lot. BACTERIDA. bactericidal.: Salmonella typhi (v. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). s. BACILAR. f. 18701957. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. B. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. ca urmare a existentei unui focar infectios. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. bacteria. Aflate In conditii particulare. a. 1876-1946} Sin. de asemenea. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani.: 1) b. Park. / bact6ride.. s. pot metaboliza doar compusi organici. \Qr.: Clostridium per-fringens (v. haima. / bacterium. este agentui etiologic al *antraxului. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. B.rg fi Leipzig. 1863-1939. s. de [a bakteria = Boston. 3) Sin.} 1) Termen nerecomandat. Shigella}.} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare. Bacteriohg american. m.: Pseudomonas pseudomallei (v. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). beta. anatomopatolog fi igie-nist american.te. 3) b. conserva forma si rigiditatea celulei. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica. [Alfred Whitmore. fiactenolog fi epidemw[og francos. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. s. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta. Soionia). de ex. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus.: Shigella sonnei (v. Sin : Clostridium tetani (v. crezoli. Corynebacterium}. -ida. Williams. nici regnului animal. 2) b.. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli.ze. prin *sciziparitate. asemenea animalelor.: Mycobacterium avium. adica *antibiotice). cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. [Qr. sunt extrem de diverse. ultrasunetele.nt Wroclaw. sunt. Mycobacterium.: Pseudomonas aeruginosa (v. f. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice. plasmide).). n. substante tensioactive.

de ia bakteria = Boston. V. strict parazite.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile.] Prezenta bacteriilor In urina. V.^aminare. B. s. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului.] 1) Asemanator cu o *bacterie. Dupa sinteza. s. [Qr. / bacteriology.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii.} Virus infec209 . sunt organismele cele mai raspandite. [C. adj. virus = venin. eidos = forma. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. ia toxon = sageata. V. f. de (a bakteria = Boston. s. m. f. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. de ia bakteria = Boston. / bacterioide. de ia bakteria = Boston. dim. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. dim. parazite sunt necesare organismelor gazda. phage. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b. / bact6riologie. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii.] Examenul unui preparat microscopic. BACTERIORODOPSINA. Totodata. / bacteriosta-sis. -ind. bactericid. de [a bakteria = Boston. patogene. BACTERIOSCOPIE. s. BACTERIOPAUZA. si Fusobacterium. In mod normal urina este sterila. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. anticorpi. V. [Qr. / bacteriolyse. 0 serie de b. lysis = distrugere..} Prezenta bacteriilor In sangele circulant. Sin. skopia = e. bacterie. pi.: colicinele produse de 'Escherichia coli. s. dim. [Cjr. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. / bacteriostatic. Sin. eidos = forma. bacteriofagi. s. trope = mtoarcere. produse de "Pseudomonas aeruginosa. s. BACTERIOSTATIC. / bacteriolytic. bakterion. prin fixarea la nivelul bacteriilor. bakterion i dim. septicemii. bakterion. / bact6riophage. f. intestinale. logos = fitiinta. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. apendicite gangrenoase. / bacterio-phage. s. bakterion. prezenti In intestin la om si la animate. de asemenea. si sep-ticemie. Capacita-tea b. s. strict anaerobi.] Virus care infecteaza bacteriile. / bacterioto-xin. f. / bacteroid. f. dim. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. adj. de [a bakteria = Boston. sau piocinele. de ia bakteria = Boston. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. adj.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. bakterion. B.} Disolutia bacteriilor. s. / bacteriurie. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. [Cfr. bakterion. s. pausis = wicetare. / bacteriopause. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. Ex. BACTERIOLITIC.ti[oare roz. haima. BACTERIOID. proteaze). f. de ia bakteria = Boston. f. B. de. f. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. / bacteriolysis. BACTERIOCINE. m. / bacteriuria. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. / bacteriorhodopsin. [CfT. rhodon = trandafir. bakterion.] *Toxina de origine bacteriana.r. de la bukteria = Boston. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. parazit) si determina o *infectie oportunista. o serie de b. BACTERIOFAG. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. adj. purtatoare de receptori specifid pentru b. s. gr. la bakteria = (las-ton. [Qr. lizogenie si lizotipie. de la bakteria = Boston. pausa. proteine) sunt blocate. determinand colecistite. Exista. / bacteri(a)emia. BACTERIURIE. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. / bact6riorhodopsine. fiind ubicui-tare: In sol. -ind. de. f. ARN.: Escherichia coli (v. 2) Bacterie modificata structural. Poate fi: 1) Spon-tana. ca urmare a simplicitatii programului genetic. dim. de. / bacteriostatique. nesporulati. [Lot. dim. sintetizati rup peretele bacterian. n.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. / bacteriolysin. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. / bacteriocins. de ia bakteria = Boston. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. s. / bact6riotoxine. de la bakteria = Boston. f. / baculovirus. o serie de aminoacizi. dt (a bakteria = Boston. pot produce toxine (de ex.). a e^amina. s. / bacteriolytique. bakterion. / bacteriemie. otravd.r. iar *lizozimii b. BACTERIOTOXINA. si microbiologie. [Cjr. actiunea litica a "complementului. / bacteriolisine. animalelor si plantelor. de ia skopein = a video. statikos = care opreste. bakterion. abcese hepatice. BACTERIEMIE. adj.. [CfT. de la lyem = a distruge. -atos = sange. cuprins Intr-o "capsida proteica. f. de ia istanai = a piasa. denumiti *bacteriolizine. adj. adica de radiatiile luminoase. fragilis si B. f. / bacterioscopy. ca si a proteinelor capsidei. fina. pi. sunt constituiti din material genetic. B. sunt asamblate. Ex. infectii pelvine. B. fara a Ie distruge. [(yr. s. opsis = vedm. si antibiograma. f. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. f.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. f. 0 serie de b. dim. [G. f. la om. adj. s. dim. de ia trepein = a mtoarce. si organismul gazda. adj. s.. s. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. lytikos = care. melaninogenicus sunt agenti patogeni. dim. / baculovirus. ouron = iirina. pentru care este caracteristica. hakterion. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. bakterion. semnificativa). infecteaza o bacterie. ADN sau ARN. BACTERIOTROP. particulele componente ale b. lysis = distrugere. Spe-ciile 6. b. nepatologica). dim. s. din fiecare bacterie gazda. Proteine produse de anumite bacterii. de Ca bakteria = Boston. s.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus.: fag. / bacterioscopie. Dupa ce b. (at. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. f. V. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. 'in apa si In aer. BACULOVIRUS. dim. f. distruge. / bacteriocines. bakterion. f. / bacteriotrope. bakterion. de (a lyein = a distruge. f. cand b. B. s. a face so. aspect! -ind. f. s. printre care: alcoolul. dim. s.] Proprietatea unei substante (ex. dim. / bacteriotropic. BACTERIOLOGIE. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. \Qr. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. 3) Produsa de "bacteriofagi. \Qr. s. ia lyem = a distruge. phagein = a mdnca. b. studiul culturilor. m. dim.. non-toxinogeni. [Cfr. baculum = Boston. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. [Cfr. bakterion. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. BACTERIOLIZA. b. bakterion. urmare a mortii acestora.: substante antibacteriene si antibiotice. De ex. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. eliberand 100 pana la 2 000 de b. vitamine si antibiotice. cer-cetari serologice si biologice.

ballista = mafina de. Sin. BALISTOCARDIOGRAMA. mare. dar nu obligatoriu. cave contine un lichid emolient. / badigeonnage. si balotare fetala. cu *meteorism. Ex. f. ballista = mafina. / balance. kardia = mimtt. BALISTOFOBIE. utilizat ca vector In "biologia moleculara. lat. f. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. de. m. [Lat. s. s. / balantidiase. gland. viteza. ballottement. boli venerice.: boala Zoon (v.] V.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor.. de contrast. f. B. praeputium = prepuf. / balbisme.] Care se refera la *gland si la *preput. [Lat.sau bidirectional. s. phobot. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. de. [Lat.. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. In cadrul unui experiment. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli.. / scanning. ballast = fialast.} Termen care desemneaza anomaliile. d) b. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli.. s. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. ele pot conferi avantaje adaptative. n. bilanx. [Lat. wmaf. ballon. s.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa.} Actiunea de a deplasa. f. gr. BALNEOLOGIE. de. f.] Instrument utilizat pentru cantarire. B. f. BALANTIDIAZA. [fr. -ita. bagasse worker lung. sobolan) si accidental omul. m.} Ansamblul manifestarilor patologice. kardia = inimO. f.. aplicarea apei sub forma unui jet. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. din itai. b.. / bagassosis. gr. -oza. / balayage. / balneology. care. [CfT.} Balbaiala idiopatica. cu plante etc. / ballonnement.: badijonare. genetikos == propriu unei genera^i. graphein = a serie. Forme: a) b. s. BALON. Indeosebi cu actiune *antiseptica. V. badigeonnage. BAGASOZA. . balistocardiografie. V. balneum = bale.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. [Spaniota bagazo = coaja. / balance. / ballistocardiography. f. aCckiims-tei Marie /o fuive. Trebuie deosebit b. s. s. s. [Cfr. balantidion. "normal". atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. dm gr. / bagassose. m.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. / ballottement. origme necunoscuta. balnea (lat). / balanoposthite. dim. si logo-nevroza. / balanitis. gr. dona. f. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. B. on. f.: b. s. s. [a ballantion = punga. / bath. Mutatiile nu sunt numai nocive. [Qr. s. adj. emolienta. m. s. gr. balanos = ghinda. ballein = a a-runca.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. / ballistocardiographie. scales. / bain. f. balantidiosis. gland. s. g. adj.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. BALANOPREPUTIAL. BALANITA. B. / ballistocardiographie. BALEIAJ.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. b. -aid. BALONARE. / ballistophobie. prin diferitele sale specii. s. balneum. panouri izolante) Si In medjul rural. din gr. ordinul Peritriches. n. f. din itai.).} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. / idiopathic stammering. aruncat pietre. diabet etc. lanx. capului fetal se constata In sarcina normala. BADIJONAJ.nt. f. / balneoth6rapie. s. s. / ballon. s. / ballooning. BALANTA.} Fobia fata de armele de foe. de lumina artifidala. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. fara a avea contact direct cu aceasta. f.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). / balanite. logos = ftiinf-a. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. Ex. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. bathos » 6d[66it. / balanoposthites. la ballantion = punga. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta. s. din itaC. V. *fimoza. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume. [Cfr. f.01 mg. f. s..1 mg. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie..tame. generate. lands = taier. / painting. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena.). vapori. pallone {dialectic ballone) = minge mare. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. f. / ballottement. pi. De asemenea.0001-0. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete.. halneum = fiaii. / balanopreputial. compusi explozivi. [f^r. / balneologie. (a bis = de. / balloon. f. ['De (a numeie. datorat mutatiilor spontane. gramma = {nscrie-re. f. s. gland] posthe = prepuf. ca radio-activitatea. therapeia = tra. balneum = fiaie. f. malformatiile. -ism. deci selective. s. / balneotherapy.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori)..). marina. Var.} Ma-nevra clinica prin care se percepe. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. electronic din tubul catodic etc. [fr. s. In care simptomul principal este diareea cronica. uni.001 mg. / ballistophobia. B. s. b) b. BALOTARE. BALANOPOSTITA. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. pentru badijonaj (v. BAIE. s. pallone (dialectic ballone) = minge. f. s. ballonnement. *microscop electronic cu baleiaj. [Lat. o serie de substante. balanos = ghinda. / balano-preputial.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. palla (dialectic balla) = minge. asociata de obicei. dus. si scanning. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. s. iar cea semimicrochimica -0. f. batanlidion.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului. balayer = a matwa. s. Termenul a fost extins la baile de namol. BADIJONARE. / ballistocardiography. ballein = a arunca. de laborator. [fr. anatitica. [Lat. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. de aruncat pwtre. 2) B. / balantidiasis. de la therapeuein = a Ingriji. BALISTOCARDIOGRAFIE. Sin : sindrom Barlow (v. s. YEngl. gr. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi.. Var. gr. BALNEOTERAPIE. m. n. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. m. V. s. b. fiind denumita si a patra boala venerica. dim. f. de la genos = fleam. s. s. de soare. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic. = fried.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal. ballein = a arunca. [Lot. de organ.. [fr. [Lat. pore.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale. Cauze: igiena precara. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. s. si balneoterapie. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. [fr. m. din gr. termala. -itd. balanos = gfiinda. BALBISM. kolon = intestin gros.. c) b.. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). s. n.

ozo. acut (prin tentativa de suicid sau accident). components a *citoscheletului eritrocitar. 8. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. enkephalos = creier. b. etimohgia termmuCw barbituric. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). n. fr. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric. molecule) In creier este controlata strict. s. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. cazul zborului supersonic. sensi6ilitate.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. balsamum. -atos = sange. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. SulfatuI de b. aisthesis = somatic. cu actiune imediata. m.). s. f. de date.). f. [CJT.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. care separa circulate embriofetala de cea materna. s. kephale = cap. ge. 2) B. to bind ^ a [ego.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. dim. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier.tVi an = priv. f. varf'1 (at. de. {Gjr. barorecepteur. pressoreceptor.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva. substanta sub forma de pulbere alba. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). s. administrat per os. / band. din gateza barro = e^tTemitate.. 4) B.BALSAM BALSAM. de [a en = in. super = deasupra. f. s. s. manifestat prin coma. baros = greutate. intermediare. / barbital. gr.ngi. germ. baritosis. de Tolu. bandage. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. [at. Indeosebi *astrocitele. f. / baranesthesia. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . f. s. f. baros = gre. s. s.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. / bank. / barium. epiteliu alveolar. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. ital. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. s. [CfT. trecerea substantelor (ioni. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. de obicei In spectrul electromagnetic. di (a alveus = canitate. baros = gre. / baroreceptor. haima. 3) In informatica: b. s. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. BARAJ. BARANESTEZIE. binda. BARESTEZIE. n. capil-laris = capilar. / barytose. barbabietola = sfectil fi uree. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. adj.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. / barytosis.. [Cfr. bang = pocnitura. Subiectii expusi nu sufera. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. [at. gr. to bind = a (ega. m. realizarii unei compresiuni. m. e. reactive. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. harys = groti. Abrev. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada. / barbital. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. / baume. Spre deosebire de capilarele obisnuite.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal.. barrage. din orice alt material. (a agere = a actiona. de Peru. / barrage. utilizate ca 'sedative. / bar(a)esthesia. administrate ca "hipnotice. de Canada. / bande. eng[. s. antiseptic de uz extern. barriere. BANDAJ. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. bindeii. / blocking. / bar. m. m. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. to bind = a Cega. BARBITURISM. la capillus = fir de par. BARIU. s. \Qr. Ex. / baranesthesie. s. [fr. / banque. Se disting: 1) B. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. s. ci doar reactii de surpriza sau de teama. s. m. utilizate In preanestezie. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian. s. eng(. 2) B. BARORECEPTOR. si tranzit baritat. adj. 3) B. {fr. [fr. -ism. s.. si placenta. vdrf. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. rapide. b. barriere. s. ['Denumire. / bandage. m. barys = greu. m. [at. f. [T^. prezinta actualmente un interes limitat. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie.} Banda de tifon si. f. Ca urmare.75 g/cm3. BANDA. s. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. s. / pressorecepteur. receptus. s. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. n. sange) In scopul depistarii prezentei sau. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. binden. m. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. / barbiturism.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital).34 si densitatea 3. BAR. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. V. m. BARITOZA. m. levuri etc. / balsam. leziuni directe. banca = Sancd.nzafie. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit.} Substanta de origine vegetala. V. 56. alveolus. dermatoze cronice (rar). s. apartinand metalelor alcalinopamantoase. ['E.rm.uta. lente..} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor. Denumirea con-sacrata: b. / barbitunsme. s. / bandage. f. Foarte utilizate In trecut ca medicamente.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. [fr. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. balsamon = fiaisam. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. activus = activ. n. din gaieza barro = e^tremi-tate. \J~r. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. / baryum. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. insolubila In apa. BBB (engl. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. [Lat.tate. BARBITAL. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. b.ti. [fr.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. extras din Abies balsamea. varf. binden. varf. V. bande. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. germ. se.ta. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. prin extensie. din ga[eza barro = e^trmitate. s. barriere. sonus = sunet. Alteori. n. uneori.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree). Ill se fixeaza *ankirina. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. n. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. din gaiezd barro = e^tremitate.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. cu rol de transportor al anionilor. BARBITURIC. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. si biblioteca de gene. de. / baresth6sie.: b.: BHE. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. s. iar In functie de durata de actiune. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. aisthesis = se.. edeme localizate.. s. / barbiturique. placenta = pladnta.ng(.} Unitate de masura a presiunii. / bar. cu greutatea atomica 137. BANDA III / bande III / band III.nsibili. bandelette. de obicei. lamina bazala si endoteliu capilar. [Itai. din (at. BANCA. Exista numeroase b. baros = greutate. m. [fr. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. de organe. / barbiturate.

t. adj. BAZILAR. minerale si b. bastone. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. / basilaire.. cu exceptia 'maculei lutea. p. cu un acid rezulta o sare si apa. NA: pelvis.: barotraumatism (v. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane. [at. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. teobromina) sunt de asemenea b. ordinul Rickettsiales. L.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". de Sua. bastona?ul propriu-zis. / base. Termen utilizat Indeosebi In engl. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. BATMOTROP. p.. BAROTRAUMATISM. s. [Qr. -ina. gr. V. 0 serie de b. sensifiiiitate. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. B. la trepein = a m212 BAZIN toarce. / base. adj. trope = Intoarcere. baccinus. organice. p. sunt *dto-zina. -enne. / barosensitivity. adj. BAZIN. si pirimidina. bogate In *rodopsina. m. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. medic. V. Biosinteza b. / bassin. forma = forma. (superior). -ism. 2) Sensibilitate a organismului. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. f. f. n. BARTOLINITA. / basal. boros = greutate. Principalele b. f.). BAZA. f. gr.: *membrana b. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru. s. s. -ism.BAROSENSIBILITATE lul este extern. presiunea sanguina pen-tru b. 1871-1950. s.. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum.. / bathyesthesie. 'Ma'seburg. -oza. de. / basal. BARTONELOZA. / pelvis. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. [QT.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. / bartholinitis. baros = greutate. Slid. [Qr. anatomist. Sin. B. 2) Care se afla situat simetric la baza. Unele b.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). f. trauma. m. Structura b. B. Fiecare b. [Caspar Barlholia Jr. s. Prin reactia unei b. gr. si tab.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri. prin combinarea b. -(ids = sensi6iiitate. purta. Ex. hastum. 1655-1738. / bathmotrope. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. s. sensibilitas. 1790-1854. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. bothys = addnc. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN). care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. s. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods. [Karl Adolf von Basedow.: presoreceptor. basis = 6aza. m. p.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. / basion.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. Ansamblu de substante derivate din *xantina. n. / bathmotropism. / basalioma. pop. Ex.. America. de ia trepein = a intoarce.. s. [Ita[. basis = 6aza. . adj. CopenHaga. continuat cu micul b. Ecuador si Columbia.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. s. 1871-1950. m.: zona sinocarotidiana prezinta b. si acid.). n. / bathy(a)esthesia. *alopurinolul si 'azatioprina.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. In mod normal.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. si venele b. / bartholinite. / barotraumatisme. m. [A. s. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. s.: 'a unor lichide din organism. adj. aisthesis = senzafie. m. BAROTRAUMA. cuprinzand *cafeina.. n. BASEDOWIAN.: barotrauma. hathmos = prog.). s.] Celule senzoriale ale *retinei. [at. sunt utilizate In terapeutica. Structura b. p. r. / basedowien. rete.oase. / barosensibilite. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. iar b. trope = intoarcere. BATMOTROPISM. [Qr. f. L. BAZALIOM.. adrenalina etc. sau f. V. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. / bathmotropisme. / barotrauma.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. f. / basion. Se disting b. [Lat. s. [A. Sin. gr. s. -omo. s. Ex. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. Acesti b. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. se gasesc la nivelul tegumentelor). [Lat. anat. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. s. basis = 6azd. haros = greutate. m. *6-mercaptopu-rina. se produce o neutralizare reciproca. . / barotraumatisme. fie . sunt distribuite pe intreaga retina. conuri retiniene Si retina. [<JT.. / barotrauma. Sin. / basilar. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene.. Barton. / basedowian.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. medic din America de. [Lot. s. s. bacillus = Bastonof.: 5-fluorouracil. V. s. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot. basis = 6aza. -atos = rand. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. *teofilina si *teobromina.: epiteliom bazocetular (v. m numar de circa 120 milioane. p. [at. de ia hastare = a. BASION. adj.} Sin. bathmos = prog. n. / bartonellose. [Lat. a nervilor extrinseci ai inimii. [Lat. B. de referinta.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante.: pelvis. Se disting doua cazuri principale de b. de ia haccus = recipient. r. -atos = rand. bilateral.] Sin. BAZAL. -e. / bartonellosis. f. V. f. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. / bathmotropic. "vertije altemo-barice. b. p. medic german. *Xantina si derivatii sai (cafeina. (inferior). familia Bartonellaceae. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. s. s. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). B. de [a sentire = a simfi. aeroodontalgii si b. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases. / basaliome. si boala Carrion.. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina.). continuate. [§r. -is = retea. adj. sau f. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. s. m. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. Barton. Ex. gr. din [at. de ex. BAROSENSIBILITATE. trauma. f. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. este agentui etiologic al bartonelozei (v. 'teobromina).. [Lot. s. BATIESTEZIE.: actiunea b. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. Ex. f. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. s. adj. se deosebesc marele b. p.

s. / benzenisme. este sursa unor alcaloide variate. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. n.). cresterea se produce de obicei lent. de regula. [Lat. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. 1873} Sin.: beladona. s. adj. la philein = a iufii. / behaviorism. m. 'Paris. / basiotribe. inventatorui teCefonului. f. gr. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. beryllos = 6eri[w. [Lat. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903. basis = baza. balbicare = lJa[fi6iaia. s. n. [Lat. [R. celula. / belladone. s. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. / beat. inginer ameri-cati. BATAIE. [Lot. s. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). BERILIOZA. f. / balbutiement. [Lat. n. battvere = a bate. Este toxic si poate determina anemie. BENZIDINA. s. Ant. utilizarea b. s. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). / benzene. BERIBERI. Var.). bella = frwnoasa. gr.: dungi Mees (v. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). s. [Lat. s. gr. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal.: malign. m. [Lat. de la haccus = recipient. pi. m.. gr. / bel. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. Mees. / balbuties. / basivertebral. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. / beriberi. / benign. beryl-lus. da-torita caracterului neinvaziv. basophilic. BAZOFIL1E. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala). fiotanua benzoe. n. s. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. atat In plan arhitectural.BAZINET BAZINET. s. V. B. Ca urmare. -oza. vechea uni-tate. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. atentia si memoria. Care se refera la centrul unei vertebre. -ism. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. s. m. *hematoxilina. s. newolog oiandezi 'Sal^lfum.: benzolism (v. B. / battement. ca. 2) Impro-priu. f. / benzolism. cat si citologic. benignitas. / beriberi. s.} Pneumopatie profesionala. la 2-4 saptamani. / benzodiazepine compounds. sunt rare. s. pentru belladona (v. philia = atracfie. [Lat. fiotanica benzoe. BECQUEREL. f.} Sin. gr. NA: pelvis renalis.} Unitate de masura a puterii acustice. m. de. s. BENIGNITATE. / belladona. / benignite. fiotanica benzoe.). basis = 6aza. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau. amer. f. Abrev.siafiiciune.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. m.: benzenism. situata In sinusul renal. fizician francos.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona.} Care este lipsit de gravitate. adj.. 8. s. / bel. m. stuttering. V. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. de ex. pop.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. m. basis = baza. f. unele tumori benigne se pot extinde local. s. / bassinet. de. V. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice. baccinus. b) histologic. Var.: logonevroza (v. f. f. / becquerel. s. Sin. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. f. / basophilia. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. s. n. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. gr. extremis.. aim. n. m. V. s. s. [Lat. / behaviorisme. Sin.6ra.} Compus aromatic (diamino-4. -ism. [Lot. purpura trombopenica). -atis = 6undvointa. s. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. Curie. BENZOLISM. 6otanica benzoe. adj. cu posibilitatea de reddiva. [Graham Be]]. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. basis . repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul .} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. [at. BELADONA.. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale. benignus = Binwoitor. [Lat. / berylliose. 2) In romana. [Lat. n.}. c.. leucopenie. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta. cu eventuale consecinte medicolegale. s. s. f.. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. m. [It. m. •B. B. s. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. / benzene. m. 1847-1922. / basocellulaire. / benin. B. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica. / benzolism. BENZODIAZEPINE. f.: granulodtoza bazofila.: boala beri-beri (v. s. [Antome Henri Becquerel. s. vertebra = ve. stammering.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace.} Sin. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. s.. tumorile benigne sunt circumscrise. m.6aza. In care se "deschid calicele renale mari.. B. toxic si cancerigen. BEL. cella = comaro. n. / benignity.: pulsatie. / basophil. s.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. de la. de origine profesionala. si granulocit. BAZIVERTEBRAL. -ism. f.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. adj. BAZOFIL. c) evolutiv. / benzidine.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. adj. de culoare alba. / benzidine.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. printre altele. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. \'Lngl.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. / pelvis of the kidney.} Sin. BEHAVIORISM. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. behaviour = comportament. phUos = prie-tt-n. BAZOCELULAR. n. 1852-1908. / basivertebral. f.). de la verte-re = a intoarce. adj. adj. BENZEN. si Curie.: B. pop. m.. m. BELLADONA. exercitand. fam. / benzolisme. [a philein = a iu6i. f. In sistemul international.). Un B'. / basiotribe. [Lat. Sin.rte. adj. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. frecvent Incapsulate. s. si benzolism. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). In functie de caz. polinuclear. / becqurel. [Lot. induzand *atropina si *scopolamina. leucopenie. [at. A. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. dona = doamnd. este. durata lor de prescriptie a fost limitata. 213 . / basophilie. BALBAIALA. si benignitate. se dezvolta local. adj. Totusi. benigne.} Doctrina promovata de J. gr. pi. / benzodiazepines. / basophile. BERILIOZA BENIGN. s. adj. basis = 6aza. celiilla = camdruta. [Lot. / basocellular. s. BENZENISM. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. s.. / berylliosis. de la benignus = flinevoitor. BAZIOTRIB. s. s..

BEZOAR. a aifa6etuiui grec.. . [fS = a doua Iitera. / betamimetic. citomegalovirus) si Roseolovirus. s. / b6zoard. s. f. Var. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. / betalactamines.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. adj. / betaadrenergic. timolol). / betacellulin. theke = cutie. [at. adj.. mai multe tipuri de b. Var. care stimuleaza acesti receptori. [ft = a doua iitera. s. fitobezoar (vegetale si hrana). sj o forma cronica.). In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. BETALACTAM. sunt utilizate frecvent In terapeutica.: p-adrenergic. BETABLOCANT. Fasciculul de electroni accelerati (si. / bezoar.: p-lipotropina. s. BETAGLOBULINA. B. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. s. saifiatic. In special sub actiunea *betalactamazelor. m tu6ui digestiv ai unor animaie.: p-lactam. herpein = a se tori.nt. din gr. In care caz b. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. Var. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. a aifa6etuiui grec. In functie de compozitie. / betalactame. / betastimulant. si curieterapie. f. / betaine. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. In trecut. [Lat. BETALIPOPROTEINA. s. pi. s. gr.: betastimulant (v. / beta-globulin. V. gene bank. herpes. [ft = a. / gene library. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. s. -inn.: tricobezoar (format din fire de par).] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. [Lat.: p-mimetic.: p-lipoproteina. hloquant. Var. s. V.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. dim. B. actiune hipocalcemianta. de ia stimulus = fia.: ebrietate (v. doua iitera a aifafietului grec. / feeding-bottle.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii. otrava.a stimuia. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. therapeia = trata-me. / betastimulant. / bestiality.] Var. gr.. deci. a aifa6e. elektron = ch. s. / betatron.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. / beta-ray therapy. / betalipotropin. Numeroasele b. [fi = a doua iitera. adj. f. BETATERAPIE. de la trepein = a mtoarce. iat. s.. f. -is = rinichi.a produce.} Sin. B. s. {Lat. gr. gr. Var. f. m..: p-globulina. f. f. [/? = a doua Iitera. Sin. / betath6rapie. mimetikos = care imita. -ina. adj. [at. / betatron.. s. [/? = a doua iitera. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. de ia biblion = carte. BETATRON.: acebutololul). stimulare = fl imboidi. Se disting. lot. s.easa. tango. urmaf. / betalactame. selective). B.. / betalactamase. / beta-globuline. bes-tialis = Bestiai. saibatic. stimulanta. BETALIPOTROPINA.1 ae Ca mimeisthai = a imita. s. n.: p-lactamine.. m. iar labetalolul este si alfa. bibi-tus. In continua ame-liorare. BESTIALITATE. s. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele. probabil.: p-stimulant.] . BETAINA. Sin. a aifabttulw. fr. [/? = a dona Iitera. cat si p. / betalipoprot6ine. / betalipoprotein. beta = sfeda.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. bibliotheca. sau genaaa . una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. V.: p-lactamaza. bibere = a 6ea. [at.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. s. a. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. ?i zoofilie. n. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine. 0 serie de b. BETASTIMULANT. / biberon. gr. m. BETAMIMETIC. ad = aproape de. formata. s. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina. [Lot. [fi = a. a aifa6etuiui grec. doua iitera. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. / betablocker. f. b. globulus. -etos = pecingine. [ft = a doua Iitera. s. BIBERON. de ia hestia = animal. ergein = a iucra. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. adj. Exista o forma acuta. / betamimetique. n. s. s. si de stabilizare a membranei celulare (ex. 9-15% din proteinele plasmatice. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. de [a globus = gio6. / betalipotropine.: *carnitina si *colina. [ft = a doua Iitera. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. produsa de celulele pancreatice. s. / drunkenness.rsa. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. gr. trope = mtoarcere. a atfadetului grec. prin extensie. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica.] Fractiune proteica. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. / betalactam antibiotics. ebriety. f. adj. / bestiality. genos = neon. lipoproteina.: sotalol. -e. uCcer maiign. Ex. reprezentand. *Hid.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. lipos = grasime. s. ['Pe. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. s. virus = venin. de [a therapeuein = a mgriji.ihiiwbar. s. s. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. -ina. teacd. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. pi. f. B. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). m. adj. f. m. s. a aifafietuiui grec. gerwa^u. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei.tu[ui grec. corp care se eiectriz. Var. adj. BETALACTAMINE. BETACELULINA. s. f. m.} Var. [at. Sin.si betablocant. m. f. partial cu *electronoterapie. s. / betalactamase. Ciclul b. pura (ex. f. f. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. s.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal..).} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si. -etis. s. f. de ia bibere = a 6ea. a aifa6etu(ui grec. stimuiante. ren. se afla In numeroase antibiotice. -ina.. Var. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente). feeding-cup.: beta-adrenergic. / b6ta-adr6nergique. / ebri6te. [ft = a doua iitera. prin frecare. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. utitizatii odinioaril ca antidot. m. n. grec. dim. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v.: atenololul). lipos = grasime. f. f. dobutamina este p. f. de ia cetta = Comoro. iar salbutamolul si ritordina p. herpes. [Lat. gr. / betaine. / betabloquant.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. protos = primui.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. BETALACTAMAZA. f. s. aifa6etuiui grec. de (a gr. BETIE. f.. b) cu actiune b. cellula = camarufa. / betacelluline. a aifabetuiui grec. BETA-ADRENERGIC. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. In mod normal. cu localizari extratoracice. s.

ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. numai In timpul digestiei. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. a transporta. K).} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. bilateral bundle branch block. Antidiabetic de sinteza care. relativ simetrice. m. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. *sarurile biliare. s. fr. / bilat6ral. V.miscare completa la presiune.i glykeros = mdulcit. *cosmide). adj. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. [Lat. Ca catena = [ant. / 2. caput. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului). efectuat periodic sau ocazional. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). s.respectiv a fragmentelor de restrictie donate . s. la latus. f. f. B. BICATENAR. 3) Despre dintii *premolari. nutritiv. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. s. -aux. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. -ens = iatura. bis = de doud ori. de. "bacteriofagi. Ex. BILA BIGUANIDA. / bibloc. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. / bile. bis = de. / bicatenary.contractie percep-tibila fara nici o miscare. s. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. tab. [Lat.} Care este situat de ambele parti. -e. eel mai complex. 4 . raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. s. s.miscare completa contra unei rezistente moderate. 3) B. de. 5 . f. photos = Cumind. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. organismul se afla In echilibru azotat. adj. adj. Ex. Daca aportui este egal cu eliminarea. cu referire la muschii bicepsi (v. care In viitor vor fi. BICIPITAL. li se faciliteaza absorbtia. 1 . / bifid. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. 2. B. s. s. bis = de doua ori. / biceps.muschi). b. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. f. puls bigeminat si trigeminism. carbo. s.3-bisphosphoglycerate. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. / biceps. s. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. bigeminus = dedu6[at. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. implicit. s. transformarea diges-tiva a acestora. Cei trei compusi CO. [Lot. acestea sunt b. este control medical. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura). BIBLOC. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . m.: lentila b. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. m. m. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. n. hidnc. diaree. / bigeminisme. La noi In tara. / bicuspide. s. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. adj. Abrev. / biphospho-nate. / bilateral. doua. / bifocal. [Lat. denumirea echivalenta pentru b. bis = de. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. his = de doua ori. / biphosphonate. -ale. m. pharos = care.3-bisphosphoglycerate. Produsa continuu. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. 3 .) primi-te si cedate de organism. capiit.} Sin. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie. phos. -itis = cap. 2 . al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea.} 1) In general. / biguanide. [Lat. gr. diferitelor principii alimentare (glucide. s. bis = de doua ori. bis = de. / bile. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina. de (a bis = de doud ori. bills = fiere. administrat per os.: ureter b. adj.): 2. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. V. n. Ie sporeste si activitatea lipolitica. -ale. de [a pherein = a purta. s. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. m. [Lat. / bicarbonate. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden.miscare partiala la presiunea normala.} Ester difosforic al acidului gliceric. de. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta. anat. "lecitina si colesterolul. photos = lumm.} Lichid de secretie a hepatocitului. Exista si alte sisteme de b. bis = de. / bifocal. cu vascozitate mare. / bigeminy. prin actiunea sarurilor biliare. doua ori.a. m. proteine. De asemenea. BICUSPID. .3-BIFOSFOGLICERAT. *pigmentii biliari. BICEPS. fidus = taiat. 4) B. m. catenarius = te-gat m [anf.3-BPG. adj. [Lat. saruri. doua ori.: difosfonat (v. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. . 2) In mod obisnuit. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii. Este b. proteine. darificate. b. manual muscle test. In diverse formule. [Lat. s. bifidus = despicat in doua.muschi. / biblock.} Care este despicat In doua In sensul lungimii. h. BILA. Componentii principali ai b. adj. B.3-b. m. ale corpului. care poseda doua capete. adj. / bicarbonate. cdmin. / bicuspid. gr.: molecula de ADN. / bicipital. ori.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). B. mai slaba decat sistola care o preceda.: 1) B. apa). carora. phos. tab. s. bis = de doua ori. s..miscare completa contra unei rezistente puternice. gall. glucide. prin *canalul coledoc. [Lat. favorizeaza.contractie nula.formeaza o asa-numita b. poarta. / biguanide. geminus = geaman. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. [Lat. engl. despicat. V. n. devenite solubi-le. diabet insipid etc.] In biologie si medidna. BIFID. bis = de doua ori. BILATERAL. lateral is = lateral. adj. [Lat. doud ori. ia glykys = duice. azotat. / bicipital. sunt: apa. Ex. s. probabil.. (fr. -aux. f. m. / balance. m. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. s. focus = vatrO. / bilan. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. BIFOSFONAT. carora b. de ia bis = de. emulsia grasimilor. cuspis = vdrf. BIFOCAL. care este foarte abundent In eritrocit. 2. s. bloc. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. lichide etc.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). si In continuare.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. Totalitatea coloniilor . lipide. [Ital. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. [Lat. b. -itis = cap. B. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si. / 2. adj. BICARBONAT. BIGEMINISM. uter b. m. ou bigeminie. poate determina uneori *acidoza lactica. bifancio = bi-[ant. / bicatenaire. Examen medical sistematic. BILANT. / bifide. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). lipide. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. B. cu rol de rezerva de energie... mineral. D.).] Tip de muschi lung. mucina.] Care poseda doua 'focare. Ex. anat. 2) B. adj. doud on. genomice. E. 215 . din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. -ism. [Lat.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. vita-mine. la solidtarea ca-selor de asigurari etc. adj.

In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. medic german care a studiat aceastd Boald.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. -euse. s. (at. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. neconjugata. -ina. \Qr.} 1) Care apartin celor doi ochi. conjugata trece normal In bila. [Theodor Maximilian Bilharz. pati = a suferi). cu acidul glucuronic. BILIAR. -elle. prin extensie. bios = viafd. BILIVERDINA. s. alaturi de enzime erau considerate b. f. / bioartificiel.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. BILIGRAFIE. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. [Theodor Maximilian Bilharz. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. / biline.3 mg/dl (1. bilis = fiere. C sau b. / bilobectomie. s.: vedere b. / biocapteur. / galloculture.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). graphein = a scrie. bini = cate doi. khemeia = aicMmie. avand o compo-nenta determinata.: Schistosoma (v. / biocalorimetry. -oris = cdidura. bios = viatd. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. BILINA. f. fuscus = negru. f. adj. care se divide In cate doua elemente. f. Ex. s. f. s. In conditii normale si patologice. bilis = fiere. s.: biosenzor (v. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. adj. schim-buri metabolice Intre organ si organism). BILIOS. s. inco-rect. Are relatii directe cu 'bionica. [Lat. / biocalorimetrie. m. / biliary. / biocybern6tique. BIOCHIMIE. adj. 182S-1S62. factorii de crestere. Ex. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera. s. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal.: apa (HsO) este un compus binar. s.).} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. / biochemistry.). reglarii. -bra. bios = viatd. -ina. BIOCIBERNETICA. bios = vidfd.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. f. [Lat. / bilobectomy. alcatuita dintr-un tesut viu (ex. vezicula biliara (t). -ina. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. BIOCALORIMETRIE. BIOCOMPATIBILITATE. BILIRUBINURIE. binarius = du6[u.] Sin. / biliverdine. -iaa. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. f. Termenul este folosit. autoreglabila. Este o combinatie a b. bis = de doud on. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. / bioartificial. / biocatalyst. bilharziosis. lobos = to6. prin tubaj duodenal. / biliculture. s.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. / biocompatible. pigmenti b. BIOCOMPATIBIL. f.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. s. [Cyr. artis = artd. liposolu-bila. adj. bi'os = iiiatd. ca urmare a solubilitatii In apa. ors. m. B.] Despre un material organic sau anorganic care. [Lat. s. gr. 2) Care este prevazut cu doua *oculare.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. Conjugarea are loc In ficat. Serveste Indeosebi In informatica. f. f. f. / bilirubinuria. de [a ocu-lus = ocSii.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. f.). 2) Numarare b. s. [at.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. -bra. hidrosolubila. n. / bilharziose.. Ex. BIOCAPTOR. biochim.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. s. ektome = e^cizie.: sistem de numarare cu baza doi.: schistosomiaza (v. / binoculaire. [Lot. BILOBECTOMIE.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. / bilirubinurie. gr.7-5. adj. gr. / biocybernetics.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. f. da direct eactia. 2) B. urina sau In continutui intestinal. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. f. -brum = rofu. BINOCULAR. Ex. Cat. f. -ozn. s. adj. biliosus = piin de fiere. totodata. a distruge. / biocenose. La om poate aparea In ser. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b.7 mg/dl (3. / bilious. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. s. [Qr. si pigmenti biliari. s. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare. / binaire. dupa care b. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. / biocatalyseur. [^r. hepatica). [Lat. utilizsind doar cifrele 0 si 1. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. s. b. s. s. s. atos == sange. BIOARTIFICIAL.: colangiografie (v. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. [Lot.] Sin. s. bilis = fiere.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. adj. gr. si tab.. kybernetike = arta de d guvema. bills = fiere.1-0. 1825-1862. / bilifuscin. / biocenose. bilirubina este absenta In urina. adj.] Sin. / biochimie. V. / cholangiography. B. 0. / binary. s. [at. / biocompatibility. pati = a suferi). Cea mai reprezentativa este neurocibernetica. f. bilis = fiere. Se deosebesc: 1) 9. f. / bilirubinemie. f.] Care este In relatie cu *bila. viridis = verde. / biosensor. / bilieux. BILHARZIOZA. [Lat. / biliverdin. s. s. 1n mod normal.2-0. canale hepatice (b.. -bra. de la bills = fiere. hios = viatd. bins = viatd. / biliaire. vitami-nele. f. [Lat.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. [Ofr. cat si intrahepatica (hepatita). / biligraphie.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. -iaa. f. f. f. Ex. a coledocului). f. adj. ouron = urina. nu da reactia decat In prezenta alcoolului. BINAR. [Gjr. intodus In organism. facers = a face. -hrum = rofu. {Gfr. adj. V. sau mediu si inferior). bilis = fiere.. [Lat. f.) BIOCENOZA. / bilifuscine. s. BILIFUSCINA. f. s. ruber. Cinin. adj. Absenta la om. / bilharziasis. b.} Sin. {Lat. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. [Lat. bilis = fiere. s. s. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. Valoarea sa In sange este Intre 0. 216 . [Lat. f. rewire. BILIRUBINEMIE.).] Insamantarea *bilei recoltate steril. BIOCATALIZATOR. \Qr. / bilin.] 1) Compus din doua unitati. adj. cistica sau veziculara). f. / biocompatibilit6. s. perecfie. A). legata la albumina. din doua elemente. s. [at. ruber.1 umol/l). f. / bilirubin(a)emia. / binocular. bilis = fieri. ocularius = referitor ia ochi. *Bilirubina directa sau conjugata. [Cfr. s. metron = mdsura. (In urma cu doua decenii. conservarii. bins = viatd. const.] Care este determinat de hipersecretia biliara. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. medic german. ruber. / biocompatible. katalyein = a dizotva. BILICULTURA. / bilirubine.: microscop b. m. In bila sau In sange. / bilirubin. captare = a prinde. gr. indirecta sau libera reprezinta b. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. compati = o suferi impreund cu (cum = cu. haima. s. -brum = rosu. hormonii. f. bilis = fiere.: canalicule b. cultura = cu[tivare.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. color.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. BILIRUBINA. bias = viata. koinosis = asociere. [Lat. -ina. s. f.

medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. Cercetarea biologica are ca obiective forma. V. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate. BIOELEMENT. poate fi descompus prin actiunea unor enzime. Domenii de studiu In b. potentialul de membrana se inverseaza. glucide. In general. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice).e. / bio6nergetique.. BIOENERGETICA. f. comuni-catie. ethica = moraia. bios = viatd. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. s. BIOLOGIE.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. Zn peste 90%. s. bias = viafd. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. s. s. utilizand o metodologie interdisciplinara. m. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. / bioelectricite. S. f. In prezent. corp care. / bioelectricity. celu-lara. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. adj. compozitie. Cat. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. dclul de reproducere. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. adj. V. s. moleculara si b. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. s. bioenergetica. BIOGENEZA. c. BIODISTRIBUITOR. f. s. BIOINFORMATIE. s. [Qr. n. / biodegradable. reprezentare. / bioelement. bios = viaf:a. Ca. f. / biodisponibilite. Indeosebi b.. s. b. distributor. f. bios = viata.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar. / bioartifi-cial distributor. elektron = cfiifiCim6ar. din punctui de vedere at regimului energetic. ce nu fac parte din moleculele de proteine. In relatie cu celula. m. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. femininu[ substantival ai adj. utilizand contactui corporal (touching). ethike. f.. f. bios = viafd. f. raporturile acestora cu mediul etc. bios = viafd. de la gennan = a produce. f. BIOELECTROGENEZA.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. mai mult sau mai putin validate..: b. -oris = distri6uitor. Sin. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme.: acizi nucleici. gr. populatii). n. sunt formulate diferite conduite terapeutice. 2) Carac-terizarea b.T.. / biophysique. Al. informatie/ de Ca informare = a reprezenta. pe baza . Na. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. Fe.. genetica etc. BIOENERGIE. electroretinograma etc. / bioethique.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. Ex. physikos = natural. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. B. reflectare. cauza *potentialului de repaus. starea fizica a *exdpientului. [Gjr. N. f. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani. genie biologique / bioengineering.recalcitranta moleculara". Exista Insa si substante care nu sunt b. [at. conceptele. [Qr. iar Tmpreuna cu C. s. f. 2) Crearea unui organism viu. s. Se disting numeroase directii ale b. b. ContinutuI In unele b. f. disponere = a aranja. f. / bioavailability. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. In cursul erelor biologice. P. Cat. de la ethos = noravwi. a ordn-dui. [^r. / bio61ement. f. [Gfr. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta. f. s. f. a repdrtiza. energem = forta in ac.: electrogeneza. s. Cat. s. physica.} Stiinta care. iaformatio. B. degradare = fl deffrada. bioelectro-geneza si biopotential. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. [C. In cadrul acesteia. prezentand asa-numita . BIOFIZICA.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. bios = twf&. s. s. metodele si tehnicile fi-zicii. Prin biodegradare.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor. f. genesis = producere. / bioinforma-tion. bios = viafa. s. hormoni. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. / bioethics. s.energiei somatice" si .] Despre orice compus organic care. ingenium = spirit. Si. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. / bioingenierie. [at. / biogencse. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza)..energiei mentale". In spedal proteinele si 217 . / biodistributeur. \Cjr. f. physike. inteCigentd. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. electroencefalogra-ma.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. neuroni etc.} Stiinta de frontiera. Cl. BIODISPONIBILITATE. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. [Cfr. B. ingenierierie biologique. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. Cat. s. [at. medicala cuprinde domeniile b. de la distribuere = a distridui. bios = viatd. / bioenergetics. bios = via^d. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. s.tiun. / biophysics. bias = viaf-d. c. [l^r. [gr. BIOELECTRICITATE. logos = stiintd. f. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. de [a gennan = a produce. f..] Element constant Intalnit In sistemele vii. masajul sau eliberarea expresiei emotionale. / biodegradable. uneori. encrgein = fl fi m activitate. Mg. s. lipide variaza con-siderabil cu specia. BIOINGINERIE. elementum = dement.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL.] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. / biologie. BIOETICA. forma de administrare a medicamentului. s. / bioenergie. B.o. electromiograma. se electriseazd pnn frecare.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. depinde de: solubilitate. lot.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. b. elektron = dtinCimBar. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. B. In exci-tatie. s.. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. corp cart se dectrizeazd prin frecare. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. [^r. / bioenergy. Sin. ''depolarizari si "repolarizari.. bios = viafd. / bioelectrogenese. \Gjr. / biology. / bioinformation. din gr.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. -onis = schita. organisme pluricelulare. viteza de disolutie a substantei active. SuportuI material al b. [Cfr. s. contine mai multe domenii. s. genesis = producere. bios = riotd. din punctui de vedere al termodinamicii. f. K. / bioelectrogenesis. bios == viaf. biochimie. / biogenesis. introdus In sol. \Cjr. conservare si transmitere In spatiu si timp. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. s.] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. de la physis = natura. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. moleculara. f..

Dupa origine. s. DefidtuI de b.. celulelor (citometria).. bios = viafa. / biorythmologie. BIOMEDICINA. de. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. organite celu- .: ritm biologic. la mekhane = mafina. materia sou materies = ma. bios = viafo. bios = watd. [Gjr.0. s. s. La organismele vii. de. [Qr. f.sectiune optica" a ochiului. n. Sin. m. Tulburarile b.] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. [at.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. lumen. s. alcatuite din aminoacizi (monomeri). Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). gr. \GjT. f. rhythmos = ritm. BIOPROTEZA. V. s.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. *biofizicii.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. BIOMETRIE. f. s. [at. BIOMECANICA. semnifica Incetarea acestor procese. pot fi endogene sau exogene. studiile si aplicatiile b. polimeri. BIORITM. unui examen *extemporaneu. In general. f. 3) b. la pestii electrici (torpila electrica). prin punctie. nucleului (cariometria). V.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. / biocapteur. b. n. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. este fixata pe un inel metalic. BIOPOLIMERI. muschi). a evolutiei medi-cinei contemporane. rhythmus. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. bios = viafa. m. ceramica. sunt asociate proceselor vietii. / biometrie. bios = viafo. De ex. . s. bios = viafo. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate. s. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. BIOMASA. / biosensor. f. Tmpreuna cu *hemoreologia. se disting trei categorii de b. / biopotential. s. / biomedecine. rhythmos = ritm. s.te. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. [Cfr. pot fi sezoniere. / biopolymeres. bios = viaf. In medidna. f. / bioluminescence. este foar-te diversa: metale (aliaje). B. / biorythme. iat. de zi Si noapte (drcadiene) etc. \Cjr. de regula. aspect. [^r. [GfT. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. In functie de semnificatia biologica.rie. bios = viaf.BIOLUMINESCENTA acizii nucleici.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare.: 1) b. f) b. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. ['De la biologic + electronica. s. material. s. s. / bioprothese. pi. c) b. s. B. d) b. V. tesuturilor (histometria). medie. care au rol determinant In functiile structurilor respective. [QT. / bionique. medidna = medicina. gr. thesis = punere fi tithenai = a ptasa. sau "frotiul. f. / biomicroscope. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata. un grad de certitudine In diagnostic. [at. bios = viafd. s. [Qr. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. / biorhythm. logos =• ftiinfa. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. s. In cazul structurilor neexdtabile. *biochimiei. In prezenta oxi-genului. gr. B. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. BIONICA.va[a potentialis. skopos = obstrva-tor. / bioluminescence. BIOPTERINA. s. ca simpli subprodusi de metabolism.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. corp care se eiectrizeaza prin frecare. \yr. s. Compus din clasa 'pterinelor. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. polys = muiti. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. bios = viafo. f. bias = viaf-a. dt la potens.] *Polimeri formati In organismele vii. m. f. Sin. din gr. f. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. B. bios = ilia^a.. meros = parte. s. [QT. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. 'biologiei moleculare. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. s.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. f.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. BIORITMOLOGIE. *biologiei celulare etc. / biomicroscope. prosthesis = adttugare. opsis = vedere. BIOPSIE.: ciclul menstrual). al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. s.a. / biopterin. f. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. organe/or (viscerometrie. f. acoperit cu material plastic. iat. f. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. s. efectuata cu un 'trocar special. B. s. [Gr. si genetica moleculara. pe cale endoscopica'.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). cronobiologie. f.: polipeptidele. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). B. s. Nature b. s. Prin extensie. f. / bionics. iat. / biomaterial. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei. / biomedicine. BIOSENZOR. / biopsy. / biopterine. s. -inis = tumind. simf. iar dis-paritia b. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. De ex. logos = ftiinf. / biorhythmology. / biometrics. s. BIOLUMINESCENTA. [Qr. / biomechanics. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. de suprafata. s. biometry. de. / biomateriau. e) b. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). / biopolymers. m.: heterogrefa valvulara. s. / biomass. m. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. [at. BIOMICROSCOP. 2) Insusi materialul pre-levat. a e?(wnina. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. circadian si sin-cronizator. f. bioelectridtate si bioelectrogeneza. In practica se disting: a) b. / biopsie. pi. aduce. de la pro = mainte. In cazul sistemului vascular. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. derivati de carbon etc. f. histo-chimic (biochimic). crearea de noi molecule artificiale. b) b. bias = riafa. / biopotentiel. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. mekhanike. / biom6canique. b. lunare (ex. f. b. n. mikros = •true. bios = viata.. b. iat. potential de repaus. mechanicus.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. / biomasse. rhythmus. m. elektron = chihiimbar. seiisoriiim = organ de. [at. In prindpiu. din gr. de obicei. la seatere = a simfi. Ex. [C/r. massa = mosa. mekhanikos. potential de actiune. m. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii.. Se obtine astfel o veritabila . care poate orienta actui chirurgical. / bioprosthesis.a. -ntis = puternic fi posse = a putea. 2) b.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. s. de obicei fara semnificatie biologica majora. BIOMATERIAL. bios = niatdi metron = masura. confundat cu prothesis = propozifie. la skopein = a redea. n. 8. m. a pune. implantabile sau nu. b. cronofarmacologie. m. s. genetic sau microbiologic. f.

In functie de temperamentui si comportamentui sau. [Lot. deoarece acestia permit o analiza rapida.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. / biotherapy. osmos = impuls. a. Practicantii b.e test = vas de. taxis = ordonare. / biotaxis. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. Sin. testum = capac de. s.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. s. bios = viata. {Cjr.). m. -onis.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii.. aoua ori. Utilizarea b. In conditii omogene. s. f. / biosynthesis. [Cfr. s. bios = iiiatd. de [a ovum = ou. s. [<JT. / bio. la syn = impre-und.BIOSFERA lare. a. bila etc. bios = viata. com-punere. a oceanelor. Unii b. s. m.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. de. formare = a. / biosphere. / biotope. adj. la thercipeuein = a m. n. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii. [<gr. stiintificcS ovulum = ou mic.- BIOVULAR griji. [^r. / biotest. BIOTEHNOLOGIE. de. model.sobolan. sphaera. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. logos = stunfo.pa. -ozd. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. bios = viafd. types = tip. Cut ars.} Sin. A:D < 1.). Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale.). XVllI). n. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. / biosynthese. bios = viafd. BIOTIPOLOGIE. tonos = tensiune. s.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. m. f.: vitamina Be (v. pTo6d. / biotonus. biotonicity.iepure etc.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic. de asemenea.?(amen. f. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. / biotonus. s. -e. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. f. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. de ex. B. / biostatistics. [Cjr. Indeosebi fermenti lactici si levuri. model. f. systema.r. bis = de. Ex.. [at. f. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. care sunt imobilizate pe un suport.. / biosphere. *ectomorf si *mezomorf. / biotechnologie. transformatio. [Qr. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. bios = viata. sphaira = sfera. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice. la status = stare. f. clasice. BIOTAXIE.: bio-captor. BIOSINTEZA. BIOVULAR. [CfT. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. la. Bi0TINA. ft tithenai = a piasa. BIOTOP. sau a unor produse organice (sue gastric. f. a pune.). Dupa un b..). BIOSISTEM. / biosmose. / biosysteme. dincolo de. therapeia = trataimnti de. tipurile pure se gasesc rar. BIOTIP. transformation. denumite. bios = mata.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol).] Mediu geografic In care traieste. bios = viafd. s. BIOSFERA. o enzima) si molecula de dozat (ex. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. stimulare = a imfioldi. / biotope.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). adj. s. {•ngl.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. bios = viata. m. se opun terapeuticii stiintifice. [a syn = impreund. marcd. / biotype. f. Statistik (te. 219 . neurostiinte. adj. [Qr.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. s. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. / biotin. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. bios = viafo.. s. n. Termenul desemneaza.). test = e. / biotyping. s. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate. bias = viata. n. marca. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. s.. / biovulaire. s. f. topos = Coc. f. In distrofie si In malnu-tritie. / biotransformation. s. n. pot fi atasati organismului. dupa numele speciei utilizate (unitate . denumite *viscerotonie. se compune din partea inferioara a atmosferei. daca initial erau obtinute prin *biometrie. Cat. f. bios = viafo. f. . da o forma). collegium statisticum. typos = tip. deci b. [a stimulus = 6df ascufit cu care. se stabilesc unitati biologice. BIOTONUS. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. [CJT. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. / biotypologie. BIOTIPARE. BIOTRANSFORMARE. B. meserie.. s. f. Recent. / bistatistique. b. bios = viafd. se. f. V. V. thesis = pune-re. BIOSMOZA. marcd. In reali-tate. s. bios = viata. s. f. In mod normal In perioada de cres-tere. de la transformare = a transfonna (trans = piste. Exista b. n. I biotypie.. [Qr. este supraunitar.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene. tattein = a ordona. s. / biotherapie. a glucozei. Dupa o serie de clasificari anterioare. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice.. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. BIOSTATiSTICA.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. / biosystem. logos = stiinta. f. bios = viafo. BIOSTIMULATOR. / biovular. vech. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. stimuCa. de.nne. a painii sau a derivatelor din lapte). . / biotype. [at. a pune [aotattd. s. m. s. impingere. De regula.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. s. [at.] Sin. / biotest. Acestor b. germ. f. [at. f. din [at. a aran-ja. In diagnostic se extinde considerabil. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. / biosmosis. s. si pancreas artificial. s. / biotechnology. / biostimulant. celule Intregi. [C.himifti. A > D. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine.: dizigot (v. comparativ cu ale speciei din care face parte. In principiu.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. din fr. de obicei. de. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza.} Sin. BIOTEST. imboldtsc viteie. model. s. [CJT. s. s. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. BIOTERAPIE. criminologie etc. Sin. synthesis = acfiunea de.: taxonomie (v.! typos = tip. adj. [Cff. / biotypology. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. / biotine. *cerebrotonie si *somatotonie. bios = viata. [Cjr. / biotaxie. Indeosebi de medica-mente. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. hematologie. . tekhne = arta nanuald. s. f. Intre agentui imobilizat (ex. de la.mant utiUzat de. antibiotice etc. si biotipologie. s. [Cjr. m. / biostimulant. a[c.s. gr. f. f.soarece. s. s.' sistem biologic (v. de. -atos = ansamfllu. aranjare.n cre-at in sec. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. istemai = a afeza..

pentru celulele ou. f. s. dar produce. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. Termen folosit ca sufix. haima. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. photos = [umind.} mai numeste si dubia refractie. unde. neuron bipolar. BISEXUALITATE. s. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului. m.. o?(jgen. -alos = sdnge. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. / bioxyde. s. / blastomere. precursoaBISALBUMINEMIE. Ex. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. acest metal a fast prima oard e^pioatat. byssos = fium6ac. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. sexe. Fliess.w-i meros = parte. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. / bipede. B. n. bis = de doua ori. de. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie.: dizigot (v. •e.Ciirge blastos = germen. s.} embrionului. / bisalbuminemie. aCcfiimiftifor BLASTODERM. bis = de gency.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. blastos = genne-n. blastema = teinelor serice. f. / blasto-cyst. b. f. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. s. V. doua pidoare. m. ori. s. picware. m.8 g/cm3. [Lat. blastos = germ. s. [Qr. min(a)emia. *megacario-blast). / blastogenesis. / bistouri. {Cjr. [Lat.\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. byssinosis.] 1) 'Neoplasm embrionar. de la refringere = a doua ori.. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. [Lat. m. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului.: anhidrida carbonica (v. bis = de. bis = de doua ori.po(. ce.] leucemice. b.} Celula rezultata din seglichid). adj. s. adj. doua ori. BLASTOM. myketos = duperc-ai •oza. [Lat. {Cjr. ulterior diversele parti ale embrionului. iar cu mentarea oului fecundat. *eritroblast. n. s. f.. bipes. adj. -atis = tare. m. valeas. sexualis = referitor la. desemnand o celula tanara. / byssinosis. m. adj. [tfr. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. / blastomycosis.: de. f. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. [fr. n. / bioxide. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. s.} BIVALENT. m. s.} 1) Care are valenta 2. B. la bis = de douil on. unui membru. s. s. probabil de natura alergica. / bivalent. f. [QT. doi 'centromeri. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. vitellum = gaibenuf de ou. mobila sau repliabila In maner. \Jr. f. / blast. n. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. de (a gennan = a. din germ. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. Se gaseste m natura In stare pura.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). iar la nivelul [Qr. pes. [a albus = alb. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. m. simbol Bi. [Lat. biologica sustinuta de F.. [Qr. dona. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon.. de doua. s. n. inodor. s. celulara. solubil in apa. atomi de hidrogen. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. si densitatea 9. B. -atos = piele. / blastoc(o)ele. [Lat. vezicd.} Sin. bastoriu = 6dt. f. / byssihose. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. Ex. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. -oma.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. rapid. metanefrotic. kystis = sac. bis = de doua. blastos = germen. ElementuI chimic nr. koilos = cavitate. / blastema.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. se BLAST. / double refrin. la sternere = a. membrana). s. / blastomycose. / blaste.). -edis = care are. frecventa si tensiune mica. BIZOU. V. / biseau. s. bistoury. m. [^r. f. B. Dedublarea albuminelor.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. de unde este extras. genesis = producere. n. / surgery knife.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund. / blasteme. bioxid). / bipolar. s. -e. s. Sin. s. La om b. n. albumen. / birefringence.ii de transport ("canale ioni220 . s. si mem-brana dioxid.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID. / bivitelline. BIPOLAR. BIREFRINGENTA.: man. mozaic fluid. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. din (at. f.BIVITELIN.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. s. adica este bisexuat. / bismuth.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. *nefroblastom. In acest stadiu. m. B. gr. s. / blastoma. BISMUT. a addobazic). / bismuth. mykes. valora. s. adj. s. Pe langa b. / bisexualite. cu greutatea atomica 208. s. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic. bis = de doua. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. carui lama poate fi fixa. / bivitellin. s. / biped. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. bis = BLASTOCEL. este acoperit de o • [Gjr. n. refringens. bistouri. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. s. m. adj.BLASTEM. / blastoderm. reprezinta BLASTOMICOZA. [Qr. n. polarizata. phos. deopotriva. s. / blastomere. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. cuvdnt din 'Erzge. / -. pentru obtinerea de 'himere. lipos = "limfoblastom. / blastocele. derma. bis = de doud ori. gr.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. f. -ina. / bivalent. bis = de douct ori. Wismuth. adj. s. / blastome. *pompe ioni-ce) gr. bisemutum. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator. afteme. ca si a unui pseudochist pancreatic. f. V. on. oxys = acru. [Lot. S. care se poate combina cu doi polus . s. / blastogenese. din (at. -oza. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). m. pedis = picior. f. grasime. n. s. adj. 0 serie de saruri insolubile de b. psihologice fundamentale. / blastocyste. s.980 BLASTOGENEZA. B. de. biseau.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. stratum = afternut. blastos = gwrnwi. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului.: dublu strat fosfolipidic. 83. s. s. on. f.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. / blastoderme. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. [Lot. B. m. viguros. hermafrodit. [Lat. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. rasfrange. pusa In evidenta la *electroforeza pro. blastos = germen. [Lat. s. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. / bisexuality. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. / bipolaire.

forma a b. s. In functie de localizare (b. / blepharoptose.: boala Lutz-Splendore-Almeida. / blepharochalasis. de. blepharon = pCeoapd.. f. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. de origine tropicala. / blastula. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. cu putere. Sin. -ula. s. B.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. BLEFAROSPASM. de. de.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas. 3) B. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. sin. a. *cervicita si *metrita. Se deosebesc mai multe tipuri. myketos = c. dermatitidis si B. tip IV. s. [C/r. B. BLEFAROCONJUNCTIVITA. f. [Cjr. 2) B. iar la fe-meie prin 'vaginila. s. f.iuperco. b. s. [at. blepharon = pfeoapa. BLINDAJ.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. s. blepharon = pUoapa. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. / gonococcal urethritis. marginale). origine onomatopeica. / blepharophimosis. cheloidiana. ulceroasa. bloc. rhegnynai = a tdfni. m. blastos = germen. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b.} Sin. gr. I. n.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. ca urmare. a. [QT. / blepharite. iar In continuare ciclul se reia. s. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. a. II.). Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc.. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. blindage. Indeosebi mezencefalica (b. s. a modda. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. In care 2. B. n. tic. BLEFAROPLAST. BLASTULA. b. Afectiunea poate fi ereditara. BLEFAROPTOZA. cu afectare ganglionara. n. f. gonorrh(o)ea. m. blocajul poate fi fix de 3:1. adica o unda P urmata de un complex QRS. s. bilateral si simetric. -ita. / blepharoplastie.: sindrom Ondine (v. s. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. b. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. \Qr. ia pfassein = a forma. iiingere = a injuga). pe ter-men lung. B. s.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. adica o alungire progresiva a segmentului PR. incomplet) sau Intreruperea (b. [fr. Ill este denumit Si b. blepharon = pteoapa.) 3) B. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. din oiandizH bloc = trunchi de.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. plastos = modeCat. / blepharochalasis. plastos = moddat. [fr. / blepharoplast. gr. \Gjr. blustos = germen. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. s. m. brasiliensis determina *blastomicozele nord.: gonoree. nimfti care. m. f. mykes. s. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. / blepharon tic. insotite de o scurge-re purulenta. m. [Ondine. cu poarta de intrare pulmonara. complet. a. / blepharospasm. incomplete: 1) fl. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. f.Si sud-americane.: corpuscul bazal (v. [CfT. dar simul-tan. s. BLOC. n. khalasis = reia^are. cu caracter "tonic sau *clonic. BLEFAROTIC. poate deveni cronica sau. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial. s. [Cfr. nord-americana. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. pentru a-fi pedepsi sofui muritor. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape.: BAV. boala Gilchrist (v. gr. scuamoasa. sud-americana.: tarsoplastie. ptosis = cadere. / blastula.).BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. sin. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). b. blepharon = pkoapa. f. avansat. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. / blepharoplasty. iar In forma generalizata. blepharon = pCwavil. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. iar urmatoarea. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. a.} *Tic convulsiv al pleoapelor. De asemenea. n. impreund. [QT. primele doua fiind b. cu alungirea segmentului PR peste 0. Netratata. f. / blepharotic.20 s. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa.. cu caracter intermi-tent sau permanent. Incetinirea (b. s. a modda. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. se manifesta la barbat prin *uretrita. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. / bloc. angulara. / blepharo-conjunctivitis. m. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. de. phimosis = stramtare.} Contractie musculara anormala.} Sin. / blepharospasme. / blepharophimosis. ingustare. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. neulcerativa sau seboreica. 4:1 sau neregulat. fr. [Qr. la plassein = a forma. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. gr. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. b. Se disting trei grade. BLEFAROCHALASIS. la phimoun = a strange.). sin. f. / blepharitis. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. spasmos = contracfie. B. blepharon = pieoapa. BLEFARITA. s. s. involuntara. BLEFAROFIMOZA. flasca si ridata. scuamoasa-seboreica. s. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. paracoccidioidoza.agd. f. a. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. s. [Qr. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta). / block. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. Survine m leziunile nervului oculomotor comun. f. [Qr. [e. f. / blindage. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. 2) B. s. [Qr. la coniungere = a [ego. / blennorragie. BLEFAROPLASTIE. / schield. Sin. n. copac taiat. luand o tenta rosiatica. f.. s. postencefalitic). poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. / blepharo-conjonctivite. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. b. m. -1(0. blepharon = pieoapa. boala Jorge Lobo (v. din germ. coniunctivus = care. Speciile B.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. s. s. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. lara sa se influenteze reciproc. a. poate fi izolat. blennos = mucus. 5) Masa de material In stomatologie. / blepharoplaste. care unefte. / blepharopto-sis. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. s. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. 3) Termen generic pentru anestezia regionala. blepharon = pieoapa. s. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. a uni (cum = cu. Abrev.

este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. de. De asemenea. de c. orice alterare a starii de •sanatate. BOALA. partial: blocaj spinal. dureroasa. Rezulta o serie de manifestari obiective. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. Efectele se exercita asupra miocardului. per os sau intravenos. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. adesea utilizati ca sinonimi nu . si o serie de termeni. dureroase sau nelinistitoare). s. a-BLOCANT. V. avand caracteristici proprii electrocardiografice. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. Sin. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. In continuare. denumite *semne. fie pe ramura dreapta. f. din o[andezil bloc = tmnchi de. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. v. / blockage. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. 5) la nivelul tesutului Purkinje.] Angl. de ramura dreapta. dar recidivanta a unei articulatii. a. de c. blocage. parietal este. V. si b. r. Ca urmare. dificila si vaga. parietal. ca urmare. temporara. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. 2) Intre cele doua atrii (b. B. m. Se disting: b. Tip de *b. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. In particular In cazul genunchiului. Sin. Sin. m. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. m. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. Ansamblul de sali. / maladie. / blocage. poate fi intermitent. V. ependimar sau ventricular. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). dar nu necesar. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. Distingerea b. atrioventricular complet. prin *depolarizare insuficienta.). meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular.). prin depolarizare ireversibila. B. unde acestea se fixeaza. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. respectiv b. purkinjian de b. blot = patOj blottingpaper = sugativd. situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta.12 s). BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. dar apare. B. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. V. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. b. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. biochimice sau morfologice). c. de arbo-rizatie. Imobilizare brutala. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. n. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. cat si reactiile proprii bolnavului. si hemibloc. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. fiecare b. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. rezultand b. c. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. bloc de ramura). trifascicular complet se traduce prin *b. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. b.BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. 3) Intre atrii si ventricule (v.} 1) In limbaj curent.: reactie miastenica (v. s. n. minor (cu durata complexului QRS sub 0. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. Western blot. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. vecke bolt = dw-tre. wpac titiat. fizice sau psihice. 1) Sin. [fr. tahicardie reflexa. BLOCAJ.). Northern blot si Southern blot. Un b. b. major (durata complexului QRS peste 0. pentru alfablocant (v. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. tranzitoriu sau permanent. s. bloc sinoatrial). 2) B. b.12 s) sau incomplet. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. de c. Unele b. Pe langa oprirea circulatiei LCR. / disease. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante.: antagonisti de calciu. poate fi complet. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. BLOTTING / blotting / blotting. denumite *simptome. vaselor periferice si arterelor coronare. c. Se disting trei grade. r. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. [s[. purkinjian.: blocaj meningian (v. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. care prezinta rareori manifestari clinice. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. In realitate. dificil de diagnosticat electrocardiografic. s. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. si o serie de manifestari subiective. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. metabolic blockade.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. b. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. sunt prescrise. B. bloc atrioventricular). f. Var. b. wide boHezn = fiodo. ale caror caractere releva atat natura bolii. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. de ramura stanga. B. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. reticular sau b. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. si canal de calciu. ['£ngi. n.

prin autoanticorpi. (atacul receptorilor pentru TSH). B. In fr. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). 223 .: boala Goodpasture. bronzee / bronzed d. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta. conjunctivita. deletie si translocate. are totdeauna o cauza bine definita. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace.: In engl. PRIN AUTOANTICORPI / m.. consecinta unor cauze diverse. de b. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. Ex. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. dar mca nedemonstrata. la r. are doua B. deletia unui brat cro-mozomial). In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. normal si normalitate..z) core inse. B. Ex. laureat al premiului Nobel. AERULUI CONDITIONAT / m. care distruge vitamina B. cariotip. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti.: beriberi. are cauza totdeauna cunoscuta. semnifica de fapt contrariat sau fntristat. • B. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . • B. V. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. CARDIACA ISCHEMICA / m. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. termenul disease. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor. *boala Basedow-Graves.: BCI.: cardiopatie ischemica (v. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. Sin. • B. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. B.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. amniotique / amniotic d. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. alergic si alergie. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. b. A fost observata In Extremul Orient.: boala Addison (v. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. la r. ia numele de *sindrom Goodpasture. • B. Sin. • B.. •B. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. *sindrom. fie la o pierdere de material (monosomie.. • B.). AUTOIMUNA / m. boala autoimuna. bronchiectasiante / bronchiectasis. des agglutinines froides / cold agglutinin d. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. Abrev. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). autoalergica. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b. Sin. pathos = suferinta. Manifestarile b. AGLUTININELOR LA RECE / m. a. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b.amnd. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. edeme ale membrelor inferioare.: boala autoimuna (v. In slava veche. de obicei. anemie hemolitica prin fixarea complementului. BRONSIECTAZIANTA / m. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. • B. Se mani-festa In doua forme: b. Sin. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. orice b. V. autoallergique / autoallergic d. BERIBERI / beriberi / beriberi. de I'air conditionne / air conditioning d. Se rezerva numele de b. AUTOALERGICA / m. c. of intravenous drug users. E. patologie provine din gr. du toit de roseau / thatched roof d. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. (diolectut cingoie. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. Invelisul bobului de orez continand tiamine). ALERGICA / m. In daneza syg = boala.. trisomie. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). a. Ca urmare. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. monosomie. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase). cronica a batranilor si b. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. Palade. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. sau doar de orez decorticat. • B.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina).). Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. autoalergica fiind si autoimuna. de aceea. poligonozomie. iar pacient din lat. prin a. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. aberatie cromozo-miala. b.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). disgonozo-mie. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. In special la temperaturi sub 37°C.). AMNIOTICA / m. migrena. B. allergique / allergic d. B. ACOPERISULUI DE STUF / m. a. BRONZATA / m. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. s[a6iciune. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d.: bronsiectazie (v. V.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. anumiti gameti continand un cromozom In dublu. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). Dupa cum. • B. . Sin.s[a6iciune e^tremd. de b. •B. autoimmune / autoimmune d. apartinand lui G. confuzia b. iar <7ness este derivat din /// = rau. patiens = persoana care sufera. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. 0 definire recenta a b.). b) al doilea criteriu este etiologic: o b. • B. •B. In raport cu denumirea de b. repetarea. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. si sindrom. Sin. Asociata cu o pneumopatie interstitiala. • B. bronsita cronica si stare de astenie cronica. entitate morbida. sex nuclear. transsudat la nivelul seroaselor). 'duplicate. par autoanticorps / autoimmune d. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. V. B.

dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. serului. este discutabil. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. •B. CONGENITALA / m. du col vesical / bladdsr neck obstruction. agitatie. meningita cerebrospinala epidemica. •B. echimoze. boala Herter. afectarea starii generate si eritem. 'sindromul Dressier. / fifth d. difteria. • B. fie prin contact direct (contagiune directa).). CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. c. des enfants rouges / red boys d. Sin. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. V. tetra-pareza In flexie. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. par carence / deficiency d. Lewy (Lewey). Etiologie incerta. •B. du collagene / collagen d. bronsita. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. autoimune. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. leptospirozele. B c. Sin. • B. CARENTIALA / m. *b. CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. CHISTICA A FICATULUI / m. nanism intestinal. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. si complex imun.: eritem infectios acut. ca frecventa. • B. v. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. du corset / corset d. Sin. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal. B. B. Sin. B. scarlatina. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. miscari involuntare.). botulismul. CRONICA DE ALTITUDINE / m. iluzii. tulburare hormonala).: boala Monge (forma cronica). infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta. substratui anato-mopatologic al b. malaria. Sin. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. des conserves / bottled food d. cyclique / cyclic d. bruceloza. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). •B. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi. A CINCEA / cinquieme m. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale..] Dementa progresiva sau psihoza. CORSETULUI / m. Sin. asociata cu cianoza de efort. boala Thaysen. Afectiune cutanata. Unele din aceste entitati sunt *b. kystique de la mamelle / cystic d. CICLICA / m. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. hemoragii). a caror patogenie implica 224 B. Sin. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. febrele paratifoide A. Sin. cefalee. carenta. hipotensiune ortostatica dar fara tremor.: boala polichistica a ficatului. • B.: boala Reclus. • B. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. chronic form of mountain d. regiunea bazala ante-rioara a creierului. sprue nostras. • B. COLULUI VEZICAL / m. COMPLEXELOR IMUNE / m.. DE COLAGEN / m. cyclique trisymptomatique / Milian d. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. Simptomatologia acestor b.: boala Lewy. Evo-lutia este cronica. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. C. infantilism intestinal. Sin. acuitate mentala alterata. of breast. si embriopatie. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. fie prin intermediul unei alte persoane. •B. febra tifoida.B.). holera. *fenomenul Arthus.: boala Marion. B. CONTAGIOASA / m.). cu care copilul se naste. • B. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. este determinata de un *par-vovirus (B-19). petesii. des complexes immuns / immune complex d. Orice b. osteomalacie. febra Q. infantilism celi-ac. v. kystique du poumon / cystic d. Sin. contagieuse / contagious d. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica.: boala ciclica (v. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. prurit. B.: boala ciclica trisimptomatica. fibroza pulmonara interstitiala difuza. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. 18S5-1950. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. In consecinta. CARENTIALA • B. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza).: boala polichistica a plamanului. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. dar poate aparea si la alte varste. cu episoade confuzionale. CHISTICA A PLAMANULUI / m. [Frederic H. soroche. 'Polidtemie secundara. a carei declarare este obligatorie. of lung. La copil. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. boala Bloodgood. In pusee. coeliaque / c(o)eliac d. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. kystique du foie / cystic d. rahitism. hepatitele virale (A. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. purpura trombocitopenica idiopatica. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. of liver. congenitale / congenital d. B. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). rabia. DE CHESON / m. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. iar ulterior se extinde pe torace si membre. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc.: colagenoza (v. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. iar de altii ca o forma de cancer. In prezent se utilizeaza ca sin.. CELIACA / m. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. V. deci diaree cu steatoree. • B. CHISTICA A MAMELEI / m. V. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. c.: kwashiorkor (v. •B. Sin. oprire a cresterii. •B. CONSERVELOR / m. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. Sin. laringita si danoza (In tipul emfizematos). de regula transmisibila. reportable d. probabil de origine streptococica. antraxul. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. • B. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. Clinic. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. COPIILOR ROSII / m. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. halu-cinatii.In aripi de fluture"). tetanosul. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). chronique d'altitude / altitude d. semne de 'parkinsonism. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. Grup de b. boala polichistica a sanilor.: boala Gee. de caisson / caisson d. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare). • B. megaleritem epidemic. se manifests prin febra. boala transmisibila (v. avec declaration obligatoire / notifiable d. •B. *poliartrita reumatoida. B si nedeterminate). Sin.: boala complexelor imune (v.).. " B. • B. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. tifosul exan- .

IATROGENICA • B. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. demyelinisante / demyelinating d. • B. exostosante / exostosic d. GENETICA / m. H. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. Sin. genetice sau genotipice. f. • B. acquise / acquired d. boala ereditara. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. B. de la originea vietii intrauterine. • B. hydrique / hydric d. Sin. cu distrugerea secundara a hematiilor. infectia HIV (indiferent de stadiu). DEMIELINIZANTA / m. DOBANDITA / m. care este In relatie doar cu alimentatia. • B. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. Sin. de trecerea anticorpilor matemi la fetus. g6netique / genetic d. iatrogenique / iatrogenic d. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. Orice b. B. prin aberatii cromozomiale. FUNCTIONALA / m. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. deci. IATROGENICA / m. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. la nivelul unei populatii sau arii specifice. constand In cefalee. hipertrigliceridemie.: mucoviscidoza (v. idiopatice sau psihogene.: enzimopatie (v. gonozomale (dominante sau recesive). ESENTIALA / m. Sin. HEMOLITICA / m. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. si boala idiopatica. Boala aparuta dupa fecundatie. familiale / familial d. recesiv.. de cauza necunos-cuta. • B. iritabilitate. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. hepato-splenomegalie si. e. transmisibile cu dedarare numerica. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. astenie. • B. *Prevalenta continua a unei b. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. endemique / endemic d. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. se deosebesc: a) b. du foehn / fohn d. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. B.). of newborn. ENZIMATICA / m. glicogenoza Cori tip I.: boala Bessel-Hagen. boala von Gierke. V. sub aceeasi forma. degenerative des articulations / degenerative joint d. FOHNULUI / m. hereditaire / hereditary d. e. FEMEILOR FARA PULS / m. EXOSTOZANTA / m. GENOTIPICA / m. pulseless d. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. complicatiile postvaccinale. GLICOGENICA / m. aparuta la puber-tate.-n. • B. essentielle / essential d. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d.B. HIDATICA / m. hipercolesterolemie. Sin. genotipica. • B. hydatique / hydatic d. hemolytique / h(a)emolytic d. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. 2) B. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. este o forma de *eritroblastoza fetala. Sin. Sin. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. • B. 2) Rar: ansamblu de 225 . hepatomegalie. • B. V. B.: b. V. Patologie transmisa genetic.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. DEPOZITELOR DENSE / m. • B. V. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). Forma a "cardiomiopatiei restrictive. care afecteaza. 6pidemique / epidemic d. este strict localizat la nivel hepatic si renal.: boala Minkowski-Chauffard (v. • B. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. des femmes sans pouls / young female arteritis. • B. HIPERENDEMICA / m. • B.). Ex. B. V. boala ereditara. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. V. •B. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. endomyocardique / endomyocardial d. des griffes de chat / catscratch d.: boala van Creveld. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. din cauza unui agent infectios sau toxic. acetonemie cu cetonurie. care se propaga In vai din zonele muntoase. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. si incompati-bilitate fetomaterna. glycogenique / glycogen-storage d. hiperend6mique / hyperendemic d. si endemie. icter. V. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar.). Sin. Sin. In functie de modul de transmisie. B) Lista b. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. la nivelul unor populatii sau arii specifice. • B. ENDOMIOCARDICA / m.: osteoartrita •B. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. b) b. • B.: echinococoza (v. pot fi iatro-gene. EREDITARA / m. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf.: b. of the pancreas. uneori. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. •B. enzymatique / enzymatic d. B. FAMILIALA / m. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. e. edeme generalizate la copil. ?i epi-demie. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. • B.). Clinic.). Sin. hiperlactacidemie si hiperuricemie. Manifestare clasica de "meteoropatologie. des dep6ts denses / dense deposits d. • B. Structura glicogenului hepatic este normala. • B. genotypique / genetic d. EMETIZANTA JAMAICANA / m. Sin. h. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. genopatii.). ereditara cu transmitere autozomal dominanta. Se disting: 1) B. Anemie hemo-litica a nou-nascutului.. •fetopatii) fie dupa nastere. • B.: boala HarInup (v. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. dar al carei caracter genetic nu este cert. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. GHEARELOR DE PISICA / m. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. B. responsabil de aparitia b. vant uscat si cald. • B. b.: sin-drom de lob mijiody (v. • B.: boala Takayasu • B. a n. • B. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. Sin. Ex. "B. adipozitate. • B. Termen generic pentru un grup de b. d. tipic: *scleroza multipla. se opun *b. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. insom-nie. glicogenosis. care nu progreseaza In timp. " B. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. du hile / middle lobe syndrome. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista. QMS). ereditare sau genetice.: hipertensiune arteriala esentiala.). genetica. dominant. EPIDEMICA / m. determinata. HIDRICA / m. ENDEMICA / m. adevarate. B. B. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). poate prezen-ta caracter familial. fonctionnele / functional d. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. imputabile unui act medical oarecare. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. HILULUI / m. V. e. Sin. si glicogenoza.

purpura trombocitopenica. • B. b. LIZOZOMALA / m. LAXATIVELOR / m. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. 2) asiatica. sindrom imunoproliferativ. •B. tahicardie. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza.). de etiologie necunoscuta. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. si conectivita. Stare septica grava a sugarului. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. MEDICAMENTOASA / m. immunitaire / immunologic d. B. MANA-PICIOR-GURA / m. glande sativare). miu. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). care este provocata de microorganisme patogene.: Kala Azar. Grup de *paraproteinemii. • B. Kala Azar / Kala Azar d. gamma. infectieuse / infectious d. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. immunodeficitaire / immunological deficiency d. ereditara cu transmitere genetica recesiva. complex imun. deshidratare. 1) B. • B. LANTURILOR GRELE / m. • B. des chaines legeres / light chain deposition d. des legionnaires / legionnares' d. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. B. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. • B. determinate. Sin. g. poliadenopatie. des laxatifs / laxatives d. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. medicamenteuse / drug d. • B. (witre care. cu anemie grava si splenomegalie. crize de tetanie.). neagra. V. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. prin *autoimunitate. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. pareze musculare. • B. care se pot asocia cu tulburari neurologice. palatina. V. efecte secundare. V. " B. reactii de intoleranta. intercurrente / intercurrent d. IMUNODEFICITARA / m. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. • B. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. si boala esentiala. Sin. Denumire generica pentru orice b. Implica: *daudicatie intermitenta. corioretinita etc. IMUNITARA / m. KALA AZAR / m. Ca urmare. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. Sin. MEDICAMENTOASA •B. si boala contagioasa. edeme si paralizii intermi-tente. *complexelor imune). Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. congres organizat de American Legion. de chaines lourdes / heavy chain d. Exista trei tipuri: *B. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. ITAI-ITAI / m. Itai-ltai / Itai-ltai d. • B. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri.B. • B. g.: boala Seligmann (v. sau complica o afectiune deja existenta. cu afectarea doar secundara a parenchimului. de etiologie necunoscuta. febra. •B. hipoproteinemie si hipokaliemie. determinand o simptomatologie polimorfa. b. Denumire generica pentru b. Orice b.: boala Franklin (v. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. microcefalie. astenie marcata. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. • B. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. V. *B. care poate fi transmis de catre caine. 1. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. ca urmare a unui proces de *saponificare. idiopathique / idiopathic d. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. de obicei kappa. paloare. sau infantila. *Exantem autolimitat. [^{indusa kala azar = fe. cu incidenta maxima vara. LACUNARA / m. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. c^nd. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. • B. • B. alteori existand o dereglare functionala (b. In formele grave: tulburari renale. digestive si renale. INTERCURENTA / m. interstitielle / interstitial d. care nu este consecinta unei alte stari morbide. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. LANTURILOR USOARE / m. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. B. gingivala. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala.. I. lysosomiale / lysosomal storage d. V. hipersensibilitate). este simptomatica Indeosebi la copil (febra. encefal. si autoimunitate. des ligatures / ligatures d. I. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. LANTURILOR GRELE ALFA / m. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. Intalnita frecvent la copii presco-lari. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. INFECTIOASA / m. " B. 226 B. •B. anemie hemolitica. • B. boala transmisibila. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale.). • B. LEGIONARILOR / m. 2) Prin extensie. b. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. INTERSTITIALA / m. boala complexelor imune. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. hipotermie. lipophagique / lipophagic d. • B. sugerate involuntar de medic bolnavului. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. limba. LANTURILOR GRELE MIU / m. alfa. • B. splenomegalie. cianoza. IDIOPATICA / m. hipergamaglobulinemie). nodulii limfatici ai splinei.6ra.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani.: lupus eritematos diseminat (vJ. lacunaire / lacunary d. g. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). care exista prin ea Insasi. • B. • B. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. 29 nwrtale. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. *B. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. In continuare. . maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele). tub digestiv. la un. paloare. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. hipotensiune. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. *pancitopenie.] B. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. • B. LIPOFAGICA / m. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. s-au inregistrat ISO cazuri. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. V. LANTURILOR GRELE GAMMA / m. B. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. LIGATURILOR / m. B. anemie. Sin.

Machado-Joseph. • B. la nivelul alveolelor. m. organique / organic d. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. hidric. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. B. Kennedy.: p-talasemie). dislipidoza). • B. osmotic. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. 3) De ori-gine alimentara. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota. •B. du neuron moteur / motor neuron d. metabolique / metabolic d. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism.). • B. endocrine. Ex. vine. [Jap. si osteopoikilie. care actualmente desemneaza Indeosebi b. fosfocalcic.: obezitate.: ganduri persistente). raspandita 7n America de Sud.] B. homologue / graft versus host reaction. 227 . obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. Sin. MOYAMOYA / m. d) echilibrete addobazic. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. rezistenta spastica la miscarile pasive. MOLECULARA / m. Leziunea poate fi monoalelica (ex. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei. galactozemie congenitala). adesea mortale. *scleroder-mie. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). determinate de anomalii ale enzirnelor (v. Termen foarte general prin care se desemneaza b. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie. ' B. des os de marbre / osteopetrosis. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. Sin. MONOGENICA / m. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza). sunt cuprinse In capitolul IV -B. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. a membranes hyalines / hyaline membrane d. anticorpilor si chiar o serie de b. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. mitrale / mitral d. •B. OBSESIV-COMPULSIVA / m. / Filatov's d. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor. la aspectui firumat. provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. OASELOR DE MARMURA / m.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b. B. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. Sin. MICRODRENOPANOCITARA / m. • B. •B. . sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo.APATRA • B. • B.m fum de fyara" fi se re/era (a i. 'B. • B. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. aceste b.: boala Voorhoeve (v. Diagnosticul se face prin *angiografie. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide.: guta). Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. revizia a X-a QMS.: boala Bonieland. enzimopatii).: rubeola scarlatiniforma (v. B. vag.e.: moyamoya. m. B. iar cauza b.nwm.).: In grefa de maduva osoasa). operatoire / surgical shock. Inflamatie pulmonara. A PATRA / quatrieme m. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice.: drepanocitoza) sau polialelica (ex. tulburari biochimice ereditare. B.magimie. MUSTEI NEGRE / m. mineral. In plan clinic. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. moyamoya = cefos. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. m. membrane hialine. de la mouche noire / blackfly d. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. ionic. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. intr-o maniera stereotipa). du noeud sinusal / sick sinus syndrome. Sin. c) metabolismul lipidic (ex. MEMBRANELOR HIALINE / m. scleroza laterala primitiva si amiotrofica.. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. d. METABOLICA / m. paralizie progresiva bulbara. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. dobandite. pe baza tulburarilor metabolice. care au o consistenta carnoasa. monogenique / monogenic d. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat.). *glicogenoza. vitaminic etc.B.. Sin. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. fasciculatii.: boala Albers-Schonberg (v. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. • B. de nutritie si metabolism. Obsesii recurente (ex. care cu-prinde *b. OMOLOGA / m. 1) Soc operator (v. parapareza spastica. La examenul histologic se constata. infectii. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. Tay-Sachs a adultului. determina anxietate marcata. • B. 2) Incorect: sindrom postoperator. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. V. care afecteaza neuronii motori pe-riferici. B. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. •B. atrofie olivopontocerebeloasa si *b. OPERATORIE / m. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. amintind de splina. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. •B. Sin. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m.).: boala Cooley (v. • B. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. In cadrul b. de moyamoya / moya-moya d.Cui de ocfii. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial.: diabet. 1 B. ORGANICA / m. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana.). Ansamblu de tulburari. *b. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. MEDITERANEANA • B. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. 2) Prin anomalii endocrine. afectare hepatica variabila. MITRALA / m. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. NODULUI SINUSAL / m. Termen generic pentru b. NEURONULUI MOTOR / m. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. tie. fara implicarea sistemului motor corticospinal. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). ' B.Tta. •B. Denumire gene-rica pentru un grup de b. b) metabolismul nucleotidelor (ex. moleculaire / molecular d. Termen fundamental In *medi-dna moleculara.

PROFESIONALA / m. de systeme / system d. un traumatism sau un alt eveniment. a unui lichid seros. se poate compli-ca cu esofagita peptica. Afectiune ereditara. • B. B.: boala Reimann (v. de volum variabil. uneori sub forma de *erizipeloid. care urmeaza altei b. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. Sin. ulceratii. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. de cheson) sau chimid. B. Lobstein's d. PCOS. B. Sin.. r. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. des sclerotiques bleues / blue sclerae d. *benzolism). B. tuse. *radiopatie. DE SISTEM / m. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). b. Apare la subiecti peste 50 de ani. polykystique du poumon / polycystic d. primaire / primary d. V. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease.: rinichi polichistic. SERICA / m. ADPKD este una din cele mai frecvente b. teoretic.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. B. Alteori. Sin. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. POLICHISTICA EPIDERMICA / m. si printr-o eruptie generalizata de urticarie.). B. stricturi locale sau 'sindrom Barrett. " B. p. m toate segmentele tubilor uriniferi. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. polygenique / polygenic d. du poumon de fer-mier / farmer's lung. • B. • B. gat si torace. Sin. Sin. • B. polykystique des seines / polycystic d. SCLERELOR ALBASTRE / m. •B. s. febra si albuminurie. determinate de refluxul sucului gastric acid. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d. lipotimie. renale a lesions minimales / minimal change kidney d.). Sin. POLICHISTICA A SANILOR / m. • B. •perioade Luciani-Wenckebach. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. Sin. curbatura. Denumire discutabila care.)..). • B. sistemul limfoid. digestive) m special chisturi hepatice. *B. In zootehnie etc. SEMILUNARULUI / m. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. lactescent sau laptos. Sin. dar poate conduce la o *b. se adopta pentru b. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii.). B. Sin.: *diabetul zaharat. • B. secundara. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. la nivelul porilor mameloanelor. boala serica. fara leziuni glandulare notabile. • B. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. serique / serum d. dispnee. • B. *b. • B. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m. Sin. secondaire / secondary d. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. s6rique / seric d. si policistina. •B. diseminate pe frunte. •B. du semilunaire / semilunar d.: boala Lobstein (v. POLICHISTICA A FICATULUI / m. B. boala serului (v. •B. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. cauza b.: PCOD. De fapt. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. la intervale regulate.). greata. SISTEMICA / m. si rezulta din aceasta. greata.: *febra mediteraneana familiala. POLICHISTICA OVARIANA / m. t®sutul conjunctiv). autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. relativ frecventa. du serum. p. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease. g. febra). • B. • B. 1) B. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta. V. concurente la determinismul patologic. • B. PERIODICA / m. manifestandu-se prin palpitatii. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin.: ADPKD. of epiderm. ereditare la om. SECRETANTA / m. systemique / systemic d.: sindrom Kienbock (v. PESCUITORULUI DE BURETI / m. Abrev. de origine genetica. pot fi determinate de agenti fizici (ex. B. Sin.: boala chistica a plamanului (v. R. SECUNDARA / m. of lung.). 2) Sin. poly-kystique du foie / polycystic d. si nici cauzata de o alta maladie. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. secretante / secreting d. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. Termen prin care sunt desemnate doua b. periodique / periodic d. professionelle / occupational d.). cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. poate fi un agent patogen. • B. B. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza).: boala sistemica (v. si boala Skevas-Zerfus. POLIGENICA / m. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m.: boala chistica a ficatului (v. PLAM&NILOR DE FERMIER / m. SERULUI / m. polykystique epidermique / polycystic d. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. este consecinta b. of kidney.). r. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. V. Ex. PRIMARA / m. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. • B.: sindrom Stein-Leventhal (v. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. Abrev. B.. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. du pecheur des eponges / spongediver's d.B. of liver. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. Se expri-ma prin reactie locala. POLICHISTICA RENALA / m. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. •B. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. care apare spon-tan.). s. m. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. uneori la nulipare. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. B. of breast. • B. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta.: boala urechiusei atriale. polichistica renala care se manifesta numai la copil. •B. nefiind asodata cu o alta b. Ex. cu artralgii. multisistemica. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. care apare episodic. si policistina. fara patologie cardiaca. • B. ritm nodal). bilate-rale. cu- 228 . stibiu).PERIODICA • B.: sistemul reticuloendotelial.. Sin. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. SISTEMICA • B.: boala chistica a ma-melei (v. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. p. denumita initial Thennopolyspora polyspora}. polykystique des reins / polycystic d. •B.

: boala venerica. •boala somnului. B. si boala Dutton. SPECIFICA / m. virus hepatitic B. "lipo-idoze. •B. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. Loutim. uneori. • B. [Thomas Addison. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. 1791-1875. Nicolas-Favre. [Akmeyri. de vaches folles / mad cows d. 1793-1860.: boala transmisibila sexual (v. ciroza biliara. tropicale / tropical d. disfunc-tii intestinale. • B. B. medic ingles. HIV etc. •B. si SIDA. printr-o gazda intermediara. *malarie. exantem. Se disting. Australia si India. KUREYRI de 12-14 zile. Sin. tifos tsutsugamushi. 18041S7S. AKUREYRI. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. of liver. atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. TROPICALA / m. *febra galbena. Sin. apoi (a Zurich. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). multiple. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. astenie. a femeilor de varsta medie. 'Du6Cin. B. B.: boala Zahorsky (v. •B. URECHIUSEI ATRIALE / m. •B. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be. debuteaza 229 .). originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. • B. "gonoree.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile.B.: tezaurismoza (v. • B. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). transmissible / communicable d. *sancru moale. Ex. medic iriandez. *boala Behcet etc. *polio-mielitei anterioare acute. sensibilitate la frig. [Jap. *b. sau indirect. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex. dupa o incubatie B.} Sin. cu exitus la scurt timp dupa nastere. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. ADDISON-GULL. 2) Sin.: boala Menkes. *leishma-nioza.: sindrom Gilles de la Tourette (v. clinic.] Sin. *lepra. TRANSMISIBILA SEXUAL / m. vasculare ('angeite alergice). leucinoza. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. de-clararea b.). metabolica cu transmitere autozomal dominanta. [Thomas Addison. •B. •B.: malaria tratata cu *chinina). Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. B. Anton Biermer. de surcharge / storage pool d. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. animala sau vegetala. medic german.: boala de sistem. Sin. V.: boala bronzata. ADDISON. care se manifests prin senzatia de rau general. Sin. medic engiez.. Actualmente. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. *b. 'schistosomiaza. Sin. *poliartrita cronica juvenila. provocate de *vjrusuri lente. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m.} B.. 'in stadii avansate.). cu debut mai tardiv. de I'email tachete / mottled enamel d. • B. *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1). Still a adultului). dispepsie. 2) intermediar.: sindrom Adams-Stokes (v. DE SUPRAlNCARCARE / m. Sin. 2) pete albe si brune. „ • B.. Observata la adolescenti. Sin. care au In comun. 1793-1860. hemoragii. 'DuBOn. Boli cu nume proprii • B. X. Wiliam Stokes. / sixth d.\ Insuficienta suprarenala cronica. Sin. VENERICA / m. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii.] B. printr-o persoana sau animal infectat. tripanosomiaza). de stocare a glicogenului. adesea. Trichomonas. du sommeil / sleeping sickness. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. cutanate (*sderodermie. a virus lent / slow virus d.} B. •B. glycogenique / glycogen storage d. • B.: *boala Chagas. B. ADDISON-BIERMER. *sindrom Sjogren). o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. virus herpetic. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. PRIN STOCARE / m. *oncocercoza. este obligatorie. Sin. par stokage / storage d.). 17931S60. • B. • B. •B. VACILOR NEBUNE / m. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de . prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului. eel mai sever. Sir William Withey Gull. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile. Sin.). Candida. V.sirop de artar" al urinei si al corpului. cinci manifestari majore: anemie.si mediolobulara. *dermatomiozita. • B. se caracterizeaza. ADAMS-STOKES. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. 1816-1S90. tsutfiiigamushi = gandac periculos. •B. si boala contagioasa. Sin. sunt acceptate ca forme ale acestei b. asemanatoare. SMALTULUI PATAT / m. • B. 2) Sin. venereal d. Lonitra. de etiologie necunoscuta. [Robert Adams. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara. izo-leucina si va-lina). 1) Entitate mor-bida bine definita. caracterizata prin *xan-tomatoza. dupa Addison. ex. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). TROMBOEMBOLICA / m. de tip tifoid si leucopenie. Denumire generica pentru b.: glicogenoza (v. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. hipotensiune.: hiperkeratoza (v. Londm. virusuri sau paraziti. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. con-vulsii. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. medic ingies. V. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948.). TRANSMISIBILA / m. •B. (STD).: boala Biermer (v. des tics / Gilles de la Tourette d.: boala ritmica auriculara (v. Ex.). cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. oraf M IsCanda wide au. De ex.: tripanosomiaza africana (v. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. casexie bronzata. medic engtez. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis. TSUTSUGAMUSHI / m. Caracteristidle clinice includ coma. [Thomas Addison. Sin.: *b.rna. melanoza dermica.). thronibo-embolique / thromboembolic d. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d.). Pentru primele patru b. icter cronic si. •B.). 1827-1S92. Transmiterea se face direct. • B. •B.. clinician vtandu. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. A SASEA / sixieme m. CU VIRUS LENT / m. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). curba febrila In platou.: *sifilis. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. de I'oreillette / rhythmic auricular d. TICURILOR / m. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). specifique / specific d. SOMNULUI / m.. venerienne / venereal d. adenopatie satelita.

: boala von Willebrand (v.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. Sin. [If Benjamin Alexander. Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. 9{ew yor^ 1901-1964. infectii pelvine). newoiog fi psihiatru ger-man. 'Paris. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. Sin. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. patohg american. 18S619S8. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie. medic american contemporan.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe. [Bernard f. difuza. ALBERS-SCHONBERG.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. meningita seroasa epidemica. apraxie. infectioasa. • B. pediatru franc-ez. agnozie. exista o degenerescenta progresiva. ARMSTRONG. [name] Alagille.. Sin. 1925. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar.: dementa presenila. 'Sans. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate..] Sin. mialgii. pediatru frames. surditate. parestezii de Intindere variabila. In Okiaftoma .tic. americana. • B. nu este clarificata.honberg. amigdalita. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. congenitala si ereditara.] Sin. pTofesor (succesiv) la. ALEXANDER.ALAGILLE prin febra. cu deces pana la varsta de doi ani. Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne).] 1) B. Cea mai profunda alterare afec230 B. [Eugene Apert.). 1868-1940. Louis Edovard Octave Crouzon. 'Paris.: acrocefalosindactilie tip I (v.: sindrom Alagille (v. si C. [George Clinton Andrews. care poate prezenta o infectie latenta. ALPERS. n. swOtz. glicogenoza). [Cnr/ Hem-y Alstrom.). A. • B. medic american. ARNOLD-CHIARI. Toionia). 1S64-1915. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold).SW^-i undt a fast descrisa.} 1) Sin. ANDERSEN. [Ardmore.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. 0. 2) Stewart W. si boala Pick. evolueaza rapid spre dementa si moarte. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. In formele de debut. oftalmoiog gt. 'Paris. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. 1907. la care se adauga apraxia si agnozia. Sin. 1806-1875. mieloscleroza. *amauroza. A. 2) V. 2) V. Qottingen si J-feideKey. C. radiolog german.ne. [Dorothy Hansine Andersen. Anderson. 1835-1915.] B.!. osteoporoza familiala. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. la adult. dementa Alzheimer. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. 18401917.). m prezent.ne. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. Sin.). 1817-1861. pediatru franca. 'Hamfmrg. Alpers. familiala si ereditara. agitatie psiho-motorie. • B. [Heinrich Ernst AlbersSr. • B.. • B. [Eugene Apert.: coriomeningita limfocitara. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale. Londra] 1) Sin. APERT. Sin. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare. • B. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor. 'sindrom meningian. • B. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). Se vindeca adesea spontan. dar poate evolua si letal. 19001969.: bacterida pustuloasa. anemie importanta etc. n. 6acterw[og american si specialist m sa.. 'in care se asociaza caracteristicile *b. . • B. [Francois Ami/cor Aron. retentie vizuala. 1865-1921. aplazie retiniana. Theodor Leber. sindrom Vogt. [Julius Arnold. tulburari ale limbajului oral si scris.an.] Denumire prin care. neuroCog frances.te pufiiica. dezorientare temporospatiala.B. neurolog american. Histologic. cu tulburari mari de memorie.] B. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului. alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor. dennatotog american. sindrom Anderson.ian. 1868-1940.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex. ARDMORE. hepatosplenomegalie. 1900. • B. ereditara. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare.: boala Alstrom-Leber (v. [Julius Arnold. boala Leber II.. ge. paralizii si. 1874-1938. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. • B. B.: acrocefalosindactilie tip II. acuta virala. medic australian contemporan. sindrom Andersen. •• • B. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica. • B. transmisa autozomal recesiv. 1891.: glicogenoza de tip IV (v. Alexander. contemporan. Sin. care se manifesta sub forma unei infectii febrile. caracterizata prin rinofaringita rebela. \A. ge.ian. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. cat si Inainte de aceasta.tic. Haas . de asemenea. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. 1835-1915.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. Sin. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi. fara afectarea substantei albe). medic francez. aceastd afectiune pentru prima data. ANDREWS.] B. ALZHEIMER. 9{ew yorki n. neurolog francos. prevalenta b. [Fuller Albright.oase-lor de marmura".nCita. • B. de tip probabil recesiv.). Sin. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei.: osteodistrofie ereditara Albright (v.. • B. n.: boala . ceea ce antreneaza frac-turi repetate. Etiopatogenia b. este manifesta clinic dementa accentuata. testele psihometrice (memorie ime-diata. dureri musculare.] Sin. 'Philadelphia. 'Boston. [Car? Henry Alstrom. S-a con-statat. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . afazie.] Afectiune rara.rm.: atrofie musculara progresiva.). ALAGILLE. uneori. meningita limfocitara acuta benigna. scleroza Alzheimer. *mioclonii. probabil virala. Radiologic. Prognostic sumbru. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent.] Sin. amauroza congenitala Leber. 1907. • B. denumit A-p. oftalmolog suedes contemporan. [Alois Alzheimer. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala. V. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. neuropatoiog engie. discalculie. caracterizata clinic prin "microcefalie. ANDERSON". [CAar7es John Armstrong. Progresiv. n. ALBRIGHT. baza militara. osoasa rara. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. osteo-petroza. ALSTREM-OLSEN. osteosderoza generalizata. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. B. adeno-patii. APERT-CROUZON.. profesor de medidnil intema. ARNOLD. Apert cu semnele faciale ale *b. Rezervor de virus: soarecele de casa. ARAN-DUCHENNE.z contemporan. • • B. ALSTROM-LEBER.: boala Leber I. 'Washington. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. suede. 'Paris. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. OIsen. 'Satin. • B. nevrita optica retrobulbara ereditara.

ASBOE-HANSEN. Sin. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe. cu lapte conservat. BARRAQUER-SIMONS. radioCog danez. 'Edin6urg.: lipodistrofie progre-siva (v. Asboe-Hansen. •B.] B.: molluscum contagiosum (v.} B.burg.} B. Sin.: lipofusdnoza neuronala juvenila.z. care dispare In cateva luni. Arthur Simons. leziuni nervoase. trans-piratii profuze.. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. Sin. AZORE. BARCOO. 18571927. Londra. • B. care apar de obicei In al doilea an de viata. tremura-turi digitale fine. care poate aparea la copiii cu leucemie. [Sir Thomas Barlow. debutand la nivelul unui folicul pilos.ARNSTEIN Chiari. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). [John Hutton Balfour. [Base/.z. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie. medic spanioi.: sindrom Ayerza (v. " B. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida.: boala din Bornholm (v. evolutie rapida spre exitus. 1885-1950. Vaquez In care lipseste splenomegalia. [Benjamin Guy Babington. anemie. fie cu *poliartrita reumatoida. [Frederick Eustace Batten. [/Intouie Laurent fesse Bayle. Cft-Kcyo. 1865-1918.).an. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin.[ Sin. cu localizare mdeosebi la fata si la gat.). care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase. profesor ia 'Str(in. " B. neuroiog engkz.e. BEAUVAIS.: boala Basedow. • B. Sin.). 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. 1S61-1918. B. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer.: clorom.rm. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. inside. sufuziuni subperiostale. •B. Sin.} Sin.: hidronefroza congenitala intermitenta. BARLOW. [Heinrich van Bamberger. si spondilartrita anchilozanta. BASEL. medic ge.z. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor. Londra. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut. 1790-1854.te.: boala Moschowitz.} Sin. 1886-1955. • B. • B. scorbut infantil. Sin. sindrom Banti. In cazul sugarilo'' alaptati artificial. cu transmitere autozomal dominanta.: dermatita buloasa keratogena. 1869-1933} Sin.an contemporan. Landre Beauvais. " B.z. medic irCandez. 1790-1854.: osteoartroza interspinoasa. [T'/tomos Bateman. 1799-1858. chirurg e. 1845-1945. dennatoiog dams contemporan. BATTEN.: purpura senila Bateman.: boala Moeller-Barlow. foliculara. • B. 1852-1925. 1780-1855.} Sin.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar. BABINGTON. • B. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. • B. 'Petersburg. BAMBERGER. *eretism cardiac). leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. [Hulusi Behcet. dureri epifizare cu alterarea osificarii. 231 . AYERZA.). Sin. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. • B. n. medic francos. • B. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. • B.). 1877. [Boreoo. neurolog mgltz. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale. 1772-1840. aritmii. dermatoiog e-ngkz. V. profesor ia l^azan. [Karl Adolf van Basedow. Copenftaga. de culoare verzuie.} Dermatoza pigmentara buloasa. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata. manifestata prin dementa. 'Edin6urg. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. • B. BASEDOW-GRAVES. •B. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. BAASTRUP.. Schiffrin.In disc".nta. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid. medic argentinian. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. 1778-1821. [Karl Adolf von Basedow. Londra. 1855-1928. termofobie.). 1853-1934. BEAUVIEUX. tulburari cardiovasculare (tahicardie.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta.). 1848-1932. ^e.rse.). 1865-1918.: boala SpielmeyerVogt (v. Sin. Uneori se complica cu gangrena. • B. istoric pentru maduromicoza (v.). Vuna.toinopatolog itaiian. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna. 2) Sin. BAEHR-SCHIFFRIN. BEHCET. Londra. 'Sue.: anemie Banti. BALFOUR. 'Paris. BATTEN-MAYOU. 'Dublin. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. AUJESZKY. medic engte. m Australia. boala Flajani. Sin. patoCog austriac. • B. Este o varietate de reumatism degenerativ. Londra. dennatoCog turc.: boala Machado-Joseph (v. 1797-1853. [Harold Wordworth Barber. pericardita constrictiva etc. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare.] Sin.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. [Pierre Jean Baptiste Bazy. ai 'Marinei legate. apoi ia St. 1822-1888. ana.} Sin. medic si Botanist engCez. BEHQET • B.} 'I'Hiperkeratoza difuza. medic austriac. [Frederick Eustace Batten.: boala Rendu-Osler (v. 1794-1866.: paralizie generala progresiva (v. m Ocwnvl Atlantic. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. • B. medic maghiar.). ARNSTEIN. ojtaimolog e. Sin. • B. Marmaduke Stephen Mayou.). 'Barcelona.] Sin. • B. [Guido Banti.} Varietate de *hidronefroza. BAYLE.: bruceloza (v.B. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica). [Azure. BECHTEREW.rseBurg. portugheze.} Sin. medic e. [Aladar Aufeszky. medic ve. BANNISTER.).} Sin.} Tumora maligna. me-dic ingte. uneori familiala. Sin. [Christian Ingerslev Baastrup. nwGc germcol. Londra.} Sin.ng[tz. Sin. 1SS1-1916. 1844-1920. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei. purpura trombocitopenica trombotica. " B. [George Baehr. 'M. • B. *diskeratoza foliculara . BAMLE. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede. observata la nou-nascut.). [Henry Martyn Bannister. Leziunea apare In zonele descoperite. cu eozinofilie sanguina. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta.ng[e. BALLINGALL.} Sin. 1876-1934. me-dic ame. 1S08-1884. astenie. medic gcrman.). [Augustin-J. diaree.: ulcer de desert. neuroCog rus. tulburari psihice. care poate aparea la menopauza. psihiatru francos. • B.Tinw dwiez.: boala Basedow-Graves (v).: edem Quincke (v.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. fans. Sin. scadere ponderala. [Abel Ayerza. newoioff ame.nos Mres. boala Graves. VTofesor la f(oTe.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie. a celulelor anormale (mieloblaste. osteo-patie hemoragica primitiva. BATEMAN. Robert fames Graves.} Ulcer cutanat tropical. • B.: pseudorabie (v.ri-can.: dermatoza Barber. cfiirurg franctz.: boala Darier (v. r&u. • B. [G. Copenfiaga.} Malformatie congenitala rara. febra. Forma a *b. BARBER.ngit. • B.. la f{6pitau^ de 'Paris. [Bernhard Laurits Frederik Bang. BANG. " B. [Sir George Ballingall. • B. BASEDOW. BAZY. BANTI.iv.

: boala chistica a mamelei (v. sinuzita. In primele saptamani de viata. BILLROTH-WINIWARTER. [Martin Bemhardt. BINSWANGER. dermatolog non'egian. ereditara cu transmitere dominanta. Sin. [Moritz Benedikt. Best. 1837-1902.: lupus eritematos diseminat (v. BENSON. care apare la orezile dupa o infectie (otita. 'Boston.: iridocicl'ita recidivanta. Jan Jansky. Sin.} Sin. oftalmolog german. evolueaza In pusee recidivante. profesor la Zurich si l^ena. BESSEL-HAGEN. dermatolog france-s. cu aspect al maculei de . stabuit (a 'Baltimore. • B.rica. 1856-1922.} Sin. sindrom Billroth. sin-drom Adamantiades.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw.galbenus de ou pe farfurie". BIETT. 1879-1953. [Joseph Colt Bloodgood. dermatolog franc. • B. ortoped american. 1829-1894. Stockholm. BEST. oftalmolog german. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A. fiind osmiofile. dermatolog francos. Afectiune manifestata la ambele sexe. 1845-1917. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns. [Otto Binswanger.rn. de coloratie rosie sau galben clar. •B. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. 1867-1935. medic si serolog cek. In general. si policorie.). 1883-1948. bolnavii decedand.. 9^e.: boala exostozanta (v. neurolog german. • B.: dementa.: cefalhidrocel traumatic. • B. si degenerescenta eredo-maculara.... ptw/esor (succesiv) la Leipzig.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. 'Paris. BIELSCHOWSKY-JANSKY. BENEDIKT. Benjamin Sacks. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth. V. l^iena.: sindrom Benedikt (v. evolueaza In trei stadii (de disc. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se.} Sin. cu proeminenta In forma de . • B.: sarcoidoza (v.). idiotie amaurotica familiala.. cu predominanta simptomelor cerebeloase. chirurg american. • B. medic jrancez. uveita antrenand cecitate. Etiologia este neelu-cidata. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. [Ernest Henri Besnier. 1851-1923.doc" a condilului intern. nefroiog francos.: sporotricoza (v. • B. B. Au fost raportate si cazuri familiale. 1871-1940. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). dermatolog francez. Sin. 1902.] Sin. neurolog german.: sinchizis scintilant (v. mai tar-diva. 1881-1955. Evolutia este letala In 3-4 ani. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica. oftaimotog iriandez. chirurg german. degenerescenta tapetoretiniana centrala. 'Boston. din cauza unui accident infectios grav. 'Berlin. [Alfred Biel-schowsky. 1831-1909. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale.} Sin.. • B. dtrmatolog austriac. Sin. . • B.). a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion.a. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. • B. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara. [Ernest Henri Besnier. [F. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor. • B. Caesar Peter Moller Boeck. Henri Eugene Gouge-rot. urmate de ulceratii. JSrgen Nilsen Schaumann. profesor la fena.: degenerescenta eredomaculara. [Walter PaInam Blount. V.: trombangeita obliteranta (v. [CAor/es Lucien Beurmann. • B. pedi-atru american. 2) V. •B. b. [Jean Berger. degenerescenta tapetoretiniana. BLOUNT. BLOUNT 1873-1921. Saris.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. 1781-1840. [AtAur Henry Season. Administrarea intravenoasa de vitamina B. strict localizata. cu evolutie subacuta si recidivanta. B. medic ame. Sin. 232 B. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene. 9{e. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. n.: meralgie parestezica (v. dermatolog francez. precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga. 1874-1943. XX. apoi la Zurich.a. Felix van Winiwarter. cfmwy german. • B. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. afte genitale si aparitia. [Lourent Theodore Biett. 'Polonia). chirurg german.: lupus eritematos discoid sau subacut.).). 1852-1929. BERNHARDT. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. BLOODGOOD.). profesor la 'Saris. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala. V. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. mesangial IgA glomerulonephritis. anemie pernicioasa. [Fritz Bessd-Hagen. n.] Sin. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani. encefalopatie sau sindrom Binswanger. Emanuel Libmaa. Este o b.e. Insa prognosticul este re-zervat.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult). BLACKFAN-DIAMOND.ui yor^ 1872-1946. •B. profesor la Zurich si 'Viw.} Forma de *lupus eritematos. BITOT. 'Dublin. Saris.). cu afectare moderata a starii generale. neurolog austriac. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3. 2) V. 1827-1892. Sin. 1878-1920. 'Berlin. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. este hematuria macroscopica recidivanta.. 18351920. BEHR. medic american. 'Paris. profesor la J{am£uy. medic ge.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric. [Christian Albert Theodor BUJroth. Moritz Kohn Kaposi. [Pierre A. 'Viena.B. chirurg austriac. originar din '£raga. 1829-1894. Oslo..ri. 'Vwia. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza). V. Sin. sindrom Behcet. si degenerescenta eredo-maculara.} Sin. degenerescenta tapetoretiniana. sindrom Behr.).z. •B. dermatolog suedes.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene.w yorl^ n. [Carl Behr.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma.rman. 1844-1915.. Sin. virala sau imunologica. sinchizis).] Sin. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale.} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta. Bitot. «B.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala.} Sin. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita.: anemie Biermer. [Anton Biermer. 1831-1909. B. Sin. 1896. Se manifesta prin dementa. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. Semnul clinic ca-racteristic al b. [K"ennetA DonieJ Blackfan. BIERMER. normocitara si aregenerativa. iar prognosticul poate fi grav. 1852-1912. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. 1852-1931. BEURMANN-GOUGEROT. boala AddisonBiermer. Louis K. Diamond. • B. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice. sec.: tibia vara. Sin.: sindrom Blackfan-Diamond. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. pediatru american. sfingolipidoza.} *ldiotie amaurotica familiala. degenerescenta tapetoretiniana. medic german. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. • B. " B. BJORUM. care nu ajung Insa la maturare.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

Afectiune rara. 1890. subglosita difteroida.: eredopatie ataxica poline-vritica.). • B.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. • B. 1844-1902.] B. ereditara. B. cnirwy franc.] Sin. Se transmite autozomal dominant.. [Karl Freiherr von Rokitaasky. Necroza osului *sesamoid al halucelui. medic german. Apartine grupului de "lipoidoze. XIX-XX\ Sin. 1863. • B. regulate. 18721937.). 1804-1878. cu tendinta la confluenta si la ulceratii. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului. medic engCez. cu supraIncarcare In lipide neutre.] Sin. •B. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). septui membranes). cu forme multiple. fara sechele si fara reactie la vreun tratament. Sin. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori. 2) Crize abdomi-nale violente. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. profesor de medi-cired (a Oxford. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. initial submaxilare. Sir William Osier.] Sin. profesor [a 'Paris. ori suferind de tuse prelungita. • B. medic franc. ROMBERG. fara semne inflamatorii. • B.] Sin. probabil imunitara. hematoCog itaiian. prin pusee periodice.ez.: comunicare interventriculara izolata. he-moragii. folonia). boala Babington. RIGA. tiroidita . transmisa dominant. • B.: boala Hodgkin (v. n.: boala Fauchard-Bourdet (v. clinician fi patotog Italian. Sin. Enrico Greppi. REFSUM.. 1810-1885. •patoiog itadan. •B.: boala Cardarelli. cu hipertrofie splenica moderata.RECLUS Appe]baum. REESE. 1863-1962. profesor de medicina ia Oxford. [Antonio Riga. profesor [a fraga.] Sin. 'Paris. M. neurolog fi internist german.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. ROBLES. medic igienist german.: boala chistica a mamelei (v. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. profesor ia 'Bonn. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva. 1819-1885. 'Bans.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. profesor ia Jena. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). n. Apare consecutiv unei tulburari secretorii. boala Goldstein. degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. ROKITANSKY-FRERICHS..). oftaimoiog american. • B. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare.] Malformatie cardiaca congenitala. 18781939. mono. RIETTI-GREPPI-MICHELI. 'Kcat-^ar^Stadt. REITER. macrofagica. [Seved Ribbing. • B.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). • B. •B.. care au in comun o evolutie de mai multi ani. b.] Displazie vasculara ereditara.} Forma de *distrofie corneana familiala. [Henri fules Louis Marie Rendu. Sir William Osier. XX. n. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. medic eng[ez. dispuse neregulat sau In inel). 3) Crize febrile pseudopalustre. de etiologie incerta. medic poionez. Sin. patoiog american.). ra-dwtog swdez. boala Rendu-Osler-Weber. • B. angiomatoza hemoragica familiala. 1849-1919. • B. 1874-1964. l^arsovia.). atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. sec. [Henri Jules Louis Marie Rendu. atrofie musculara.). sec. chirwrg fi ginecolog german. talasemie).] Sin.: talasemie minora (v. Londra. uneori simuland o apendicita acuta. febra mediteraneana familiala.: boala periodica. [Gottfried Ritter voa Rittershain. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. aparand Indeosebi la barbati. REED-Hodgkin.: actinomicoza (v. [Robert Grigg Reese. telangiectazie hemoragica ereditara. 1795-1873. dermaloiog gu-atemaCtez.: boala Fairbank (v. RIGGS. localizate Indeosebi nazal si bucal). llppsaia.). RENANDER. n. REIS-BUCKLERS. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. Fernanda Micheli. apoi la 'SerCin. y^ew york^ 1866-1926. AngCia. si suflu Roger. [Fernanda Rietti.] B. •B. [Dorothy MendenhaH Reed. •B. Debut cu *metamorfopsii.: tiroidita invaziv-sclerozanta.] Sin.at in SUA si in Singlia. 1820-1883. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw.} Sin. •B. [John M. [Nikolaus Reichmann. [Hobart Ansteth Reimann. 1844-1902. Frederick Parkes Weber. 1858-1934.] Sin. Oslo.).} Icter grav idiopatic. [Paul Friedrich Reichel. medic noniegian. Evo-lutia b.] Nodul fibromatos al fraului limbii. Riggs. 1907. [Fabio Rivalta. [a 'Bologna m 1886. medic francez. oftalmolM) german.). Italian. • B. [Wilhelm Reis. REICHEL. Friedrich Theodor von Frerichs. medic jrancez. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina. [Rodolfo Robles. • B. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. •B. RECLUS. medic Canadian care a vractu. de etiopatogenie neelucidata. Evolutia este lenta. • B. RENDU-OSLER. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . Sin. medic american. RITTER VON RITTERSHAIN. cu durata 1-2 zile. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate). 1847-1914.: boala Rendu-Osler • B. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. Solonia).).B. • B.] 1) Sin. profesor ia ViIna. 1798-1866. [Sigvald Refsum. apoi crurale si axilare. RIVALTA.: sindrom ParryRomberg (v.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii.z. RIBBING.: hemocroma-toza primitiva (v. sindrom Osler-Rendu. Thomas Hodgkin. 'Baltimore.] Sin. 18091891. 1851-1918. 'BoCogna. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969. RENDU-OSLER-WEBER. nematoCog Italian. 1878. medic german. [Moritz. Sin. [Hans Conrad fulius Reiter. • B.e. profesor ia 'Berlin. asimptomatice. sindrom Rendu-Osler-Weber. 1846-1916. n. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid.lemnoasa". 1902. medic Canadian care a practical m SWi fi w. ROSAI-DORFMAN. ce afecteaza vascularizatia retiniana. REICHMANN. oftalmowg german. anatomopatotog austriac. depuneri lipidice si exsudate retiniene. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade.} Sin.: boala HendersonJones (v. medic. aparitie brusca. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. 1897. 1849-1919. ROGER..sau bilateral. Sin.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v. n. V. [/eon Jacques Paul flee/us. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. transmisa autozomal recesiv. Bucklers. dentist american. Londra. Heinrich Romberg. hemocromatoza).: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v.: oncocercoza (v. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel. fans. 1832-1919. RIEDEL. cHirurg german.. [Henri Louis Roger. nistagmus. surditate. a carui suprafata este adesea ulcerata. n. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale.

S. •B. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. RUSTITZKY. • B. SCHIMKE. 1874-1948. sciatica etc. de lunga durata.: dermatoza pigmentara progresiva. Rosenihal. 'enurezis. " B. Sanfilippo. SCHAMBERG. profesor ia 'Eraladelyfua. Vevey. Surpyener.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului.. . Sin. • B. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. Sin. 252 B. A. SAN BIAGIO. • B. Se produce la trezire.B. cfl-irurg german. profesor ia 'v'ie. Sin. Abces periamigdalian. aproape exclusiv. prin deficit de hexozaminidaza (A si B). Sin. aermatohg american. cu evolutie benigna. profesor (a l^iena. gliomatoze difuze. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. •B. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. atrofii musculare. chirurg ortopea danez. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti.). Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. In . Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. [fay Frank Scharnberff.: erizipeloid (v. cu transmitere autozomal dominanta. sindrom Roussy-Levy. b.. 'Detroit. Salvioli. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo.na. • B. hemoragica congenitala ereditara. • B. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie.: catalepsia de trezire. [Holger Werfel Scheuermann. 'Eh'efia. SANDERS. RUST. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. Sin. []ohann Nepomuk Rust. SCHILDER-FOIX.. Sin. oftaimoCog american. neuroiog german contemporan. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. Indeosebi *schizofrenie. [Pou/ Ferdinand Schilder. profesor de patoiogie medicald la. Se caracterizeaza prin diarei lichide. [li Curt Rosmlhal. mwolog si psihi-atru austriac. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. se manifesta prin voma. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal). [Murroy Sanders. • B. pediatm american contemporan] B.] Sin. Visa. chimrg german. glicogenoza). leucodistrofii progresive. 1862-1954. ca manifestare In unele psihoze. anatomopatoCog francos. • B. iar clinic. Copenfiaga. apare ca reactie la o infectie latenta. ROSENBACH. 1886-1935. exsudat). •B. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice. 'encefalita concentrica Balo.ac. din categoria "leucoencefalitelor. SAUNDERS. Apare.). [Harold Glendon Scheie. •B. care afecteaza copiii si adolescentii. profesor la Cjottingen. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). 18S3-1917. 6acterioCog american. SCHIMKE • B. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. asemanatoare *b. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. \M. l^iena. [Benjamin Robinson Schenck. 9{ew yorl^ n. SCHENCK. • B.: hemofilie C (impropriu). profesor [a Gjraz.). prin simptomatologie generala. 1882-1927] Grup de b. mucopolizaharidoza tip III. 1877-1960. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). • B. • B. tip 2.). amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). Indeosebi cefalee. XX] Gangliozidoza generalizata. specifica adultului.: epifizita vertebrala de crestere. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat.: mielom multiplu (v.: distazie areflexica ereditara. Se manifesta prin simptomatologie locala. [K. n. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. 2) B. Sin. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. diplegie. cu transmitere autozomal recesiva. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. Evolueaza In pusee spre dementa. Sin. apoi [a f\leapoCe. Sandhoff. 'Scrim. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. frecvent fara hemartroza. peaiatru italian contemporan..: gangliozidoza GM. 6wcliimist german. •boala Schilder. austri. Sin. cu puncte rosii la periferie.} Sin. SALVIOLI. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. cu sfarsit letal. scleroza substantei albe cerebrale. si In unele *encefalite. vertij. poate surveni In mai multe forme (infantila. sindrom Rosenthal. juvenila.: scle-roza cerebrala difuza. medic japonez contemporan.: scleroza cerebrala difuza. degenerativa a corneei. SCHEIE. rara.: sporotricoza (v. • B. [Gustove Roussy. In Japonia. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani). Sin. 1909-1990. 'Eolomaji 2} Robert L. Mwolog si psihiatru.] B. anomalii discrete ale scheletului. 1870-1934.). medic american contemporan] B.. scleroze inflamatorii difuze. grupati In inel. apatie. 1775-1840. probabil virala. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. severitatea sa descrescand cu varsta. Sin. SCHEUERMANN. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). [Pou/ Ferdinand Schilder. newoiog francez.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. la barbati. picior varus. ROSENTHAL. [G. clinic similara cu *hemofilia.] B. Sin. Sin. oftaimoCcig austriar. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. rara. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. SCHILDER. debuteaza progresiv (prin cefalee.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. SANFILIPPO. Gabrielle Levy.ROSENBACH form careia b.: keratoconjunctivita epidemica. • B. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie. Evolutia este rapida. SANDHOFF. SALZMANN. 'Bologna. tulburari vizuale). cu transmitere dominanta.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie. cu afectarea starii generale.: pseudoholera infantila. Sakamoto. [Maximilian Saizmann. cu transmitere autozomal recesiva. medic american contemporan.w yor^ 1886-1940. RUMMO. [Gaetano Riimmo. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. 1842-1923.: oligofre-nie polidistrofica. *keratita. ?i gangliozidoza.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. TaySachs.: cardioptoza. " B. SAKAMOTO. Sin. V. [Sylvester ]. " B. Sin. degenerativa a coloanei vertebrale.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. opacitati comeene si hepatomegalie. 1910. Sin. " B. B. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale.: degenerare corneeana Saizmann.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora. B.} Sin. sec. [A.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. medic Italian. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si.: sindrom Scheie (v. tulbur§ri psihice). 1842-1920. neurolog francez.boabe de orez".: glicogenoza tip IX (v. ROUSSY-LEVY. derma-toza Schamberg.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). SARPYENER. posibil. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. Charles Foix. • B. gineco(og american.e din 9^e.

dermatoCog american. foarte distructive si posibil embolizante. cu simptome si semne meningiene. sec.} Sin. 1855-1924. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. 'WurtzBurg.} Sin. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. 'Dortmund. profesor la 'Sown. XIX. intema [a 'Berlin. la varsta de 6 ani.ia. cecitate. Sin. cilirurg suedes. 1866-1930. si boala lanturilor grele.: osteoporoza circumscrisa a craniului. SELTER-SWIFT-FEER. profesor'de. nistagmus. oftalmolog suedes. [fulius Sichel.: distrofie neuroaxonala infantila (v. Qottborg.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v.: ptoza ato-nica lipomatoasa. profesionala a pescuitorilor de'bureti. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus.} Sin.). IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala. 1864-1955. ciwurg ortoped american. caracterizata prin anorexie.). de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. SPENCER.B. 1870-1957. 1875. vegetante si necrotice.). SCHMIEDEN. pediatru elvefian.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). dizenterie). • B. •B. neuroCog german. XX. sezoniera (primavara si toamna).. medic austriac. • B. profesor la Leipzig. 1858-1937. n. V. 1899} 1) Sin. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. balonare. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. SIMMONDS. • B. [Morris Simmonds. regresie mentala progresiva.. • B. anatomopatohg german. SENEAR-USHER. •B. supurare. 1875. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. n.} B. SKEVAS-ZERFUS. 1793-1864. Are doua faze: prima.. chirurg german. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. Evolueaza spre exitus.).: pemfigus eritematos (v. la baieti Intre 8 si 14 ani. frisoane. 1S7S-1964. [fames Warren Sever.). Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta.). 'Paris. medic Italian contemporan. hematolog Italian contemporan.: endocardita primitiva acuta. convulsii. • B. dermatoiog Canadian. Bianco. SCHULTZ. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos. SHAVER. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. Sin. • B. profesor de med. neuropatoCog engiez. SCHRIDDE.SMELMEYER-VOGT •B. SCHR6DER. 'pirozis si vomismente.: boala Fairbank (v. diaree. profesor la. cu semne generate infectioase (febra ridicata. SMITH-STRANG. SECRETAN. adesea In relatie cu *b. [ttenri Secretan. 'Boston. ' B. 1889-1958. genetica.} Sin. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. sau de perle.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. [Ezio Silve. [Hermann Schridde. Stocf^wim.20 %.: sindrom Marinescu-Sjogren (v. iar dupa o scurta perioada. • B.. SHIGA-KRUSE. 1878-1947.] Sin. : . n. medic dvefian. greturi. Emil Fcer. medic german.: dizenterie bacilara (v. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. Viena. Oslo. Paget. adesea bilaterala. SCHOLZ-GREENFIELD. • B. {Walter Spielmeyer. SCHONLEIN. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. [William Senhouse Kirkes. 18S4-19SS. Sin.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare.} Sin.-itroni. XX. ataxie).: boala Gruber (v. profesor [a frankfurt pe. 'Main. Stockholm. n. Sin.: acrodinie infantila (v. [Paul Seller.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare.: epifizita a calcaneului. Se manifests prin diminuarea 253 . 'Samfierg. neurolog fi psihiatru german. perfect delimitata.). 1864-1935.: purpura Henoch-Schonlein (v. iar hemoglobina F . fmdic austraiian. 1880} Sin. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. Vima. " B. SCHMIEDEN • B. splenomegalie. Chicago. Barney Usher.. Joseph Godwin Greenfield. [Franz Seitelherger. SELIGMANN.). oftalmolog german.).} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. medic german. anatomic patotogica (a ytamliwg. 1889. profesor [a Soiing&n.: boala lanturilor grele alfa. dureri abdominale. vomismente. . B. SINDING LARSEN-JOHANSSON. l^onigsberg si Leipzig. Sin. SCHNEIDER. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. B. [Artur Schiiller. ginecolog german.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. artralgii. [Kiyoshi Shiga. epidemica. profesor la •Seriin. [Cecil Gordon Shaver. SCHULLER. neuropatoiog austriac.: sindrom Simmonds (v.). B. 1899. • B.: sindrom Sjogren (v. ulterior. Heinrich Vogt.: anasarca fetoplacentara (v. fi frankfurt pe 'Main.} B. sec. hematii In forma de secera. " B. • B. In general. pediatru german. • B. [Karl Ludwig Ernst Schroder. 1879-1935. dureri abdominale. n. medic si Bacterwiog japonez.: leucodistrofie metacromatica. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. microdrepanodtoza. cefalee etc. cu rigiditate a membrului atins. si boala pescuitorilor de bureti.} Edem dur si persistent. V. newolog fi psihiatru austriac. Sin. SENHOUSE KIRKES. [fohann Lukas Schonlein. Uneori mialgii si artralgii. • B. 1874-1945. fiacteriotog german. [Werner Schuhz. apoi la Munch-in. Sven Christian fohansson. Harry Swift. [Hans Schneider. 2) Sin. [Victor Schmieden.na. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza.] Sin.} Sin. talasemia minima. SEVER. SPIELMEYER-VOGT. •B. medic Canadian. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. probabil virala. caracterizata prin prurit. forma asociata de *talasemie. 1838-1887.).} Sin. Sin. SILVESTRONI-BIANCO. n. profesor la 3{eide[6erg. apoi la Zilricli. [Nils Silfverskjold. freiburg. l^iena.). sec.: anemie microcitara drepanocitara. SILFVERSKJOLD. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. contemporan. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. SICHEL. SEITELBERGER. }Willibald Scholz. Walther Kruse. • B. profesor la yvdinchen. n. •B. yialle. • B.: agranulocitoza •B. • B. ]. • B. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei. cu extensie lent progresiva. medic nowegian. SJOGREN. Londra. a doua. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. ortoped sittdez. 1856-1916. newoiog si psihiatru german. senzatie de arsura. medic german. • B. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. 1802-1S68. cu transmitere recesiva. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. [Francis Eugene Senear. In copilarie sau pana la varsta adulta. Sin.

vizibila la examenul fun-dului de ochi.). sindrom Martorell.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. 1875-1927. TAMURA-TAKAHASHI. asociata cu dureri si impotenta functionala. Steele.B. Pierre Marie.). medic engiez. evolutia fiind lenta. neuroiog american. Sin. 18431927. rara. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv.). 1858-1937.] Sin. TERRIEN • B.} Sin. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. Sin. [Sir George Frederic Still.atru engie. medic enghz.aga. medic e-ngiez. B. medic japonez.: boala Batten-Mayou. TANGIER. Ca urmare. deces In primii trei ani de viata. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale.: melioidoza (v. malformatii articulare. TERRIEN. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. medic francez.} Sin.] Sin. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. [Hons Stemert.. SYLVEST. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei. neuropatie periferica recurenta.). severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. glicogenoza). din cauza unei *mutatii dinamice. cu debut neonatal. surditate neurosenzo-riala. Leipzig. febra ridicata. n. vertebre aplatizate. Londra. medic german. 1875-1930. • B. cu transmitere autozomal recesiva. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa. • B.} Cea mai frecventa b. afectand femeia tanara.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v.] B. LondTa.: algodistrofie posttraumatica. [Adrien Felix Terrien. apatie. cu transmitere autozomal recesiva. • B. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. In forma clasica.). wide. sindrom Sudeck-Leriche.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva. tip 1.] Sin.] Sin. bilaterala. William Garbe.: boala Still a adultului. Bernard Sachs.: colestaza recurenta benigna (v. STICKLER. contemporan. osteoporoza algica posttraumatica.z. STEINERT. Copenfi. [William Alien Sturge. 1885. medic engiez. slabiciune. • B. • B.). 1853-1925. medic danez. profesor ia Varis. • B. pe. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. Sin. V. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. m adolescenta. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. STARGARDT. 1853-1940. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. • B. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI. decedat in. Sin.). TAYLOR. • B. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. • B. profesor (a Londra. manifestari cardiace (aritmii. mucoasei farin-giene si rectale. scadere a vederii pana la cecitate. •B.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). V.: sindrom Stickler. afectarea mus-culara este minima. apoi ia 'Milnster.: poliartrita cronica juvenila (v. S.). b. • B. J. de natura distrofica. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. pediatru engiez. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). 18631962. ferzy OIszewskt.} Sin. a. profesor de medic-ina inte. STURGE-WEBER. |Morion Bafdur Sulzberger. {Harry Swift.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic). [Sir George Frederic Still. si idiotie amaurotica familiala. dermatoiog americ. hemiplegie tranzitorie etc. 1908.: poliartrita cronica juvenila (v. adesea nediagnosticata. SUDECK.:.i6. • B. STOHMER. STANTON. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase). ?i degenerescenta eredomaculara. [Michishige Takayasu. profesor ia 'Paris. [IVorren Toy. Evolutia este progresiva. • B. Forma grava. oculare (orbire tranzitorie. cu astigmatism care se .: boala Pick-Herxheimer (v.). deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll.} V. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor.ope. [Sir Thomas Ambrose Stcinton.] Sin. cifoza. 1855-1932. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). SULZBERGER-GARBE. 18501919. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. debuteaza In lunile a 4-a . probabil printr-o anomalie a *hemului. Ea determina b. atrofie retiniana). cu debut 'in tinerete. debuteaza la varsta adulta sau. tulburari de supt si deglutitie.: acrodinie infantila (v. B.} Sin. hipersomnie. [Shigeo Takahara. y\[e. [Karl Bruno Stargardt. fast desc. cu degenerescenta ce-rebrala si.).ntd IJoaia.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v.aia. spondilartrita anchilozanta. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. profesor [a Londra. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie. B. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest. medic austratian. Sin. STILL. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. • B.: boala din Bornholm (v. profesor ia 'Marburg. 1872-1940. S. tulburari de comportament). profesor la 9{ew york 1842-1908. dementa si casexie. splenomegalie Si infiltratie a corneei. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. [G.ui yor^ 1895-1983. gangliozidoza GM.. newoiog francez. Anatole Miirie Emil Chauffard. Se transmite dominant. SWIFT. Sin. care apare uneori posttraumatic.: degenerescenta maculara familiala juvenila. profesor ia f{am6urg. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara. •B. TAKAHARA. SUMMERSKILL. 18721938. 1880-1931. 1966. origine potoneza. sfingolipidoza. B. dennatotog si veneroCog gwman. profesor ia Jrei6wg. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. oftaimoiog francez. neuropatoiog Canadian de. imdic american.: boala Norman-Wood. Lumpur. [AJd'ro Tamura. TAY-SACHS. medic german. simetrica si progresiva. •B. Sin. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. mai rar. • B. defecte de conducere). Sin. • B.: boala Deleage. tulburari ale SNC (apatie. sec.] *Ectazie marginala a corneei. V. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. Londra. n.md ia Leipzig. oftaimotog german. consecutiv.] Sin. 1866-1938. In care se asociaza durere si redoare articulara. • B. Moartea survine Inainte de 20 de ani. 1S6S-1941. dennatoiog Canadian. XIX. miotonie atrofica. lft6S-1941. Gena b. [Peru/ Hermann Martin Sudeck.). 'Toronto. [AT/red Stuhmer. B. " B. amiotrofie).). S.] B. sec.an. Frederick Parkes tyehcr. cfmwg german.: acatalazie (v. atrofie osoasa Sudeck. 2) B. regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. Sin.] Degenerescenta progresiva a maculei lutea.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. STILL-CHAUFFARD. Sin. boala Leriche. acrodinie). caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). TARUI. STRIIMPELL-MARIE. constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. sfingolipidoza de tip infantil. medici japonezi contemporani. arteritis brahiocefalica. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. • B. neuroiogi canadieni conte-mporani. medic japonez. [John C. 254 B.: glicogenoza tip VII (v.: sindrom Sturoe-Weber (v. n. intoleranta la glucoza). ereditara. in Ungtia. TAKAYASU. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza.] B.] 1) Sin. Mataro Takahashi. boala femeilor fara puls. Kraurosis penis (v. profesor de. 'Ky. • B. medidnd intemd (a Saris. Stickler. hipoa-cuzie. Clifford Richardson.

1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva.t apoi in SUA/Shuaddpliia. pedlatru francez. THIEMANN. 1888-1949} Sin. otorinotaringoCog austriac. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant). [Hemrich Unverricht. •B. sec. Thiemann. ' sec. 1834-1904} Sin. de etiologie incerta. THAYSEN. 18531912. [Pou/ /u7es TiUaux. danez.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. V. 1864-1927. Sin. [Heinrich Unverricht. 'Dor-pat. din categoria displaziiJor spondiloepifizare. [William Hoime van Baren. pot '. • B. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. 'Eolonia].: miotonie congenitala. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. •B. Patogenia b. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului.: calcinoza intervertebrala. • B. • B. poate determina atrofie optica. [Thorvald Einar Hess Thaysen. [Erwin Uehlinger.] Sin. medic Belgian. apoi la. [Ludwig van Buhl.: progerie (v. V. dermatolog gemia. profesor dt cG-nica. cSwurg francez. n. " B. sta6iG. 1868-1943} Sin. Qroningen. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala. B. Viena. • B. Camillo Wiethe.membrana celulelor musculare.). prin. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene. asemanatoare b. care determina prognosticul rezer-vat al b. o disfunctie a canalelor de dor din . dermatolog engkz. sindrom Unverricht. [Thost. pruriginoase. Leziunile apar In post-adolescenta. cu localizari diverse. • B. [Gns(on Variot. V. Axel Odelberg. [a 'Praga. neuropsihiatru. VERSE. medicaia.: proteinoza lipidica (v. ruptura unor anevrism.. poliglobulie primitiva.: bsteocondrita ischiopubiana. nespecifica. si calcinoza. febra.: panider-moperiostoza (v. Fairbank. •n. patoCog german. eritremie. Sin. VAN BUREN.fi unice sau multiple. [EricA Urhach. TERSON. 1850-1929} Sin. cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. THOMSON. Hermann Bernbard Lundborg. b. [Albert Terson. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. "' •B. profesor de policiinica. neurodermita circumscrisa. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati. [M. mers schiopatat. UNNA.: boala Peyronie (v.: polycythemia rubra vera.: sindrom Rothmund-Thomson (v. pitiriazis drcinat si marginal Vidal.: sindrom Unverricht (v. • B. profesor [a 'H'amBurg.: eritem nodos (v. • B. si sindrom Tietze. Van Creveld. • B. probabS. VAN NECK-ODELBERG. perforatia comeei. VAQUEZ. XIX XX. B. cnimrg ameri-can.: boala chistica a mamelei (v. Transmisa dominant. n. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina.w yor^ 1S19-1SS3. medic gennan. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). medic la. • B. dennatolog german.). y{e.). pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. Sin.} 1) Sin. V.: lichen simpler chronicus. 1815-1896. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi).prin tegumente eritematoase.} Sin. Van Neck. dematolog francez. n. 1899} Sin. boala Osler-Vaquez. TIETZE.} Hiperostoza corticala generalizata. oftaimo[og francez. Viena. Prin compresie nervoasa.). profesor la 'Paris. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. . 255 . 1850-1929. TILLAUX. [Alexander Tieize. [S.e intracraniene. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. la Jena.). la 'Boris. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. VOLTOLINI.: acropatie ulceromutilanta (v. anatomist fi chirwg franctz. dermato[og si aiergoiog austriac. UNVERRICHT.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. VON BUHL 1893-1946. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. Sin. •• Hmsterdam. [Francis Steven Peter Van Buchem.B. 1855-1930} Sin. [H. VALENTIN. 1853-1912. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii .: boala celiaca (v. apoi la 'Dorpat. •B. VERNEUIL. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. Uppsala.. de etiologie necunoscuta. [Armand Trousseau. %B. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene. VAN CREVELD. delir. VIDAL. prolapsul irisului si. n. 'Jvlunchen. ca si. d^r care prezinta caracter familial. V. 1860-1936} B. medic oiandez contemporan.i profesor (a ^{am6urg. Sin.).n. chimrg ge-rman. 2) V.).] Sin. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte.: boala glicogenica (v. Paiil Gerson Unna. si boala Fairbank. Londra. VARIOT. implica. keratodermie). •B. XX. medic [a flopitau^ de 'Paris.). •B.. THEVENARD. Mucoasa anorectala ramane indemna. 'Paris. claviculei. profesor de poiicimica medicaia.). varietate de acrodisplazie (v. prin hipertrofie a musculaturii. •B. 18671935.: nevralgie esentela de trige-men (v.: eczema seboreica (v. anatomovatoiog dvepian. • B. Soionia). medic francez.). 1897. neuroiog fmnctz. Este o. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. UNVERRICHT-LUNDBORG. ^6pitaw(_ de 'Paris. B. • B. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil.. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. edeme.: condrila costala. 1894} Sin.). pediatru olandtz. posibil. 'Boris. si boala Arnstein. [Asmus Julius Thomas Thomson. 1894} Sin. cfiimrg german.. URBACH-WIETHE.). VAN BUCHEM. THOMSEN.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale. B. [Andre Thevenard. [Louis Henri Vaqaez. medic gennafi. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. 2) Sin.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. inconstant. 'Srestau fin present 'Wroclaw. UEHLINGER.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene. profesor de patologie e^temd. 1883-1936. [a Jena. TROUSSEAU. " "B. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale.} Sin. cu tulburari generale. febra si afectarea starii ge-nerale. para-(izie faciala si surditate de perceptie. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa.^atoare In dimensiuni.. terapeutica [a 'Paris. THOST-UNNA. •B. •B.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. ' • B. Copenhaga. Zurich.). Sin. suedes. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. •B. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. •B. medii si a labirintului. 1801-1867. otorinoiaringo[og german. medic danez. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. VON BUHL. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. • B. de origine microbiana. este o torma complexa de *hidrosadenita. [Mattew Sydney Thomson. a maxilarului inferior.). 18981959. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. [Pou/ Gerson Unna. medic.

caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa. [Nicolas Voorhoeve. si osteopoikilie. • B.: purpura trombocitopenica idiopatica. pseudohemofilie A. n. newolog austriac. profesor la Qroningen si Amsterdam. profesor [a l^iena. boala Graefe. medic german.t.). fracturi spontane. WEIR MITCHELL.] Forma de splenomegalie la copil.. cu evolutie de 4-6 saptamani. *cataracta si *scotom jn Centura". V. [Albert von Euleaburg. 'Halle fi Cfottingen. • B. oftaimolog danez contemporan.. 'HeCsingfors. 1870-1949.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului. si sindrom Willebrand. medic suedes. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. [Friedrich Daniel von Recklinghausen. [Constantin Freiherr von San Serff Economo. Rudolf Jiirgens. WALLGREN. intema.] B. VOORHOEVE..). WERDNIG-HOFFMANN. Evolueaza In pusee. fara alterarea starii generale. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon. cu agra-vare progresiva si posibil deces. medic finiandez. Sin. 'Wurtz6urg si Strasbourg. [Erik Adolf von Willebrand. VON WILLEBRAND-JURGENS. [Guido Werdnig. Sin. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. medic engtez. [Willem Vrolik. WEIL.] B.: macroglobulinemie Waldenstrom (v.. 1876-1951. frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. WALDMAN. asociata altor maladii autoimune. osteoza paratiroidiana. probabil.: boala Alexander. anatomopatolog. WEBER-CHRISTIAN.: boala glicogenica (v. Sin. Jonkers.: amiotrofie spinala infantila (v. [Hans Wagner.).). •B.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. Sin. VON RECKLINGHAUSEN. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. prezenta de com-plexe imune. 1863-1962. ca si un deficit de x factor von Willebrand. 1879-1927. 1833-1890. Sin. 1877-1945. [Frederick Parkes Weber. dezvoltate din tesutui celular subcutanat. [Arvid Johan Wallgren. 256 B. Lund. [Paul Gottlieb Werlhof.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v. • B.: neurofibromatoza (v. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. G. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. Henry A. [Petrus Johannes Waardenburg. fiz.] 1) Sin. Londra. Sin. •B. [1). 'Pniiaddpnia. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune. [Silas Weir Mitchell. oftaCmohg german. c) inconstant. 3) Sin. profesor de medicina. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie. • B. Johann Hoffmann. H. boala Lindau. •B.z.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete.VONECONOMO •B.dez.: boala oaselor patate.z. medic. profesor [a J^eidel6erg. caracterizate prin trei simptome: para. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. anatoInist. patoiog suedez. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. WAGNER.} V. Christian. 1840-1917. •B. disfunctie hepatopancreatica. Sin. VON HIPPEL-LINDAU. boala von Willebrand-Jurgens. 1892-1958. • B. 'Sasd. tendinte hemoragice. medic american.). amiotrofie).} Sin. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. • B. [Eugen von Hippel. 1870-1949. Sin. J^anovra. sw. VON EULENBURG. apoi [a Zurich.). • B.ioiog si cfiirurg ola. ginecoCog german. profesor la. VON ECONOMO. oftaimoiog elvetian. 1801-1863.WESTPHAL •B. Este. apoi [a 'Berlin. formarea de membrane epiretiniene avasculare.] Sin. a urechilor. 1889-1973. caracterizata prin lichefierea corpului vitros.sau cvadriplegie motorie flasca. neuroiog german. Stockholm.. •B. n. newoiog german. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . profesor [a l^arisrune. dupa infectii virale. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari.: coxa plana (v. V. [Erik Adolf von Willebrand.} Sin. neuroCog german. 1699-1767.: policon-drita atrofianta cronica. tulburari digestive.Zi 1886-1979.). fara tendinta de vindecare. 1898-1961. Sin. n. profesor [a Q6te6org. Predispune la *dezlipire de retina. 1906-1994. distrofie hialoidoretiniana.} Sin. Arvid Wilhelm Lindau. 18761931. • B. 1837-1911. profesor [a l^pstoci^ apoi la. la ambele sexe. profesor [a Cjreifswaid. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel.). 'Berlin. • B. [a Leipzig in 1887. 'Konigsberg. asociate cu febra. finlandez.] Sin.: boala Durante (v. osteo-distrofie fibroasa generalizata. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun.: leptospiroza icterohemoragica (v. de tumorete eritematoase si dureroase. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. anatomovatolog german. WAARDENBURG-JONKERS.. profesor ia Lausanne. profesor (succesiv) la. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. 1857-1919} Sin. nervoase etc.nd. degenerative rara. profesor ia Amsterdam. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere).: enteropatie exsudativa (v.: icter infectios al nou-nascutului (v. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar. 1867-1939. insuficienta renala. [Karl Friedrich Otto Westphal. • B. • B. newolog ameri-can.} Anomalie constitutionala a hemostazei. VON GRAEFE. 'Heidelberg. HematoCog gemwn. VON WILLEBRAND. Se manifests prin crize periodice de paralizie. V. 2) fan Gosta Waldenstrom. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta.: paramiotonie congenitala (v.: purpura hiperglobulinemica. 2) Sin. cu transmitere autozomal dominanta.hw. Ttdmstad. n. profesor ia ^[eisingfors. cu transmitere autozomal dominanta. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral.] Sin.: boala von Willebrand (v. posibil.: osteita fibrochistica. medic german. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati.. Se constata alungirea timpului de sangerare. sindrom Weber-Christian.: encefalita letargica von Economo (v. anatomopatoiog german. [Adolf Well. de cauza necunoscuta. ia y-ladflberg si 'Dorpat.} Sin. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. hipercalciurie. uneori. Biologia este incerta. Stockholm.B. hemofilie vasculara. 1883-1910. • B. ofta[mo(og ola.e. cu localizare la nivelul nasului. newolog fi psidiatru austriac. • B.). iridociclita.). 3) Johann Hemiing Waldenstrom. VON MEYENBURG. 1848-1916} Sin. [Hans von Meyenburg.).: eritromelalgie (v. leziuni pulmonare nodulare.).: degenerescenta hialoidoretiniana. VON GIERKE.nde. • B. VON WINCKEL. VROLIK. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni. radwiog ola. WALDENSTROM. • B. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri. •B. apoi practician la 'Wiesbaden. WERLHOF.ndf. 1829-1914. apoi la. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii. 'Jvtunc. 1844-1919. chirwg ortoped suedez. pediatru. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis. [Edgar Otto Conrad von Gierke.: paniculita nodu-lara nesupurativa.). WESTPHAL.

: boala a sasea exantem subit. ulterior si In alte regiuni ale corpului.WETHERBEE sau tulburari psihice. [Georg Theodor Ziehen. •B. 1878-1976. [M. Utrecfit. •B. bolos = huigdre. Co(um6us/0h. / bom be. secundar unei leziuni renale. magfi. croata ho/to. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. n. [Sdr6a. newolog suedes. 'Basel. [Wetherbee. Sin. si lamele orizontale ale oaselor palatine.: balanita cu plasmocite.. profesor la. [Sarfia. tumefactie lombara. endocrino(og american contemporan. • B. [Gimnor Wohlfart. profe-sor [a 'Edinburgh. croata bo/to. NA: calvaria.] Forma de *psoriazis generalizat.: neutropenie splenica primitiva.} B. Jena. neurotog suedez. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. [Cor. bolt = fiolta. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. s. prin diaree grasoasa.. medic civilian. f. [Ital. care afecteaza muschii centurii scapulare. n. palatum = ccrul gurii. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. dystonia musculo-rum deformans. medic american. hipotensiune arteriala. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. / bombesin. •B.} Hiperplazie suprarenala congenitala. ZIEHEN-OPPENHEIM. alimentarius = alimentar. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. B. Wolman. anterior. 18581932.. 1858-1919. B. Ar juca.} Sin. apoi la 'Milncfien. la. gr. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. Portiunea distala a unei extremitati amputate. BONT DE AMPUTATIE / moignon. f. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. 'Burma.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. bolt = Clolta. profesor (succesiv) la. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. posterior. 1815-1877. (at. n.] Sin. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice. dermatoCog austriac. n.] Sin. 1902. Sin. (at.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice. b. ZOON. febra. dureri articulare si musculare. 1910-1961. 'Halle si 'SerCin. este mai frecventa la adultui tanar. are evolutie benigna. WETHERBEE. magfi. ascita chiloasa. WOLMAN.: xantomatoza familiala primitiva. pediafru american. maximala la baza metatarsienelor. Lisa Welander. •B. pi. cranium = craniu. prin atrofie renala.] *Balanita cronica circumscrisa. continua sau remitenta. [Johannes Jacobus Zoon. Tropheryma whippelii. Sin. BOMBEZINA. s. ZIMMERLIN. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. 1862-1950.. 1874.B. produce contractia veziculei biliare.: palat dur.io(og section. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. anemie cu leucopenie. zgomot. 600(0. Charles Austin Doan. Sin. pa-ralizie periodica familiala. se vindeca prin antibioterapie.: amiotrofie Zimmerlin. american.: pspriazis pustulos generalizat. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. accidental sau prin pro257 . 1896. profesor [a l/iena. bomba. s. [Hoyt George Whipple.. patoiog american. uneori confluente. Clinic b. ma.: disbazie lordotica progresiva. [John Zahorsky. n. it. 1909. B. medic etvefian. / bomb. [Alfred Whitmore.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. / stump.: calota craniana (v. B. de cobalt) si *cesiul 137. apare In copilarie si are caracter familial.: lipodistrofie intestinala. • B. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. • B. Evolutia este In pusee. Kugelberg. 1914. n. se manifests! prin adenopatii periferice. NA: arcus pedis longitudinalis. Recent (1992) a fost izolata. rara. WILKINS. reactie peri-toneala. NA: palatum osseum. de asemenea. anemie.a medicaia. distensie abdominala. semne de hemoragie interna sau de *soc. croata bolta.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei. W. calvariae. E. initial pe trunchi. [Bruce Kenneth Wiseman. [at. german. caracterizata prin splenomegalie importanta. • B. Sin. f. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. [Leo flitter von Zumbusch. Sin. [Sorfio. f. m. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER.gw. • B. 1898. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala.} Forma frusta de miopatie. medic. Saint Louis. kranion. Sin. din (at. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile..] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie. Sin.u. [at. • B. profesor de cluut. de la alimentum = ailment. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. debutand la membrele inferioare. eruptiva de origine virala. se continua posterior cu •valul palatin. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. [Robert Whytt. inanitie si calci-ficari suprarenale.).} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune.] Sin. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. medic engtez.: melioidoza (v. se manifesta prin hepatosplenome-galie. WHYTT. medic fi fiz. 1878-1936. masticata si impregnata cu saliva. WUNDERLICH. • B. cfiimrg al annatei 6ritanice la. WUHRMANN.). profesor [a 'BerCin. Indeosebi glucide. [Fronz Zimmerlin. 1714-1766. BOMBA. Londra.] Masa de alimente. WILSON. o bacterie. n. p. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. hematurie discreta cu azo-temie. roseola infantum. 1871. ZAHORSKY. n. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch.: degenerescenta hepatolenticulara (v. m SWI. histologic cu infiltratie plasmocitara. planta = talpa. dermatoCog oCandez. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. Reinhold August Wunderlich. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus. WHIPPLE. [Ferdinand Wuhrmann.] B. Zurich.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. ai trunchiului si ai membrelor superioare. / bombesine. bombus = (lazait. 1913. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. s. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. 1876-1946. ZUMBUSCH. WHITMORE. W. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. s. 'Rochester. Mortala spontan.: mioplegie familiala. [Samuel Alexander Kinnier Wilson.] Forma de 'cardiomiopatie. bolt = doha. •B. magfi. moior.] Maladie rara. 1906. newopatoCog israelian.). •B. iar In evolutie. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. • B. n. steatoree. WISEMAN-DOAN. scadere progresiva In greutate.d. [Lawson Wilkias. mwolog fi psifiiatru german. neuro(og german. lubfiw. Sin. Evolutia este grava. neurotog german. Sin. paralizie spinala intermitenta. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei.] B. }Cjr. amiotrofie).w. BONTDE AMPUTATE •B. Hermann Oppenheim. • B.

caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. 1867-1936. In natura se gaseste numai In stare combinata.82. spirillum fever. / borborygmus. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. / borism. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. [Ar. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva.} Tumora mica benigna pediculata. / botryomyco-sis.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. B. / borisme. Rara la om. f.} Toxiinfectie alimentara acuta.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'.: Bothriocephalus latus. si cefalhematom. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid. Saris. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. BOVARISM. / bothriocephale. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella.: borborism. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. [Lot. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. Centrul 'triunghiului lui Einthoven.] Boli infectioase. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. / pyogenic granuloma. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. borderline = iinit. frecventa la animate. separafie. / bothriocephaliasis. bolrys = dorchine de strugure.: febre recurente. add boric pentru conservare. s. m. Sin. -oza. \'E. ajungand la o lungime de 2-8 metri. BORISM. Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta.z. In stare adulta este parazit intestinal al omului. / relapsing fever.e.).te. frontale. s. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. house. s. n. / botulisme. boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. s. BOTULISM. Sin. / bothriocephalose. sau *stare limita. n.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum..] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi. nedemonstrata Insa. s. \fr. BORBORIGM. se resoarbe rapid dupa nastere. si acid boric. aerobi. s.} Element semimetalic. Se manifesta prin tulburari digestive.).ngi. BOR. botryomycoma. n. ozo. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. m. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor. ordinul "Cestode. Sin. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode. leziuni cutanate. BOTRIOMICOZA. / borrelioses. f. dm persona bourak. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). / bovarysm. bothrion = gropi^o. s.). dord. / bothriocephalus. f. incluzand trei specii: B. m. f. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul. / boss. kephale =• cap. b. V. apm umflaturd •produsa. botu-lus = caitaBof.dog fi. pi. B.. b) b. m. s. Saris. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. [Amedee Barrel. f. BOTRIOMICOM. 2) Eminenta rotunda. din pe.] Pseudotumora a tegumentelor. In general. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa. iar unele hepato-nefrotoxice. numar atomic 5 si greutate atomica 10. In rahitism si sifilis congenital. In lanturi scurte. n. / bore. myketos = duperca. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice. s. albuminurie. cu simbolul B. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente.rwiog francez. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. agenti patogeni cu tropism respirator.: leziune de frontiera (v. -ism.BOR cedee chirurgicale. de-formari ale osului frontal. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. mdeosebi In timpul digestiei. m.). urechilor si pielii paroase a capului.i m Cjaiia bord = margine. In general. 'volvulus sau *hernie strangulata. -oma. bawraq = eC msufi. m.a vasului. Uneori. BOTRIOCEFALOZA. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept.: bacil BordetGengou. 6iK. s. s. botrys = cwrchine de. s. BOSA. parietale. BORELIOZE. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. sl. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. B.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid. -ism. Susele virulente sunt Incapsulate. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie.tvrwiog franc. BORBORISM. [Cfr. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). pi. bothrion = gropita. \!Ar. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet. de. diphyllobothriasis. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. de frontiera Intre normal si patologic. dt o iovitura. Strasbourg. 1870-1961. imobili. utilizat. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). Diphyllobothrium latum. din [im6a franciCor stafii[if. / botryomycome. s. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. s. sub forma unui granulom pediculat micodermoid.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. strugure. B. pi. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. kephale = cap. n. cu referire la degete. pentru borborigm (v. borboygmi. in 1919. fiac. f. [Qr.na bourak. A fost initial considerat de natura infectioasa. swelling. bac. Strasbourg. / boron. \fr. In care se gaseste in stare larvara.: ghiorait (pop.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric. pre. / botulism. de obicei pe suprafata unui os: a) b. s. vertij. s. perije = perie. borax etc. bowel noise. m.). prezenta unui lizereu gingival. cu sensul de stare limita sau intermediara. b. s. [Cfr. apartinand subordinului Diphyllobothhidae.teri. mykes. parapertusis si B. n. \Cjr. s. borborygmos . frecvent mortala. / botryomycose. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. Gfatia botja = iovitura. recurrent fever.} Specie de 'teen/a. f. myketos = ciuperca. 2) Personalitate b. bronchi-septica. perborat. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. s. se apropie de aceasta conditie ideala. f. BORDERLINE. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. Sin. dar si la unele organe. Infestarea. de granita.murmur. B. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta. reprezinta o aspira- . / borborygme.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice. / bosse. BOTRIOCEFAL. bawraq = d Insufi. c. serolog delgian. bordure. Var. Haemophilus pertussis. 1S67-1936. agent al *boreliozeior. spirochetoze recurente. s. s. situatie sociala). iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat. s. Ex. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. s. anaerob si patogen. endemice sau epidemice. Var. V. -ozo. fraudulos. \Gjr. Termenul este m continua extensie. m. In timp ce formele impure sunt foarte reactive. / bovarysme. membrele superioare si inferioare. din timba francilor stabili^i w. ElementuI In stare pura este inert. mykes. comparata cu fructui de zmeura.rsa.] Angl. [Amedee Barrel.

a se mciina. s. [Lat.. n. \Gjr. irregular bradycardia. m. s.priv.} Incetinire anormala a ritmului vorbirii. BRADIKINEZIE. phrenos = spirit.] A