X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

rana usoara 1) nevralgie toracica. Tnghititoare. s. s.. s. astm. f. jighireala. n. s. Tntepenire de Tncheietura Intremare.n. f. dispnee. s. f.s. s. Tntampinatura. Tncuiere. (a) Tntepa. s. leac. pi. vb. f. s. s. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. s. s. (a)jugula. s.n. m. jupuiala. f. intoarcere. jagareala v. f. 2) boala medicament . Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. n. jeguiala. n. s. diaree 1) slabiciune. jagareala v. s. jig.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. jolna. adj. s. Tncuiei la ud Tncuietura. n. vb. langoare. transpiratie a transpira astm.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. f. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. 2) pneumonie. f. f. rana usoara laba ga?tii.s. s. jigaraie. f. s. s. jagareala pirozis v. f. f. f.s. f. s. f. julitura. jagareala. IL' pirozis v. f. emfizem. s. f. jolne. junghi. s. f. f. s. (a) Tnnadusi. jagareala v. emfizem pulmonar deglutitie laringe. f. f. lamoste. jupuitura. s. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. Tnnaduseala. 1. junghiTn piept junghietura. jeragai. s. jag v. s. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. jagareala v. parte a gatului unde se afla laringele astm. Tncruci?at. s. Tnnodare de mate Tntalnitura. emfizem. f. s. f. f. si f. Tntruiele. Tnnecaciune. s. s. jagarie. vb. moliciune. . 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. s. Tntunchinatura. f. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. jiguiala. Tntampinat. f. f. f. s. s.

f.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. f. lipitura. mai. malahie. f. lovirea de Rusalii lovitura. malcavita . n. pi. s. pesta pesta 1) diaree. 3) colici intestinale. lepadatura.s. f. le$. f. matrun. s. magareata. lingurea. de oboseala etc. s. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. s. n. lungoare. s. n. f. marina din fire marul lui Adam maruntaie. s. f. n. matka. n. pi. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. pi. legatura. s. f. adj. f. lihneala. m.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. vb. s. s. s. f. s. s. s. le?in. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). lingurica. manca. lingoare. n. pi. limbrici. lighean. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. f. f. mai ales la copii intestine ficat masturbatie. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . s. s. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). f. cuiva (de foame. f. s.. lisai. lumea ochilor lumina ochiului lumina. s. malced. s. s. s. s. s. 2) tifos exantematic apendice xifoid. s. n. n. f. s. pi. f. s. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. lelita. lelitele. . n. s. f. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . m.m. crampe 1) apoplexie. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. s. f. s. s. vb. margaritarel. matca. marcavita. s. (a)'lihni. f. s. m. mate. f. malic. f. iv lipemanie. s. leprica. (a) linchi. 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. 2) varice. s.

vb. pi. f. s. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. s. nabadaie. m. s. s. f. f. s.. s. m. najit. f. (a) molai. f. molima. s. morb. mitra. mancarime. n. s. s. modald. s. s. f. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. (a) nadusi. mistuire grea misei. n. vb. s. mont. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. nadu?eala. f. pi. 3) varice. f. pi. matrice. nagluga. epidemic. 5) cefalee. s. mance-1 coca meditina. f. . s. n. malcavita. f. 2) dureri reumatice. s. melcii ochilor mestecare. f. dispnee 1) guturai. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. s. s. s.naduf sudoare. s. f. s. matu?ile. f. miata. astm bronsic sau cardiac. s. m. motroaca. 7) dureri de dinti . 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). 6) catar nazal. f. moalele capului moartea calului mocaneala. transpiratie abundenta. f. s. f. emfizem pulmonar. miligoi. f. . f. moleseala. adj. m. 4) nevralgie de trigemen. moleti. 3) gingivita. n. f. s. moiste. s. modaica. naduf. mirosul gurii mistuire. 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. s. f. misulie. naduh. miata. emfizem pulmonar a transpira astm. dispnee v. n. f. s. emfizem pulmonar. f. s. s. nabu?ala. 2) otita medie. s. f. s. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. momita. pi. s. molipsitor. pi. minegoci. f. miasma.s. s. f. miligoci. mancarime la inima mancatura. f. naduseala astm. s. s. m. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. carie dentara insomnie fosfene natima. f. 2] (la gat) marul lui Adam. s.

s. 3) glaucom. 2) vagin violent. veruca. nasalie. . f. f. nerodire. ' . s. f. nebunie. . n. adj. s. f. nascatoare. f. vizuala) v. fara putere ' .f. f. s.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . s. a creste 1) tuberculoza. a se) oligui. adj. s. ojig. s. pirozis . oftica Tn gat ofticos. m. adj. f. orbul gainilor osfica. f. ologeala. 2) durere de cap. f.. nebuneala. adj. f. orbire. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. neg.III (cu apa fierbinte). urechi. s. 2) slab. neputinta. s. s. f. . f. vb. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. obranteala. s. s. (a. nasilnic. f. neliniste. nedormire. f. f. ogarjit. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. oparituri. obrinteala. nasilnicie. orbaltit. s. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli.) bolnav de orbalt (v. anemic slab. brutalitate. s. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. Tncapatanare confuzie psihica. sau f. s. m. m. opareala. s. picioare. nisip. s. pi. adj. adj. s. . n. m. stupoare 1) arsura de gradul I . oligurie 1) erizipe!. f. fara putere. nauceala. omulet.s. s. P•I halucinatie (auditiva. s. n. (a. f.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. f. f. m. brutal violenta. s. s. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. nazarire. omusor. f. oprirea udului orbalt. s. olog. f. s. negel. s. opaceala. osteneala. s. ca o targa. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. neputincios.s. 4) trahom. s. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. vb. . f. s. a-si) scranti mana. s. nebunie alienatie mentala insomnie . navarlie. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. s. la copii eritem fesier : retentie urinara. vb. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. vizuala) suport de lemn. oftica. f. (a se) orbaiti.

pedepsie. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. 2) tricofitie. n. piroteala. par la deget pantecare.. n. f. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi.• ••. m. s. f. s. s.. m. s. f. f.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. partuica. pantecaraie. s. pecingine rea (a se) pedepsi. s..GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. pareala. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. pi. perdea pe ochi peri rai perioada. s. f.. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. s.•'.:^':. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. paducele. pietricele.:•:. f. f. f. s. ••• •". 2) care s-a oprit din crestere. n. s. ousor. s. s. n. s. n. pantecaraie cu sange pantecarie. pistrui. f. s. s. n. s. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . f. parleala. panglica. refl.:'. f. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula .•. f. f. pi. s. f. paduchi. 3) keratite diverse 1) entropion. s. m. pantece. pipernicit. s. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v.. par.•.• pandalie. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. ousorul genunchiului '?. pi. pantecaraie abdomen 1) diaree. furie. panticaraie. s. s.•:'::•. s. pantecaraie v. f. f.:::•••. f. vb. perit. din dezvoltare 1) somnolenta. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. pi. pierzanie. pierdere. s. f&ra putere. palitura. m. s. m. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. 2) leucom. pierdere ro?ie pierit. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. s. pecingine. f. part. s. s.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. adj. . s. sindrom dispeptic. pi. s. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor.

pojar. n. calvitie fisura leucoree 1) boala care. s. s. s. f. plamadita. pritituri. s. f. desfigurat 1) congestie cerebrala. plansori. si f. 3) epilepsie v. punoaie. plamanie. pogana. m. odrasia. f. prisnita. f. post. pojarel. pleasma.s. pi. adj. pocitura de ele podagra. pusche. pohoiele. s. f. s. adj. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. s. rana tranjilor 1) cancer. n. s. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. s. plesnita. potca.s. s. f. s. R copil. cearta . s. putoare. f. ar fi provocata de duhuri rele. pocitura. 2) vrajba. s. adj.f. n. pleznitura. f. s. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. s. purcica. afte bucale fisura v.'' rac. pi. adj. furunculoza 1) trismus. f. s. s. f. n. s. 2) erizipel. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. n. plesnita. f. plescaita. f. 3) epilepsie v. m. pumn. f. s. s. s. diform. s. f. aplecare v. dupa credintele populare. plescavita. m. f. ponds. pi. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. f. f. s.. s. puturos. ^ peritoneu • T peritonita v.f. 2) paralizie faciala. pi. plescavita stomatita alopecie. n. s. f. plesuvie. poala alba poceala. f. plascare.s. prapor. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul. s. potasca. s. s. s. f. plecate. f. s. s. f. prapor aprins prapur. puchina. odorat 1) miros fetid. f. 3) astm pelagra 1217 . 2) uratenie fizica. s. s. 2) lene? i . f. poceala din iele podt. s. s. plesne. m. planta. ptesnitura. f. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. s. m. pripit. pocitura cu diformitati fizice. f. pi. pretit. plecare. f.

s. f. raceala. s. eroziuni cutanate v. s. ratutit. impetigo. rapciuga. pi. pi. f. reuma. adj. ruptoare. f.s. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. s. sangele sorocului scafarlie.. f. s. rarunchi. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. s. f. f. s. f. f. s. rasuflare. cu febra 1) inflamatie a splinei. rofii. m. dispepsie v. m. pe cap si pe fata. rohii. pi. ragaiala. s. manifestata prin agalactie indigestie. s. s. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. cainii si porcii. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. s.n. adj. n. pi. m. f. de obicei. s. f. 2) murdar morva 1) antrax. s. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. n. s. sif..s. ront. n. rahisul) a fi foarte nervos . sapunel.s. rasturnarea ranzei rasug. adj. s. s. sau f. rapanas. f. s. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. uneori si adultii afectiune dermica. s. m. f. f. m. f. n. f. n. s. n. adj. s. rasuri. s. ro?ata. s. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. raie. m. durere epilepsie epilepsie menstruatie. regula.s. s. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. pi. rapan. ruja. s. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. rumegare. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. rasfug contractii false la nastere boala. f. . romantism. s. metroragie 1) stomac.m. rast. f. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. f. f. rasfug. rapanos. scalambait. f. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. rapor.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. raceala la rarunchi raguseala. s. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. f. rau. rai. s. rapciuga. f. ranula.f. 2) nevralgie. rosaturi. (a) scapara. Tn relatie. s. s.). s. s. s. eczema. sagetatura. rasuflatoare. vb.

scare sec socote.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. s. f. (a) scuipa sange scuipat. s. vb. adj. serpengea. f. f. scrantitura. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. adj. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. spaima. scarna. schimonosit. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. s. scranteala. dezechilibru mental. f. s. n. s. sculament. f. f. f. si f.) tulburari psihice. s. n. s. sclintire. slabanogie. adj. . f. gonoree blenoragie. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). smochinit. sfoiag. s. s. m. n. spoitui. f. slabie. sclintitura scopire. m. f. f. scurt de vedere (a)seca. s. s. a chinui pe cineva (fig. speietura. sfarsenie. pi. s. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. s. pi. sfrentie. slutenie. sperietura care sufera de sperietura (v. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. . sfreant. • (a) sfasia. schilavie.) mucegai sifilis v. n. s. expectoratie blenoragie. s. sfrijit.. s. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. f. f. somnisor. adj. scrofuri. scabie. speriat. slabiciune. n. s m. f. n. s. scovarlii. s. s. s. n. tricofitie. hidrosadenita miop durere. scrofula. f. s. sleire nervoasa sleit. spanchiu. s. s. s. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. sfarseala a Tndurera. f. s. smintit.. scarba. vb. s. scurgere. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. saliva. adj. pi. s. gonoree leucoree. adj. adj. . f. s. sperietura. s. f. f. pi. f. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. s. s. adj. spurcat. spata. f. s. sfrente. pi. f. s. scapula v. impetigo. f. f. s. f. mai ales la copii. f. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. apatie v. 2) dermatoza. s. soroc. scrintire. n.f. sighiuala. s. antrax 1219 . s. schiros.

soparlaita. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. m. f. s. stropsala.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. surzenie. s. s. s. strigoniu. surpare. m. f. adj. s. s. s.f. n.f. s. sont. stomatita. S urticarie. s. rahis luarea mainilor si fetei. s. pi. s. f. pi. stransi. surdumasi. sulac. s. f. f. sasiu anus coloana vertebrala. surpare surditate astm sancan. s. (a) sontacai. f. f. f. herpes. f. 3) colici intestinale hernie v. n. sugiu v. s. n. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. s. m. s. f. sufleti. s. striga. s. f. s. pi. m. studenita. m. strudnita. f. s. n. s. s. sugiu. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. surdumaci. n. suiduit. adj. stransoare. sughit. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. adj. m. f.s. 2) insolatie. scorbut diastema incisivilor centrali v. 9tirb. s. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. vb. s. sterp. adj. m. sancar. pi. m. s. adj. n. f. adj. f. spanchiu. a merge cu dificultate angina difterica. n. soanta.sancan scarlatina v. s. m. suflare. sezut. s. strelici. adj. s. s. s. sarlah. s. s. 2) astm. 3) cancer. sugui. 4) scrofuloza. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. f. 5) sifilis. stropsitura. m. sira spinarii soimanit. s. sugiu 1) dispnee. stropseala. s. sugel. surpatura. 1220 sifilis m faza tertiara v. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . soricioaica. sui. sorod. f. s. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. suspin. strudnita gingivita. suguiuc. sucitura. n. strop$ala v. tuse seaca. sasiu. strungareata. strudenita. s. subtioara. stat. m. strop?ala v. s. sulgiu. s. n. stomac stricat strans. n. s. pi.

n. f. tulburare. 1 viroza respiratorie. f. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. adj. s. teaca. s. f. s. tarpie. s. reumatism articular acut os temporal. tremurid. apatie adenita antrax. tragan. tast. trahoma clavus diaree. pi. tampla. s. tigva febra tifoida craniu uman v. s. coriza ticnit. tuse. turbare. f. troahna penis confuzie psihica. troahna. n. viroza respiratorie. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos. vb. adj. teafar. s. f. f. taetura. s. tigva v. n. s. m. treapad blenoragie. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. tiuga. suiu. s. s. astm. f. gripa v. s. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. s. sui. tata catelei eschila v. inclusiv sub aspect psihic v. f. f. s. f. s. s. guturai. f. s. pi. trecere. s. traji. s. sumenit. n. gonoree catar. m. f. triper. . m. s. teasta hidrosadenita T221 . f. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). m. tivga. trantitura. s. s. s. s.s. trup. s. tigva. f. s.f. f.f. taietura circumcizie plaga taiata. tuse magareasca T1 antrax v. s. treapad cu sange trecatura. tidva. tatarca. treapad. zanatec emfizem pulmonar. s. s. dispnee beat(usor) talan. s. s. s. n. f. tigva v. tampeala. tragar. f. trepadare. troana. toropeala. s. s. f. tampinatura. s. m. n. s. f. tifos.f. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. (a) trage. junghi cancer hebetudine . f. adj. n. f. tranji. ticva. taiere Tmprejur taietura.

gamba jiv u ^ ud. s. s. arsura. 3) diaree sanguinolenta. usturime. f. vanturile cele rele vedere. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. congestie cerebrala v. f. s. s. viscere. orgelet mers nodul.s. vatamatura. n. maruntaie.f. pi. s. vine. f. f. n. s. s. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. s. s. s. pi. tumora. n. urinare. adenita chalazion. vanatare. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. hidrosadenita. s. adj. s. f. n. f. calota craniana test. f. s. udma. f. s. n. n. f. f. dizenterie 1222 . s. mamela' teapa. vb. 1) pneumonie. n. umflarea pantecelui urcior. s. vintre. teasta tinere de minte memorie tintit. 2) urzicatura. s. n. f. flegmon meteorism abdominal orgelet. udrea. vifor. s. burta. 2) la pi. 2) colica abdominala. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. 3) miros 'intepator varsat. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. v. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. umflatura. s. 2) pleurezie. s. s.. f. ulcior. urdinare. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. vedere scurta venin. a se rani 1) hernie. s. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. n. JV urina adenita. care este alienat mintal turloi. n. s. f uima. vant rau vant sec vanturi. n. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. s. venin la inima viermusori. s. pi. f. adj. vanataie paralizie. 3) dureri reumatismale teasta. pantec. vanataie. f. s. umblet. m. furuncul.

1222 .

anurie confuzie psihica. zaiezitura. zapreala. s. adj. stupoare v. zargheala nebunie. adj. s. s. s. s. plaga contuza 1) plaga cu crusta. f. pi. zargenie. zbanchiu.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. (a) zaiezi. f. . (a)zacea. s. zgrabunte. pi. s.s. f. zaiezitura a zacea. s. s. s. zdrobitura. s. s. f. s. zabaluta. s. zacu?. zgaiba. zgaiba duice zganca. zla. f. s. s. zacare. f. s. s. n. zargheala. zbant. vrajmasa. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. f. ' zapaceala.f. ticneala. m. f. seaca 1223 . varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. f. s. s. f. nepasare a fi bolnav v. mole?eala oligurie. s. z . isterie rana. f. f. zacaseala. a slabi slab. vb. zgarciul urechii zgarietura. adj. n. zaiezit. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. f. n. zabala. f. zgau. s. 2) boala de ochi. vb. n. zgrabernita. fara vlaga astenie. f. f. s. s. zgarci. f. f. zacere. 2) inertie. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata.f. zburator. zacuta de varsat zaiezeala.

situate la nivelul cere-belului si. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. prin crestele ili-ace.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i.t de. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. se. Sin. -minis = pre-vestire. rece de origine tuberculoasa. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja. Aspect particular al a.: deviatie standard (v. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. perforatia.nui visce-relor animald'or sacrificate. situat Intr-o alveola dentara. s. ab = inde. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). f.: abdomen chirurgical. Hipocrate susjine.pSrta. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. traumatic . adj. s.regiunea inghinala dreapta. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat.^parintele medicine^. la abdere = a ascunde. In etajul abdominal mijtociu .partea inferioara a custii toracice. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly.. apendicita acuta. 2) A. steni . ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. [Lot. uneori inoperante. 8) A. dimpotriva. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. 6) A. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si. Sin. ulcer peptic perforat. considerat . cerebelos si cerebral . alveolar. rece . Cauze: coiecistita acuta. / abcede. -e. Hr. a. cu *astazia. Aspect particular al a. proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. n. *Peritoneul abdominal.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. a. fara modificarea fortei musculare. ocupa cea mai mare parte a a.: tumora a. se. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic..bazinul osos. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. In general. -inis: posifiil tie. si durere abdominala. ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. boala Brodie. 10) A. nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor.rahisul. adj. abscessus.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. Cele mai evidente a. parietala ?i viscerala. delimiteaza cavitatea peritoneala. pentru prima oara.care com-plica o infectie a glandei mamare. [Lot. v. / abdomen.parta. duct.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. (pentru ca. durere. m.priv. / abarticulaire. eel rnai mare medic al antichitatii. tromboza a arterei mezenterice superioare. bolnavilor cu *ascita veche.t de. / abdomen. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. V. ab = de.). ABARTICULAR. Diviziunile topografice vechi. considera ctl eJ(!ime. Brodie.flancul drept (regiunea lombara drepta). Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. si de doua linii verticale. obstructia. artrifluent -a. 11) A. / abces. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. s. ABCES. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. s. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. a. a . Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. conservate In limbajul clinic. / abarticular. 9) A. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. n. f. care devine asemanator ca forma cu a. Ex. cu cele doua foite. deoarece . In etajul abdominal inferior . inferior . articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii. ABAZIE. Tubul digestiv abdominal. infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. clasice. de ia ah = mde. complicand o *septicemie.al carui conti-nut. Sin. s.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. 4) A. broastei. Inrosire-congestie. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. ruptura splenica etc. micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. duce.a. septicemic . a carui parte centrala este excavata. hernie strangulata. se. superior . care trece prin arcurile costale. a. ABCEDAT.). m. Stare patologica de regula cu debut brusc. ABDOMEN. [Qr. s. mamar . cedere = a. trece. si inferioara. basis = mers.hipocondrul drept. adj. stomac. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Tipuri: 1) A. lateral drept si stang. nici a sensibilitatii..). [Lot. adj. considerand ca bolile au cauze specifice. Invelit de peritoneui visceral.provocat de un traumatism. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. / abscess. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. abdomen. dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). dupa *cultura.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. cu punct de plecare osteoarti-cular.: abdomen acut (v. 3) A. / abscessed. consecutiva *inflamatiei.. pe-rmitea prezicerea viitorulu. 7) A. epigastrul si hipocondrul stang. / abasie. cald . a. creierului. splina.i)} Regiune inferioara a trunchiului. principiul fundamental al observatiei rationale. Se asociaza. formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga.colectie puru-lenia Bra semne acute. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior . limfatic .. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). / abasia. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. NA: abdomen. 5) A. [Lat. dar niciodata periculoase.. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. tQinul fi omen. respectiv. cedere = a trece.de origine hemato-gena. ia. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare.

m. f. ABERATIE.. mediu a. silicati etc. blepharon = pieoapa. si laparoscopie. [Lat.. absentia = al}se. fara o cauza aparenta..die. cand pierderea constientei reprezinta . s. / abrasion. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. lar. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. s. / abdominocentese. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. anomalie. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. f: / ablutomania. -ive. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. / ablactation. f. cu modificare cantitativa (aneuzomie. simpIS. *poliploidie.priv.lio. m. Orice anomalie cromozomiala.\ Punctie abdominala. / abiogenesis.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. fie numerica (*aneuploidie. [Lot. brachiwn. s. / abortive.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. -ina: haima. A. f. onis.. f. s. PunctuI culminant al a. f. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. s.. s. reaction. de ia oh = indepdrtat de. In tehnica dentara). Sin.. anorganica. adj. de. f.vala. s. / ablactation [Lat. Abrev. brar-hium. s. Ex. atarna peste sim-fiza pubiana si. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). ABORTIV. ABSENTA. de la liic. -onis. *Intarcare. ABRAH10CEFALIE. Deformarea a. meningita tuberculoasa. \Lat. / abiotic. adj.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. f. 2) Mai rar. ABDOM1NOCENTEZA. me. bios = viatd. \Lat. ABERANT.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. adj. abrasum de ia abradere = a rode (ab . ab = wdepartat de.: a. s. ah = de ia. lipos "== grasime.priv.. Este caracteristic *peritonitei acute..tur structurile histologice. / ablutomanie. / abrachiocephalie. tetraploidie. ft . s. peste coapse. exista si In prezent. f. hipooolesterolemie. ABDUCTOR. / ablation... al XVII-lea).. abra-sio. f. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. s. V. iat. f. s. \V. s. / absence. ia skopein = o Video. ABO / ABO / ABO.a. adj.priv. adj. f. gr. m. n. / aberration. s.n^d. ABLUTOMANIE. a . uneori. [Qr.] 1) Care nu este dezvoltat complet. / abrachia.i indepartare. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. / abrasif. gesturi involuntare. s. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. Sin.af. s. ABREACTIE. / ablepharia. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. genesis = producere. / abreaction. Ex. fie structurala. [Lat.. s. gr. radere = a rdz. f..priv.clusio. f. s. / aberrant. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. la ah = inde. aber-ratio.priv. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. f. s. [']/. abduc-tm. punctie abdominala.. / abetalipoproteinemie. de. ABRAZIUNE. / abrachie.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. doua iiterd a aifdhetuiui grec. f. brakhion. [QT.. s. grup sanguin. deletie. a mimicii si obnubilarea constientei. In general. -onis = actiune. radere = a rdzui).] Care se abate de la normal prin aspect.: anomalie cromozomiala. -onis . cu simptomatologie redusa a unei boli. luctis = [apte. abortivus. s. f. [Lot. poate fi congenitala sau dobandita.ui). a . actio. f. si paracenteza. translocatie echilibrata. oriri = a se nafte. f. -onis = se. gr. / abduction. gr. lucre. fr. A. de la occludere = a mctiide. uzura unei struc-turi prin frecare. f. a e\amina. adj. / abrasion.priv. 3) Cu referire la o forma scurta. asociata uneori cu ticuri. [^r. f. / abductor. s. / abdominoscopie s. retinei din *retinita pigmentara.a. kephcile = cap. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). ABIOGENEZA. n priv. s. ABETALIPOPROTEINEMIE. ABLACTAT1E. [Lat.. abortifacient.[ 1) Despre o substanta dura. a .tatio. de regula de origine minerala. f.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie.\ Care se opune vietii.. f. de. / abocclusion.parare. de [a geniian = fl produce. / abrachiocephalia. fosfati de calciu. errare = a devia. a purta.ducere ft ducere = a duce. uhhitio. 'monosomie.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte. [Lat. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. s. f. / abrasive.priv. neuropatie. etimoiogia te. ahlutio. s. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare. f. s. ABRAZIV. -onos ' = drat. f. trisomie). carbonat de calciu.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. de (a ah = wdepdrtat de. purificare. o -priv. or. ah = wdepdrtat de. / aberrant. Forma majora de *contractura abdominala. ABOCLUZIE. prolos =" primut. Indeosebi formatiunile nervoase. f. din iat.. V. Este urmata de 'amnezie lacunara. -atos = sdnge. complete sau partiala. *colica saturnina si in stari de *emadere. Ex.. ahltictfitio. Indeosebi In holera. la cib = wdepdrtat de. ABLEFAR1E. deviere de la normal. aberrare = a se rdtafi. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. onis == radire. ABDOM1NOSCOPIE. / abiotique. -onis ^ aiaptarc. -e. kentesis = wtepaturd. inversiune). ABLATIE. / abreaction. s. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. / abducteur. [Cjr. f. f. [Lat. abortient. adj. median..i bios = vi. etinwtogia tennenuiui abdomen. [Cjr. s. a se. structura sau localizare. / ablepharie. / abetalipoprotein(a)emia. catharsis. s. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. / abiotrophy.rtat de. ia uhradere = a rade (ah . / abortif. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. [^r. ABDUCTIE..i iat. gr. s. [Lat.nulw abdomen. s.: factor a. dur. de la agere = a actiona. -onis. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex. s. / abiotrophie.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. / aberration. s. ABIOTROFIE. f. Se observa In numeroase boli. f. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica.} V.. ABIOTIC. -onis = mfarcare.: sindrom Bassen-Kornzweig. cu argumente mai elaborate. f.] (Muschi) care serveste la *abductie. s. a . [Qr. adica a *lactatiei. s. f.. adj.pa. / abdominoscopy.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. / absence. de.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. / abdominocentesis. a -priv. / abduction. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. -onis = spatare. / abiogenese. ABRAHIE.: paracenteza abdominala. -ive. purta. skopia = e^aminwe. 3) in general. [Lat. de ia lavare = fl spdia}. s. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. *acantocitoza. V. adj. In loc sa proemine. iat. ducere = a duct.\ Suspendarea brutala. abate.. c. a. bios = maW trophe = hranili nutrifie. Sin. se disting: a. en-are = a devia} Abatere. adj.. / ablation. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic.. / abocclusion. de la uh .riw. s. dar adepti ai a. brakhion. [Lat.

de diverse tipuri. akantha = spin. f. n.. / abzyme. s. cu bizou scurt. "boala policnistica ovariana.] 1) Care absoarbe particule. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. lung (50-70 mm). gr. pentru puncfie sternala. ACANTOPELVIS. a ingftiti. absorbtie.5-0. 11) A. Tipuri de a. 2) A. / abstinence.. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. [Lat. drept.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. [Cfr. metron = masurd. [a ab = de. / acanthocytose. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. foarte subtire.a. lung de 45 mm.8-1. si f. s. [gr.. pentru injectii sau pentru punctii. 6) A in ACANTOPELVIS testinal. boule = voinfa. a 6e. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0.] Diminuarea initiative! sau a vointei. a. / aboulique. de ia lyein = a distmge. gatului si regiunilor genitocrurale. atipica.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. s. beta).priv. partic. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. sorbere = a suge. ABULIC. a . 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. de la absorbere = ffl a6sor6i. f. s. akantha = spin. In stomatologie. s. s. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. -oma. teaere = a fine). Ex. ureterului explica hidronefroza intermitenta. [Lat. f. 10) A. -onis. A.. utilizat In sutura intestinala. a wgfiifi. 2) Substanta care are aceasta proprietate. cu sectiunea rotunda. a . 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. / acanthocyto-sis. / acalcutia.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. uneori cu resort. [at. pentru sutura vasculara. a 6e. acus = ac. pentru rahianestezie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica. ABZIMA. s. In circa 50% din cazuri. A nu se confunda cu *adsorbtie. s. de dimensiuni variabile. lat. cu un varf ascutit. 12) A. f. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. pentru injectie intramusculara. pentru injectie. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. f. ia. a .2 mm si cu varful In bizou lung. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. ABSORBANT. s. f. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. [at. m. adj. n. s. cand exista semne clinice asociate. 5) A. s.} Tija subtire de otel. os. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii.a).6 mm).a. / needle. [Lat.. [Lat. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. cu bizou scurt si mandren. n. de liga-tura. s. cu diametrul de 1. / acanthopelvis. ABSTINENTA. 13) A. lung de 30-40 mm. f. A.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. s. temperance (for alcohol). De obicei. ABULIE. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. cu diametrul de 0.priv. de pneumotorax. adj. ACALAZIE. a 6e. curb sau semi-curb. a . (a. absorbtum. calculare = a socoti. 131 . et f. ac pentru punctie lombara. / absorbant. absorbitio. f. si a. s. Boala se asociaza la adult si varsInic. absorbers = a a6sor6i. boule = voinf:a. f. / acanthoma.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil.7-1. [gr. drept sau curb. pentru puncfie lombara. lysis = distrugere. s. acus. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. a. ACANTOCITOZA. [Lat. deseori. -oza. akantha = spin. akantha = spin. [Qr.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. de. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei.priv. [gr. ossi's ^ OS. energie. s. s. s. sorbere = a suge. kamptein = a mcovoia. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. n. win-pus din ab de. cu diametrul de 0. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa.. A. a . s. In functie de -utilizare: In chirurgie. De asemenea. m sange sau m interiorul unor celule. aseme-nea unei enzime. 9) A. s. 3) A.: 1) A. pentru injectie intradermica. / absorption. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. de a retine o substanta In interiorul altei substante. f. f. lung de 70-80 mm. 7) A. / acampsia. s. m. / acantholyse. absorbtum. v. / absorbent. a 6ea}. cu o grosime de 1 cm s. / absorbance. [Qr. AC. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric).] 1) Actiunea de a absorbi. / absorption. f. sorbere = a suge.. continence (sexual). f. 4) A.priv. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. de lungimi si grosimi diferite. -osis. ACALCULIE. s. akantha = spin. pe]vis = 6azin. V.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. prevazut la un capat cu o ureche. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. de ia ab = de. / aiguille. n. akantha = spin. [9{eoiogism foarte recent. [Cjr. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. absiinentia = refinere. / acanthocyte. / abzyme. complexa. m.: osteodensito-metrie (v. a mifltifi (ab = de [a. kytos = cduld.priv. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. / absorbance. sorbere = a suge. s. a. adj. tipica de a. si cardiospasm. 8) A. sexuala etc.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie.ipiul. f. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. f. s.).6 mm. / aboulie.] Sin. f. ACANTOM.8 mm. / acampsie. rectiliniu sau curbat. khalasis = re/o^are. s. / achalasia. ACAMPSIE. alimen-tara (In particular la alcool). m. In forma autoimuna (rara). ABSORBTIE. {Cjr. A. kytos = celuid. bumerang. -onis. / acanthome. [Lat.. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. / abu-lic. lichide sau vapori.80 mm. m. / acanthocyte.. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. m.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. a.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. / acanthopelvis. ABSORBANTA. s. f. pentru punc-tie venoasa. s.: a. ahsorbitio.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. dentare. [Cfr. cu diametrul 0. din cauza imobilizarii prelungite. de forma si marime variabile. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. m. / achalasie. f.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. prevazut cu mandren. f. se poate produce In medii foarte variate. / abulia. In bizou intermediar.7-0. / acalculie. f. / abstinence.i la o lungime de unda determinata.. ACANTOLIZA. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i. cu ureche care poarta materialul de ligatura. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. 2) A. a6tinere. ACANTOCIT. -e. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. s. s. incut a[ verbuiw. [C/r. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a.. adj. [Lot. A. / acantholysis. [a engi. s. n. s.

si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. occupational injury. ACETABULOPLASTIE. de ia accedere = a se apropia. f. n.ACANTOZA ACANTOZA. / acces.. ACATIZIE. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). / accessory. consecutiv trecerii unui curent electric. s. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. s. de febra. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. s. m. / attack. {Cjr. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. dim. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). adj. m. / acataphasia. acathisie. ACATAMATEZIE. *proaccelerina (factor V). kap-nos = fum. s. [Lot. / accesoire. Intr-un schimb de *radicali. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. Ex. de ordinul MeV. Ex. f. [Cjr. kalagraphein = a. adj.priv. de asemenea. a . s. a dizoiva. V. -onis = acceCerare. f. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. / acariosis [Cfr. f. aterg/c. f. adj. Intr-un sistem de referinta dat. s. s. accessus. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. adj. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. katalyein = a distruge. s. f.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. adj. otet. auxiliar. acetabulum •» vas pentru. / acatamathe-sia. / acellular. s. ACATALAZIE.). acceleratio. duct pancreatic a. f. n. f. de munca. / acapnie. s. -oza. s.: a. [Lot. / acarid. si stroke. f. / acaryote. 5) a. / acanthosis. brain attack. [Cfr. [Lot. / acatalasie. ACCIDENT. de dementa.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. Thrombidium si capusele sunt acarieni. akaii = insectd. desi ideile subiectului raman logice. s. stare patologica. s. complementar. (Santorini). care poate fi anafilactic sau seric. / acathesie. / acceleration. la un subject salariat. f. s. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. s. f. a accepta.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. m. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza.. karyon = sdmfiwe.. s. V. eventual somn nelinistit. a . / acariose. s. a . agitatie motorie.] Despre o structura care constituie un element secundar. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. s. / acatagraphia. {Cfr. crisis. s.} Absenta bioxidului de carbon din sange. s. / acatagraphie. / acatamathesie. adj. ded a sintaxei. cu "hipocapp. accidens.priv. f. de la acceplare = a primi. ACCES. ACCESORIU. [Cjr. s. terapeutic.: 1) a. 7) a. raportata la unitatea de timp. In stomatologie. Ex.} Termen rar utilizat. a priv. / acatalepsie. f. m. ACARIOZA. haima. ACATAFAZIE. s. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. (2) / accelerateur. a • priv. a. / acatalasia. ACCELERINA. (denumita a.. sunt substante care grabesc priza gipsului. acatalazie. V. Este denumita si hiperacantoza. / acaryote. / acatalepsy. lot. de part/cute sunt instalatii complexe. de priza.. a . s. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. s..] Sin. gr.: eritrocitui matur la mamifere. [Cfr. mica. s. survenita brusc si imprevizibil. / acephalia. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. Ex. de [a kata = 61 jos.. de tuse.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. / accepteur. s. ACATALEPSIE. s.a de a sta asezat.. s. a veni (cdtre.. / acarien.. s. / acataphasie. [Lot.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. / acanthose. a . s.} Substanta care. [Lot. medie-vala accesorium. a dizoiva. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. -ina.: boala Takahara.priv. accelerare = a gra6i. / acapnia. Termen utilizat uneori. f. n. nudeu. 2) Tulburare m *boala Parkinson.). / acetabulo-plasty. ACARIOT. / acathisia.. / acetabuloplastie. A. [Lot. adj. Sin. plastos = . 6) a. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. pana la energii dnetice foarte mari.priv. a priv. / acatalasemie. manifestata prin ulceratii. Sin. {Cjr. n. a . / accelerin. s. [Cfr. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. perturbarea permeabilitatii vasculare. / accident. -oza. [Cfr. a.priv. cand se revine prea rapid la presiunea normala.: glande suprarenale a.i katalyein = a disInige. dclotron si sincrotron. m. -aza. acaridan. acceptor = care primefte.] Factorul VI al coagularii. / acatalas(a)emia. s. f. betatron. 3) a. A. f. m. cu rol mai Intai acceptor.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. psihica sau somatica. 2) A. lepsis = fv(are. de la cella = comaro. Sunt asimilate a. f. f. m.: scabie (v. f. s. / accident. f. electric. a -priv.. [Cfr. a . V. adj. tiroide a. ale gingiilor si gurii. -ntis. la scafandri. s.} Care nu confine celule. (1). s. akathisia. m.priv.. ACCEPTOR.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. s. f. drept sin. s. m. ACCELERATOR. uneori gangrenoase. mica. primeste radicalul si se combina cu el. [Cfr. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). 2) a. [Lat.priv.] in medidna. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. de decompreslune brusca. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. industrial injury. [Cjr. ACATALAZEMIE. v.: anhist. f. a. f. / acellulaire. a veni (c&tre). gresit. ACAPNIE. / accelerine. In raport cu protectia muncii. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. / acephalie. ACEFALIE. Este produs In ficat sub forma inactiva. akaa-tha = spin. akari •= insecta. f. scrie corect. de transfuzie.. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. ACELULAR. criza. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). s. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). kathisis = acfiune. s. [Cjr. vascular cerebral. / acceleration. -trice. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. Unitatea de masura a inten-sitatii a. ACCELERATIE. Se defineste. f. cellula = ca-marutd.'e. accelerare = a grti6i. s. s. a. 4) a. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. / accelerator.. de melanco-lie. dt la accedere = a se apropia. / acceptor. f.. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. de ia celer = rapid. ruptura unui vas cerebral. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. ACARIAN. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. f. incidental. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. 2) 'Diagnostic incert.i katalamhanem = a suspenda. v.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. Ex. m. ACATAGRAFIE. [Lat. f.

a. ACETONA. s. [Lat. s. uni. f. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). / acetaldehyde. din [at. Sin. CHg-CO-CHgCOOH. f. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali.). s. gr. s. en = in. ACHILIE. / acetonurie.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. khy-los = sue. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. s. 1) A. / acetyl. / ac6tylcholinesterase. acetum = of:et. ACETIL. cum = cu. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A).] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. f. ACETAZOLAMIDA. gr. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. a . care se refera. ACETILARE. / acetyl. / acetaminophen. de (a alwol dehydrogenatum. gr. s. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. V. acetum = of:et! ona. Sin. «. f.4%).] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. s. efecte depolarizante.: paracetamol (v. -aza. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. cetonurie. de Ca plassein = a forma. f. s. a . -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. a. ACETAT. formarea *corpilor cetonici. pre-cursori ai unor noi molecule de a. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid.: acid acetilacetic (v. f. Lichid incolor. / acetylcysteine. A. In cantitati mid. este sintetizata atat In pericarion. khole = Biia. kheir. cu miros picant caracteristic. / acetaminophene. ACHEIRIE. f. s. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. achilie). [Lot. ACETABULUM.).] C3HgO. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. V. [Lat. 2) In a. A.). / acetaldehyde. f. Insa. f. volatil. gr. si aclorhidrie.} Absenta congenitala a mainii. Are gust acru. modifies culoarea indicatorilor. s. zyme = ferment. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. m. ACETONURIE. / acetazola-mide. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. acetum = of:et. of:et] Sin. / acetabulum.] Sin. desi ea are loc.). s. aither = aer cwat. V. Prin cuplarea cu receptorii N. ACETILCOLINESTERAZA. A. [Lat. s. f. s. hyle = materie.: ACh. elibereaza ioni H4. ACETAMINOFEN. (DCI) Sin. / achylie. / acetonuria. la ansamblul *corpilor ceto-nici. In. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A.). si In repaus. adenosine diphosphonc 133 . produs In timpul fermentatiei vinului In otet. / acetylation. a6rw. / acetate. [Lot. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. f. V. hyle = materie. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). s. ouron = urind. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia.). descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. -ina.: anaclorhidrie (v. si corpi cetonid.etic. f. / acetylcholinesterase. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. [Lat. acetabulum = vas pentru. cat si In butonii terminali axonali. Cuplarea *alosterica a a. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. -ina. aether. f. terrno-stabila. s. acetum = of:e. [Lat. Sin. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide.] Prezenta *acetonei In urina. germ. receptori muscarinici si receptori nicotinici. cetonurie. acetum = ofet..ACETABULUM modtlat. NA: acetabulum. hyle = materie. f. f. f. m. a. khole = bVia. s. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. ai *acidului acetic. In solutii apoase. m. gr. / acetazolamide. gr. glacial (89. m. a. / acetylcysteine. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. s. n. formarea acidului mevalonic. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. A. haima. -ona. hyle = ma-terie. ACETONEMIE. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. A. {icetiim = ofet. ca si In "inanitie.). m. ACETILCOLINA. Sarurile de potasiu ale a. gr. [Lat. biosinteza *acizilor grasi.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. [<^r. [Lat. / acetonemie. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. f. s. s. mai mult sau mai putin volatili. ACETALDEHIDA. f. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. [Cfr.: cavi-tate cotiloida (y. / achylia.t. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. ACETILCISTEINA.: aspirina (v. [at. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. f. n.. cetonemie. potentiate de actiune). m. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. acetum = of:et. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. -ona. participa intens la metabolismul acizilor organici. CI^COOH Li-chid incolor. inclusiv In SNC. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. / acetone. Eliberarea de a. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. A. s. A.: acid adenozinmonofosforic (v. acetum = ofet. Avand doua grupari active. f. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). [Lot. Sin. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. / acetylcholine [Lat. acetum = o^ef.: colinesteraza (v. Essiaather = eter ac. eter si cloroform. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. din *colina. s. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. / acetone. solventi. hyle = materie. / acid. si cetonemie. / acide. s.. Inactivarea a. m. / aceton(a)emia. ACID. s. acidus = acru. -iros = mana.priv. s. Abrev. s. survine concomitent cu descarcarea. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. cetoza. s. gr. / acetate. / acetylation.] Substanta care.sau bilaterala. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. excitatoare. s. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza.priv. boCta cereasca. precursor al 'colesterolului. m. s. miscibil In apa.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. acetum = otet. / acheiria. inflamabil. s. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). / ac6tylcho|jne. cat si In eel periferic. [Lot. f. s. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. s. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. / acheirie. / acetabulum. gr.

'Zaharina este derivata din a. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. 6a. antiseptic acid. citrat-sintaza. notat cu simbolurile Asp sau D. Aminoacid neesential. Nucleotid compus din adenina. Sin. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. Sin.). ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. In asociere cu factorul VIII. a. pentru a reface a. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. fosforic se realizeaza instantaneu. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . cristalin. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. sarurile sale pot fi. Abrev. ori de cate ori nevoile celulare o impun. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. adenozin-difosforic) si a. sinteza unor hormoni. si tab.). V. capabila de sdndare si de refacere continua. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. acid mefenamic. cu formula chimica 041-14^0. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei.: a.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. Abrev.: maloniluree. Denumirea chimica a "vitaminei C. inflamatie. fosforic. cu actiune antifibrinolitica puternica. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. Intervine in oxidarile celulare. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. Sin. adenosine monophosphoric acid. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. neafectand producerea de leucotriene. 5-a. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. deoarece este toxic. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). este catalizata de *anhi-draza carbonica. Component al proteinelor. coroziv. derivatii sai de sinteza. A. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. Dozarea a. b. organic slab. In H^CO.: aminoacid (v. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. Datorita actiunii sale keratolitice.. sdndarea lor In ADP (*a. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. A. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid.). amino-sucdnic. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). gras nesaturat. cu rol principal de carburant celular. desfasurata m mitocondrii.. Rezulta din combinarea a. Sin. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid.: GABA (v. Abrev. adenosine triphosphoric acid. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.: acid aspartic. Sin. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi.: adenozin trifosfat. bacteriostatic. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. A. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid.: CDCA. Sin. const. si tab. I^BO. se formeaza *porfobilinogenul. de COa. este un "chelator al calciului. Conversia CO. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). H^COg. biliar primar. Este un a. Sin. V. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a.: glicocol (v. COOHCH(NH. ACID BORIC / acide borique / boric acid. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. Sin. fosforic. (DCI) A. fosforic. a. b. biochim. b. mineral puternic (HCI).). Sin. a. const. riboza si trei radical'! fosfat.. abrev. ribonu-cleic si a moleculelor de a. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. Abrev. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid.: EACA. Energia eliberata de a. V. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. A. In prezenta energiei nou formate In celula. este absolut necesara In: metabolismul celular. *A. biochim. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei.. V. (v.: colic. A. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. const. Pentru acest mo„ tiv. A. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice.: acid adenilic. A. malonic cu ureea. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. a. si. din alimente se elimina sub forma de *a. La om au fost identificati patru a. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). a.))-CH2-COOH. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. A.: ATP. Este folosit.: acid nitric (v. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. vitamina C si tab. dezoxicolic. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. sunt foarte labile. a. a tuturor derivatilor sai. hipuric. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. contractia musculara. V. 'prostaciclina si *tromboxan A. b. Intervine in formarea moleculelor de a. (CgHsCOOH) abundent In fructe. una de D-riboza si o molecula de a. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. una de D-riboza si doua molecule de a. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. cu 20 de atomi de carbon. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. in profilaxia hemoragiilor. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. Abrev. In etapa initiala a sintezei *hemului. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. a. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei.). sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. In sange.: acid glutamic (v. adenozintrifosforic. implicit.: ALA. biochim. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID.). usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. c. A. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. chenodezoxicolic si litocolic. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. de aseme-nea. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid.: AMP. Sin.: ADP. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor.

Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. Sin. ca acidulant alimentar si in stomatologie. A. In functie de numarul de dimeri componenti. V. *fosfatidilinozitol. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. A. inozitolhexafosforic. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. A. corpi cetonici. f. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. utilizat in fabricarea parfumurilor. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. V. Abrev. DeficituI de 'vitamina B^. 1) A. de asemenea. Se formeaza In muschi. fosfolipide. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. *A. ficat si drojdii. La niveluri plasmatice crescute. biochim.).: HVA.. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. Indeosebi al caldului si al magneziului. hialuronidaza. H^PO. h. *a. grasi in *cetone. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. care asigura transportui activ de H4'. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. si tab. poate avea o greutate moleculara foarte mare. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. a. si fenilcetonurie. Se gaseste In plantele verzi. a. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. f. h. vitamina M. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. De aceea. fenilacetic si a. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. (desuete): vitamina Bg. *fosfatidilserina. Mecanismul de secretie a a. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. ortofosforic forma monomerica. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. Abrev. I. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. g. fiind obtinut si prin sinteza. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. a unor substante ca plumbul si digi-tala. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. V. leucovorin. V. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. pirofosforic) si cea polimerica (a. CaHsCONH-CH^COOH. g. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. glicolic In *glicina. I. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a.).. Este eliminat prin urina. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente.. Sin. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. c. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. Sin. metafosforic).: acid tetrahidrofolic. ca si In *neuroblastoame. Produs de detoxificare a a. V. COOH-(CH. consecutiv. fenillactic. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. V. Inca In discutie. V. f. acesta este un component indispensabil al dietei. g. v. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. CHa-CHOH-COOH. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. glucuronic si N-acetil-glucozamina. a. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. glutamic. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice.-CH(NH. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. a.). oxalic la om. V. I. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. cu simbolul Glu sau E. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. Este un a. f. cu producere de a. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. forma dimerica (a. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid.)-COOH. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. *fosfatidiletanolamina. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. precursorul primar al *a. prin *chelare. este sintetizat In organism. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. A. a. La acest nivel. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. o molecula de *a. Denumire imprecisa pentru a. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. Arninoacid monoaminodicarboxilic. deci neesential. (fermentatie lactica). acizi grasi. ADN. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. In organism. A. const. In organism. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. Este precursor al a. folic. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. biochim. biliar primar derivat din *colesterol. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. Compus guanidinic. Sin. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. (DCI) A. acid clorhidric. De asemenea. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '.: alcaptona (v.: acid aminoglutaric. iar a treia de o molecula de acid fosforic. Agent *chelator. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. este utilizat ca acidifiant urinar.. benzoic. A. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. Laptele Tmbogatit cu a.N -metilenTH4). paraamino-benzoic (PABA) si *a. se mai afla In lichidul *sinovial. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. lactacidemie. A. blocheaza a. Catabolit al *dopaminei. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. f. V. de cateva milioane de Da. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. si tab. const. contribuie la oboseala musculara. implica *pompa de I-r/IC.: fenol (v. Determina reactia acida a sucului gastric. Sin. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. 135 . si sue gastric.: EDTA. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. reprezinta.

H. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). pentru prepararea salidlatilor. In organism In cursul degradarii a. V. tab. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. -o(os = s&nge. aspirinei si a numerosi coloranti. V. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. Denumirea chimica: a. *grasimilor si amino-acizilor. ca *supozitoarele. oxalemie. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. paraaminobenzoic (PABA). Intoxicatia cu a. depresie respiratorie. V. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. ACID URIC / acide urique / uric acid. gras esential. leucovorin. Eliminarea de a. Abrev. continut de vegetale diverse. m. V. Se obtine si prin sinteza. Denumirea chimica a 'biotinei. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. care este esentiala In oxidarea sa. si se poate elimina prin urina. lapte. gras saturat.>0. Sub forma de oxalat de calciu. A. acizi grasi. Lichid inco-lor. (DCI) C. A. A. C. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt.. cetodicarboxilic. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Cuprins In structura capsulei bacteriene. porumb).. ca *guta. coma. vitamina Bg.H. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. const. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. o. Abrev. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. A. participa la formarea calculilor urinari. Sin.. organic cu rol important In *dclul Krebs.30-7. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. prezent In sange (v. tab. ADN. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. gr. Medicament tuberculostatic minor. antifungice si keratolitice. care afec- 136 . acizi nucleici. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid.: PAH. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. a. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. ascorbic si glicocolului. pe cale intravenoasa sau orala. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. dezaminare si oxidare). ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. A. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare.: PAS. si acizi grasi. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid.H.S04. v.03. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). A. a. gras In natura. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid.2H. Se poate acumula In unele stari patologice. oxalurie. p. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. C^I-L^C^. A. Ct^-COCOOH. C^s°2-A. V. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. Sin. precursor al *a. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). biochim.: mupirocina. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. ca si In anatomia pato-logica. C^Hg^COOH A.. fumans In stare concen-trata. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. este selectiv pentru bacterii. A. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. cristalin. (COOH). drojdie. V. V. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. j A. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. Sin. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale.: acid azotic. constituent cheie al *ciclului Krebs. Cantitatea de a.>. *nefrite. acid sialic. C. A. In calitate de fixator al tesuturilor. format prin condensarea unei molecule de *a. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. si addurie organica. endocrinol. ACIDEMIE. ortohidroxibenzoic. gras saturat (v. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. acidus = acru. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. acid ribonucleic. cu numeroase utilizari industriale. eel mai abundent si ras-pandit a. organic. acizi grasi). din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. V. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. s.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. / acid(a)emia [Lot. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. analog al *a. V. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid.). ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. o. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. V. s.si tricarboxilici. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. haima. cu efect coroziv foarte putemic. acizi cetonici (*corpi cetonici). ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. a. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. HNO. neuraminic. Substanta cu proprietati vitaminice. Derivat N-acetilat al *a. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. Se formeaza. si acizi grasi. vitamina PP. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. de asemenea. ARN.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. s. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. A.: acid folinic (v. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. f. Abrev. V. arahidonic. (DCI) Derivat al *a. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza.N03. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. foarte coroziv.NO. mineral putemic. acizi di. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. f. H. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. / acidemie.: AVM. p. Reprezinta un pro. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. uricemie). cu actiune *keratolitica. const. NHArliCOOH. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza.

V. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. f. linoleic. / acne.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. deoarece nu sunt sintetizati In organism.: la altitudine).. c) a. Se disting: a) a. ACINOS. acid linoleic. s. a priii.). pentru akinezie (v. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. ACLORHIDRIE. akne . prin relaxarea muschiului ciliar. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. / acineux. d) a. ACORIE. g. ACOLURIE. condrodistrofie fetala. si ARN (mai divers ca masa moleculara. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. acclimatisation. / acneiform. -euse. acid biliar. Alte tipuri de a. / achondrogenesis. s. Sin. Macromolecule constituente ale celulei.a. arahidonic. este In mod normal spontana. V. f. hydatos = apa} Termen sin. / acholuria. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. liberi. tip I. arahidonic). ACONDROGENEZA. dar cu o structura spatiala mai simpla).a. forma neletala. f. excesiva care persista mai mult decat In mod normal.). mentionati corecteaza aceasta deficienta. acclimatization. klimu. [Qr. [QT. care Ti face nemiscibili cu apa. de ia a. / acholie. negativa pentru distante lungi.. m. f. clima.rucenta. a • priv. Exista doua tipuri de a. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. f. [^r. g.} Absenta congenitala a pupilei. Var. [Qr. cu *achilie gastrica. A. s. f.. oleic. [Lot. ACOMODATIE. 5) A. / achondrogenese. din familia Neisseriaceae. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. palmitic. a . V. s. khondros = cartiiaj.: sindrom LangerSaldino (v. f. A.. 2) A.). Var. ia plassein = a forma. insufidenta a ochiului. Au formula generala CI-yChy^-COOH. de. Absenta acestora din alimente. s. s. khole = fii[d. Var. / acne. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. Denumire pentru *a. In aceste cazuri pot provoca meningite grave.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. n + 16 a. Ex. forma foarte frecventa la tineri. / acholia. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. biochim. neonatorurn. s. profesio-nala. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. / achondroplasia. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. *A g. -tis. linolenic si *a. care dupa cadere lasa cicatrice. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. sau. kore = pupiid. / acclimatement. stearic) si nesaturati (n + 18 . plasis = modeiare. sub actiunea muschiului ciliar. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. s. situat in *citoplasma. plagi chirurgicale sau arsuri. ia bakteria = boston. -onis.priv. 3) A. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. s. f. sin. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . ubicuitari In apa si sol. / achondroplasie. acid linolenic. linolenic. toxica. Cat. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. adj. Cu virulenta mica. a. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. po. f. 2) A. . f. a -prill. f. care are forma unor acini. membre scurte si groase etc. hydor. de.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. s. cand se nu-mesc a. / acorie ou acoree.priv. n + 18 .. dor. b) a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. s. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. f. subnormala putere de a. a . organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. arahidonic. / achlorhydrie. A. -iilos = mdinafia foardui. f. s.. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. const. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului.*a. abcese cerebrale. sin. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. s. septicemii si pleurezii. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare.. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. de etiologii diverse. [Cfr. n -r 20 . adj.: eruptie a.: boala Kaufmann.: 1) A. vulgara. participa la esterificarea colesterolu-lui. si ADN. f. cu *anaclorhidrie..priv. A. localizata pe frunte.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. n. s. A. a. e) a. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. [Lot. A. tip II. genesis = pro-ducere. ACNEIFORM. si tab.. nanism micromelic incompatibil cu viata. s. s.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. adj. ACOMODARE. / achlorhydria.. reprezentand substratui informatiei genetice. f. / acclimation.J(c. prin contractia muschiului dliar. adj. si cristalin.priv. datorita elastidtatii acestuia. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. khondros = cartiiaj. f. V. separat. / acorea. \Lat. Este caracterizata prin aparitia. V. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. V. se 'impart In saturati (daca n -12 . rozacee sau "cuperoza. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. Denumire desueta: vitamina F. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. dfoza. [Qr. bakte-rron. dim. [Qr. bacteriile A. ACNEE.). cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. "elicea vietii"). [Qr. a. necrotica. acoperite de cruste. kiaein = a misca. din gr. absoluta a fiecarui ochi.: la frig) sau mediu (ex. \CfT. t. accomodntion. ARN. secun-dara administrarii unor medicamente. g.legati prin grupari fosfat . khioros = verde.: acomodatie. akinelos = imobil. ACINEZIE. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. a . f. lauric. Uneori este utilizat ca sin. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. linoleic. / acinous. / acneiform. Aditia a. / accommodation. sau akhne = tdrdte. f.a. boala Parrot. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. pentru acomodare (v. / acholurie. de. *a. ACOLIE. ACLIMATIZARE.zitiva pentru distante scurte. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. unde (atitudine. de la accommodare = a se. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. tample si pe partea anterioara a pielii capului. si acid arahidonic. ju-venila sau polimorfa. s. 4) A. Se disting doua tipuri: 1) A. s. situat In nucleu. care nu sunt sintetizati In organism: *a. s. Sunt constituiti din *a. pe un fond de *seboree. Indeosebi In perioada de *pubertate. / accommodation.

V. s.] Afectiune a copilului si adolescentului. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. s. [Lat. s. \Qr. ACROMASTITA. A. dificii. / achromatopsia. [Cfr. Se vindeca fara se-chele. [Cjr. s. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. -oza} Sin. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. s.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. f. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. Este acompaniata de prurit. malformatie denumita *oxicefalie. / acroderma-titis. boala Swift. kephale = cap. syn = tmpreund. kephale = cap. ACROMATOPSIE. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. s. melos = e^trenitate. ACRODISOSTOZA. dys = greu. -ita.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute.: boala Crocq-Cassirer (v. f. [(^r. de. acer = acm. f. aisthesis = se-mafie.mitate. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. denumita si sindrom sau boala Apert.r. a. Termen vag si desuet. plasis = nwddare. keras. f.rie.. akron = e^tremitate. / acrinia..priv. ACROESTEZIE. / acrophobie.). {Cjr. akron = e.. erythros = rofu. / acrinie. [Qr.. [C. sindac-tilie.: 1) A. s. frecvent mortala. / acrocephalopoly-syndactyly. / acrophobia.^tremitate. si acrocefalosindactilie. varf. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. amo-niui gSsita in apropie. f. hyle = nwte. ACROASFIXIE. mai ales ale mainilor.} Sare sau ester al addului acrilic. a regiunii occipitale. f. / achromate.. a. kephale = cap. / acrocephalosyndactylie.} *Fobie. / acrodysplasia. sindrom Chotzen). f. sindrom Pfeiffer). varf. [Cyf. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a.re. pathica / acrodermatitis enteropathica. Au fost descrise trei tipuri de a. s. / acroc6phalopolysyndactylie. adj. s. f. m Inaltime. derma. / acrodynia. f. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. de.frw.] 139 . eritematopapuloasa infantila (v. a modela. a . tip . ACROCIANOZA..un0. varf. f.} Durere la nivelul unei extremitati. gr. ammoaiakon = sore. s. a. akron = e. s. 2) Durere la nivelul extremitatilor. s. 0 serie de a.).^re. Baza craniului este de asemenea deformata. f..). / acrodolichomely. mamdit. hiper-telorism. / acroesthesie. gr. akron = e^tre-mitate. In prezent consi-derala a. [Qr. sindrom Waardenburg). ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. / acrylamide. 'sindromul Langer-Giedion. f. akron = e^tre-mitate. f. s. ACROOINIE. akron = e.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. odyne = durere. denumiti si rezine acrilice.. ida. s. / acrodysostose. sindrom Gianotti-Crosti). f.] Inflamatia mamelonului. opsis = vedere. s. scadere a temperaturii locale si durere. f. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. f. f. acrocefalopolisindactilie. frioa de locuri situate la_ Inaltime. ACROCEFALOSINDACTILIE.mitate. [Cfr. boala Pick-Herxheimer). boala Apert-Crouzon). dolikhos = lung. intoxicatie cu mercur. [Qr. ACRINIE. Alaturi de acesta se disting. / achromatopsie. akron = e?(tre. s. / acrodysplasie. "nas In sa"). / acrocephalia. f. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. •atos = cutoare. daktylos = deget. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii.. akron = e. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis.^ft'emitate. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . tip 1. varf. 'sindromul Giedion. f. [CfT.^tre. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. [Qr. ACRODERMATITA. tip II (v. a = priv. s. a. / acro(a)esthesia. varf. f.. hyle = materu. akron 1 = e?(tre. adj. f..} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. sphyzein = a puCsa.1 sau sindrom Noack. f. s. khroma. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. a. *boala Thiemann. f. memBru.. cu transmitere probabil autozomal dominanta.. -oza. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor.). m. / acromastitis. s. infantila (v. osteon = os. / acrodysostosis. s. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. tip III (v. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-.ttiitate. s. s. [Qr. s. s. akron = €J(tremitate. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. kyanos = a£C>astru. s. / acrylamide. / acrodynie. s. s.mitate. akron = t)(tremitate. / acrocephalosyndactyly. Sin. / achromate. s. varf. ACROCEFALIE. ACROMAT. s. continua Hallopeau (v. s. virus neurotrop. acer == acru. tip II sau sindrom Carpenter (v. s. f. [Lat.: boala Feer. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). f. s. se-nsifiiii-tate. [Gjr. ACRILAT. syn = im.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. / acrodolichomelie.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. varf. / acrylate. khroma. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. cu transmitere autozomal dominanta. s. a . umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. f.turn") sau ascutit (tuguiat). hipoplazie a maxilarului superior.priv. \Qr. / acroerythrose. astenie. f. / acrocyanose. cu aplatizarea laterala a capu-lui.} Coloratie rosie a extremitatilor. / acrokeratosis.: sindrom Bazex ^v. [a. ACRODOLICOMELIE. / acrodermatite. tip IV (v.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. / acrylate... krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.. akron = e^tremitate. Boala grava. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. tip V (v. akron = e^tre..: *boala Brailsford. -atos = piete. ale fadesului (exoftalmie. a . / aero-asphyxia. s. 2) A. boala Selter-Swift-Feer. asphyxia = oprire a puCsuiui. [Qr.. -oza. dificii. f. phobos = frita. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). f. tip III sau sindrom Sakati. cronica atrofianta (v. keratos = corn. de. / acro-asphyxie. f. hipertensiune). crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. ACROKERATOZA. [a plassein = a forma. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). / acrocephalie. 3) A. T.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. dys = gnu. manifestata prin 'acrocianoza. s. varf.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. varf. a. f. s. / acrocyanosis.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. f. ACRODISPLAZIE.mitate.pre. ACROERITROZA. mastos = sdn. akron = e^tre-mitate. f. ACROFOBIE. m. s. / acroerythro-sis. f. s. -atos = culoare. boala Hallopeau). / acrokeratose. -oza. / acromastite. Descrisa si ca boala: a.. polys = mu[f:i. akron = e^tremitate. f. [Qr. Sin.

. aceasta duce la *gigantism.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. ACROPARESTEZIE.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. aktis. ACTINOLOGIE.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. f. s. / acrosome.^tremitate. aktis. s. \Cjr. superior sau inferior. fie ca survin In cursul unor boli diverse. sau secundar. / acroparesthalgie. adj. aktis. / actinodermatitis. [Qr. / achromasie s. -atos = piete. fotodermatoza. ACROSINDROM. [C/r. si lucita. reprezinta.] Denumeste un comportament brusc. m.mitate. A.] Abrev. ACTH / ACTH / ACTH. s. f. V. u.mi. s.. / acropathie. aisthesis = senzatie. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. Sin. este Indeosebi de natura hormonala. legata de motive ascunse In *sub-constient. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. ACROPAHIDERMIE. ACTINITA. tat. / acroparesthesie. osteoliz8). aktis. poikilos = fdu-nt. f. s. pakhys = gross dermu. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. -atos = cutowe. ACROMION. In general. ACROPATIE. / acromelique.) V.. actinocutitis.: acromazie. concurs. de ia syn = impreuna. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. s. / acromegalie. aisthesis = smzapie. Clinic. iAngd. s. m. khroma. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. In boli ca diabetui. f. vanat'i therme = cdiduril. •inos = razdi -ita. o. s. rezultand articulatia acromioclaviculara. negru si nuan-tele intermediare. [<^r. / peripheral vascular disease.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. soma.} Sin. / acromion. ACROZOM. logos = ftUitfil. mikros = mic. s. s.] Constituent proteic al muschiului. f. / acrosome. / acropar(a)esthalgia. f. sensifittitate. s. / actinologie. -atos = Corp. de mana si gambe Inghetate.. para = dincoio d&i [dngcl. / actinodermatose. n.} *Parestezie a extremitatilor. [Qr. vdrf. ^ ACROMAZIE. deci la adult. *inos = raza. / acropachyderma.). ozd. la thermos = ca[d. ACTINA. si boala Bureau-Barriere.. akron = eyre.mita. dromos = c-wsa. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. akron = e^tremitate.priv. [Qr. ACT RATAT / act manque / faulty act. / acrosyndrome. monomenca sau globulara G si a. s. dener-vatia periferica si microtraumatismele. aprof(tMatw.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. f. f. endocrinol. de obicei. cat si pentru ca este sin.). consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase.] 1) Studiul energiei radiante. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. dar In general favorabila.. s. akron = e\tremitate.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). rater = a rata. . ACROMELIC. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. f. la femeie dupa 40 de ani. este relativ impropriu.. akron = e^tremitate. ACROMICRIE. f. m. para = din-wlo de. hipercalciurie. derma. ACROPAHIE.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. s. / acroosteolyse. s. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. actum. s. ds. khroma.: acromatopsie (v. omos = umdr.tatt. [AngUcism core. a .: sindrom Denny-Brown. s. f. f. / actinic. Insotita de durere. f. vdrf.. ACROPOIKILOTERMIE. s. f. s.] Reactie In aparenta ilogica. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. de la lyein = a distruge. akron = u^tremitatv.. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. akron = e. prin trecerea ia act. f. NA: acro-mion. cutis c pide. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. / actin. Indeosebi la nivelul falangelor si. fr. s. / acromion. a. -inos = roed. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. f. s. [^r. Sin. [Cjr. polimenca sau filainentoasa F. Combinata cu "miozina. drum. / actinite. vdrf. albinism. aktis. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. / acromicria. f. r. mai rar pe cele ale membrelor superioare.te. lysis = distrugere. adj.. / actinology. [Qr.^tremttate. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". impulsiv si violent.] Extre-mitate a spinei omoplatului. a -priv. [Gjr. akron = e. A. / acropathy. / actinique. -atos = pide. n.\ Sindrom *s(ne mater/a.^tremitate. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. denumita boala Thevenard. / acropachyderinie. akron = e. / acromegaly. A. lepra sau alcoolismul. pathos = boaia. / actinic dermatitis. \Qr. f. A. akron = e^tre. existand sub doua forme: a. s. si tab. [Qr. A. [^r. vdrf. adj.?(tre. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. s. / acropachie. osteon = os. -inos = raza. \Cfr. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). \Cjr.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. ACROOSTEOLIZA. fie ca acestea sunt aparent autonome.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. / acromicrie. s. hiperfosforemie). ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy.. da actomiozina.. partial cu *acropatie. m. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. akron = e. [Qr. f. [Cfr. poate.: albinism (v. f. A. survine pe neasteptate. / achromasia. ACTING OUT. vdrf. si discromatopsie.re. pakhys = yos. akron = e. atat etimo-logic. / acropoikilothermie. ACTINODERMATOZA. f.] Sin. melos = mem6m. Termenul de a. const. algos = dwc. f. f. f. \Wbrw. s. a fost identificata si In *citoschelet. [Qr. vdrf. s. se-nsifiiiitate. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. Daca este nocturna. ACTINIC. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. A. f. A. f. / acroparesthesia. ACROMEGALIE. A. se observa 'indeosebi m *acromegalie. f. s. s. V. fracturi spontane. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. fi tradus. •inos = raza. \Cjr. s. care apare la sexul feminin.una. akron = e?(tremitate. a.. s. este eel mai frecvent partiala. I acropoikilothermy. s.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. f.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei.. s.?(tremitate. akron = o^tremitate. / acroosteoly-sis. localizata la nivelul mainilor. engL: Adreno-Cortic. metabolice (diabet. / acromelic..ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000).\ *Parestezie a extremitatilor. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. V. megas. [Lot.. syndrome = drum mpre. ACROPARESTALGIE. cu evolutie catre amputatii spontane. adj. s. [C/r. -atos = culoare. / actine. / acropachy.

moleculara). s. de la agere = a acfwiM. / actinomycose. s. -trice. [at. \C. f. / activity s. -inos = razd. aktis. ultraviolete si infrarosii. V. f.). -inos = raza. Actinomycetaceae (v. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. aktis. [Qr. Israeli. IgD). Indeosebi. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. Ex. adj. [Lat.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. f. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. mykes. / actograph. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. la nivelul acestora din urma. A. myketos = dupercd. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. aktis. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. agent al actinomicozei bovine. / activation. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. s. musculara (In directia gravitatiei . s./ di la agere = a actiona. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). Exista mai multe forme (A. -oza . are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. [£fr. aktis.: carbuncle a. myketos = dupercd.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. [Lat. s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation.: boala Rivalta. galbene de 'miceliu fragmentat.dinamic-pozitiva). constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. care va stimula. Ex. dim. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. -inn . f. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. ACTINOMICOM. activus = care actioneaza. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. s. unei surse radioactive. a punt in. s. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. / activity. care abcedeaza In puncte multiple. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. n. f.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. aktis. producerea enzimelor de degradare. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. ACTINOMETRIE. -is = refea. de ia agere = a actiwa. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. \Cjr. 141 . mifcare. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. c. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. 7) A. •inos = razd. A. In mod particular. ACTIVITATE. de [a agere = a actiona. s. m. f. myketos = ciuperca. Dupa acest contact. aktis. -ozo. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. f. s.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. / actinothera-py. -inos = razd. s. C. -inos = razd. pi. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). myketos = dupercd. / actinic reticuloid. [Lat.: activat (ca rezultat al *activarii). pt. myketos = dupercd. / activator. foarte diverse: 1) a. 2) Sin.r. f.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. 4) Efident. optica. s. f. B.). mykes. mediaza procesul de *activare. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. ACTINOMICOZA.. nen/oasa superioara (a. m. cea mai cunoscuta fiind a. bioelectrica a unei celule.d. myketos = dupercd. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. Streptomyces). 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. f. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. actus = msfcare. vizibile cu ochiul liber. {Gjr. s. mykes. / activation. -inos = razd. pulmonara (rara) si abdominala. \Cjr. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. -inos = raz. aktis. mykes. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. n. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). aktis. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. *saprofit al cavitatilor naturale. pi. Indeosebi de cele gonadotrope. -ive. / actinoreticulose. cu tot efectui toxic. pe tegumentele expuse la soare. aktis. ACTINOTERAPIE. 2) In fiziologie. f.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp..). C etc. / actif. ACTIVINE. referitor la un medicament. ultraviolete si infrarosii. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). adj. / actinotherapie. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. n. -inos = razd.dinamic-negativa. / actinomycosis. ACTIV. complement. cu sau fara transformare chimica. -omo. therapeia = tratament. activus = care.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. 5) Intr-un sens mai larg. s. [Lat. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. s. s.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. s. ACTINORETICULOZA. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. / active. f. adj. la nivelul gonadelor. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. / activateur. f.: molecula activate sau a. ACTINOMICINA. [Lat. Ex. s..a actiwa. V. A. f.] (Substanta) care. f. I actmomycine. latent pana In momentui a. care poate provoca la om *actinomicoza. s. devin functio-nale. f. / Actinomycetes. / activins. ACTINOMICETE.: A. secretate de celulele antehipo-fizare. Ex. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. actwneaza. [Qr. si A. / Actinomycetales. inos = razd. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. anaerobe. Sin. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. Tmpotriva fortei gravitatiei . / actinomycoma. 3) a. s. [Qr. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. de ia rete. f. / actographe. / actinometry.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. metron = masurd. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. s. reticulum. 2) a.: *a. ia. 1. prezente In sange. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. / actinometrie. de.. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. limfodtelor B si T. frecvent m cadrul *actinomicozei. s. / actinomycin. activus = care actioneazd. / activines. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. A. anti-epidemica.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. 6) a. -ina. / actinomycome. Se disting trei a. bovis. 4) a. etajelor superioare ale sistemului nervos). adj. Ca urmare a acestui contact. 5) a. si fototerapie. ACTOGRAF. Mycobacterium). s. m. ACTIVARE. A. mykes. Puroiul contine granule mid. mykes. fi agere . s. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. pi. In cantitate mica. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. ACTIVATOR. activus = cart acfioneaza. cuprind doua specii: A.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. activitas. \Lat.

-omo. Danielopolu. 11) a. s. f. 12) a. / aigu.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. bacteridda. aigue. s. v. cu toleranta (v. Cauze posibile: 'cerumen.: a. / acouphene. la pungere = a mfepa. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. \Cjr. 2) 0 durere vie. 10) a. f. / accoutumance. ACUT. s. f. f. s. (din unele boli cronice). / acupuncture. ACUFENA. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. masei . este de 30% pentru proteine. Ant.] Sin. ADAPTARE. Rezulta ca a. adap-tare . In pre-zent.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen.: camp a.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului.} Frantuzism nerecomandat.. adamas.i. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. adj. s. Ex.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. blastos = ge-rmen.. f. / acoumetrie. aceasta a. A. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. consuetude. auditiva. mutatia genei a. Sin.. s. In practica. / actomyosine. v. a unei structuri sau functii. s. adamas. graphein = a scru. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. / adamantoblaste. ereditara. adactylism. / adactylia. ACTOMIOZINA. ochiului: a) a. opso-nica. f. adj.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. {Lat. / adaptation. [Lat. termenul a. alcatuite din sase domenii transmembranare. / acoumetry.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. [Cjr. s. A. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. m. pentru orientali. -onis = acfiune. s. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. de *diabetul insipid. (tens = ofiwi. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. / action. ACUMETRIE. adactyly. ACUTUMANTA. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. f. [Lot. exercitata de catre unele metale.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. s. [Cfr. In acest caz. 9) a. actio. f. se numeste si a. In raport cu una surda. -inos = razd. Ex. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. sufistanfa dwa. ADAMANTOBLAST. / adamantinoma. catalizator. medica-mente (ca aspirina si chinina). smalt. A. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. intensa.: unde a. acutus = ascufit. Un caz tipic Tl reprezinta a. pi. (it ia akouein = a auzi. 8) a. de inhibare a germenilor. bacteri-cid. d. f. de.. f. s. de fenomenele de a. -inn. ACVAPORINE.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. prin selectie naturala. s. / adaptation..: ameloblast (v. din (at. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. gr.). s. cumulativa . Acest surplus caloric mascara a. [Lat. adj. 6) a. s. poros = par. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. deci. ACUPUNCTURA. sau acutus = ascufit.. v. akouein = a auz. prin cresterea ventilatiei pulmonare. s.: cronic.). metroii = mOsuril.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. 5) a. cu . traumatisme ale urechii medii.} Absenta congenitala a degetelor. / acoustics.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. s. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. bacteriostatica. s. T. [Cjr. ca ureea. Ex. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). myos = muschi. f.a.a potrivi. a. b) a. s. d. n. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. a . la agere = a actiona. / adamantinome. catalitica. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. f. crescand metabolismul bazal. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. su6stanf:a dura.} Sin. s. 13) a. Alte exemple de a. d. depinde de claritatea focalizarii retiniene.: ameloblastom (v. v.a unui medicament asupra structurilor vii. In general. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. s. s. de. vizuala. In tubii colectori renali exista patru a. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. aktis. dinamica specifics a alimentelor (v. pasaj.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. ACUSTICA.: zgomot auricular. / acute. akouein = a auzi. v. [Cjr. Ex. / acupuncture.priv. s. v. tactila. / aquaporins. adj. -MO. Efectele a. mys. akoustos = auz. 14) a. / actomyosin. 2) a. ACUITATE. / tinnitus. f. Astfel. oligodinamica. acuite. Cateva tipuri de a. 4) a. f.).} 1) Care se raporteaza la sunete. s. ADACTILIE. efectele a. accoutumance = o6ifnuintil. opsonine. f. / acuite. ADAMANTINOM. phainein = a pdrea. [fr. *sindrom Meniere). Ex. muta-gena . / acquired tolerance. scotop/ca. In timp ce pentru occidental!.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. / acuity. sau al unor molecule cu proprietati specifice. nespedfica . bacteriostatic. utilizat ca sin. renotrofica . 2) Ceea ce priveste functia auditiva. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. s. [Cfr. 3) a. actiunea a. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. In cadrul unei populatii date. f. a. aqua = apa. / adamantoblast.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. s. n. pi. [Cfr. -antos = diamant. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. desemneaza supravietuirea. conduct. nidodata ereditare. mutatie. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. Ex. -antos = d'iamant. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. / acoustique. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. la lumina .] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. daktylos = deget. / adactylie. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. f. adesea toxic. s. s. din [at. s.). acutus = ascufit. al ultimei doze dintr-un medicament. sunt interpretate diferit. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. f. nerv a. m. f. f. multiple: 1) a. a. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. famnacodinamica . m. 7) a. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. dupa D.. la mtuneric . din otel sau din metale pretioase. boli ale urechii interne ("otoscleroza. punctura = mfe-pcHurO.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. / aquaporines. smalt.efectui puternic. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. [J~r. se exercita indirect. / action. ecus = ac. ACTIUNE.a. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. a. [Lilt. s. Astfel.

f. / adenogramme. hipofiza. w/os. mys.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. s. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. / ad6nocarcinome.. n. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. gustativa. s. s. dar si cu malignitate locala. mys. adj. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. ADENOIDIAN. / adenomegaly. gramma = Inscriere. / adenoblast. n. 4) A. -os = gianda. s. ADENOMEGALIE. s. hypo = su6. fibrilatie auriculara. ia aptas = apt.. m. [Lot. adducere = a duce spre. Enzima intracelulara. f.). ADP.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei.) sau frana (G.: 1) a. / adenoid. m. ca raspuns la schimbarile mediului.. f. uneori metastazeaza. / adenome. / adenitis. -os = gianda.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. / adducteur. / adenoma. s. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. normal sau patologic. s. -os = gCandaf eidos = forma. [Gjr. ektome = uy-izie. {Cjr. s. aden. s. -oma. f. [Qr. / adenoiditis.. ADENOGRAMA.: neoplazie endocriniana multipla (v. f. eidos = forma. aden. aden. ektome = e^cizie.: 'epiteliom a. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. ADENOMATOZA.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. s. s. cancer. / ad6nite. s. In a. ADENOMIOM. / adenectomy. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). s. s. / adaptor. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. f. / adduction. s. [Qr. a aaapta.: boala Plummer. \Gr.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare.! pathos = fioata. / adenolipomatosis. s. V. s. / adenopathie.: endometrioza (v. este legata de o mole-cula de monozaharid. ducere = a. Se observa. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. [Qr. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH.. eidos = forma. / adenocarcinoma. -os = gianda. Inchise In saua turceasca largita. s. Ex.. ADENOCARCINOM. 2) In prezent: a. f. aden. / adenoflbro-ma. ADENINA.). s. 3) A. / adductor. a purta. aden. [Cfr. s. 2) *epiteliom a. [a ad = spre.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. a purta. bronsic. fenotipica . s. ADENOHIPOFIZA. -os = glanda:. f. f.: 'fades a. f. malign.). darui structura aminteste structura unei glande. abandonata. myos = mufcfii. 2) A. m. f. -enne. ADENOPATIE. / adenoidite. la nivelul ficatului. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. s. Ex. Normal. poJip al mucoasei intestinale. 2) Sin. f. f. -os = gianda. s. care o pot stimula (G. -os = giandcl. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. In toti acesti compusi. s. / adenomyoma. \Cfr.. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. In mod autonom. n. prostatic. / adenofibrome. Jipos ^ grclsime. ADENOM. ADENECTOMIE. ADENOIDITA. de. {Cjr.\ 1) *Ablatia unei glande. f.. s. ADDUCTIE.). -os = gianda.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. \£fr. -os = gianda.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. / adenine. s. adj. / adduction. In particular. 1) Denumire veche. ADENOLIPOMATOZA. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. \Gjr. sebaceu. / ad6nine.. de. m.] V. aden. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. s. -os = gianda. [Lot. f.. aden = glanda. formand 'adenozina. [Lot. ATP. [Qr. f. uterus = uter} Sin. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. adica fara stimularea de catre TSH. aden. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. -oza. -os = gianda. n. adj. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. cu evolutie lenta. / adeno-mectomy. -os = gCanda. m. ADENITA. f. / adenomyome s. s. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . aden. -os = glanda. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. ADENOID.stins functional".. s. / adeno'jdien. [Qr. [at. de ia ad = spre. t.: "vegetatii a. de. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. ducere = a duce. n. s. -os = gianda.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid.] Sin. s. n. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine.). f. Sin.). Ex. f. -os = gianda. {Cjr. blastos = ge-rmsn. -oza. / adenomatosis. f.: adenoidectomie (v.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. [Gjr. asociata biomembranei. adaptare = a potrivi. s. / adenectomie. f.: fibroadenom (v. sin. ADENOMECTOMIE. aden. aden. / adenogram. aden. / adenopathy {Cjr. / adenohypophyse. / adaptateur. In mod normal. / ad6noidectomie. / adenoid. -os = gianda. Sin : epiteliom coloid (v. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala.. aden. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza).] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. alveolar. s. -oma. megalos = mare. lot.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. 2) a. Ex. 6-Aminopurina. -os = gianda. physis = creftere. Sin. aden. de. {Cjr. s.. -os = gianda. NA: adenohypophysis. fibra = _fi6ra. / adenomegalie. / adenomatose.. / adenoblaste.forma. adj. m. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces.). / ad6nolipomatose. hipofizar. aden. -oma. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. s. karkinoma. s. -os = gianda. ia karki-nos = roc. 4) a. / adeno'ide. m. adj. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. / adenohypophysis. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. f. s. oma. f. aden. axilei si canalului inghinal. / adenoidectomy.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. aden. adj. eidos = formd. eidos . m.] 1) Despre un tesut. f. la phyein = a create. care au dimensiuni 143 . / adenomectomie. hepatom. {Cfr. a. -ism. m. [Qr. -oma.! -ita.] (Muschi) care serveste la *adductie. f. 3) A. / adenoidism.). ektome = w(cizie. 5) a.} Extirpare a unui *adenom. s. megas. ADDUCTOR.: a. s. / ad6noidisme. aden. aden. a/tor organe de simf: auditiva. ADENOFIBROM. tumori nodulare circumscrise. aden.': "rezistenta la medicamente). ADENOIDISM. Ex. dwe. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. la aduiti. m.j Sin.. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. ADENOBLAST. s. adducere = a duce spre. [Cjr. sunt palpabili ganglionii inghinali.: adenocarcinom (v. genetica . m. -omn. s.: limfadenita (v. ADAPTATOR.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. myos = mufclu.

/ adhesins.).] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. -arum = amigdaie. pla-quette. pi. In consednta. [Lat. aden. f. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). [Cjr. virus = venin. anatomopatoiog gennan. Sin. -onis = aivpm. s. s. Nu apar tulburari senzitive. s. adhaesio. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre.priv. pi. fr. AMP. f. s. profesor [a 'Wwtz. m. / adipolyse. / adynamia. [t^T. Sin. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. maligne creste cu varsta. ADINAMIE.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. / adipogenese.: adezivitate. cu fixarea la o idee sau un sentiment. procese de malignizare. traheobronsite febrile. / adenotonsillectomy. Sin. f.: adeziune plachetara. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.: a.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. / adiadocokinesia.plachetara (v. ADENOVIRUS. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. V. A. Caracterizeaza unele boli (ex.).. adhaesus = aiipire. -os •= glaniici. / adipocyte. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. la unele specii.: imunoaderenta (v. f. ADEZIUNE. bronhopneumopatii. amiloidoza. avand maximum de intensitate In 30 de minute. s. / adenotonsillectomie. / adhesion. ADEZINE. Sin. / adhesion. grave-wax. \Lat. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. A.] Disparitia *diadocokineziei. f. -dipis = grasime. s. A.: AMP ciclic (v. de ia gennan ^ a produce} Sin.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. sin.topire" a (esutului adipos. de ia adhaerere = a fi. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. kinesis = mifcare. s. . adiadocokinesis. / adenosine. intervine In *hemostaza fizio-logica. f. [at. / adiastole. 1858-1940. f. 2) *Limfadenita. / adipocire. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. procentui unei a.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta.5'-monophosphate. f.: lipoliza. s. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. / adenovirosis [Cfr. -dipis = grasime. ADIPOLIZA. s. lichidul uda vasul. a . ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence.: adezivitate plachetara (v.: sindrom Gamstorp.] Substanta de culoare gri-albicioasa. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. -oza . / adipocyte.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. a petici. de ia kinein = a misca. s. gr. adeps. virus = venin. gr. [Cjr. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. f. Ex. s. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid.•priv. -dipis = grasime.). -ina). f. s.bwg. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. unele cardiomiopatii. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. / adenosine. f. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. AMP ciclic. In absenta oxigenului. n. pot fi congenitale sau cicatriceale. sarkos = came. a . s. ca si fenomene mio-tonice. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos.).. atafat (ad = spre. [Cfr. diadokhos = care su. s. /adherence. ADIPOGENEZA.: semn Virchow-Troisier (v. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy.5 si 2 cm. adeps. cu debut In copilarie. m. ADIADOCOKINEZIE. si agregare a plachetelor. ektome = e^cizie. / adipocere. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. dynamis = forta. plachetara. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare. 1821-1902. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. Boala ereditara de tip autozomal dominant.). [^r. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. s. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. / adiadocokinezie. / adynamie. Sin. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. [at. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante.} Boala determinata de un *adenovirus. / adenovirus. gr.). n. f. A.. [Lat.: acid adenozintrifosforic (v.: lipogeneza (v. toate aces-te afectiuni sunt benigne. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. f. adenoidite. f. / lipolysis. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. [Lat. f. s.. ADIPOCEARA. comisura mijiocie. / adherence.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. s. boala Westphal). / adiastolie. haerere = a fi prins). daca forta de a. apoi ia 'Seriin. / adenovirus. A. A. Sin. o . s. s. medic american. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). n. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. keratoconjunctivite epidemice. ADENOZINA. ADENOTONSILECTOMIE. ADENOSARCOM. aden. se con-sidera ca ar induce. s. bolnavului de *epilepsie. f.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. [Lat. ATP. 0 serie de a. m. tonsillae. haerere = a fi prins). [at. adhaesus. / adipogenesis.: pompa de sodiu (v. s. sorx. f. aden. / adenosarcome. f. ADIPOCIT. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. p. [Qr.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. s. f. f. D-riboza.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. = aCipire. constand In prezenta a. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. s. adeps. otrava. maligne. termo-reglare. cera = ceara. imunologice. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. [Lot. ADIASTOLIE. ADENOVIROZA. -os = gianda. f.da. s. s. / adenovirose. haerere = a fi priiv). detectate prin tuseu rectal. Sin. f. ADERENTA. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora.: comisura cenusie. din oCandezd plaken = a carpi. otrava. A. In afara pneumoniei copilului. V. s. 2) A.cce.). s. metabolice sau de cauze necunoscute. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. -os = giandd. hemocromatoza. diastole = diiatare.. Sin. haerere = a fi prins. f. f. endocardita fibroplastica. ADENOZIN 3'. V. [Lat. -os = giandd. Sin.ADENOPATIE A Intre 0. Intarzie descompunerea cadavrului. / adenosarcoma. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid.] Sin. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre.priv.). s. s. mai nou. / adhesines.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. -omo. s. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. aden. ADP. genesis = prodttcere. adenite mezenterice. este mai mare decat cea de coeziune. In general.

sunt. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. de tip android . / adipomastie. / adiposity. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. ADIPSINA.] Hipertrofie difuza. s. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. s. 3) a. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. -ina. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. lipsita de 'introni. A. 2) a. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. In acest caz. adeps.). adiuvans. repliat de numeroase ori In centrul celulei. cu *adipoza. fiacterwiog american dt. s. iar insulina apare ca factor reglator. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. a. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. Indeosebi a conservantilor. f. Uneori termenul este utilizat ca sin. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. / adjuvant. s. adj. s. -dipis = grasimt. -dipis = grasime.In jurul bazinului. tie. m. de tip ginoid . alimentarius = aCimentar. pentru fadlitarea conservarii. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. 2) A. adeps. al carui scop este de a completa tratamentui specific. Localizare: la 'eucariote. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. se numesc dezoxiribonudeotide. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. Mai frecventa la femeie. / adipsin. A. printre care: 1) a. incomplet este identic cu forma completa. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. participiul trecut de. statikos = care oprefte. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. [Lot. s. de obicei prin efecte paleative.degenerescenta grasa a hepatodtelor. mastos = son. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. -e. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. s. din generatie In gene-ratie. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. / adipose. d. ADIPOZITATE. n. hepatica .In jurul centurii scapulare. adders = a adiiuga.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. consednta insuficientei pituitare. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. s.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. se deosebesc mai multe forme. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. / adipostat.. complet Freund. / adipsie. la. administrat concomitent cu un antigen. eel mai frecvent. In general In cantitati mid. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. / adipsia. -dipis = grasime. benigna a tesutului adipos mamar. cerebrala. [fules Freund. / adipsine. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. [Lat. se disting: 1) A. determina continutui informational..priv. f. la animale de experienta.. Alteori. [Lat. A. Totodata. Unitatile constitutive ale ADN.] V.. f. de la istanai = a pCasa. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). 3) Referitor la un tratament de Insotire. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. ADJUVANT. ADN / ADN / DNA. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. f. m. adica secventa. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. este reglata prin dispozitii legale. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. 1890-1960. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. mameCa. neurolipomatoza. / adipomastia. asemanator cu eel al procariotelor. origine maghiara. [Lat. s. s. cu *adipozitate. din tesuturi. / adiposity s. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. f. f. La normali. [Lot. continand micobacterii (ex. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. [Qr. intre divi-ziuni. / adjuvant. care sunt prezenti In *ADN 145 .] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. hipofizara. f. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. -dipis = grasime. so. [Wbrw. s. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. f. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. gr. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. In-tervenind In bilantui energetic. [Lat. fina. adeps.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. dar nu contine micobacterii. AOIPSIE. adeps. proprietate denumita complementaritate. Sin. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. -oza.. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. care este un polinudeotid. a . 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. adeps. Crick si Wilkins.. gr. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. suspendate In faza uleioasa. f. 4) a. asemanatoare cu adiposis dolorosa. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. addition. [Lat. 2) Care are proprietati de a. / lipostat. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru.1 a face. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. ds.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. Utilizarea aditivilor. 2) adiposis dolorosa (v. tuberosa simplex. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. s. deci. s. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. ADIPOZA.. adjuvant. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom.: boala Dercum. cardiaca . utiiizata. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. n. ADIPOSTAT. ADN care formeaza o molecula circulara. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat.: bacili Koch) omorate si deshidratate. f. partic. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. adj. Cel mai raspandit este a. / adiposis.

adj. iar a. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. s. ADN avand o configuratie de superhelix. [Lot. iangdi ren. ad = aproape.). V. / adrenoleukodystrophy. ADRENAL. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. gr. adj. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. -ale. / adrenaline. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. [[at.: corticosteroizi (v. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. [lat. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. ar putea bloca gene vitale pentru celule. La nivelul sinapselor. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. pi. ADN s. gr. m. n. / adrenergie. adj. -is = rinicfii. vasculari. -ale. pentru beta-adrenergic (v. f. ren. s. / adolescence. leiikos = aK>. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. / adreno-leuco-dystrophie. -ids = swar^a. s. variaza In functie de sex. ad = aproape de. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase.: ADN himera. ia-tigd.. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. / adrenergic. gr. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. is = riniclii. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. implicata In replicarea ADN la eucariote. ad = aproape. ADRENOCORTICOTROFINA. ADRENOCORTICOSTEROIZI. ADRENERGIE. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. Pe de alta parte. Marcata de transformari corporate si psihologice. sunt de ordin psihologic. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general.. langd. din sistemul nervos simpatic.. a.. ad = aproape de. f.. -is = rinufii. cortex. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. cortex. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. In plus. stereos = solid.).u. II. / adrenocorticoTdes. mediu socio-economic. -ids = scoartd. excesul de ADN m. -is = rinicfii. ergein = a [ucra. P-ADRENERGIC. m. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. si varsta adulta. de. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot.).: cortico-steroizi (v. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. [Lat. -aux.). Moleculele de ADN r. ( adrenocorticoids. dupa diferentierea celulelor. III).). rasa si conditii geografice.: ADNc. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. / adrenergy. ren. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. -is -rinifHi. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. Cele mai importante transformari In a. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. atat la celulele embrionare. este un hormon de *stres. puberty. ren. DCI. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. se comporta ca un neurotransmitator. de. / adrenal.. Sin. se. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. [[at. -is = rime/it. / adrenocorticotrophine. Foarte probabil. Exista trei ADN polimeraze (I. f. s. [(at. m.). aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. V. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. difial. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine.. -is = rime/it. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare.: ADN hi-brid (v. de. ad •= aproape de. s. f. din punct de ve-dere medical prezentand interes. s. [dnga. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. f. prin secventarea ADN. Var. s. pentru alfa-adrenergic (v.] Care se refera la *cortico-suprarenala. epinefrina. ADRENOLEUCODISTROFIE. Varsta de aparitie si durata a. ADRENERGIC. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. s. [[at. s. / adolescence. -is = nmchi. ad = aproape. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. s. s. accele-reaza ritmul cardiac. adj. provoaca cresterea presiunii arteriale. Ca urmare. cat si la diferite tipuri celulare. -aux. cortex. ren. si tab. i&ngCi. idnga. A.. [Lat. ADRENOCORTICAL. ren. nd = aproape. f. f.rinicfii. ad = aproape de. s. [[at. f. -icis = swartO. pe care o continua. [Lat. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. iAngd. nutrifie. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. a. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. dupa o *clonare prealabila.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. pi. eidos = formd} Sin. ADRENOCORTIC0IZI. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. ren. endocrinol. / adrenocorticosteroids. In prezent.-receptori (bronsici. Uneori. f. -ids = sconrta. molecule care actioneaza selectiv pe p. Sin.: corticotrofina (v. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. s. a-ADRENERGIC. -inn . gr. m relief. / adrenal. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. a. idngd.] Care se refera la glandele suprarenale.ADN E genomic.] Sin. cortex. cardiaci. necesara lucrului muscular. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. s. se Incheie la varsta de 25 de ani. . / adrenaline. / adreno-corticosteroides. ren. din miometru) si receptorii p. ad = aproape. trophe = tira-nd. Var.. adrenocortical. Ill. m. dys = gre. f. gr. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. ndo/escere = o create. m. eidos = formd. tro- . s. ADOLESCENTA. / adr6nergique.. si ADN metilare. -is . de. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. -ina. const. Abrev. plamanilor si muschilor scheletici. sj ADN metiltransferaza. ADRENALINA. pi. r«n. A. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). adj. [&ngd. Ca urmare.] Sin. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. s. a. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. ADN recombine / recombinant DNA. de. adj. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. cea mai cunoscuta fiind ADN p. pi. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. / adrenocortical. de asemenea. cu rol In *sindromul general de adaptare.. V.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. / adrenocorticotropin.

s. Intr-o formulare generala. gr. s. aer.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. cu M. aer. adrenergic blocking agent. / aphasia. AEROB. idngit. -eris. Spedile A. gr. / aerotonometer. [Lat. sorbere = a 6ea. / adressins. A. Sin. f. AEROGASTRIE. a -priv. cat si cea motorie ale cre. termenul a. cu flagel polar. ren.. / aerocolia. s. si adsorbant. gr. f.: volum expirator de rezerva (v. artificiali obtinuti prin diferite metode. ADSORBAT.: volum inspirator de rezerva (v. \Lat.^rului. a unei cantitati excesive de aer. f. s. aer.priv. s. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. adj. [dngd. depinzand de acesta. aerosolterapie. pi. a. [Qr.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air.). aer.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. f. phagein = a mdnca. [a lyein = a distruge. f. aer. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. V. f. / adducine. / aerotonometre. -eris.. a aspira. s. NA: tunica adventitia. s. gastros = stomac. s. m. s. aer. asi-metrice. s. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. sensul termenului a fost extins considerabil. pi. [Lat. m. tulburari de com-portament. bronsite. / adsorption. [Lat. / aerogastrie. s. [enti[d. face parte din banda 4. adj. adj. cidventicms = care se. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. AER CURENT / air courant / tidal air. [Cjr. f. n. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. / adrenolytique. s.). formarea complexelor *spectrina-*actina.. A. s. / aerobic.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. / aerocolie. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp.). / aerosol therapy. ad = aproape de. limitata la uitarea. f. -os = aer. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. -is . adj. s. AEROSOL. [Lat. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. V. Wernicke. n. l&nga. ?i alfablocant. gr. ce provoaca uneori disten-sia organului. / aphakia. adj. aer. AER. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. / aphasie. / aerophobia. naturali ai a. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat.. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz.] Initial (Trousseau. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva.. -is = rinicili. s. f. In prezenta calciului. aer. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. scrisului sau semnelor. tonos = ten-siune. / aphagia. s. s. / adsorbant.. gr. [lat. s. -os = aer. -os = aer. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. aer.] 1) Fixare. / aerogastria. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. [Lot. -eris. f. de 102 kDa si P de 97 kDa.] Deglutitia. s. sobria sunt patogene oportuniste la om. mai mult sau mai putin accentuata. s. aer. naturali exista In atmosfera. [Lat. gr. -os = aer. AEROFOBIE. aer. aer.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. Sin.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. paralizii. / adsorbate. A. emfizem). si adsorbat. lytikos = care distruge. / adducin. aer. / adrenoprival. ADRENOLITIC. adj. ad = spre.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta).: volum rezidual (v. AEROCOLIE. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. aer. a . AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. aphaquie. / air. gr. se disting doua forme majore: *a. se asodaza semne cerebrale variate. de regula reversibila. Clinic. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. zwrfiire. Boala este ereditara. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. afazie. f. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. senzoriala si -a. s.. f. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. hydrophila si A. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. gr. mobili. Se disting a. [Lat. s. aer. [Lat. gr. ad = aproape de. s. Forma usoara a *a. motone. AEROTONOMETRU. Sin. n. gr. ioni. / aphagie. *corzi vocale). / adsorbate. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. alcatuita din doua subuni-tati.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. / adrenoprive. m. Ulterior. f. f. 2) Substanta respectiva. AFAKIE. adaugd deasupra. •eris.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. phakos = iinte.rinicfii. [Lot. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). gr. / aerosoltherapie. bios = fiatd. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). / aerophagie. s.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. ADRESINE. / aerosol. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. adj. privus = Kpsit de.priv. / aerobe. adj. a substantivelor. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. -eris. / adventice. f. A. s. phagein = a mdnca. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. / adventitia. V. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. s. AEROSOLTERAPIE. / aerophagia.] Substanta care se adsoarbe. de obicei inconstienta. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. In care a. / adsorbent. f. nutrifie. AFAZIE. a unei substante (molecule. Lipsa cristalinului. / air. pha-sis = cuvant.). ADSORBTIE. s. / adrenolytic. gaster. -eris. ADUCINA. / aphakie. tid = aproape de. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. gr. V. f. ren. a Ijea. s. f. f. f. m. [Lat. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. AFAZIE AEROPAGIE. 1864). m. [Lat. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. / adsorption. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. gr. ADRENOPRIV. m. f. s. -ens. [Lat. posttraumatica sau congenitala. AFAGIE. aer. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. sorbere = a suge. gr. cu dis-tensie abdominala consecutiva. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. s. / adressines. Ex. s. cu evolutie intermitenta (astenie. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. Sin. s.: volum curent (v. f. s. f. metron = masura. sorbere = a suge. gr.1 eritrocitara si promoveaza. a 6ea. t. -os = aer. Printre diferitele tipuri de a. aerocoly. s. -eris. de. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. A. ADSORBANT. -os = aer. ad = spre. beta-blocant. 147 . / aerophobie. gr. / aerosol.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului.] Care se opune actiunii *adrenalinei. [Cjr. -os = aer. ADVENTICE. m. a . Metoda curenta pentru obtinerea a.

Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . affinitas. afecfiune. n. de. A. s. / aphemie. Ant.. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. la Intam-plare. de ex. m.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie.. / aphonie. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. inver-sus. [Paul Broca. A. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). / afibrinogen6mie. / aphonia. aferti. cu afectarea moderata. A. s. sunete muzicale . AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. s. / affectivit6. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. affectus = stare de spirit.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. congenitala. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie.). -e. 3) A.erc = a afecta. f. antroyolog fi cfwwg franca. [Cjr. / affection. gr. [Lot. s. [Lat. ferre = a conduce. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. s. completa sau partiala. \Gjr. de la loxan = sageatd. Forma de *a. fioald. la ad = spre. A. / afebrile. Sin.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. [Car/ Wernicke. vec-inatate. boaia. a .). Wernicke cu *a. afferre = a aduce. de [a finis = iimitd. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). / aflatoxine. A. / aphemia. haima. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. adj.priv. Insotita de o tulburare a constiintei. profesor [a 'Paris.. caracterizata prin anxietate. Secundar. locala). / afferent. 148 AFONIE AFEBRIL. vas a. In cadrul *a.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid.). [Lot. f. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . AFECT. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva).de [a Afipergillus flavus. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. stare emotionala intensa. In care pacientui.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin.: afaae de conductie. affectus = stare de spirit. cu evolutie impetuoasa si scurta. A. f. *boala. B. s.\ Pierdere a vodi. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. 'Pohniaf. AFONIE. desi gandeste normal. s. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. s. *sindrom. afectare. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. pheme = vor6ire. De asemenea.. AFERENT. f. s. 18481905. f. 18241880. de. deoarece acopera conceptele de *anomalie. a s(a6i. *disfunc-tie. A. a siabi} 1) Emotie intensa. apyretic. Inaintea altei substante. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. *agrafie). / affect. fehris = fedra. m. adj. este alterata In "nevroze si 'psihoze. Sin. o. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. a .: nerv a. m. psifiiatm. W. f. s. Varietate de a. A.: anal-trie (v. iat. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale).ge. 4) A.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. [Termen compvs: afia . 2) A. A. / affinite. s. tularemie etc. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia.). AFLATOXINA. Iat. AFEMIE.cere = a afecta. In care cuvintele sunt rostite fluent. tuberculoza. tristete.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. newolog fi. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. cantec (amuzie). *leziune. f. s. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea.priv. -atis = inrudire. Sin.: conexi-une inversa (v. B. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. cu toate ca obiectui este recunoscut. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. sau a cuvintelor scrise (a. s. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. f. / affinity. gust sau miros.. A.vd. uffectio. audi-tiva. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. profesor la 'Seriin. s. A. AFIBRINOGENEMIE. exista rar 'in stare pura. a -priv. adj. / affection. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. A. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. 2) Simpatie. / afibrinogen(a)emia. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. primar. sensibilitate. de. A. / afferent. emotii si pasiuni ale unei persoane. dar utilizate incorect. afectiune. \Cjr.} A. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. [a afficere = a afecta. fifferre = a aduce. s. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. a s[d6i. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. / affective faculty. Broca. -alos = sange. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. / afebrile. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. [Lot. de la affi. patologic.priv. f. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. f. a . s. la affir. s. f. / aflatoxin. a.rman. s.temperatura In jur de 37°C).: afazie Wernicke (v.fibra. [Qr. m. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. AFINITATE. AFECTIUNE. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. Asocierea *a. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. surditate verbala. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. {Lat. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. Semnificatia sa este destui de vaga. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back.: eferent.. dragoste fata de cineva... Wernicke. phone = voce. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. fihra . este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. A. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. verbal sau In scris. de la ad = spre. prietenie. sen-nan = a produce. 2) Comportare emotiva. astenic. -md: gr. facand abstractie de cauze. ferrc = a conduce. Ex. -ind. f. A. / affect. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. f. adj. [Lat. AFECTIVITATE. scris (*agrafie sau a. (uii's = stare.: apiretic.a. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. f.

.. a . de [a agere = a actwna. [Lat. 2) A. s.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale.: virus delta. In general.. amar si acid. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.. / agueusie. -aktos = [apte. La om. -ina . Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. / aphrodisiac. m mifcare. m. pot fi disoci-ate. s. sau agresiva. poate sa apara si fara o leziune organica. / agglutinogen.] Sin. / agastria. de. mutagen. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. f. s. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. s. AGALACTIE. s. s. m. / chelating agent.tiv.).. f. Se disting: 1) A. a stomacului. chi-mic.: chelator (v.. -arum = afte. m. AGLUTINOGE N AGENITALISM. AGASTRIE. dand prin racire un gel. dim.priv. / aglycone. / agammaglobulinemie. AGLICON. AGENT CHELATOR / chelateur. Cat.priv. [Ofr. f. A.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. [at. genitalia . m. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. lipsita de intentie sau scop. f. AFTA. excitement. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. de ex. f. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. AFRODIZIAC. cand se produce *afazie. f. f. de. V. a . / ag6nitalisme. / agalactie. gyros = cere. A. a . s. s. a . agens. s. 3) A. a . de obicei cu un burelet inflamator eritematos.. -atos = sangc.. imunoglobulinele. m.: genina (v. 3) A. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. Ex. de (a gr. / agalactia. de.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. mielom). izolate sau grupate. idiopa-tice dobandite tardive. observate la nivelul palatului dur la copii. viu. f. A. a pune in mifcare.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. [Lat. A. gr. -ina. AFTOZA. s.ziana agar-agar. AGLUTINOQEN. a uni..} Absenta *gamaglobulinelor din sange. / aphte. / agglutinin. de forma rotunda sau ovalara. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. o . Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. f. s. s. f. haima. s. [Lat. f. duice. a crea. f. agglutinare = a [ipi. [Qr. ageustia. Sin. vector.. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. Orice factor provocator de boala. [ite-ra a aifahttului grec. ia agitare = a pune. a. f. 149 . s. / aglycone. congenitala de tip Bruton. cu exagerarea miscarilor. alimfocitoza. Ex.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. AGENEZIE. f.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). s. carenta imunitara. 2) A. s. Sin. sindrom Aicardi.priv. impulsurite sexuale.[ Ulceratii infectate. / aglossie. cu evolutie In pusee recidivante. v. [Cjr. adj. [Qr. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. a pune. f. s. provocata de stimulari din mediul ambiant. genitale. disglobu-linemie. -onis = cyitatie. / agent. m. s.priv. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. / aphtose. V. fiind foarte dureroasa. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. s. / agenesia. s. s..priv. In alimentatie sau ca laxativ moderat. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. A. sau reactionala. s. boala Bruton. / aphtha (pi. de corp calos. a agita fi agere = a acttona. s. o . V.. s.. a . factor fizic. 2) A. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. AGEUZIE. la Afrodita = zeifa dragostei.priv. AGITATIE. [Lat. ia gr. m. purtator de germeni infectiosi.J(ua[d. Virus ARN de masa moleculara mica. [Qr. AGENT..] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. cold agglutinins. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. / agenitalism. s. gr. [Gr. In cadrul *bolii Behcet. agitatio. {Cjr. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. gala. / agglutinogene. / agitation. d.organde. f. de. provocand astfel aglu-tinarea acestora. Se disting: 1) A. f.: 1) A. / agenesie. AGIRIE. / aglossia. -oza . m.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. la glohus = glob. haptein = a arde.: geloza. gastros = stomac} Absenta. grup sanguin).] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat).. s.. aphrodisiakos. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. in mifcare. A. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. n. ['Malaie. vulgara. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. [Lot.priv. Termenul agalaxie este incorect. / agyria. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. / agyrie. infectant. / agent.. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. ptdiatru austriac. aphrodisia = dorinfa se.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. In paranoia. aflate In suspensie. s. A.. aphtae. / agitation. s. / agammaglobulin(a)emia. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. f. aph-tae. gr. n. s. / aphthosis. globuJus. adj. f. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. s. gyms. 7=0 treia. spasfca). AGAMAGLOBULINEMIE.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). \Gjr. a uni. genesis = producere.. Viena. cu prognostic benign. s. microorganism patruns In corpul uman. v. / ageusia. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. AGLUTININA. AFRODIZIE. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline.e ia gignere = a naste. r. si eunuchism. s. gesturilor si 'mimicii. [Alois Bednar. [Lot. a priv. glykys = dutce. [Lat. Poate fi dezordonata. f. f. / aphrodisiaque. aphthae). microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. arum = afte. agglutinare = a dpi. si disgenezie. d. f.priv. -ntis = ac. poate fi spon-tana. 1S16-1SSS. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. / aphrodisie. / agastrie. f. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. / aphrodisia. mai rar pe mucoasa genitala. s. [<^r. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. de. Sin. agglutinare = a [ipi. f. s. gueusis = gust. ic. lot. a uni. AGLUTINARE. s. / agglutination. A. / agglutination. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. m. f. f. [Cjr. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. / agglutinine.). AGLOSIE. Cele mai cunoscute a. [Qr. s. *aftozele. gasler. s. imunitate.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale.

este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele.] Aglomerare. f. [fr.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. agonisti adrenergici. Poate fi localizata. / aggregability. antagonist. ca entitate este pusa la Indoiala. largi. / worsening. \Qr. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. / aggregating. devenind rapid ireversibila. / agonist.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. / agoniste. -onis = wrdutdfire. s.. si agonist potasic. de id granum = grannie. -ozu. sludge. cunoastere. gramada de eritrocite dispuse de re- . la leucodte. / agmin6.priv. agonisti dopaminergici. agmen. / agranulocyte. asomatognozie. a . AGORAFOBIE. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. adj. [<^r. m. AGRANULOCITOZA. p. foarte proba-bil. [Lot. kytos = cduld. mai rar. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. granuliim. adj. si coma. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. si alexie. Sin. AGRAVARE. A. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. / agonadal.. Aglomerare.. a pro-priului corp (autotopagnozia).] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). f. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te).i gone. granulum. "bromocriptina). / agony. boala Schultz. s. adezivitate plachetara si trombus alb. / agnosie. cat si pe cea secundara. factor plachetar IV. adj. kylos = cduCa. / agoraphobia. In forma de croset. ligand. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. graminatike = arta de a scrie fi de. n. aggregare = o aduna ta un [oc. [Lat. s.re. s. -aux. s. [Lot. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. imaginilor. olfactiva. e. s. . / agrafe. evolutie nefavorabila a unei boli. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. vizuala. V.epe. gustativa. AGONIST. V. adj.. f. agora = piata.. un [oc.: *dopamina. sludging of red cells.. / agranulocytosis. / clip. dim.: astereognozie (v.). este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. adj. In zonele de ischemie. s. de la gnonai = a cunoafte. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. graphein = a scrie. dopexamina). / aggregate. s. la un. Sin. krap = croset. / agrammatisme. din {jam. d. {Cjr. f. determinata de un mecanism imunoalergic.] Teama morbida de spatiile goale. care patrund In creier (ex. s. adj. f. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. / agminated. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. / agregabilit6. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. s.: sindrom Kostmann (v. 2) In medicina legala sau In expertiza. A. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. AGREGABILITATE. f. s.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. *ADP.] Care este lipsit de *go-nade. de a se aglomera In gramezi. [at. A. f. s. f. Este facilitata de *catecolamine. aggravatio. AGRANULOCIT.priii. si agregant. / agranulocytose. chiar existenta a. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. pe de alta parte.priii. f. s. de timp) etc. s. agonistes = [tlptdtor. gno-sis = perc.. / agnosia. / aggregation. prosopagnozie. f. [Gr. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. aggregare = a aduna la un loc. si sindrom Kostmann. AGRAFA. a priv. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. f. [Qr. / agranulocyte. f. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. agregat. receptor. agoa = [upta.] Piesa metalica mica.). / agraphia. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. V. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. cu tendinta evitarii acestora. A. dim. s. -onis = ac^iunw de. / agregat.} 1) In sens larg. f. 2) Termen vechi. f. se clasifica In: auditiva. gr. [Lat. In starile de soc. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. dimpotriva. A.. / aggravation. AGREGAT. a . a citi [iterde.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. / agrammatism. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. s. vaselor si tubului digestiv (ex. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. s. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. agregare. s. grammatJca. / agoraphobic. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. [Lat. cu efect central. m. m. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. 'miozina si *fibrina. \QT. tactila. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. A. avand o circulatie interna-tionala. aggregare = a aduna. -inis = mu[time. granum = graunte. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. AGRAFIE. de la. In functie de natura acestor stimuli a. AGREGARE. f. [Lot. f. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. adj. din gr. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. *tromboxan si de prezenta calciului. de la aggregare == a aduna la un [oc. -ism. s. sindrom Gerstmann. de [a uggravare = a agravci.. m. s. V. [Cfr. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. Se disting a. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. Definite a. a • priv. a . 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. [oc. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. anosognozie. Fenomenul de grupare a plachetelor. cecitate psihica. V.: *apomorfina. adj. a . phohos = frica. f.\ Proprietatea de a se agrega. [Qr. a mrautdti. n. / agonie. de a se alipi. / agregation. s. a aduna. V.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. -ale. / agregant. / agonadal.. a obiectelor. In medicina. aggregatio. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. -e. sau generalizata. s. de raspuns celular. [at. V. s. / agraphie. la. n. fiind unite de filamente de *actina. agrafe. f. si a. sunetelor. AGONIE.] Alterare a scrisului. Sin. AGONADAL. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. -e. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. d. AGREGANT. \Gjr. [at. AGNOZIE. f.priv. s.] Leucocit lipsit de granuiatii. s. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. s. gonos = sitmdnf:a. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor.

s. de metilen. ocu/ara sau sclerotica). n. f. atos = sange. gr. ouron = urina. s. tripan. albumen. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. este putin utilizat. a past). -inis = aldeatd. [Lat. gradi = a merge. = aib. albumen. constand In formarea de pete mid albe. / alalie. [Lat. ALAPTARE. / albinisme. / achillodynie.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina.} Absenta secretiei lacrimale. aluzii etc.. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. f. un deficit de "tirozina. / alkaline. f. cu sase subtipuri. Fondator: H. In 'leucemie. rhakhis = wloana VirtelJrala. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. adj. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. f. albugo. al kali sau al-qaliy = soda. [^. de toluidina. aggresus. In absenta le-zarii caii motorii principale. -ina. / allanto'ine.: pro-teina Bence-Jones (v. -inix = a[6uf de ou. AGRESOLOGIE. s. Evans. adj. distrugere a unor obiecte. f. s. s. si tab.priv. [Lat. s. f. spre. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a.. -antim = carnat. s. haima. V. lapte. [gr. al kali sau alqaliy = soda. / albumin. f. [Lat. artificials). de. AHILODINIE. / albuginite. f. s.] Membrana fibroasa. de la lalein = a ror6i. V. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. partial. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. de la alhus = a[6. uneori striate.. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). / agressologie. / albugo. / albugo. f. s. / lactation. f. spre. s. a pllfi). albus = alb. Aglomerare. ALACTAZIE.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. aggresus. -inis = alhuf de ou. s. -inis = aifiuf de ou. ALANINA. ALANTOIDA. m. de (a kinein = a mifca. 2) Mai multe substante chi-mice. s. s. / albuginea. s. V.] Absenta *lactazei din intestin. Sin. Deoarece uricaza nu exista la om. const. A. / allantoide. A. f. uneori. f. \Qr. eidos = forma. V. logos = stiintd. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. pi. V. f. a -priv. gr. de [a albus = aid. a ataca (ad = (a. a. -i'(a. *osteomalade si In *metastazele osoase. / alacrymie. m. AGRESIVITATE. [Lat. cu aplicatii In medicina.] Prezenta In urina a albumozei. -ina. [at. denumita si 'proteina Bence-Jones. f. / albuginitis. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. AKINEZIE. a. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. ALCALIN. s. s. ALBUGINEE. depigmentate. haima. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. s. si stres. A. s. s. s. proteinurie. ca si In unele vegetale.. s. tab.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. lalia = vorbm. / albuminuria [Lat. f. A.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. s. si sindrom Sjogren. a. s. / alkal(a)emia. / achillodyma. acte suicidale). Simbol Ala sau A. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. / allaitement. s. f. -inifi = at6uf de ou. / agressivity. s. s. gr. -aza. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). f. -oza. -ina. / alanine. ALCALEMIE. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. ALBASTRU. s. [Lot. albumen.] Tendinta la atac. de la albus = aid. generali-zat sau oculocutanat. [Lat. / bleu. agregarea eritrocitelor. si leucom. de [a aggredi = a merge. Laborit. f. adj. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. adj. [Lot. al kali sau alqaliy = soda. s. s. -oza. NA: tunica albuginea. f. / albumine.] Inflamatia *albugineei. m. sunt denumite cu acest cuvant. / alkali. [Lat. lacrimri = iacrima. mimica. ALBUMINORAHIE. [Cjr. / agressology. s. ALBUMOZA. se observa In *mielomul multiplu si. / akinesia. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). / alactasie. fie cu lapte uman. a priv. la nivelul pielii. f. f. ALACRIMIE. / albinos. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil.. adj.: proteinorahie (v. s. Var. / albumosuria. oua. ocular. s. f. s. de Prusia. ia aggredi = a merge spre.: acinezie. Akhileus. albugo. V. -inis = aifitif de ou. / lactase deficiency. de [a albus = alb. ALBUMINEMIE. f. atlas. ALBUMINA. albumen. con-genitala sau dobandita. si lactoza. f. Frecvent.} Sin. f. cu *afemie. ca 7n 'sindromul Waardenburg. -inis = aifieat. medicamente etc. / alanine. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. Ex. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. s. de ia albus = al6. s. adj. / albuminurie.. / albumosurie..).] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. f. / albumose. a ataca (ad = la. albugo. de brom-fenol. V.\ Individ afectat de *albinism.. f. s.: acromie cutanata. [Lat. lac. muschi. s. / albumose. Aminoacid neesential. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. 3) A. gr. -ina . de [a albas •= ail}. ALBUMINURIE. m. s. [or. a. const. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. biochim. f.. / allantois. f. s. termenul este folosit pentru tunica a. inis = a[6uf de ou.r. s. continand vase intestinale. allactare = a a[apta. s. / cervi-cospinal fluid proteins.). ALBINISM. f. / eye dryness. Pot provoca iritatii ale tegumentelor.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. f. / alalia. cu aspect albicios. f.. de tip recesiv.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. [^r. -e. f. fie cu lapte de origine animala.a. transversale. toate de tip auto-zomal recesiv. kinesis = mifcare. pi. alhiif. [Lot. a . lovire etc. 2) A. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat.) sau ascunsa. In care se constata. / albuminorrachie. ALBUMOZURIE. f. f. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. [Lot. agregarea plachetelor. / alcali.\ Alimentatia lactata a unui sugar. / albumin(a)emia. Uneori termenul este considerat sin. f. ALBUGINITA. s.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice.). / albino. ALBUGO.: a. ALANTOINA.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. V. m. / akinesie. [Lat. [Qr. / allantoin. gramada de trombocite. / alcalemie s. bilirubina. n. poate fi manifesta (amenintari si insulte. ALCALI.priv. a . eel mai frecvent. [Gfr. / agressivite. gr. testiculara. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. ALBINOS. / blue. / alcaline. [Qr. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. f. / atbuminemie. 151 . s. dura. / albuginee. f. n.] Sin. cu pH-ul peste 7. gr. / albinism. s. f. gradi = a merge. s. a. V. [at. spre. s. lactis = lapte. albumen. albumen. s. biochim. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. ALALIE.. inis = aBJeatd. m.

s. / alcalosis. s. pdtrum. ALCOOLIZARE. a discernamantului). compensata. sunt putin so-lubili In apa. respirato-rie sau gazoasa. consecutiv.] V. / alkyl. / alkaptonuria. s. al-r. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. f. s.. e. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire.). f. al kali sou al-qaliy = sodd. Exista diferite tipuri de a. Intre 1 si 2.. / alcoolisation. oenomanie.: *morfina. f. [Hr. 'delirium tremens. ALCOOLMETRU. deshidratat contine 99. kaptem = a suge. / alcoholism.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. eidos = forma. alcaloza.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange.5% volume de C.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. al-cohol sau al koh'l .'al kali sau al-qaliy = sodd. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. s. H. / alcoholature. a unor doze excesive de alcool. cloroformul.ohof sou al koh'l = sudtit. Toleranta individuala este extrem de variabila. eliminarea sa urinara. A.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. pro-ducand esteri.: alkil. s. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. Sin. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. in. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. se manifesta (uneori. s. metabo-lica.5 g%ci produce euforie si excitatie. m. / alcoolmetre.-COH-R. adj. / alkaptone. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. -alos = sangt. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice.: dclofosfamida). accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice.. s. a. ALCHILANT. ALCALINOTERAPIE. euforie nejustificata. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. "cafeina. s. Complicatiile cele mai grave ale a. f. m. / alcalinisant. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. A. / alcool. s. adj. m. s. CHaOH. / alcoholate. cu [dcomie. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. ALCALINIZANT. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. n. de la 2. \5ir. s. s.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. [AT. metron = mdsurd. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. / alkalizer. m. ALCHIL.dtor. alcalinization.' / alcoolemie. f. [-%r. misdbil cu apa. s. [Ar. s. / alkaloid.4). / alkalitherapy. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. f. / alcohol. m. m. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. f. f. / alkalinity. *stricnina etc.sufitlli pdtrunzdtor. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. prin abuzul de vin. timp de ani de zile. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. pdtrunzdtor. al kali sou al-qaliy .. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. s. ALCOOLEMIE. / alkylant. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. Responsabilitatea penala (delict. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). V. In limbajul curent. m. In continuare. V. s. primari (R-CH^OH). s. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. Sin. ALCAPTONA. n. s. / alcoholometer. [J4r. ouron = urind. gr. gr. haima.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. de. m. a] kali sau al-qaliy = sodd. adj. V. / alcaptone. scadere a memoriei. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. Var. ALCALOZA. me-tabolica. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. pana la neutralizare (a. m. A. usor colorat. \5\r. f. / alcaptonurie.R. adj.: *ciroza. cu miros agreabil. pdtrunzdtor. al kali sau al-qaliy = sodd. gr. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. V. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. kaptcin = a suge cu loco-mil'. s. \!Ar. Ex. s. / alcoholisation. Este antiseptic. uneori la doze foarte mid. s. inflamabil. al kali sau al-qaliy = sodd. m. s. / alkyi. gr. prin scaderea presiunii CO. ALCALOID. / alcalinit6. f. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. inflamabil. T. fiind plasmatica si tisulara. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. *tremor). ALCOOL. al kali sau al-qaliy = sodd. termenul a.sufitil. [Hr. lichid clar. s. f. alcohol sau al koh'l = su6ti{. al cohol sau al koh'l = subtil. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. -e. A. de alti-tudine apare la altitudini mari. A. A. gr. cata-bolit al 'tirozinei. / alcoolisme. ALCOOLATURA.dtor. [-^r. therapeia = tratament. / alkylant.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. desemneaza a. S. [Ar. a. A. s. s. 60%. Lichid incolor. A. / alcalo'ide. s. f. s. [J?r. s. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina).HsOH. s. ALCALINIZARE. / alcalose. tote/a sau potent/a/a). alcohol sail o7 koh'l . s. Termenul de *oenolism semnifica a. etilic. f. iar catre 4-5 g%o apare coma. sunt strict regle-mentate. Se utilizeaza ca dizolvant general.soda.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. 0. ce confine azot. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. f. Unele a. al kali fail alqaliy = sodd. etilism. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. -ism. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). *ocronoza si dureri articulare variabile.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie.. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. pdtrum. / alcalinisation. / alkalization. a. f. gr. alaturi de C si H sau de C.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. ALCOOLAT. Determinarea sa are importanta medicolegala. f. moarte). pdtrum. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. Se disting a. -oza . f. tulburari nervoase (*polinevrite. *cocaina. Administrarea si circuitui a. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. m. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. / alcoolature. . / alcalinoth6rapie. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. cu formula chimica C^OH. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. alkalosis. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. [Hr. densimetru. alcaloza. volatil.' add homogentizic. ALCAPTONURIE. / alcohol(a)emia. eterul. / alcoolat. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. s. a. ALCOOLISM. [Ar.

boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. tennenul 153 . La nivelul fiecarui locus *autozomal. f. f. Cat.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. ALERGIE de la mama.. f.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). s. f. Cele irei a. una provenita de la tata si. ALDOSTERONISM. Se reprezinta cu litere mici. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. allelon = tie. / allergic. Dintre bolile a. f. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. s. veche test = vas lie. 0 nu este functionala. / allergen. . utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. *A. adj. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. Ex. a. exista In concentratii foarte mici (v. m. / allelomorphe.\ Initial. Termenul etilotest este mai corect. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. A. / aldolase.. cu *alcoolodependenta. un individ poseda doua a. f. morphe = forma. ale aceleiasi gene. [Ljr. Ex. ergon = Iucru. La adul-tul normal. Excesul de a. alias = aitui.2 mU/ml (12-75 nmol/l). *A. V. s. / aldosteronisme. f. 0 cres-tere tranzitorie a a. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). m. *A.fiimifti. actiune.: alela mor-bida (v. la unul la altvl. adj. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. [Cjr.. In continuare. ALDOLAZA. f. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron.] *Farmacodependenta fata de alcool. mutanta este la randul sau termosensibila. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. {Qr. engl. [Qr. a. de. se numeste monomonB. A. de to. a. ALCOOLOGIE. atc. a. m. A. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. hiperaldosteronism. / aldolasemie. m. f. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. *a. dimpotriva.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. s. Cele doua a. f. de. In prezent.: In *sistemul ABO. o alta. \ffibrev. alias = dtiili ergon = iuc. mai mult sau mai putin eficace. f. ?i alcoolomanie. / allelomorph.). provoaca depletia pota-siului. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. (AT . ALERGIC.. [Cfr. din fr. f. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. V. [J5r. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. s. izolata din ficat. proprie creieru-lui.. colite. pdtrunzdtor. n.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. / allergie. ALELA NULA / allele nul /. In general. s. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului.).. / allergide. s. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. Ex. f. 0 gena care nu poseda decat o singura a. s. n. / alcohology. unul la altu[. f. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. Care produce *alergie. al-los » aitui. Sin. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. A. aseme-nea celorlalte a. se produce retentia celulara a sodiului. V.: boa/a a.. / allergique. a. V. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. denumeste o marca depusa. prezente la un 'heterozigot. ALCOOLOMANIE. s. n. / allergene. logos = ftiintd. patrunzdtor. ergon = iucru. mi-grene etc. s. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. ALERGIE. / alcoologie. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp.. / aldolase. unele gastrite. 6. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. [Hr. al-cohol sail al koh'l = subtil. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. / allergid. s. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. f. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. terme-nul de a. acf-inne. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. s. Cantitatea de a. / aldehyde. A.: polenul gramineelor. aparitia unei *tolerante. s. ergon = iucru. s. Concentratia a. m. / aldosterone. / aldehyde. s. / allele. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. f. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. actiune. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. allelon = de. adj. Sin.ru. este polimorfa. La nivel biochimic. peiidere = a atdma. A. ALERGEN. al-cohol sou al koh'l = subtil.: hiperaldosteronism (v. de la [at. In compensatie. adj. sunt. variaza Intre 1. bacterii sau polen. [a ergein = a luc. la ergem = a [ucra. de la ergem = a [ucra. s. f. Ex. / allergy. -ida. alcohol sou al koh'l = subtil. de = separat de. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. s. aldolazemie). proba. La adult. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. m.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. s. / alcoholtest. domi-nanta asociata fiind notata a'. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. de la ergem = a [ucra. ALCOOLTEST. / alcooltest.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. s.] Care este In relatie cu 'alergia.ra. ALDOLAZEMIE.n. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. A. ALELA. este obtinut prin oxidarea unui alcool.: alela letala. se constata si In infarctui miocaidic. s. 2) Sin. s.3 si 8. 8. adj. gr. ALDEHIDA. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. m. la. fac parte: astmul. s. / allele. m. iar o gena ce poseda mai multe a. C. pittrufi-zator.e. [Ar. s. adj. s. ALOOSTERON. actiune. / aldosterone. s.: a. deoarece proteina produsa de aceasta a. 0 crestere a *volemiei. s. 2) Proteine purificate din alimente. / aldolas(a)emia. In caz de imunitate. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. lie [a alwol dehydrogenatum. pamdnt utili&at de. test = e^a-m. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. recesive. urticaria. {QT. dependere = a sta atamat. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. dar si In celelalte tesuturi. / aldosteronism. s. Sin. gr. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. ALERGIDA. deoarece a. / alcoolomanie. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. pdtrunzator. / alcoholomania. / alcoolod6pendance. sin-gura prezenta In muschi. eczema. alias = aitui. f. ALELOMORFA. *a. / alcoholomania. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. si cetona.

ALFA. de origine extrem de diversa: a. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. ALERGOLOGIE. tripsis = frecare.. zdroBire. s. / algesimetry. cu M.. ALFABLOCANT. f. s.tulw grec.: a-adrenergic. lexis = cuvdnt. (a glohus = gCofi.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. hemo cromatoza) si. [Cfr. spirit. completa. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. hipocondriaca. ALEXIE. Ex. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. adj. Var. adj. algidus = rec. In mod normal. s. Var. n.: a-blocant. In cadrul sinuzitelor.: alfa-adrenergic. / algidity. / alphamimetic. mandibulara sau oculara. f. vasodilatatoare.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. s. thymos = minte. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. / algidite. pi. ALGEZIMETRIE. f. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. Ex.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. n.tuiui grec. a. istoric pentru 'complement. logos = stiintd. f. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. [Cfr.. ALFASTIMULANT.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente.-ANTITRIPSINA. -ina . s. / alphaglobulins. anti = contra. [Gjr. adj. Sin. adj. \Qr. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. ergein = a [ucra] Var. sfdr&mare. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. s. \Gjr. f. migrena.priv. la gravide.: alfastimulant (v. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. / pain.] Sin. ALEXINA.). s. de la lectura dificila. lipoproteina. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). Var.: algie (v. f. pi. B. [gr. algesis = sim^ul durerii. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. gr.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. fr. m. / alexie. fentolamina) sunt. gr. s. ALEZA. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. drawsheet. f. Uneori. s. Var. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. khymos = sue. -ina . / alphalipoprotein. s. ALFALIPOPROTEINA. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). cluster headache. droza. s. / alpha-adrenergic blocking agent. s. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. Sin. ren. s. aiantichimotripsina).] V.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. f. / algie. / algid. craniofaciale lateralizate. iar inhibitia vasodilatatie. [Qr.. lexis = cuvdnt.: cecitate verbala.: cii-antitripsina. f.dro6irci sfdrdmare. Var. In functie de localizarea . [Qr. [Lat. s. ac-fiune. f. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. lipos = grasime. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. s. / alphamim6tique. -is = rinicfii. ergon = [ucm. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. si tab. / aiexithymie. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. f. (o ioviturd).). adj. / algesie.: a-mimetic.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. [a = prima fiterd a affa6e. ALGEZIE. adj. f. s. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. m. f. (ex. / alexia. ALFA-ADRENERGIC. A. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. algidus = rue. digests = simtui durerii. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. vezicula biliara rinichi). In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. adj. si Indeosebi asupra *tripsinei. f. Din grupul a. vasculara. isterica. s. s. f. dureri difuze de origine dentara.: artralgie. / alphai-antitrypsine. s. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. alexein = a evita. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. [a = prima [iterd a aifabe. / algesiologie. algos = durere. f. cu hiperestezie (v. / aigesimetrie. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. adj. / algesia. ALFAMIMETIC. C) de talie inegala. gr.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. 3) Uneori. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. -ina. / algesimeter. [a = prima iiterd a atfa6t.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. Concentratia a. 2) Sin. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. s.. biochim. / alexithymia. [Lat. a stimuia. f. / alpha-lipoproteine. de. pana la a. Denumire rezervata *a. ALGIDITATE. f. s. / alpha-adrenergic.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. f. a abate. dar Indeosebi a trigemenului. [Qr. / alese. de asemenea. protos = primu[. algesis = silnful durerii. ALGID. s. s. / algique. adj. / alpha. ALGIC. {Qr. ALFAFETOPROTEINA. / alphachymotrypsine. A. a . m. -inn. logos = ftiintd.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. a -priv. f(o)etus = fat. s. alias = altui. s.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. prin extensie. in-gfi...antitrypsin. s.). mghetat. ad = aproape de. metron = mdsurd. A. / allergology. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. [at. f. / alpha-globulines. f. s. Var. s. 25 kDa. mai rar In cancere de tub digestiv. Sin. / alphastimulant. protos = primul.} Defect de Intelegere a scrisului. algos = durere. ALFACHIMOTRIPSINA. / alphaf(o)etoprotein. ALGEZIMETRU.. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. / algesimetre.. -e. '(at. / alexine. A. In unele boli hepatice (hepatita virala. s. s. stimulare = a miboldi. / allergologie. de. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. gr. bloquant. / aleze. ALEXITIMIE. deci. Var. / alphafoetoproteine. s. f. f. / algesiology. s. s. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. f. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. / alphachymotrypsin.at} Agent simpaticolitic. nevralgie.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. gr. a. proteina de legare a tiroxinei).: a. antiproteaze (a^-antitripsi-na. s. int. f. f. [a = prima [ilera a atfadetului grec. / algetic. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. f. / alexin. [angd. -ina.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. const. [J~r. / alpha-adrenergic stimulating agent.. z. tripsis = frecare.e. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. migrainous neuralgia. la ergein = a iucra. s. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. ALGEZIOLOGIE. V. s. f.tu[ui gru. algia. / alpha-adrenergique. local sau intramuscular.: a-chimotripsina. este utilizata ca antiinflamator. f.: a-globuline. utilizat ca sin. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. adj. n. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat.: a-stimulant. / alphabloquant. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. ALGIE. / algide. f. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. care stimuleaza aceasta actiune. globulusi dim.

['De id nu-meie matematicianuiui ara.u. [Cfr. f. [at. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. / alliage. n.senzafie. s. [Cfr. dificiC. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. are tendinta la izolare. algos = durere. f. artificiala .] *Parestezie dureroasa. / algophilie. menos = [und. lagneia = dorintd se?(uaid.. post = dupd.ime. antitiroidiene). neuron .[ Sin. sentiment. morbida fata de durere. V. au In organism rol plastic. m. de la lyein = a distruge. / algogenese. anti = contra.). ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. / alliesthesie. picioarele. / algophilia. [at. apartinand matema-tidi si informaticii. unor afectiuni ale SNC.a. f.e. [Cfr.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. s. [at. adj. alienare = a instraina. / alloanticorps. f. algos = durere. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. / algogenic. (ilgos = durere. / alimentation. Ca urmare.} Sindrom osteoarticular regional. / algophobie. / alimentation. ALGOMANIE. s. la alere = a firdni.ie. 2) A. [Cfr. gr. f.: boala Sudeck (v. [at.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. de protectie .: izoaglutinogen (v. 2) In prezent. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. corpus. sec. s. -oris = Corp. d. [Lot.: nevral-gia nervului vidian.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase.a. ALGOSPASM. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate.: *sindrom de nerv nazodliar.6 al Charezmi sau a] Karismi. s. s. algos = durere. lympha = apd (impede. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. gennaa = a produce. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy.priv.. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. mixta . In primele 4-5 luni de viata. f. ALGONEURODISTROFIE. In particular In *schizofre-nie. f. algogenesis.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. f. 4) A. / algolagnia.} Care provoaca. / algospasme.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). In acest caz. alimentum = aiiment. [Cfr. mania = nefiunie. ALKILANT. dificii. / aliphatic. spasmos = contractie. s. a afiena. f. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. p. s. ALGOPARESTEZIE. adj. s. diferite constante ale mediului intern etc. dys = gnu. bogat in nutrimente esentiale.a. ALIESTEZIE. |l/r. au fost descrise numeroase sindroame.: algoneurodistrofie (v. s. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. s.). alienare. ALKIL. regim. A nu se confunda cu *dismenoreea. ALIFATIC. la Instrainare. ALGOFOBIE. ALIAJ. V. trophe = hrand. s. fie. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. s. rhoia = curgere. f. s.: algodistrofie simpatica. lysis = distrugere. trophe = tirana. f. dys = gre. de [a philein = a iu6i. / algoparalysie.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. A. s.] Sin. / aliment. s. de masochism. trauma. desemnate printr-un eponim (ex. f. pentru alchilant (v. -oza . nu. s. medicamentelor (izoniazida. ALGOGEN.] Procesul de hranire a organismului. A.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. f. solubile unele In altele In anumite conditii. [Lot. reprezinta un cuvant la moda. Termenul. s. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. s. f. f.. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. cu mecanism necunoscut. algos = durere. f. / alli(a)esthesia. s. Poate fi consecinta: traumatismelor. infarctului de miocard. / algospasm. s. completata cu lapte de vaca sau industrial. ALGOLAGNIE. m. para = dmcolo de.).). f. f. aleiphar. s. ALGOFILIE. ALIMENT. iar alteori o senzatie neplacuta. s. / algoneurodystrophie. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. f. / algophobia. Sin. span = a trage. / algomanie. [Cfr. [Cfr.care asigura un aport adecvat energetic. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. f. trophe = firana. s.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). / algomenorhee. [Cfr. aUos = altui. ALGOPARALIZIE. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. s. adj.] Teama exagerata. sindrom Sluder). idngd. genunchii. philia = atracfie. f. Tipuri: 1) A. dys = greu. alias = aitui. m. / alymphocyto-sis. ALIENARE. ALGOGENEZA. n. 155 .se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. / algoparesthesie. 3) In sensul eel mai larg. s. [Cfr. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. [Cjr. dificit. para = dincoh de.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. Var. V. pentru alchil (v. s. / algogenesia.] Sin. plastic si catalitic. [Cjr. phobos = fried. alliage. / alymphocytose. ianga. algos = durere. aisthesis . si boala Bruton. genereaza durere. s&nsifiidtate. IX. [Cfr. it la syn = impreund. na-turala . V.). A. s. o schema de diagnostic pe etape. aisthesis = senzafie. algos = durere. / algorithm. s. de [a gr. Var.nen'. [fr. m. s. / painful paralysis. s. nutritie. adj. ALIMFOCITOZA. / algogene. s. 5) A. -atos = ra. tSm Cat. / algolagnie. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. 3) A. masochism. s. / alienation.. aUi-gare = a [ega. n. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. / alloantibody. [Cfr. algos = durere. genesis = producere.i idei. la separare. de la alere = a firdni. f. f. m. In limba engteza. s. ALOANTICORP. liniara sau ciclica. algos = durere. gr. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. sindrom Di George.trif. In ultimele decenh a. de introducere In organism a substantelor nutritive. / aliphatique. s-a extins si 'in diagnosticul medical. gr. f. alimentum = aliment. / algomenorrh(o)ea. / algomania. dieta.} Producerea durerii. energetic si functional. / algoneurodystrophia. kytos = celula. de [a gennon = a produce. m. s. mainile. algos = durere. / algorithme. sensi6i[itate.] Tendinta patologica de a cauta durerea. algos = durere. Evolutie lent regresiva.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. ALIMENTATIE. Sin. s. ALGORITM. men. [Cfr. [Cfr. Indeosebi.na. ALGOMENOREE. alienation. algos = durere. / painful paraesthesia. / insanity. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. repre-zentand. f. sympathein = a fi aldturi de cineva. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. spasmus. a . nutritie. o/gos = durere. sugarului cu lapte de mama.). [Lot. pathos = afecfium. coapsele. Atinge electiv umerii. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. / aliment. n. o localizare anatomica (ex. se utilizeaza In unele stari carentiale. f.). a metabolismului. [Cfr. atos = gras. rationala . / alloy.

s. V. ALOGIE. f. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. 2) A. alias = aitui.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. s. s. lot. ALOGREFA. s. phagein = a mdnca. f. sclerodermie.: idio-tie afazica. m. / alogie.: izoimunizare (v. f.. gr. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. s. Iat. m. alias = aitui. s. s.fioala. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. m. de ta alveus = cavi- 156 . modificarile patogenice si simptomele bolilor.] Sin. f. rhythmus. este mai adecvat termenul *alogenic. aherare = a scnimfia. alias = aitui. s. gr. const. alias = aitui. s. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. octyne = durere. / alveolaire. grapheia = a scrie. allos = aitui. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. s. / allo-immunisation. de [a. forme cu proprietati fi-zice si. este denumita uneori daltonism olfactiv. \Qr. / allotype. f. allochiria. s. osme = miros. adj. [at. De ex. de la alveolus. [Lot. Tipuri principale: 1) A. s. cu masa atomica 26. s.: antigeni alogenici (v. / allogreffe. s. f. (i/n-men. t. f. 2) FosfatuI de a. allogeneic. allotropism. f. [Cjr.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. 3) Sulfatui de a. / allocheiria. [Cjr. radiatii etc. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. / allotype. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. [Lot. care se fixeaza pe ele si. allos = aitui. sema.. ALTERARE. calvitie. s. s. ALVEOLAR. / allodynie. ALOGEN. / allogenic. ALOPATIE. f. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective.} Sin. ALORITMIE. alveola-tus = Ufor sw6it.). s. ALOESTEZIE. / allometry. s.} Crestere inegala. gr. V. / allodynia. f. treis. allos = aitui. n. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. utilizata ca astringent local. [^r. alias = aitui. / allotriosmie. seboreica rnasculina sau a. pi. -inis . este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. / allogenique. AIP04. A. [Cjr. de. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici).. alias = aitui. chimice diferite. s. / alogia. / aluminose. neproportionata a diferitelor parti ale corpului.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. durerea se trateaza printr-un analgezic. f. grapheion = penifa. incompatibilitate fetomatema.towc. ALOTRIOSMIE.] Tulburare a sensibilitatii tactile. allos = aitui. ALOTIP.Paris 1893). Este caracteristica sifilisului secundar. s. si tab. ALUMINIU. / allotriosmia. s. tria = trei. de scris. dim. in relief. / isoimmunization. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. aHos = aitui. / allogenique. s. tres. typos = tip. tria = trei. s. f. 13. Ie transmit semnale. \Cjr. m.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . s. A. iat. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. firiceag de.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale.] Sin. f. In particular. implicit. cristalina a carbonului. [Lot. s. ALOSTERIE. denudate incomplet.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. allos = aitui. f. v. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. trope = mtoarc-ere. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. / alveolar. [Cjr. [Cjr.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. / allotriophagie. / allosterie. A. ALOTIPIE. f. f. sensi6iCitate. [at. chute de cheveux / alope-cia.: puls bi. / allotriophagy {Cjr. s. ALOMETRIE. / allograft. pathos = doala. model.priv. AICl36H. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. s. s. adj. multiple. ALOGENIC.9815 si simbol Al. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. s. biochim. / alloxan. alias = aitui. ALOPECIE.. / alopecie. V. / allopathie. [Lot. s. aparat. V.sau trigeminat (bi. / aluminium.. f. / allotypie. / allorythmie.] Sin. Daca a. f. f. f.. f. / alloantigenes. de (a alter = aitui. allos = altui. f. utilizat ca astringent si antiperspirant. / alloantigens. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. olios = aitui. de la trepein = a w.. gennan = a produce.sau trigeminism). prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. pi. f. / aluminium. rhythmos = rifn. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor.si retroauricular. [Cjr. si alokinezie. marca. m. gr. ALOKINEZIE. ALUMINOZA. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. mimus = oUigafie. grapbium.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari.). s. V. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. s. baldness. localizata sau difuza. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. partial cu *alogen si cu *omolog. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. / allosterism. immunis = scutit. f. m. progresiva sau brusca. f. antiperspi-rant. / allotropie.). f. se limiteaza la anumite mirosuri.0. lichen plan etc. ALOTRIOFAGIE. / allokinesis. / aluminosis. adj. f. allesthesia. f. s. m. / allotropy. Al2(S04)3l8H. pelada. typos = tip. ALOXAN. / alloesthesie. kinesis = mifcare. (re is.0.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. V. a . lo-calizate Indeosebi supra. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. stereos = solid. model. [Cjr. / allocinesie. s.] Sin.: a. tres. idiotip si izotip. / allotypy. ALOTROPIE. / alteration.: pica (v. hair loss. gr. Ex. [a in = iipsit de. ALODINIE. logia = teorie.. adj. ALOPURINOL. iar diareea printr-un constipant). fetomatema. / alteration.. adj. In acest mod. / allopathy. s. / allorhythmia. \Cjr.aiaun. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic.-nand cu raid vuipi[or. adj. s.. [Cjr. f. n. congenitala sau doban-dita. [^r. s. m. androge-nogenetica se produce la barbati. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. de [a kineia = a mifca. Sin. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. marca. Ex.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. In acest caz. alias = aitui. -oza . anti = contra. 3) A. \Gjr. alopex = vulye .: homogrefa ALOIMUNIZARE. [Cjr. f.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. alii-men. -inis = aiaun. {Cjr. / alloxane.} ElementuI nr. / allometrie.). s. uneori. [Cjr. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. gennan = a produce. metron = masurH. si aloestezie. s. aisthesis = senzatie. s. / allopurinol. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus.).. s. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. f. f. s. f. s. / allogenic. allos = aitui. / allopurinol. din gr. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. [Cjr. altoit. s. ca si In far-made.

s. / alveoloplastie. f. [Lot. s. [at. AMASTIE.] 1) Care se refera la mers. generative. metron = mdsurd. / ameloblaste.mdndm. s. plastos = mode-iat.priv.] Pierdere completa a vederii. [Ofr. secundara .. a -priv. AMELOPATIE.ide[6erg. mastos = son. ops.). [Lot. diaree. opos = vdz. *ameloblaste. fters. 1840-1917. adj. apoi de severe tulburari hepatice. s. [fr. Sin. pi. s. -oris = care se pCimba. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. m. [fr. vecfie amel = smalt. valentin = forta. Ex. me. / amblyoscope. s. / alveolitis. f. gr.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar.. de la. / alveoloplasty. m. anemie. apar semne si simptome brutale: greata. la valere = a^ area. [Cfr. vecfie amel = smalt. si nu este sin. mai rar. expresii. s. NA: alveolus dentalis. / amastia.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. dim.ALVEOLA tate. / amalgam. ». [Lot. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. de la alveus = capitate. lysis = distrugere.] Sin.. alveolus. AMBLIOSCOP.\ Care se refera la *febra galbena. f. de. AMALGAM.. f. m. Sin. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. virus a. A. f. / ambulatoire. / amelopathy. / amblyopie. AMBULANTA. ametros = disproportwnat. alveolus.). AMBULATOR. or. s. s. ambulator. A. amblys = tocit. gr.prii'. maduvei sau creieru-lui.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. m. s.. f. In caz de intoxicatie. f.: automatism a. / ambivalence. s. de la 11 . / amasie. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. A. s.. de. / alveolite. / amaurose. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. de la ambulare = a merge. -trum = dre. renale si la nivelul SNC. f.} Distructia. men. s. s. [a alveus = cavitate. s. [Lot. se distinge de *ambliopie. s. preocuparile. prin procese infectioase si de-. / amelopathie. si amauroza congenitala Leber. durere abdominala. frecvent: *pioree alveolodentara. m. / ambisexua-lity. amho = amd-ndoi. profesor (succesiv) [a 'Scrim. / ameloblastoma. vecfie amel = smalt. / amaril. ambiilare = a merge. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. / ambidexter. opos = vdz. fters.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. In unele infectii. amelom. / ambidextre. de. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. AMELOBLAST.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. \Qr. / amelia. f. ALVEOLOTOMIE. amau-rusis = or6m. / amenorhee. s. ops. n. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. ca si dupa menopauza. \<gT. T. s. s. s. f. TratamentuI a. de. rede-re. AMELOBLASTOM. plassein = a forma. s.: ameloblastom (v. / alveolus (pi. 157 . de la alveus = cavitate. urmate de o scurta perioada calma. adj.: adamantinom. Sin. adj. fibrinoasa) sau. Se disting doua grupe de a. f. exsudativa). supurata}. Spatiu aerian pulmonar sacciform. cu cecitate. s. amblys = tacit. Ex. verna etc. / ambivalence. [Cjr. -tra. phalloides. boli generate (tuberculoza. f. . ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. [Lot. gr. A. NA: alveolus. situat distal fata de canalele alveolare. de la iilveus = cavitate. / alveolotomy.-iere. f. / ambulance. / ambisexualite. gr. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. menos = [und. a fibrinei (a. Qottingen fi '>(e. timel = smalt.mers automat.apta. malag-ma.m6ru.\ Boala a 'smaltului dentar. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. a modda. m. vecHe. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. o structura organica. fara controlul constiintei. pantherina. dim. -omo. pri-maia .. iubire/ura. primare sau secundare. AMELIE..absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. m. ALVEOLIZA. f.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. ALVEOLITA. dim. adj. scopes = o6servator. ambo = a. s. 2) Care nu este spitalizat. hiastos = germen. AMBLIOPIE. n. a e^amina. f. s. de (a amauros = intunecat. s. / amelie. a se pkinBa. f. ambo = amandoi. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. dim. / ametropia. s. m. / ametropie. s. A.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. In unele boli ale nervului optic. tome = to. f. / amalgame. muscaria. f. s. s. la acelasi individ. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente.. putere. Addison. -omo.. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. melos = e?(tremitate.: bucurie/tristete. de ex. oftalmoscopic. alveolus. {Cjr. / ameloblastome. A. adj.: 'astigmatism. secfiune. f. pathos = 6oaid. a se.. s. AMENOREE. [Lat.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. boli psihice etc.. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. / ambulance. f. s.] Sin. adj. s. / amenorrh(o)ea. \Cjr. f. AMETROPIE. V. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. s. dia-bet). cu semnificatie patologica. ale ambelor sexe. acromegalie). Cauze: absenta uterului sau ovarelor. AMARIL. / alveolyse. / amblyoscope. / amblyopia. V. AMAUROZA.\ Coexistenta unor caractere sexuale.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. n. / ambulatory. f. afectiuni ovariene sau uterine. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. [Tr. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. [Lot. s. macrofagica). la nivelul caruia are loc *hematoza. de la lyein = a distruge. n. AMBIVALENTA. alveoli.. ALVEOLA. Se observa In unele boli psihice. de [a skopein = a vedea. / alveolysis. f. alveolus. amastie. ou f. rhoiu = curgere. AMANITA / Amanita / Amanita. s. a leucocitelor alterate (a. a alveolelor dentare. a. dim. vedere. Gushing. AMELOM. / amaurosis. In general complicate) cu necroza. [Cjr. gr. A. cupru). loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. -i"(n. s. pGmBa. bolile Basedow-Graves. la niveus = cavitate. A. n. oftdnoiog gtrmcm. a . blastos = germen. s. sau f.: adamantoblast. gr.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. s.: sinoptofor (v. acte). / alveolotomie. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. nuuneld. a peretelui unei alveole dentare. eventual. / ameloblast. \Cjr. / amaril. a unor celule (a. f.. caz In care deficitui de ve-dere este partial.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. f. almulgum. dexter. / alveole. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. a priv. f. frecvent In *schizofrenie.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. / enameloma. / amelome. [Lot. In continuare. [Lot. boli endocrine (*mixedem. AMBIDEXTRU. boala Fauchard-Bourdet. la temnein = a tttia.: boala Alstrom-Leber (v. f. [Jr. s. [Lot. NA: alveolis pulmonis. ALVEOLOPLASTIE. alveoli). -e. alveolus.. f. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem.] 1) Inflamatie.] Sin.: tifos a. s. voma. putere. [Theodor Leber.). s.

in formele de intoxicatie cronica.] Sin. / amygdalectomie. dizoh>at. n. Var. amphoteros = care apartine ia doi. rezulta doua forme de a. scfiimfiare. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. / amidon. / amphotere. a schimfia.*apendi-cele vermicular. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). AMIDA. / amphotrope. n.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. s. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. scade apetitul. / am(o)eboid. am6e[e p(lrti. ammattire. / amphophile. / ampholyte. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. de ia philem = a iu6i. AMIBA. / amygdalien. f. / amph6tamine. cat si ca o baza. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. s. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. vertigo (lat). AMIGDALA. d) nucleu amigdalian. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. Ex. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. -ism. mai rar. adj. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. / amphotonie. s. s. [Gr. ammoniakon = sore de amoniu.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. / amphiarthrosis. este detectata cu ajutorul iodului. azn . / ampholyte. tonsil. anxietate. ia amibein = a aitema. tonsillectomy. a scftim-60. AMFOTER. Di-gestia a. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. a . cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic.: suflu amforic (v. -oi.\ privitor la *amigdala. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. ampho = amEU. -enne. \Cjr.: amfoter. / amibe. Unele specii de a. se deosebesc: a. a. / amphotrope.] NA: articulatio cartilaginea. n. neramifi-cate. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . / amide. AMIGDALECTOMIE. bolta cereascd. [Cfr. secundare si tertiare. . ampho = am6u. / amygdala. este asferica sau astigmica. alcatuila din lanturi lungi. AMFETAMINA. de [a philem = a iu6i. f. Prezenta a. s. s. AMFOFIL. amphi = de am6eie pttrti. / amibiase. scfiim6are. AMIBOISM. 2) A. dextroamfetamina si metamfetamina. / amphiphilic. constituita din lanturi cu ramificatii. m. suflu). amoibe = altemanf:d. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. AMIDON. [Cfr. poate deter-mina dependents. / amyelinique. sub forma de lichid incolor. gr. / vertige. adj. pathos = afrcfiune. aither = aer curat. f. Amina simpatomimetica. amibiaza. se numeste sferica sau stigmica. V. f. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. adj.: amoebiaza. s. [Qr. A. AMFOTONIE. -ind. {Cjr. Consumul cronic de a.u. AMIBOID. amylum. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. / amygdalectomy. s. incluzand a. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. nonmyelinated. adj. insomnie. s. m. f. philos = prieten. adj. a'. atat omul cat si animalele.. / am(o)ebiasis. AMIELINIC. AMETEALA. {Cjr. lat.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. racemica si sarurile sale. philos = prieten. / starch. de obicei prin extensie. schimfiare. amphi = de amfiete parti. AMIBIAZA. \Qr. ektome = excizie. / amygdale. f. / amphoricity. / amygdalian. | Qr. f. / amphidiarthrosis.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. modificari de personalitate si.: 1) Alfa-amiloza.intoarcere. / amphotony.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. iar amilopectina o culoare rosie. nmmoniakon = sore di amoniu. f.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. Ex. dc. emetropie. amphora = amfora. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. a. f. / amiboi'de. amphi = de amfieti parti. Var.. s. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. lytos = distrus.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila.: vertij (v. [Gjr. amylon = fdind.\ Microorganism unicelular. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. s. adj. de. / am(o)eba. de ia amibein = a aiterna. [Qr. trope . amygdale = migdala. s. Poate evolua cronic. mai ales daca nu este tratata. miopie). 2) Amilopectina. ampho = afn6ii. iritabilitate. 2) Grup de compusi cu actiune similara.. m. colici. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. [Cjr. amidon. f. [Cfr. AMFOLIT. se produce prin intermediul *amilazei. adj. / amphipathic. amphi = de am6e(e pdrpi. m. amygdale = migdald. s. / amphetamine. adj. scHim6are.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui.: amoeba. f. tonos = tewiune. AMFIARTROZA.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. adj.] Sin : amfolit (v.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. dis = du6iu. amoibe = aiternanf.: articulatia temporomandibu-lara. s. AMFIPATIC. adj. pulmonar sau cutanat. de doua on. de ia lye in = a distruge. cu perioade de exacerbare.. -ism.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. am(o)ebae. adj. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob).] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. f. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. a sch-imfia. f. amphi = de.). amoibe = aS-temanta. / amphiphile.). s. v. in doua nidduri.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. Ex. ia matus = Beat.a. contracta sfincterele si ve-zica urinara. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie.] Articulatie mixta. AMIGDALIAN. s. adj. s. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. / amphophilic. arthron = artifiifafte. de ia amibein = a aitema. a dizoh'a. s. s. / amphiarthrose. [^r. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia.] Care se aseamana cu o *amiba.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. / amide. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. s. Sin. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. adj. s. Este endemi-ca 'in tarile calde. / amyelinic. f. s. relaxeaza musculatura bronsica. [Qr. [Lat. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. adj. 2) De mentionat: a) a. adj. Ant. f. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). m. aether. c) a. myelos = rndduvd. s.. amy-lum. [Qr. ampho = aIn6ii. s. adj.: articulatiile intervertebrale. pot fi patogene la om. / amphidiarthrose. pri-mare. / dizziness.. or. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. AMFORISM. f. \Cfr. b) a. dar se poate localiza si la nivel hepatic. pi. amphophilous. [QT.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili.).] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. abdominala . s. de [a amibein = a aiterna. / am(o)eboidism. [frofiadii (at. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. [Cjr. NA: tonsilla. / amiboisme. tenesme. adj. \Lat. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. / amphipathique. m. amoibe = altemanpd. adj. -oza . f.priv. a scltim6a. f. s. / amphoteric. s. celule migratoare) de a emite pseudopode. arthron = articu[af. / amphorisme.] Sin. s. m. apartinand protozoarelor. eidos = forma.. AMFIFIL. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti.ie. AMFIDIARTROZA. AMFOTROP.

In inflamatia glandelor parotide.] Inflamatia *amigdalelor palatine. a fost data de Virchow. de la. fenilalanina si triptofanul). amidon. fS-a. Sin. amylum. peptos = digerat. amylon = fciina. / amygdalotripsis. AMIOTROFIE. / amylase. care reprezinta 159 . -aza.). hemodializa prelungita etc. indispensabili. AMILACEU. care exercita functii regulatorii: *colina. amygdale = migdaia. [Lat. f. s. Se disting: 1) A.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. f. f. / amylosis. / aminoacidurie. a. tonos = tensiune. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. sunt molecule care se gasesc la animate. / amygdalite. AMIMIE. sin. gr. s. amidon. s. *catecolamine. V..] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. este de origine proteica. [at. s. A. maltoza si dextrine. amylum. [Gr. myos = musch. s. [Gr. -ind. Recent s-a demonstrat ca a. s. gr. / amimia. izoleudna. Unii a. / amygdalotripsie. *A.) Baza organica azotata. are si o actiune opusa aldosteronului. In cazul *bolii Alzheimer. gr. tattein = a ordona. [Cfr. / amyosthenia. s. f. mys. -am .. amylon = faina. *triptamina. myos = muscfii. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. neopla-zii ale plasmodtelor. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. amidon. amylum. -ozti. sthenos = fortd. creste.} Sin. oligofrenia fenilpiruvica. -ina: I at.: amiloidoza (v. AMILAZEMIE. s.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. indud a. gr. 8. / amylace. adj. [Gr. de ammiti. continand o functie acida. const. s.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. AMILAZA. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. taxis = ordonare. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. f. amylon = faina. f. primitiva sau primara. dar Indeosebi In ficat. amylon = faina. s. ouron = unnd. / amylo'lde. / acide amine. sunt denumiti esenfiali. a priv. sanguina este de ori-gine pancreatica.) In urina. haima.4-glu-can. / amylaceous. [Lat. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. s. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. ouron = urina. valina. AMINOACID..). si amine bio-gene. amidon.. a -priv.i. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. In *amiloidoza. / amyotrophie. s. gr. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. de (a mimeisthai = a imita.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina.. amidon. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. s. clipit rar. f. 2) Substanta amorfa. amylon = faina. s. s. AMILAZURIE. aminoacide. [Gr. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. ammoniakon = sare de amoniu. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare.priv. A. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. myos = muscfti. AMILORID. gr. tripsis = frec-are. ammoniakon = safe. f. / tonsillitis. [Lat. s. / amylasemie. -ozd . Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. f. [Gr. pentru miastenie. sides = forma. Denumirea de a. rinichi si splina. Sin. f. putere. a .: miatonie. f. m. m. secundara. / amyloid. de cauza nepredzata. a crea. amygdali-tis. m. [Lat. joaca un rol important In sinteza organica. A. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. -e. a aranja. / amiloride. s. / aminoacid. AMILOID. a priv.. s. [Gr. -aza. s. f. AMINOPEPTIDAZA. / amyotaxie. f. [Lot. [Gr. f. amidon. AMINOACIDOPATIE. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. boli inflamatorii recurente. amyliim. proteine si alcaloide. ~~~\ AMINA. gr. adj.] Sin. aranjare. [at. s. s. V. genitus = nascut si gignere = a nafte. / aminopeptidase. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. s. mys. n. / amylas(a)emia. f. f. f.] Scaderea fortei musculare. a . -ind .: tirozinoza. biochim. \Gr. / amiloride. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. a fost pus In evidenia In creier beta-a.: ataxie (v. / amylasuria. / amylo'idose. ammoniakon = sore de amoniu. f. A. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. leucina.\ Element constitutiv al proteinelor. AMIOTONIE. fimylum. mys. f. Ca urmare. copt de ta pepsein = a gati.. troplie = firma. si tab. congenitus = nascut odatii cu. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. a carui semnificatie nu este Insa clara. [Gr.: tonsilita. mys. adj. -ind. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. care se depoziteaza In organele interne. a-a. -ind. plasis = modeiare. A. / amyotrophy.. -aza . f. -1(0. amylon = faind. *histamina etc. f.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. f. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. treonina. AMILOIDOZA. s.] Prezenta amilazei In urina. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic.).. Cele mai frecvente tipuri de a. serum amylase. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. s. / amyloidosis. / amine. se gasesc la unele plante. AMIOSTENIE. f. / amyotonia. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. de asemenea. [Gr. m. s. acidus = ami. 2) A. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. AMILOZA. lizina. gr. f. myos . / amylase. sarade a reactiilor motorii si emotionale. A. amyloidisme. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. s. myos = musciti. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. gr.. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. derivata din amoniac prin substituirea a 1. [Lat. [Gr. AMINOACIDURIE. amylum. mimia = imitare. f. s. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. / amine. -atos = sdnge. *serotonina. a -priv. Ex. / aminoacidopathie. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. / amylose. f.. metionina. biochim. ammoniakon = sare de amoniu. s. s. const. de la plassein = a forma. f. s. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. / amyotaxia. cistinuria-lizinuria familiala. *boala Wilson etc. Sin. f. s. salivara si a.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon.: amiloza. f. amylon = faina.. [Gr. AMIGDALOTRIPSIE. Uneori. manifestata prin fades inexpresiv. / amimie. f.muscni. histidinemia. gr. / amyotonie. leudnoza etc. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. Cresterea a. tirozi-na etc. / amyosthenie. AMIOTAXIE. / aminoacidopathy. amylum. V. acidus = acru. s. / aminoaciduria. amygdale = migdaid. a digera. adj. f. f. *acetilcolina. / amylasurie. a modefa. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. s. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine.priv. amidon. s. f. si tab. [Lat. gr. s. s. gr. s.. acidus = acru. [at. *cistinurie-lizinurie familiala etc. zdrobire. ummomakon = sare de amamu. m. / aminopeptidase. de ta cum = cu. mys. s.

/ amitose.). prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul.). cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. dificil de clasificat. introdus prin colul uterin. [Qr. / amnesia. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. Ele au un caracter ereditar. spectrofotometrice.pm'. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. mitos = afo. anterograda.priv. fenomen observat la om la nivelul ficatului. rinichiului. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. se manifesta Inca din viata intrauterina. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. s. evolutie foarte lent progresiva. In general. Se mai numeste si holoschizis. s. \Cjr. s. \CJT. rezistenta. de ex. spinale progresive ale adultului.mbra. Sin. adj.\ Care provoaca pierderea memoriei. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. Var. / amnestique. amnion = memfirand a fatutui. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. tie. m. / amitosis. Mai importante: a) A. foarte solubil In apa. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. dilution = mem6rana a fatutui. s. s. o . Se disting a. m.. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. AMNIOS. In relatie cu 'cromozomul X. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. b. mult mai rare. f. bine definite clinic. fiind compusul de baza . f. 3) A. tit [a skopein = a veaea. mergand pana la degene-rare si atrofie. Poate avea loc fie prin stran-gulare. s. m.. f. f. f. AMONIAC. amnezie. / amnestic. amnesia uitare.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. s. mimsthcii = a-fi aminti.). s. Este de origine citotrofoblastica. toxic pentru organismele vii. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. / amniocyte. fir.. a e^flMtrta. -ozd. / ammoniac. amnioa = me. s. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta.: ecmnezie (v. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. / ammonia. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. AMNIOGRAFIE. secundar ai centurii scapulare. n. limitate si lacunare (ex. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. "maligna". / amnioscopy. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. pentru amibiaza (v. \Qr. A. AMITOZA. Se utilizeaza In industria chimica. cu debut Intre 20-50 ani. / amnesic.: punctie amniotica.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. fdtuiui. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. cu membrane intacte.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. s. cu durata de supravietuire de circa patru ani. mnasthai = a-fi aminti. f. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. [Cjr. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. AMOEBA. 160 AMONIAC AMNEZIE. f. organice sau nu. a muschilor gambelor.n6. si a. f. A. adj. s. iar uneori si din trunchiul cerebral. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. Sin.) AMOEBIAZA. AMNEZIC. simetrice. / amnesique.m6rana a fatutui. importante: 1) A. Alaturi de forme de a.] Membrana limitanta a oului fecundat. s. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. cu incidenta 1/20 000 nasteri.] 1) Care se refera la *amnezie. s. fenomen psihic complex. n.: sac amniotic.priv. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. pot aparea in stari depre-sive.priv. 2) A. p. kentesis = wtepd-twa. rare. auditive sau vizuale. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. aparuta In cadrul unei depresii. a.. mneme = memorie. V. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. V. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a.] N^\y.. / amok. AMNIOCENTEZA. n. Diferentierea a.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. cu tendinta centrifuga. o . AMOK. b) A. Memorizarea. punga apelor. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. selective. citogenetice. / amok. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. skopia = e. m. / amnioscopie. Tipuri de a. urmate de deficit motor si amiotrofii.. cu tendinta la distalizare. subtire. In patologia psihiatrica. cu miros iritant. Forma "benigna" este progresiva. m. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. n. cu transmitere recesiva. \yr. s. s. tesutului nodal. permite determinarea motricitatii fetale. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. / amnesic. dar absenta pseudohiper-trofiilor. A.. [Qr. Compus binar al azotului cu hidrogenul. antreneaza atat o a.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. AMNIOSCOPIE. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). s. s. si raptus. / amniocente-sis. Deoarece este un examen riscant. / amniocyte. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. a sexului fetal. graphein = a scrie. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. s. ceea ce poate fi la originea unei a. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. transparenta. / amniocentese.. a. Var. sau f. / amnion. A. Sin. H-I regiunea proximala. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. AMNIOCIT. iar morfopatologic. adj. ou f. / amnios.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. \Qr. uneori *diabet zaharat.^ammare. si mnasthai = a-fi aminti. f. Forma acuta. / amniography. f. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. pentru amiba (v. initial proximale. fie prin clivare.: In etilis-mul acut). sau anterograda {de fixare). cat si retrograda. Indeosebi. V. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. / amniographie. Sin. cu transmitere autozomal dominanta. amnion = me. si memorie. isterie (mai frecvent a.recente. Inlocuita cu *ecografia. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. care priveste informatiile.. s. f. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. la a . care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. adj. [tyf. V. a fost. AMNESTIC.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. a. ammo-niakon = sore de ainoniu. *impotenta. a . s. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. globale. retrograda). \GJT.

adenilat-ciclaza. adj. f. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. acest proces se accentueaza.). m. de. s. ficare. AMONIOGENEZA. A. [a ampliare = fl crefte. s. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei.ve. dependenta de originea parentala.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. m. b) a. V. f. e) a. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. s. profesor la 'Bans. Sin.: primer. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. gashd m apropie-rea timplulw. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming.v. de obicei electric. f. si tab. f. s. cu o tensiune mai mare.priv. Jar In *alcaloza diminueaza.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. [ftfire. A. \Jr. [Lot. [Lot. s. f. actioneaza ca *mesager secund. amoniemie) deoarece. gasita. utilizat In automatizare. [A5rev.priv. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. s.). / amplitude. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. adj. / myoadenylate deaminase. vecfie amordre = fl mufca. m. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc.. f. f. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline.: PCR (v. a taia. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. proteine G. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. In scop de identificare. s.re. / ampliation. si tab. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului.5'-monofosfatul ciclic. Ea poate fi transmisa la distanta. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. / ammoni(a)emia. 2) A. 2) Rareori. s. s. si PCR. AMORSA. ammomakoa = sore. / amorce. marime. AMP / AMP / AMP.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. [Andre Marie Ampere. v. AMPLITUDINE. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. V. / amplificateur. In tubii renali. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen.. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. s. s. des = separat de. const. AMPICILINA. de. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. -aza.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. parental imprinting. s. AMPER. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. [ui Jupiter Ammoa din Lima. impresiune. s. / amorphognosia. magnetic. f. s. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. cu mialgii si crampe musculare. f.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate.). [Qr. si PCR. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. de. / amplitude. lipsit de forma. transporta un 'coulomb pe se-cunda. [Cjr. Un curent de un a. / ammoniogenesis.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. haima. morphe = forma. / impression. observata. m. cu intensitate rnarila. de amomu. Consta In formarea. f. / ampere. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. [Lot. / AMP-desaminase.} Oligonucleotid care. electronic. V. de [a amplus = mare. amoniemie. f. -onis = mctrire. amplificator = care marefte. receptor. de (a gennan = a produce. / ammoniogenese. si amo-niac.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. ammomakoa = sore de amotiiu. s. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. const. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. / amorphognosie. f.in monofosfat. / ampicilline. d) a. f. V. amoniu. / primer. / ampicillin.! genesis = producere. enhancer (genetics). de imagine sau a. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. reactia In lant a polimerazei. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. -iais == Cargime. -ina. \G. ammoaiakon = sore. la nivelul tutu-cor tesuturilor. de amoniac. In *acidoza. y. paime sau plante. dm fr. prin aplicarea pulpei de161 . AMPLIFICATOR. / amplifier (electronics). f. n. (at. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. imprimere = a apasa pe. / ammoni6mie. Este inactivata de *penicilinaza. amorce. / empreinte. foto. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. este transformat la nivelul ficatului In uree. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. de luminanta. V. [J~r. sau s. / ampliation. s. AMP c. de puls. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. amoniacul este sintetizat din *glutamina.. cunoaftere. / amorphous. f. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. AMORF. / ampere. prin simtui tactil. [Qr.. s. c) a. / amorphe. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. activand "protein kinaza A. f. gasita. s. iradierea padentului fiind mult redusa. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. amplitude.r. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. amoniogeneza.. endo-crinol. a . empreinte. V.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. V. f. m apTopie. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. AMPLIATIE. s. AMONIEMIE. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. g. A. V. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. 1) Represarea permanenta.si cinematografiata. la facere = a face. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP.\ Abrev. engC. AMORFOGNOZIE. ampli-atio. ligand. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. derivat de. V. Sin. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. Astfel. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. din Cat. hiperamoniemie. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. de la amplificare = a man (amplus = mare. AMP-deaminase. AMPRENTA. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. gnosis = perce. s. f. digitale). fizician francez.. a . biochim. AMP-DEZAMINAZA. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. Tipuri: a) a.re. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. ureogeneza. s. s.

s. m. Exista doua a.priv. -eris. adj. ANAEROBIOZA. f.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint.. f. an . tesutui subcutanat si tegumentele. |t/r. s. / anaphrodisie. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. a arunca in sus (ana = in sus. -os = aer. adj. / analgesic. un segment de membru si. afgos = durere. {Cfr. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. adj. an . ANABOLIZANT. anatomist. / analeptic. s. [-Cot. cu ajutorul unui instrument chirurgical.. an priv.. medic fi botanist ger-man. aer. ampula). f. Umpluta cu ipsos. khioros .in sus. / anacrotisme. 1684-17S1:\ V. ANACROTISM. [Qr. ana = in sus.] 1) In chirurgie. (ikousis = am. f. Ex. 3) In embriologie. la un al doilea contact cu antigenul.priv. levuri. care favorizeaza productia de proteine. / anacrotism. fidela. f.} 1) Care stimuleaza. mediata de IgE. s. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. muschii. phylaxis = protecfie. [at. a. s. / anabiose. ANALEPTIC. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. / amputation. pe o foaie de hartie.: C3a si C5a. adj. Exista un mare numar de a. pentru formarea bontului.: catabolism. / anaphylatoxine. ANACLITIC. m.s. AMPULA. analeptikos = care restaureazd. a urea. on . aaa = In susi krotos . s. / anaphrodisia. Vater. *deletie a unui •autozom. anabole = acfiunea de a urea..: *de-presie a. [Cfr. klitos = desfafurat mapoi. amputatm.. ANAEROB. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. [Qr.. f. respiratorii. s. m. aer. f.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. s. tot la o serie de microorganisme.: cofoza (v. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. A.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. ana = in sus.: a.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. profesor la. ampullae. n. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. gr. [Qr. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. iarafi. [Cfr.priv.} Sin. a danturii si a tesuturilor vecine. a. A. s. gennan . 'Wittmfiwy. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. NA: ampulla.'•tele. -eri. gr. ANABOLISM. m. / anaerobiose. -ism. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. f. [Lat. / amputation. hydor. tonifica si revitalizeaza. venin de cobra. anabiosis = rewviere. [Cfr. dor. f. / anachlorhydrie. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. de ia toxon = sageata. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. 2) Sectiunea traumatica.: carte de identitate genotipica (v.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). In *proba PrausnitzKusIner. s. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. medic si botanist german. Exista a. de. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a.). prin extensie. oma. Ant. n. a. \Cjr. f. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. aer. AMPUTATIE.: a. V. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. profesor la 'Wittenburg.i.a produce. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. denu-mita model. aphrodisiakos. -e. operatie prin care se separa de organism un membru. ana -priv. adj.. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. ANACUZIE. ANAFILATOXINA. [Cfr.. / anaerobiosis. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v.. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta").. / anaphylaxis.verde. f. s. s. ANABIOZA. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. / achlorhydria. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. de obi-cei un bisturiu. anabole = acfiunea de. [^r. / analgesique.: aclorhidrie. / anaphase. rectala (NA: ampulla recti). de [a akouein = a auz. adj. / anabolism. [Abraham Vater. si a. / anabolisme.\ Despre cine. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. n. A. s. ANAFAZA.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. rasaritut unei . de la ana = din nou. partial. / anacusis. s. portiunea inferioara a *rectului pelvin. / analeptique. s. / anaphrodisiaque. [a ampulare = fl taia. m. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. adj. / ampoule. f.priv. n. la unele microorganisme. obligato-rie. an . obtinuta prin mulaj cu un material plastic. / anaclitic. ana = contra. / anagene.. -os = aer. -oni/i = taiere. comparabil cu socul anafilactic. phylaxifi = protecfie. adj. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. hydatos = apa. Ex.priv. s. adj. de la phaiaein = a aparea. -oza .. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. A. dt ia phy-latlein = a apara. orice structura anatomica. gr. Sin. / anaclitique. [a anaballein = a construi. s.. adj. aer... pasivS). phasis = aparenta. / anaerobic. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. a scurta. una = contra. / anaphrodisiac. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. osteoporoza etc. / ampulla. s. dactiloscopie... In cazul a. pi. [at. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. s. A. bins = viata. f. de a reconstrui.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. Anafrodizie. anabios. adj. f. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. iarafi.. aphrodisia = dorintd sayiaia. adj. n.).} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale.priv. / anacousie. an . tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. ANAGEN. s. A. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. gr. permite o reproducere fidela. anaerqbioza. Abraham Vater. facultativa. s. care. s. ANAFILAXIE. Ex. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. -ind . s. [Lat. / anaphylaxie. / anabiosis. V. f.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. \Qr. s. situata la nivelul duodenului. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. f. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. sau algesis = simtui du-rerif. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. fiidrogen. [Cfr. f. s. f. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. s. f. adj. / anagen. s. 3) In stomatologie: copie negativa. / anaphyla-toxin. NA: ampulla hepatopancreatica.ClUaie. [Cfr. In prealabil Inmuiata 'in tus. / anabolisant.AMPRENTA GENETICA getelor. a arunca in sus (ana . urmata de o anomalie *fenotipica. adj. [Cfr. Sin. iarcSsi. s. s. / anaphase. 2) Medicament care . ANALGEZIC.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. ANAFRODIZIAC. ampula. anatomist. / anabolising. iovitura.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). f. s. ana . / anaerobic. \Cfr. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. de. ANACLORHIDRIE. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. [Cfr.

m. s. / anasarca. sunt utilizate. re-[afie. conform unei anu-mite milrimi. *euforizant sau *anxiolitic. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. metodele de a. [Qr.. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. adj. adj. toxico-logica. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. analogos = (a fd. embriolo-gia structurala. f. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente.. f. / anastomosis. narcotics prezinta si un efect sedativ.] Stiinta structurii organismelor vii. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. Sin. s. f. In cazul polarimetrului. f. ANARTRIE. s. / anascitic. adj. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. *A. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. / anascitique. la. De fapt. sarkos = came. anamnesis = re-a-mintire. iarafi. / analyse. In functie de localizare si de efectele In plan functional. / analysis. segmente ale tubu-lui digestiv. [Qr. / anarthria. A. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. auditiv. de [a plassein = a forma. \Qr. ana = din nou. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. 4) A. adj. / anastomose. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara.si citochimice In cursut unei boli. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. f. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. ANATOMIE. s. Ex. 12) A. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. care poate genera 'farmacodependenta. 2) A. logos = raport. histo. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. m. prin extensie. a. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. de. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. V. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. dar.). determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. 8) A. glosar informatica. iarafi. cu producere de *ascita. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. bio-chimica. factorials. f. 2) A.: a. chimica. [Qr. / analysor. 10) A. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. algos . 3) A. Directii: 1) A. dispersiei. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. [Cjr. 4) A. (ie. a. metoda de a. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. / analgesia. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. *A. de [a temnein = a taia.si microscopice. s. 5) A. De asemenea. A. / anatomie. calitativa) si de determinare (a. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor.\ Care nu se Insoteste de *ascita. an -priv.. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. *A. s. f. a. [Cjr. s. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. Bolnavul afectat de a. anastomosis = descfiidere. In continuare. 9) A. s. reiatie. ana = in juruC. ANASCITIC. ANALOG. 3) A. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. f. lyeiii =. ANALGEZIE. an -priv. a. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. ANALIZOR. s.priv. poate dti si scrie. f. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. logos = raport. Intelege ce i se spune. secfiune. \Cjr. de la ana = cu. sarx. f. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. 6) A. f. f.} V. / anatomy.] Comunicarea naturala. s. f. f. f. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. s. cu afemie. In medicina si biologie. ana = din nou. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. ana = in juruij tome = taiere. / analogous. *A. radiologica. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. m. / anaplasia. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. s. comparata.. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. / analgesic. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. s. [Qr. bacteriologies sau microbiologica. 7) A. analyein = a fezoha. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. / analyseur. s.receptor cutanat. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. s. spe163 . V. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. grafica. s. patologica sau morfopatologie. trofica. [a ana = din nou. 5) A. analysis = rezoivare. [Qr. / anamnese. analog. materiilor fecale. deopotriva. se disting nu-meroase tipuri de a. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. ANALIZA. / anaplasie. De obicei. iardfi. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. Este considerata uneori sin. plasis = nwdelare. sioma. A.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. ANASTOMOZA. / anamnesis. de regula frecventa. ansamblu de procedee de identifcare (a. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta.. studiul modifi-carilor macro.durere. de la ana == din nou. s. si hidrops. [Qr. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. an . s. \Qr. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. In medicina. / anarthrie. analogue. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. ex. [Qr.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). adj. ANAPLAZIE. askites. s. la ana = din nou. / analogue. hidrops fetal. dezvoltarii. ANAMNEZA. vizual. taire / f(o)etal hydrops.: boala Schridde.: 1) A. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis..\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. nu se manifests clinic. 7) A.. ANASARCA.] Asemanator. 4) A. de la askos = 6urduf. spectroscopica. n.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. coprologica. f. macroscopica.. iarafi.a distruge) . formatiunilor vizibile cu ochiul liber.. despre o boala In care ascita. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. a mo- ANATOMIE dtia. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. Indeosebi In laboratorul clinic. de. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. coproparazitologica. statistics. 11) A. / anasarque. Domenii de a. studiul a. 2) Dis-pozitiv care. s. 6) A. -atos = gura.

caninum. mtOri. n. cat si concentratia hemo-globinei. Se disting doua tipuri principale: a. aaky-losis = curBurd.r. ANDURANTA. an . de osificare. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. purificata. ANCHILOSTOMIAZA. m. cw6at. m. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. 2) In practica. adj. 's. [C.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita).. s. adj. ankyra = ancorH. gyne. duodenale. / encoche. normodtare si macrocitare. / ankylose. s. Ex.) care. andros = 6(lr6a. f. s. organismul se poate adapta. ci un simptom In numeroase boli. s. s. gr. adj. ankylostomiasis. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. ANCOSA. se poate produce dupa o afectiune articulara. f. / . [Lot. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. andros = biirbal'i [at. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica.f:d. varsta si sexul. de. / hookworm disease. f. [Cfr. eidos = formO.] Studiul anatomiei. oner. fara tulburari importante. s. In plus. A.priv. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. Sin. [Gr. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. Spre deosebire de menopauza. indurare = a. In engl. s. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine.. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). [Qr. anchilostomiaza. / endurance.. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. encocAe. / annealing.. Pe de alta parte.: androginoid. logos = ftiin. andros = 6iir6at.. ANDROGIN. o serie de variabile. [Cfr.. cu absenta . V. si artrodeza. / androgynism. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. in relief} V. ANELAJ. 164 ANDROGINOID. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. [Qr. ANDROID. americanum sau Necator americanus. ceea ce este inexact. cw6at. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala.. 3) A. a. adj. creat prin analogie cu "menopauza. ANDROQENIC. f. m. f. [Lot. / anchorage. ANDROGEN. studiul particular al unor organe sau zone din organism. f.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. / androgyno'ide. gyne. gyaaikos . difterica etc. ankylostomose. gyne. / androsterone. / annelage. s. gynai-kos = fe. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. ANDROQINIE. f.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. s. depind de deficitui androgenic. brasiliense. ankylos = mcovoiat. partiala) sau suprimare totala (a. aner. andros = IJOrlJat. ANATOXINA. loxikon = otravO. / male climacteric. In continuare o serie de tipuri principale de a.] Boala provocata de 'ancylostoma. unde se formeaza papulopustule. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. / androgene. ankylostomiase. pausa. este lenta. f. ANCHILOZA. adj. adj. ca modul de viata. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. f. \Qr.: toxoid. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. f. eidos = formd. fiecare din cele doua a. / anatoxin. a. s. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. s. s. ia toxon a sdfleatd. Asigura stabilitatea protezei. diminuarea *reflexului cremasterian. adsorbita pe gel mineral si a. s. / andrology. andros = ftCafial. s. / androide. altitudinea. 4) A. ANCORARE. a impuritatilor.). s. / anemie. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. [Ofr. s. f.. m. andros = tidrbat. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. andros = 6ctr6at. neurovegetative si osoase. aner. de intensitate mica sau medie. a.fameu. Sin. / andropause. A. stoma. / android. determinata de *aplazia medulara globala. s.: obezitate a. s. f. aner. / endurance. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. oprire] Termen de origine franceza. care promoveaza *masculinizarea. -aza. s. 2) A. s. s. Rezulta anemie. m. jumatate femeie. Ex. s. [Qr. [C/r. gynaikos = femeie. s.. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. A. Totodata. [Jr.] Diminuare importanta (a. ANEMIE. cardiovasculare. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. andros = b&rbat'i gennan = a produce. la altii la peste 70 de ani. V. Care se refera la hormonii sexuali masculini. s. s. neuropsihice. stoma. / androgyne. ankylos = Incovoiat. s. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. -ina .ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. / ankylostomasie. topografica. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. haima. ANDROSTERON. / andrologie. sau poate fi provocata chirurgical. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. f. stereos = solid. f. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. A.] Care prezinta caracteristid masculine. / anatoxine. atos = gurd. Manifestarile a.me.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. clasa Nematoda. anco-ra. f. pausis = mcetare. pentru v&rfut sQgefiCor. [^r. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. dm gr. / androgen. adj. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. f. androgyne. V. chimica sau imunologica. Tsi pier-de activitatea toxica. In unele anemii (ex. unde provoaca microhemoragii repetate. n. aner.. s. prin Indepartarea. precum si o serie de tulburari. adj. / ancorage.: androgin (v. 17cetosteroizi. m. f. / ankylosis. a. / androgenic. 2) Sin. m. f. f. oner.t.] 1) *Hermafrodit. aner. consednta a unui spasm sau a unei amprente. ANDROLOGIE. [Qr. Principalele criterii de clasificare a a. variabile. de-oarece. jumatate barbat. aner. nu este o boala. ana = contra. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. / an(a)emia. f. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. de ia ankylos = wcovoiat.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. ANDROPAUZA. \Qr. cur6at. s.: a. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. f. Cel mai frecvent. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. Alte ex. un traumatism..] Sin. radioscafo-ulnara.. / androsterone. a cadi a se of:e[i.\ Toxina bacteriana (tetanica.] Despre o substanta. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila.: boala Griesinger. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. adj. a deficitului de fier din alimentatie. de utilizare a termenului: a. de regula endogena. normo-crome si hipercrome. / androgynie. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. / androgenique. daca evolutia a. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. / androgynous. Specii: 1) A. s. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. 8) A. f. / androgyne.

reumatismale sau maligne. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina.). cuprind: a. al bolii Biermer (v. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. i. si boala Imerslund-Najman. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. sarcina. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia.: fransfuzie cu sange incompatibil. h. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. A.: cloroza (v.). fie In cadrul unei 'mielodisplazii. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale.} Sin. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.). nutritionale (ex. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia.: boala Silvestroni-Bianco (v. Biermer (sau *boala Biermer). 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. A. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. acid folic). Sin. feripriva. 1871-1945} Sin. catre varsta de 60 de ani. a carei cauza este necunoscuta. A. Sin. [diiido Banti. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a.). A. A.). m. A. Tip de a. infectioase. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. cea mai raspandita boala cronica din lume. Sin.: sindrom Martin (v. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. A. produsi de sis-temul imun al bolnavului. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari.). ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia.a. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia.: boala Lederer-Brill (v. 1827-1892. sarcina cu imunizare fetomatema). din cauza aportului deficitar de fier. f. V. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. denumite imunoalergice. gennan.). unele parazitoze. *gastrectomie). anatomopatotog itatian. h. *bilirubinei. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). A. cu *a.). definita prin diminuarea productiei medulare. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. drepanocy-tic an(a)emia. A. 2) Izo. Acesti autoanticorpi. reactivi la temperatura corpului. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. talasemie). •mu&t.: boala Banti (v. aplastica. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. A. anemie hemolitica autoimuna.: -talasemie majora (v. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. probabil. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. pediatru american. Sin. *lactatdehidrogenazei. si anemie aregenerativa. "imunoglobuli-ne G si M. cu volumul globular mediu peste 110 m3. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). [Anton Biermer. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. A. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. Este determinata de absenta. proteine sau vitamine). Orice tip de a.] Sin. profesor (a ffcrenf.: anemie sideropenica. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. Boala survine la copilul mic sau la adult. Sin. stomac. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. 1852-1925. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. abandonat. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. Indeosebi *botriocefaloza). ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. A. 0 serie de a. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. A. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. Sin. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . A. Sin. istoric. h.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. sunt normocrome. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs.).: boala Biermer (v. este. a. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. Sin. v. *A.: drepanocitoza (v. h. m. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia.: boala Hayem-Faber (v. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. V. prostata). Sin. In eritrocit.). Tip de a. Sin. m. A. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. *a.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex.: boala MinkowskiChauffard (v. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia.: anemie nutritionala (v. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina.: a.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. m.). consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. Sin. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. unele *a. Sin.). ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. Sin. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. [T/iomns Bentoa Cooley. A. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine).: anemie carentiala. h. Uneori este considerata sin.

-e. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. an -priv. ANEUZOMIC. / anergisant.. an .\ 1) Care provoaca *anestezie.priv. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. Sin.. s. / anergie. apsis = I'edtTe. sensifiiii-tate. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). g. a. / an(a (esthetic. produsa Intr-un interval scurt. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta.] Numar anormal de cromozomi. si a. b) a. de ex. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. ca urmare a stazei acestuia. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. soma. s. administrate prin inhalatie.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. aisthesis = sematie.. / aneurysm. (khroma. f.: anemie sideroblastica (v. A.. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. sub care sunt reunite diverse a. -atos = Corp. s. non-volatile. caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. s. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. Grup de medicamente care provoaca somn profund. prima din cele trei culori fundamentale. eupfoos = favora6ii. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei. a. nu evolueaza normal.senz. Se disting numeroase tipuri de a. sideroacrestica). f. / anerythropsia. cu numeroase sin. tfilatatie. [Cfr. s.. f..: trisomie) sau In minus (ex. erythros = rofu. A. an . f. A. [Qr. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. r. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia..nsi6i[itate. s. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. (v. \(jT. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. on . In continuare. an . fiind considerata o stare preleucemica. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. ANERITROPSIE. [Cjr. f.. ANEURINA. ANEUPLOIDIE. ANESTEZIC. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. / anesthesiologie. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. aistesis = se-mafic. an . [Qr. r. uneori. Sin. In plus (ex. rahianestezia sau *a. ANESTEZIE. Se disting.priv. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. ANENCEFALIE.). provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. / anesthesique. g. adj.). eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare. termica. adj.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica. tactila). localizata pe traiectui unei artere.. Sin. 'Daltonism pentru culoarea rosie.). sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. [GJT.: aneusomie. m. a. ANESTEZIOLOGIE. de regula. s.). adj. an -priv. eel mai evident este eel al a. ANERGIZANT. ANEUSOMIE. adj. f.. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. Sin. s. la concentratii adec-vate In tesutui nervos. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. s. de la e = in. / aneusomy. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. pediculata sau nu. reprezinta o varietate de *dicromatism. aisthesis = senzatit. tactila etc. / aneuploidie. c) a. [Qr. / aneurin. / an(a)esthesiology. f. Ex. / aneusomique. Uneori se constata enzimopatii. A. ANEUZOMIE. cu supraIncarcare secundara cu fier.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. a) a. an . dolor.). ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica).] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. locale} sau generale (*a. catre maturare.. (fibroma. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. enkephalo = creier.. cheaguri sanguine organizate sau nu.: vitamina B... A. ANEVRISM. / anesthesie. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. -atos = cuiowe. tuberculinice. f. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural.: anemie feripriva (v. oneurysmo = [lugire. abundenta. A. an . s. generate). Termen.priv. s. s. anencephaly. aisthesis =. n. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. f. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola. \Cfr. n. [Gr. f. spontan sau voluntar.).priv. ergon = tucru. s. / anergie. Metoda de *a. -atos = culowe. eii = bun. sensi6ili-tate. m practica. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. acfiune. [Cfr.} Absenta perceptiei culorii rosii. / anerythropsie. adj.priv. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. etiologice. slabiciune si paloare. Var. di (a aneurynein = a duata. [Cjr. toca/a. la baza creierului. f. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics.. de la ergein = a iucra. / anergia. ANERGIE. . / aneurine. termica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. *sarcoidoza etc. pentru aneuzomie (v. prin infiltratie sau pulverizare. soma. s. a unei artere intracraniene localizata. ca si o serie de boli dificil de clasificat. s.afie. f..: boala a. s. A. Malformatie sacciforma sau fuziforma. s. Grup de compusi care. f. / anencephalie. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. A. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate. Ex. [Cjr. f. si aneuzomie. r. V. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. / aneuploidy. an priv.. f.: monosomie).priv..: anemie sideroacrestica. Var. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. an . volatile sau gazoase. / an(a)esthesia. eidos = formd. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. se. anevrysme. V. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. ca si a trombopoiezei). care.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. i. / aneusomie.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. 1. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. adj. cu exces de mieloblaste.. tocoreg/bna/a.. / aneusomic. s. f. peridurala. include sange si. denumite mdeosebi In functie de localizare.priv. desi produse din abundenta. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. a.). / anencephalia. s. [at. genera/a. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. / anevrisme. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. In care abolirea sensibilitatii. cu = bun. In contact cu un trunchi nervos. logos = ftiMtd. m.priv.). Se disting: a. s. -atos = corp.

quinsy. aneurysma = iargire. nngeion = vas. amigdaliana. a.: anevrismoplastie. -ita. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. plastos = mode.: a. superfidale. [C?r. s.twn. / angiectasie. a. Termenul a. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. angor abdominal (1). Intre tunica interna si cea externa. s. / angiectasls. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. d. Conga. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate. comunicant cu artera printr-un colet. / angeitis. f. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. / aneurysmorrhaphy. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. este utilizat tot ca o exceptie termenul *a.catre. trompe uterine si ligamentele uterului. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. f. aneuryaein . ANEXE. de la angere = a strange. placenta si cordonul ombi-lical. s. In cazul a. Sin: sindrom Churg-Strauss (v. amniosul. dermatomiozita. Tumora vasculara determinata de organizarea.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. temporala. la plasucm = a forma. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe. *periarterita nodoasa. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. inclusiv a "amigdalelor. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase.ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. angeioa .] Inflamatia *anexelor uterine. uni (ad . 2) A. infectioase de origine bacteriana. ektome = esfcizie. / angine. phlegmonous angina. [Gr.).\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. 1S37-1914. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. prin diverse procedee. / annexite. dc. francez. ditataf-ie. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). a impieti). In cadrul unei formatiuni comune. *A. / aneurysmoplastia. ANEVRISMORAFIE. In functie de localizare si de natura infectiei. Mai rar. pi. In prezent. ovalare. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. ia '}{6pitau\. 4) 1n obstetrica. Denumirea este improprie. s. rezultand o dilatatie cilindrica. f. disectie aortica. s. a unui hematom care constituie un sac fals. f.. a persistat este *a. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt.\ Semn patognomonic. cerebrala.. ale pielii. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . [Lat. pentru desemnarea a. ANEVRISMECTOMIE. Ansamblul constituit de catre ovare. [Lot. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. Ex. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa.: vascu-larita. ANGAJARE. lupus eritematos diseminat. f. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. f. la.. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. / adnexitis. angina = sit/ware. de obicei. / angeite. A. / anevrismectomie. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. m. din interiorul acesteia. V. Ex. In contact cu o leziune arteriala. ektasis = di[atafie. ANEVRISM DISECANT . Sin. f.a dilata. ANGEITA.\ Tesu-turi. [(yr.: parul si unghiile sunt a. Este. Flegmon sau abces amigdalian. 'granulomatoza Wegener. 'Eons. s. s. 3) A. nu este o *micoza. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. nectere = a iega. pi. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. s. / herniation. f. Uneori. f. langa. se produce la nivelul tunidi medii a vasului. a. de la adnectere (annectere) = fl iega. pectorala. f.: anevrismorafie (v. a. flebita. a modda} Sin. s. / annexes. Sin. a. s. Pentru a. diCatafie. f. cu refacerea arterei. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. 167 . f. tonsilara. *arterita gigantocelulara. urmata de sutura. ANEVRISMOPLASTIE.). sau gr. s. Termen engl. f. cuprinde nu-meroase varietati.la. / aneurysmectomy. angiite. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. [Cjr. deoarece cauza a. In aproximativ a doua saptamana de boala. limfangita etc. reconstitu-tiva. s. f. medic. f. / anevrysmoplastie. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. d. ANGIECTAZIE. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. Consta In deschiderea pungii anevrismale. intestinala.. -ita . s. engagement. in canalul medular cervical. de. a/ aortei. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. / engagement.ga. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. de la aneurynein = a dilata. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. In caz de anevrism fuziform se practica a. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. faringiana. s. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. s. de (a aneurynein = a dilata. dilata^ie. *sindromul Cogan. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. sore throat. A. 1) A. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . de [a adneclere (annectere) = a lega.ti de. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). aneurysma = iargire. *A. [Qr. / adnexa. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. ANGINA. nectere = a (ega. s. s. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. / anevrysmorraphie.iargire. a sufo-c-a. a wnpietl). adnexus (annexus) = le. adnexus (annexus) = [egdturd. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. alantoida. s. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. f.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. aneurysma . vasculita. v. consednta unui traumatism. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. difterica etc. [Lat. mi (ad = catre. ANEXITA. f. rhaphe = sutura.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct.was. / angina. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa.

angeion = vas. noaptea. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. f. -ina.: In cazul fe-brei tifoide). are o evolutie grava.] Inregistrare. 5) A. f.: angiografie numerica (v. s.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. s. s. n. p. graphein = a scrie. colan-giografie (v. din (at. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. proximala a uneia sau mai multor artere coronare. angeion = vas. s. reflexa.] Sin. gr. Denumire generica pentru toate a. Sin. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. se complies cu 'infarct miocardic. 2) A. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. m.: 1) A. cingeion = vas. angeion = vas. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. V. pe. In cazul a. / angiofluorography. Denumita si stare de rau anginos. angor pectoris. V. b) circumstante.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. fluor. [Cfr. [Eduard Heinrich Henoch. angor abdominal (2). care. 6) A. bactinoiof) pi e. emotie.r. iar "coronarografia releva stenoza importanta..sau intrahepatice. uneori. -onio.. f. s.: infectie Vincent (v. •V. / angiocholecystography. / angiofluorographie. f. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. a. f. / angiocardiography. ANGIOCOLECISTITA. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori.: angina ulceronecrotica (v.6. [Gr. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. m. / angiocholegraphie. f. / angioblaste. khole = bil&i kystis = sac. 4) A. A. [Cjr.. [Myron PrmzmeInl. 1'e.). gennan = a produce. oris = curgere. khole = biia. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. infiltrat. ANGINA PECTORALA / angor pectoris.inihe Vincent. lungi si spontane.: colangiografie (v. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. 1820-1910. spastica. spat finer. c) durata: scurta (minute).mie. f. dupa injectarea unui *mediu de contrast. sindrom Prinzmetal.. f.: angina vasospastica. cu rise de infarct si moarte subita. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 1862-1950} Sin. p. kystis = sac. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. / angioblast.: angina Henoch.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. sau cardioangiografiei selective. prelungite.zica. / angiography. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. ANGIOBLAST. A. f. V. fiind denumita In aces-te cazuri a.] Sin. A. s. 1908.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. s. Sin. extra. / angiocholegraphy. f. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography.: hemangioblastom (v. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii.). *heparina si *interferon. \Qr. / angio-genesis.pidemio[og francez.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. la gennan = a produce. angine de poitrine / angina pectoris. / angiocholecystitis. acompaniate de *angoa-sa si. intricata.: angina de piept. prof&sor'Ca Saris. cordw-iog americon. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. [Cfr. *?ontaj coronarian sau *angioplastie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. Solutii terapeutice. s. s. kolon = mtestin gros. spontane. de decubitus. s. f. / angiocardiographie. [C. Prognosticul a. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. variant angina pectoris. ANGIOFLUOROGRAFIE. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. 3) A.). cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. ANGIOCOLEGRAFIE.} Sin. ANGIOBLASTOM. / angiogenine. In cursul *cateterismului cardiac. Sin.. graphein = a scrie. s.). s. "cu tendinta de extindere In profunzime. graphein = a scrie. cflirurg german. angeion = POSi blastos = ge. n. instabila. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. o parte din cavitatile cardiace. ANGIOCARDIOGRAFIE. In circa jumatate din cazuri. / angiocholecistographie. limba este Tmpinsa si ea In sus. 'Berlin. s. cu iradieri In membrul superior stang. a. fiind inhibat de *steroizi. pseudodifterica. frig. s. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. u. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. senzatie de moarte iminenta. angiografie numerica.). proteine angiogenice. s.] V. Forme clinice de a. f. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa. uneori la ora fixa. kcirdia = iniw. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. khole = Bita. agentui patogen In *difterie. ANGIOCOLITA. survenind de mai multe ori pe zi. [Cfr. PlanseuI bucal este ridicat. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. Mai rar. In care crizele survin spontan. graphein = a scrie. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. f. este totdeauna grav. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. s. / angiogenese. / angiocholite.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente. angeion = vas. . fiuor. / angioblastoma. dur si foarte dureros. Tumefierea. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. angeion = vas. / angioblastome. f. angeion = vas. p. gat. si angina pectorala. s. angeion = vas. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. s. Stuttgart. pediatru german. \Cjr. genesis = producm. acuta coronariana febrila. Cauza a. -it5] Inflamatia canalelor biliare. s. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). s. s. [Cfr. este produsa de streptococ. f. / angiogenin.n. i. [C)T.. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. p. cu o cadenta rapida. f. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. angeion = vas. aspectui clinic al *a. stenocardie. / angiocholecystite. interscapular. ANGIOGENEZA.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina.] Sin. s. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. vezica. blnstos = gennt. si sindrom de ischemie-leziune. [feim Hyar. f. crize care se agraveaza rapid. fara unda de necroza. de. de tip Prinzmetal. iar In o treime din cazuri a.. -ita. angRion = vas. mandibula. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). Sin. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENINA. graphem = a scrie. pneumococ sau stafilococ. devenind tot mai frecvente. efort. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. In general. p.). / cholangitis. f. / angiographie. extractii dentare). boala Heberden. dupa pranzuri. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. ANGIOGRAFIE. n. [CfT. dimineata si seara.

[at. / angiostomie. f. spustikos = care trcye mauntru. s. Poate avea diferite localizari. n. / angiotensin.. / angiostomy. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. s. myos = musclii. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. \Cjr. s. s. f. tendere = a wtind'e. s. tensvs. re-zulta din a. tensus. din gr. mys. -oma. hypertensine.: sindrom Cobb (v.. angiotonin.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. naevus vasculaire / spider angioma. boala Lindau. / angioneuromyome. pathos = 6oa[a. skopos = observator.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. / angiology. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. II. ANGIOTENSINOGEN. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. -aza . s. m. adj.: angiografie digitala. [Qr. [l^r. s. n. Sin. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. angeion = vas. f.: boala Rendu-Osler (v. ANGIOMIONEURINOM. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. retinopatii etc. f. A. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. f. ANGIOPATIE. scintilla = scantde. nekrosis = mortificare.). Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. [C. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. angeion = vas. V. de [a skopein = a video.). s. a mcorda. f.: gamaangiografie. / angiomyome. s. cutan^e / Cobb's syndrome.). adesea congenitala sau genetica. angeion = vas. tumora glomica (v. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). tendere = a mtinde. angiotonine. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. (cu subtipuri). s. / angiotensine. / angiotensinogone.. ANGIOSTOMIE. a mcorda.] Ingustare a vaselor sanguine. gr. s.] Boala.} Sin. ANGIOTENSINAZA. n. / angiopathie. / angiostenosis..ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. / angionecrose. Sin.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. / angiospasm. I este un decapeptid care. a nwd'eCa. [Gjr. s. angeion = vas. element precursor al *angio-tensinei. / angiospastic. f. keras. V. adj. I). de asemenea.ipe. angeion = vas. angeion = pas.. s. V. Tip de a. sub actiunea 'enzimei de conversie. II poseda receptorii specifid AT. ANGIOPLASTIE.. Sin. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. ANGIOMIOM. [Cyr. -oma. / angioscope. 2) A. s. s. I) denu-mit a. de la. f.r.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. f. angeion = vas. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. stoma. [Qr. ungeion = vas. [Qr.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. / angiomatose. dt la plassein = a forma. s. omd. [CJT. s. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT.] Tumora vasculara circumscrisa. -ina'i gr. / angiosarcome. / angioscintigraphie. ANGIOLOGIE.: 1) A. stenosis = strdrntare. keratos = corn. gr. s. span = a trage. hypertensin. angeion = vas. dt la. prin crize de epilepsie. de [a.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. [Cfr. s. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. dezobstructie. angeion = vas. angeiologie. f.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. Au fost descrise mai multe a. angeion = vas. m. meningiene. m. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. s. spasticufi. / angio-tensinogen. [at. f. angeion = vas. f. [at. Ill. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". In cazul vaselor mari. Sin. const. n. sarkos = came. / angiologie. si tab. [Qr. [Qr. f. / angiokeratoma. n.rtensina. [(77-. angeion = vas. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. / angioplastie. 'in continuare. m. ANGIOSCINTIGRAFIE. scrie. congenitala sau dobandita.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. plastos = modelat. s. / angioscope. s. spasmos = contracfte. / angiosarco-ma. -oma. ANGIOSPASTIC. e. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. endocrinol.. di la. retiniene etc. (at.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. frecvent.). / angiokeratome. 4) A.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. Imaginea este apoi restituita. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. \Qr. / angiomatosis. anterioare. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. / angiomyoneuroma. -oma. [Cfr.'.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. angeion = vas. logos = stiinta. sarx. Poate consta In sutura. [Termenut a rezultat din doua. si AT. f. f. I).: angiotonina si h. 169 . stenos = strd-mt. [Gfr. ANGIOSARCOM. ANGIOKERATOM. / angiotensinase. angeion = vas.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. f. a. a. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). si AT. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. s. graphem = a.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. m. -alos = jfura. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. ANGIOTENSINA. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. / angioplasty. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. tensus. a.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. f. In regiunile temporala si occipitala. s.. ANGIONECROZA. incorda. s. de la nekros = moarte. angeion = vas. f. s. si boala Fabry. A. accidentele vasculare cerebrale. ANGIOSPASM.-globulina de origine hepatica. produce} Alfa. s.?(amina. gennan = a. m. IV. angeion = vas. f. 3) A. gr. / angiospasme. ANGIOSCOP. s. / angionecrosis. / angioma. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. ingust. s. sin.} *Necroza peretilor unui vas. V. ANGIOMATOZA. m. s. mys. s. -ma. ANGIOSTENOZA. angeion = vas. [(^r. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. myos = musctii. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). Sin. mgustare. -inn. angeion = vas. / angiomyoma. / angiotensinase. s. m. f.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). [Qr. -oma. rezulta din a. s. s. m. / angiome. s. de la tendere = a mtinde. A. / angiospastique. s. n. n. [at. -oza. / angiopthy. neuron = nerv. / angioscintigraphy. dilatare. ANGIOM. / angiostenose.

[^r. Evolutie. s. si apa. [Qr. angle. m. s. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). trope = Intowcere. f. / anion. spinal. m. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. s. / anisocytosis. egal cu 109 m. -oris = sufocare. Anilm. s. / anisochromie. (a anguis = sarpe] Sin. acuta sau cronica. / anilism. s. s. de.. \Lat. on -priv. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. / animal. s. f. ANHEDONIE. / anisocoria. n. opos = vaz. a tainui si omen. radicalii acizi sunt a. ](^r.: anilinism. adj.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. pentru angor abdominal (v. s. coif} Sin. f. d) a. an . vedere. cu formula CeH5NH2. s. a se comporta} *Strabism latent. s.nspira. s. de Ca inIcfitinus = interior. cu maduva spinarii sectionata. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase.] Inegalitate pupilara. b) a. n. animal. ANIZOCORIE. [Lot. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. 170 ANIZOTROP ANILINA. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. s. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. Ant..] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. n. ops. f... de (a anima = suflet. transgenic. hidros = transpiratie. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. Simbol: A. f. hidros = tra. [Lat.: unghi (v. ANIZOCITOZA. angor. acompaniaza formele severe de *anxietate.i icier} Care nu se msoteste de *icter. s. ANILISM. ion = migrator. s.). 2) Care apar-tine organismelor. -oza. angor intestinal. adj. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). isos = egai. f. kyiof. angor. an • priv. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). f. s.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. inteslinum = intestw.. [Lot.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. [Qr.ANGOASA ANGOASA. on priv. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. adj. animal = fiintS vie. 2) In particular. relativ mica. ANILINGUS. / angulus.tie. / anhedonie. ANHIDROTIC. transgenic. [C/erm. angu-lus = ungfii. -ozo . adj. ca si In microscopia optica. / anicterique.. hematologice (anemie) si tulburari digestive. hydor. / animal. f. ANIZOCROMIE. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita).] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. ANGSTROM . / anguillula. s. hiperfagic. Var pentru anilism (v. an -priv. / Angstrom. Sin.. / anisotrope.)... ANIZEICONIE.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. Se deosebesc: 1) A. / angle. ikteros = gai6enare. s. s. Conform SI. -oris = sufocare. angor abdominal (2). avand senzatii. f. -a]-nil. tesut. an * priv. accelerarea respiratiei si pulsului. e) a. / anisochromia.). deoarece are M. s. / aniline. rotator. Var.: a. an -priv. isos = egal. In compozitia sarurilor. adj. s. s. / anilingus. deci fara comuni-care cu creierul.. / aniseiconie. isos = egal.: angina intestinala. f. f. [(yr. prin 'casexie sau infarct intestinal. in arafia. .] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. ori functionala Cin diferite boli). / anguish. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. adj. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. s. / anisocytose. in ara6a -ainil. s. ana = m sus. lingere = a /inye. an -priv. f. {Qr. anus = smut. f. / anguillule. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. = celutd.•priv. adj.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. Bioxid de carbon (v. n. f.1 nm. -oris = sufocare. / anisometropie. \Lat.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi.] Lichid uleios toxic. de valoare mica. Anilm de [a Anil = indigo.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit.: angina abdominala. -atos = cu[ciare. s. ANIZOTROP. / anion. de (a ienai = a merge. ANHIDRAZA.). / anhi-drotic.. / anhidrose. an • priv. ANHIDROZA. Sin. f. si se manifesta prin fenomene nervoase.] V. [Cfr. angoisse. adj.: angina pectorala (v. s. incolor. on . enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO.. \C. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. ANGOR ABDOMINALIS.: *izocorie. abdominalis. Principalii a. ANGULUS. / anilingus [Lot. ANICTERIC. ANHIST. [Cjr. {Cjr. ca o consecinta a hemolizei. s. / anhydrase. eikon. A. [QT. histos •= tesdturd. -ozo. / Angstrom. f. / aniseikonia.] Sin. s. imperceptibila. 2) A.. an • priv. / anicteric. / anisophoria. [Cfr. / anhedonia. s. m. ingust. m.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. AN IZO METRO PIE. / anilisme. \'Jr. Var. fiziologica. / anisometropia.). isos = egal. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. / aniline. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. ANIZOFORIE. an . se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. [Aiders /ens Angstrom. cu Jena respiratorie si cardiaca. abdomen. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. s. Ant: izeiconie. / anhiste. de control. V. ANIMAL.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. considerate de origine neurovegetativa. anhistous. surve-nind In general dupa mese. an * priv. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. uneori fortata. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. Var. hydatos = apa.. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. [Lot.: acelular (v.priv. lui Houssay.. din iat. / anhistic. rasuflare} 1) Organism viu. angiiilla = fipar. m.. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul.). / angoisse. f. s. isos = egai. phorein = a se simti. pectus. \Cjr. s. bicarbonic (HCO^). fizician fi astronom suedes. v.] Sin.: coexistenta de *macrocite si *microcite. f. s. s. s. [^r. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. -ism. / anhidrotique. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. f. si anilism. m. metron = masura. ANILINISM. anger. ANGUILLULA. obser-vata In aortita abdominala. -minis = preve-stire.r. khroma. m. -oris = piept.. [Cjerm. / anhidrosis. ANION. adj. s.i isos = egali kore = pupita. de la trepein = a intciarce. stare de rau general. de la Anil = indigo. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. / anhydrase. s. Are M. Poate fi profesionala sau accidentala.: Strongyloides (v. 1814-1874. n. Carboanhidraza.. m. f. s. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. f. m. / anisophorie.] Intoxicatie cu anilina. isos = egoi. f. / anisotropic. f.priv.). -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. s. cu rol In vederea stereoscopica. In anemiile hemolitice. f.). adj. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. angustia = loc strdrnt. c) a. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. / anisocorie. Aceste reactii.

}C. trope = intoarcere. ANOPIE. ANOFEL. a. ANONICHIE. f. iar cele infe-rioare lui m .. functiei sau comportamentului "normal. / anophtalmie. prin extensie. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. orgtinikos = referitor la un instrument.nf:d..] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. on . 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame.: aberatie cromozomiala (v. s. f. ANORHIDIE. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. -ykhos = unghie. an . Evolutie imprevizibila. s. f. orkhis. Bra urmari.r. gr. an . -e. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. m. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. indolor. prin exces. / anisotropia.priv. "hemianopsie etc. / anomie. an • priv. ANOMALIE. ANOPSIE. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. nepericulos si. ANOREXIE.i nomos = obttd avdnd forf. \Gr. / anisotropie. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. s.priv. care nu respecta norme sau legi. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. anomaly. pentru anchilostomiaza (v. (in . prin Intepaturi. monstruozitati. rezistenta la tractiune. s. m. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). ANORMAL. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. viteza de propagare a sunetului. de [a trepein = a inloarce. s. onyx. ANOSMIE. f.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. adj.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. ma-sind. fiz. ANOD.). 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. [Lat. / anorexie. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). A. organon = instrument. ina. si a pozitiei acesteia. si monorhidie. Se sustine ca a. gennon . / anode.: fosfor a.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. s. anopheles = vdta. s. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie.] Electrod pozitiv. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. octontos = dinte. ankyra = awora. s. malariae si ovale). f. f.).priv. \(^r.. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. / anophthalmos. adj.a produce. 2j a . s. s. [Qr. a luminii etc. f.). anomos = nereguiat (an . eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. cHimist. de [ege. isos = ega[.2T. an • priv. s. ANOMIE. [Lat. -atos = denumire. m.reguiarita. f.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. f. on -priv.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. / abnormal. [Cyr.tor. nomos =• allied availd forf. \Gjr. gr.. / anorganique. Sin. lat. / anode.. organum. gf. de obicei "congenitala si *familiala. / Anopheles. este uneori conventionala. 1) an . f. S-a propus sa se considere a. f.. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). Var.idan fi naturalist engie-z. / ankyrine.. [Gfr. 2) Absenta vederii. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. adj. a • priv. / anodyne. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. f. 'M'anc Hester. s. s. adj. care a studiat si daltwumul. ANOSODIAFORIE. / anosmie. In acest caz. 1766-1844} Sin. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. s. orexis = apetit. tinand seama de sensul curent al cuvantului. / Anopheles. si anosognozie. / anopia. ANKIRINA. s. apsis = vedert. s. s. [Cjr.priv. [John Dalton. A. anomalous. V. sau mineral. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. s. f. s. ANODIN.d de (ege)} Modificare patologica. [Gjr. s. an • priv.. n.. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. ANOFTALMIE. / ano-sognosia. s. [Qr. / anorchia. ana = fn sus. / anodontie. V. din [at. / anorchidie. orexis = apetit.. s. f.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. an -priv. -ale. aspect. ANOREXIGEN. Femelele (hematofage) sunt vectoare. s. / anosodiaphoria. adj. de care. anomalus. / anopsia.te.: anorexia nervosa.a. osme = miros. f. Ex. V. [Gfr.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. f. organicus. A.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. / anorexia.} 1) Care diminueaza apetitul. Ex.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. a . f.priv.) In functie de directie. benign. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. profesor la. ANKILOSTOMIAZA. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. fara importanta.] Absenta simtului odoratului (mirosului). ab = indepartat de. |^r.. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300).). / anosmia.. f. ideal cristalele. psihopatie.: anorexie mentala (v. [Qr. -aux. f.. conductivitate electrica. / abnormality. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. pozitiei. Desi ar putea prezenta interes. termenul este putin utilizat. s. Limita Intre normalitate si a. / anorexigene. / anodin. anorexia nervosa.priv. / anonychia. congenitala sau dobandita. ANORGANIC. f. adj. opos = vas. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. drum. [QT. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. gnosis = perrepere. s.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. s.priv. anorexie mentala. 171 . ANOSOGNOZIE.). spre deosebire de *monoftalmie. cunoastere. f. Sin. Nemato-cere. lat.. f. an .] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. V.} Gen de insecte (tantari) Diptere. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. d wufi sufere-a. dependenta de contextui familial. adj. / anodontia. [Qr. ops.. s. f. m. s. de la. / anopie. dilata-bilitate. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. s.. ANODONTIE. cu hipermetropie (v. / anopsie. 3) Uneori sin. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si.ma.priv. [C?r. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. / anosognosie. gr. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. a. f. / anormal.priv. m. / anorexiant. {CJT. Wucherena bancrofti. V. onoma.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. Prin extensie. s... 'agnozie vizuala.. f. {Qr. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. odous. f.} Care este contrar structurii. f. f. s. / anosodiaphorie. adj. si normal. uneori. s. / anomalie. / anonychie. / anomia. prin defect. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. hodos = cole. / ankyrin. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial.: protanopie (v. / inorganic. nosos = 6oala. s. vivax. on priv. aorma = reguid. an priv. Sin. f. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. s. anomaliu = tte. Se gaseste In banda (4.

anti = contra. de altitudine v. / anteversion. / antalgique. -onis == mdoire. gr. f. 2) a. [Lat. [Lat. f. ANTALGIC. f. 2) In bacteriologie. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. f. Tipuri de a. profesor la Zurich. Legarea se produce conform *legii maseloc. tub urinifer si nefron.. hipofiza. Sin. ANTEROGRAD. afgos = duren. antugomstRs = oponent. ante = mainte. f. s. s.an. pi. v. desi se leaga la un 'receptor. [Lat. adj. ANTEHELIX. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala.] V. -e. s. s. cu care este asociata. In forma de U. la nivelul partii lor concave. baima. prea flectat Inainte. adj. ce poate avea ca rezultat diminuarea. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. hypo = sub. 1809-1SS5. f. [Lot. organ.] 1) De-viatie anterioara. [Qr. treapta. / anthelix.. ftiinpifica ovulum = ou mic. de Ca parero = a nafte. / forearm. / anteversion. / anoxie.. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. s.] Care calmeaza durerea. A. comparativ de [a ante = inainte. ansae. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. n. 3) Substanta care. eventualitate practic imposibila.} Termen discutabil. a carui presiune scade In tesuturi. oxys = acrui o\igen.: amnezie a. 3) a. Ex. neonatala. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. / history. s. m. / anteflexion. [Lat. s. ANTEHIPOFIZA. ascendentilor sai (a. ANTENATAL. / anteposition. s.: blocante de canale calcice (v. Intre cele doua extreme. ANOXIE. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. / anthelix.priy. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. o?(igen. positio. f. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. de in ovum = ou. flexio. ago-nistes = [uptdtor. anularea sau inversarea efectelor lor. NA: pars distalis adenohypo-physeos. a. s. rau de munte. ansa toarta. de [a gradi = a merge. m. ANTAGONISM. / anteposition.] 1) Care se opune acizilor. s. s. / anterograde. i. tratament a. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. ANSA. anterior = mai mainte. [Cjr. f. / anterograde. 3) a.priy. f. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. exista un spectru larg de agonisti si a. mart. m.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu.ANOVULATIE ANOVULATIE. an . situata anterior fata de "helix. care Ie servesc. 5) a. / anoxia. / avant-bras. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. onos = Brat. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. anti » contra. [Qr. brakhion. ante » mainte. partial: ventral. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. f. 2) A. lat. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine.. / anovulation. / anox(a)emia. 2) a. / anoxemie. biochimic. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. ante = inainte. |br. anteflexie si anteversie. n. / antenatal. n. s. agonisti si a. NA. ae ia anti = contra.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. s. s. de regula localizata. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. adj.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. . / anterieur. adj. In principiu. s. s. [Qr.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. / antagonism.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. s. gr. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. ANOXEMIE. ereditare sau eredocolaterale). 3) A. histo-toxica. familiale). [Lat. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. n. n.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. ANTAGONIST. / antehypophyse. ANTECEDENTE. Se pot distinge: 1) a. m. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. ANTE PARTUM. de ia vertere = a wtoarce. -onis = punere. este libera In interiorul cavitatii abdominale. ante = inainte. / anovulation. n. / antenatal. organe. NA: antebrachium.\ Absenta "ovulatiei. 7) a. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna.. f.). anatomist ge. ANTIACID. competitiv sau necompetitiv. ante = mainte. adj. de ia phyeia = a create.: pozitie a. dim. pi. ANTEPOZITIE. antagonisma = pozifie. partus = nafte-re. ANTEFLEXIE. s. / anteflexion. versum. / antiacide. Cat. personate). necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. prin flectare. an . m.} V. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. Ex. In aces-te conditii. fami-liei sale (a. a nou-nascutului. natalis = de naftere.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. f. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. fenomene sau substante. stagnanta. fulminanta. \Qr. [at. physis = creftere. / loop.: a. de ia flectere = a wdoi. an . a inamta. [Lat. mio-cardica. care con-serva curbura sa normala. hucid. [Lot. A.. / antagonist. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite.. 4) a.: 1) A. ANTEBRAT. 4) A. Prin a. / antagonisme... se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. anoxyemie. helix = fpirald.] 1) Mis-care In sens anterior. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. s. ANTE MORTEM. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. adj. oxys = acm. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. gra-diis = pas.priv. adj. s. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. s. A. [Lat. f. -rtis » moarte... pi.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. gr. / antagoniste. ante = mainte. s. Ex. ANTEVERSIE. de ia anti = contra. m. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. adj. adj. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. a. / antacid. 2) Despre un sistem. anthelix. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. s. i. partiali.. axul corpului uterin. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta..rm. s. antecedens. s. \Lut. s. s. adj. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. Sin. ANTERIOR. [Lot. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. / anterior. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists.. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. de la ponere = a pune. -atos = sange. anterior = mai mainte. 2) Care se produce de la un moment dat. Pentru comparatie. / antalgic. acidus = aero. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. / antecedents. -ntis = antecedent. Marginea convexa a a. brachium. ante = mainte. [Qr. ante = wainte. adj. s. m. a. adj. m. f. ante = inainte. antihelix. astfel Incat. f. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine.] Care preceda 'nasterea.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. [Lat. / anse. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. f. s. Medicament cu aceasta proprie-tate. 6) a. s. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. NA: ansa. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. [Lot. / anterior pituitary.

avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. / anticodon. cra6.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. adj.. s. s. [Qr. / anticipation.. ANTIBIOGRAMA.rie.. bias = viatd. sunt grupate In familii: betalactamine. ANTICODON. adj. n. adj. s. bias = viafd. ANTICOAGULANT. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. V. adj. / anticholinergique. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. s. s.re. adj.. -euse. adj. In ultima perioada. / antibiotic. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. careia Ti afecteaza cinetica. a coagula. s. adj. antifungice. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme.. / antiarrhythmic.. antisecretorii gastrice. / antibiogramme. [at. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. a. IX. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. anti = contra. / antiandrogene. sou gr. / anti-anticorps. f. adj. anticoagulante circulante. a sufoca. [at. m. anticipatio. s. s. / anticoagulant.] 1) Care se opune vietii. dim. f. adj. contraceptive.. f. / antianginal. polipeptide. capere = a [ua). s. nitroimidazoli.. fata de "heparina. ANTIAGREGANT. cu anticorpii. n. determinate de *alergie. adj.. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene.. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. contraceptiv.. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). se disting patru grupe de a. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. adj. conceptio. / anticonceptionnel. s. VII. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. / antibiotique. n. *gramicidina si *polimixinele. / antiandrogen. ANTIBIOTIC.. in vitro sau in vivo. s. deci.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. prezinta. -euse.priv. (at. macrolide.. -cri = roc. de (a therapeuein = a ingriji. [Cfr. m. m.. bakterion. anti = contra. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. [Qr. s. adj.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. / anticonvulsivant. gennan = a produce. Sin. Cat. [Cjr. tetracicline. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. care permite determinarea sensibilitatii.: antivitamine K. anti = contra.. de sin-teza. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. / antiarythmique.\ V. antitubercu-loase. rifampicine. de. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. / polypeptide antibiotics. [Qr. ANTIANDROGEN. anti = contra. al!os = aitui ergon = iiicru. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). adj. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. adj. anti = contra. [Cjr. / antibacterial. o. s. glico-peptide. [at. m. anti = contra. In scop terapeutic. Anticolinergic. cuta-nate. -onis = anticipatie. V. ANTIBIOTERAPIE. / antiepileptic drug. *midriatice si antiparkinsoniene. adj. V. s. n. s. A. / antiamaril. n. adj. [Lot. *antiemetice. oner. anti = contra. anti = contra... m.. / antiantibody. Sinteza factorilor II. anti = contra. \Gjr. pi. adj. ANTI-ANTICORP. si antiulceros. mecanismut de actiune si efectele clinice. [Cjr. adj. cancer. s. ca si a analogilor sintetici ai acestora. anti = contra..] Care se opune *febrei galbene. actiune. antiseptic. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. Prin a. ANTICIPATIE. s. / anticonceptive. [Qr. adj. m. de (a angere = a strange. -e. 2) o substanta naturala care circula In sange. ANTICONCEPTIONAL. ankein = a sugru-ffia. s.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. antimitotice. s. din aceasta cauza.oagulare = a In-cfiega. s. In functie de formula chimica. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. V. Ex. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. amino-glicozide. / antibiotics therapy. / antiallergique. adj. gr.: medicament a.. a ... Pe baza efectelor celulare. adj. s. s. sunt utilizate ca *spasmolitice. anti = contra.: heparina. m. andros = bCa-bat. [Cfr. / antiallergic. (^r. anti = contra. / antibiogram.. -onis = grcw\ ditate. convul173 . m. m. s. ANTIBACTERIAN. ergein = a [ucra.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. ANTIARITMIC.. adj. s. n. s. ex. [Cfr. n. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. antimitotic (2). V.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. adj. n. [at. / anticodon. s. 2) Anticefaline sau antitromboplastine.. n. m. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. a anticipa (ante = Inainte. adj. ANTICANCEROS. / antiagregant. [Cjr. aati = contra. m. s. si X ai coagularii este. ia conccptare = a deveni msarcinata. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. -ina. khole = 6iia. s. pulmonare sau sanguine. s. s-au dezvoltat a.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. m. ANTICONVULSIVANT. [Qr. canal de calciu.. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. ANTIALERGIC. d) o serie de inhibitori de calciu. derivati de oxichinoleina. V. [Cjr. [Cjr. dezinfectant. Substante care inhiba coagularea plasmatica. -e. corpus. -elle. a. / antibiotherapie. f. s. m. / antiangineux. ANTIANGINOS. rhythmus. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. bias = viata. df. (at. m. n. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. / antibacterien. aggregare = a aduna [a un ioc.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. canal de potasiu. concep^ie. anti = contra. / anticancereux. spanioia amarillo = galften. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. la ergein = a. anti = contra.. adj. / antisludge. n. s. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. / anticipation. canal de sodiu. / antiamaril.. / antineoplastic. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. de (a anticipare = a o (ua Inainte.] 1) Care previne *sarcina. angina = sufocare. r. -enne. m. In prezent. f. si nu a actiunii clinice.. gramma = insc.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. adj. pentru unitatile medicale mari. ANTIAMARIL.. therapeia = trata-ment. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale.. Int. / anticoagulant. anti = contra. n. / anticholinergic. s. m. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. alterata. s. anti = contra. de [a baktcria = fiaston. Datorita acestor proprietati. antibiomimetice. si antibiotic.

Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. de importanta exceptionala. fectioasa etc. nare a hematiilor de oaie. profesor dt medicinci interna la 'Vima. A.} Tip de a. m. antimiocard.Q. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. 7) A.). umoral. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. 11) A. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. foarte eficace. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine).. 8) A. reagina. 2) A. v. anti-TPO. 13) A. A. A. deocamdata fiind ANTICORP. responsabil de for*imunitatii. a. Donath. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. este enorma. Rh. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. varietate de a. proteinele mem-branei interne mitocondnale. destinat sa suprime crizele comitiale. fenitoina.). cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. c. Titruri crescute de a. utilizati experimental (a.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. a. / reagin. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. ciroza. 10) A. A. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. In primul proteolitic (tripsina). 19) A. ca si implicatiile In patologie. natural. reactie In mediu gen. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. termolabil. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. c. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. premiut 9{p6e. s. A. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. anticelular.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. sunt produsi de celulele *hibridoamelor.).: a. s. apartin Indeosebi IgG.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. 16) A. A. Prezenta In circulate a a. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. iar a. Karl Landsteiaer. [Qr. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). de aceea. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. strict identici. a. 3) A. A. Ex. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. si Int. variatiile de temperatura. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. anti = contra. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. corpus. pana la denaturare. 14) A. fizwio-gie. a. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. de anticorpi. Anticorp care. A. ului celular. Sin. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. a. Au aplicatii albuminos (plasma). perinucleah (p-ACAN) . "test Coombs etc. anticelula parietala gastrica. s. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . Forssmann. citotoxic. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali.[ pentm precipitant. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara. Sin. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate.) Substanta specifica. austri-ac. antiinsulina apar Basedow-Graves. perfect.ditina m 1930.tii yorl^ 1S6S-1943. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. m. fie stimularea functiei celulare.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. 9) A. urmare a sarcinii incompati-bile). Abrev. varietate de a. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. 12) A. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. IgG care se leaga de reaginic. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. nici plasmodtar. midic anstriac. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. 17) A. Combinarea unui a. care reactioneaza cu o enzima data. m. antieritro-citar. care precipita cu antigenul. monoclonal! (v. / anticorps. indud fenobarbitalul. f. Sin.: reagina (v. 18) A. A. de la convellere = a zdmncma. A.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. 20) A. Se recurge la hepatita cronica activa. acidifiere. antimitocondrie. V./me. *iar celalalt pentru alt antigen. patoiog fi seroiog de engine. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. antienzima. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. mononucleoza inreactii antigen-a. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. tora este in curs. de natura proteica. (sau de a. sclerodermie. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. ori ca complement. cu aceasta. Producerea de a. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a.: a. -oris c corp. in vivo sau in vitro. care apar doar In conditii speciale. Inventarierea aces*epilepsie. v. Nu exista a.] 1) Despre un medicament (. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact.: ACAN. cu specificitate dubia. imuno-precipitare. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. 5) A. Abrev. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. 15) A. anticorpi anticardiolipina. antimuschi noted. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. fata WO-1950. 4) A. hibrid. 6) A. fata de lele azurofile. / antibody. t.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. provocand fie blocarea. benzodiazepinele. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. hepa-tita cronica activa. A. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. fara a modifica func.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil.i 9{e.) specificitate deplina si.

).9. V. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. gennan = o produce. Sin. antidotum = anticfot.. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. sou [at. s. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. asocial cancerelor digestive si ovariene.] 1) Care diminueaza secretia urinara.. / anti-emetique. favorize. este 'tamoxifenul. Abrev. printr-un mecanism fizic.: pi. V. / antifungal. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. ANTIFOLIC.). adj. ANTIESTROGEN. anti = contra.: antimicotic (v. s.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata.: HBs. markeri tumorali. sou phlegein = a ardf. In continuare si atte tipuri de antigeni. s.] Termen desuet. m. f. Casoni sau a. cu actiune puternica dar de scurta durata. m. Cateva tipuri de a. emein = a romita. / anti(o)estrogen.: a.9 antigen.. {Cjr. ant'i = contra.] Sin. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. adj. 2) In homeopatie. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. V.3 antigen. chimic. iat. en = in. ANTIENZIMA. varsaturi. gr. antigen CA 19. df. m.4 / antigene CA 72.} A. V. n. fibra = fi6rd/ -ina. Ex. n. m. phlogistos = infiamaflii. antidromein = a merge.. Este prezent In majoritatea organelor. ANTIGEN CA 15. 3) A.5 ng/ml. phlogos = fiacdra. s. / antidiuretique. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. 2) A. identificat la numeroase spedi de plante si animate. A. A. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide.. care. [Qr. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B.: 1) A. ca si a. ANTIGEN CA 19. [Cfr. ANTIDROMIC. Sursele de a. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. / antifolique. ANTIEMETIC. / antidote. [a. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. utilizabil pentru supravegherea acestora.. / antifibrinolytic [Qr. / antidote. / folic acid antagonist. s. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. adj. V. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza.: homeodot. n. utilizabil In urmarirea acestor tumori. A. anti = contra. dar nu 175 . si chelator. adj. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. iat. In raport cu care este mai putin specific. dar si a altor cancere (gastric. (v. antifongique. adj. cf. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. glicoproteic asocial cancerului de san. [Cfr. utilizati ca *markeri tumorali. CA 50 si markeri tumorali.. antigeni fetali. / antienzyme. V. V. protectiv. s. anti = contra.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism.] Sin. gt'. adj. n.).: antiinflamator (v. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. dotos = dot. Nu este riguros specific. adj. V.. adj. ANTIDIURETIC. de la lyein = a distruge. distruge. antigeni. dromos = cursa. s. Denumire generica a unei serii de a.. a.3 / antigene CA 15. vasopresina. m..} 1) Care se opune *fibrinolizei. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. A. ai aceluiasi individ. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. / antidromique. s. ANTIDOT. m. s. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale).4 antigen. a. n. substante toxice etc. / antienzyme. [at. V. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). adj. deoarece con-tine a. n. / anti-oestrogene. hidatic. 4) A. Termen actualmente desuet.: antivomitiv (v.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. tract respirator).. diouretikos = care. m. 5) A. Abrev.). ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. s. / antidromic. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml.tl urinare. Hbs Australia (v. la phlox. / antifibrinolytique. adj. pot fi utilizate ca *antimitotice. anti = contra.. ANTIFUNGIC. In terapeutica. gr. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. Ex.. DEX.: solutie apoasa. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv).] Substanta sau celula straine organismului. drojdie. V. carcinoembrionar.. anti = contra. de.3 / CA 15. s. oistros = dbrintd. \John Forssman. Diferiti a. Sin. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. lytikos = care. / antiphlogistic. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml.. s. adj. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. s. bio-chimic sau farmacologic. drum. deci. unii a. s.: ACE. / antifungique. 1868-1947. CEA (engl. Ex. adj. Obs. ubicuitar. m. s. anti = contra. ANTIFLOGISTIC. celule sau proteine straine. A. de. virusuri. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. ia diourem -« a urina. m. fungus = ciu-perca.9 / CA 19. colorectale si gastrice. de ia anti = contra. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. [Qr. m. / antidiuretic. In continuare. adj. adj. / antiphlogistique. / antiemetic. anti = contra. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. V. adj. m. pentru care nu este strict specific. sunt extrem de diverse: bacterii. Cel mai important a. care dez-volta o imunitate de protectie. / antigen. a. yatolog si imumiog suedes. s. reflex axonic.9 si markeri tumorali. [Cfr. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). s. prin administrare intravenoasa. / antigene. \Qr. n.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. avand efect de scadere a debi-tului urinar. asigurand rezistenta la boala. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare.a. [Qr.. s. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. markeri tumorali.9 / antigene CA 19. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. ANTIFIBRINOLITIC. w direcfie opusd. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. s. adj. a.).] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. emeficus. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice.4 / CA 72. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. f.. zym = ferment. impuls. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. anti = wntra. markeri tumorali. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. [Cjr. ANTIGEN CA 72. s. gennan = a produce. CA 19.az.). emetikos = care produce.

dar difera de la individ la individ. cu exceptia oilor. tipic fiind *antigenul Forssman. Sistem bine definit de a. x: sunt extrem de imuno- . sistem HLA. sunt Inruditi cu a. Sin. Cei mai importanti a. A. markeri tumorali. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. initial In cancerul de colon. A. Cei doi a. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. Natura a.] V. h. timp de eel putin 20 de generatii. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule.N). recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. g. A. C (nucleoproteici . A. V. ['Eng[. homogrefa.] V. are o serie de aplicatii practice. hepatita B. exista numai la embrion. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. grupati In 'sistemul HLA. cum sunt gemenii monozigoti. A. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. colita). caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. ai proteinelor matricei . (LCA. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. in caz con-trar se produce *rejetul. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. V. A. au In comun unui sau mai multi *epitopi. carcinoembrionar. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. hepatita B.H. A. ex.: aloantigeni. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. hepatita B. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. existenti la indivizi identici genetic. Reactia Incrucisata a a. rejet. V. Ex. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. ca hiperplazia prostatica. V. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. markeri tumorali. Markeri tumorali. s. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. gluddici. A. core = ce-ntru.: antigeni de histocompatibilitate (v. s. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. A. si antigeni heterofili. grup tisular. a. Astfel. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. A2. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. t. A. V. V. histocompatibi-litate. indue raspunsul imun al organismului gazda.ANTIGEN HBc si In sange. Abrev. a.: anti-geni de transplantare. este secretat In mod normal. p. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. nu declanseaza reactii de *rejet. A. Detectia a.). iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. Sin. Ex.: a. a. surface = suprafata. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. In functie de linia genetica. la fetus. V. fetali). care se gasesc la specii diferite. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. cu M.: sistemul ABO. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. hepatitis B = fiepatita B.. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen.. A. de h. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. 0 serie de glicoproteine care. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. cu patru gene alele majors (A1. In cazul rejetului. A. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. leucoplachetari sau tisulari. Primele trei gene codeaza a.: PSA. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. F. si sistem HLA. sistem HLA. Cei mai importanti a. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina.NP. F. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. complex major de histocompatibilitate. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. de h. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi.M) si sub-tipurile A (a. hepatitis B = fie. h. prezent In toate celulele organismului. prezent In celulele canceroase. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. Unii dintre acesti a.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. Ex. identici. t. carcinofetal glial etc.pa. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. Dozarea a. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. pentru care. t. ei dau reactii Incrudsate. t. *a. Ca urmare.: a. In mod normal. hemaglutininici . dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. V.titd B. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. de asemenea. Acesti a. neuraminidazici'. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. Prezenta acestui a. apoi In alte cancere. o. antigen tisular. {'Lngi. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. transsexualism. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. Sin. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. V. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. A. s. A tost descrisa. prostatita sau infarctui prostatic. eritrocitari ai sistemului ABO. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. Ex. A. A. t. r. A. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. ffit&z. de ex. p. B. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. V. a. B. o gamafetoproteina. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. 34 kDa). care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. In caz de transplant Intre specii diferite.

metotrexat). s. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. [Cjr.. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite.. f. helmins. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. [at.. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. declansand reactii puternice de *rejet. mala aria = aer ran. f. m. V. ANTIHELMINTIC. n. de interes medical. pa/us.. / antineoplastic. aman-tadina si bromocriptina). s. adj. ANTIGLOBULINA. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. / antigoutteux. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. 1755-1S24.).. cisplatin). adj. m. anti = contra. n. guta = picdturd. ANTIMICOTIC. adj. s. anti = contra.. anti = contra. -ind. / antioxydant. genos = Man. In acest scop. Organismul poseda a. / anti-genicity. / antihistaminic. actinomidna.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. / antiperistalsis. sunt: "vitamina C.esut. m. adj. s. ai addului paraaminobenzoic. de tipul cimetidinei si ranitidinei. s. m. 2) Medicament utilizat. ANTIPARKINSONIAN. / antionco-gene. m. [^r. utilizata uneori. / antim6tabolite. Sin. / anti-inflammatory.. anti = contra. radical liber. ANTIMALARIC. Ingestia compusilor de a. s. s. mitos = a^d. Tipuri de a. s. ANTIMONIU. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. deci. Mutatiile sale sunt recesive. / anti-hormone.antifolice (aminopterina. vinblastina. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . bleomicina. din or. antiulceros si receptori H. f. / anti-inflammatoire. globulus. s..\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. fir. [Ofr. m. dimpotriva. Sb (stibiu). ANTIHISTAMINIC. / antihistaminique. / anti-oncogene. dim. adj. ANTIGENICITATE. rareori expunerea industriala. m. / antimalarique. grupe sanguine. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. de. m.. -euse. In cancere sau In leucemii. ANTIHORMON. de unde denumirea Inselatoare.). anti = contra. test Coombs. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. [Cfr.] Gena supresoare a cancerului. adj. [Cfr. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). Hi si H^.] V. anti = contra. adj. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. actionand asupra organismului. sau gennan = a produce. f. 0 serie de antagonist! H. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. d) antibiotice ... / antimitotique. adj. / antiparkinsonien. s. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. exclusiv sau nu. n.u humor = umoare. care cresc excretia de acid uric (uricozurice).. ia-crimd. s. c) alchilante (ciclofosfamida. adj. s. a mode[a. / antimoine. s. s. / antimalarial. anti = contra. anti = contra. n. se disting. s.antracicline.. f. m. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. / antimycotique. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. astfel. De aceea. histos = t&sdturd. \Cfr.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. mykes. 2) Agent (substanta chimica. m. s. *vitamina E si beta-carotenul (v. [Qr.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. 2) In general. adj. n. anti = contra. antimoniu. ANTIINFLAMATOR. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. tumord.. n. adj. adj. (ex. Cei mai cunoscuti a. [Cfr. anti = contra. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. se utilizeaza medicamente cu actiune a. anti = contra. m. metahaHein = a. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. Ex. in iimba [at..] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. adj. 'antipirimidinice si *azaserina. iat.. f. hormon = e^citat. Se disting doua mari grupe de a. s. anti = contra. doua grupe de a. / antipaludique. s. s.: vermifug (v. iat. s. antipurine (mereaptopurina).. s. s.] ElementuI 51. de [a globus = glob. m. adj. / antimetabolite.: antifungic. / antiparkinsonian. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. s. / antimony. adj. s.. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. se. b) Antagonistii receptorilor H. gentian = a produce. m. sin. imunoglobulina. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica.: anticanceros. m. ANTINEOPLAZIC. adj. onkos = masd.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen.asparaginaza. antimonium. adj. anti = contra. / antiperistaltisme. / antin6oplasique. ANT1PERISTALTISM. s. In acest caz nu se genereazai anticorpi. m. adj. / antipaludian. ANTIOXIDANT. peristaltikos = care are pro177 . ANTIMITOTIC. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. 3) In oncologie. / anthelminthique. antineoplazic.: antipaludic (v. [Lot. Este cazul *heterogrefei. caroten). aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. antimitotic (2).. antiestrogeni) etc.] 1) Care Tmpiedica *mitoza.] Sin. -enne. f) hormoni (androgeni.. s. ANTIPALUDIC. anti = contra. it. de ia plassein = a forma. [Cfr.. In tratamentui gutei.] Sin.. V. n. a tJfcita. [Gr.vincristina. *antipurinice. f. de gena recesiva a cancerului.. n. din TLvul Mediu c. tumor supresor gene. adj. indemna. ANTIGUTOS. -inthos = wemie. anti = centra. / antiglobuline. / antihormone. adj. mitomicina. 2) A. urmaf. Ca efect secundar. s. -ind. / anti-globulin. / antimitotic. oxys = acni. adj.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. {Cjr. s.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. gene-ra^ie. adj. / anthelminthic.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice.: *schizonticide si *gametodde. ANTIMETABOLIT.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. cu actiune lenta. tesutu-lui sau celulelor tinta. ia hormaein = a. se grupeaza In *antifolice. Sin. neos = mm plasis = modeiwe.. / antioxidant. n. adj. s. m.. b) antimetaboliti . -e.. proliferarea celulara. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. s. sai naturali. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. Se disting trei grupe de a. adj. / antimycotic. slimmi = o?(ld de. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv.: a) enzime . de ia gr. myketos = ciuperca.. anti = contra. [Cfr. *acid orotic). medic engitz. [at. ANTIONCOGENA. mitozd. s. antipirimidine (fluorouracil). n. exprimandu-se In maniera dominanta. A. b) a.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon.. s. Sin. anti = contra. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. [Cfr. [Cfr. [Cfr.. n. James Apotheker Parkinson. m. scflin6a. V.: antimalaric. s. exercita un efect *antiinflamator.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta.. Unele a. / antig6nicit6. \Qr... / antigout drug.: sulfamidele sunt a. \Cjr. aithmid. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. s.

/ antitoxin.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. neuroleptic. m. a pe-tici. fie simultan. serum = ze. sunt distruse la temperaturi relativ mid. stalsis = comprimare. la lyein = a distmge. Ex. [Gr. s. [Cfr.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. anti = contra. n. / antiport. -ina. adj. dipiridamol. / antipsychia-try. s. aplicabila pe tesuturile vii... / antithyroid. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. Abrev. din o[andezd plaken = a carpi.} Proeminenta a lobului urecnii.contra. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. lysis = dutrugere. gr. tragos = copra.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. A. adica introducerea de anticorpi deja produsi. s. ANTIPIRETIC. este un test indirect. [Qr. s. [at.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. V. s. Ex. adj. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. s. / antiplatelet. / antitoxine.. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior.. [at. febrifug. n. anti = contra. 2) Medicament cu acest efect. la therme = cdld'urd. f.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. [at. de 60-70°C. tetanos.: imunoser. 0 prwine din tenne-nul eng[. / antitragus.. anti = contra. In acest caz. s. d. / antisepsie. -aux. oxygen-labile. V. m. / antiplasmine. sterilizare. Dozarea a. Ex.-ANTITRIPSINA. pyrctikos = fibril. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. ANTIPLACHETAR. n. adj. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0. -ism. / antiprurigineux. {Cjr.tea de. si al lui Frey.ta. si asepsie. A.. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. / antitoxique. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. opusa si posterioara 'tragusu-lui. V. adj. psykhe = suflet. duodenal este Insotit de voma. V. Sin. {Cjr. scut. / antirabique. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. ANTITRAGUS. administrate per os. [Qr. [at.: *vaccin a. s. de [a gr. priirigo. anti = contra. m. / antirabic..: antipiretic (v. anti = contra. A. n.r. ANTISEPTIC. -ale. f. ANTIPROTEAZA.-antitripsina (v. s. / antifebrile. bacteriostatica sau bactericida.. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. / antitragus. receptor plachetar. spastikos = care trage induntru.} Sin. s. \Cjr. fr. ANTIPRURIGINOS. spasticus. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. / antitoxic. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. / antipurique. adj. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. ANTISEPSIE. plaqiiette. s. n. / antiretroviral. / antithermique. [Gr. / antiprotease.: medicament antihistaminic. In. f. obtinuti prin inocularea acestui antigen. NA: antitragus.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. societatea este bol-nava. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care.. adj. Var. / antipyretique.: antitermic. scptikos = putrezit. s. A.. anti = contra. prescrisa In infectia 178 a. si test ASLO. de. m. span = a trage. m. n. stroptos = rasucit. / antipruritic. s. 2) Substanta chimica. [at. ANTIPIRIMIDINIC. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. / antiplasmin. ticlopidina. adj.. / antisepsis. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. adj. adj. [Gr. A.. [at. / antiserum. antifibrinolitic.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. de [a pyres-sein = a ave. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. adj.] 1) Care suprima *pruritul. protos -= primui. ANTISER. f. s.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. ANTIRABIC. [Qr. \Gjr. ritonavir). plasma = odiect mod. \Cjr. / antiserum. adj. / antipsychiatrie. adj. infecpie. A.] Enzima sanguina care. anti = contra. adj. s. thyreos = pavazd. n. thermos = cold. f. s. fie secvential. retro = inapoi. si antiagregant. s. anti = contra. 2) Medicament care are aceste efecte.cu HIV. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. de baza este fluorouracilul. Ex. anti = contra. gr. mai mult sau mai putin specific. anti = contra. adj. s. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. anti = contra. ANTIPLASMINA. / spasmolytic. ser imu-nizant. (at. n. s. f. m. portare = a purta. / antipyrimidique. anti = contra.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. de. s. anti = contra.: ASLO. -aza.. -euse. s. pentru alfa. / anti-protease. ANTITERMIC.. Intr-un organism.] Sin. anti = contra. iatreia = vw-decare.. / antipyretic. f. m. n. adj.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. streptolizina 0. m. / antiseptique. [Gr. [Gr. ANTITIROIDIAN. adj. / antiplaquettaire. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. adj. ANTIPSIHOTIC. contractie). adj. sau pe cale generala. . reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. adj.: ser a. s. anti = contra. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. ANTISPASTIC.: spasmolitic (v. anti = contra.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. / antiport. se mascara In unitati standardizate. Prin extensie. [Gr.). adj. s. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. s.e. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. ANTIPSIHIATRIE. / antithyroidien.: botulism. sub forma de *pomada. Sin. ANTITOXINA. adj. adj. / antiseptic. s. ANTIPURINIC. [Qr. m. n. eidos = forma. anti = contra.)..: indinavir. s. f. a. C si G) care poseda antigenul corespondent. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. s. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. [Gr. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. virus = venin. a. f.ela. m. 0 serie de a. s. f. [at. ae [a toxon = sageatd. care este utilizata si ca imunodepresor. a se contracta.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. adj.: aspirina.. ANTIPORT. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). [Gr..).fi -ind. tragus. f(^r. Conform a. n. Actiunea a. s. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. s. utilizat local. V. anti = contra. / antipsychotique. de baza este mercaptopurina..] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. s. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. / antiretroviral. s. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. -inis == mdnCdrime. ANTIRETROVIRAL. / antipsychotic. s. A. sepsis = putrefacfie. / spasmolytique. se opune disolutiei *cheagului. s. 2) Antiser purificat. adj. m. -enne. ANTITOXIC.. \Gr. a transporta. izolat din pancreas. De asemenea. m.. psykhe = svflet. otrara. / pirimidine antagonists. n. s. anti . adj. n. adj.. de [a toxon = sageatd. s. / purine antagonist. anti = contra. In cursul coagularii normale.

gr. produsa de Bacillus anthracis. -mo. / antiulcereux. s. adj. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. cu forf-a. anthrax. -ita. adj. Sin.: amantadina. f. / entraInement. A. antron = peftera. f. Existenta a. ANTRECTOMIE. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. determinand sinteza de factori II. vipere) sau insecte. ANTRACOID. poate fi fatal. silex. In romaneste. s. V. adj. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. voinismentelor. s. adj. anti = centra. n. Se disting: a) a. se pare ca este vorba de antracosilicoza.] 1) Care se opune ulcerului.] Care se opune substantelor straine organismului. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. / antituberculeux. f. f. -euse.ge. [(fr. A. IV. ANTIVENINOS. gr. *a. a. a. -e. b) a. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. dar si In alte organe. -ind. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. ANTIVOMITIV. anti = contra. e) a. -akos = carSune. s. izolat si sintetizat). 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. s. adj. / antivenomous.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. a. /. cavitate. -ids = piatra tare. eidos = forma. s. [Qr. s. / antixenic. duodeai = in nvmar de 12. f. [at. antrum. Forme: a) a. [Cjr. antron = peftera. ca *rau de transport si *ve.tij. Sin..j V. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). vacdn BCG. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. sportiv. 3) Adaptare prin repetare si practica. afiTivwi de. nerecomandata. -akos = car6une. adj. / antithrombotique. f.: anticoagulante orale (v. -ita. m.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune.. adj. [Qr. se foloseste si expresia training autogen. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina).] 1) Care se opune varsaturilor. mai rar. f. edem malign) sau. -ozd. [.: a. la duo-deni digitorum = de 12 de. 2) Medicament cu acest efect. (at. [Cjr.: tumora a. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. in. mastoidiana. xenos = strain. gr. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. ANTRENAMENT. vomitare = a vdrsd. / anthrax. ANTRACOSILICOZA. anthrax. reeducare func-tionala a unei articulatii. anti = contra. rifampicina. pirazinamida. antrum. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. s. autogen (v. articular. stoma. vita = via^a. 2) Inflamatia antrului piloric.. -euse. / antivitamine. n. adj. adj. de la philein = a iu6i. mastos = mametd. n. thrombos = ctieag. s. / anthropophilie. anti = uni'a. f.ANTITROMBINA ANTITROMBINA.. [Lat. / gastroduodenostomy.. / antivenineux. in.?(cizie. s. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. s. Cat. \Cfr. n. n. de amoniu. dideoxicitidina. *interferon... d) a. infec. [Gjr. [at. s. / antivitamin. anthropos = om. / anthracosilieosis. cavitate.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. Se formeaza Indeosebi In ficat.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). c) a. ANTIVENIN. etambutolul. trahere = a trage. Ex. de obicei. ammoniakon = sore. \Cjr. Cat. ANTIVITAMINA. [Lot. Ex. s. factori de coagulare): d) a.Fr. / antixenique. El provine.. f. m. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. adj. Sin. •akos = carbuM. pentru atingerea unor performante. b) a. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. VII. s. adj. [CfT. adj. s. ANTRACOZA. charbon. pro-ces complex. pop. \Cfr. n. Mai frecvent. ANTROMASTOIDITA..] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. Netratat. ANTITROMBOTIC. Ex. [at. f. V. 179 . ANTIXENIC. cca'itate. n. anti = contra. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. f. / antivenin. s. s. s. ca si *antiplachetare. / anthropophilia.: furuncul a.. 2) Rezectia antrului piloric. [at. -atos = gurd} Sin.. adj. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. produs de reactie fibhnolitica. antron = peftera. s. 2) Substanta. ulcus. ANTIULCEROS. f. sau melanica. ANTRAX.. s. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. Indeosebi: *anticoagulante orale. s. f. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice.tie. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. s. / anthracoide. anti = contra. anti = contra. ANTIVIRAL. m. s. azidotimidina. adj. s. granit.). f. -eris = rand. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ain [at. de ex. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv.: antiemetic. anti = contra. gr. anti = contra.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic.: mineri). venenum = otravd. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. ///.. gr. / antituberculotic. / antiemetic. Cdvitate. philia = atracpie. ANTROPOFILIE. [Lot. -akos = citrBuM. In vederea atin-gerii unui anumit scop.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. [at. Ex. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. / antiulcerative. antivenom. f. / antiviral. s.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. anti = contra. eidos = forma. Grupul de a. s.: gastroduodenos-tomie (v. [Qr. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. s. s. ANTRITA.). cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune.: vacdnare a. m. ANTITUBERCULOS. cele mai recente a. YQr. s. / anthracoid. IX. dalac. adj. actionand prin competitie. pure este controversata. tuberculiim = umfldturd mica. antron = peftera. -euse. / anthracosis. Ex. La om. -oza. n. / anthrax. etionamida si streptomicina (primul a. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri.: carbune.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. anthrax. s. / training. s. / antritis. [Lot. / anti-emetique ou anti-emetisant. [Gfr. ANTRODUODENOSTOMIE. m. f. or. mecanic. dezvoltat dupa formarea fibrinei. / antromastoldite. ektome = e. aciclovir. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. gr. virus = otravd. medicament dotate cu aceasta proprietate. / antithrombine.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. antivenin. si antromastoidita. [at. / anthracosilicose. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. adj.). / anti-thrombin. / antivenin. antrum. \Gjr. //. f. sunt efidente si In alte tulbu-rari. [Gjr. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. V. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. a. / antrite. / anthracose. / antromastoiditis. antrum. antracoza. / antroduodenostomie. s. f. / antrectomie. anthrax. m. -ale. / antrectomy. s. c) a. -aux. a tori. neutralizand factorul X Stuart (v. / antithrombotic. gandclovir s. s. care este cofactor al *heparinei. entrainement. / antiviral. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. prindpale sunt: izoniazida.

logos = stiinfa. cavitate voluminoasa. vulvovaginal sau vestibular. osoasa sau viscerala. / apparatus (1). i anuscope. ouron •= urina.. Insotit de o stare de rau. Nelinistea. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. cavitate.. aorte. .: anus. . a mersului biped. s. AORTA. ANTROTOMIE. f.] Cavitate natu-rala. ri. f. / anxiolytic. tab. Ex. cfiinuit. f.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. APARAT. [Cjr. s. NA. f. anthropos = am. a. s. a fost dezvoltarea creierului. la lyein . [Gfr. f. aproape orizontala a stomacului. V. angionecrotica. de agitatie. s. Orificiu anormal la nivelul intestinului. ANXIETATE. s. artificial). n. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. cu o subfaza euhominina. / annuloplastie.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. biologies. / anxiete. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. f. m. m. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta.: sistem digestiv).] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. anat. f. s.. cu sediu variabil. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. / anxiety. Initial. / anthropogenfese. / antrotomie. piloric sau pilo. cu aer.iiniftiti cMnuit. {Cfr. / anxiolytique. [Qr. aorta toracica. care comunicS cu duodenul prin pilor. / anthropomorphisme. dar imperforat. permite derivarea totala (si. antron •= pefterd. V. prin obstructia ureterelor. Se dis-ting: 1) a. 2) A. / anthropozoonosis. device (2). proprietati hipnotice. NA: antrum. m. A. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. ANTROPOLOGIE.om. s. antra. adj. anus = fezut. fiinta umana. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. digestiv.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. ANTROPOZOONOZA. a. antrum. f.. V. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. 2) A. f. de. AORTOGRAFIE. s. antrum. Ex. uneori criza de angina pectorala sau de astm). ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. de fapt. ANUSCOP. ANURIE. In doza mare. m. anxius = neliniftit. cu sistem (ex. s. / anthropometrie.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. obstructiva. vestibulara reprezinta o forma de a. s. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. transpi-ratii red. s. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. graphein = a fcrie. m. frecvent un calcul. Sin.artere. Sin. skopos = o6seniator. 2) A. s. f. forme si Insusiri omenesti. lylikos = care.: mica tuberozitate gastrica. Importante: 1) A.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea. genesis = pwdncere. Ca anxius = ne.. ANXIOLITIC. de. / anus. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. f.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. d<. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. s. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. vezical. gr. [Lot. n. ANULOPLASTIE. f. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. f. si oligurie.: proctoscop. s. poate fi ectopic. ANXIOGEN.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. ANTROPOMETRIE. apparatus = instmmente. s. tab. n. de cauza strict renala etc. definitiva) a materiilor fecale. anat -artere. s. / appareil. / anxiogene. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). / anus. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. A. [Cjr. distruge. renala. s-a presupus ca factorul primar al a. m. anthropos = om. on . care apare In caz de leziuni vestibulare.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. [Lat. artere.] Stiinta care are ca obiect studiul originii.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. locomotor etc. Dupa unii specialist!. f. a.inel. In mod accidental. -atis = neliniste. / artere aorte / aorta.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. / anurie. Ex. s. aniilus ^~. s. f.. / anthropomorphism. cultu-rala sau eInologia . A. zoon = animai. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. [tjr. s. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. adj. / anthropometry. / aortography. -on = aer. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. [Qr. A. a e^wnina. a caracteristidlor morfologice ale omului. pi. [Lat. [Lot. prerenala. imthropos = om. f. 5) A. *a. somatica sau fizica . s. gr. / antre. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. anthropos . anxius = netiniftit. s. T. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. in timp si spatiu. [Lot. ca factor prim.. metron = mafura. postrenala. 3) A. imperforat (cu persistenta. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). al cailor urinare. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). gr. / anthropologie. Reversul a. / antrotomy.] V. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. tab. gr. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. ANUS. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. adj. de [a plassein = a modela. s. a forma. / antrum.. In a. anxietas.. s.(NA: antrum pyloricum). In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. [[at.artere. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. mafini. tegumente palide. / anthropogenesis. 4) A. s. / anxiogenic. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. In formele severe.: *arboviroza... portiunea joasa. -os = aer. priii pnsrr-a acestora. Termenul poate fi sin. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. prin prezenta unui bloca. tome = taiere. si anus artificial. de un *a. AORTA DESCENDENTA (v.priv. a. cinnuit'i gr.a distmge. In necroze cortical-renale. anus contra naturii. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. V. anat. fec-piune. este zoomorfismul. lucruri sau procese. anthropos = om. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. / anthropology. Indeosebi din cadrul . V tab. plastos = modelat.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. de la. la temneia = a taia. de la skopein = a wdea. de regula. s. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). aorte. n. s. / aortographie. f. s. adj. / anuria [Cjr. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. s. respirator. ANTROPOMORFISM.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). s. morphe = forma.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. de. s. s. Patologic. [Lot. anus = fezut. anat. gr. antron = pefterd. ANTRU. f. / anthropozoonose. nosos fioaid. [Lot.are ca obiect studiul variatiilor.. gennun = a produce. / annuloplasty. [Lot. n. / proctoscope. pot fi sedative In doza mica sau pot avea.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. Militate.: a.

contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. pi. V. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. supGment.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). Fe2^. / apatite. s. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. a. Proportia de a. aqua = apa. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. 18. duc-tus = ducere. Ex. / eau. pi. mediu de dispersie.. Ca2+. m. [Lot. s. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. cu formula chimica H. Submucoasa a. Rolurile principale ale a. jambier (orteza jambiera). continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile.0 si M. A. / aqueduct. A. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. [CJT.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. aqueductus. dementa etc. s. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. 181 . / apareunie.. APATITA. contractura abdominala. a. s. eficacitatea unei a. *a. APEDUCT (aqueduct). celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare.duina in 1906. V. fluorul si radicalul hidroxil (OH). prof&sor [a 1'avia. m. i s-au mai atribuit si alte roluri. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. de unde etimologia termenului. m. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. apa libera.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. a. mai mult sau mai putin . con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. pathos = afecfiune. corector progresiv. [Lot. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. a. ortopedic.. natu-rale saline... \Qr.. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. aqua = apa. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. -ids = adaos. m. / apareunia. appendage. aparat gipsat. de suspensie. / appendicectomy. apa legata. Exista o mare diversitate de a. a . cloroapatita. NA: aqueductus. In general. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. s. APAT1E. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. s. f. Fractiune a a. v.: a.. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. n. Datorita rolului a. / water. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. m. este mobil si liber. hipertensiune intracraniana. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. [Camillo Golgi. APA LIBERA / eau libre / free water. / apatite. pe de o parte. a. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. {Qr. / apathique. adj. [Lot. respectiv. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. appendix. dt la. G. s. transformandu-le In produse de se-cretie. pureune = tmpe. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. In functie de compozitia lor.} Caracterizat prin 'apatie. s. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. [Lot. ?n tesuturi. f.. f. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). s. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). / appendicectomie. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele).priv. diverticul cecal vermiform. H^O. APA GREA / eau lourde / heavy water. g.: hipotiroidie. sunt utilizate ca a. 2) In acceptiune curenta. In mod normal.re.} In anatomie. este necesara In reactiile de hidroliza. APENDICE. cu formula chimica D^O. n.clorul. / aqueduc. a. / appendix. de.] Principalul constituent al organismelor vii. 1843-1926. NA: appendix. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. APA. A. -ids = adaos.). De aid. X poate fi simultan . este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. m..016. APAREUNIE.cfiere. La acest nivel. f. K^ Li^ Mg2". APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. APENDICECTOMIE. adj. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. apatheia. APA LEGATA / eau liee / bound water. S0^~. f. pelvipedios. fara aderente. fiind denumita . cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. inertie psihica. "orteza sau. s. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. f./me. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. s. s. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. f. sunt usor radioactive.. si macula densa. V.. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal).priv. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. / apathie. fustolog Italian. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. nume dat canalelor fine existente Intr-un os.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. 'antiseptic oxidant utilizat.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. are rol de . ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. appendix. / apathetic.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. A. A. Actiunea terapeutica a a. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. / apathy. cat si m patologie.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. \Qr. muscle guarding. G. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. PO^' si cationilor Na4. pathos = afecfiune. mai mult sau mai putin flectat. s. 3) Macula densa. o -priv. S. Unele a. in functie de compozitie. constituit din vezicule si sacule. / appendice. a . uneori. Caracterul de *dipol al moleculei de a. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. In toaleta plagilor. In solutii putin concentrate. A. a. a. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. v. APATIC. f. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. appendectomy. Termen generic pentru orice 'proteza. A. appendices.matricea vietii". f. pe de alta parte. Fractiune a a. cantitatea de a.. m. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). la ducttire = a conduce. a. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente.

adj.: glanda mamara. In continuare. / apyretique. f. NA: processus ctinoideus. 5) A. m. {Cjr. varf. f. Ex. supCiment. f. s. forma evolutiva brusca. dt la lyem = a distru. s. dsrinf.} Hernia *apendicelui vermicular. purulenta. s. / apyrogenic. f. / aplasia. f. s. -ids = varf.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. cu apendice aparent normal. APETIT. de. Suprafata a.. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. cu fenomene toxice grave. gangrenoasa. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. . APLAZIE.APENDICITA supCitMttt. -aux. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. [QT. 11) A. 3) A. -ids = adaos. pelviana. -ids = vdrf.. s. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. -ids = vdrf. APEXOCARDIOGRAMA. s. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. f.6ri[.in. inflamatie latenta. \Qr. APEX. apices.).} Absenta 'febrei la un pacient. apo = in afard. apex. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala.priv. s. f. si mero-crin. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. [Lot.. APOCRIN. / apex. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. V. s. adj. f. 6) A.} Referitor la varful unei celule. A. daca este utilizat cu referire la alimentatie. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. 2) A. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. / apoferritin. 10) A. s. gr. punct culminant al unei formatiuni anatomice. la pyressem = a avea feCiro. pyretos = fe6raf gennan = a produce. larvata. pi. s. de cauza neuroreflexa sau lezionala.. dentara. 9) A. s. spre deosebire de *foame. f. 3) A. NA: dens axis. care Inconjoara saua turceasca. prin obstructia cailor respiratorii. NA: processus mastoideus. / apophysis. / apyrexie. / apical. adj. f. f. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. / apocrine. gr. supurata. / apophyse. NA: apex. [Lot. pyretikos = j~e. s. cuime. dt. APIRETOGEN. V. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. / apical. atrofica. proces iritativ apendicular. / aplasie. reflexa. traumatica. acuta. 12) A. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. pentru apexocardiograma (v. zyme = ferment.. arret respiratoire / apn(o)ea. a .\ Oprire temporara a respiratiei.. 2) A. APIREXIE. 16) A. v.: 1) A.. / appendicite. f. avea. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. -ita. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. la plasseia = a forma. 4) A. apex. 13) A. s. APENDICITA. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide.} Absenta congenitala a picioarelor. n. perforata. complicatie a unei apendi-cite acute. germinala. appetitiis = pofta. f.). a. medulara. [Gfr. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. / apexocardio-gramme. f. Var. [Lat. lysis = distrugere. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. apo = in afara. / apoenzyme. si holoenzima. / apyrexia. APOFERITINA. Termenul apirogen. pnoia = respirafie. holocrin. Forme: 1) A.. proces inflamator si distrofic al apendicelui. apendice In pozitie anormala. a . partea opusa fiind suprafata bazala. Proces conico-cilindric. adj. NA: processus coronoideus ulnae. s. n. congestiva.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. mastoida. Var. f. NA: processus articularis. cronica. APICAL. / appendicitis. flegmonoasa. lombara.: apexograma. / apyretic. tumora. / appetit. pi. [Lot. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. podos = vicwr. s. la unirea dintre lama si pedicul. adj. {Qr. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. care separa epiteliul de alte tesuturi. prin excitarea zonelor reflexogene. appendix. / apoferritine. V. / apodie. en . [Cfr. APICOLIZA. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process.). utilizat uneori. apo = in afara. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. 5) A. APIRETIC.priv. prin inhibarea centrilor respiratori. ascendent.] Termen care. totals sau partiala a germenilor dentari. la pyressem = a. APENDICOCEL. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. ektome = e^cizie. / apexocardiogram. abcedanta. retroce-cala Inalta. cu fenomene generate si digestive. / apoenzyme. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. Ex. a . APOENZIMA. s. cuime. expusa. f. -ale. APEXOGRAMA. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. fe6nl. s. 4) A. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. de vagin. APODIE. s. s. APOFIZA. / appetite. processus. NA: processus coracoideus. apex. appendix. de. s. adj.priv. f. n. 15) A. / apyretog6ne. / apex. de. lipsa congenitala a vagi-nului. n.ge. / apicolyse. forrum = fier: -inn . -ids = varf. apex. [Lot. pous. f. 3) A. adj. [Lot. [Qr. [Cat.: boala Alstrom-Leber (v.priv. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. Multiple forme: 1) A. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. Sin. kar-dia = inimo. (at. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. sindromul apneei de somn. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. gr. a . 7) A. 2) A. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. / apocrine. 8) A. Ex. ca urmare a cariilor dentare complicate. f. proces supurativ al apendicelui. ke]e = fie-mie. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare.priv. s. m. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. 14) A. ia pnein = a wpwa. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. / appendicocele. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. NA: apophysis. f. A. al unei structuri sau al unui organ. a priv. gr. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. A. V. foliculara. \Gjr. care prezinta un caracter imperios. adj.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. s. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. s. a . pyrexis = acces de.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. / apnee. A. V. toxica..} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra.d. plasis = moddarc. / apodia. prin decolare pleuro-parietala. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. / appendicocele. supdment. hiperplazica.: solutie a. APNEE.. -ids = adaos. 'impre-una cu produsul de secretie. nu este corect. Sin. processi (lat). [Cjr. fidro. 4) A.] Care nu provoaca febra. s. s. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. / apicolysis. mecanica. pulmonara.. s. cu[me} Extremitate..

care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. s. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. V. de.} Care se aseamana cu 'apoplexia. Prelungire osoasa sub forma de stilet. este un proces normal. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. In prezent sunt In studiu implicatiile a.v. iar cunoasterea mecanismelor a. APONEVROZITA. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. a. B (din LDL) este principala a. Caracteristicile principale ale procesuluj de a.: sindrom Achenbach (v. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. apoplexia = [ovitvra. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. / aponevrectomy.. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). / apoptose.. -inn. APONEVROZA. de insertie. \Cjr. aponeurosis. protos = primui. iar a. Sunt clasificate In grupe. A. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. Ex. A. aponeurosis. voluminoasa. / aponeurosis. / apoplectique. iar necroza o populatie de celule. / aponevrose. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. forma = forma. / apoplectiforme. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. f. adj. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. datorita scindarii Intre *nucleozomi. D si E. boala Ledderhose. [Qr. Forma a. V. aponeuroses. II). Tipurile de a. iar In necroza acest proces este aleatoriu.. splenica. APOPTOZA. f.: boala Bosviel (v. -ino. formata din doua lame unite anterior. / apomorphine. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. f. osteita apofizara de crestere. / apoplectic. ca urmare. Indeosebi in cancerogeneza. [Qr. lipos = grdsime. f. C (I. APOPLECTIFORM. f. / apolipoproteines. A. in patologie. / apoplexy. fiind foarte evidenta in necroza. s. / aponevrositis. APONEVRECTOMIE. adj. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. A. (at. metroragie. s. Sin. [Cfr. NA: processus pterygoideus. s. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. cu sosirea toamnei. pereche.. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. apoi se dezintegreaza. biochim. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. A. / apoptosis. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. neuron = new. f.] Proteine cu functii de sinteza.. cele mai importante fiind A si B. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. uterina etc. pe cand In necroza celula se umfla. Se disting opt tipuri de a. APOMORFINA. [a phyeiii = a create. / apolipoproteins. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. t. \Cjr. are loc fenomenul de 'cariorexis. f.t. [Qr. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. fara sa existe o obturare vasculara. si coloana vertebrala. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis.: atac sau ictus a. APOPLECTIC. 2) Prin analogie.] Moarte celulara izolata si programata. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. s.). NA: galea aponeurotica.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. 2) Care este predispus la apoplexie. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. f. / apoplexie. in Iliada. Sin. d'e [a apo = in afard. apo = in afard. s. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. NA: processus transversus. \Gjr. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. formata Indeosebi in ficat. atac cerebral. f. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. s. f. / apoproteine. rezistenta.: A (I. A.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. Sin. de invelis (fascii). apoptosis. analoge tendoa-nelor aplatizate.). fagocitoza lipsind. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. ad|. cuva-nt utilwat de Homer. In consecinta. / aponevrosite. f. s. ektome = ufcizu. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. s. s. f. / apomorphine. / apoprotein. f. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. si a. antiaterogena. mediana.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. / apophysite. neuron = new . [Cjr. eel putin 11. de [a apo = in afara. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. NA: aponeurosis. 3) Anatomopatologic..ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. s. Exista a. [Qr. Schlatter's disease. ptantara . s. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame.. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. In a. Sin.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. implica o singura celula.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. [Qr. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. physis = creftere. pro-los = primu[. f. pi. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. pierdere subita APOPTOZA de constienta. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. s. aterogena. / apophysitis. neuron = MTV. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea.. / aponevrectomie. adj.: ictus apoplectic (sau cerebral). spre deosebire de necroza. APOLIPOPROTEINE.: atac a. s. Ex. albuminurie masiva. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. apoptein = a arunca in afara.. care dispare spontan fara sechele. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. s. APOPROTEINA. pulmonara. formand o membrana alba.. -ita. APOFIZITA. a. de (a apo = in afard. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. a. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. A (din HDL) este o a. care reprezinta moartea celulara patologica.. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. Osgood's disease. apoplcktikos = stup&flat. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. f. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului.: boala Osgood-Schlatter. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. B. apo = in afard. const. care decoleaza placenta de peretele uterin. NA: processus spinosus. In a. f. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. II. In a. NA: procsssus styloideus.: hematom retroplacentar. In a. A. / apoplectiform. pi. ar putea 183 . s. s. asemanatoare atacului de apoplexie. apopleklikos = stupefia. aponeurosis. f. si tab. f. APOPLEXIE. apo = in afard. spre deosebire de 'necroza. pi. Sin. iar in necroza eel de *ca-rioliza. III). s. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process.

NA: arachnoidea. fapte. Clasa A.. atos = fapt. infarct miocardic. Generatiile . procesele biochimice sunt identice. s. arakhiie = paianjen.arboxyla. / arachnidism. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. pentru amine precursor uvtake and dtc. n. / apraxie. [C. s. s. -oris = arbors. Ca urmare. m. APUDOM. boli hematologice. s. / arachnoide. dementa. Unii cercetatori fac distinctie Intre a.] Infiltrat celular.} Punerea In contact a doua elemente (substante. f..] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. s. A. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. Majoritatea a. / arachno'idoc61e. f. Insemnand arborele vietii.r. s. f.priv. ARAHNOIDA. Inmora. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. s. s. / arachnoidocele.. \Gjr. scorpionii si diversi acarieni.: 1) A. praxis = actiune. n. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. eidos = forma. / apragmatism. dura mater. artrita reumatoida etc. printre care a. unele infectii virale. [CfT.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. ataxie-telangiectazie. / aprosexie. fragmente de os fracturat). arakhne = paianjen.. •oma. In consecinta. APRAGMATISM. [Qr. a -priv. encefalica acopera encefalul. f. -ism. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. [Acroiwm din Ingi. / arachnoid. al *leptomeningelui. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. eel putin aparent. APOZITIE.. s. / arachnoiditis.] Artropode ("Arthropoda) terestre. / arachnodactylie. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. V. / arachnidisme. / apragmatisme. evolueaza cronic. m. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. idei. practicd. n. kele = hemie. cutanat. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. (Mil's = apiicare.). s.] Abrev. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. f. accident grav. s. generatie.. la apponere = a pune ianga. f..] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. [Qr. genos = neam. Sin. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. Fenomen prezent In oligofrenie. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. femeile prin cercuri. l^r. inflamator sau neoplazie. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. dorit de subiect. din gr. -ism. uzual pentru sindrom Marfan (v. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate.} Sintagma lat.. arachnoideae. de. s. eidos = forma. s. feocromocitoamele. sunt suficiente dovezi ca a. fara leziuni cerebrale. s. / apposition. componenta a *leptomeningelui. f. a . infectioasa). pentrv amine precursor uptake.).). tumori frontale etc. astm. APRAXIE. APROSEXIE. s. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. In care un gest simplu este irealizabil. In clinica se solicita. -oza. s. f. constructive!.: neoplazie endocriniana multipla (v. APROSOPIE. s. f. s. 3) A. osteoporoza. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari.: sindrom Beals-Hecht (v. ARAHNOIDITA. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. [Cfr. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. s. Tmbracarii si a mersului. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. arakhne = paianjen. cat si al efectorilor moleculari.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. f. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. f. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. [Lot. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. n. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. de la pragma.] Perturbare a atentiei voluntare. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. ocupat de *lichidul cefalorahidian. s. pia mater. / aprosopie. ideatorie. striate sau cerebeloase. iar a. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. a .: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. de ex. 2) Sin. f. ARAHNIDISM. / apudomatosis. ischemie cerebrala. APUDOMATOZA.] Sin. unnas. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. arbor. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. A. ideonnotorie. A. arakhne = paianjen. boli neurodegenerative. -ama. [Qr. adaugare. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. s. [^cronim din engC. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. APUD / APUD / APUD.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. carcinoidele intestinului subtire). miozis si hipotensiune. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. -oris = arbore'i vita = viafa. abdo-menul. chiar daca acesta este evident si. pi. f. / apposition.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. / aprosexia. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice.i prosopoa = fa^d. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. eidos = forma.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. cuprinde numeroase ordine. prosexis = atenfie. [Lat. / apraxia. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia.).: plicae palmatae cervicis. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. [Lot.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. 2) A. a adauga ft ponere = a pune. nocivi fie prin toxinele din venin. In care gesturile simple sunt execu-tate. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. f. a -priv. / apudomatose. In principiu. sunt secretante. m. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. Totusi.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. arakhne = paianjen. pragmatikos = referitor [a fapte. Thuja occidentalis.. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. / aprosopia. neobservarea noului din ambianta si. [^Ic-ronim din Ingi. nervos. se recunosc trei tipuri de a. si meninge. ARAHNOIDOCEL. sin. In timp ce gesturile automa-tice (ex.priv.. accidente vasculare cerebrale. antireumatic. polyendocrinoma. arbor. f. / arachnodactyly. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. din care fac parte paianjenii. f.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). s. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara.r. / apudoma. [C.. ARAHNODACTILIE. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. spinala Inveleste maduva spinarii. SIDA. s. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. arakhne = paianjen. appo-sitio. carcinoamele tiroidiene.} Membrana fina conjunctiva. Se disting: 1) A. s. genea]ogia. [C?r. / arachnoldite. 2) A. logos = stiinfa. f. -ita. / apudome. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant.

[Lat. f. / arginine-vasopressine. -ina. [Lot. ARGIRISM. m. s. normala sau patologica.. (a. dau nastere unor cartilaje laringiene. biochim. capuse). s. f. / argentaffine. posterior al vertebrei. corticotem-porala care Inconjoara a. ARBOVIRUS. \arbo afirw. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. costal. / argent. este rara si. [at. infectie. un organ efector (muschi. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. m. r. [Lot. / aire. Fiecare a. [Lot. s. 6o[td. din centrul nervos la organele efectoare.5. / arbovirose. s.] Sin. 6o[ta.] Boala determinata de carenta In *vitamina B.] ElementuI chimic nr. ARCADA.). s.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina.: gerontoxon (v. a. s. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat.prill. s.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. / archeobacteria. b. greutate atomica 107. gr. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. cu fata posterioara a vertebrei. -oza.: a) a. deasupra arcadei orbitare. osoasa. f. orientata oblic In sus si spre exterior. / argyria. Aceste doua zone permit. / arc. ARGININA. brun-roscata a tegumentelor. s.artere.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. / arch. Considerate ca forme primordiale In evolutie.. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). eel de-al doilea a. A. s. arkhaios = vecfii. La nivelul sau (a. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. In functie de virusul care Ie genereaza. de ia area = mie. / argyrism. NA: area. V. argentum = argint. 0 serie de a. n. s. prezinta forme foarte diverse. / argentaffinoma. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. AREOLA. a. s. s. Sin.] ARE 1) A. iar altele si omul (*antropozoonoze). ARGENTAFIN. s. arcus = arc. 6) A. el delimiteaza. provoaca la om *arboviroze. m. adj. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. r. m. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). posiBii de ia germ. astringente si antiseptice. m. b. f. (a. virus = otrava. In conti-nuare. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. A. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. argentum = argint. se asociaza cu alte avitaminoze. argentum =• argMt. dt la bakteria = 6aston. n. s. v. 5) Ani Brodmann. / arginine-vasopressine. s. s. dreapta si stanga. f. s. ARGIRIE. Acest a. simbol Ag. f. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. mica. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. f. -oza. In general. f. hioid) da nastere apofizei stiloide./. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. anat. eel de-al patrulea si al cincilea. / arche(o)bacterie. v.] Structura anatomica de forma arcuita. ARGENTAFINOM.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. din engi. s. arthropod-bome = transportat de artropode. sen. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. ureogeneza. Primul a. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. s.] Coloratie anormala. f. [Lat. / ariboftavinose. Sin: ligamentui Poupart.] V. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. / area. ligamentului stilohioid. f. (riboflavina). f. \Cjr. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. / arginine. ca si In tehnica medicala. [Cjr. [Lat. s. pi. silver poisoning. -ism. ARHEOBACTERIE. tab. / argyrisme.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. f. f. orificiul vertebral. celula argentafina. / areole. / arginine. affinis = mvecinat.). [Lot. V. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. 3) A.: gerontoxon (v. s. b. bakterion. n. tab.d). flavus = gaiben. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. vasopresina. Cat. f. s. neural (sau vertebral). argyros = argint.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. / silver. / argininurie. Indeosebi In *pelagra. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. adj. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. ARC.: cardnoid (v. format de catre pediculi si lamele verte-brale. V. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. / argininuria. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. •ind. s. nu poseda decat o sinapsa. arcus = arc. s. f. 3) A. a . [at. otrand. / argyrie. / argentaffinome. n. argentum = argint. pi. [Lot. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. area = am} In anatomie. respectiv. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. Ca urmare. avand aspec-tul unei linii curbe. [arbor -tifirw. fiind denumit monosinaptic. ciocanului si nicovalei. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. areo-lae (1). / areola. 2) A. s. In particular dintr-o circumferinta. / ariboflavinosis. A.] 1) segment dintr-o curba. dim. b) a. Reprezinta o veritabila retina corticala. 4) A. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. / arbovirosis. / arcade. f. f. areola s= (trie. f.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari.87. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. -onio. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. Sin. ARIBOFLAVINOZA. ARBOVIROZA. s. dim. [Lat. / argentaffin. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic.). argentum = argint. . greutate specifica 10. Metal alb. const. c) a. areae. NA: areola. ARGININURIE. majoritatea fiind boli tropicale. sin. superior sau inferior. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. In organismul carora virusurile se multiplica. 2) Structura anatomica. affinis = iwecinat. s. din engi.iu vasculara. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. / arbovirus. ARGINT. virus = venin. f. fibroasa s. 2) A. ARIE. m. a. / arch. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. 4) A. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. ouron = urind. s. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. argyros = argint. s. / arbovirus. vizuale. s. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. maleabil. ](yr. f. Ex. fiecare punct al re185 . auditivo-psihica: a. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. -ind. 47.: centrul auditivopsihic. [Cfr. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. De asemenea. Mai importante: 1) A. calcarina: zona de proiectie a a.

2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. ritm sinusal coronar si atrial inferior. de la mens. V. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex.: pata Kiesselbach (v. V. *tahicardia atriala. f. au fost stabilite si descrise trei grade de a. 'torsada varfurilor). care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. [Cjr. -e. 10) A. parietala ascendents. ARITMOGEN. / arytenoidite. unor extrasistole cu numar si tip variabil. m. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. [Qr. 16.ta.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. 11) A. 4) Ritm de pacemaker. u. forma wtaritd a iui retro = uiopm. absenta autonomiei. ca si un mediu familial sau social adecvat.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. indus artificial. 12) A. sinu-sala nerespiratorie). Clasic. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. 7) A. ary(oinoei'des = in forma de. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. a • priv. forma ifitiiri. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). adj. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. *fibrilatia atriala. 'imbecilitate si 'idiotic. poate fi determinata de fibrilatia atriala. dimpotriva. nevroze. / arithmomania. heterotope sau ectopice . rhythmos = ritm. trebuie diferentiata de a. care a delimitat 52 de a. ARITENOIDITA. Co. extrasistola. ARITENOIDOPEXIE. arithmos = numar. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). arriere. din [at. rhythmus. A. iar sub 20 pro-fund. pads = jv(a. u(tinse. s. / aryt6noidopexie. [Gjr. 'bradicardia sinusala. s. *flutter-ul atrial. de. din [at. . ARITMOMANIE. uicior. afectiva. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. In functie de mecanism. neurofiistologge. \fr. . back-ward. 8) A. mentalis.ior. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). sin. b) a. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. care. ARIERAT. Sin. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). -ita.: arie germinativa.wr. poate fi eliminata prin *psihoterapie. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare.tUlza. (at. adj. ARITENOID. gr. isterie). desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. eidos = forma. egoism si *puerilism. tulburari de conducere intraventriculara. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. a. encefalite etc. f. / arythmie.). \Cjr. striata. sau campuri citoarhitectonice. cortico-oculoce-. Poate fi paroxistica sau permanenta. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. / arytenoid. adrctro. rhythmos = ritm. *fibri-latia ventriculara. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. [^r. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). fata de ritmul sinusal normal.] SubstantS poliri- . eidos = forma. *ntis = minte] Inapoiere mentala. s. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. Extrem de diverse..] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. f. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. gennan = a produce. pentru 20-50 moderat-sever. m iim6aju[ c..] Care se refera la *cartilajul aritenoid. s. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). Neregularitate de ritm cardiac. sinusala respiratorie.. de. de ia arytainu . adj. ARN / ARN / RNA. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral.: *rubeola). instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. de origine sau cu destinatie extracorticala. Kiesselbach. f. acesta se dovedeste inapt sa Invete. Astfel. Daca arieratui este un copil. s. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare.] Sin. cardiaca. s.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta.. [^6rev. 9) A. stenoza mitrala) decompensata sau nu. si retardare mentala. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. Sin. gr. a. poate afecta numai o parte a personalitatii. \Cjr. 'wandering pace-maker).: *sindromul Down). A. 13) A. *sindrom Wolff-Parkinson-White. calificata. la arytaina = u[c. (at. care se manifesta pre-coce. ale conducerii impulsului sau mixte.priv. [fr. *flutter-ul ventricular. arrieration. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. a. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. mental deficiency. aritmie cardiaca. f. adj. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. recuperarea nefiind posibila. arytainoeides = m forma de view. adretro. este.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. / arytenoide. a. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale.i iat. m. / arriere. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. v.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. eidos = forma. A. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas.t ui iocul dmwnwv. 17) A.) A. 14) A. / arrhythmogenic. jonctionale). [Korbinian Brodmaan. adj. s. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac.ventriculare (*extrasistola ventriculara. centrul receptor al sensibilitatii generale. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. de regula. de ia arytaina = u[cwr.td a [lit retro = mapoi. m.re. determinata de interpunerea. *tahicardia ventriculara. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. m. a . acid riBonucCeic. V. / arithmomanie. A. Stare a unui copil sau a unui adult arierati.rma. f. s. ventriculare. comunicare interatriala. / arytenoiditis. aberatii cromozomiale (ex. arie calcarina. f. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. gr. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate.atriale (*extrasistola atriala. ARITMIE.: arie striata. bloc atrioventricular. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. / arytenoidopexy. 15) A. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. / arythmogene. parasistolie. a. adj. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal.uicior.: operatie Kelly-King (v. c.ww. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. f. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. / arrhythmia. traumatism cranian perinatal. / retardate. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. A. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). regiunea precordiala. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei.). rhythmus. arytainoeides = in forma de ud-. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile.

V. gr. m. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. V.artere.artere. n. anat. In constitute unei a. de [a arsen = putemic. [Lat. A. tab. s. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. ARSURA. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. V. -alos = aTOmil. Are. anat. / artere. In functie de tehnicile de preparare a probelor. factum = fapt. aroma.: a. V.artere.artere. A. tab. 3) a. a. arsenikon. ARN-POLIMERAZA. ARSENICISM.artere A. s. s. a. s. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. arsenicum. aminat. . tab. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. As. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). anat. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. f. artis = meserie. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery.artere. . Trioxidul de arseniu. / arsenic-alism. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. anat. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). ANGULARA / artere angulaire / angular artery. AUDITIVA INTERNA (v. V. m. anat. dm gr.artere. si ADN. V. [Lot. are efect eritropoietic. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). ardere = a arde. solubil). CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal.artere. s. A. tab. . V. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. In a. . 2) a. A. .artere. m. / RNA-polymerase. anat. [Lat.to-n.. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. tab. terein = a confine (anticii credeau ca. de. facut. [Lat. anat. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. anat. f. artere. deci. A. ARN care poate Insoti diferite virusuri.nt.artere. V. tab. [Lot. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. V.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. anat. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. anat. de la. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. pe imaginea scintigrafica. V. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. de la facere = a face. artereie conf-in aer. din microscopia electronica. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. anat. tab. V.artere.artere. V. -os = aer. A. anat. tab. f. n. A. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. tunica mijiocie (sau media). / artifact. arsenikon. As^. BUCALA / artere buccale / buccal artery. . anat. 33. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. V. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). tab. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. de gradul II: complicata cu flictene. r. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. . Ex. / aromatherapie. y. / artefact. 4) a. tab. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. s. s. [Lat.artere. V. arsenicum. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. tunica externa (adventicea). V. gr. . anat. tab anat. -ifim. tab. fiarfiatisc. s. / burn. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. care are rolul de a dirija a. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). . / artery. n. / arsenicisme. tab. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. . de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A.ta. anat. frigul. In formele a-cute. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. electricitatea. V. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. importanta si Intinderea suprafetei arse. purtatori de aminoacizi. NA: arteria. f. de asemenea. A. . Biosinteza a. / aromatherapy. ei sunt spedfid fiecarui a. 6ar6dlesc. -atis. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). V. s. deoarece crou goals.artere. artere perineale profonde / artery of bulb. s. artefact. . a. anat.artere A. A. tab. A. . tab. anat. . BRAHIALA SUPERFICIALA (v.] Vas care conduce sangele oxigenat. de la therapeuein = a. a. s. [a arson = putemic. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. denumit astfil da. . tab. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. tab. s.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. f. cu efect tonic sau seda-tiv. . arteria = arterd. / arsenic. s. se constitute Intr-un sis-tem arterial.artere. (a. A. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery.artere. ARTERA. de ordinul a 10s Da). proprietdtiCor sale putemice. tab.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. tab. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). A. / ARN-polymerase. anat. artere. ca radiatiile. fie In general. V. f. . A. anat. . . gr. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. V..artere. cadavre). complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. f. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. 187 . Se disting patru grade: 1) A. V. s. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. messenger interfering complementary RNA. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARSENIC.artere. aroma. din gr. Clasa particulara de ARN antisens. A. A. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. a. A. (irs. f. A. A. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. Are importanta medicals. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. ARTEFACT. aer. / arsenic. . tab. A. V. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. polycistronic messenger. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. AROMATERAPIE. V. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. anat. / brulure. dupa cum exista si alte clasificari. tab.] ElementuI nr. therapeia = tratame.

. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. V. anat. 188 A. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. V. tab. A. . CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. . artere. anat. V. V. A. . tab. anat. tab.artere. . . anat.artere. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. anat. A. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. A. anat. V.artere. A. V. . V. anat. . EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. tab. . anat. tab. anat. anat. tab. A. tab.artere.artere. A.artere.artere. .artere. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery.artere. . tab. tab. . tab. A. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. A. V. V. tab. anat. A. tab. A. V. A. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. A.artere. A. anat. V. a. tab. V. anat. A. aa. .artere.artere.artere.artere. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery.artere. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. frenice superioare). anat. V. V. anat. V. V. . tab. A. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. A. tab. V. .artere. V. anat.artere. tab. A. V. A. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. anat. .artere. anat. a. anat. V. A.artere.artere. A.artere. V. tab. . tab. anat. anat. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery.artere.artere.artere. V. V. A. A. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. A. artere. tab. . A. V. A. . . V. anat. tab. . V. . anat. . A. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. A. . A. . tab. tab. V. anat. A. tab. V.artere. tab. tab.artere. tab. . DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. anat.artere. A. A. tab. V. V. frenice inferioare). tab. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery.artere. V.artere. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. A. V tab. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. tab. A. anat. tab. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. anat. V. A.artere. . A. anat .artere. anat. . anat. . anat. V. . A. A. tab. colaterala ulnara superioara). tab. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. tab. artere. . artere. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery.artere. . DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. . tab. V. tab. A. anat. anat. aa. anat. V tab. . colaterala ulnara inferioara). . A. anat. V.artere. . A. anat. tab. -artere.artere. . anat. tab. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. tab. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. anat. ileocolica). V.artere. . anat. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. V. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. artere. a. V. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. . A.artere. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. anat. V. . V. a. V. tab. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. ductului deferent). COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. . DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot.artere. tab.artere. anat. tab. A. V. . CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. V. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. tab. DEFERENTIALA (v. A. tab. tab. A. V.artere. anat. A. anat. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. tab. . anat. anat.artere. V. tab. V. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery.artere.A.artere. V.artere. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. anat. . anat. anat.artere.artere. A. V. anat.artere. tab. tab. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. tab. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. V. tab. V. anat -artere. A. anat. V. . A. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. anat.artere. . A. anat. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. A. tab. CISTICA / artere cystique / cystic artery. A. anat. V. tab. A. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. .

artere. a. . anat. . . V. tab. tab.A. anat. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery.artere. tab. tab. anat.artere.artere. A. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. anat. hyaloidienne / hyaloid anery. V. tab. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. anat. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. . HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. anat. anat. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. A. V. FESIERA INFERIOARA (v. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. anat. A. tab. . A. ISCHIATICA (v. . anat. tab. . anat. anat. V. . A. anat. gluteala superioara). V. a. V. V. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. gluteala inferioara). V. A. A. tab. anat. anat. anat. A. tab. tab. .artere. artere. anat.artere. anat. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery.artere.artere. V. V. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. A. tab. V. anat. a. centrala lunga). GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery.artere.artere. anat. anat.artere.artere. tab. A. A. A. tab. A. . anat . . FEMURALA / artere femorale / femoral artery.artere. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. . V. anat. tab. tab. V. V. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. tab. lfi43-1926. tab. tab. A. tab. V. . A. tab. HUMERALA PROFUNDA (v. A. . anat. A. A. tab. anat. a. LUI HEUBNER (v. tab. .artere. A.artere.artere. tab. tab.artere.artere A. A.artere. anat. anat.artere. A.artere. anat. tab.artere. a. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery.artere. FESIERA SUPERIOARA (v. V. A. A. . pe. .artere. . anat. V. anat. tab.artere. tab. A. anat. . . V. V.artere. V. . tab. anat. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery.artere. anat. V. artere. HIPOGASTRICA (v. anat. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. V. V. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth.artere.] / tab. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. anat. HUMERALA (v. V. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. V. . tab. gluteala inferioara).artere. V. . tab. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. a. V. A. A. anat. A. V. -artere. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery.artere. V. . LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. . A. tab. tab.artere. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery.artere. supratrohleara). . V. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. V. a. . GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. anat. 4ab. anat. anat.artere. tab. V.artere. V. V. . A. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. A. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. A. a.artere. anat. -artere. . FIBULARA (v. a.artere. FUNICULARA (v. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery.artere. A. tab. V. A. V. tab. V. A. HIALOIDA / art. tab. V. A. tab. tab. tab. brahiala). testiculara). . fab.artere. A. anat. A. . intercostala anterioara). A. . artere.artere. tab. A. .artere. V. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. FRONTALA (v. V. tab. V. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. a. .artere A. tab. ETMOIDALA ANTERIOARA A. tab. tab. anat . GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. A. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. anat. .artere. FACIALA / artere faciale / facial artery. A. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery.d''"^ru go-man. anat. a. artere. . A. anat. V. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. tab. A. A.artere. tab. 189 . . ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. A. tab. V. V. anat.artere. . anat. anat. A. A. A. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. tab. A. . .artere. tab. . .artere. A. tab. V. V. A. .artere. A. anat. . V. A.artere. . . intercostala anterioara). INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery.artere. anat. V. A. .artere.artere. . GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. . V tab. peroniera). V tab.artere. anat. tab. V. V. anat.r.artere. . . V. V. artere A. V. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. V. brahiala profunda). apoi la. INTERCOSTALA SUPREMA (v. V. A. LINGUALA PROFUNOA A. anat. '£er[in. tab. tab. profesor ia Leipzig. anat. anat. anat. A. A. V. anat .artere. tab anat. anat. artere coronaire stomachique / left gastric artery. anat. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. V tab. a.

anat. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. tab. A. A. A. V. anat. tab. tab. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. anat. . anat. V. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. tab. -artere. . tab. .artere. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. anat. A. A. A.artere. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery.artere. tab.artere. tab. A. V. toracica interna). V. .artere. V. . tab. anat. A. anat.artere. A. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. artere. MAX1LARA EXTERNA (v. anat. tab.artere. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. tab.artere. . V.artere. a. . . . V. anat. tab.artere. V. . . . anat. A. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. anat.artere. tab. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. . . MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. A. A. tab. A. tab.artere. A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. V. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. . tab. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery.artere. tab. anat. V. tab. tab. anat . V tab. [/oAonn Ernst Neuhaiier. .artere. anat. NENUMITA (v.artere. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. A. MAMARA INTERNA (v. V. artere. anat .?i cfivvrg german. tab. A. dorsala a piciorului). A. tab. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. tab.artere. anat. tab. . V. A. PEDIOASA (v. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. A. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. V. A. . V. tab. anat. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. PILORICA (v. anat. A.artere.artere.artere A. tab. V tab. V. . . V. anat. V. A. . V.artere. tab. A.artere. MAX1LARA INTERNA (v. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. anat. anat.artere. anat. MAMARA EXTERNA (v. anat.artere.artere. toracica laterala).artere. anat. . PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb.artere. tab. . .artere. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery.A.artere. anat. a. . tab. tab. V. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. anat. tab. faciala). A. tab. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. anat.artere. anat.artere A. artere. anat. tab. anat. V. . . V. anat. anat.artere. anat. tab. anat. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. anat.artere. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. anat. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. .artere. V. V. anat. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. a. A. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. maxilara).artere. anat.artere. V. tab. tab. anat. . V. anat. anat. a. A. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery.artere. V. V. anat. tab anat . V. anat. a. 1742-1777. A. . V. A. anat.artere. A.artere.artere. . OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. tab. A. V. . tab anat.artere. . tab.artere. V. fronto-bazala laterala). tab anat. A. -artere.artere. LUI NEUBAUER (v. A. A. anat. A. A. V. V. NERVULUI MEDIAN (v. RADIALA / artere radiale / radial artery. A. V. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. . V. V. anat. gastrica dreapta). . . A. A. tab. A. . V. .artere.artere. V. V. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. tiroidiana ima). V. A. profiisor [a Jena. A. anat. A. tab. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. tab. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. .artere. V. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. a. A. tab anat. A. A. tab.artere.artere. tab. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. tab. .artere. anat. . OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. anat.] V. a. 190 A. tab. V. A.RADIALA A. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. tab. A. A. V. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. tab. . V. V. tab. V. artere A. tab. V. V.artere A. V. tab. tab. . V. anat. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. A. . A. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. anat. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. A. . . . V. . anat. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk.artere. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. V. . V. anat. A. V. . tab. V. V.artere A. tab.artere. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. V. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery.. tab. anat.artere A. anatomist .artere. anat. tab. anat. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. anat. tab. A. . mediana). . . MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery.artere. A.artere. anat. tab. V. . NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery.artere. V. tab. tab. LOBUUJI CAUDAT A. a. A. a. .

tab. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. a.artere. V. A. . . . anat. A. tab. anat. . anat. V. A. a. artere.artere. .artere. . tab. V. 191 . SUBORBITARA (v. . V. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. . tab. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. A. tab. . SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. centrala lunga). V. A. tab. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. A.artere. A. V. tab. A. anat. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. tab. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. SCIATICA (v.artere. anat. A. anat. V. V. tab. tab.artere. A. tab. . V. . A. anat.artere. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery.artere. A. . .artere. tab. A. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. A. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. a. anat. SPERMATICA INTERNA (v. . anat. V. a.artere. anat. A. tab. anat.artere. a. V. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. anat. tab. V.artere. anat. . A. tab anat. anat. tab. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery.artere. . SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. tab. anat.artere.artere. A. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. A. V. A. V.artere. tab. A.A. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. . A. V. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. A.artere. SYLVIANA (v. A.artere. anat. anat. tab. . TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. tab. V. . V. tab. . RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery.artere. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. V. A. tab. anat. . . SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. V. A. . tab. pudendala interna).artere. anat. anat. A.artere. RUSINOASA INTERNA (v. . anat. anat.artere. A. A.artere. . tab. a. . A. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. tab. anat. V. V. V. tab. V. anat. tab. A. . tab. V. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. anat.artere. tab. V. tab. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery.artere. . V.artere. . A. tab.artere. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. V. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. . V. A. tab. A. tab.artere. tab. tab. a. V. V.artere. tab. tab. . anat. anat. artere. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. tab. V. infraorbitara).artere. . RENALA / artere renale / renal artery. A. recurenta ulnara). . V. . V.artere.artere. artere. anat. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. . V.artere. A.artere. tab. A. A. artere. A. V. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. . V. V.artere. tab anat. tab.artere. A. anat. A. tab. V. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. V. anat. A. A. V. . tab. V tab. tab. anat. A. V. anat. V.artere. A. nervului sciatic). tab.artere. A. A. anat. tab. anat. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery.artere. a. anat. V.artere. anat. SCAPULARA DESCENDENTA (v. anat. tab. . SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. anat.artere.artere. tab. tab. anat.artere. anat. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. V. V. V tab. V.artere. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. anat. . anat. artere. A. V. tab.artere. A. . anat. V. A. tab. a.artere.artere. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. tab. . RANINA Jv. anat . TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. A. anat. anat.artere.artere. anat. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. V. V. . tab. artere. interosoasa recurenta). anat. anat. A. anat. A. anat.artere. testiculara). RECURENTA CUBITALA (v.artere. . anat. anat. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. . tab anat. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. V. A. anat. A. V. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. tab. . tab. tab. anat. tab. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. V. A. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery.artere. linguala profunda). . anat. tab. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. V. A.artere. V.artere. A. anat. . tab. A. V. . A. V. V. V. . . A. . RECURENTA (v. anat. . SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery.artere. . . RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. . anat. TIMPANICA A. V. a. A.artere. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery.

V. . AA. V. UTERINA / artere uterine / uterine artery. AA. AA. V. AA. A. . anat. . anat. anat. A. A. anat. V. anat.artere. tab. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. anat. prof&sor [a CfQttingen. tab. V. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. V. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. tab.artere.artere. V. . anat. tab. AA. anat. artere. AA. tab. .artere. A. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. V. . . tab. tab. AA. tab. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. V. tab. V. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. . . tab. . tab. TIMPANICA POSTERIOARA A. . tab. .artere. V. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. anat. AA. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. AA. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. V. tab.artere. V. tab. V.artere. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V.artere. 192 .artere. anat. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. AA. V. tab. . V. . AA. V. tab. anat. anat. anat. tab. A.artere. anat. tab. A.artere. tab. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. tab. AA. anat. AA.artere. tab. AA. AA. . anat. . .artere.artere. A. tab. anat. centrala a retinei). AA. tab. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery.artere.artere. V. aa. A. anat .artere. V. anat. anat. V. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. .artere. tab. AA. A. A. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries.artere. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. . anat. A.artere. . tab. AA. .artere. AA.artere. V. HEMOROIDALE (v. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. . anat.artere. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. . artere. -artere. tab. V. anat.artere. tab.artere. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis.artere. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. V.artere. tab. AA. Aa. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. . anatomist fi botanist g&rman. V. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. anat. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. a.artere. tab. V. AA.artere. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. AA. . AA. aa. V. tab. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. . V. AA. V. V. . AA. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. tab. tab. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. . AA. V. . .artere.A. DIAFRAGMATICE (v. tab. AA. anat. tab. .artere. V. tab. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. anat.artere. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. tab. tab. V. anat. tab.artere. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. V. V. tab. . anat. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery.artere. .artere. V. anat. 17271759} V.artere AA. V. . anat. [fohcinn Gottfried Ziinn. AA. tab. tab. A. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. tab. anat. tab. AA. anat. A.artere. anat. aa. . anat. anat. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. tab artere. V.artere. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery.artere. A. tab. . V.artere. A. anat. AA. tab. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries.artere. A. ZINN (v. V. tab. tab. V.artere. anat. anat. A. tab. anat. A. . V. tab. tab anat artere.artere. . . VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. V. . anat.artere.artere.artere. canalului pterigoidian). CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. V.artere. anat. AA.artere.artere. V. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. . VIDIANA (v. . tab. V. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. _V. V. anat. AA. anat. anat. JEJUNALE AA. anat. . . DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. anat. V. V. . DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. A. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. . rectale). anat. anat. a. tab. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. V. anat. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. . anat. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. tab. anat. A. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. tab anat. V. tab.artere. anat. . artere. -artere. A. .

V. gr. tab. AA. 193 .] Denumire generica pentru bolile arterelor. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries.). anat. . anat. / arteriogramme. V. / arteriolosclerosis. / arteriole. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. f. V.] Inflamatia unei arteriole. sklerosis = induratie. ARTERIOLA. s.) dupa injectarea In trunchiul principal. V.. . LENTICULOSTRIATE AA. AA. pathos = Boold. aa. direct sau printr-un *cateter. / arteriography. de ruptura. . f. s.artere. tab. Sin. arteriola = arte. s. anat. gr. f. tab. AA. aa. tab. tab. aa. AA. AA.: sindrom Gougerot (v.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. tab. -artere. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza).artere. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries.artere. -ita. care include In evolutie: stadiul I. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. AA. A. de. dim. V.. AA. . s. V. anat. sklerosis = indu-ratie. V. artere. f. gr. AA.: a.). AA. AA. .: sfigmograma (v. / arteriolosclerose. . f. poate fi generalizata (ex. AA. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. tab.artere. anat. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. anat. In prezent.artere. artere. arteria = arte. s. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. tab. cand se asociaza dureri In decubitus. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. centrale antero-laterale). V. de claudicatie intermitenta la mers. AA. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. tab. gr. care leaga arterele de capilare. [Lot.artere. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. aa. [Lat. AA. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. mai rar.ra.artere. s. f. STRIATE LATERALE (v. s. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. V. AA. f..artere. / arteriolitis.. f. s. anat. . arteria = arterd. anat. arteriola = arterd mica.artere. extinsa si la nivelul tunicii interne. mica. s. V. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. AA. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. arteria = artera. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. anat. s. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). ia skleros = tare.artere.artere. AA. tab. dim. renal. . V. V.] Ramura fina. m. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries.ra. RUSINOASE EXTERNE (v. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). gr. ektome = enisle. de la arteria = arte. gr. . centrale anteromediale).. . [Lat.. anat. / arteriosclerosis. gr. . arteriola = arterd. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. / arteriosclerose. anat. . anat. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. dim. gr. / arteriopathie. AA. V. de ia tern-nem = a taia. V. f. ARTERIOTOMIE. anat. / arteriopathy. V. f. . a unui lichid opac la radiatiile X. AA. . ARTERIOLOSCLEROZA. tab. sectiune. tab. gramma = inscriere. AA.. terminala a unei artere.artere. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. a. centrale anterolaterale).ra. ARTERIOSCLEROZA. V. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v.. anat. f.) Ex. tab. V. . anat. gr. V.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. de ia skleros = tare. anat. dur.i y. / arteriole.artere. ARTERIECTOMIE. AA. de latenta clinica. AA. f. traumatica. tab. s. AA. V.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. stadiul III. de. arteria = arterd. V. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. tab. V. s. . cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia.artere. tab.artere. anat.artere. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. [Lot. anat. pudendale externe). anat. / art6rite. [Lat. f. V. alteori de dilatatie sau. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v.: arterita gigantocelulara (v. f. s. . s. LENTICULOSTRIATE (v.. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries.artere. SURALE / arteres surales / sura) arteries. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. anat. f. / arteriographie. arteria = artera. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. anat. anat. anat.artere ARTERIOLITA. s. wtdrire. 2) Sin. tab. / art6riotomie. arteria = artera.ra mica. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. gruphein = a scrie. ARTERIOPATIE. de gan-grenS. [Lat. tab. A. anat. membrelor inferioare.artere. s. In prezent.. anat. f. tab. stadiul II.artere. . etimologic..w' AA. tab. anat.artere. artere. tab. [Lat. f.} Termen care desemneaza. indiferent de origine (ateromatoasa. ARTERIOGRAMA.. s. intdrire. [Lat. AA. [Lat. AA.: a. gr. tab. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. [Lot. la arteria = arte. ARTERITA. . anat. . . V. V. ca m cazul arterei subclaviculare. / arteriotomy.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. / arteritis. cerebral. de ia arteria = wter&'i •ita.). arteria = artera. V. s.artere. anat. gr. gr. embolica etc. / arteriectomie. . AA. f. tab. pulmonar etc. . tab. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. anat. tab. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. f.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor.artere. / arteriolite. V. stadiul IV. tab. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. s. s. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. gr. tab. acompaniindu-se uneori de tromboza. AA. tome = tdiere. . . centrale anterolaterale).artere. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. V.artere. tab. V. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. NA: arteriola. V. tab. a. / arteriogram. / arteriectomy.

articulatii. tab. [Lot. leziunile sunt de panarterita.articulatii. A.articulatii. tab. A. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. anat.articulatii.articulatii. . V. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V tab.articulatii. tab. A. . V. Cand suprafetele nu corespund ca relief. V. / articulation. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. In forma de sa. A. ovoide.: coloana vertebrala).: boala Takayasu (v. boala Horton. tab. INTERCARPALE A. / joint.articulatii. anat.articulatii. V. A. strabism. . .: arterita temporala. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. febra moderata. tab. tab. anat. V. . V. A.articulatii. tab. anat.articulatii. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. AA. A. articulatii. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. Elementele constitutive ale unei a. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. anat . V. V. anat. genunchiu-lui). Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. A. cresterea VSH-ului. . anat. tab. V. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. care devin edematiate si dureroase la palpare. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. V tab. anat. diplopie. A. tab. anat. Sin. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. . articulatii. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. anat. A. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. tab. anat. A. . CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. tab.: a.: Intre oasele craniului). V. . V. de cauza necunoscuta. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V tab. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. tab. V.articulatii. anat. anat. A. V. V tab. A. . TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. . anat.articulatii.articulatii.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. . tab. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. tab. V. tab. A. tibiale superieure / tibiofibular articulation. tab. V. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. 3) armonice (ex. A. pous. tab. A. A. anat.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele.articulatii. periarterita segmentara superficiala. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. anat. anat. V. s. V. anat. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. A. V. .articulatii. arthron = articuCatie. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. AA. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. anat. articulatii.). . anat. anat. V. anat. Exista si a. AA. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. care pot fi sferice.articulatii. NA: junctura ossiuIn. V.articulatii. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. 194 . A. A. V. articulatii. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. . tab anat. V. Exista a. .ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. anat. tab. simetrie bilaterala si picioare articulate.articulatii. cefalee violenta. AA. anat. arliculatio. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. tab. V. anat. anat. anat. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. V tab. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation.). -onis = wclie. Anatomopatologic. tab.articulatii. 2) scuamoase (ex. articulatii. A. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations.: arterita gigantocelulara (v. b) stratui extern. A. V. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani.articulatii. AA. anat. anat.articulatii. c) membrana sinoviala. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. mobile sunt: a) capsula articulara. .articulatii. V. AA. . V. d) suprafetele articulare.articulatii. V. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. Sin. tab. tab. s. semimobile sau amfiartroze. A. anat. Este sensibila la corticosteroizi. A. V. tab. A.Uturd. . si mobile. anat. anat. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. podos = pitior. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. f. ARTICULATIE.articulatii. Sin. . infiltrata de celule gigante multinucleate.articulatii.: Intre oasele temporal si parietal). tab. tab. . tab. denumite sinartroze. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. . fetele osoase ce vin In contact.articulatii.articulatii. A. panarterita subacuta a varsInicilor. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. \C. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. fixe. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. V. cu suprafetele aproape plane (ex. tab. .articulatii. . . . Diartrozele reprezinta a. AA. cu ruptura limitantei elastice interne. V. denumite diartroze. tab. V.articulatii. tab.r. A.articulatii. AA. .: Intre oasele nazale si maxilare).articulatii. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. tab. A. anat. anat. Se caracterizata prin alterarea starii generale. boala Forestier. . anat. anat. . tab anat. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. A. A. . .articulatii. tab. V. . f.articulatii. Intrerupte. V.

ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. / arthropaInie.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. / arthrodesis. / plane joint. s. Consta. tab. s.} Punctia unei articulatii. Contraindicata In artrita septica. . phyton = p[anta. s. AA.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate.fie. athron = articutafie.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. lysis = distrugere.} Durere articulara. caracterizata prin malformatii multiple. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations.: spondilita anchilozanta (v. 1S53-1940. / arthrolyse. arthron = articulafie. .i pathos = 6oaia. de. p.). anat. f.tie care. V. tab. f. tab. anat. giv:e. V. AA. \Qr. f. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. / arthrite. Utila pentru a evidentia corpi straini.. ARTROFIT. . [Gfr. desis = [egare. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. V. ne-uroiog franca. c.articulatii. o condromatoza sau o sinovita. arthron = articuCatie. [Cfr. s. s.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate..: artroza (v. profesor [a 'Paris. V. s.: poliartrita reumatoida (v. . aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. V. meniscografie). Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. tab. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. f. V. AA. f. A. arthron = artic. iar *boala Bouillaud.articulatii. f. V. / arthrologie. kenlesis = mfe-patum.. tab anat. inflamatorie asimetrica. a. f. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations.articulatii.re. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. joint mice. -ltd. Boala congenitala.. s. graphein = a scrie. tab.aza. f. m. si artrogripoza congenitala multipla. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. mc.: artroza (v. Sin.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. s. anat. NA: articu-latio plana. / arthroplasty. s. . Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. arthron •= articulate. [Cjr.ovoie. arthron = articulatie. f. [C. A. . ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. [Qr. arthron = articulatii plastos = modeiat. s. V. INTERCONDRALE AA. . de [a plassein = a. Sin.. tab. simetrica ?i spondilita psoriazica.articulatii. V. arthron = flrticuiatie. f.re. f. distruge. anat. s.re. reprezinta. s. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. anat. arthrogryposis multiplex congenita. / arthrocente-sis. ARTRODEZA. / arthrography. f.articulatii. . f. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. f. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. Sin. ARTROGRAFIE. In con-secinta. ARTRALGIE. AA. tab. s. AA. {Gjr.. arthron = articufatie. / arthroplastie. m. s. s.r. f. [Pierre Marie.afie. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei.] Sin. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. In esenta. f.). gryposis = indoire. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. anat. p. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. de obicei.). ARTROLOGIE. [^r. ARTROGRIPOZA.). uneori ereditara. de [a lyein = a. s. f. arthron = articut. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. In prezent. medic german. f. logos = ftiinfa. r. s. anat. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic..ta. arthron = wticuCafie. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. [Qr. respiratorie sau genitourinara. s. 195 . [Qr. adesea In flexie. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. forma. ARTRITA. / arthritis.r. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. .articulatii.] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. AA.. / arthrographie. s. / arthralgia.AA.articulatii.articulatii. foarte probabil. f. f..articulatii. In a. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. / arthrolysis.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane.: "soarece articular". V. V. s. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. / arthrophyte. tab. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. tab. eidos = forma. ARTROLIZA. V. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. anat.articulatii. / arthralgie. Sin. / arthrology. AA. nu sunt posibile decat miscari de glisare. . In general de durata scuria. r. de unde descrierea unei forme a.. anat. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. neuropatice si a uneia miopatice. tabetica). AA. la arthron = articutatie.: a. ARTROPLAST1E.tie. AA. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. s. f. tab. anat. A. / arthrodie. tab. a. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. s. A. V. AA. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. / arthrophyte. [Qr. s. anat. ARTROCENTEZA. AA. si anchiloza. modda. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). s. ARTROPATIE. r. / arthrogrypose.uta. / arthrocentese. arthrodia = articu[a. f.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. ARTRODIE. 18S3-192S.articulatii. [C. vege. / arthropaty. / arthrogrypo-sis.. . sistem HLA). n. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. izolata. -articulatii. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. / arthrodese. algos = du.

amigdalian. / ascite... [Cfr. s. / assainissement. / arthrose. f. ASIMPTOMATIC.priv. s. -oza .are. f. V.. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. ASIALIE. a.. tuberculoza peritoneala. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. f. purulent ('peritonita cu *piogeni). / arthrotomy. s. s. de. si xerostomie. s. s. adj. Are o culoare rozrosiatica. Actualmente. | Gjr. f. A. / asphygmia. spre deosebire de *antisepsie. a -priv.: In cazul unei artrite supurate. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. la skopein = a video. skopos = ofiservator.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. n .ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE.i sepsis = infecfie. cu *anastomoza sinovialei la piele. sphyzfm = a puba.: dezasimilatie. symmetric = simetrie. [Qr. ARTROSTOMIE.e. V. / asepsis. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. / arthrostomy. -onis = asemdnare. sectiune. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. symptoma. f. s.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. s. [Cfr. artrita hipertrofica. V. adj. Insuficienta cardiaca). inaff.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. dar eel mai frecvent este primitiva. ASFIGMIE. \Gjr. / arthroscope. 'in prealabil. / arthrostomie.ula. / asepsie. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. de. arthroa = articulate. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. s. s. care este *curativa.i ergein = a iucra. f. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. f. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. sub anestezie generala. / arthroscopie. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. obiecte. a .. tome = taiere. lichidul de a..} Gen de viermi din ordinul Nematode. *sindrom nefrotic. askarizem = a fcpm. vedea. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. f. m. / asialia. diaree si dureri abdominale).. f. apen-dicular etc.priv. artrozice sau posttrau malice. f. de. s. 3) Prezenta In aerul ambiant. ARTROTOMIE. stoma. ASIMILATIE. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. cuvantui a. s. [G. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. a sari. s.). Se dezvolta In intestinele vertebratelor. / asphyxie. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. / ascaridiasis. osteoarthritis. insuficienta cardiaca globala. [a skopfin = a. / arthrorise. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. [Cfr. ASINERGIE. / arthrotomie. / ascarid. A. etimologia termenului). / asynergie. s.] Absenta *pulsului.. In cazul leziunilor cartilaginoase.. s. Obs. de la temnein = a t&ia. / arthrorisis. aproape. / asialie. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). a. arthron = articuiafie. sphygmos = puts. / ascites. ereisis = ridicare. V. / arthroscope. f. f. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. siafon = saCizia. Ant.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante.priv. pneuma. f. n. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). f.) prin tratament adecvat. arthron = artu. li-gamentare.\ Vierme care apartine genului *Ascaris.priv. Cauze frecvente de a. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. a. / arthroscopy. \Qr. Sunt infestati mai ales copiii. [Cjr. Ex. / asynergy. [Qr. practicata In scopul unui *drenaj permanent.] Care nu determina simptome clinice. f.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. s. \Qr. ARTRORIZA. digestive. [Gfr. / assimilation. idnga.. / asy metric. monooxid de carbon). A. s. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. syn = impre. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin. / arthropneumography. a putsului.. assimilalio. s. s. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. ci per- . s. f. uneori cu cavitati pseudochistice. si artrografie. ASCARIDIOZA. s. f.: osteoartrita degenerativa. ve. f. ASIMETRIE. s. s. a ef(amina. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. f. s. ARTROSCOP. ASEPSIE. de ex. V. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. artroscopie. arthron = articulafie. s.priv.: pi. care ramane latent. / asphyxia. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. f. / ascaridiose. / assimilation. graphein = a scrie. s. f. f. atos = aer. f. A.ni.tiii -ozd. [Gjr. a sdri. / ascaride. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. m.. f.. {Lot. f. "osteosderoza subcondrala. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. asphyxia = oprire. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. \Lat. a . 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. ARTROZA. f. s. askarizein = a sari. ASCITA. m. hypertrophic arthritis. m. localitate. artrita cronica degenerativa. [^r. 2) Eliminarea. askites. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii.. A. [a a . 2) In biochimie. [Qr. s. / asphygmie. s. f. / asymptomatic. s-a injectat aer. s. nid necoordonare. Indeosebi gastrointestinale (vomismente.wa. ascarizi. skopia . "osteofitoza marginala si. A. celulara.. meniscale. {Gjr. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. / asymmetry. piptein = a.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. pe cale venoasa. ASFIXIE. s. de la syn = impreund. ASCARID. este o metoda *profilactica..e^aminare. de unde se deplaseaza In trahee. / asymptomatique. s. f. a acf:iona. si anabolism.priv. arthron = articutat-it. arthron = articuCafi.] Radiografia unei articulatii In care. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. regiune). s. / sanitation. s. a . e^amina. s. / arthro-pneumographie.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. arthron = articu[atie. askarizein = a fopdi. *carcinomatoza peritoneala). Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. f. / degenerative joint disease. ASANARE. Ascaris lumbricoides. s. ARTROSCOPIE. \Gjr.. f. ad = cdtre. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. In plamani. Indeosebi In *jejun. -atos = ceea ce survine unpreuna. afectand una. Sin : chiloperitoneu (v. a . f. frecvent.: dentar. [Qr. putrefactie. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric.r. In functie de continut.

continua sau discontinua. sperma. frecvent. aspergere = a raspa-ndi. gnosis = percepere. intestin sau cavitate se-roasfi). s. a . adica a *somatognoziei.: sindrom Bean. 2) A. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. ASOCIATIE. hipermetropic pe un meridian. / astereognosie. f. f. Oboseala vizuala.priv. / somatoagnosia. s. m. [Qr. tahicardie sinusala sau palpitatii. 4) A. de ex. musculara. s. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. s.: semn Adams-Foley (v. aspergere = a. sthenos = fortd. la gnonai = a. / astereogno-sis. *amida a *acidului aspartic. stasis = se. f.] Sin. b) a.priv. f. ASTEREOGNOZIE. s. / aspartame. / asthenocoria. -ism. sthenos = forfa. n. / aspermatisme. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. [Lot. / asplenia. de. f..pere.priv. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. gastrica. ASPERGILOM. Sin. acomo-dativa. s. 3) A. f. saiiciiat de metit. Aminoacid neesential.. pu-tore.. / aspergillosis. [C. stigma. Simbol Asn sau N. s. antipiretic. ASTENOPIE. f. de la a . Se observa In leziunile lobului parietal.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. a imprastia. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. spirare = a rdsufla). in. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. V. aspergilom si aspergiloza. f. ASTENIE. ASISTOLIE. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. intestinala. ASPLENIE. ASTERIXIS. medicamentoasa. de ia a • priv. este un medicament cu larga uti-lizare. Tipuri: 1) A.. spir . [Lat. / aspirin. neregulat. putere. ASPERGILOZA..priv. Sin. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). lichid amniotic) In caile aeriene. n. f. s. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. gastrica. a mai multor germeni microbieni. ptantd denumita. prin insuficienta muschilor drepti interni.. ASLO / ASLO / ASLO. V. o . ASTIGMATISM e) a. de origine neclara. -atos = corp. [o • pentru ac-etii. fatigue.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. [Qr.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). 2) A. / asystolia. / asomatognosie.ford putere. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. f. de la sterizein = a sta nemiscat. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. sterixis = pozifie _fv(fl. s. Se deosebesc: 1) A. m. cuprinzand mai multe specii. conic. s. s. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. de ia istanai = a plasa. s. al carei sue confine. a ..j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. V.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. [Cjr. Abrev. s. de ia aspirare = a inspira. soma.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii.. opos = vdz. a . pipait. de. ASPIRATIE. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia.: semn Arroyo (v. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. s. [Qr. {CJT.priv.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale.. In *hipermetropie.re. de [a a . Sin. dintre care unele sunt pa-togene. ulceratii.rce. f. langa. prin deformari neregulate ale corneei 197 .. inima si rinichi.pentru Spiraea ulmaria. analgezic. ASTAZIE. f. s. moderata. a • priv.de.: *psihastenie. ASPARAGINA. f. a. microbiana. fie patologice. compus. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie.priv. f. s. stereoagnozie. a. dar fara *paralizie. aproape. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. miastenie. s. / aspiration.] Absenta *splinei. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). / asthenie. kore = pupiiil} Sin. numeie. [£jr. s. contrar regulei. imprastia. / association. f. 2) In biochimie. s. n. / asparagine. astheneia = sla6iciune. m. f. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. V. / asthenocorie. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. -enos = spKnd. s. In consecinta. / aspergillose. / aspirine. a lichidului de staza gastrica. / asthenopia.. a. dureri precordiale.priv. s. a face sd find. / association. f. s. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. 5) a. / asystolie. f. / astasia. cunoastere.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. c) a. -oza . ASOMATOGNOZIE.: miastenie (v. [Cjr. f. m relief. Se mani-festa prin dispnee. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. *Edul-corant de sinteza. 4) a. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. associatio. observat eel mai frecvent la femeia tanara. f. aspergere = a. n. Sindrom imprecis. s. hepatica. senzatie de astenie. s. f. ca antiinflamator.. / aspartamc. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. gnosis = cu-nooftere. Sin.). s. putere. sange. A. imprastia.: distonie neurocirculatorie. invers. f. m. / asthenopie. prezent In numeroase vegetale.prw. / astigmatisme. a . astigmie. systole = contracfie.priv. [Lat. s. -atos = sa. s. 5) A.ta. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. / astigmatism. / asterixis.inan. / asthenia. libera.. pe. splen. [atin a[ unei plante rozacee. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. si t6aialga.r. / aspermatism. iar imaginile sunt percepute deformat. ASPIRINA. 6) a. ops. continua (dintr-o plaga.: agnozie tactila. cu efecte fie pozi-tive.).. s. si acid arahidonic. Sin. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. -omn.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. asthenos =.). a sta. de ia associare = a asocia (fid = [a. [Qr. In care meridianul eel mai refringent este vertical. / aspergillome. [Qr. tumori subcu-tanate fistulizate). ASTENOCORIE. / aspcrgilloma. ASTIGMATISM. prin deformare conica a corneei. chirurgicata (uscarea campului operator). aspi-ratio. cauzata de incoordonarea neuromusculara. pu-ten. / aspiration. si debilitate. -onis = asociere. pustule. morbida. f. rasp&ndi. [§r. / aspl6nie. asthenos = fara. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile.. a . s. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. s. / astasie. constituent al proteinelor. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. [Lat. a. s. f. [Cat. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. f.: somatoagnozie.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. miopie pe un alt meridian. m. sthenos = fortd. f. spre. a sufla (ad = catre. •atos = punct. pleurala. / asparagine. -inn. si sindrom Da Costa. s. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. d) a. ASPERMATISM.). s. s. a. f) a. s. s. metoda psihanalitica de expiorare. / asterixis. 3) a. stereos = solid. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. vedere. ASPARTAM. . s. onis = aspirafie a aeruiui.conform re-gulei". f. a .

de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat.te. astm (1). profesor de anatomic. [QT. la a . s. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. *apoplexie. / ataxia.). DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. simplu. 6) A. s. kytos = cdula.te. iar In 10% diabet zaharat. / atavism. senzatie de sufocare. asthma = gAfaiaia. / astrocytome. cu prognostic bun si evolutie lenta. simptomatic. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a.: criza.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. frica de a muri. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. survenind In special noaptea si dimineata devreme. adj. s. ce se manifesta In ortostatism (statica). kytos = ceCuCd. -<wno. n. [Ernst Viktor von Leyden. / attaque. cu celule gigante (gemistocitice). deci un a. fibros. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. s. de grad malt (III . taxis = ordonare. s. ATAC. care sunt dezordonate. de. adj. de p. / ataraxia. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. Functiile a. f. diitringens. de.] Sin. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa.. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. [I. r. Termen vechi. 1858-1916. stroke. \Qr. Pseudoastm (v.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. m. Cu debut Intre 5 si 15 ani. [Cjr. violenta ca manifestare. pot fi clasificate In: 1) A. 18321910. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. atturcare = a mcepe. / astrocyte. ataktos = nere. s. sau f. spontan sau prin terapie. [Lot. s. frisoane sau bufeuri de caldura. parestezii la nivelul membrelor. convulsii si tulburari de mers.. transpiratii. (succe^iv) la '}\pnigs6erg.hta. astragalos = os. ASTRINGENT. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. tabes ereditar. ASTM. medic airman. n. 2) A.ASTM pe acelasi meridian. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. A. / ataxique. Se disting a. / astroblastome. -e. patologica. fibhlare. 2) In limbaj clinic. s. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. m. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. s. spasmodic. sin. s.u sunt dare. si a.. frica de a Innebuni. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. Ex.. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. / astringent. / attack. / atavisme. 2) Detasare emotionala. intrinsec (cu mecanism incert. astron = stea. m. prin complicatii cardiorespiratorii.\ 1) Ocurenta brusca. de la ad = cdtre. a Uga. reversibile partial sau total. ASTRAGAL. s. m. n. astron = ste-a. / ataxie. a aranja. de. s. \Lat.caia la ^(e. anat. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. [itd. sau pseudoastm. Sin. a. greata. a.guiat. f._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack.di.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. astroci-tom.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. a . constand In agitatie extrema. m. profesor de. ATARAXIE. In care un ochi este astig-mat.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. / astringent. astron = stea. Indeosebi mastocite. determinand secretie de IgE). se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. a. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. durere sau Jena toracica.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. disartrie. crisis. derealizare. s.id. Sin. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. ATAXIC. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. 182S-1S8Z. s. [Cfr. In sange apar Ig. / astragale. cu tuse. Etiologic se disting a.. astragalus. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000).. vertij. -omo. [Lot. n. aranjare. la tattein = a ordona. a. s.astroblastomul si IV glioblastomul). exista trei mari tipuri: a. s. F..: ereditate ancestrala sau de revenire. 2) A. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. reflex. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. cu staza pulmonara. ASTROCITOM.. neurolog airman. iar celalalt normal. lat-tein = a ordona. s.: fenomene a. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. [Cfr. ASTROCIT. II). de grad mic (I. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. apoi dt patoCogie me. n. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. / asthme. / talus.-dicina in. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. n. stringerc = a strange. b. protoplasmic. . In care intervin numeroase tipuri celulare. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. . / astrocytoma..dde. f. wheezing si sibilante. / ataxic. la a . taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate.priv.rna.. In mers (a. ASTROBLASTOM. cardiac. atara-xia = impast6i.] V.. infecto-alergic sau atopic intrinsec). m. de p. fara relatie cu o reactie alergica. cinetica). f. ATAXIE.: boala Friedreich. eozinofile si linfocite T. / ataraxie. m. / astroblastoma. Sin.udwig Bruns. adj.oase.priv. [Nikolaus Freidreich.: amiotaxie. 3) In limbaj curent. de a deveni nebun. m. atribuit unei react" reflexe. readus In drculatie de *DSM IV.cwr'\ V. De exemplu. a. A. ATAVISM. s. Jfanovra. mecdc airman.: pseudotabes (v. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. ou f. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. aranja. A. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. n. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. adj. / asthma. s. grupate In fascicule. indiferenta. [Qr. F. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). f. senzatie de strangulare. din unele stari febrile. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. n. s. s. emetrop etc. m. tab. 2) Bolnav afectat de ataxie.rg. Gena a carei mutatie este responsabila de a. a.priv. atavus = strOmofi -ism. denumit uneori si a. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta.. 3) A. [tfr. cu formare de complexe Ay-Ac). Strasbourg fi •SerKn. me. blastos = germe-n. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. / astrocyte. tremuraturi sau secuse musculare. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. Ca urmare. s. protoplasmatice si a.. din {ST. codificand proteina denumita frataxina. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie.

-oma. m. gr. de [a emballeia = a arunca m (en = in. lemn. ektome = eyizie. abductie si rotatie intema. Proprietatile fizice si chimice ale a. f. hastelta = Bat mic. atheromectomie. ATICOTOMIE. 2) thymos = principiu vital. s. s. thy-mos = minte. s. lobulara sau segmentara.. material plastic.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. [Itai. / attico-antrotomie. fierturd (-oma). fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. s. / attelle. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. [Lat. antron = pefterd. deviere de la o forma considerata caracteristica. attikos = referitor la fitena.] V. / athymia. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. sphtiiru = sfera. n. ATETOZA. embole = acfiunea de a arunc. \Qr. ATITUDINE. / atelectasis. poate fi: masiva. 1'. f. m. de la a .: forma a. stratosfera si ionos-fera. f. f. timus. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. f. f. Uneori.. chirurg francez. atticus. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. secftune. ATOM. [at. tomos = taiat. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). de inactivitate totala. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). 2) Absenta timusului. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. [Qr. / attenuation. / atheroma. adj. s. ATEROGENEZA.: boala Hammond. f. s.tena. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. de [a luiiein = a ordona. f. a . a. din gr. n. are o 199 . Var. [EdouanI Francis Kirmisson. a .. dur. anat. Forme (In functie de localizarea procesului de a.fi\at. unde sonore etc. fierturd. / atlas.r. de. . s. Dupa Intindere. de la typos = tip. / atticite. / atmosphere. spontane. prezinta trei mari zone: troposfera. / atypique. f. Intreaga a. ATICITA. / atticotomy.) la traversarea unui anumit material. \Qr. In literatura medicala. s. a. f. athere = terci. / atome. s. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. attitudiae. A. / splint. atticus. s. A. f. / atticitis.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. f. sectionat fi temnein = a tdia. / epitympanic recess. / atherogene. ektasis = dilatatu. f.] Neconform unui anumit tip.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. f. [Cyr. X. de [a temriein = a taia. s. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata.oase. V. / atherosclerose. s. substanta reticulata). f. f. \Gjr. sphaera.): 1) A. de la temnein = a tdia. athere = terci. totodata. din gr. s. termen prduat ulterior m arfiitecturd. athetos -ne. nudeele gri centrale. ATLAS. In ultima instanta. [Qr.). formand un fibroaterom. atlas = atlas. ATEROGEN. din gr. wtdrire. f. / attenuation. / atmosphere. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. -ita. tipica. Ex. spirit. / athetose.. formatiunile subtalamice. ATELECTAZIE. s. A. {Cjr. genesis = prodwere. ATEROMATOZA. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. m. secfiune. [C. Etiologia a. [Gr. gemian = a produce. (ex. 2) A. s. athere = terci. aritmice.} Sin. ATIMIE. s. termen preiuat ulterior in arliitecturd.} M. n. / atherosclerosis. attikos = referitor [a fitena. tome = tdiere. / atherogenese. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. fierturd.priv. a aranja. / atherogenesis. / atheromasia. atomos = mdivi-zihil.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. manifestata prin stare de indife-renta. / ath6rectomie. ATENUARE.priv. s. [Lat. / atherectomy. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. lente. gr.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza.priv. -oza . ATIPIC.] Dispozitiv. se poate fibroza.: sindrom Louis-Bar (v. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala.] 1) Scaderea tonusului afectiv. \Gjr. / atlas..: ateromectomie.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. adj. s. din gr. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. a unei boli). Var. [Cfr. s. / atom. f. [personaj mitologic: titanul Atlas. Sin. indeo-sebi industriale. embolie. [Cfr.).priv. cantareste circa 5-1015 tone. / atheromasie. symbolic. Ideas = e^tremitate. tab. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. s. fierturd (-oma]. s. ATICA. gr. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. angeion = vas.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. localizata pe arterele coronare. s. fierturd. / attitude. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. este considerata o boala generala oom-plexa. gr. s. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. s. ionizante. / atticoantrotomy. gr. A. se poate calcifica si. ballein = a arunca). / ath6rome. ATICOANTROTOMIE. cavitate. s. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. model. / athetosis. a6ur. adj. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. s. tome = tdiere. din tat. de obicei In forma de lama subtire. iithere = terci. atypical. [Qr. f. s. s. ATEROM. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm.a m. care spijina cerul pe umerii sai.: dislipidemia. f. / athymie. de la skleros = tare. de. sklerosis = indurare. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). aranjare. / attique. s. s. atmos = vapor. f. [Lat. ultenuatio. f. f. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. s. 8. fiind.] Procesul de formare a placilor de *aterom. din metal. m. 1 atm = 105 pascal. pentru aterectomie (v. / atypic. A. taxis = ordonare. 'in functie de evolutie. / atheroembolism. ATEROEMBOLISM.sau bilaterale involuntare. ATEROMECTOMIE. [at.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. m. athere = terci. atticus. poate fi acuta sau cro-nica. ATMOSFERA. athere = terci. athere = terci. manifesta prin deficit anabolic. f. ate-les = incomplet. f. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. s. s. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. In evolutie. f. / atheroembolism. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. / attitude. s. profesor de. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. se Intelege formarea de ateroame multiple. ghips etc. f. fumatui etc. fierturd. / atticotomie.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. aptitude = aptitudine. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. NA: recessus epitympanicus. [Lat. attikos = referitor [a ^. pana la Inaltimea de 5 km. a . f. [Qr. f. antrum. ATEROSCLEROZA. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. coronariana. la nivelul extremitatilor.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. prin a. variaza cu altitudinea.] Portiunea superioara a *casei timpanului. [Lat.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii.. s.] Invelisul gazos al scoartei terestre. m. marcd. / atelectasie. attikos = referitor [a Atena. si coree. adj. / atherogenic. [a attenuare = a s[a6i. ATELA. -onis = atenuare. typikos = tipic. atticus. -oma. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. [a gennait = a produce. ulcera. s. la 0°C. [Lat. fierturd (-oma). s. s.

ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. corticate izolate (*boala Alzheimer. [Lat. / atomizer. tomos = taiat. f. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. attritio. primitiva In treimea inferioara a gambei. pi. -trum = negru (deoarece in acwtd. f. / atonie. s. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. s. s. camera.. / atony. 7) A. atomos = indivizibii. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. a. iar perefii se. s. senila .] Alcaloid extras din Atropa belladona. n. tresis = orificiu. subcutanata sau intravenoasa. / atresie. 1) A. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. ale destinulw. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. Dimen-siunile a. dar cu respectarea tesutului elastic. s. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza.. se utilizeaza In colire ca midriatic. f. cortizonica . / atransferrin(a)emia. A. [Qr. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager.. f. 2) A. f. f.priv. / oreillette.priv. / atrophy. de. *coreea Huntington.cicatrice netraumatica si superficiala. 5) A. tome = town. secfiune. alcatuind molecule. s. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. Abrev. f. *scleroza laterala amiotrofica). ATROPINA. cu predispozitie ereditara. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. ATRITIE. f. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. a. / atopie.a. A.. fie In combi-natii cu aiti a. -onis = frecare. care apare sporadic. Sin. / atopy. ATONIE.. atriotomie. tra. atrium = antuamera. ce poate exista fie liber. antiemetice. a. Forma particulara: a. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. s. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. este un sistem neutru electric. -(rum = negru. / atropine. [Lot. / atropine. a z. vulvara . / attrition. alba Milian . semne *extra-piramidale. iar In doze man are actiune centrala. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. c. / athrepsia.). exceptional. prin venele cave si sinusul coronar. sunt de ordinul lO"10 m. 6) A.priv. (zeif:e.: auriculotomie. a. Sunt incluse In aceasta categorie: a. Tipuri: 1) A. / atriotomy. -ina. idiopatice sau congenitale. dintoto'i ferrum = fier. caracterizata printr-o slabire extrema. [at. Sangele trece din a.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie.: hipertrofie. de la ater.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. ATOPIE. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. Sin. cfwurg german. a . prostatica provoaca o retentie a secretiei. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. dar superficiala.: FoFi-ATP-aza (v. de [a attcrere = a. s. De asemenea.: *boala Kraepelin). s. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. inertie uterina. / atomiseur. -tra. musculara.. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative.ATOMIZOR structure complexa. M. a . care devine galbuie. cu excep-tia plamanilor. atropa = fieliadcinili din gr. utehna. gr. / athrepsie. diabetului. m.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. f. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. [Paul H. Ant. in blocurile atrioventriculare. dementa senila). fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). profesor la ^{am6wg. atria. f. s f. ATROPIE. Iar atrophy. f. *ataxie. [Cfr. de. V.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. / atransferrinemie. a alcoolicilor (corticala tardiva). tro-phe = ftrana. s. s. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. localizata sau difuza. Lachesis fi fitropos). a . Clasificare dificila. 2) A. difuze sau circumscrise.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. Sudeck's disease. olivopontocerebeloasa. m. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. \Qr. cardiac (NA: atrium cordis) . pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. a. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. 3) A.: boala Aran-Duchenne (v. 3) A.priv. a. s. Sudeck. (1). aplazie si hipoplazie. atopos = in afara (ocuiui normal'. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. Administrate pe cale bucala. NA: atrium. mnegreau).portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. dentorubrica). f. V. threpsis = nutrifie. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis.. s. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. s. sarurile solubile de a. secundare. a .priv. si anticolinergic. 1866-1938} Sin. si vaporizator. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. uscata. diminuarea tonusului muscular. Uneori. Atropos = una dintre cdt. este reversibila. [Qr. s. generand anemia sideropenica congenitala. f. ATP / ATP / ATP. atrium. amiloidozei sau. ATREPSIE. Ciotflo. f. a . sectionat fi tem-nein = a taia. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. f.. *hipotensiune ortostatica).stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. 4) A. Sin. co-loida . / attrition.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. este adesea ireversibila. [Qr.. sunt utilizate ca spasmolitice. cicatriceala . de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. de. 2) Forme In care a. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m.: 1) A. m. ATRANSFERINEMIE. f. V. s. trd 'Parce. la varsta adulta. s. ATRIU. deficitului de dopaminhidroxilaza. *boala Pick. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. [Cfr. [Lot. (2.] Stare de denutritie grava a sugarului.} Absenta *transferinei din sange. s. irons = p&ste. 2) A. . ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy.). corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs. -atos = sange. n. s. \Gjr. ATREZIE. A.] Diminuarea de volum a unei mase celulare.. f. dupa o infiltratie locala de corticoizi. topos = foe. la a . s. 8) A. In ansamblu.). / atrophie.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. antisecretoare. c. auricular . atrium =. si evolueaza progresiv. se facea focul [a romani. s. cavitatea timpanica propriu-zisa. haima. freca. ATRIOTOMIE. ta a . / atresia. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. [Lat. fara pierdere prealabila de substanta. A.. Ex.camera superioara a fiecarui hemicord. s. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor.). 3) A. c.antecamera. (a ater.: boala Sudeck (v. s. tonos = tensiune. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. nutrifie. poate fi difuza sau localizata. ATOMIZOR. (identici sau diferiti). c. gr. f. -ina.priv. 3) / atrium. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. cu afectarea retelei cutanate de colagen.dupa o *corticoterapie prelungita.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire.priv.

f. / auscultation. dys = grw. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. osteon = os. etimoio-gia tc. de.. [Cjr. aurum = aur. urechiusa sau auricul al inimii. [Qr. m. / autistic. Cea mai precoce psihoza a copilului. s. pi. din [at. [1^. AUSCULTATIE. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina.). prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. dim. s. tabagismului etc. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. s. f.nutw atropina.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. ausciiltare = a asculta cu atenpie. uuufi. s.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. la auris = urecfie. AURICULAR. [Lot. uneori manifestari auditive. n. n. AUTOAGLUTININA. de. obtinandu-se *audiograma. A. {Lot. atomic 79. 2) Subject care sufera de autism. auricula. Actiunea de a auzi (a. AUTOAGLUTINARE. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. [Lat. / aurovertin. s.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. audi-bilis = cars poate. s. / audiogramme. m. / auriculotherapie. [Lot. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. AUTIST. / auriculotomie. de sete sau afective. AUDIT.. m.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. gr.. s. este evaluat la un control ulterior. AUR... / gold.. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton..z. audire = a auzi. s. ca urmare. se disting a. auricula. [Lot. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. cutanate. autos = sine. abdominale. AUTACOIDE. / autoagglutinine. [at. \Cjr. [Lot. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. / auriculotomy. fl au. f. autos = sine. / autoagglutination. s. f. de. s. gramma = Inscriere. s. AUDIBILITATE. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. s. / audio-meter. m. dim. tome = taie-re. olfactive. simbol Au. s. autos = sine. sectiune..] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. gr. s. AUDIOMETRU. aura = rasufiare. dificii. i. gr. / autacoids. AURICULOTERAPIE. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. hearing. insufi. AUTISM. s. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. vizuale. coloidaf). m. s. akos = re. f. / aura. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. imediata. pasivS) si de a asculta (a. agglutinare = a iipi.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. s. iar copilul mic este izolat. de. sau f. audi-lio. inde-pendenta de existenta surditatii. m. / aura. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. paihice etc.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. pi. s. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. s. si a. AUROVERTINA.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. a.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. s. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. / auto-agglutination.me. f.] Element chimic pretios. f. a uni. NA: digltus minimus (2). mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. s.. de. f. Se utilizeaza audiometrul. n. s. / audiometre. alaturi de *inspectie.. gustative. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. [Lot. s.). m. autos a sine. foarte dens.\ Sin. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. -onis = atac. de ex. / audition. [Lot. a uni. / autisme. f. / audiogram. fara a cauta un contact.. f. aggresio. / atropism. / or. audire = a auzi. f. f. n. / audibility. m. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. s... f. f. [at. / audiometrie. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. la plassein = a forma.diu. Unii dintre compusii a. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. / auscultation.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. de la therapeuein = a ingriji. / autiste. [a audire = a auzi. s. / audimutite. / auricular. activa). la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. Dupa Laennec.rme. s. -ism. -ina . adj. s. dim. AURICULOTOMIE. f. [Lot. / audit.la amis = urecfie. mutus = mut. gr. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. A. autism infantil). autos = sine. s. m. de la aggredi = a ataca. / autaco'ides. f. / audit. plasis = modl-[are. *angiotensina... / atropism. A. onis = auzire. [a amis = urtcfie.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. f. congenital word deafness. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). -ism.: boala sau sindrom Kanner. s.] 1) Cu referire la *autism. ou f. s. audire = a auzi. / audimutitas. s. [Qr. {Cfr. f. agglutinare = fl Ivpi. / auriculotherapy. auricula. adj. / Beals' syndrome. [Lot. autos = sine insufi. la temnein = a tdia. / auriculaire. f. metron = mOsura. AUDIOGRAMA. {Gfr. f. a. In forma foarte dis-persata. n.] 1) Care se raporteaza la ure-che.ATROPISM ATROPISM. n. insufi. insufi.it. digitus auricularis. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. 'palpare si *percutie. Este un metal galben. s. f. / autoagression. de. / auriculo-osteodysplasie. / self aggression. [Lot. f. m. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. modificari de apetit. audit. Prezinta *ecolalie. de. / autism.. s. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. AUDIMUTITATE. gr. a modela} Sin. f. ascuitare. gr. 2) In prezent. prin intermediul *stetoscopului. Sin. sounding. La adult.: sindrom Seals (v.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii.. dim. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. n. s. a. s. mediata. [Lot. Totodata. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. AUTOAGRESIUNE. AUDIOMETRIE.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. / aurovertine. cu nr. f. audire = a auzi. [Lot. s. s. ihsufi. f. cu lumea exterioara. {'Eng[. / autoagglutinin. audi-tus = auz. A. *eicosanoidele. s. s. s. AURA. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. f. adj. / audiometry. ale subiectului. Cat. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . AUDITIE. *serotonina. s.: atriotomie (v. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. auricula. therapeia = tratament. s. / audibility s. adj. s. f. / audition.

s. / autohemotherapie. anti = contra. de ex. de [a graphein = a scrie.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii..] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. AUTOHEMOLIZA. -oza.: a. AUTOANTICORP. gruphium. lysis = distrugere.} Sin. s. de (a krinein = a disceme. s. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. de la digerere = a duce in parti diferite. grapheion = penifa de scris. therapeia = tratament. a purta). autos = sine insufi. f.: In engl. anti = contra. apdrat (in = [ip-sit dc. din gr. autokhton. V.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. autos = sine insusi. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. krinein = a separa de. / autophagie. a. / autophagocytose. V. corpus. lysis = distruge. n. a descompum (dis = separat de. Cat. gr. s. autos = sine insufii phobos = fried. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. Ex. AUTODIGESTIE. histos = fesdtura. [C/r. m. s. kritikos. -e. AUTOHEMOTERAPIE. a. [Cjr. / autoantibody. munus = o6[igatie). intoxicatii. phagein = a mdnca. s. autoantigen. \Gjr. deoarece sunt . / auto-immunite. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. immunitas. kytos = ceiuid. de. autos = sine insufi. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin.. / autocritique. [Cjr. / auto-antigene. / autocriny. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. AUTOIMUNITATE. {Cjr.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. iarasi. (at. digestio. s. / autoanalyser. f. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. / autoclave. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. prin consumul tesuturilor proprii. s. autos = sine insusi.insusi. f. AUTOCRIN1E. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. / autogene. s. m. care. s. [at. Indeosebi ale constituentilor plasmei. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . munus = ofiCiga^ie). iat. / autophagia. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. autos = sine insufi. / auto-digestion [Cjr. s. / autocrinie. f. [Qr. s. / auto-immun. adj. autos = sine. -oris = carp. immunis = scutit. n. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. phagein = a manca. iat. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. f. f. / autohistoradiography. *tiroida. *spermatozoizi. / auto-anticorps. m. / autochtonous. -onis = descriere. [Cjr. autoimunitate. / autoclave.} Teama patologica de a ramane singur. observata In unele boli mentale. / autophonie. erythros = rosu. In organismul caruia Ti apartin. / autodialysis. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. graphein = a scrie. [Qr. auto-phagy. In starea de *inanitie. [Cjr. endo-gen. [at. outos = sine insusi. [Cfr. / autochtone. s. f. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. V. AUTODIALIZA. s. apdrat (in = tip-sit de.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. A. autos = sine insusi. daca sunt accentuate. s. AUTOERITROFAGOCITOZA. f. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. care poate apare In unele boli ale urechii medii. asociata unor manifestari patologice. autos = sine insusi. adj. autoimunitate.} V.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. (at. [l^r. / autophony. f. / autoantigen. AUTOGREFA. autoimunitate. [Gr. autos = sine msusi. Obs. s. f. haima. s. / self criticism. adj. katalysis = disotutie.separare.: boala a. [Cjr. f. s. autos = sine. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. fesut. fiziologica si a. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. grefa. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. f. mucoasei gastrice. / autohistoradiographie. / autoerythro-phagocytose. / autoh(a)emolysis.: sindrom Marlin (v. f. A.. / autophobie. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. -atos = sdnge. / autocatalyse. / auto-catalysis. analyein = a rezolva. [Cjr. m. m.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . s. / autodialyse. dialysis . f. / autoh(a)emotherapy. se manifesta ca *boli autoimune. -atos = sange. Ex.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. s. s. autos = sine insiifi. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. AUTOFONIE. f. s. \Qr. s. s.*autoanticorpi . AUTOHTON.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. autos = sine msusi. f. autos = sine insusi. la katalyein = a distruge. autoimunizare si autotoleranta. s. s. f. AUTOCRITICA. dobanditf). m. insusi. f. iradiere sau 'in neoplazii (a.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). Se disting doua alternative: a. phagein = a mdnca. AUTOFAGOCITOZA. s. V. AUTOCATALIZA. f. din gr. Se Incepe cu 2 ml. lyein = a. din "pancreatita acuta. s. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. / autogreffe. [Cyr. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. adj. autos = sine insu^i. / auto-hemolyse. AUTOIMUN. f. de [a khthon = pdmdnt. radius = raz. 2) Stare morbida. AUTOFAGIE. s. / autoerythrophagocytosis. de la lyein = a distruge.). f. autos = sine insusi. kytos = ceCliiSf -oza. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. f. / autoimmuni-ty. s. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). [Gjr. / autophobia. a. / autodigestion. haima. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. / auto-immun. criticus. In toate cazurile mentionate.a. V. \Qr. / autogenous. s. [Cjr. dia = prin. / autograft. f. AUTOFOBIE. / autophagocytosis. "mielina.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. [at. f. s. autos = sine insufi. divi-ziline a unei idei pe puntte. autoimunitate. apoi 3 pana la 10 ml. se pare.centa. f. V. f. Acesti a. AUTOANALIZOR. AUTOGEN. / autoanalyseur. la ana = din nan. autos = sine insusi. f. [Cjr. automatos = spontan. s. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. driceag de altoit. [C/r. s.re. s. adj. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. s. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. autos = sine wsusi. AUTOCLAV. s. de la. *tract uveal. f. f. In prezent este putin practicata. AUTOHISTORADIOGRAFIE. adj. autoradiografie. totusi metoda a fost reluata. Indeosebi In medicina sportiva. gerere = a duce. zilnic sau o data la doua zile. viral (pseudoautoantigen). de la immunis = scutit. AUTOANTIGEN. tie. f. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. s.

s. s. s.: ritm idio-ventricular (v. / autointoxication. AUTOSCOPIE. A. autopsia. A. / autopunition. / self-mutilation. f. s. tat. urechi etc. / autoplasty. diabetui insulinodependent s. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism.). care survine In cursul anumitor start patologice. / autosuggestion.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. autos = sine insusi. AUTOSOM. a e?(amina. / autonomy. [Gjr. s. [Cjr.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. s. de. e. de origine intestinala. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. munus = o6[igatie). AUTOLOG. celule. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. s. [at. tie. -onis = medi-cafie. Ex.] Comportament involuntar (miscari. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. Ex. s. f. a modeia} Sin. din cauza etimologiei improprii a termenului a. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. gr. apdrat (in = [ipsit de. autoimunitate. radius = razd. [(yr. f. f. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. AUTOMUTILARE. autotoleranta. s. [at. autoanticorp. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. mai ales al celor neurocibernetice. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. a unui tesut sau a unui organism. *a. / self-punishment. Cea mai importanta a. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. Sin.: necropsie. -onis = pdrere. Indeosebi lizozomale. rdafie. adj.. [CJT.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. [CJT. somn. tiroidita Hashimoto. graphein = a scrie. sugestie. ia punire = a. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). f. originea autoimuna este doar presupusa. se observa uneori dupa o leziune medulara.: lupusul eritematos diseminat. lysis = distrugere. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. s. s. [§r.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. de. [at. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. f. 3) Sin.). autos = sine insusi. de (. / autologous. regulare = a rigid. f. AUTOREGLARE. s. s. -onis = mutitare. s. [at. f. AUTOIMUNIZARE. autos = sine. suicide (3). AUTOPSIE. f.] Despre tesuturi. f. autos = sine insufi. s. poate fi: 1) Medicala. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. in = in. este de tip cibernetic. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. / autopsie. scopia = e^aminare. ia mutilare = a scMbdi. autos = sine insufi. AUTONOMIE. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. insufi. / self-regulation. / auto-radiographie. 203 . sau automates = spontan. automatismos = autoacfionare. AUTOSOMAL. f. s. / autoimmunization. / autosuggestion. v.: autogrefa (v. f. Intermitent. f. gr. Enzimele sunt de origine endogena. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. autotoxicoza. de la skopein = a vedea.: sindrom Clerambauld. De altfel. f. AUTOPUNITIE. outos = sine insufi. / auto-immunisation. s. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. Ex. leucopeniile imunologice. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. Sin. [Qr. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. logos = raport. / autolysis (1. si autopuni-tie. s. Var. mutilatio. s. f. pumtio. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. [€/r. s. Tmbatranire) sau patologice (migrena. s. s. [at. f.: autotoxemie. [CJT.: a. AUTOMATISM. / autopsy. AUTOMEDICATIE. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie.). suggestio. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. f. autoan-tigen. Activitate motorie involuntara.AUTOIMUNIZARE imune. antialeatorie si antientropica. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. de origine accidentala sau criminala. s. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. s. [Qr. m. Indeosebi la nivelul organelor genitale.insufi. de. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. s. automutilation. Var. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. s. / autologue. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog.} Inde-pendenta functionala. autos = sine msusi. / autonomie. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. Pentru alte boli. / autointoxication. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. a. / autoplastie. autos = SIM insusi. / automutilation. V. V. / autoradiography.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. 2) Medicolegala. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. autos = sine. de [a plassein = a forma. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. opsis = vedtre. cardiac) sau patologic (ex. 2). elaborat sau inconstient. insufi.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. epileptic. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. grefa). / automatism. nomos = o6icei avand fortd de iege. / autoscopy. autos = sine insufi. n. AUTOPLASTIE. f. f. Indeosebi guta). Independenta fata de controlul voluntar. A. f.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. pedepsi. f. anemia hemolitica autoimuna. / autoregulation. f. f. autos = sine insusi. [Qr. plastos = moddat. / self-treatment. passivity phenomenon. f. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. medicalio.). f. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). pentru autozomal (v. [^r.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). activitati). AUTOSUGESTIE. immunis = scu-tit.a lyein = a distruge. -onis = pedeapsd. \CJT. ou(os = sine. reactional sau spontan. AUTOLIZA. s.sale sunt devansate sau repetate In ecou. / autoscopie.: *a. anuntandu-l ce va face si ce va spune. AUTORADIOGRAFIE. autos = sine insusi.: sinucidere (v. s. [^r. A. adj. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala.). / autolyse. la toxon = sageata. AUTOINTOXICATIE. Poate fi fiziologic (ex. A. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. Sin. boli metabolice. / automatisme. termen recomandat. pentru autozom (v. oftalmia simpatica. Prin a. Sin. f.). [at. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. bolile Biermer si Basedow-Graves. De obicei. mental etc. ou(os = sine insusi.: a. A. prin autoagresiune sau autoimunizare. [CfT. m. / automedication. [at.

/ autovaccine. -ozo. boli infectioase. In prezent. s. f. -ina. / autotrophic. s.i [at. aviver = a indeparta marginile unei piagi. de (a vellerc = a trage. \Cjr. a se dczvolta. [Qr. / avivement. *centrifugei. 3) A. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. abortion (provocat). este perturbata. [Cjr. / axis. / avulsion. s. soma.-h.. auxanolo-gy. spontane care se repeta la sarcini succesive. adj. AUXINA. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie.). / auto-tox(a)emia.). consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. este probata de *neurocrinie. -ina. autos = sine insufi.] Care este lipsit de *vascularizatie. s. fusio. adj. AX. adj. V. / auxin. f. spon-tan si a. [Cjr. autas = sine insufi. [at. a se dez-voita. haima. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. AUXOTROF. / autosomal. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. adj. s. m.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. V. a. s.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. AUTOTROF. autos = sine insufi. / autotoxicosis. V. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. f.Corp. indurate. In cazul unei fracturi. sangele este recoltat inainte de operatie. miprastiere. vita = ria. si doi cromozomi sexuali. {QT. f. 2) A. s. s. / autotoxicose. s. / avivement. iar celalalt de origine pa-terna. s. de. Mai trebuie mentionate: 3) A. 4) A. s. AUTOTRANSFUZ1E. AUTOVACCIN.] Sin.: *boala beriberi. s. Scopul a. cu autozomic (v.a. de. / autotransfusion. a -priv. / avortement. f.. de la toxon = sageata. soma. PP: *pelagra. f. s. / avitaminosis. -atos «= sdnge. / avascular. \Lat. auxe = creftere. autos = sine insufi. Sin.on. s. 4) A. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. [Qr. a. loxikon =° otrai'a. sanatoase. decompensare cardiaca. AVASCULAR. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. ammoniakon = sore de amo-niu. autos = sine insufi. a. / hearing. n. S. -onis = tcipire. f. AVITAMINOZA. [Qr. hipotalamus si hipofiza. s. dezechilibre hormonale. / auxotroph. [at. auxe = crestere. s. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi.: 1) A. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. / autosome. int. din [at. vasculum = vas mic. / avidine. m. insuficienta renala. Organismul uman poseda 44 de a. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. Ex. [Qr. / avitaminose. AVULSIE. gr. [Gjr. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. In general legata de o carenta alimentara. / avulsi. [Cfr. AUTOZOMIC. Clasic. f. [at. adj. a se dezvoita. a smulge} Extractie. aiitos = sine wsusi. s.: autointoxicatie (v. autos = sine insufi. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). / autotransfusion. s. de [a auxein = a crefte. \Cjr.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. AVORT.} Sin. / auxine. stare denumita *autoimunizare. [GIT.: a. s.priv. / autotrophe. tolerantia = suportare. [Lot. adj. si ure-che interna. abortio. repetitiv. tat. In caz de sarcina gemelara. [Cfr. velsus. phytohormone. unul fiind de origine materna. n.t. dim.. / autovaccin. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. a . / avidin. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. AUTOZOM. autoantigeni. / auxotrophe.] Curatarea.-h. si neuro-endocrinologie. [Qr. f. AUTOZOMAL. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina.: autosom. autos = sine insufi. s. a. Proteina din albusul de ou. a. f. trophc = firand. constatata 204 . s. Uneori. provocat: 1) A. dar. s. / ouie. h.. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. AUTOTOXICOZA. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. freshening.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. Var. adj. / autosome. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. pentru varfui sagefiior. dm-uiio. trails = pesle. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. spontan sau provocat al unui fetus malformat. Realitatea a. de (a toxon = sageatd. h.] Anglicism sin. -atos = Corp. de. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. -ozo. ortus = nastere). de la auxein = a creste. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. / axe. a. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. adj. s. Ex. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. f.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. s. -onis = arort.). m. s. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). fausse-couche / miscarriage (spontan).] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. s. -atos =. AUTOTOXEMIE. \fr. [at. 2) A. s. AUXOLOGIE. aceasta limita este stabilita la 180 zile. vivus = viu. f. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. adj. izoimunizare Rh. / autosomal. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. vasis = vas.: autointoxicatie (v. f. alterari cromozomiale. f.: a. / avasculaire.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. irophe = fiTana. a priv.. s. m. boli genetice). axis = ayl. / autotoxemie. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. f. / auxology. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. Conform acestui concept. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. fistule sau fracturi. f. autos = sine insufi. n. In celulele somatice. audire = a auzi. / autosomique. A. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. s. testului osos favorizeaza consolidarea... / auxologie. AUZ. m. AVIVARE. / self tolerance. Ex. f. -atos = Corp.: evulsie. de (a auxein = a creste. axon. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. adj. la vas. [Qr. diferential. ouxe = crestere. ca bioxidul de carbon si amoniacul. C: *scorbut. f. f. [^r. f. D: rahitism. (a vaccind = variola vacitor..] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. / auto-tolerance. logos = stiinpa. s. / autosomique. soma. dentara. m. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. n.

). s. o. s. s. infirmilor.). m. / axillary. Indeosebi In transplantele de organe. s. creste Indeosebi In afectiunile renale. / asbestosis.. zoe = viaf. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. [fr. s. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). s. f. Diferitii a. / axone.. s. [Qr.: nitrat (v. principala. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. AZOTAT. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. s. AXON. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace.] Sin.. m. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. axoa = cuyl. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. m. AZASERINA. f. ouron = urind. f. / azoturie. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. s. -aton = samdnfa. [Lat. f. AZIDA. / azot(a)emia. f.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. {Cjr. AXONEMA. zoe = viatd. A. AZATIOPRINA.priv. 2) In fizica. zygon == perectie. adj. utilizata In hematologie. AZOT. / azote. phi]os = prieten.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. adj. Sin. / axonotmesis.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. AXILAR. dl la philein = a iu6i. a . \Cjr. axis = ivffl. / asbestose.. f. AXONOTMESIS. axon = !U(a. / azyme. xenos = strain. In socurile traumatice sau chirurgicale. s.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. A. pi.. zoe = viaf.priv. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. amo-niac etc. a • priv. acidul uric. a . Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. s. AZOTURIE.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. a . n. gr.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. / axokinin. n. m. asy-lon = [oc im'w[a6i[. ophthalmos = oc/w. m. f. f. tmesis = tOieturO. -atos = s&ngt.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. In mod normal.] V. NaN3). AZIMIC. s. 205 . aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. -ozo. axillae. jug. fibra nervoasa. n. / azaserine. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie.: paine a.] Intreruperea axonului.] Sin.: cilindrax. [Cjr. proteinelor. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. f. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. / armpit. m.: artera a. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. s. In cazul neuronilor senzitivi. s. Ex. In tulburarile de metabolism. axilla. / axoneme. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. AZOOSPERMIE. piloasa. a . s. [Lot. contrar etimologiei. / axoplasm. fibrele A si B sunt mielinizate. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). [Lot. NA: axilla. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. In ma-joritatea cazurilor. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. o. / azide. Este determinata. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei.. a priv. sarea de sodiu. s. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. la dreapta si cele doua mid vene a. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. / nitrogen. / azathioprine. In prac-tica. s. este cea mai mare. copiilor ortani etc. f. f. Intra In compozitia enzimelor. s. sectionare. axilla = su6suoard. Timp Indelungat. / axerophtol. o. / aisselle. / axoplasme. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor.. [Cjr.45 gt kg corp/24 ore. / azurophil(e). / azotate. AXILA. Ex. adj. s. dupa fosforilare. oecHe azur = at6dstrui. AXEROFTOL. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. Tacit. a. / azaserine. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). [Cjr.priv. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. uremie. AZIL. m. axon = w(0. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. s. / axerophtol. / azurophile. / axenic. / axenique. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei.. / azot6mie. adj. s. [Cjr. a . cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. si hiperazotemie. A. f.. instantanee consta Intr-un vector. s. [Cfr. [Cjr.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. A. [Cjr. exceptand a. s. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. geometrica a instrumentului. s. f. / asile. care poate emite si colaterale.priv. zooa = animal. [Qr. [Qr. bazele purinice. se numeste a. 'in mod asemanator. s. A. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. s. In diaree sau In obstructii intestinale. secun-dara.d. adj.. / azoospermia. AXOPLASMA.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. / azathioprine. urmare a hemoragiilor. a.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur.] Proteina care. a . s. n. spcrma. / axon. s. AXIS. -ina. AXOKININA. In cursul febrei.} Care este lipsit de fermenti. medie este vectorul stabilit. s. / axonotm6sis.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult.: vitamina A (v. care include: azotui ureic. s. In general.von = W(il. A. sy-lan = ajefui. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. nema = fir. f. xeros = uscat. AXENIC. NA: vena azygos. huimii. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. / axoneme. normala este de 0. sub forma de molecule diatomice. f. o.priv. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. anat. asylum.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. AZBESTOZA. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. f. / axis. / axokinine. A. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. o. adj. [Qr.. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. s. s.. V. A.il. tesuturilor sau organelor.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. n. iar fibrele C sunt amielinice.13-0. n . 2) Uzual. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. reactiveaza *axonema.priv. m. de [a a . Este moderator al oxigenului In respiratie. adj. \Lat. care antreneaza o degenerescenta walleriana. asbestos = care till poale fi stw. oase. s. zyme = drojdie. m. kincia = a nufca. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. (saa hemiazi-gos) la stanga. / azotate. s.priv. azotui din acizii aminati. / axillaire. [Cjr. adj. / azymic. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. ferment. f. f. tab. AZUROFIL.priv.. / axis. / azoospermie. -o/. f. creatinina. / azoturia. f. lichid are temperatura de -194. / asylum. f. din gr. AZOTEMIE. s. creatina. [Cjr. / azide. s.i zoe = viata. m. regiune a.

Mycobacterium). profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. / babesiose. John Elmer Weeks. D. -oza. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. din ordinul Papei. m. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus. 207 . [Kar! Joseph Eberth. bigemina produce febra la vite.: Corynebacterium diphteriae (v. 1S63-1933. babesia-sis. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. tific etc. BABESIOZA. Haemophilus).: Mycobacterium leprae (v. apoi [a 'Serfifi.: *b.te. anatomic./fiz. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus. medic norvegian. [Georg von Hofmann-WelIendorf. uterus). la 'Zema. pi. vrofesor (a Cjroninge.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. [Shibassabiiro KiInsato.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin. m. f. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. prof&sor [a 'Bni^elles. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit.dicala. Salmonella). fiacte. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. pre. B. me. Shigella).: piroplasmoza.} Sin. fiacte. 18431910.e. 'Seriin. director de.dicina. Sin. in 1905. descope-rit de Victor Babes. 1843-1K90} Sin. anatomopatoCog gcrman. [Albert Doderlein.: Yersinia pestis (v. in biscrica Ambrosius din Milano. Corynebacterium). Corynebacterium).: abdomen. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus. baron.rmatotog Italian. *b. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor.Cicero al medlcinei". BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. s.] Sin. 'Tufibinge.[ pentru me. [Robert Koch. gme-colog ge-rman. / bacille.). Dupa 14 secole.: Salmonella typhi (v. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata.j Sin. Mycobacterium]. s. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic. \Gerhard Henrik Armauer Hansen. [Lot. 1S47-1SS7} Sin. 'Prcya. 60 i. bacilli. Octave Gengou. 1841-1912} Sin.z. profesor [a 'Bucurefti. [Simon [''lexner. Tomaso de Sarzana descopera.ri. 'Beriin. / bacillus. [Edwin Klebs.: Eschehchia coli (v. hemie.miu[ 9^p6e. amandoua transmise prin capuse.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus. se numesc *babesioze sau piroplasmoze.. profuor ta 'Pisa. Sin.: Vibrio cholerae (v. Bolile provocate de genul B. iar B. Albert Culmette.). fiactmo[og francitz. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut.rubor et tumor. [Victor Babes. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. Wilrtz6urg.totog fi 6ac. IS 75-1959 .AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. patoloaica. Mycobacterium). Sin. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . 'Paris. BACIL. apartenenta b. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus. radius.. Angl.).} B. iJocte.fe. Klebsiella). 1S721961. Koch. 1870-1961. occiput. in 1443. 18541926. piocianic. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. Haemophilus}. In continuare. BABESIA / Babesia / Babesia. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus. 6actunoiog fi imunolog Belgian. BABY BLUES / baby blues / baby blues. l^ie-no. oftalmolog american. Sin. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie.: Shigella (v. V. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului.olog german.: Haemophilus ducreyi (v. apoi [a 'Koma. [Leon Charier.\ Gen apartinand familiei protozoarelor. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus.rwiog austriac. profesor [a Cjreifswaid.: Shigella flexnen (v. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus. | Carl b'riedldfuler.} Sin. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex.riohg si igie. anatomopo.Suy. care a inflnenjat profund gandirea medicala. 18521931} Sin.). Sin. prof&sor de.. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. s.ioCogit. vaccin BCG. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice.en. bacteriolog fi igie-nift german. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame. [Victor Babes. Ex. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus. sugerand forma unui bastonas. 1854-1926. 1860-1940. 8 volume intitulatc De Re Medicina. August fohunn r'riedrich Loefflcr. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. 1852-1915. clasa *sporozoare. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e.\ V. anatomopatofog german. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus. 1S60-1941. publicate la Florenta.riotog german. denu-nut . ci tin emdit latiii. 1843-1910} Sin. in 1905.: Mycobacterium leprae (v. Este prirna carte medicala tiparita. 'Berlin. Hr.: Mycobacterium tuberculosis (v. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus.: Klebsiella pneumoniae (v. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea.: Haemophilus influenzae (v. la Institutui '^ocke. succesiv. Jean Marie Camille Cluerin. se-rotog francez. tibia. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. bacte. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. Hr. cum calory ef dolore".) nu a fost medic. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. -20 d. 1834-1913. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana. profesor de igimd [a LiCte. cercetare. 1S35-1926. niedicinei si filo-sofici.n.rican. d.tte. [Auffiisto Ducrey.] Sin.. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus.n fi 'Muwh. / babesiosis.rwiog fidgian. f.nist german. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. 'Se-rgen. s. [Robert Koch.). anus. Zurich si Chicago. fiaclInolog japone. *b. 'SruJ(d[w.: Pseudomonas aeruginosa (v. Ti^irtz. (BCG).

} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor. 1850-1934. ARN de transfer. Shigelia). ubicuitare. 18631955. a. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). Shigella}. substante tensioactive.} Sin..se reproduc pe cale asexuata. V. haima. B.} Prezen^a de bacili In sange. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. f. BACTERIE. Incapsulati. fenoli. unele b.: Mycobacterium avium. pot metaboliza doar compusi organici. [Kiyoshi Shign. Williams. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. m. profesor [a 'Bonn. 2) In relatie cu un *bacil.. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare.rio(og american.: Clostridium per-fringens (v. B. de asemenea. beta. [Lat. Intepaturi de insecte. inhalare sau ingestie. 1852-1915. saruri ale metalelor grele. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta. 1882-1948} Sin. care nu apar-tin nici regnului vegetal. Indeosebi a *bacilului Koch. de asemenea. s. Citoplasma b. f. BACITRACINA. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. mezofile. compus din doua straturi. dispusi In lanturi. bacillus = Sastonof. Acest Invelis. In absenta glucidelor. s. nu confine germeni microbieni. 1863-1939. heterotrofe care. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C.: 'b. dim. s. crezoli. / bacterie. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza).} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare.. este agentui etiologic al *antraxului. asemenea animalelor. V. f. asemenea plantelor. bakterioa. apoi [a 'SerCin. alfa. [Kiyoshi Shiga. Sin. de la bakteria = lias-ton. -atos = sdnge. si bacteriostatic. / bactericide. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. Park. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. f. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus.: Mycobacte-rium bovis. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. Shigella}.. pustuloasa.: Salmonella typhi (v.: Haemophilus influenzae (v. imobili.). s. f. s.r. prin transductie. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. Fusobacterium). dim. [William H. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. Specie (genul Bacillus. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. pot da nastere la *spori. 1862-1950} Sin. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). baze. 3) Sin. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. de ex. s. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. adica *antibiotice). cauzat de un bacil. BACILEMIE. gama). / bacillar. / bact6ride. De obicei. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. -ida. BACTERICID. fiactirwiog german. adj.). Salmonella). auto-trofe care. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. f. bakterion. psicrofile. pi. 1) Sin. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. Mycobacterium. Sin. 1876-1946} Sin. m. [Alfred Whitmore. 'SQsnigske.: boala Andrews (v. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece. gr. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. de [a bakteria = Boston. 6actenoiog german. f. Anna W.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus. Lichidul din interiorul b. m. prin *sciziparitate. bakterioa. adj. prin extensie. Sin : Clostridium tetani (v. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. •profesor ia 'Pans.. Ex. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". sunt. bactericidal. Schimbul de material genetic se poate produce. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. 2) b. bacil-lary.: Fusobacterium nucleatum (v. profesor de medicma internet ia Copenhaga. t)ac. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. sunt lipsite de un nucleu veritabil. 18701957. / bacitracin. Pseudomonas). ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. Aflate In conditii particulare. s. Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. B. [Cnrl Sonne. [at. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. / bacterid. deja sintetizati de alte organisme. Walther Kruse. Corynebacterium}. bacteria. ca urmare a existentei unui focar infectios. Bacteriohg american.: Pseudomonas pseudomallei (v. ter- .). 2) b. [Jean Hyacinthe Vincent. sunt extrem de diverse.: Mycobacterium tuberculosis.nt Wroclaw. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. medic fi Bacteriotog japonez. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. cu dezvoltare optima la 20-30°C.: Corynebacterium diphteriae (v.).: Pseudomonas aeruginosa (v. bactmolog german. / bacitracine. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). / bacillemie. Mecanismele de actiune ale b. radiatiile ionizante (ultraviolete. ARN mesager. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). s. / bacillaire. s. nici regnului animal.te. bacillus = dastonas. / bacill(a)emia. BACTERIDA.rg fi Leipzig. [Lot. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. BACILAR. / bacterium. Sin. Soionia). profesoT la 'SerCin. 1870-1957} Sin. Haemophilus).: Shigella dysenteriae (v. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. aldehide. f. [Qr. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer. 1858-1945} Sin. caedere = a own.: Shigella sonnei (v. profesor [a Qreifswaid. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b. medic fi 6actenoiog danez. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. s.ze. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. In esenta asemanatoare. adj. n.} 1) Termen nerecomandat.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. B. [William Henry Welch. 2) Sin. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi. dim. de ia bakteria = Boston. X. conserva forma si rigiditatea celulei. adj. [August Johann Friedrich Loeffler. s. B. ultrasunetele. anatomopatolog fi igie-nist american. s.: Shigella dysenteriae (v. substante produse de unele microorganisme.: 1) b. \Qr. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. iar reactiile bio-chimice. medic fi Bocterioiog japonez. 3) b. fiactenolog fi epidemw[og francos. 1S64-1943} Sin.. plasmide). \G. utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si.} Sin. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. / bacteri-cide. profesor ia Johns 'Hofkjns.

eliberand 100 pana la 2 000 de b. s. bakterion. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. / bact6riologie.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana.] *Toxina de origine bacteriana. ouron = iirina. BACTERIOPAUZA. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. lysis = distrugere. V. intestinale. prin fixarea la nivelul bacteriilor.] 1) Asemanator cu o *bacterie. Ex. pot produce toxine (de ex. bakterion. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. ADN sau ARN. f. s. In mod normal urina este sterila. bakterion. proteaze). / bacteriostatic. (at. / bact6riorhodopsine. eidos = forma. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. pi. sunt constituiti din material genetic. f. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. / bacterioscopie. s. V. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. non-toxinogeni. pausa.). sunt organismele cele mai raspandite. / bacterio-phage. s. bakterion. baculum = Boston. cuprins Intr-o "capsida proteica. s. de. de ia skopein = a video.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. de (a bakteria = Boston. lytikos = care. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. s. f. ia toxon = sageata. de ia bakteria = Boston. / bact6riotoxine. s. [Qr. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. s. dim. de [a bakteria = Boston. adj.: fag. f. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. de (a lyein = a distruge. gr. Sin.. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. [Cfr. V. BACTERIOLITIC.r. apendicite gangrenoase.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii. phagein = a mdnca. de la bukteria = Boston. f. b. f. pentru care este caracteristica.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. dim. BACTERIOFAG. BACTERIORODOPSINA. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. 0 serie de b. pi. [Cjr. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. dim. s. [Cfr. si Fusobacterium. BACTERIURIE. -atos = sange. m.} Disolutia bacteriilor. sin-tezele proprii bacteriei (ADN.] Examenul unui preparat microscopic. opsis = vedm. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b. / bacteriotrope. s. lizogenie si lizotipie.^aminare. distruge.: Escherichia coli (v. a e^amina. de. actiunea litica a "complementului. [G. s. patogene. haima. adj. s. B. s. [Cjr.. 3) Produsa de "bacteriofagi.} Virus infec209 . -ind. strict parazite. nesporulati. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. / bacteriemie. bakterion. bakterion. BACTERIOTOXINA. sintetizati rup peretele bacterian. bakterion. s. / bacteriurie. Spe-ciile 6. cand b. f. a face so. aspect! -ind. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. b.: substante antibacteriene si antibiotice. m. si antibiograma. bakterion. eidos = forma. B. adj. [CfT. / bacteriocins. / bacteriolysis. si sep-ticemie. f. 'in apa si In aer. adica de radiatiile luminoase. adj. bacteriofagi. Dupa sinteza. / bact6riophage. de ia bakteria = Boston.: colicinele produse de 'Escherichia coli. dim. s. din fiecare bacterie gazda. f. De ex. / bacteriotropic. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. s. V. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. fara a Ie distruge. de ia bakteria = Boston. m. melaninogenicus sunt agenti patogeni. strict anaerobi. dim. [Qr. de Ca bakteria = Boston. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. Dupa ce b. dim. f. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. infecteaza o bacterie. f. Ex. BACULOVIRUS. parazite sunt necesare organismelor gazda. hakterion. BACTERIOTROP. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. dim. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. / bacteriolysin.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. adj.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. fragilis si B. [Qr. dim. trope = mtoarcere. BACTERIOLOGIE. f. rhodon = trandafir. si organismul gazda. [C. otravd. ARN.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. adj. virus = venin. particulele componente ale b. sau piocinele. Totodata. BACTERIEMIE. semnificativa).} Prezenta bacteriilor In sangele circulant. f. s. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. / bacteroid. V.ti[oare roz. de [a bakteria = Boston. ca si a proteinelor capsidei. f. s. Exista. de ia bakteria = Boston.] Proprietatea unei substante (ex. BACTERIOSCOPIE. [Cfr. / bacteriolisine. / bacteriocines. Poate fi: 1) Spon-tana. pausis = wicetare.] Virus care infecteaza bacteriile. f. bakterion i dim. cer-cetari serologice si biologice. 0 serie de b. de ia istanai = a piasa. dim. s. lysis = distrugere. f. proteine) sunt blocate. / bacteriolyse. s. adj. B. / baculovirus. / baculovirus. purtatoare de receptori specifid pentru b. dim. statikos = care opreste. Sin. s. de la bakteria = Boston. bakterion. bacterie. BACTERIOLIZA. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. \Qr. \Qr. animalelor si plantelor. vitamine si antibiotice. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme. [(yr. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. / bacteriostatique. septicemii. dim. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. / bacterioto-xin. f. de. / bacteriosta-sis. / bacteriorhodopsin. s. ca urmare a simplicitatii programului genetic. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. urmare a mortii acestora. studiul culturilor. 2) Bacterie modificata structural. / bacterioscopy.. denumiti *bacteriolizine. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. o serie de b.] Prezenta bacteriilor In urina. / bacterioide. de asemenea. bakterion. / bacteri(a)emia. de la bakteria = Boston. BACTERIOSTATIC. / bacteriology. [CfT. dim. B. parazit) si determina o *infectie oportunista. iar *lizozimii b. BACTERIOID. sunt asamblate. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. logos = fitiinta. B. f. b.r. phage. fiind ubicui-tare: In sol.. de ia trepein = a mtoarce. bakterion. produse de "Pseudomonas aeruginosa. -ind. nepatologica). infectii pelvine. ia lyem = a distruge. n. de la lyem = a distruge. / bacteriolytique. si microbiologie. dim. de ia bakteria = Boston. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. adj. Capacita-tea b. bakterion. f. de ia bakteria = Boston. skopia = e. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. dim. dt (a bakteria = Boston. prezenti In intestin la om si la animate. f. bakterion. / bacteriopause. bactericid. s. fina. / bacteriuria. s. la om. f. printre care: alcoolul. o serie de aminoacizi.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. la bakteria = (las-ton. / bacteriolytic. Proteine produse de anumite bacterii. B. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. BACTERIOCINE. anticorpi. abcese hepatice. [Lot. determinand colecistite.

cave contine un lichid emolient. [fr.1 mg. ballista = mafina de. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal. dus. balantidion. / scanning. balanos = ghinda. / ballistophobia.. n. BALNEOLOGIE. anatitica. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie.. balneum. BALISTOCARDIOGRAMA. bathos » 6d[66it.. / bath. [fr. pore.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. V. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. generate. In cadrul unui experiment. s. s. s. din itai. logos = ftiinf-a. s. aCckiims-tei Marie /o fuive. gland. de soare. f. mare. compusi explozivi. BALANTIDIAZA. wmaf. g. BALEIAJ. f. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. m. Sin. BALANITA. BALON. [Lat. s. capului fetal se constata In sarcina normala. BALANTA.. balnea (lat). praeputium = prepuf. f. gr. dm gr. f. / balano-preputial. de laborator. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. / ballottement. si balneoterapie. uni. s.. / ballistophobie. genetikos == propriu unei genera^i. n. Forme: a) b. m. f. utilizat ca vector In "biologia moleculara. / balanoposthite. balanos = gfiinda. / ballooning. [Qr. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos.. / balanite. de lumina artifidala. s. s. gr. m. / balanitis. din itaC. Ex. balneum = fiaie. ele pot conferi avantaje adaptative. B. / balayage. kolon = intestin gros. n. s. / ballonnement. De asemenea.] Care se refera la *gland si la *preput. f. / balance. BAGASOZA. BADIJONARE. s. ballein = a arunca. -oza. / painting. pallone {dialectic ballone) = minge mare. m. / ballottement.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale.01 mg. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. s. electronic din tubul catodic etc. = fried. ballein = a a-runca. de la therapeuein = a Ingriji. ballista = mafina. fara a avea contact direct cu aceasta.: boala Zoon (v. balanos = ghinda. Ex. Mutatiile nu sunt numai nocive. sobolan) si accidental omul. s. / balanopreputial. din gr. malformatiile. palla (dialectic balla) = minge. n. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume.] V.} Ma-nevra clinica prin care se percepe. de organ.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. de. f. s. B. balneum = bale. s. f. / balbisme. BALNEOTERAPIE. pi. f. ballast = fialast. de contrast. f. emolienta. balistocardiografie.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului. Var. adj. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. s.. f. BALONARE. s.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. m..} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). din gr. on. V. Sin : sindrom Barlow (v. si scanning. si balotare fetala. -ita. s. b. lands = taier.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. vapori. f. ballein = a arunca. aplicarea apei sub forma unui jet.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. s. f. m. s. gr. / balloon. viteza. BALANOPOSTITA.] Instrument utilizat pentru cantarire. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. / ballistocardiography. c) b. fiind denumita si a patra boala venerica. halneum = fiaii. dar nu obligatoriu. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. ['De (a numeie. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. / balneoth6rapie. "normal". la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. pallone (dialectic ballone) = minge. s. balantidiosis. s. bilanx.tame. s. s. adj. [Spaniota bagazo = coaja. ballon. / balantidiase. Trebuie deosebit b. s. de la genos = fleam. gr. Termenul a fost extins la baile de namol. / badigeonnage. kardia = inimO. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. s. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. f. *microscop electronic cu baleiaj. Var. la ballantion = punga.). B. BALISTOCARDIOGRAFIE. In care simptomul principal este diareea cronica. f. gr. [Lat. [Cfr. / balanoposthites. de aruncat pwtre. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. marina. scales. care. din itai. s. deci selective. / balneotherapy.} Termen care desemneaza anomaliile. Indeosebi cu actiune *antiseptica. ca radio-activitatea. / balneology. b) b. origme necunoscuta. BALOTARE. B. kardia = mimtt. f. BALISTOFOBIE. s. s. / balance. ballottement. lat.001 mg. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic.. gland.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. BADIJONAJ.sau bidirectional.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). ballonnement.). gr. panouri izolante) Si In medjul rural. o serie de substante. [Lat. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena.} Actiunea de a deplasa. lanx. batanlidion. gramma = {nscrie-re. [CfT. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). [fr. datorat mutatiilor spontane. [fr. / ballistocardiographie.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa.. BALBISM. m. dona. [Lat. phobot. termala. s. b. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. [Lat. gland] posthe = prepuf. f. diabet etc. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. 2) B.nt.: b. (a bis = de. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli. / balneologie. [Lot. f. bagasse worker lung. dim. V. aruncat pietre. d) b. therapeia = tra.0001-0. -ism. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome.} Ansamblul manifestarilor patologice. BAIE. pentru badijonaj (v. prin diferitele sale specii. BALANOPREPUTIAL.. iar cea semimicrochimica -0. badigeonnage. B. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. YEngl. dim. f. / ballon. / balantidiasis. -aid. f. s. s. / ballistocardiographie.: badijonare. f. f.} Fobia fata de armele de foe.. / idiopathic stammering.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. / ballistocardiography. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. f. b. s. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. Cauze: igiena precara. [fr. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli. V. ordinul Peritriches.). [Lat. / bain.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. [f^r. boli venerice. cu plante etc.. / bagassosis. s. si logo-nevroza. [Lat. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. [a ballantion = punga. [Cfr. balayer = a matwa.. . graphein = a serie. cu *meteorism. de. asociata de obicei. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta. s.} Balbaiala idiopatica. *fimoza. -itd. de. / bagassose. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement.

] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. bandelette. harys = groti.: b. [T^. [fr. cu rol de transportor al anionilor. BARBITAL. enkephalos = creier. uneori. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. m. [at. din (at. de.} Substanta de origine vegetala. de Tolu. administrat per os. 8. f. [at. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. s. kephale = cap. s. -atos = sange. 56. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. b. si placenta. / band.} Banda de tifon si. / barbital. Alteori. de. sange) In scopul depistarii prezentei sau. {fr. 2) B. varf. s. binden. ge. f. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. s. n. 3) In informatica: b. / barbital. gr. lamina bazala si endoteliu capilar. de Peru. barbabietola = sfectil fi uree. f. eng(. to bind = a (ega.. s.34 si densitatea 3. BARBITURIC. f.ng(. administrate ca "hipnotice. m. n. balsamon = fiaisam. s. bindeii. cu actiune imediata. / barbiturique. lente. adj. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive.ta. / pressorecepteur. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. s. s. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii.tVi an = priv. Spre deosebire de capilarele obisnuite. [Lat. de date. baritosis. baros = gre.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). prin extensie. de [a en = in. s. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. eng[.rm. to bind = a Cega. f. BARBITURISM. Ca urmare. f. si biblioteca de gene. care separa circulate embriofetala de cea materna. BARIU. [fr. prezinta actualmente un interes limitat. s. / barytose. s.} Unitate de masura a presiunii. 3) B. substanta sub forma de pulbere alba.. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. m. BBB (engl. bang = pocnitura. trecerea substantelor (ioni.75 g/cm3. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier.. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. vdrf.). / baranesthesie. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. components a *citoscheletului eritrocitar. / bandage.). ['E. -ism. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. apartinand metalelor alcalinopamantoase. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. activus = activ. iar In functie de durata de actiune. [CfT. levuri etc. edeme localizate. [fr. 2) B. barriere. e. / baresth6sie.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. baros = greutate.. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. BANDA. germ. n. BANDA III / bande III / band III. varf. / banque. V.nzafie.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. BAR.nsibili. de obicei In spectrul electromagnetic. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. s. {Gjr. ozo. aisthesis = se. la capillus = fir de par. BARESTEZIE. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. / baume. capil-laris = capilar.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. dim. m. s. m. m. / balsam. n.. s.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. de organe. sonus = sunet. s. varf'1 (at. / bande. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. V. m. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. utilizate ca 'sedative. haima.. SulfatuI de b.uta. Se disting: 1) B. adj. s. m. [at. din gaiezd barro = e^tremitate. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. to bind ^ a [ego. m. / barbitunsme. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. bande. / baryum.: BHE. de obicei. / bank. Ex. se. [Itai. m. baros = greutate. banca = Sancd. \Qr. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian. / baranesthesia. epiteliu alveolar.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor. din gateza barro = e^tTemitate. s. din orice alt material. Subiectii expusi nu sufera. / barium. Indeosebi *astrocitele. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. Exista numeroase b.tate. insolubila In apa. barriere. n. [fr. fr. barriere. super = deasupra. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier. BANDAJ. dermatoze cronice (rar). manifestat prin coma. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. realizarii unei compresiuni. s. din gaieza barro = e^tremi-tate. 4) B. s. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. antiseptic de uz extern. baros = gre. germ. extras din Abies balsamea. \J~r. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. barys = greu. s. s. rapide. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. BARITOZA. f. alveolus. binda. [fr.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. pressoreceptor. [Cfr. sensi6ilitate. bandage.. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. utilizate In preanestezie. / bar. din ga[eza barro = e^trmitate. m. intermediare. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit. Abrev.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. de Canada. f. BARAJ. s. / baroreceptor. / blocking. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric. barrage. f. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. s. ['Denumire. binden. / bar(a)esthesia. cu greutatea atomica 137. s. / barbiturism. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. V. barorecepteur. BARANESTEZIE. cazul zborului supersonic. n. balsamum.ti. s. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. acut (prin tentativa de suicid sau accident). aisthesis = somatic. / bandage. Denumirea con-sacrata: b. BARORECEPTOR. di (a alveus = canitate. placenta = pladnta. leziuni directe. si tranzit baritat. molecule) In creier este controlata strict. / barbiturate.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. BANCA. b. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). s. reactive. s. etimohgia termmuCw barbituric. / bar. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada. [CJT. La nivelul domeniului citoplasmatic al b.ngi. gr. b. (a agere = a actiona. ital. receptus.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree). BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. / barytosis. f. ci doar reactii de surpriza sau de teama. m.BALSAM BALSAM. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . / barrage. Ill se fixeaza *ankirina.

BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. . m. gr. Termen utilizat Indeosebi In engl. / basion. bathmos = prog. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. gr. f. B. Principalele b. si pirimidina. Structura b. f. gr. de [a sentire = a simfi. a nervilor extrinseci ai inimii. n. s. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods.). / bathyesthesie. anatomist.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). boros = greutate. s. m numar de circa 120 milioane. medic din America de. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. 2) Care se afla situat simetric la baza.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella.. / basalioma. cuprinzand *cafeina. la trepein = a m212 BAZIN toarce. baccinus. Sin. s. V. trope = intoarcere.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. -atos = rand. [A. / barotraumatisme. adj. -enne. [Karl Adolf von Basedow. s. hastum. Se disting doua cazuri principale de b.). / base. / bathy(a)esthesia. cu exceptia 'maculei lutea. n. / basedowian. sunt utilizate In terapeutica. -is = retea. s. BATMOTROPISM.oase. gr. de ia haccus = recipient. / bathmotropism. *alopurinolul si 'azatioprina.: barotraumatism (v. -(ids = sensi6iiitate. f. / bassin. Ex. / basaliome. Unele b. p. p. si acid. adj. s. trauma. bastone. conuri retiniene Si retina. 2) Sensibilitate a organismului. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian. BAROTRAUMATISM. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane. V.: *membrana b. prin combinarea b. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. de referinta. bilateral. s. adj.] Celule senzoriale ale *retinei. L. Acesti b. [at. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). organice. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. f. 1871-1950. p. Ex. *6-mercaptopu-rina. In mod normal. . aisthesis = senzafie. / bartholinitis. m. BAROTRAUMA. p. / bathmotropic. s. p.). m. s. [QT. Barton. s. anat. sau f. t. B. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. Biosinteza b. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate.] Sin. Sin. f. V. Se disting b. adj.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. p. Sin. L. / basion.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. s.. b. rete. BAZALIOM. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. CopenHaga. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei..: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri. Barton. si venele b. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. f. / barotraumatisme. B.: barotrauma. f. s. minerale si b. "vertije altemo-barice. sunt distribuite pe intreaga retina. / bartonellose. trauma. continuate. s. -e. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric.. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. 0 serie de b. s. continuat cu micul b.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. [Lat. se produce o neutralizare reciproca.: pelvis. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. pop. gr. BARTOLINITA. / basilar. [A.: 5-fluorouracil. Ex.. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. si boala Carrion. -ism. 1655-1738. n. / basilaire. f. hathmos = prog. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot.: 'a unor lichide din organism. basis = 6aza. adj. [§r. -ism. basis = 6aza. sensifiiiitate. BAZA. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. medic.: zona sinocarotidiana prezinta b. haros = greutate.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves. 'teobromina). / base. p. de ex. adrenalina etc. sensibilitas. s. [Ita[. s. din [at. [at. [Qr. purta. BASION.. *Xantina si derivatii sai (cafeina. m.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile. / barosensitivity. / pelvis. [at. de. [Lot. / basal. si tab. [Lot. (superior).. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. B. m. bastona?ul propriu-zis. America. V.: presoreceptor.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". basis = 6azd. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic.). n. / basal.} Sin.. f. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. [Lat. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. m. s. [Lat. Ecuador si Columbia. [Lat. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. / basedowien. f. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. p. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene.: epiteliom bazocetular (v. de ia hastare = a. / barosensibilite. m. basis = 6aza. (inferior). sunt *dto-zina. *teofilina si *teobromina. / bartholinite. n. 1790-1854. BAROSENSIBILITATE. se gasesc la nivelul tegumentelor).} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. [<JT. Structura b. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. medic german. se deosebesc marele b. r. Prin reactia unei b. [Qr. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. / bartonellosis. [Caspar Barlholia Jr.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. 1871-1950. Fiecare b. V. s. s.BAROSENSIBILITATE lul este extern. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. Slid. s. bogate In *rodopsina. de Sua. NA: pelvis. adj. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. BATMOTROP. m. f. -oza. B. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru. BASEDOWIAN. fie . ordinul Rickettsiales.: actiunea b. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases.. BAZILAR. [Qr. aeroodontalgii si b. cu un acid rezulta o sare si apa. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. Ex. adj. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. forma = forma. s. presiunea sanguina pen-tru b. Ansamblu de substante derivate din *xantina. BAZAL. Ex. de ia trepein = a intoarce. BARTONELOZA. -omo. bothys = addnc. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. este agentui etiologic al bartonelozei (v. / bathmotropisme. teobromina) sunt de asemenea b. -ina. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases.. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN).. / bathmotrope. r. / barotrauma. BAZIN. s. trope = Intoarcere. BATIESTEZIE. baros = greutate. s. adj. / barotrauma. sau f.. 'Ma'seburg. bacillus = Bastonof. s. -atos = rand. iar b. familia Bartonellaceae.

s. pi. s. cu eventuale consecinte medicolegale. V. fiotanua benzoe. -atis = 6undvointa. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. BEL. / basocellulaire. / basiotribe. s. B. [Lat. basis = baza. [Lat. m. BECQUEREL. utilizarea b.6ra.). da-torita caracterului neinvaziv. n. unele tumori benigne se pot extinde local. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. pi. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge.. gr.6aza.: dungi Mees (v. de culoare alba. / pelvis of the kidney. f. fizician francos.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. B. amer. gr.} Unitate de masura a puterii acustice.} Doctrina promovata de J. s. [Lot. f. BAZOFIL. / berylliosis. s. n. / beriberi. inginer ameri-cati. benigne. de regula. adj. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau.).} Sin. f.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome.. s. s. c. s. adj. cat si citologic. gr.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. m. s. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale. newolog oiandezi 'Sal^lfum. 8. m. f. [at. n. m.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. f. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. cresterea se produce de obicei lent. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). / behaviorism.: logonevroza (v. BALBAIALA. BENZENISM. / benign. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. / berylliose. 1847-1922.} Pneumopatie profesionala. gr. [Lat. m.: benzolism (v. -ism. BENZIDINA. polinuclear. phUos = prie-tt-n. pop. n. / bel. BAZIVERTEBRAL. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. n. B. / becqurel.. s. de. 1852-1908. s. Care se refera la centrul unei vertebre. f. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). gr. V. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. s. Abrev. -ism. / basocellular. de origine profesionala. [Lat.). B.rte. adj. / benin. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. V. de la haccus = recipient.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. BERILIOZA BENIGN. / basophil. s. f. Un B'. / belladona. / basophilia. si Curie. s. [Lat. s. de la benignus = flinevoitor.: boala beri-beri (v. m.). vechea uni-tate. f. basophilic. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. exercitand. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala). adj. s. fiotanica benzoe. / benzenisme. [Lat. m. s. m. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b.: beladona. / benzolism. / behaviorisme.. f. Curie. [It. celula.BAZINET BAZINET. / basiotribe. 6otanica benzoe. In care se "deschid calicele renale mari.. s.} Sin. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. si benzolism. Mees. durata lor de prescriptie a fost limitata. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. s. basis = 6aza. / benzolism. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. pop. s. f. n. In sistemul international. -oza. / basophile. [Lat. / balbuties. celiilla = camdruta.siafiiciune.: granulodtoza bazofila. baccinus. s. vertebra = ve. m. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. / belladone. s. 1873} Sin. adj. 2) In romana. gr. B. benignus = Binwoitor. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. m. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. la philein = a iufii.} Care este lipsit de gravitate.: B.. de la verte-re = a intoarce. / benzene. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903.. m. [Antome Henri Becquerel. leucopenie. / battement. BEHAVIORISM. / benignity.: malign. / balbutiement.. s. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . s. este sursa unor alcaloide variate.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. BAZIOTRIB. BENIGNITATE. 213 . Var. BAZOCELULAR. / bel. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica. / benzidine. Sin. benignitas.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. f. induzand *atropina si *scopolamina. s. si granulocit. de ex. s. BENZEN. BELADONA. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. A. [Lot. / basophilie. [R. extremis.. de. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. [a philein = a iu6i. NA: pelvis renalis.} Compus aromatic (diamino-4. Sin. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. s. BERILIOZA. ca. m. / benzene. [Lat. basis = baza. toxic si cancerigen.: pulsatie. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta. sunt rare. fiotanica benzoe. adj. BERIBERI.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. [Lot. / basivertebral. basis = 6aza. Var. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). n. beryllos = 6eri[w. c) evolutiv. cu posibilitatea de reddiva. f. Sin. behaviour = comportament. V. 'Paris. situata In sinusul renal. / beat. BENZOLISM. BAZOFIL1E. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. b) histologic. atat In plan arhitectural. In functie de caz. / benzolisme. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. / basivertebral. de la. -ism. BATAIE. inventatorui teCefonului. f. fam. beryl-lus. / benzodiazepines. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. / bassinet. leucopenie. battvere = a bate.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. adj. s. [Graham Be]]. [at. Totusi. m. Ca urmare. s. adj. gr. pentru belladona (v. s. Ant. / benzodiazepine compounds. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. este. cella = comaro. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). [Lat. [Lat. se dezvolta local. 2) Impro-priu. •B. aim. la 2-4 saptamani. Este toxic si poate determina anemie. m.). BENZODIAZEPINE. basis . 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. balbicare = lJa[fi6iaia. stuttering. frecvent Incapsulate.: benzenism.}. adj. [Lot. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente.. bella = frwnoasa. s. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. si benignitate. dona = doamnd. s. / beriberi. / benignite. philia = atracfie.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului.} Sin. [Lat. s. purpura trombopenica). s. BELLADONA. n. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice. atentia si memoria. / benzidine. stammering. m. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. / becquerel. printre altele. tumorile benigne sunt circumscrise. f.. adj. n. s. *hematoxilina. s. \'Lngl.

de ia biblion = carte.rsa. lipos = grasime. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. globulus.: p-lipoproteina. fitobezoar (vegetale si hrana).] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. s. saibatic.: p-lactamine. m.. s. theke = cutie. gr.. m.1 ae Ca mimeisthai = a imita. s. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. b. ergein = a iucra. / gene library. bes-tialis = Bestiai. [ft = a doua iitera. grec. *Hid. s. a aifa6etuiui grec. adj. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. stimuiante. [ft = a. lipos = grasime. de la trepein = a mtoarce. [fi = a doua iitera. tango. herpes. din gr. f. s.] Var. -inn. selective). fr. mimetikos = care imita. protos = primui. gr. f. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. BEZOAR.} Sin. gr. BETAINA.] Fractiune proteica. stimulare = fl imboidi. B. formata. b) cu actiune b. s. virus = venin. [at. se afla In numeroase antibiotice. [fS = a doua Iitera. 0 serie de b..: p-lactamaza. m. s. m. / betalactame. de ia hestia = animal. lot. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. uCcer maiign. / betablocker. adj.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. m tu6ui digestiv ai unor animaie. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. -ina. BETIE. teacd.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar.. genos = neon. / b6zoard. a aifabttulw. s. f. BESTIALITATE. s. a aifa6e. bibere = a 6ea. a aifabetuiui grec. stimulanta. f. herpein = a se tori. B. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). ren. reprezentand. s.. / betaadrenergic. s. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala..] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. s. / betalactame. Var. BETASTIMULANT. f.easa. a aifa6etu(ui grec.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. pi. n.: *carnitina si *colina. / ebri6te. s. -is = rinichi. / b6ta-adr6nergique. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. / betaine. / betacellulin.). iar labetalolul este si alfa. f. In trecut. {Lat. adj. s.: p-stimulant. / betalipoprot6ine. doua iitera. timolol). saifiatic. bibi-tus. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. Ex. / betacelluline. [ft = a doua Iitera. / betath6rapie.: p-lactam. gr.: sotalol. deci. BETABLOCANT. / betalactam antibiotics. [/? = a doua Iitera. dim. cat si p. In care caz b. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. beta = sfeda. elektron = ch. f. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina. [ft = a doua Iitera. / betatron. urmaf. BETALACTAM.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. / beta-globuline. V. Var. Numeroasele b. adj. B. otrava. sj o forma cronica. f. m. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si.: betastimulant (v. B. herpes. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. sau genaaa . B. sunt utilizate frecvent In terapeutica.: p-adrenergic.: p-mimetic.nt.: acebutololul). Sin. In functie de compozitie. utitizatii odinioaril ca antidot. s. / betalactamase. / betamimetic. / bestiality. dim. / betaine. [/? = a dona Iitera. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b. a aifa6etuiui grec.a produce. partial cu *electronoterapie. Se disting. / betalipotropin. n. s. mai multe tipuri de b. de ia bibere = a 6ea. a aifa6etuiui grec. gene bank. care stimuleaza acesti receptori.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. s. iar salbutamolul si ritordina p.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. / betalactamines. [at. . BETALIPOTROPINA. aifa6etuiui grec. [Lat. de [a therapeuein = a mgriji. / bestiality. si de stabilizare a membranei celulare (ex. Var. s. BETALACTAMAZA. In special sub actiunea *betalactamazelor. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. [Lat. n. In mod normal. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. V. [at. f. [Lot. pura (ex. f. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. f. s. / feeding-bottle. therapeia = trata-me. s.. f.: beta-adrenergic. 9-15% din proteinele plasmatice. V.a stimuia. s. trope = mtoarcere. actiune hipocalcemianta. a aifafietuiui grec. adj. / betastimulant. Var. BETAGLOBULINA. ['Pe. s.si betablocant. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. s. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina. m. BETACELULINA. f. adj. / betatron. -ina. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti. m. -e.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. adj. f. citomegalovirus) si Roseolovirus. -ina.: ebrietate (v. s. hloquant. / biberon. / betamimetique. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine.).: p-globulina. / betastimulant. cu localizari extratoracice. s. [at. bibliotheca. de (a gr. -etis. cellula = camarufa. / betabloquant. f. de ia cetta = Comoro. BIBERON. corp care se eiectriz. a. f. m. In continua ame-liorare.: tricobezoar (format din fire de par). gerwa^u. iat. / drunkenness. Var.} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si. s. s. n. gr.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. Fasciculul de electroni accelerati (si. [/? = a doua iitera.. s.ihiiwbar. s. / betalipotropine.} Var. f. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele. BETAMIMETIC. BETALACTAMINE. gr. si curieterapie. adj. s. Var. [Lat. ?i zoofilie. doua iitera a aifafietului grec. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. BETALIPOPROTEINA. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. gr. s. f. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. BETATRON. dobutamina este p. / beta-ray therapy.. produsa de celulele pancreatice. [ft = a doua iitera. BETA-ADRENERGIC.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. de ia stimulus = fia. [fi = a. f. prin extensie.: p-lipotropina.. pi. f.: atenololul). s. feeding-cup. lipoproteina. / betalipoprotein. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. Sin. / beta-globulin.. ad = aproape de. a atfadetului grec.] . bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. de [a globus = gio6. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. probabil. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente).tu[ui grec. f. s. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii. Ciclul b. ebriety. Exista o forma acuta. prin frecare. BETATERAPIE.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. Var. Sin. / bezoar. / betalactamase. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. -etos = pecingine.

BICUSPID. / bile. B. puls bigeminat si trigeminism. care poseda doua capete. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. Produsa continuu. V. glucide. Ex. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina.3-BPG. s. B. bis = de doua ori. implicit. doud ori. BILATERAL.. darificate. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si. / bifide. phos. [Lat.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). -ale. [Lat. tab. adj. adj. m. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. s. s. f. adj. 3) B. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. 3 . Ex.. / biblock. *cosmide). Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen.. phos. [Lat.contractie nula. m. / 2. m. BILANT. carora b. ou bigeminie. s. f. bilateral bundle branch block. adj. sunt: apa. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. V. denumirea echivalenta pentru b. his = de doua ori. -itis = cap. diferitelor principii alimentare (glucide. B. 2 . gall.3-BIFOSFOGLICERAT. acestea sunt b. Ex. lichide etc. hidnc. photos = Cumind.} Care este despicat In doua In sensul lungimii. adj. -ale. poarta. (fr. / bibloc. / bifocal. diabet insipid etc.3-b. prin actiunea sarurilor biliare.} Sin. care este foarte abundent In eritrocit. bis = de. / biguanide. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. carbo. saruri.) primi-te si cedate de organism. cu rol de rezerva de energie. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. relativ simetrice. / bigeminisme. Ca catena = [ant.: lentila b. 2) B. emulsia grasimilor. prin *canalul coledoc. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. lipide. E.respectiv a fragmentelor de restrictie donate . bifidus = despicat in doua. m. cu vascozitate mare. la solidtarea ca-selor de asigurari etc. 4) B. s. Exista si alte sisteme de b.} Care este situat de ambele parti.} Ester difosforic al acidului gliceric. bis = de. Ex. mai slaba decat sistola care o preceda. ori. a transporta. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. Ie sporeste si activitatea lipolitica. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. gr. BIBLOC. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. m. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie.contractie percep-tibila fara nici o miscare. doud on. m. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie. ia glykys = duice. s. [Lat.miscare partiala la presiunea normala. La noi In tara. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). photos = lumm.: 1) B. cdmin. BILA.). pharos = care. s. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. adj. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. s.): 2. -aux. Cei trei compusi CO. n. f. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. cuspis = vdrf. -itis = cap. Totalitatea coloniilor . la latus.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral).} 1) In general. 1 . m.. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin.] Tip de muschi lung. bills = fiere. / 2. efectuat periodic sau ocazional.formeaza o asa-numita b.: difosfonat (v. s. f. bigeminus = dedu6[at. . care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. 2) In mod obisnuit. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. li se faciliteaza absorbtia. s. este control medical.] In biologie si medidna. / bicatenary. bis = de doua ori. *sarurile biliare. D. V.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. -ens = iatura. geminus = geaman. B. m. manual muscle test. *pigmentii biliari. [Lat. bis = de. / bilat6ral. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului). bis = de. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. 5 . mineral.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. de. s. s. 2. BIGEMINISM. Este b. uter b. BIFOSFONAT. [Lat. / bicarbonate. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). "lecitina si colesterolul. / bilan. care In viitor vor fi. / bicipital. BIFID. ale corpului. Abrev. s. BICEPS. n. h. s. / bigeminy. / bifid. s. / bicipital. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. s. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. / bicarbonate. diaree. [Lat. [Lat. despicat. / biphospho-nate. -e. De asemenea. bis = de doud ori.3-bisphosphoglycerate. nutritiv. b. anat. apa).} Lichid de secretie a hepatocitului. Componentii principali ai b. de ia bis = de. favorizeaza. [Lat. m. adj.: ureter b. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii. / bile. In diverse formule. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. bloc. lipide. BICATENAR. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. [Lot. -aux.i glykeros = mdulcit. administrat per os. eel mai complex. fr. [Lat. doua ori. / biceps. / bicuspid. doua. probabil. de. adj. BIFOCAL.] Care poseda doua 'focare. numai In timpul digestiei. / bilateral.miscare completa contra unei rezistente moderate. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. mucina. Daca aportui este egal cu eliminarea. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. b. fidus = taiat. focus = vatrO.3-bisphosphoglycerate. m. s. gr. s. bifancio = bi-[ant. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. capiit.a. tab. devenite solubi-le. s. BICIPITAL. bis = de doua ori. catenarius = te-gat m [anf. / balance. adj. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . BILA BIGUANIDA. 2. genomice. bis = de doua ori. engl. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. [Ital. de. 3) Despre dintii *premolari.} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. lateral is = lateral. transformarea diges-tiva a acestora. -ism. B. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura). [Lat. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. b. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. / bifocal. "bacteriofagi. si In continuare. poate determina uneori *acidoza lactica. n. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. adj. K).miscare completa la presiune. s. / biceps. m. de [a pherein = a purta. s.: molecula de ADN. B. / biguanide. . / bicatenaire. adj. doua ori. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. BICARBONAT. / bicuspide. Examen medical sistematic. proteine. f. Antidiabetic de sinteza care. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. vita-mine. [Lat.muschi. m. anat. organismul se afla In echilibru azotat. cu referire la muschii bicepsi (v. 215 . / biphosphonate. de (a bis = de doud ori. proteine. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei.muschi). 4 .miscare completa contra unei rezistente puternice. adj. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. azotat. carora. caput.

: colangiografie (v.: microscop b. BILIRUBINA. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere. / biliculture. si pigmenti biliari. / cholangiography.) BIOCENOZA. f. bilis = fieri. ruber. {Gfr. [Cyr. hormonii. inco-rect. bilis = fiere. [Lat. Conjugarea are loc In ficat. perecfie. -iaa. s. s. -bra. / bilharziasis. [Lat. s. / biocompatibilit6. pigmenti b. conservarii. din doua elemente. const. [Qr. / biocatalyseur. s.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. / bilirubinemie. / binoculaire. *Bilirubina directa sau conjugata.. / biocybern6tique.). care se divide In cate doua elemente. s. bins = viatd. artis = artd. s. f. f. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. / biocapteur. medic german. f. ruber. f.: vedere b. [Lat. adj. -ina. BINOCULAR.1-0.] Insamantarea *bilei recoltate steril. [Lot. / bilobectomy. prin tubaj duodenal. BILIRUBINURIE. f. s. f.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. f. [Gjr. Este o combinatie a b. BILHARZIOZA. captare = a prinde. [Lat. facers = a face. [Lat. (In urma cu doua decenii. BIOCAPTOR. bilis = fiere. 1n mod normal. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. adj. La om poate aparea In ser.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu.] Sin. ouron = urina.: Schistosoma (v. autoreglabila. f. fuscus = negru.). se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. / binocular. m.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). reglarii. compati = o suferi impreund cu (cum = cu. [Theodor Maximilian Bilharz.] Sin. hidrosolubila. f. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. bilis = fiere. bi'os = iiiatd. BIOARTIFICIAL. nu da reactia decat In prezenta alcoolului. -bra. f. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. / biosensor. In conditii normale si patologice. Cinin. s. m. avand o compo-nenta determinata. s. / biocybernetics. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. bios = vidfd. 2) Numarare b. f. f. a distruge. BIOCOMPATIBILITATE. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. vitami-nele. b. liposolu-bila..] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. Are relatii directe cu 'bionica. [at.. s.7 mg/dl (3. [Lat. 216 . / biochemistry. bios = viatd. BIOCIBERNETICA. BIOCOMPATIBIL.: apa (HsO) este un compus binar. bis = de doud on. / bilirubinuria. s. s. {Lat. Absenta la om. binarius = du6[u. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. ruber. hepatica). BILINA. totodata.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. koinosis = asociere. bilis = fiere. BILIAR. bias = viata. Cat. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. cu acidul glucuronic. [^r. / bilirubinurie.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. 1825-1862. gr. gr. legata la albumina. ocularius = referitor ia ochi. adj. [at. Termenul este folosit. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal. s. f. BIOCHIMIE. A). BILIVERDINA. s. -elle. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. / biliverdin. prin extensie. gr. s. f. s. adj. s. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. \Qr. Ex. / biline. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. In bila sau In sange. rewire. (at. / bilirubine.).: sistem de numarare cu baza doi. B. BIOCALORIMETRIE. lobos = to6. / bilin. f. f. adj.} Sin. schim-buri metabolice Intre organ si organism). / bioartificial. [Lat. -hrum = rofu. [at. / bioartificiel. f. indirecta sau libera reprezinta b.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. factorii de crestere. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera. C sau b. adj. BILIFUSCINA. ors. hios = viatd. / bilobectomie. BILIRUBINEMIE. 2) B. [Theodor Maximilian Bilharz. -ina.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. s. B. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare.: biosenzor (v. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. 2) Care este prevazut cu doua *oculare. bilirubina este absenta In urina. f. f. / biliaire. pati = a suferi). s. bios = viafd. s.1 umol/l).} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. / biochimie. cultura = cu[tivare. vezicula biliara (t). / galloculture. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica.} 1) Care apartin celor doi ochi. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. / biocenose. / binary. s. a coledocului). khemeia = aicMmie.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. [Lat. [Ofr. / biocompatible. BINAR. bini = cate doi. -brum = rofu. f. -ozn. sau mediu si inferior). / biliverdine. adj. neconjugata.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex.] 1) Compus din doua unitati. BILIOS. s.. alcatuita dintr-un tesut viu (ex. adj. BIOCATALIZATOR. de [a ocu-lus = ocSii. gr. cat si intrahepatica (hepatita). Se deosebesc: 1) 9. / bilirubin. katalyein = a dizotva. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. [Cfr. biliosus = piin de fiere. / biocompatible. pati = a suferi). adj. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. metron = mdsura. si tab.2-0. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. s.: schistosomiaza (v.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. / bilifuscine. BILIGRAFIE. compati = a suferi impreund cu (cum = cu.] Care este determinat de hipersecretia biliara. f.: canalicule b. adj. intodus In organism. Ex. / biocalorimetrie. alaturi de enzime erau considerate b. f. bins = viatd. / biliary. 182S-1S62. s. V. [Lot.). s. -ina. f. -euse. f.] Sin. Ex. cistica sau veziculara). / biocatalyst. viridis = verde.] Despre un material organic sau anorganic care. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. Valoarea sa In sange este Intre 0. gr. bilis = fiere. f. ektome = e^cizie. biochim. -oris = cdidura. atos == sange.] Care este In relatie cu *bila. Ex. haima. / binaire. s. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. f. V. dupa care b. medic german care a studiat aceastd Boald. BILICULTURA. s. / biligraphie. f.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. / bilieux. da direct eactia. / biocalorimetry. -ina. / bilirubin(a)emia. s. graphein = a scrie.7-5. s. -brum = rosu. 0. / biocenose. adj. bilis = fiere. bills = fiere. BILOBECTOMIE. f. / bilharziose. n. s. s. ca urmare a solubilitatii In apa. / bilious. utilizsind doar cifrele 0 si 1. Ex. [Lat. color. bilharziosis. canale hepatice (b.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. bilis = fiere. \Qr. s.3 mg/dl (1. de la bills = fiere. adj. s. bios = viatd. -iaa. b. / biocompatibility. urina sau In continutui intestinal. -bra. Serveste Indeosebi In informatica. conjugata trece normal In bila. / bilifuscin. kybernetike = arta de d guvema. [Lat.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. s. m.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. f.

femininu[ substantival ai adj. [at.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. f. din gr. In cadrul acesteia. s. s. bios == viaf. N. Prin biodegradare. / biology. bios = twf&. lot. f. [^r. / bioavailability. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. BIOELEMENT. B. b. Fe. physica. s. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. s. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina. BIOENERGETICA. comuni-catie. s. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. corp cart se dectrizeazd prin frecare. n. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. bios = viaf:a. Sin. corp care. ingenium = spirit. utilizand contactui corporal (touching). ingenierierie biologique. electroencefalogra-ma. P. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). Si. metodele si tehnicile fi-zicii. s.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor. S. / biogencse. In exci-tatie. f. f. f. m. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. \Gjr. disponere = a aranja. / biodistributeur. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani.e.} Stiinta de frontiera.: b. iar Tmpreuna cu C. / biodisponibilite. f.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. s. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. informatie/ de Ca informare = a reprezenta. utilizand o metodologie interdisciplinara.o. s. s. electromiograma. introdus In sol. f. s. / bioelectrogenese. 2) Crearea unui organism viu. potentialul de membrana se inverseaza.. pe baza . In relatie cu celula. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). V. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. bios = viafd. / bioethics. f. glucide. BIOINGINERIE. / bioinforma-tion. s. \Cjr. / biologie. reprezentare. s. c. ethica = moraia. viteza de disolutie a substantei active. Domenii de studiu In b.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. BIOFIZICA.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. uneori. lipide variaza con-siderabil cu specia. b.. elementum = dement. [at. In prezent. / bioenergy. BIODISTRIBUITOR. inteCigentd. s. mai mult sau mai putin validate. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. f.T. distributor. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. moleculara. din punctui de vedere al termodinamicii. -oris = distri6uitor. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. neuroni etc. / bioelectricity. conceptele. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. \Cjr.. [at.energiei somatice" si . degradare = fl deffrada. c. / bioenergetics. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. B. BIOGENEZA. / biogenesis. Indeosebi b. bias = viaf-d. Cat.] Despre orice compus organic care. adj. / biodegradable. compozitie. logos = stiintd. Cat. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. / bioartifi-cial distributor.. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich.recalcitranta moleculara". bios = viata. / bioinformation. cauza *potentialului de repaus. genesis = producere. ethike. In general. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. starea fizica a *exdpientului. bios = viafa. bioenergetica. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology.. iaformatio. [Cfr. [Gfr. f. s. energem = forta in ac. f. BIOELECTROGENEZA. de [a gennan = a produce. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. / bioenergie. ''depolarizari si "repolarizari. s. genie biologique / bioengineering. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. BIOLOGIE. Mg. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. Cl. raporturile acestora cu mediul etc.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. b. hormoni. moleculara si b. s. bios = viafd.energiei mentale".. reflectare. physike. Se disting numeroase directii ale b. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. depinde de: solubilitate. f. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta. din punctui de vedere at regimului energetic. In cursul erelor biologice. s.. / bio6nergetique. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. s. poate fi descompus prin actiunea unor enzime. Exista Insa si substante care nu sunt b. bios = riotd. K. de la distribuere = a distridui. / biodegradable. se electriseazd pnn frecare. B. Cat. f. contine mai multe domenii. Cat. s. forma de administrare a medicamentului. / bioelectricite. B. [Gjr. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. de la ethos = noravwi. s. biochimie.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. adj..] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. Al. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. BIODISPONIBILITATE. s. elektron = dtinCimBar. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. In spedal proteinele si 217 . de la gennan = a produce. Ca. [Qr. bios = viafd. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara.: electrogeneza. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. bios = viatd.: acizi nucleici. BIOINFORMATIE. / bioethique. ce nu fac parte din moleculele de proteine. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. [C. s.. bios = viatd.. populatii). [^r. physikos = natural. f. a repdrtiza.] Element constant Intalnit In sistemele vii.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. masajul sau eliberarea expresiei emotionale. prezentand asa-numita . de la physis = natura. [Cfr. s. medicala cuprinde domeniile b. [gr. f. BIOENERGIE.tiun. [Qr. / bioelement. bioelectro-geneza si biopotential. sunt formulate diferite conduite terapeutice. f. s. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate.} Stiinta care. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. / bioingenierie. [l^r. BIOETICA.] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. f. SuportuI material al b. f. 2) Carac-terizarea b. BIOELECTRICITATE. / biophysics.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. Cercetarea biologica are ca obiective forma. gr. f. / biophysique.. / bioelectrogenesis. bios = via^d. encrgein = fl fi m activitate. dclul de reproducere. Zn peste 90%. ContinutuI In unele b. organisme pluricelulare. -onis = schita. genetica etc. bias = viafd. B. Na. m. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. s. electroretinograma etc. genesis = producere. s.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL. f. V. elektron = cfiifiCim6ar. f. n. Ex. celu-lara. f. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. a ordn-dui. conservare si transmitere In spatiu si timp. Sin. / bio61ement.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar.

/ biomateriau.: ritm biologic. s. Sin. organe/or (viscerometrie. BIOMICROSCOP. [Qr. s. / biomicroscope. [Qr. polimeri. se disting trei categorii de b. f. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. BIOLUMINESCENTA. B. lunare (ex. gr. s. f. \yr. iat. f. este foar-te diversa: metale (aliaje). / bionics. pot fi sezoniere. s. f. 8. medie.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). f. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. bios = viafa. opsis = vedere. / biopterine. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. aduce. n.a. logos = ftiinf. / bioluminescence. bios = viafo. de la pro = mainte. / biometrie. -ntis = puternic fi posse = a putea. unui examen *extemporaneu. rhythmos = ritm. logos =• ftiinfa. n. / biopsy. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. sunt asociate proceselor vietii. organite celu- . Indeosebi pentru seg-mentui anterior. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. materia sou materies = ma. 2) Insusi materialul pre-levat. f. s. / biorythmologie.va[a potentialis. V. bios = watd.. BIOMATERIAL. / biomedecine. s. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina.. material. m. In prindpiu. studiile si aplicatiile b. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. bios = ilia^a. dt la potens. f. crearea de noi molecule artificiale. [GfT. / biocapteur. e) b. s. B. m. [at. f. Tmpreuna cu *hemoreologia. / biomaterial. / bioprothese. mechanicus. s. seiisoriiim = organ de. f. polys = muiti. V. B. b. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. care au rol determinant In functiile structurilor respective. / biopolymers. pot fi endogene sau exogene. Compus din clasa 'pterinelor. a e?(wnina. / biorythme. potential de repaus. BIOMETRIE. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. / biopterin. De ex. m. si genetica moleculara. bios = viafo. s. derivati de carbon etc. f. In general. la mekhane = mafina.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. b. In practica se disting: a) b. Ex. tesuturilor (histometria). m. cronobiologie. iat. din gr. bias = riafa. s. iat.. bios = viafa. [at. / biorhythmology. f. s.te. este fixata pe un inel metalic.: 1) b. f. rhythmus. Se obtine astfel o veritabila . prin punctie.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. gr. pi. s. V. iat. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. B. Nature b. m. De ex. In cazul structurilor neexdtabile. elektron = chihiimbar. celulelor (citometria). s. de obicei fara semnificatie biologica majora. / biom6canique.: polipeptidele. bios = viafo.. s. a pune. din gr. 'biologiei moleculare. / biomass. In medidna. bios = viaf. c) b. efectuata cu un 'trocar special.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. In prezenta oxi-genului. medidna = medicina. de. pi.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. meros = parte. ceramica.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. 3) b. s. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). s. *biochimiei.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. ['De la biologic + electronica. \GjT. f. s. de. / biomicroscope. la skopein = a redea. / biopotential. *biologiei celulare etc. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. 2) b. DefidtuI de b. f. genetic sau microbiologic. / bioprosthesis. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. / biometrics. circadian si sin-cronizator. [^r. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). [Gr. s. [Gjr. s. a evolutiei medi-cinei contemporane. care poate orienta actui chirurgical. In functie de semnificatia biologica. semnifica Incetarea acestor procese. BIOMEDICINA. b. m. [QT.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. Sin. bios = viafo. bios = niatdi metron = masura. alcatuite din aminoacizi (monomeri). b) b. [C/r.0. de obicei. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. de.rie. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). simf. s. bios = viata. \Cjr. f. bios = viafd. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. corp care se eiectrizeaza prin frecare. BIORITMOLOGIE. / bioluminescence. BIOPROTEZA. bias = viaf-a. f. BIOMASA. rhythmos = ritm. s. nucleului (cariometria).. muschi).BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. acoperit cu material plastic. de regula. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata. bioelectridtate si bioelectrogeneza. lumen. -inis = tumind. cronofarmacologie. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii. s. BIOPTERINA. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. s. / biopotentiel. rhythmus. f. massa = mosa. de suprafata. b. s. gr. f) b.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). la pestii electrici (torpila electrica). BIOPSIE. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei. [at. b.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. f. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. iar dis-paritia b. [Cfr. de zi Si noapte (drcadiene) etc. [at. BIOPOLIMERI. m. histo-chimic (biochimic). pe cale endoscopica'.a.sectiune optica" a ochiului. Tulburarile b.] *Polimeri formati In organismele vii. / biomedicine. implantabile sau nu. s. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. La organismele vii. / biorhythm. n. [at.: heterogrefa valvulara. prosthesis = adttugare. . biometry. BIONICA. mekhanikos. BIORITM. Dupa origine. s. n. s. BIOSENZOR. mekhanike. B. m. mikros = •true. BIOMECANICA. [QT. un grad de certitudine In diagnostic. f. / biosensor. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. / biopolymeres. s.] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. [Qr. aspect. m. skopos = obstrva-tor. d) b. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. ca simpli subprodusi de metabolism. s. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. / biomasse. bios = viaf. B. / biomechanics. s. / bionique. confundat cu prothesis = propozifie. s. f. sau "frotiul. potential de actiune.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice.: ciclul menstrual). / biopsie. *biofizicii. Prin extensie. la seatere = a simfi. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. thesis = punere fi tithenai = a ptasa.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. In cazul sistemului vascular.

s.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism.. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. f. f.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. BIOTEHNOLOGIE.' sistem biologic (v. . -ozd. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii. s.: bio-captor. adj. s. a glucozei. s. s. la thercipeuein = a m.iepure etc.r.. BIOTIPOLOGIE. f. In functie de temperamentui si comportamentui sau. collegium statisticum.himifti. [Qr.} Sin. impingere. bias = viata. V. Termenul desemneaza. s. BIOTIP. [CJT. n. si pancreas artificial. f. Statistik (te. test = e. clasice.). V. imboldtsc viteie. [at. / biosphere. tattein = a ordona. aoua ori. sau a unor produse organice (sue gastric. de [a ovum = ou. f. s. bios = viafd. BIOSFERA. / biosmose. topos = Coc. In distrofie si In malnu-tritie. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. marcd. [Cjr. dupa numele speciei utilizate (unitate . f. transformatio. adj. [at. tipurile pure se gasesc rar. / biotest. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. s. stiintificcS ovulum = ou mic. model. transformation. / biotype. Ex. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. se. / biostimulant. bios = iiiatd. n. Cat. [Cjr. bios = viata. [Qr. / biotechnology. de la. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. adj. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. f. [CJT.mant utiUzat de. -atos = ansamfllu. bios = viafd. / biovular.). A > D. s. / biotin. types = tip. [Cjr.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. / biotyping. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. tekhne = arta nanuald..: vitamina Be (v. Dupa o serie de clasificari anterioare. BIOVULAR.- BIOVULAR griji. bios = viata. Sin.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. din [at. m. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. [a stimulus = 6df ascufit cu care. In diagnostic se extinde considerabil. / biosynthesis. comparativ cu ale speciei din care face parte. o enzima) si molecula de dozat (ex. s. da o forma). vech. [Qr. f. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. s. pTo6d. bios = viafo. f.] Mediu geografic In care traieste. BIOTERAPIE. bila etc. B. / biotypologie. / bistatistique. a[c. m. taxis = ordonare. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. systema. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice. s.. Cut ars. de. / biotherapie. stimuCa. / biosysteme.. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu.: taxonomie (v. s. s. com-punere. dincolo de. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. 219 . Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. Indeosebi fermenti lactici si levuri. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. aranjare. m. m.. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. f. istemai = a afeza. n. s. BIOTIPARE. germ.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). BIOSTATiSTICA. n. bios = mata. sphaira = sfera. s. f. la. [C. [at. Acestor b. B.s. Sin. Exista b. bios = viafo. de. / bio. n. bios = viata. denumite. / biotope.. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. de la transformare = a transfonna (trans = piste. este supraunitar. s.). meserie. BIOSINTEZA. bis = de. logos = stunfo. formare = a. / biotype. . / biotaxis. BIOSMOZA. stimulare = a imfioldi. f. BIOTONUS.n cre-at in sec. bios = viata.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. f. In principiu.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. s. a painii sau a derivatelor din lapte). BIOTOP. s. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. osmos = impuls.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. / biostimulant.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate. care sunt imobilizate pe un suport. {•ngl. / biotonus. bios = viafd. biotonicity.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala.sobolan. a. bios = viafd.nne. f. f. De regula.). / biotope. synthesis = acfiunea de. s. m. [<JT.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. b. A:D < 1. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. typos = tip. s. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. -e. s. hematologie. gr. bios = viafo. de. / biotine. f. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. f. [CfT.). daca initial erau obtinute prin *biometrie. f.e test = vas de. la status = stare. a. In reali-tate. / biotonus. *ectomorf si *mezomorf. / biosphere. bios = viata.BIOSFERA lare. [Cfr. m. Dupa un b. [a syn = impreund. / biotest.! typos = tip. Unii b. In mod normal In perioada de cres-tere. deoarece acestia permit o analiza rapida. antibiotice etc. XVllI). de ex. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. de asemenea. . denumite *viscerotonie. din fr. -onis. f. a pune [aotattd. s. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. s. ft tithenai = a piasa. de obicei. [^r. [<gr.soarece. la syn = impre-und. marcd. deci b. I biotypie. adj. In conditii omogene. s. therapeia = trataimnti de. s.} Sin. / biotechnologie. Recent. *cerebrotonie si *somatotonie. s. Indeosebi de medica-mente. Bi0TINA. / biotherapy.?(amen. a oceanelor. / biosystem. / biosynthese. [Lot. neurostiinte.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali.. model. se compune din partea inferioara a atmosferei. BIOSTIMULATOR. de. / biotaxie..: dizigot (v. BIOSISTEM. {Cjr. [at. Intre agentui imobilizat (ex. thesis = pune-re. f. / biovulaire. testum = capac de. criminologie etc. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. Practicantii b. s.). / biosmosis. s.. bios = viata. se opun terapeuticii stiintifice.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene. model. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol).pa. f. marca. / biostatistics. a pune. celule Intregi. de.] Sin. n. a aran-ja. / biotypology. BIOTAXIE. BIOTEST. s. [Cff. f. s. logos = stiinta. si biotipologie. se stabilesc unitati biologice. sphaera. tonos = tensiune. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. s. pot fi atasati organismului. / biotransformation. Utilizarea b. BIOTRANSFORMARE.

sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului.8 g/cm3. adj. simbol Bi. Pe langa b. / byssinosis. [Qr. V. m. stratum = afternut.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. m. f. bastoriu = 6dt. [^r. biologica sustinuta de F. valora. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. m. dar produce. / blastoc(o)ele. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. s. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen.. -oma. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. f. m. -oza. f.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID. reprezinta BLASTOMICOZA. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. s.: man. bis = de gency. s. photos = [umind. de unde este extras. s.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). aCcfiimiftifor BLASTODERM. grasime. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. s. {Cjr. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. lipos = "limfoblastom. iar cu mentarea oului fecundat. \Jr. f. s. La om b. pedis = picior. / blastoderm.] leucemice. BIPOLAR. metanefrotic. unui membru. m. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. bis = BLASTOCEL. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. blastos = germ. / bipolaire. iar la nivelul [Qr. s. de la refringere = a doua ori. s. f. / bioxide. *nefroblastom. [Lat. koilos = cavitate. s. / blast. Wismuth. bipes. din germ. Termen folosit ca sufix. s. [Lat. haima. / blastogenesis. B. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. {Cjr. b. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. s.: dizigot (v. / biseau.} 1) Care are valenta 2. s. membrana). de (a gennan = a. a addobazic). *megacario-blast). In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. [Lat. m. / byssihose. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. oxys = acru. blastos = germen. acest metal a fast prima oard e^pioatat. s. B. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. s. care se poate combina cu doi polus . s. / bivitelline. si mem-brana dioxid. n. min(a)emia. V. [Lat. S. / blastomycosis. f. [Qr. / blasteme. f. / bisexuality. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. *eritroblast. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. atomi de hidrogen. n.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. byssos = fium6ac. [fr. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. celulara.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. / bismuth. -e. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. [Lot.BLASTEM. Sin. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. adj. / -. din (at.. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. / bismuth. gr. la bis = de douil on. polarizata. byssinosis. / bisexualite. de. din (at. Dedublarea albuminelor. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. f. In acest stadiu. mozaic fluid. afteme. s. f. blastos = gwrnwi. on.} BIVALENT. [Qr. ori. s. ElementuI chimic nr.} Celula rezultata din seglichid). pes. m.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. on. n. / biped. n. / bivitellin. s. s. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. f. BISEXUALITATE. / bioxyde. albumen. / bipolar. vitellum = gaibenuf de ou. bistouri.\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. bis = de doua ori. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic.. n. / double refrin. / blastoderme.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund. [Lat. n. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. m.: de. s.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). adj. bis = de douct ori. ca si a unui pseudochist pancreatic. B. -alos = sdnge. -atos = piele. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. deopotriva. / blastogenese. dona. [a albus = alb. doi 'centromeri. bis = de doua. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. s. genesis = producere.: anhidrida carbonica (v. 83.). / bivalent.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. s. [Lat. frecventa si tensiune mica.} embrionului. s. B. cuvdnt din 'Erzge. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. n. s. unde. m. si densitatea 9. refringens. -ina. n. / blastome. doua pidoare. pentru obtinerea de 'himere. s. pentru celulele ou.. adj. bis = de doua ori. se BLAST.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. sexualis = referitor la. / bivalent. este acoperit de o • [Gjr.po(. viguros. picware. o?(jgen. / bisalbuminemie. m. s. [Lot. s. Ex.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula.ii de transport ("canale ioni220 . / blasto-cyst. Fliess. [Lat. n. [QT. pusa In evidenta la *electroforeza pro. Ex. / blastomycose. Se gaseste m natura In stare pura. f. s.} mai numeste si dubia refractie.} Sin. de doua. B. -edis = care are. bis = de doud ori. s. neuron bipolar. s. / birefringence. bis = de doua. •e. / blaste. solubil in apa. psihologice fundamentale.Ciirge blastos = germen. probabil de natura alergica. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. [Lat. blastos = germen. vezicd. m. BIREFRINGENTA. 0 serie de saruri insolubile de b. / blastomere. s. *pompe ioni-ce) gr. bisemutum. doua ori. gr. rapid. BLASTOM. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. BISMUT. bioxid). / bistouri. / blastema. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. m. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. / bipede. precursoaBISALBUMINEMIE. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. n. m. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. adj. derma. f. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). / blastomere. adica este bisexuat.. adj. biseau. valeas. / blastoma. bis = de. s. V. inodor. desemnand o celula tanara. carui lama poate fi fixa. sexe. f. bistoury. hermafrodit. -atis = tare. [tfr.] 1) 'Neoplasm embrionar. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. / blastocele.: dublu strat fosfolipidic. / blastocyste. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului.w-i meros = parte. mobila sau repliabila In maner. rasfrange. adj. ulterior diversele parti ale embrionului.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. / surgery knife. de. b. s. cu greutatea atomica 208. kystis = sac. myketos = duperc-ai •oza. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. B. blastema = teinelor serice. adj. s. B. la sternere = a. ce. blastos = genne-n. phos.980 BLASTOGENEZA. f. BIZOU. s. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator.BIVITELIN. mykes. s.

a.: tarsoplastie. / blepharon tic. m. impreund. n.. cu caracter "tonic sau *clonic. ingustare. s. la plassein = a forma. iar In forma generalizata. s. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. incomplet) sau Intreruperea (b. blastos = germen. / blepharochalasis. f. ulceroasa.. s. / blepharoplasty.). a. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. se manifesta la barbat prin *uretrita. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. a. gr. In functie de localizare (b. Se deosebesc mai multe tipuri. BLEFAROPLASTIE. [QT. poate fi izolat. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. fr. 4:1 sau neregulat. plastos = modeCat. [Qr. [fr. n. B. f. blocajul poate fi fix de 3:1.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. blepharon = pfeoapa. \Gjr. boala Gilchrist (v. Ill este denumit Si b. / schield. 5) Masa de material In stomatologie. coniunctivus = care. ptosis = cadere. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta). BLOC. dar simul-tan. s. s. BLEFAROSPASM. 2) B. / gonococcal urethritis. sin. blepharon = pieoapa. luand o tenta rosiatica.: sindrom Ondine (v. II. / blindage.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. I. mykes. B. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. BLEFAROPLAST. a. m. / blastula. s. avansat. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. sud-americana. m.iuperco. s. / blastula. n. scuamoasa-seboreica. n. blennos = mucus. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. Sin. In care 2. [Qr. [Qr.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. complet.: BAV. f. s.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. s. blepharon = pteoapa. a uni (cum = cu. [QT. / blepharotic. iar urmatoarea. / blepharoptose. se poate complica cu afectarea diverselor viscere.). sin. s. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. blepharon = pieoapa. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. / blepharophimosis. -1(0. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. gr. origine onomatopeica. la phimoun = a strange. cheloidiana.: gonoree. / block. cu putere. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. s. Netratata. / blepharo-conjunctivitis. blepharon = pieoapa. f. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. s. / blepharochalasis.: boala Lutz-Splendore-Almeida. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. a. cu poarta de intrare pulmonara. a modda. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial. b. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. ia pfassein = a forma. din germ. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. s. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. f.} Contractie musculara anormala. / blepharo-conjonctivite. forma a b. m. n. a. [Cfr. pe ter-men lung. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. Se disting trei grade. adica o alungire progresiva a segmentului PR. cu caracter intermi-tent sau permanent. BLEFAROCHALASIS. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. 3) B. / blepharopto-sis.BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. tip IV.. f. dermatitidis si B. s. BLEFAROFIMOZA.) 3) B. f. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. primele doua fiind b. / blepharoplast. adica o unda P urmata de un complex QRS. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. bilateral si simetric. de. B.. 3) Termen generic pentru anestezia regionala. Sin. blepharon = pCwavil. blustos = germen. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. B. nord-americana. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. gr. lara sa se influenteze reciproc. b. de origine tropicala. rhegnynai = a tdfni. blepharon = pkoapa. / blepharospasm.} Sin. phimosis = stramtare. blepharon = pUoapa. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. f. care unefte. a. s. s. scuamoasa. / blepharite. blepharon = pCeoapd. s. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. f. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). s. / blepharospasme. boala Jorge Lobo (v. f. s. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. f. tic. iar la fe-meie prin 'vaginila. de. / blepharitis. copac taiat. angulara. cu alungirea segmentului PR peste 0. b. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. / blepharophimosis. / bloc.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas.agd. myketos = c. incomplete: 1) fl. marginale). s. s. plastos = moddat. Tulburarile de conducere pot fi lo221 .: corpuscul bazal (v. poate deveni cronica sau. gonorrh(o)ea. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. BLINDAJ. 2) B. brasiliensis determina *blastomicozele nord. iiingere = a injuga). khalasis = reia^are. [at. neulcerativa sau seboreica. de. gr. Afectiunea poate fi ereditara. [Cjr. BLEFARITA. [Qr. din oiandizH bloc = trunchi de. cu afectare ganglionara.). tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. / blepharoplastie. BLASTULA. f. \Qr. s. involuntara. Speciile B. a modda. bloc. B. paracoccidioidoza. -ula. nimfti care. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. s. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. b. Incetinirea (b. la coniungere = a [ego. n. [e. sin. postencefalitic). Survine m leziunile nervului oculomotor comun. -ita.} *Tic convulsiv al pleoapelor. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. De asemenea. pentru a-fi pedepsi sofui muritor.} Sin. flasca si ridata. s.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. Abrev. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. *cervicita si *metrita.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. [C/r. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. BLEFAROTIC. Indeosebi mezencefalica (b. de. iar In continuare ciclul se reia. b. m. ca urmare. s. [fr. b.20 s. m. blindage. / blennorragie. spasmos = contracfie. insotite de o scurge-re purulenta. m. / blepharoplaste. [CfT. [Ondine. s. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. f.Si sud-americane. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. BLEFAROPTOZA. BLEFAROCONJUNCTIVITA.

dureroasa.). ca urmare. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. b. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. b. de ramura dreapta. respectiv b. ['£ngi. Ca urmare. BLOCAJ. a-BLOCANT. si canal de calciu. biochimice sau morfologice). situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta.12 s) sau incomplet. B. De asemenea. Northern blot si Southern blot. trifascicular complet se traduce prin *b. Efectele se exercita asupra miocardului. a. blocage. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. Ansamblul de sali. partial: blocaj spinal. Sin. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. V. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. BOALA. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. dar recidivanta a unei articulatii. c. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. s. f. [fr. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block. r. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. wpac titiat. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. ale caror caractere releva atat natura bolii. wide boHezn = fiodo. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. v. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. n. atrioventricular complet. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. 3) Intre atrii si ventricule (v. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. B. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b.). per os sau intravenos. 5) la nivelul tesutului Purkinje. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann).BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. purkinjian. In realitate. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul.: reactie miastenica (v. si o serie de manifestari subiective. denumite *semne.12 s). / blockage. tranzitoriu sau permanent. b. m. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. care prezinta rareori manifestari clinice. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. prin depolarizare ireversibila.: blocaj meningian (v. bloc atrioventricular). poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. parietal. / maladie. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. s. In continuare. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. dificila si vaga. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. Se disting trei grade. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. orice alterare a starii de •sanatate. Sin. si b. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere.] Angl. B. bloc de ramura). / blocage. Sin. Un b. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. fie pe ramura dreapta. poate fi intermitent. reticular sau b. de arbo-rizatie. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. blot = patOj blottingpaper = sugativd. vecke bolt = dw-tre. parietal este. minor (cu durata complexului QRS sub 0. b. avand caracteristici proprii electrocardiografice. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. denumite *simptome. purkinjian de b. Se disting: b. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. V. V. b. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. [s[. prin *depolarizare insuficienta. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. Rezulta o serie de manifestari obiective. unde acestea se fixeaza. c. de ramura stanga. r. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. f. c. rezultand b. cat si reactiile proprii bolnavului. sunt prescrise. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. Western blot. din o[andezil bloc = tmnchi de. n. B. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. bloc sinoatrial). de c. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. major (durata complexului QRS peste 0. temporara. 2) Intre cele doua atrii (b. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. b. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. Distingerea b. si hemibloc.} 1) In limbaj curent. s. si o serie de termeni. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. fizice sau psihice. metabolic blockade. de. tahicardie reflexa. V. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. de c. Tip de *b. Pe langa oprirea circulatiei LCR. dar apare. m.). Unele b. fiecare b. ependimar sau ventricular. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. 1) Sin. Var. vaselor periferice si arterelor coronare. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. dureroase sau nelinistitoare). pentru alfablocant (v. m. adesea utilizati ca sinonimi nu . care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. poate fi complet. de c. 2) B. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. dificil de diagnosticat electrocardiografic. In particular In cazul genunchiului. BLOTTING / blotting / blotting. n. B.: antagonisti de calciu. Imobilizare brutala. / disease. s. dar nu necesar. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular.

provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor. V. se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar.). deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. iar <7ness este derivat din /// = rau. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. autoalergica. i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). BRONSIECTAZIANTA / m. Manifestarile b. conjunctivita. AGLUTININELOR LA RECE / m. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. Invelisul bobului de orez continand tiamine). 'duplicate. • B. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. • B. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. s[a6iciune. BERIBERI / beriberi / beriberi.: boala autoimuna (v..s[a6iciune e^tremd. AUTOALERGICA / m. sau doar de orez decorticat. •B. prin a. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. Ex.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. normal si normalitate. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . •B. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). of intravenous drug users.. AMNIOTICA / m. c. bronzee / bronzed d.: In engl. • B. orice b. transsudat la nivelul seroaselor).. Ca urmare. b. de aceea. du toit de roseau / thatched roof d. are totdeauna o cauza bine definita. dar mca nedemonstrata. B. •B. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b. poligonozomie. autoallergique / autoallergic d. la r. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. des agglutinines froides / cold agglutinin d. semnifica de fapt contrariat sau fntristat.amnd. • B. Ex. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. si sindrom. (diolectut cingoie. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . Sin. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. autoalergica fiind si autoimuna. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. de b.: bronsiectazie (v. • B. 223 . Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. de I'air conditionne / air conditioning d. a. Abrev. allergique / allergic d.: cardiopatie ischemica (v. • B. patiens = persoana care sufera. BRONZATA / m.: boala Addison (v. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. termenul disease. confuzia b. A fost observata In Extremul Orient. • B. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). deletie si translocate. b. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase). Se rezerva numele de b. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. . nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. migrena. de b. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. boala autoimuna. de obicei. *boala Basedow-Graves. Dupa cum.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. patologie provine din gr.).: boala Goodpasture. bronsita cronica si stare de astenie cronica. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. repetarea. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d. entitate morbida. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. monosomie. In special la temperaturi sub 37°C. Se mani-festa In doua forme: b. pathos = suferinta. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. disgonozo-mie. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. cariotip. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. In daneza syg = boala. bronchiectasiante / bronchiectasis. B. autoimmune / autoimmune d. laureat al premiului Nobel. edeme ale membrelor inferioare.: beriberi. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). AERULUI CONDITIONAT / m. amniotique / amniotic d.. In raport cu denumirea de b. la r. B. Sin. Sin. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina).sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. par autoanticorps / autoimmune d. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. iar pacient din lat. Sin. a. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. aberatie cromozo-miala.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). PRIN AUTOANTICORPI / m. B. AUTOIMUNA / m. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. alergic si alergie. B. prin autoanticorpi. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. a. ia numele de *sindrom Goodpasture. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. anumiti gameti continand un cromozom In dublu.z) core inse. anemie hemolitica prin fixarea complementului. cronica a batranilor si b. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. V. E. *sindrom.). are doua B. apartinand lui G. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. care distruge vitamina B. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite.: BCI. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). Sin. fie la o pierdere de material (monosomie. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. ALERGICA / m. B. • B. • B. • B. deletia unui brat cro-mozomial). In slava veche. sex nuclear. ACOPERISULUI DE STUF / m. are cauza totdeauna cunoscuta.). Palade. Sin. V. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. Asociata cu o pneumopatie interstitiala. 0 definire recenta a b. CARDIACA ISCHEMICA / m. V. In fr. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. • B. consecinta unor cauze diverse. (atacul receptorilor pentru TSH). trisomie..

muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. •B. CICLICA / m. Sin. • B. autoimune. B. CHISTICA A FICATULUI / m. Grup de b. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. substratui anato-mopatologic al b. Unele din aceste entitati sunt *b. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. 'Polidtemie secundara. Sin. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). tifosul exan- . In pusee. c. • B. Orice b. afectarea starii generate si eritem. Sin.B. chronic form of mountain d.: boala ciclica trisimptomatica. malaria. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. c. •B. a caror patogenie implica 224 B. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. v. DE CHESON / m. tetra-pareza In flexie. congenitale / congenital d. La copil. CHISTICA A PLAMANULUI / m. B c. CONTAGIOASA / m.: eritem infectios acut. des complexes immuns / immune complex d. bronsita. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. tulburare hormonala). deci diaree cu steatoree.. asociata cu cianoza de efort. difteria. fie prin contact direct (contagiune directa). dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. B. kystique du poumon / cystic d. nanism intestinal. Sin.: boala polichistica a ficatului. •B. Simptomatologia acestor b. holera. boala Bloodgood. Sin. of liver. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic.: boala Marion. carenta. COLULUI VEZICAL / m. megaleritem epidemic. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. bruceloza. B. des conserves / bottled food d. leptospirozele. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. [Frederic H. CONSERVELOR / m.. iluzii. • B. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). Sin. DE COLAGEN / m. Sin. • B. cyclique / cyclic d. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. 18S5-1950. coeliaque / c(o)eliac d.: boala polichistica a plamanului. de regula transmisibila. contagieuse / contagious d. CELIACA / m. v. CHISTICA A MAMELEI / m. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. Sin. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). infantilism celi-ac. iar de altii ca o forma de cancer.. • B. Sin. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. fie prin intermediul unei alte persoane.: kwashiorkor (v. du col vesical / bladdsr neck obstruction.). CARENTIALA / m. prurit. *poliartrita reumatoida. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. Sin. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta. dar poate aparea si la alte varste. tetanosul. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. • B.: colagenoza (v. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). Sin. of breast. kystique du foie / cystic d. CARENTIALA • B. febrele paratifoide A. Etiologie incerta. • B. antraxul. boala transmisibila (v. Lewy (Lewey). reportable d. " B. •B. regiunea bazala ante-rioara a creierului. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare).). • B. • B. CRONICA DE ALTITUDINE / m. par carence / deficiency d. sprue nostras. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. halu-cinatii. echimoze. se manifests prin febra. rahitism. 'sindromul Dressier. B. petesii.. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. semne de 'parkinsonism. V. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. infantilism intestinal. de caisson / caisson d. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. Evo-lutia este cronica. hepatitele virale (A. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. iar ulterior se extinde pe torace si membre. COPIILOR ROSII / m. des enfants rouges / red boys d. Afectiune cutanata. cefalee. este determinata de un *par-vovirus (B-19). Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. B si nedeterminate). B. •B. COMPLEXELOR IMUNE / m. boala Herter. serului. *b. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase. oprire a cresterii. • B. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva.: boala Lewy. cu episoade confuzionale. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi. cu care copilul se naste. hemoragii). este discutabil. laringita si danoza (In tipul emfizematos).: boala ciclica (v. In consecinta. •B. B. acuitate mentala alterata. scarlatina. osteomalacie. *fenomenul Arthus. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata.). chronique d'altitude / altitude d. •B. CORSETULUI / m. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara.] Dementa progresiva sau psihoza. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas.: boala Monge (forma cronica). boala Thaysen. cyclique trisymptomatique / Milian d.: boala Reclus. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. In prezent se utilizeaza ca sin. •B. / fifth d. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. V. of lung. miscari involuntare. febra Q. soroche. meningita cerebrospinala epidemica. C. botulismul.: boala Gee. purpura trombocitopenica idiopatica. si complex imun. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. si embriopatie. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. du corset / corset d. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. febra tifoida.In aripi de fluture"). La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b.). CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. A CINCEA / cinquieme m. agitatie. • B. avec declaration obligatoire / notifiable d. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica. probabil de origine streptococica. a carei declarare este obligatorie. V.: boala complexelor imune (v. du collagene / collagen d. CONGENITALA / m. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. rabia. boala polichistica a sanilor. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. ca frecventa. Clinic. Sin. Sin. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. fibroza pulmonara interstitiala difuza. kystique de la mamelle / cystic d.). Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal.

pot fi iatro-gene. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. ESENTIALA / m. genopatii. HEMOLITICA / m. B. de cauza necunos-cuta. recesiv. Ex. la nivelul unei populatii sau arii specifice. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. complicatiile postvaccinale. este o forma de *eritroblastoza fetala. Sin. 6pidemique / epidemic d. Sin. EPIDEMICA / m. • B. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. Clinic. • B.: boala Bessel-Hagen. hipertrigliceridemie. QMS). edeme generalizate la copil. astenie. boala ereditara. du hile / middle lobe syndrome. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. • B. demyelinisante / demyelinating d. V. Boala aparuta dupa fecundatie. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. se opun *b. Sin.: enzimopatie (v. acquise / acquired d. EXOSTOZANTA / m.: mucoviscidoza (v. este strict localizat la nivel hepatic si renal. Orice b. adipozitate. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. • B. care nu progreseaza In timp. b) b. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. hydrique / hydric d. DEPOZITELOR DENSE / m. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh.: boala van Creveld. • B. des dep6ts denses / dense deposits d. exostosante / exostosic d. V. mai multi membri ai unei aceleiasi familii.: boala HarInup (v. HIDRICA / m. FUNCTIONALA / m. *Prevalenta continua a unei b. endemique / endemic d. aparuta la puber-tate. • B. IATROGENICA / m.). hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. glicogenosis. Sin. si endemie. H. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. • B. GLICOGENICA / m. IATROGENICA • B. • B. Manifestare clasica de "meteoropatologie. du foehn / fohn d. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. la nivelul unor populatii sau arii specifice.: echinococoza (v. familiale / familial d. B. boala ereditara. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. hepato-splenomegalie si. Sin. hydatique / hydatic d. f. infectia HIV (indiferent de stadiu). V.: boala Takayasu • B. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. pulseless d. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. deci. ENZIMATICA / m. HIPERENDEMICA / m. Sin. genotypique / genetic d. ENDEMICA / m. constand In cefalee. GENOTIPICA / m. HILULUI / m.: b. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista. Sin. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. V. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. genetice sau genotipice. tipic: *scleroza multipla. EMETIZANTA JAMAICANA / m.).).). FOHNULUI / m. Sin. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central.). e. hepatomegalie. determinata. •fetopatii) fie dupa nastere. • B.: hipertensiune arteriala esentiala. Sin. B.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. • B. of the pancreas. Termen generic pentru un grup de b. de trecerea anticorpilor matemi la fetus. Sin. dar al carei caracter genetic nu este cert. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. V. DEMIELINIZANTA / m. • B. Sin. "B. B. •B. cu distrugerea secundara a hematiilor. • B. GHEARELOR DE PISICA / m. gonozomale (dominante sau recesive). heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. V. degenerative des articulations / degenerative joint d. Ex.. g6netique / genetic d. se deosebesc: a) b. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. iritabilitate. V. hiperlactacidemie si hiperuricemie. glicogenoza Cori tip I.).: b. hiperend6mique / hyperendemic d. essentielle / essential d. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. Anemie hemo-litica a nou-nascutului. 2) B. • B. • B. si glicogenoza. hemolytique / h(a)emolytic d. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. e. B. • B. si incompati-bilitate fetomaterna. • B. e. boala von Gierke.-n. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. Sin. dominant. care este In relatie doar cu alimentatia. endomyocardique / endomyocardial d. • B. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. ereditare sau genetice. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). B. • B. vant uscat si cald. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. ?i epi-demie. B. poate prezen-ta caracter familial. uneori. acetonemie cu cetonurie. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. ereditara cu transmitere autozomal dominanta. V. • B. genetica. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. responsabil de aparitia b. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. •B. glycogenique / glycogen-storage d. FEMEILOR FARA PULS / m. GENETICA / m. transmisibile cu dedarare numerica. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. • B.. Patologie transmisa genetic. " B. In functie de modul de transmisie. HIDATICA / m. • B. enzymatique / enzymatic d. of newborn. d. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii.B. des femmes sans pouls / young female arteritis. hipercolesterolemie. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. EREDITARA / m. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. hereditaire / hereditary d. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. b. care se propaga In vai din zonele muntoase. h. adevarate. Sin. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. sub aceeasi forma. FAMILIALA / m. B. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. din cauza unui agent infectios sau toxic. iatrogenique / iatrogenic d. Structura glicogenului hepatic este normala. insom-nie. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. DOBANDITA / m. care afecteaza. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. ENDOMIOCARDICA / m. imputabile unui act medical oarecare. • B. si boala idiopatica. a n. B.: osteoartrita •B. Se disting: 1) B. fonctionnele / functional d. icter. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. 2) Rar: ansamblu de 225 . B) Lista b. • B. idiopatice sau psihogene.: sin-drom de lob mijiody (v. de la originea vietii intrauterine.). • B. genotipica. prin aberatii cromozomiale. des griffes de chat / catscratch d. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d.: boala Minkowski-Chauffard (v. e.

] B. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. si autoimunitate. Kala Azar / Kala Azar d. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. INFECTIOASA / m. lipophagique / lipophagic d. IDIOPATICA / m. de obicei kappa. des laxatifs / laxatives d. digestive si renale. b. nodulii limfatici ai splinei. de chaines lourdes / heavy chain d. pareze musculare. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. Sin. boala transmisibila. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. *pancitopenie. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. glande sativare). LANTURILOR GRELE GAMMA / m. sau infantila. • B. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. • B. *complexelor imune). des ligatures / ligatures d. • B. anemie. palatina. sindrom imunoproliferativ. LANTURILOR GRELE ALFA / m. de etiologie necunoscuta. I. cu afectarea doar secundara a parenchimului.). • B. des chaines legeres / light chain deposition d. • B. immunitaire / immunologic d. complex imun. gamma.: Kala Azar. In continuare. des legionnaires / legionnares' d. interstitielle / interstitial d. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. In formele grave: tulburari renale. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. LAXATIVELOR / m. Denumire generica pentru orice b. lacunaire / lacunary d. g. Intalnita frecvent la copii presco-lari. Stare septica grava a sugarului. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. 226 B. • B. alfa. [^{indusa kala azar = fe. microcefalie. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. (witre care. determinand o simptomatologie polimorfa. B. KALA AZAR / m. determinate. ereditara cu transmitere genetica recesiva. INTERSTITIALA / m. la un. IMUNITARA / m. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. 1) B. g. intercurrente / intercurrent d. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. • B. reactii de intoleranta. corioretinita etc. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. cu anemie grava si splenomegalie. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. Implica: *daudicatie intermitenta. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. V. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. congres organizat de American Legion. paloare. care se pot asocia cu tulburari neurologice. 2) Prin extensie. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. I. " B. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. efecte secundare. • B. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. ca urmare a unui proces de *saponificare. Grup de *paraproteinemii.). hipotermie. hipergamaglobulinemie). Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. miu. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. idiopathique / idiopathic d. V. purpura trombocitopenica. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. . 29 nwrtale. LANTURILOR USOARE / m. Exista trei tipuri: *B. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. c^nd. B. INTERCURENTA / m. care nu este consecinta unei alte stari morbide. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. • B. febra. anemie hemolitica.. • B. Sin. 1. neagra. boala complexelor imune. LANTURILOR GRELE MIU / m. LIGATURILOR / m.B. V. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. s-au inregistrat ISO cazuri. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. alteori existand o dereglare functionala (b. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. • B. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. edeme si paralizii intermi-tente.6ra. V. astenie marcata. splenomegalie. *B. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. de etiologie necunoscuta. Sin. • B. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. tub digestiv. care poate fi transmis de catre caine. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. B. ITAI-ITAI / m. LIZOZOMALA / m. hipotensiune. • B. si conectivita. " B.: lupus eritematos diseminat (vJ. LEGIONARILOR / m. •B. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. 2) asiatica. deshidratare. gingivala. care exista prin ea Insasi. •B. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. Ca urmare. LACUNARA / m. maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele).: boala Seligmann (v. paloare. B. limba. sau complica o afectiune deja existenta. care este provocata de microorganisme patogene. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). Orice b. b. IMUNODEFICITARA / m. crize de tetanie. MEDICAMENTOASA / m. cianoza. • B. hipoproteinemie si hipokaliemie. infectieuse / infectious d. medicamenteuse / drug d. g. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. LANTURILOR GRELE / m. • B. •B.). caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. immunodeficitaire / immunological deficiency d. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. B. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. • B. LIPOFAGICA / m. tahicardie. b. sugerate involuntar de medic bolnavului. prin *autoimunitate.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. lysosomiale / lysosomal storage d. V. Itai-ltai / Itai-ltai d. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. poliadenopatie. hipersensibilitate). • B. MANA-PICIOR-GURA / m. • B. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. Denumire generica pentru b. encefal. si boala contagioasa. cu incidenta maxima vara. • B. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. *B. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti.: boala Franklin (v. MEDICAMENTOASA •B. si boala esentiala. Sin. • B. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. *Exantem autolimitat. V.

vag. enzimopatii). Tay-Sachs a adultului. Diagnosticul se face prin *angiografie.: p-talasemie). infectii. •B. operatoire / surgical shock. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. • B. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. de moyamoya / moya-moya d. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide.nwm. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. • B. Sin. Sin. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial. [Jap. MICRODRENOPANOCITARA / m. MOLECULARA / m. •B. •B. Denumire gene-rica pentru un grup de b. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica). B. determina anxietate marcata. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. d) echilibrete addobazic. care cu-prinde *b. rezistenta spastica la miscarile pasive. tulburari biochimice ereditare. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala.. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. Sin. vitaminic etc.: rubeola scarlatiniforma (v. In plan clinic.: boala Voorhoeve (v. *glicogenoza. •B. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana.: obezitate. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. Termen generic pentru b. Sin. moyamoya = cefos. care au o consistenta carnoasa. Termen foarte general prin care se desemneaza b. atrofie olivopontocerebeloasa si *b. sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. d. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m.: boala Albers-Schonberg (v. METABOLICA / m. Machado-Joseph. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza).: boala Cooley (v. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. MONOGENICA / m. mineral. vine. •B. fara implicarea sistemului motor corticospinal. c) metabolismul lipidic (ex. NODULUI SINUSAL / m. revizia a X-a QMS. • B. Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. du noeud sinusal / sick sinus syndrome. 1 B. organique / organic d. B. ' B. afectare hepatica variabila. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. monogenique / monogenic d. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. V.] B. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. galactozemie congenitala). m. • B. MEDITERANEANA • B. homologue / graft versus host reaction. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. *scleroder-mie. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat. *b. In cadrul b. Sin. 1) Soc operator (v. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor.Tta. • B. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. hidric. • B. endocrine. fasciculatii. 2) Prin anomalii endocrine. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. care actualmente desemneaza Indeosebi b. membrane hialine.). cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. •B.).: drepanocitoza) sau polialelica (ex. • B. des os de marbre / osteopetrosis. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. la aspectui firumat. provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. amintind de splina. dislipidoza). NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m. 'B. aceste b. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie. tie. B.e. a membranes hyalines / hyaline membrane d. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica.: diabet. m. . ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. La examenul histologic se constata. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d.). OASELOR DE MARMURA / m. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. MEMBRANELOR HIALINE / m. si osteopoikilie. b) metabolismul nucleotidelor (ex. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). metabolique / metabolic d.: In grefa de maduva osoasa). obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. parapareza spastica. ORGANICA / m. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. Inflamatie pulmonara. B. ionic. / Filatov's d. raspandita 7n America de Sud. • B. • B. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. moleculaire / molecular d. du neuron moteur / motor neuron d. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral.m fum de fyara" fi se re/era (a i. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. A PATRA / quatrieme m.: boala Bonieland. Obsesii recurente (ex.magimie. de la mouche noire / blackfly d. B. fosfocalcic.APATRA • B. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). care afecteaza neuronii motori pe-riferici. m. MUSTEI NEGRE / m. Ansamblu de tulburari. la nivelul alveolelor. Leziunea poate fi monoalelica (ex. Sin. MITRALA / m.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b. ' B.B. 3) De ori-gine alimentara. de nutritie si metabolism.: ganduri persistente). Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. OPERATORIE / m. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex. sunt cuprinse In capitolul IV -B. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). dobandite. B. anticorpilor si chiar o serie de b. intr-o maniera stereotipa). 2) Incorect: sindrom postoperator. mitrale / mitral d.: guta). paralizie progresiva bulbara. MOYAMOYA / m. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. osmotic. adesea mortale.). NEURONULUI MOTOR / m. pe baza tulburarilor metabolice.). Kennedy.: moyamoya.. caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei. Ex. OMOLOGA / m. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. iar cauza b. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. OBSESIV-COMPULSIVA / m.Cui de ocfii. 227 .

B. fara patologie cardiaca. diseminate pe frunte.: *diabetul zaharat. Se expri-ma prin reactie locala. SECUNDARA / m. • B. du pecheur des eponges / spongediver's d. Sin. de cheson) sau chimid. B. •perioade Luciani-Wenckebach.: sistemul reticuloendotelial. • B. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale. POLICHISTICA RENALA / m. polykystique des seines / polycystic d. si policistina. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. • B. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. Sin. si nici cauzata de o alta maladie. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. polykystique epidermique / polycystic d. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. cu artralgii. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. B.: boala chistica a ficatului (v. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. lipotimie. B. curbatura. • B. care apare episodic. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d. Abrev. • B. nefiind asodata cu o alta b. secretante / secreting d. • B. Sin. •B. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. PCOS. Sin. denumita initial Thennopolyspora polyspora}. " B. Ex. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. secondaire / secondary d. SCLERELOR ALBASTRE / m. B. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. SECRETANTA / m. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. In zootehnie etc..). SERULUI / m. of epiderm. relativ frecventa. ritm nodal). s6rique / seric d. cauza b.). lactescent sau laptos.: PCOD. cu- 228 . g. V. • B. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. dar poate conduce la o *b. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. sistemul limfoid.: boala sistemica (v. PERIODICA / m. m toate segmentele tubilor uriniferi. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease. polykystique des reins / polycystic d. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. POLICHISTICA OVARIANA / m. se poate compli-ca cu esofagita peptica. determinate de refluxul sucului gastric acid. des sclerotiques bleues / blue sclerae d. systemique / systemic d. *b.: boala Lobstein (v. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. multisistemica.. care apare spon-tan. • B. • B.: boala Reimann (v.B. s. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. stibiu). febra). digestive) m special chisturi hepatice. greata. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. p. boala serica. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta.). B. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta. manifestandu-se prin palpitatii. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism.). se adopta pentru b. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. Sin.: boala chistica a ma-melei (v. Sin. DE SISTEM / m. ereditare la om. uneori sub forma de *erizipeloid. s. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. la nivelul porilor mameloanelor. B.PERIODICA • B. V. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. serique / serum d. of kidney. •B. polygenique / polygenic d. SEMILUNARULUI / m. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza).). PROFESIONALA / m. of lung. dispnee. du poumon de fer-mier / farmer's lung. •B. Denumire discutabila care.). polichistica renala care se manifesta numai la copil. r. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. du serum. polykystique du poumon / polycystic d. •B. Lobstein's d. gat si torace. PRIMARA / m. *radiopatie. care urmeaza altei b. •B. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m. primaire / primary d. • B. • B. *B. PLAM&NILOR DE FERMIER / m. boala serului (v. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii.: sindrom Kienbock (v. • B.). du semilunaire / semilunar d. poate fi un agent patogen. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. m. V. B. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. of breast.). si policistina.. of liver. un traumatism sau un alt eveniment. stricturi locale sau 'sindrom Barrett. • B. fara leziuni glandulare notabile. si boala Skevas-Zerfus. Ex. • B.: ADPKD. Apare la subiecti peste 50 de ani. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. 2) Sin. si rezulta din aceasta.). a unui lichid seros. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. B. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. *benzolism). SISTEMICA • B.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. secundara. 1) B. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. SISTEMICA / m. PESCUITORULUI DE BURETI / m. •B. • B. B. De fapt. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. Termen prin care sunt desemnate doua b. greata. Sin. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. Sin. b. poly-kystique du foie / polycystic d. POLIGENICA / m. B. pot fi determinate de agenti fizici (ex. Sin. bilate-rale. la intervale regulate. Sin. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m. r.: boala chistica a plamanului (v. febra si albuminurie. de volum variabil. de origine genetica. Alteori. POLICHISTICA EPIDERMICA / m. Abrev. teoretic. concurente la determinismul patologic. SERICA / m. tuse. uneori la nulipare. R. Sin. ulceratii.: sindrom Stein-Leventhal (v.: boala urechiusei atriale. ADPKD este una din cele mai frecvente b. renale a lesions minimales / minimal change kidney d. • B. de systeme / system d. Afectiune ereditara. •B. p. B..: *febra mediteraneana familiala. este consecinta b. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease. POLICHISTICA A SANILOR / m. professionelle / occupational d.: rinichi polichistic. Sin.). periodique / periodic d. • B. POLICHISTICA A FICATULUI / m. t®sutul conjunctiv). p.

] Sin. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. exantem. Lonitra. • B..: malaria tratata cu *chinina).sirop de artar" al urinei si al corpului. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. • B. •B. de surcharge / storage pool d.: boala de sistem. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. ADAMS-STOKES. ciroza biliara. o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. Sin. virus hepatitic B. de stocare a glicogenului. PRIN STOCARE / m.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. Transmiterea se face direct. de tip tifoid si leucopenie. cinci manifestari majore: anemie. a virus lent / slow virus d. Sin. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. glycogenique / glycogen storage d. Actualmente. TRANSMISIBILA / m. 'Du6Cin. X. animala sau vegetala. AKUREYRI. 2) pete albe si brune.: boala Menkes. • B. des tics / Gilles de la Tourette d. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. •B.). (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. *febra galbena. [Thomas Addison. ex.). 2) Sin.rna. Boli cu nume proprii • B. "gonoree. of liver. Sin. Australia si India. *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1).). TICURILOR / m. virusuri sau paraziti. curba febrila In platou.: boala venerica. V. • B. 2) Sin. HIV etc. printr-o gazda intermediara. provocate de *vjrusuri lente. debuteaza 229 .} B. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate).: tripanosomiaza africana (v. Anton Biermer.: sindrom Adams-Stokes (v. (STD).: glicogenoza (v. venereal d. Sin. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara. caracterizata prin *xan-tomatoza. melanoza dermica. tropicale / tropical d. se caracterizeaza. medic engiez.} B.. 'schistosomiaza. clinic. clinician vtandu. Sir William Withey Gull. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de . B. cu exitus la scurt timp dupa nastere. leucinoza. vasculare ('angeite alergice). acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. Sin. •B. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. *b. Wiliam Stokes. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be.: sindrom Gilles de la Tourette (v. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. thronibo-embolique / thromboembolic d. SOMNULUI / m. Sin.: tezaurismoza (v. Sin. [Robert Adams. Caracteristidle clinice includ coma.). URECHIUSEI ATRIALE / m. VENERICA / m. si boala Dutton. 1827-1S92. Sin. de vaches folles / mad cows d. • B. medic iriandez. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. adesea.. [Jap.\ Insuficienta suprarenala cronica. adenopatie satelita.: *b. [Thomas Addison. tripanosomiaza). TROMBOEMBOLICA / m. medic engtez.: boala ritmica auriculara (v. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. •B. KUREYRI de 12-14 zile. *dermatomiozita. a femeilor de varsta medie. 1791-1875.). B. 18041S7S. ADDISON. tsutfiiigamushi = gandac periculos. medic ingles. izo-leucina si va-lina). A SASEA / sixieme m. [Akmeyri.: boala transmisibila sexual (v. •B. *sindrom Sjogren). 1) Entitate mor-bida bine definita.B. / sixth d. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. *sancru moale. •B. B. TROPICALA / m.: boala bronzata. printr-o persoana sau animal infectat. V.). eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante.] B. Denumire generica pentru b. medic german. *leishma-nioza. virus herpetic. Candida. Londm. • B. *oncocercoza. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. • B. Sin. B. dispepsie. •B.: *boala Chagas. eel mai sever. sau indirect. medic ingies. ADDISON-GULL.: boala Zahorsky (v. Still a adultului). Se disting. 17931S60. •B. oraf M IsCanda wide au. • B. 1793-1860. VACILOR NEBUNE / m. SMALTULUI PATAT / m. Ex. [Thomas Addison. tifos tsutsugamushi. astenie. •B. 2) intermediar. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului. „ • B. •B. hemoragii. originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. "lipo-idoze. cu debut mai tardiv. • B. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. de I'email tachete / mottled enamel d. Trichomonas. de etiologie necunoscuta. dupa o incubatie B. *b. 1816-1S90. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d. Pentru primele patru b. TRANSMISIBILA SEXUAL / m. CU VIRUS LENT / m. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). disfunc-tii intestinale. care se manifests prin senzatia de rau general. Sin.). Loutim. multiple. si SIDA. sensibilitate la frig. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). 1793-1860. Ex. Nicolas-Favre. sunt acceptate ca forme ale acestei b. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). hipotensiune. De ex. si boala contagioasa. transmissible / communicable d.si mediolobulara. asemanatoare. specifique / specific d. DE SUPRAlNCARCARE / m. ADDISON-BIERMER. • B. 'in stadii avansate. SPECIFICA / m. du sommeil / sleeping sickness. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. *lepra. •boala somnului. • B. 'DuBOn. atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria.} Sin.: boala Biermer (v. par stokage / storage d. *boala Behcet etc. este obligatorie. B. *polio-mielitei anterioare acute. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. metabolica cu transmitere autozomal dominanta. V. •B. dupa Addison. apoi (a Zurich. •B.. Sin. care au In comun.: *sifilis. B. con-vulsii. Sin. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. venerienne / venereal d. Observata la adolescenti. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat).: hiperkeratoza (v. *malarie.. uneori. casexie bronzata.).). TSUTSUGAMUSHI / m. de-clararea b. icter cronic si. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. de I'oreillette / rhythmic auricular d. *poliartrita cronica juvenila. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. cutanate (*sderodermie. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana).).

Louis Edovard Octave Crouzon. ANDREWS. nevrita optica retrobulbara ereditara. radiolog german. • B.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale. cat si Inainte de aceasta. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului. Etiopatogenia b. Toionia). Alpers.] B. Histologic. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. meningita limfocitara acuta benigna. n. A.] Sin. cu tulburari mari de memorie. 2) V. 1874-1938. afazie. 1925.). [name] Alagille.: dementa presenila. 1907.!.: boala Leber I. [George Clinton Andrews. m prezent. Progresiv. Apert cu semnele faciale ale *b. testele psihometrice (memorie ime-diata. swOtz. caracterizata clinic prin "microcefalie. infectii pelvine).] B. • B. adeno-patii. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare. 1868-1940. 'Boston. pediatru franc-ez. 19001969.: boala von Willebrand (v. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. nu este clarificata. 'Philadelphia. 'sindrom meningian. osteoporoza familiala. • B.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. • B. •• • B. • B. 2) V.: acrocefalosindactilie tip I (v. Prognostic sumbru. contemporan. • • B. suede. • B.). crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. osoasa rara. profesor de medidnil intema. tulburari ale limbajului oral si scris. dezorientare temporospatiala. aceastd afectiune pentru prima data.ne. ARDMORE.ian. • B.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. fara afectarea substantei albe).tic. ALPERS. denumit A-p. este manifesta clinic dementa accentuata. meningita seroasa epidemica.z contemporan. Qottingen si J-feideKey. ALZHEIMER. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor. • B.: bacterida pustuloasa... Londra] 1) Sin. osteo-petroza. 'Paris. n. [Cnr/ Hem-y Alstrom. congenitala si ereditara. 'Paris. • B. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. ALBRIGHT. Anderson. sindrom Vogt. Alexander. 1806-1875.] Sin. • B. 'in care se asociaza caracteristicile *b.: coriomeningita limfocitara. la care se adauga apraxia si agnozia. apraxie. cu deces pana la varsta de doi ani. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold). B. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. 18401917. sindrom Andersen. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. \A. Cea mai profunda alterare afec230 B. neurolog francos. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare. de tip probabil recesiv. 1835-1915.. [CAar7es John Armstrong. dar poate evolua si letal. parestezii de Intindere variabila. 9{ew yorki n.: acrocefalosindactilie tip II. caracterizata prin rinofaringita rebela. baza militara. APERT-CROUZON. retentie vizuala.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe. 6acterw[og american si specialist m sa. newoiog fi psihiatru ger-man.: atrofie musculara progresiva. S-a con-statat.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. Sin. oftalmoiog gt. sindrom Anderson. ALSTREM-OLSEN. pediatru franca. Radiologic. ALEXANDER.oase-lor de marmura". de asemenea.ian. patohg american. 1891. care poate prezenta o infectie latenta. si boala Pick. ge. *amauroza. neuroCog frances. mialgii. OIsen. oftalmolog suedes contemporan. In Okiaftoma . *mioclonii. 'Washington. Sin. [Julius Arnold. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. [If Benjamin Alexander. hepatosplenomegalie. ceea ce antreneaza frac-turi repetate. ARNOLD-CHIARI.: boala Alstrom-Leber (v. [Bernard f. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica.SW^-i undt a fast descrisa. • B.. neuropatoiog engie. n. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala.] Afectiune rara. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar.: glicogenoza de tip IV (v. B. ANDERSEN. transmisa autozomal recesiv. 1900. amigdalita. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. ANDERSON". [Francois Ami/cor Aron. evolueaza rapid spre dementa si moarte. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. 'Paris. agnozie. pediatru frames. boala Leber II. Se vindeca adesea spontan. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. [Alois Alzheimer. medic francez. discalculie.. ge. difuza. 1868-1940.nCita. ALAGILLE. exista o degenerescenta progresiva. mieloscleroza. acuta virala. medic american. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. 1865-1921. Theodor Leber. APERT. [Heinrich Ernst AlbersSr.).B. familiala si ereditara. si C. [Julius Arnold. Sin. 'Paris.: sindrom Alagille (v. V. surditate.} 1) Sin. Sin. ALSTROM-LEBER.). Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie. 'Hamfmrg. In formele de debut. ALBERS-SCHONBERG. medic american contemporan. amauroza congenitala Leber. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice.: boala . glicogenoza).ne. 2) Stewart W. anemie importanta etc. dureri musculare. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic. la adult. [Eugene Apert. ereditara. • B.] Denumire prin care. Sin. • B.ALAGILLE prin febra. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. 18S619S8. prevalenta b. 1907. 'Satin. care se manifesta sub forma unei infectii febrile. alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor. dennatotog american.. medic australian contemporan. agitatie psiho-motorie. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent.tic.] B. osteosderoza generalizata. dementa Alzheimer. americana. [Ardmore. [Dorothy Hansine Andersen.te pufiiica. pTofesor (succesiv) la.honberg. ARNOLD. 0.] Sin. neurolog american. Sin. ARMSTRONG. • B. 1817-1861. Sin. paralizii si. [Car? Henry Alstrom. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta.rm. scleroza Alzheimer. [Eugene Apert. Haas . caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. C. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi. • B. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. ARAN-DUCHENNE. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. 1S64-1915. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei.an. infectioasa. • B. A. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. 1835-1915. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. 9{ew yor^ 1901-1964. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. 'Sans. . care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. Sin.). Rezervor de virus: soarecele de casa.. uneori.).] 1) B.] Sin. Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne). aplazie retiniana. Sin. probabil virala. [Fuller Albright. n.: osteodistrofie ereditara Albright (v. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale.

'Dublin.z. profesor ia l^azan. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin. medic spanioi.. • B.rse. me-dic ame.an. [Abel Ayerza.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. Este o varietate de reumatism degenerativ. cfiirurg franctz. Londra.). ai 'Marinei legate. Sin.z. " B. cu transmitere autozomal dominanta.: hidronefroza congenitala intermitenta. Londra. Sin. care dispare In cateva luni. evolutie rapida spre exitus. [Guido Banti. Schiffrin.} Malformatie congenitala rara. pericardita constrictiva etc. BEAUVAIS. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor.} Sin. 1790-1854. Sin. 1886-1955.Tinw dwiez. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. BAZY. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. termofobie. 1845-1945.iv. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). Londra.: paralizie generala progresiva (v. 1794-1866. BARLOW. B. r&u.. psihiatru francos. [Karl Adolf van Basedow. anemie.} Sin. [Sir George Ballingall. In cazul sugarilo'' alaptati artificial.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. • B. [Heinrich van Bamberger. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei.an contemporan. Cft-Kcyo. BARRAQUER-SIMONS. 'Sue. BAMLE. 1865-1918. 1855-1928. newoioff ame. • B.} Sin. 1SS1-1916.: clorom. 1778-1821. sufuziuni subperiostale. Sin. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie. [G. BANTI. 1853-1934. Vaquez In care lipseste splenomegalia.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. cu eozinofilie sanguina.z. boala Flajani. " B.). V. dennatoCog turc.). BANNISTER. medic irCandez. radioCog danez. • B. 'M. •B. debutand la nivelul unui folicul pilos. medic austriac. •B. • B. 1822-1888. patoCog austriac. Sin. Forma a *b. BECHTEREW. purpura trombocitopenica trombotica. [Bernhard Laurits Frederik Bang. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. VTofesor la f(oTe. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute.). medic e. ^e.: boala Darier (v. Vuna. medic francos. • B.: purpura senila Bateman.). • B. • B. sindrom Banti.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar.: boala Basedow. • B. [Hulusi Behcet. [Christian Ingerslev Baastrup. [Frederick Eustace Batten. •B. neuroiog engkz. care apar de obicei In al doilea an de viata.). 1844-1920. care poate aparea la menopauza. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. BEAUVIEUX.: edem Quincke (v. BALFOUR. care poate aparea la copiii cu leucemie. trans-piratii profuze.: boala din Bornholm (v.} Sin. BATTEN-MAYOU. 1790-1854.B.ARNSTEIN Chiari. 'Paris. Londra. AUJESZKY. [Aladar Aufeszky.} Dermatoza pigmentara buloasa. Sin. Copenfiaga.[ Sin. BARCOO.] Sin.: osteoartroza interspinoasa. 1799-1858. 1885-1950. dureri epifizare cu alterarea osificarii.} Varietate de *hidronefroza. cu localizare mdeosebi la fata si la gat. inside. tulburari psihice. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. la f{6pitau^ de 'Paris. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. " B. Sin. [T'/tomos Bateman. • B. BEHCET. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede.te. ASBOE-HANSEN. m Australia. m Ocwnvl Atlantic. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi.). ARNSTEIN.). [Sir Thomas Barlow. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta.e. AYERZA. Uneori se complica cu gangrena.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie. 1852-1925. neuroCog rus.: boala Rendu-Osler (v. BATEMAN. febra.nos Mres.: bruceloza (v. 1876-1934.: anemie Banti. diaree. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase. *eretism cardiac). " B.rseBurg.rm. Sin. Sin.: boala Basedow-Graves (v). Sin.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. fans. BEHQET • B. 1S08-1884. [Karl Adolf von Basedow. • B. Leziunea apare In zonele descoperite. BAASTRUP. medic engte.] B. BASEDOW. [John Hutton Balfour. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe. scorbut infantil.] Sin.).toinopatolog itaiian. medic gcrman. Arthur Simons. • B. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. ana. neurolog mgltz. astenie. 'Edin6urg.: boala Moschowitz. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna.). Robert fames Graves. 1797-1853. medic maghiar. • B. BAMBERGER. nwGc germcol. tulburari cardiovasculare (tahicardie. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica). BAYLE. n.. [Azure. medic ge. 1869-1933} Sin.: boala Machado-Joseph (v.: dermatita buloasa keratogena.ng[tz. Landre Beauvais. ojtaimolog e.: lipodistrofie progre-siva (v. medic argentinian.z. 1877. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata. scadere ponderala.: molluscum contagiosum (v. 231 . anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. *diskeratoza foliculara . 'Petersburg. BATTEN. medic ve. • B. [/Intouie Laurent fesse Bayle. tremura-turi digitale fine. foliculara. BARBER. Sin. boala Graves. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer. [Harold Wordworth Barber.} Sin. uneori familiala. dermatoiog e-ngkz. 'Barcelona. [Frederick Eustace Batten. • B. 1772-1840.} Sin. observata la nou-nascut. BASEL.} 'I'Hiperkeratoza difuza.} Sin. [Augustin-J. dennatoiog dams contemporan. BABINGTON. • B.} Ulcer cutanat tropical. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. 1S61-1918. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid. [Base/. manifestata prin dementa. me-dic ingte. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale. aritmii. • B.: boala Moeller-Barlow. • B.: pseudorabie (v.In disc".} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. Copenftaga. cu lapte conservat.} Tumora maligna. • B.). 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin.} B. [Boreoo.: sindrom Ayerza (v. chirurg e. [Benjamin Guy Babington. osteo-patie hemoragica primitiva. de culoare verzuie. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut. AZORE. Londra. [Henry Martyn Bannister. " B.: ulcer de desert. istoric pentru maduromicoza (v. Londra. [Pierre Jean Baptiste Bazy.burg. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida.: lipofusdnoza neuronala juvenila.ngit.: boala SpielmeyerVogt (v. 18571927. • B.). Sin. BANG.} Sin. Sin. 1848-1932.ri-can. • B. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. fie cu *poliartrita reumatoida.: dermatoza Barber. Marmaduke Stephen Mayou. 1780-1855. apoi ia St.nta. si spondilartrita anchilozanta. 2) Sin. • B. a celulelor anormale (mieloblaste. Asboe-Hansen. portugheze. medic si Botanist engCez. 'Edin6urg. BALLINGALL. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. BASEDOW-GRAVES.ng[e. 1865-1918. [George Baehr. profesor ia 'Str(in. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. BAEHR-SCHIFFRIN.). leziuni nervoase.} B.).

• B. BESSEL-HAGEN. Bitot. 1827-1892. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza).). Semnul clinic ca-racteristic al b. 2) V. ereditara cu transmitere dominanta. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. 18351920. • B.} Sin. B. [Anton Biermer. profesor la Zurich si l^ena. mai tar-diva. 1871-1940. 'Vwia. degenerescenta tapetoretiniana. 1902. [Moritz Benedikt. este hematuria macroscopica recidivanta. In primele saptamani de viata. sinuzita.). care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. mesangial IgA glomerulonephritis. [Jean Berger. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice.: degenerescenta eredomaculara. In general.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. Diamond. [Alfred Biel-schowsky. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita. BERNHARDT. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult). sindrom Behr.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric.: meralgie parestezica (v. [Martin Bemhardt. Este o b. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. 1852-1931.: sindrom Blackfan-Diamond. sin-drom Adamantiades. nefroiog francos. • B. Benjamin Sacks.] Sin. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns. V. Sin. Jan Jansky.rn. BENSON. 9{e. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. dermatolog francos. • B. stabuit (a 'Baltimore. profesor la fena. Henri Eugene Gouge-rot. Sin. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. •B. boala AddisonBiermer. medic ame. 1874-1943. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. [Fritz Bessd-Hagen. 'Paris. Caesar Peter Moller Boeck.: iridocicl'ita recidivanta. dermatolog francez. oftalmolog german.a.doc" a condilului intern.: tibia vara.: sindrom Benedikt (v. b.. 1831-1909. cfmwy german. apoi la Zurich.: lupus eritematos diseminat (v. 1852-1912. normocitara si aregenerativa. neurolog german. 1837-1902.ui yor^ 1872-1946. dermatolog non'egian. V. chirurg german. Best. [Christian Albert Theodor BUJroth. 1878-1920.: trombangeita obliteranta (v. [AtAur Henry Season. 1856-1922. sfingolipidoza. Evolutia este letala In 3-4 ani. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. oftalmolog german. BEST. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth. si degenerescenta eredo-maculara. [F. . BJORUM. originar din '£raga.rman. [Otto Binswanger.). • B. Sin. • B. si policorie. evolueaza In pusee recidivante. Sin.. 'Viena.galbenus de ou pe farfurie". medic american. bolnavii decedand. virala sau imunologica.] Sin. 232 B.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. pedi-atru american. • B.. 1781-1840. [Carl Behr. Au fost raportate si cazuri familiale. 1829-1894. Sin. Louis K. iar prognosticul poate fi grav.). sec. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. B.} Forma de *lupus eritematos.: cefalhidrocel traumatic. Stockholm. 'Berlin. medic german. chirurg american. 1867-1935.ri.] Sin.} Sin. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion.. urmate de ulceratii. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. n.: lupus eritematos discoid sau subacut. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se. 1883-1948. medic ge.} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta. Etiologia este neelu-cidata. 1851-1923. degenerescenta tapetoretiniana. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante. evolueaza In trei stadii (de disc. dermatolog francez. Afectiune manifestata la ambele sexe. pediatru american.). Felix van Winiwarter. BEHR.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma. 1829-1894. [Joseph Colt Bloodgood. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. • B. •B. 'Boston. [Pierre A. B. cu proeminenta In forma de . BLOUNT.} Sin. profesor la 'Saris.B.). precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga. BIETT. Se manifesta prin dementa. • B. sinchizis).e. V.} *ldiotie amaurotica familiala. Sin. n.} Sin. XX. Moritz Kohn Kaposi.: anemie Biermer.w yorl^ n. • B. neurolog austriac. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara. care nu ajung Insa la maturare. profesor la J{am£uy. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica.a. • B. •B. 'Polonia). Administrarea intravenoasa de vitamina B. medic jrancez.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B.} Sin. cu aspect al maculei de . ptw/esor (succesiv) la Leipzig. afte genitale si aparitia. BILLROTH-WINIWARTER. degenerescenta tapetoretiniana. BLACKFAN-DIAMOND. degenerescenta tapetoretiniana centrala. Insa prognosticul este re-zervat. anemie pernicioasa. fiind osmiofile. " B.. 1845-1917. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. uveita antrenand cecitate. Sin.. 'Paris. BEURMANN-GOUGEROT. BLOODGOOD. Emanuel Libmaa. 1831-1909. JSrgen Nilsen Schaumann. cu afectare moderata a starii generale. [Ernest Henri Besnier. strict localizata. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. • B.: sarcoidoza (v.} Sin. BLOUNT 1873-1921. chirurg austriac. cu predominanta simptomelor cerebeloase. care apare la orezile dupa o infectie (otita. chirurg german. • B. [K"ennetA DonieJ Blackfan. l^iena. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor. si degenerescenta eredo-maculara. [CAor/es Lucien Beurmann. profesor la Zurich si 'Viw.). din cauza unui accident infectios grav. dermatolog france-s. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. dermatolog suedes. «B.: sporotricoza (v.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. Sin.z.rica. [Walter PaInam Blount. 1844-1915. • B. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene.). encefalopatie sau sindrom Binswanger. sindrom Behcet. medic si serolog cek. V. • B. Oslo. BITOT. [Ernest Henri Besnier. Sin. 1881-1955. idiotie amaurotica familiala. 2) V.. 9^e. dtrmatolog austriac.: dementa. neurolog german. Sin. [Lourent Theodore Biett.: boala exostozanta (v. dermatolog franc. 1852-1929.. oftaimotog iriandez. ortoped american. •B. BIELSCHOWSKY-JANSKY. cu evolutie subacuta si recidivanta. BENEDIKT.. 'Dublin.: sinchizis scintilant (v. 1896. de coloratie rosie sau galben clar.: boala chistica a mamelei (v. 1879-1953. BINSWANGER. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale. 'Berlin. 'Boston. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani. sindrom Billroth. Saris. Saris. BIERMER.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

REIS-BUCKLERS. oftaimoiog american. 1798-1866. nematoCog Italian. 'Bans. subglosita difteroida. Sin. 1890.ez. RENANDER.. 1878. apoi crurale si axilare. b. REED-Hodgkin. fara sechele si fara reactie la vreun tratament. hematoCog itaiian. [Moritz. [a 'Bologna m 1886.] Sin. • B. profesor ia 'Bonn. tiroidita . ereditara. patoiog american. 1804-1878. profesor ia ViIna.). [Karl Freiherr von Rokitaasky. medic american. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des.B. dentist american. probabil imunitara. Frederick Parkes Weber.. Thomas Hodgkin. aparand Indeosebi la barbati. si suflu Roger. Afectiune rara. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease.] 1) Sin. boala Goldstein.lemnoasa". exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare.).: oncocercoza (v. 1846-1916. 1863.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. 18721937. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. de etiopatogenie neelucidata.: actinomicoza (v. [Hobart Ansteth Reimann.at in SUA si in Singlia. medic jrancez. angiomatoza hemoragica familiala. RIBBING.] Sin. medic german. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului.).). [/eon Jacques Paul flee/us. Sin. transmisa dominant. y^ew york^ 1866-1926. surditate. [Rodolfo Robles. XX. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969.: eredopatie ataxica poline-vritica. [Antonio Riga. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. Debut cu *metamorfopsii. RIETTI-GREPPI-MICHELI. Oslo.. medic francez. Apartine grupului de "lipoidoze.sau bilateral. cu hipertrofie splenica moderata. • B.} Icter grav idiopatic. RIGGS. 'BoCogna. n.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. [Fernanda Rietti. • B.] Sin. profesor [a fraga. febra mediteraneana familiala. 18781939. hemocromatoza). •B. 1820-1883. a carui suprafata este adesea ulcerata. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid. ROSAI-DORFMAN. 1795-1873. Apare consecutiv unei tulburari secretorii. 1849-1919. ROKITANSKY-FRERICHS. 3) Crize febrile pseudopalustre. folonia). medic Canadian care a practical m SWi fi w. [John M. Riggs. oftalmolM) german. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori. RECLUS. •B. n. • B. cu durata 1-2 zile. telangiectazie hemoragica ereditara. • B. Italian. he-moragii. boala Babington. [Paul Friedrich Reichel.: boala periodica. ROBLES. Londra.. 'Paris. Fernanda Micheli. • B. 1897. clinician fi patotog Italian.e.: boala chistica a mamelei (v. ra-dwtog swdez. 'Kcat-^ar^Stadt. [Nikolaus Reichmann. [Wilhelm Reis. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica).: talasemie minora (v. sec. • B. ROMBERG. Sin. regulate. Sin. • B. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. [Sigvald Refsum. medic eng[ez. de etiologie incerta. 2) Crize abdomi-nale violente.).RECLUS Appe]baum. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva. ori suferind de tuse prelungita. fans.] Sin.). Sir William Osier.] Sin. talasemie). Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). uneori simuland o apendicita acuta.). boala Rendu-Osler-Weber. [Fabio Rivalta. dermaloiog gu-atemaCtez. 1844-1902. ROGER.. [Robert Grigg Reese. •B. Heinrich Romberg. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare.. n. • B. 1863-1962. cu forme multiple. Se transmite autozomal dominant. RENDU-OSLER. cu supraIncarcare In lipide neutre. n. llppsaia. 1810-1885. •B. sindrom Rendu-Osler-Weber. profesor ia Jena. [Henri Louis Roger. Sir William Osier. apoi la 'SerCin. asimptomatice. mono. septui membranes). care au in comun o evolutie de mai multi ani. cnirwy franc.: boala Fairbank (v. n. initial submaxilare. •B. 1851-1918. 'Baltimore. profesor [a 'Paris. RIVALTA. M. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. V. REICHMANN. Evo-lutia b.] Displazie vasculara ereditara. • B. 18091891. medic noniegian. cHirurg german. XIX-XX\ Sin. l^arsovia. 1874-1964. 1858-1934. REITER. REICHEL. medic Canadian care a vractu. n. • B. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. ce afecteaza vascularizatia retiniana. 1819-1885. AngCia. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. medic igienist german. profesor de medicina ia Oxford. • B.] Sin. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina.).: boala HendersonJones (v. RENDU-OSLER-WEBER. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. profesor ia 'Berlin.] Malformatie cardiaca congenitala. n. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii. [Dorothy MendenhaH Reed. medic franc. medic engCez. dispuse neregulat sau In inel). • B.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani.: boala Rendu-Osler • B. Enrico Greppi.: boala Hodgkin (v. Bucklers. oftalmowg german.: tiroidita invaziv-sclerozanta. RITTER VON RITTERSHAIN. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei. RIGA. [Gottfried Ritter voa Rittershain.z.).: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v. Solonia). 1902.: sindrom ParryRomberg (v. Londra. macrofagica. transmisa autozomal recesiv. anatomopatotog austriac. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. 1907.). cu tendinta la confluenta si la ulceratii.: boala Fauchard-Bourdet (v. degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. prin pusee periodice.] B.} Sin.] B. Sin. fara semne inflamatorii. [Henri fules Louis Marie Rendu. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale.: hemocroma-toza primitiva (v. sindrom Osler-Rendu.} Sin. atrofie musculara. 1847-1914. •patoiog itadan. • B. Friedrich Theodor von Frerichs.] Sin. • B. nistagmus.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. •B. [Hans Conrad fulius Reiter.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. [Henri Jules Louis Marie Rendu.] Nodul fibromatos al fraului limbii.: boala Cardarelli. B. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. •B. chirwrg fi ginecolog german. Sin. Evolutia este lenta. depuneri lipidice si exsudate retiniene. REFSUM. medic poionez. medic german. 1849-1919. • B. RIEDEL. aparitie brusca. Necroza osului *sesamoid al halucelui. sec. 1832-1919. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . profesor de medi-cired (a Oxford. 1844-1902.} Forma de *distrofie corneana familiala. medic.: comunicare interventriculara izolata. neurolog fi internist german.] Sin. REESE. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate). [Seved Ribbing.] Sin. localizate Indeosebi nazal si bucal). [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel.

Se caracterizeaza prin diarei lichide. prin deficit de hexozaminidaza (A si B). Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva. [Holger Werfel Scheuermann. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si. Sin. cu transmitere autozomal recesiva. diplegie. •B. atrofii musculare. profesor de patoiogie medicald la. Gabrielle Levy. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. B. scleroza substantei albe cerebrale.. Salvioli.: epifizita vertebrala de crestere. cu evolutie benigna.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate.: distazie areflexica ereditara. SAN BIAGIO. medic japonez contemporan. 1842-1920. rara. • B. ROSENTHAL. Indeosebi cefalee. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti.: erizipeloid (v. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. profesor ia 'Eraladelyfua. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. • B. cu afectarea starii generale. Sandhoff. 1882-1927] Grup de b. care afecteaza copiii si adolescentii. Sin. SCHILDER. [A. cu transmitere autozomal recesiva. Sakamoto. Sin. 1775-1840. tulburari vizuale). la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. anomalii discrete ale scheletului.: degenerare corneeana Saizmann. Sin. iar clinic. Sin. Apare. 'Eh'efia. Evolueaza In pusee spre dementa. • B. • B.na.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. • B. • B. frecvent fara hemartroza.: catalepsia de trezire. •B. degenerativa a coloanei vertebrale. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. mucopolizaharidoza tip III. SARPYENER. B. apare ca reactie la o infectie latenta.} Sin.: osteodistrofie familiala neuroendocrina.: scle-roza cerebrala difuza. Se produce la trezire.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie.. 1910.: mielom multiplu (v. picior varus. debuteaza progresiv (prin cefalee.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora.] Sin. A. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. RUMMO. SCHIMKE • B. 6acterioCog american. de lunga durata. Copenfiaga. Sanfilippo. [Maximilian Saizmann. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice.: sindrom Scheie (v. []ohann Nepomuk Rust.: dermatoza pigmentara progresiva. •boala Schilder. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie. opacitati comeene si hepatomegalie.). Sin. specifica adultului. oftaimoCog american. 18S3-1917. " B. 6wcliimist german. • B. 'Eolomaji 2} Robert L.. probabil virala. gliomatoze difuze. *keratita. hemoragica congenitala ereditara. aproape exclusiv. Sin. • B. cfl-irurg german. vertij. Sin. 1862-1954. aermatohg american.. [Benjamin Robinson Schenck.] B. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. pediatm american contemporan] B. SCHENCK. severitatea sa descrescand cu varsta.boabe de orez". degenerativa a corneei. poate surveni In mai multe forme (infantila. Sin. SALVIOLI. mwolog si psihi-atru austriac. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare.ROSENBACH form careia b.} Sin. [Harold Glendon Scheie. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). profesor ia 'v'ie. neuroiog german contemporan. Mwolog si psihiatru. 'Scrim. [li Curt Rosmlhal. ?i gangliozidoza. Sin. In Japonia. n.: pseudoholera infantila. sciatica etc. • B. profesor [a Gjraz. oftaimoCcig austriar.). Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. Sin. din categoria "leucoencefalitelor. [Murroy Sanders. 'encefalita concentrica Balo. SCHEUERMANN. 1909-1990. SALZMANN. glicogenoza). posibil. 1886-1935.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). 'Bologna. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. RUST.). anatomopatoCog francos. Sin. b.e din 9^e. [G. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. cu transmitere autozomal dominanta. Surpyener. profesor (a l^iena. apoi [a f\leapoCe. SCHIMKE. apatie. • B. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. RUSTITZKY.: hemofilie C (impropriu).). Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. 1877-1960. 'Detroit. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent).: scleroza cerebrala difuza. Rosenihal. si In unele *encefalite. Sin. SANDERS. [Gaetano Riimmo. • B. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. Visa. • B. derma-toza Schamberg. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. ROSENBACH. neurolog francez. SANFILIPPO. medic Italian. ROUSSY-LEVY.: cardioptoza. Sin. rara. Sin.: oligofre-nie polidistrofica. Charles Foix. cu transmitere dominanta.: glicogenoza tip IX (v. Abces periamigdalian. 252 B. [fay Frank Scharnberff. •B. se manifesta prin voma. gineco(og american. S. [Gustove Roussy. TaySachs. • B. profesor la Cjottingen. Evolutia este rapida. \M. Se manifesta prin simptomatologie locala.. tulbur§ri psihice).: sporotricoza (v. .: keratoconjunctivita epidemica. medic american contemporan] B. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. cu puncte rosii la periferie. Sin. 1870-1934.ac. " B. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. scleroze inflamatorii difuze. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani). cu sfarsit letal. SANDHOFF. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal). [K. austri. In . Vevey. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). •B. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent).} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. " B. sec. " B.w yor^ 1886-1940. leucodistrofii progresive. Indeosebi *schizofrenie. [Sylvester ]. exsudat). XX] Gangliozidoza generalizata. 'enurezis. 1842-1923. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. ca manifestare In unele psihoze. juvenila. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. [Pou/ Ferdinand Schilder. sindrom Rosenthal. 1874-1948. grupati In inel. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. 2) B. newoiog francez. medic american contemporan. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. SAKAMOTO.: gangliozidoza GM. 9{ew yorl^ n.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. V. chirurg ortopea danez. chimrg german. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue.] B. SCHEIE. peaiatru italian contemporan. la barbati. tip 2. SAUNDERS. asemanatoare *b.B. prin simptomatologie generala.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. SCHILDER-FOIX. [Pou/ Ferdinand Schilder.). l^iena. sindrom Roussy-Levy. clinic similara cu *hemofilia. SCHAMBERG.

SCHRIDDE. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. fi frankfurt pe 'Main. • B.20 %. medic Canadian. {Walter Spielmeyer.: agranulocitoza •B. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. medic german.} Sin. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos. Emil Fcer. n.} Sin.: leucodistrofie metacromatica. 1S7S-1964. greturi.} Sin. SECRETAN.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare.} Sin. • B. foarte distructive si posibil embolizante. 1899. 1880} Sin. l^iena. caracterizata prin prurit. IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala.: anasarca fetoplacentara (v.: purpura Henoch-Schonlein (v. probabil virala. Se manifests prin diminuarea 253 .). 'pirozis si vomismente. [Victor Schmieden. 1899} 1) Sin.: sindrom Sjogren (v. Walther Kruse. SELIGMANN.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. microdrepanodtoza. 1858-1937. SHAVER. profesor la. profesor la Leipzig. la varsta de 6 ani. profesor [a frankfurt pe. 'WurtzBurg. newoiog si psihiatru german. Evolueaza spre exitus.: distrofie neuroaxonala infantila (v. chirurg german. [Paul Seller. adesea In relatie cu *b.: acrodinie infantila (v. SMITH-STRANG. medic si Bacterwiog japonez. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor. n. • B.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. [Hermann Schridde. epidemica. SCHONLEIN. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. regresie mentala progresiva. " B. 'Boston. neuropatoCog engiez. cecitate. 1874-1945.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. adesea bilaterala. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. SCHULLER. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. 18S4-19SS.: anemie microcitara drepanocitara.. fmdic austraiian. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen.: endocardita primitiva acuta. medic austriac.: dizenterie bacilara (v.). Sin. Heinrich Vogt. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. Paget. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). [Artur Schiiller. Sin. la baieti Intre 8 si 14 ani. SPIELMEYER-VOGT. dermatoiog Canadian. 'Main. Bianco. dureri abdominale. intema [a 'Berlin. Sin. SCHR6DER. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. oftalmolog suedes.} Sin.: boala Gruber (v. [Nils Silfverskjold. 1864-1935. cu semne generate infectioase (febra ridicata. ortoped sittdez. SKEVAS-ZERFUS. SCHMIEDEN. neuropatoiog austriac.). • B. B. }Willibald Scholz. vegetante si necrotice. ]. profesor'de. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros.} Edem dur si persistent. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. iar dupa o scurta perioada. Oslo. profesor la 3{eide[6erg. nistagmus. freiburg. diaree. vomismente. convulsii. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. 1855-1924. Stockholm. cu transmitere recesiva. n. [Hans Schneider. iar hemoglobina F . fiacteriotog german.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala.). [Ezio Silve. a doua. Qottborg. SENEAR-USHER. profesionala a pescuitorilor de'bureti. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. ulterior. si boala pescuitorilor de bureti. ciwurg ortoped american. medic Italian contemporan. genetica. • B.). • B. B. yialle. • B. ataxie). 2) Sin. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. • B.. [fohann Lukas Schonlein. cilirurg suedes. medic nowegian. [Karl Ludwig Ernst Schroder. SEVER.-itroni.). SCHULTZ. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. • B. • B. ' B. Londra.: boala lanturilor grele alfa. XX. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv.SMELMEYER-VOGT •B. SINDING LARSEN-JOHANSSON.ia. •B. [Francis Eugene Senear. Chicago.).} B. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %.).na. 1866-1930. 1878-1947.} B. cefalee etc.). apoi la Zilricli.). Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. Uneori mialgii si artralgii. SPENCER. • B.). Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. profesor [a Soiing&n. • B. Sin. • B. medic dvefian. profesor la 'Sown. supurare. [ttenri Secretan. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. 1870-1957. pediatru german. newolog fi psihiatru austriac. medic german. contemporan. SIMMONDS. 1889. 1889-1958. cu rigiditate a membrului atins. pediatru elvefian.: ptoza ato-nica lipomatoasa. 'Dortmund.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. caracterizata prin anorexie. Sin. n.: pemfigus eritematos (v. Sin. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus. SCHMIEDEN • B.. Barney Usher. SCHOLZ-GREENFIELD. frisoane. • B. cu extensie lent progresiva. senzatie de arsura. 1856-1916.} Sin. Stocf^wim. [Kiyoshi Shiga. Joseph Godwin Greenfield. [William Senhouse Kirkes. Vima. perfect delimitata. sec.B. profesor de med. •B. SHIGA-KRUSE..} Sin. sau de perle.: sindrom Simmonds (v. hematolog Italian contemporan.). ginecolog german. dermatoCog american. l^onigsberg si Leipzig. apoi la Munch-in. [Cecil Gordon Shaver. dureri abdominale. 1802-1S68. • B. n. 1875. SENHOUSE KIRKES. [fulius Sichel. anatomic patotogica (a ytamliwg. SCHNEIDER. " B. profesor la •Seriin. oftalmolog german. sezoniera (primavara si toamna). SEITELBERGER. neurolog fi psihiatru german. [Morris Simmonds. forma asociata de *talasemie. neuroCog german. 1875. In general. • B. 'Paris. SJOGREN. Sven Christian fohansson. balonare. •B. Are doua faze: prima. [Franz Seitelherger. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. si boala lanturilor grele. •B. 'Samfierg.: sindrom Marinescu-Sjogren (v.: boala Fairbank (v. SILVESTRONI-BIANCO. 1838-1887. hematii In forma de secera. cu simptome si semne meningiene. 1879-1935. SILFVERSKJOLD. XX.. medic german. talasemia minima.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. [fames Warren Sever. V.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare. Viena. sec. Sin. In copilarie sau pana la varsta adulta.: epifizita a calcaneului. n. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta. • B. V.] Sin. profesor la yvdinchen. 1864-1955. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. splenomegalie. 1793-1864. : . B. SICHEL. Sin. sec. SELTER-SWIFT-FEER. XIX. anatomopatohg german. Harry Swift.] Sin.: osteoporoza circumscrisa a craniului. [Werner Schuhz. . n. artralgii. dizenterie).

profesor ia Jrei6wg. TERRIEN • B. [Sir George Frederic Still. malformatii articulare. Londra. contemporan. S. amiotrofie). boala femeilor fara puls. • B. profesor de. B.). B. 18501919. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. Stickler. medic francez. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara.ope.). STILL. de natura distrofica. n. TAKAYASU. arteritis brahiocefalica. Frederick Parkes tyehcr.] Sin. Sin.] B. medici japonezi contemporani. fast desc. 18721938. slabiciune.: acrodinie infantila (v. Sin.: boala Pick-Herxheimer (v. 1880-1931. 1853-1925. dermatoiog americ. Se transmite dominant. splenomegalie Si infiltratie a corneei. 254 B. wide. spondilartrita anchilozanta.aia. Sin. 1866-1938.md ia Leipzig. debuteaza la varsta adulta sau. consecutiv.). pediatru engiez. S. adesea nediagnosticata. [Shigeo Takahara.: sindrom Stickler. Leipzig. cfmwg german. tulburari de supt si deglutitie. [Hons Stemert. • B. Bernard Sachs. dementa si casexie. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie).). dennatoiog Canadian. medic e-ngiez. profesor ia 'Paris. gangliozidoza GM. profesor [a Londra. SULZBERGER-GARBE. profesor de medic-ina inte. SUDECK. • B.). [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. medic japonez. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa.B. debuteaza In lunile a 4-a .] Degenerescenta progresiva a maculei lutea. pe. Sin. • B. SWIFT. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. medic german. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza. Sin.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. Londra. neuropatoiog Canadian de.] Sin. cu debut neonatal. [IVorren Toy.: degenerescenta maculara familiala juvenila. apoi ia 'Milnster. afectarea mus-culara este minima. STILL-CHAUFFARD. 1872-1940.: boala Norman-Wood. 18631962.} Sin. vizibila la examenul fun-dului de ochi. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. XIX. Sin.. n.: algodistrofie posttraumatica. [Michishige Takayasu. simetrica si progresiva. • B. n. STOHMER. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. •B.: colestaza recurenta benigna (v. cu transmitere autozomal recesiva. William Garbe. STURGE-WEBER. TAKAHARA. LondTa. profesor la 9{ew york 1842-1908.ntd IJoaia. si idiotie amaurotica familiala. •B.). • B. Sin. Moartea survine Inainte de 20 de ani. 'Toronto.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. tip 1.i6. medic german. TERRIEN.). semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase). In care se asociaza durere si redoare articulara. manifestari cardiace (aritmii. SUMMERSKILL. Forma grava. decedat in.: boala Still a adultului. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. deces In primii trei ani de viata. medic enghz. sec. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). sfingolipidoza de tip infantil. scadere a vederii pana la cecitate. [John C. newoiog francez. profesor ia Varis. J. m adolescenta.z. osteoporoza algica posttraumatica. sec. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll. medidnd intemd (a Saris. medic engiez. hemiplegie tranzitorie etc. rara. 1966.. [AT/red Stuhmer. medic japonez.). atrofie retiniana). 1853-1940. lft6S-1941. B.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva. medic austratian. din cauza unei *mutatii dinamice. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. cifoza. cu transmitere autozomal recesiva. tulburari de comportament). Steele. care apare uneori posttraumatic.: boala din Bornholm (v. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest. acrodinie). surditate neurosenzo-riala. 1875-1930. Kraurosis penis (v. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale.] Sin.] Sin.an.atru engie. • B. 1855-1932. ?i degenerescenta eredomaculara. Ea determina b.: melioidoza (v.] 1) Sin.). 1908. [Sir George Frederic Still.: sindrom Sturoe-Weber (v. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). profesor ia f{am6urg.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v. {Harry Swift. evolutia fiind lenta. hipoa-cuzie. [William Alien Sturge. imdic american. profesor ia 'Marburg. STICKLER. ferzy OIszewskt. 1858-1937. medic danez. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. B. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. • B. • B. miotonie atrofica. glicogenoza).ui yor^ 1895-1983. Mataro Takahashi. apatie. V. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. tulburari ale SNC (apatie. medic engiez. sfingolipidoza. TAYLOR. oculare (orbire tranzitorie.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). ereditara. care duce la acumularea de gangliozide In SNC.: boala Batten-Mayou. y\[e. [Sir Thomas Ambrose Stcinton. |Morion Bafdur Sulzberger. Evolutia este progresiva. TAY-SACHS. constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. V. B.aga. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. TAMURA-TAKAHASHI. mai rar. Pierre Marie. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. • B. mucoasei farin-giene si rectale. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. Ca urmare.] *Ectazie marginala a corneei.} Sin. STRIIMPELL-MARIE.).: poliartrita cronica juvenila (v. 1885. • B.] B. [Adrien Felix Terrien.} V. cu degenerescenta ce-rebrala si. 2) B. neuropatie periferica recurenta. Sin. 18431927. intoleranta la glucoza). 1S6S-1941. sindrom Martorell.} Sin.] Sin. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. • B. cu debut 'in tinerete.} Cea mai frecventa b. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. cu astigmatism care se . caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). In forma clasica. neuroiog american.: acatalazie (v. Lumpur. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI. probabil printr-o anomalie a *hemului. [AJd'ro Tamura. asociata cu dureri si impotenta functionala. • B. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. TARUI. profesor (a Londra. • B. neuroiogi canadieni conte-mporani. TANGIER. " B. • B.: poliartrita cronica juvenila (v. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. febra ridicata. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. Sin. Gena b. [G. origine potoneza.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic).:.). vertebre aplatizate.] Sin. V. STEINERT. hipersomnie.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor.] B. S. Anatole Miirie Emil Chauffard. Copenfi. STANTON. oftaimotog german. • B. [Karl Bruno Stargardt. sindrom Sudeck-Leriche. 1875-1927. a. atrofie osoasa Sudeck. •B. in Ungtia.: boala Deleage. Clifford Richardson. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). afectand femeia tanara. • B. regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. • B. 'Ky. bilaterala.). boala Leriche. Sin.: glicogenoza tip VII (v. dennatotog si veneroCog gwman. b. defecte de conducere). oftaimoiog francez. SYLVEST. STARGARDT.} Sin.

profesor de policiinica. de origine microbiana. •B. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. V.. " B. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene. medic danez. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil. VIDAL. n. a maxilarului inferior. VERSE. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). 1860-1936} B. [Asmus Julius Thomas Thomson. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi). VAN CREVELD. ^6pitaw(_ de 'Paris. 'Jvlunchen. dermatolog gemia.). dennatolog german. Sin. . [Heinrich Unverricht. •B. prolapsul irisului si. Londra. 'Paris. febra. si boala Arnstein. TILLAUX.w yor^ 1S19-1SS3. 1815-1896. medic la. neuropsihiatru.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene. 'Eolonia].n.: boala glicogenica (v.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. UNVERRICHT-LUNDBORG. pruriginoase. 1850-1929} Sin. • B. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. o disfunctie a canalelor de dor din .). 255 . apoi la. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului. •B. cSwurg francez. Viena. URBACH-WIETHE. nespecifica. [Armand Trousseau.). VALENTIN. [Erwin Uehlinger. 1853-1912.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale.). cu localizari diverse. dematolog francez.: nevralgie esentela de trige-men (v.). medicaia. THOMSON. cu tulburari generale. 2) V. inconstant. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. Thiemann. oftaimo[og francez. [Andre Thevenard. Sin. • B.).: acropatie ulceromutilanta (v.: proteinoza lipidica (v. Sin. claviculei.: boala celiaca (v. V. [William Hoime van Baren. Fairbank. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini..). VAQUEZ. profesor la 'Paris. •B. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. 1801-1867.t apoi in SUA/Shuaddpliia. [Thorvald Einar Hess Thaysen.] Sin. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. VAN BUREN.: polycythemia rubra vera. dermatolog engkz.] Sin. n. para-(izie faciala si surditate de perceptie. 1897. febra si afectarea starii ge-nerale.). cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. apoi la 'Dorpat. sindrom Unverricht.fi unice sau multiple.B. posibil.: bsteocondrita ischiopubiana. [Francis Steven Peter Van Buchem. 1864-1927. B. poliglobulie primitiva. 1883-1936. 'Srestau fin present 'Wroclaw.: lichen simpler chronicus. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. Qroningen. keratodermie). Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw. [Thost. 18531912. din categoria displaziiJor spondiloepifizare. Sin. [a 'Praga. Van Neck. [Hemrich Unverricht. asemanatoare b. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii .. cnimrg ameri-can. medic [a flopitau^ de 'Paris.: eritem nodos (v. %B. si boala Fairbank. medic Belgian. •B. • B.^atoare In dimensiuni. VARIOT. Zurich.: sindrom Unverricht (v. Soionia). •• Hmsterdam. de etiologie incerta. UNVERRICHT. suedes. patoCog german. cfiimrg german. "' •B.. TERSON..). danez. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati. otorinoiaringo[og german. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. medic gennan. • B. THAYSEN.e intracraniene. prin hipertrofie a musculaturii. •n. la 'Boris. THOST-UNNA. pot '.. perforatia comeei. TROUSSEAU.: condrila costala.: panider-moperiostoza (v. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. Leziunile apar In post-adolescenta. medic. si calcinoza. sta6iG. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. eritremie. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. Transmisa dominant. •B. B. anatomovatoiog dvepian. varietate de acrodisplazie (v. V. •B. VOLTOLINI. d^r care prezinta caracter familial. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. 1894} Sin. UEHLINGER. UNNA. 1894} Sin. VON BUHL 1893-1946. care determina prognosticul rezer-vat al b. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. neuroiog fmnctz. Viena. neurodermita circumscrisa.). la Jena. 1850-1929.prin tegumente eritematoase. V.). Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. XX. boala Osler-Vaquez. 'Dor-pat. [Louis Henri Vaqaez. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. • B. [EricA Urhach. [H. profesor [a 'H'amBurg. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase.} Sin. de etiologie necunoscuta. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala. terapeutica [a 'Paris. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. ' • B. profesor de patologie e^temd. B. probabS.: sindrom Rothmund-Thomson (v. 'Boris. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. V. Prin compresie nervoasa. • B. • B. mers schiopatat. 18671935. y{e. 1868-1943} Sin. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant). poate determina atrofie optica. [M. dermato[og si aiergoiog austriac. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. implica. medic francez.: boala Peyronie (v. profesor de poiicimica medicaia. este o torma complexa de *hidrosadenita. VAN BUCHEM.). edeme. medic gennafi. 2) Sin. 18981959. n. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina. 1899} Sin. si sindrom Tietze. • B.membrana celulelor musculare. ' sec. Axel Odelberg.i profesor (a ^{am6urg. n. otorinotaringoCog austriac.: boala chistica a mamelei (v. VON BUHL. 1855-1930} Sin. pediatru olandtz.} 1) Sin. Van Creveld. [Alexander Tieize. chimrg ge-rman. XIX XX. b. • B. [S. • B. [a Jena. TIETZE. medic oiandez contemporan. Camillo Wiethe. • B. sec.). " "B. Mucoasa anorectala ramane indemna. ca si. Sin. •B. •B. Uppsala.: miotonie congenitala. VAN NECK-ODELBERG.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. Este o.). [Pou/ /u7es TiUaux.: progerie (v. THIEMANN. [Gns(on Variot.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. [Mattew Sydney Thomson. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. [Pou/ Gerson Unna. 1888-1949} Sin.: eczema seboreica (v.: calcinoza intervertebrala. ruptura unor anevrism. THEVENARD. Sin. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. 1834-1904} Sin. Paiil Gerson Unna.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini.} Hiperostoza corticala generalizata. prin. anatomist fi chirwg franctz. Patogenia b. medii si a labirintului. THOMSEN. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva. • B. delir. VERNEUIL. profesor dt cG-nica. •B. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. Copenhaga. Hermann Bernbard Lundborg. [Ludwig van Buhl. B. pedlatru francez. [Albert Terson.} Sin.

[Willem Vrolik. sw. cu transmitere autozomal dominanta.: icter infectios al nou-nascutului (v.ioiog si cfiirurg ola. pediatru. [Petrus Johannes Waardenburg.: osteita fibrochistica. Evolueaza In pusee.} Sin. de cauza necunoscuta. •B. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. boala Graefe. ca si un deficit de x factor von Willebrand. osteoza paratiroidiana. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. fracturi spontane. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis.: coxa plana (v. 'Pniiaddpnia.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v.: boala Alexander. • B. n. • B. chirwg ortoped suedez. ia y-ladflberg si 'Dorpat.nde. WAGNER. medic suedes.ndf. 'Wurtz6urg si Strasbourg. de tumorete eritematoase si dureroase. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa. VON RECKLINGHAUSEN. 'Heidelberg. 18761931. [Erik Adolf von Willebrand. probabil..: leptospiroza icterohemoragica (v. newoiog german. distrofie hialoidoretiniana. cu transmitere autozomal dominanta. 1883-1910. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. profesor [a l^iena. • B. uneori. Sin. Christian. [Karl Friedrich Otto Westphal. a urechilor. • B. neuroiog german. newolog austriac. Londra.). Sin. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa. profesor de medicina. hipercalciurie. *cataracta si *scotom jn Centura".} Sin. Rudolf Jiirgens.: boala Durante (v. disfunctie hepatopancreatica.). pseudohemofilie A. ginecoCog german. newolog ameri-can. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon.] B. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. WALDMAN. apoi la. [Paul Gottlieb Werlhof. si sindrom Willebrand. neuroCog german. VON ECONOMO. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. dezvoltate din tesutui celular subcutanat. newolog fi psidiatru austriac. 1833-1890. VON WINCKEL. 'HeCsingfors.: boala von Willebrand (v.).: purpura hiperglobulinemica. Sin. Stockholm. Biologia este incerta. 1801-1863. • B. 1889-1973. n. [Frederick Parkes Weber. VON GIERKE. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. 1870-1949.] Forma de splenomegalie la copil.: degenerescenta hialoidoretiniana. VON MEYENBURG. 1867-1939. 2) fan Gosta Waldenstrom. 'Sasd.. [Hans von Meyenburg. finlandez. 256 B.VONECONOMO •B. n. intema. Se manifests prin crize periodice de paralizie.B.: paramiotonie congenitala (v.} Anomalie constitutionala a hemostazei. posibil. leziuni pulmonare nodulare. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita.] Sin. WALLGREN. V.] Sin. Sin. patoiog suedez. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. 1844-1919. • B. tulburari digestive.t. HematoCog gemwn. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. H. VON GRAEFE. V. 'Konigsberg. [Guido Werdnig. dupa infectii virale. [Adolf Well. 1829-1914. [a Leipzig in 1887.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. apoi [a 'Berlin. WALDENSTROM. nervoase etc.). VON WILLEBRAND-JURGENS. [Constantin Freiherr von San Serff Economo. caracterizata prin lichefierea corpului vitros. medic german. profesor ia Lausanne. c) inconstant. profesor la. 1876-1951. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. anatomopatoiog german.). profesor (succesiv) la. oftaCmohg german. apoi practician la 'Wiesbaden.z.: policon-drita atrofianta cronica. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar.Zi 1886-1979.: macroglobulinemie Waldenstrom (v. Stockholm. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. VON HIPPEL-LINDAU.: eritromelalgie (v. 'Berlin. 1870-1949. frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. 'Jvtunc. iridociclita.: amiotrofie spinala infantila (v. V. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. radwiog ola. Henry A. • B. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite.).z. WEIR MITCHELL. Lund. 2) Sin. profesor [a J^eidel6erg.. Este. medic american. •B.). cu localizare la nivelul nasului. anatoInist.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere).} Sin. la ambele sexe. • B.). *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. prezenta de com-plexe imune. fara alterarea starii generale. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari.WESTPHAL •B. medic. degenerative rara. prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. 1906-1994. • B. oftaimoiog elvetian. medic finiandez. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . 1898-1961. • B. •B.hw.] 1) Sin.] Sin. insuficienta renala. •B.. Ttdmstad. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. boala Lindau. si osteopoikilie. Johann Hoffmann. asociate cu febra. 1892-1958.: boala glicogenica (v. [Nicolas Voorhoeve. WEBER-CHRISTIAN.). 1837-1911. profesor la Qroningen si Amsterdam. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. [Friedrich Daniel von Recklinghausen. [Eugen von Hippel. anatomopatolog. VROLIK.). n. [Silas Weir Mitchell. caracterizate prin trei simptome: para. formarea de membrane epiretiniene avasculare. VON EULENBURG. 1840-1917.: neurofibromatoza (v. [Hans Wagner.: purpura trombocitopenica idiopatica. medic engtez. 1879-1927. 1863-1962. profesor ia Amsterdam. profesor ia ^[eisingfors.] B. • B. Se constata alungirea timpului de sangerare.). asociata altor maladii autoimune. medic german. amiotrofie). osteo-distrofie fibroasa generalizata. ofta[mo(og ola. Jonkers.dez. fara tendinta de vindecare. Predispune la *dezlipire de retina.: boala oaselor patate. WESTPHAL. profesor [a Q6te6org. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni.: encefalita letargica von Economo (v. [Albert von Euleaburg. anatomovatolog german. • B. oftaimolog danez contemporan. fiz. cu agra-vare progresiva si posibil deces.. apoi [a Zurich. [Edgar Otto Conrad von Gierke. • B. Sin.).sau cvadriplegie motorie flasca.} V. Sin. 1857-1919} Sin.: enteropatie exsudativa (v. Arvid Wilhelm Lindau. Sin. cu evolutie de 4-6 saptamani. tendinte hemoragice. Sin. •B. 3) Johann Hemiing Waldenstrom. 1877-1945. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune. 1848-1916} Sin. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. hemofilie vasculara. G. profesor [a Cjreifswaid. 3) Sin. boala von Willebrand-Jurgens. VON WILLEBRAND. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri. • B.. [Arvid Johan Wallgren. 1699-1767. WAARDENBURG-JONKERS.: paniculita nodu-lara nesupurativa. J^anovra. profesor [a l^arisrune.).nd. •B. 'Halle fi Cfottingen. WEIL. VOORHOEVE. WERLHOF..e. WERDNIG-HOFFMANN.} Sin. [Erik Adolf von Willebrand. • B. profesor [a l^pstoci^ apoi la. [1). sindrom Weber-Christian. Sin.

WUNDERLICH.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei. iar In evolutie. Mortala spontan. WUHRMANN. dermatoCog oCandez. bomba. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. Evolutia este In pusee. roseola infantum. Sin. patoiog american. bolt = Clolta. 1815-1877. dystonia musculo-rum deformans. ZOON.). un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes.] Masa de alimente. Jena. debutand la membrele inferioare.] Sin. cfiimrg al annatei 6ritanice la. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului.] Sin. NA: palatum osseum. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. hematurie discreta cu azo-temie. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. se continua posterior cu •valul palatin. reactie peri-toneala. profesor de cluut. BONT DE AMPUTATIE / moignon. / bombesin. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. ulterior si In alte regiuni ale corpului. n. endocrino(og american contemporan. prin diaree grasoasa. [Alfred Whitmore.: calota craniana (v. [Johannes Jacobus Zoon. • B. f. [Sorfio. 18581932. (at. apare In copilarie si are caracter familial.: boala a sasea exantem subit. [Georg Theodor Ziehen. n.] B. WHIPPLE. bolt = doha.w. posterior. planta = talpa. hipotensiune arteriala. 1896. medic fi fiz. kranion. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. de cobalt) si *cesiul 137. •B. profesor [a 'BerCin. accidental sau prin pro257 . [Ferdinand Wuhrmann. Sin. anemie cu leucopenie. are evolutie benigna. •B. n. se manifesta prin hepatosplenome-galie. magfi. [Wetherbee. de la alimentum = ailment. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. [at. newopatoCog israelian. W. BONTDE AMPUTATE •B. semne de hemoragie interna sau de *soc. n.d. pediafru american.: mioplegie familiala. }Cjr.: palat dur. ZUMBUSCH. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. gr. n. croata bolta. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare.: melioidoza (v. 1714-1766. este mai frecventa la adultui tanar. Londra. s. 1910-1961. neurotog german. dureri articulare si musculare. b.). ZIEHEN-OPPENHEIM. f. continua sau remitenta. 1874. NA: arcus pedis longitudinalis. [Hoyt George Whipple. •B. distensie abdominala.B. Sin. 1913.. medic civilian. german.: balanita cu plasmocite. NA: calvaria. Sin. n. prin atrofie renala. 1878-1976. ZIMMERLIN. secundar unei leziuni renale. 1858-1919. • B. WILSON. B.: disbazie lordotica progresiva. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. [Sdr6a. neuro(og german. Indeosebi glucide. Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. lubfiw. bolt = fiolta. Charles Austin Doan. 1878-1936. 1902. n. masticata si impregnata cu saliva. tumefactie lombara. la. s.] Forma de 'cardiomiopatie. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. / bom be. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. B.u.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie. inanitie si calci-ficari suprarenale. 'Burma. alimentarius = alimentar. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. • B. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. din (at. histologic cu infiltratie plasmocitara. f. •B. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. / bomb. eruptiva de origine virala. ZAHORSKY.). mwolog fi psifiiatru german. / stump. WETHERBEE. maximala la baza metatarsienelor. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare.] Sin. 1909.} Sin.: lipodistrofie intestinala. caracterizata prin splenomegalie importanta. profesor [a l/iena. f.] B. se manifests! prin adenopatii periferice. Hermann Oppenheim. •B. pi.WETHERBEE sau tulburari psihice. medic.a medicaia. • B. WHYTT. •B. pa-ralizie periodica familiala. paralizie spinala intermitenta. WISEMAN-DOAN. produce contractia veziculei biliare. uneori confluente. 1906. 'Basel. anemie. initial pe trunchi. neurotog suedez.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. • B.. ascita chiloasa. bombus = (lazait. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. [Lawson Wilkias. febra.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. bolos = huigdre. Zurich. calvariae. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. ma. [John Zahorsky. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice. steatoree. 'Rochester. n. rara. profe-sor [a 'Edinburgh. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. o bacterie. magfi. [M. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus. si lamele orizontale ale oaselor palatine. [Gimnor Wohlfart. Co(um6us/0h. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice.: amiotrofie Zimmerlin. 'Halle si 'SerCin.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. Utrecfit. [Ital. 1898. zgomot. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. medic american. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile.io(og section. croata bo/to. B.: neutropenie splenica primitiva. 1876-1946. anterior. moior..] Forma de *psoriazis generalizat. Lisa Welander. Ar juca. BOMBA. Sin. Reinhold August Wunderlich. palatum = ccrul gurii.: pspriazis pustulos generalizat. WHITMORE. [Cor. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. p. WILKINS. Sin. Saint Louis. ai trunchiului si ai membrelor superioare. / bombesine..: xantomatoza familiala primitiva. m. 1871. • B.gw. W. profesor la. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. BOMBEZINA. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. [Leo flitter von Zumbusch. Sin. 1862-1950. Sin. • B.] *Balanita cronica circumscrisa.. medic etvefian.. american. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. Portiunea distala a unei extremitati amputate. 1914. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. dermatoCog austriac. Recent (1992) a fost izolata. [Fronz Zimmerlin. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. 600(0. s. cranium = craniu. • B. WOLMAN. [Bruce Kenneth Wiseman. (at.] Maladie rara. amiotrofie). magfi. scadere progresiva In greutate. m SWI. Evolutia este grava. apoi la 'Milncfien. it. croata ho/to.} Forma frusta de miopatie. Clinic b. Wolman. medic engtez. Sin. s. • B. profesor (succesiv) la. E. se vindeca prin antibioterapie. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente.} Hiperplazie suprarenala congenitala. s. de asemenea.: degenerescenta hepatolenticulara (v. B. care afecteaza muschii centurii scapulare. [at. newolog suedes. Kugelberg. [Robert Whytt. n.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. Tropheryma whippelii.} B. [Sarfia. [Samuel Alexander Kinnier Wilson.

bac. dt o iovitura. BOTRIOCEFALOZA. mykes.rsa. b. pentru borborigm (v.). sub forma unui granulom pediculat micodermoid. cu simbolul B.rwiog francez. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). / borborygme. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. In general. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. mykes. kephale = cap. s. frecventa la animate. f. frontale.teri.: ghiorait (pop. myketos = duperca. In lanturi scurte. b) b.z. BOTRIOMICOZA. \fr. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat. perborat. s. Haemophilus pertussis.] Angl. s.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric.te. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). spirillum fever.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. Ex. house.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. b. / borborygmus. BOR. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. BOTRIOCEFAL. \!Ar.. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. swelling. fraudulos. V.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice. \fr.tvrwiog franc. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. dord. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. f. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice. f. borax etc. reprezinta o aspira- .: febre recurente. serolog delgian. 1870-1961. bowel noise. / bothriocephalose. BORISM. In natura se gaseste numai In stare combinata. recurrent fever. comparata cu fructui de zmeura. n. c. s. m. / borism.} Tumora mica benigna pediculata. \Cjr. myketos = ciuperca. In general. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. / botryomyco-sis. / boss. botryomycoma. f. de. Saris. de frontiera Intre normal si patologic. bothrion = gropita. frecvent mortala. 2) Eminenta rotunda.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. s. s. B. Termenul este m continua extensie. -oma. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. / bosse. dar si la unele organe. Var. Rara la om. m. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. [Cfr. nedemonstrata Insa. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). s.e. In stare adulta este parazit intestinal al omului. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. Gfatia botja = iovitura. BOTRIOMICOM. m. fiac. pre. de-formari ale osului frontal. f. din [im6a franciCor stafii[if. B. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta. Se manifesta prin tulburari digestive. / bovarysm. Sin. m. / borisme. f. Diphyllobothrium latum. / pyogenic granuloma. botu-lus = caitaBof. si acid boric. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. pi. Sin. s. BORELIOZE.). mdeosebi In timpul digestiei. [Amedee Barrel. se apropie de aceasta conditie ideala. s. Saris. / bovarysme. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. agenti patogeni cu tropism respirator. bothrion = gropi^o. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. membrele superioare si inferioare.. n. ozo. s. sl. apartinand subordinului Diphyllobothhidae.} Specie de 'teen/a. din pe.na bourak.). dm persona bourak.] Boli infectioase. iar unele hepato-nefrotoxice. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. n. / botryomycose. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul. m. perije = perie. f. s. n. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid.murmur. strugure. s. -ism. A fost initial considerat de natura infectioasa. de granita.: borborism. 1S67-1936. s. kephale =• cap. B. V. borboygmi. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. / botulism.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi. si cefalhematom. In care se gaseste in stare larvara. bolrys = dorchine de strugure. ElementuI In stare pura este inert. BORBORIGM. Uneori. endemice sau epidemice. Var. se resoarbe rapid dupa nastere. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode. s. Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. Susele virulente sunt Incapsulate. s. s. bordure. prezenta unui lizereu gingival. s. spirochetoze recurente. de obicei pe suprafata unui os: a) b. ordinul "Cestode.). / relapsing fever. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. Centrul 'triunghiului lui Einthoven. [Lot. f. 2) Personalitate b. add boric pentru conservare. / bore. n. 'volvulus sau *hernie strangulata.} Toxiinfectie alimentara acuta. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. utilizat. in 1919. [Ar. din timba francilor stabili^i w. 6iK. [Amedee Barrel. s. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. m. -ism. In rahitism si sifilis congenital. Infestarea. Sin. / botulisme. \Gjr. s. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. pi. pi. borderline = iinit. bawraq = eC msufi.82. albuminurie. [Qr.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie. apm umflaturd •produsa. B. [Cfr. In timp ce formele impure sunt foarte reactive. Strasbourg. situatie sociala). diphyllobothriasis. s. BORDERLINE. leziuni cutanate.} Element semimetalic. ajungand la o lungime de 2-8 metri. / bothriocephalus. borborygmos . vertij. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor. urechilor si pielii paroase a capului. bronchi-septica. s. sau *stare limita.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune.ngi. Strasbourg. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet. cu sensul de stare limita sau intermediara. -oza. s. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa. parietale. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. Sin. imobili. numar atomic 5 si greutate atomica 10. s. separafie. bawraq = d Insufi. / boron. / borrelioses. -ozo.i m Cjaiia bord = margine. BOVARISM. aerobi.: leziune de frontiera (v. / bothriocephaliasis. parapertusis si B. boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). \'E.). infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. BOTULISM. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. BOSA. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. m.a vasului. BORBORISM. anaerob si patogen. botrys = cwrchine de.] Pseudotumora a tegumentelor. / botryomycome. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare.dog fi. / bothriocephale.BOR cedee chirurgicale. cu referire la degete.: bacil BordetGengou. B. 1867-1936. agent al *boreliozeior. incluzand trei specii: B.: Bothriocephalus latus. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. m. n.

\Qr. |(yr. f. tome == tCiiere. 2) B. kardia = mimd. f. -onus = Braf. s. [CfT. gr. a se mciina. secpiune. f. s. m. / bradydias-tole. implicit. f. s. In unele cazuri de *distocie. / brachiotomy. s. -onos = braf.: micromelie (v. / brachydactylie. brachium. / bradykinesie. s.priv. BRADIKINEZIE. f. m. / bradysphygmie. BRAHIOTOMIE. / bradyphrenia. f. bradys = meet. B