X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

jighireala. jagareala v. f. emfizem pulmonar deglutitie laringe. f. f. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. Tnnecaciune. f. f. adj. f. emfizem.n. f. jig. s. s. junghi. jagareala v.. f. vb. f. intoarcere. s. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. f. n. jolne. s. 2) pneumonie. emfizem. jiguiala. jagareala pirozis v. s. s. moliciune. jupuitura. jigaraie. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. s. s. pi. f. f. jagareala. f. s. s. leac. s. s. Tncuiere. vb. f. (a) Tntepa. Tntunchinatura. f. Tntruiele. f. rana usoara 1) nevralgie toracica. s. f. f. s. s.s. m. rana usoara laba ga?tii. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. (a)jugula. junghiTn piept junghietura. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. vb. jolna.s. f. s. s. jupuiala. jag v. f. Tnnodare de mate Tntalnitura. n. s. f. lamoste. s. langoare. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. s. Tntampinat. IL' pirozis v. astm. s. Tnghititoare. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. s.n. f. 2) boala medicament . f. s. . jagarie. transpiratie a transpira astm. Tncuiei la ud Tncuietura. f. s. jagareala v. Tnnaduseala. si f. Tntepenire de Tncheietura Intremare. parte a gatului unde se afla laringele astm.s. jeguiala. jagareala v. s. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. s. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. 1. s. Tntampinatura. s. jeragai. s. (a) Tnnadusi. n. diaree 1) slabiciune. f.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. f. n. dispnee. s. julitura. Tncruci?at. s. s. f.

pi. pesta pesta 1) diaree. s. epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. f. n. s. s. s. s. s. lingoare. malahie. lungoare. adj. malcavita . 3) colici intestinale. matca. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. f. n.. lelita. s. s. f. n. f. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . 2) tifos exantematic apendice xifoid. s. pi. s. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. (a) linchi. f. s. . m. crampe 1) apoplexie. pi. f.s. f. malic. vb. (a)'lihni. s. s. le$. f. pi. malced. f. iv lipemanie. s. m. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. legatura. s. lipitura. s. lihneala. f. s. mai ales la copii intestine ficat masturbatie.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. s. f. f. lovirea de Rusalii lovitura. s. n. n. s. lingurica. margaritarel. lelitele. n. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . n. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. s. s. f. f. matrun. mai. de oboseala etc. magareata. leprica. s. f. s. f. lumea ochilor lumina ochiului lumina.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. f. marina din fire marul lui Adam maruntaie. s. f. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). le?in. s. limbrici. manca. f. lisai. mate. vb. f. s. lepadatura. s. s. lingurea. n. f. n. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie.m. 2) varice. s. s. matka. lighean. s. marcavita. m. s. pi. cuiva (de foame.

m. miligoci. moalele capului moartea calului mocaneala. s. s. 2) otita medie. f. motroaca. nagluga. emfizem pulmonar. molima.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. nadu?eala. matu?ile. f. emfizem pulmonar. malcavita. f. s. modald. m. astm bronsic sau cardiac. s. (a) nadusi. f. f. 3) gingivita. 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. f. pi. s. mance-1 coca meditina. moleti. m. misulie. 3) varice. 2] (la gat) marul lui Adam. pi. f. f.. modaica. s. melcii ochilor mestecare. s. s. f. s. s. miligoi. mancarime la inima mancatura.s. m. naduh. naduseala astm. najit. s. f. dispnee 1) guturai. dispnee v. s. s. n. s. s. s. s. n. momita. f. s. (a) molai. 4) nevralgie de trigemen. s. moiste. pi. f. adj. s. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). nabu?ala. mancarime. f. s. mont. molipsitor. s. s. f. s. pi. f. transpiratie abundenta. s. n. minegoci. vb. s. morb. mirosul gurii mistuire. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. emfizem pulmonar a transpira astm. s. s. carie dentara insomnie fosfene natima. miasma. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. 2) dureri reumatice. 5) cefalee. s. s. epidemic. nabadaie. f. s. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. mistuire grea misei. f. . 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. n. n. f. f. s. s. matrice. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. f. f. . f. 6) catar nazal. f. pi. m. f. moleseala. s. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. s. mitra. f. f. f. vb. miata. naduf. miata. 7) dureri de dinti . s.naduf sudoare.

s. ca o targa. picioare. nedormire. nebunie. osteneala. adj. s. negel. f. opaceala. a-si) scranti mana. s. oligurie 1) erizipe!. adj. brutal violenta. (a se) orbaiti. 2) vagin violent. s. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. nasilnicie. s. ogarjit. m. s. s. stupoare 1) arsura de gradul I . orbire. obrinteala. . m. f. m. pi.s. ' . s. neg. m. (a. 2) durere de cap. f.f. opareala. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos. s.) bolnav de orbalt (v. s. .s. s. f. vizuala) v. s. s. s. f. anemic slab. f. fara putere ' . adj. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. f. orbaltit. oftica Tn gat ofticos. vizuala) suport de lemn. f.. . P•I halucinatie (auditiva. brutalitate. f. nebunie alienatie mentala insomnie . oftica. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. nasilnic. s. 3) glaucom. nerodire. adj. 4) trahom. olog. nascatoare. 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. . nasalie. nebuneala. s. f. s. nauceala. omulet. Tncapatanare confuzie psihica. vb. s. f. pirozis . veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. s. ologeala. nazarire. adj. s. oprirea udului orbalt. veruca. f. vb. s. . n. ojig.GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. s. f. orbul gainilor osfica. nisip. s. vb. f. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. n. f. s. n. s. urechi. neliniste. f. omusor. sau f. neputinta. s. oparituri. m. f.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . la copii eritem fesier : retentie urinara. a creste 1) tuberculoza. a se) oligui. s. f. (a.III (cu apa fierbinte). nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. f. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. s. s. adj. f. f. neputincios. f. obranteala. fara putere. s. f. navarlie. 2) slab.

s. 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. n. s. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. s. pierzanie. 2) leucom. s. f. s. f. pantecaraie abdomen 1) diaree.:•:.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. pi. pi. s. f. s. s.. pantecaraie cu sange pantecarie. s. adj.. ••• •". f. m. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . piroteala. f. part. s.. palitura. s. m. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. 2) care s-a oprit din crestere. pipernicit. f. s.. m. f. n. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. s. 2) tricofitie. s. pi.• ••. s. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. f. pantecaraie v. f. pi. pierdere ro?ie pierit. paducele. .•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. f. pedepsie.•'. s.•:'::•. paduchi. perit. ousor. f. pecingine rea (a se) pedepsi. n.•. s. s. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. m. s. pecingine. panglica. n. ousorul genunchiului '?. pantecaraie.:::•••. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi. s. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula . par la deget pantecare.:^':. perdea pe ochi peri rai perioada. n. s.• pandalie. panticaraie. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. s. f. pierdere. par. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. furie. f. s.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. pietricele. n. 3) keratite diverse 1) entropion. vb.. sindrom dispeptic. partuica.:'. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. f. s. s. pantece. pareala. f. f. m. s. pistrui. pi. f&ra putere. s. f. s.•. parleala. s. din dezvoltare 1) somnolenta. f. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo. refl.

putoare. s. pojarel. plescaita. s. m. pohoiele. ^ peritoneu • T peritonita v. f. pritituri. s. s. prisnita. poceala din iele podt. s. m. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. puturos. plesne. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. s. s. s. f. ptesnitura. s. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul.s. dupa credintele populare. pocitura cu diformitati fizice. rana tranjilor 1) cancer. pogana. m. s. f. prapor aprins prapur. 2) uratenie fizica. si f. ar fi provocata de duhuri rele. f. s. pretit. f. f. f. f. plescavita. n.s. furunculoza 1) trismus. 2) vrajba. s. afte bucale fisura v. f. punoaie. plamadita. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. s. pocitura de ele podagra. plesnita. f. potasca. f. n. 2) paralizie faciala. s. R copil. potca. s. plescavita stomatita alopecie. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. s. odrasia.f. pumn. adj. m. f. pripit. f. 3) epilepsie v. plesnita. s. s. pi. poala alba poceala. 2) erizipel. cearta . s. s. f. post. pi.'' rac. s. f.f. s. s. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. 3) astm pelagra 1217 . s. plansori. s. pi. plascare. f. calvitie fisura leucoree 1) boala care. f. adj. 2) lene? i . prapor. pi. f. pleasma. f. f. aplecare v. f. f. s. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. plecare.s. n. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. f. s. s. f. m. planta. purcica. n. s. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. s. adj. pleznitura. s. f.. pusche. s. pojar. plecate. pi. s. s. ponds. plamanie. n. s. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. plesuvie. odorat 1) miros fetid. desfigurat 1) congestie cerebrala. n. s. diform. 3) epilepsie v. adj. s. pocitura. f. puchina.

rasuflatoare.). pe cap si pe fata. s. rapanas. rasuri. adj. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. n. uneori si adultii afectiune dermica. rasfug. ro?ata. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor. s. m. ruptoare. eczema. s. f. rahisul) a fi foarte nervos . pi. rasturnarea ranzei rasug. n. s. f. adj. s. n. rasfug contractii false la nastere boala. Tn relatie. s. m. m.f. s. vb. s.m. rapanos. rai. f. romantism. 2) nevralgie. impetigo. metroragie 1) stomac. sapunel. sagetatura. f. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. s. pi. ront. f. s. pi. s. durere epilepsie epilepsie menstruatie. f. s.n. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. rofii. raceala. ragaiala. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. s..GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. s. m. s. rumegare.. pi. sangele sorocului scafarlie. s. (a) scapara. s.s. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. rapciuga. rasuflare. rau. f. s. f. cainii si porcii. rosaturi. rapciuga. f. 2) murdar morva 1) antrax. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. s. s. dispepsie v. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. reuma. f. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. pi. s.s. manifestata prin agalactie indigestie. f. scalambait. f. s. f. ranula. s. f. cu febra 1) inflamatie a splinei. f. f. s. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. s. n. rarunchi. rapan. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v. ruja. f. sif. s. eroziuni cutanate v. s.s. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. rohii. f. raie. m. f. f. s. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. rast. regula. s. s. adj. s. f. adj. ratutit. . raceala la rarunchi raguseala. n. s. f. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. m. n.s. rapor. sau f. s. de obicei.

adj. hidrosadenita miop durere. pi. f. s. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). scrantitura. pi. spurcat. s. spaima. s. s. n. schiros. f. f. s. . sfarsenie. sperietura. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. s. dezechilibru mental. s. 2) dermatoza. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. s. sighiuala. s. somnisor. f. n.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. scrofula. n. scrofuri. sfrentie. s. scranteala. n. f. s. smochinit. f. f. . si f. schimonosit. serpengea. s. s. (a) scuipa sange scuipat. scrintire. f. scurt de vedere (a)seca. smintit. sfreant. pi. sculament. f. f. pi. spata. s.. . n. scarba. adj. f. s. scabie. pi. impetigo. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra.) tulburari psihice. scarna. gonoree blenoragie. m. mai ales la copii. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. s. adj. f. scovarlii. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. vb. soroc. f. f. s. s.f. s. expectoratie blenoragie. scare sec socote. sclintitura scopire. schilavie. scurgere. sfrente. f. speietura. f. f. f. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. antrax 1219 . n. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. s. apatie v. sleire nervoasa sleit. adj. n. s. sfrijit. adj. saliva. • (a) sfasia. s. f. vb. s. n. m. s. slabie. s m. s. slabanogie. s. speriat. s. f. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. gonoree leucoree. spoitui. s. s. s. slabiciune. f. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. scapula v. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. s. s. sperietura care sufera de sperietura (v. sfoiag.) mucegai sifilis v. f. sfarseala a Tndurera. a chinui pe cineva (fig. s. f. adj. slutenie. s. spanchiu. s. f. s.. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. f. tricofitie. f. sclintire. adj. adj. s.

sugiu v.s. 5) sifilis. adj. suflare. s. s. sulac.sancan scarlatina v. s. sucitura. sasiu. n. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. sarlah. s. f. stomac stricat strans. f. s. striga. strelici. stropseala. pi. spanchiu. m. f. m. adj. scorbut diastema incisivilor centrali v. soparlaita. stropsitura. f. suspin. s. f. s. sorod. sasiu anus coloana vertebrala. adj. tuse seaca. f. pi. stomatita. s. 3) cancer. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. s. f. surpatura. s. f. f. adj. suiduit. n. sancar. n. sterp. m. m. s. sont. s. surdumaci. 4) scrofuloza. m. surpare. f. s. stransoare. 2) insolatie. s. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. s. n. s. pi. n. sira spinarii soimanit. m. surzenie. strudnita gingivita. sugiu 1) dispnee. adj. strudenita. m. rahis luarea mainilor si fetei. f. sugiu. strungareata. sulgiu. s. strigoniu. m. adj. s. f. (a) sontacai. sugui. stransi. s. vb. s. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. s.f. s. s. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. n. herpes. sezut. stat. s. s. n. s. s. strop$ala v. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. s. f. pi. sui. pi. S urticarie. 3) colici intestinale hernie v. s. f. strudnita. s. s. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. s. s. soricioaica. sufleti. s. stropsala. sugel. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . s. f. soanta. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. s. 1220 sifilis m faza tertiara v. n. s. 9tirb. f. strop?ala v. 2) astm.f. surpare surditate astm sancan. n. studenita. m. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. f. sughit. surdumasi. suguiuc. adj. m. subtioara. a merge cu dificultate angina difterica. n. m. s.

s. tragan. f. teaca. s. f. troana. treapad. dalac a masa hemoroizi hemoroizi. f. tampinatura. s. f. s. s. s. s. tranji. s. f. s. s. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos. s. f. n. f. f. 1 viroza respiratorie. traji.f. s. dispnee beat(usor) talan. f. trahoma clavus diaree. gripa v. troahna. . toropeala. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica). guturai. viroza respiratorie. tidva. treapad blenoragie. s. adj. triper. tigva. taetura. adj. n. s. pi. troahna penis confuzie psihica. gonoree catar. f. tigva v. trepadare.f. s. s. s. trecere. pi. tulburare. s. m. tampla.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. tragar. s. teasta hidrosadenita T221 . vb. taietura circumcizie plaga taiata. suiu. s. tatarca. tivga. f. s. tifos. s. f. trantitura. s. ticva. turbare. f. tremurid. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. m. junghi cancer hebetudine . s. tiuga. n. s. coriza ticnit. f. f.s. tuse. s. (a) trage. s. sui. treapad cu sange trecatura. sumenit. astm. inclusiv sub aspect psihic v. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. apatie adenita antrax. tast. m. zanatec emfizem pulmonar. adj. n. s. tigva v. m. tuse magareasca T1 antrax v. tarpie. taiere Tmprejur taietura. n. f. tata catelei eschila v. f. reumatism articular acut os temporal. s. tigva febra tifoida craniu uman v. n. s. m. f.f. s. f. n. s. s. s. teafar. s. f. tampeala. f. trup. s. f.

umflarea pantecelui urcior. n. f. arsura. s.. s. s. 2) colica abdominala. s. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. f. s. JV urina adenita. flegmon meteorism abdominal orgelet. v. n. s. f. 3) miros 'intepator varsat. 3) diaree sanguinolenta. s. s. f. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. f. hidrosadenita. f. f. n. s. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. s. s. s. s. umflatura. 3) dureri reumatismale teasta. vanturile cele rele vedere. vant rau vant sec vanturi. vanataie. burta. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. n. 2) la pi. pi. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. pi. vedere scurta venin. s. f. s. care este alienat mintal turloi.s. n. m.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. urinare. n. f. s. teasta tinere de minte memorie tintit. s.f. s. f uima. udma. umblet. a se rani 1) hernie. 2) urzicatura. s. mamela' teapa. vifor. furuncul. tumora. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. vine. f. s. vintre. s. s. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. vanatare. adj. adenita chalazion. maruntaie. dizenterie 1222 . n. calota craniana test. s. gamba jiv u ^ ud. n. s. pi. s. s. n. urdinare. vanataie paralizie. vatamatura. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. n. orgelet mers nodul. n. usturime. 2) pleurezie. adj. congestie cerebrala v. venin la inima viermusori. s. f. f. viscere. f. pantec. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. f. ulcior. udrea. vb. 1) pneumonie.

1222 .

f. zdrobitura. zacuta de varsat zaiezeala. f. s. f. zaiezitura a zacea. a slabi slab. zacaseala. s. s. s. zaiezit. s. s. pi. s. zargenie. zargheala nebunie. (a)zacea. f. f. vb. f. zgrabernita. n. zgaiba duice zganca. zbanchiu. vb. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. (a) zaiezi. z . s. zburator. nepasare a fi bolnav v. zargheala. f. s. 2) inertie. n. f. vrajmasa. s. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. fara vlaga astenie. f. s. f. f. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. mole?eala oligurie. zaiezitura. f. zabala. seaca 1223 . zabaluta.f. zgau.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. s. f.s. adj. s. pi. s.f. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. zgrabunte. zacu?. zla. s. n. s. s. n. f. plaga contuza 1) plaga cu crusta. f. zacare. m. anurie confuzie psihica. s. s. isterie rana. s. stupoare v. zgarciul urechii zgarietura. f. zapreala. ' zapaceala. s. zgarci. zbant. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. s. adj. 2) boala de ochi. f. adj. . s. f. zgaiba. zacere. s. ticneala.

10) A.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. tromboza a arterei mezenterice superioare. [Lot.colectie puru-lenia Bra semne acute. se. Sin. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). [Lot.t de.rahisul. 4) A. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare.: abdomen chirurgical. dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). 3) A. V.). fara modificarea fortei musculare. Cauze: coiecistita acuta. parietala ?i viscerala. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. n. Se asociaza.: tumora a. basis = mers. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. alveolar. lateral drept si stang. / abarticular.: deviatie standard (v. Tubul digestiv abdominal. abscessus. si de doua linii verticale. care trece prin arcurile costale. 6) A.regiunea inghinala dreapta. complicand o *septicemie. abdomen.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. 2) A.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. splina. Sin. broastei. Stare patologica de regula cu debut brusc. / abasie. ia. (pentru ca. / abscess. ocupa cea mai mare parte a a. stomac. situat Intr-o alveola dentara. hernie strangulata. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate. / abces. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. durere.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^.flancul drept (regiunea lombara drepta). a. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. care devine asemanator ca forma cu a. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale.parta. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior . bolnavilor cu *ascita veche. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. apendicita acuta. rece de origine tuberculoasa. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja.de origine hemato-gena. cu *astazia. adj. pentru prima oara. -inis: posifiil tie. a. pe-rmitea prezicerea viitorulu. regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. deoarece . n. mamar . infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale.^parintele medicine^. prin crestele ili-ace. ruptura splenica etc. Hipocrate susjine. inferior . [Lat. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin.care com-plica o infectie a glandei mamare. clasice. nici a sensibilitatii. tQinul fi omen. cedere = a. v.. de ia ah = mde. s. -e. fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta.. 5) A. dupa *cultura.i)} Regiune inferioara a trunchiului. / abcede. conservate In limbajul clinic. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. trece. se. Ex. f. In etajul abdominal mijtociu . care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. artrifluent -a. Cele mai evidente a. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. consecutiva *inflamatiei.. / abdomen. creierului. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. a. ab = de. adj. m. eel rnai mare medic al antichitatii. epigastrul si hipocondrul stang. Invelit de peritoneui visceral. rece . m. uneori inoperante. cu punct de plecare osteoarti-cular. superior .). si durere abdominala. a carui parte centrala este excavata. / abscessed. obstructia. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. considerand ca bolile au cauze specifice. duce. considera ctl eJ(!ime.: abdomen acut (v.al carui conti-nut. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala.priv.t de. a..hipocondrul drept.pSrta. 11) A. / abdomen. Sin. cu cele doua foite. ABAZIE. *Peritoneul abdominal. principiul fundamental al observatiei rationale.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. s. septicemic . se.nui visce-relor animald'or sacrificate. f. ABDOMEN. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic.a. Diviziunile topografice vechi.. ABARTICULAR. cedere = a trece. ab = inde. [Lot. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. dar niciodata periculoase.). In etajul abdominal inferior . s. s. s. considerat . Aspect particular al a. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. boala Brodie. steni . ulcer peptic perforat.bazinul osos. limfatic . Brodie. perforatia. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. si inferioara. s. / abarticulaire. Aspect particular al a. ABCES. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si. delimiteaza cavitatea peritoneala. / abasia.provocat de un traumatism. ABCEDAT. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. adj. cerebelos si cerebral . [Qr. dimpotriva. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia.situate la nivelul cere-belului si. la abdere = a ascunde. articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii. NA: abdomen. a . Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. Inrosire-congestie. duct.partea inferioara a custii toracice. traumatic . Hr. adj.. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic. Tipuri: 1) A. respectiv.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara. a. formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 . -minis = pre-vestire. 9) A. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. 7) A. 8) A. In general. ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. cald . proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara.

inversiune). la cib = wdepdrtat de.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. adica a *lactatiei. gr.. s.vala. *colica saturnina si in stari de *emadere. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica. / abrasif. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. doua iiterd a aifdhetuiui grec. / abiotrophy. f. de la agere = a actiona. de regula de origine minerala.] (Muschi) care serveste la *abductie.: paracenteza abdominala. s.: anomalie cromozomiala. actio. abortient. / abrachiocephalia. adj. / absence. s.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. / abrasion. fr. f. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. de la liic. a . Deformarea a. *poliploidie. f. s. 2) Mai rar. In tehnica dentara). etimoiogia te.i indepartare. purificare. ABETALIPOPROTEINEMIE. f. ABDOM1NOSCOPIE.priv.: a... ft . [Lat. s. s. ab = wdepartat de. hipooolesterolemie. [Lat. s.tatio. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. / abdominocentesis. skopia = e^aminwe. -ive.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. oriri = a se nafte. s. f. / abrachiocephalie. abduc-tm. ahltictfitio. s. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. / abiotrophie. complete sau partiala.. ABIOTROFIE. s..lio. / ablation.priv. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. gr. abortifacient. a purta. Se observa In numeroase boli. / aberrant. \Lat. 3) in general. s. a mimicii si obnubilarea constientei. lar. -e. [QT. ah = wdepdrtat de. de. ia skopein = o Video.pa. / ablepharia.priv.priv. f. luctis = [apte. V. fara o cauza aparenta. m. s.i iat. fie structurala. Indeosebi In holera. ABORTIV. errare = a devia. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic. deviere de la normal. translocatie echilibrata.\ Care se opune vietii. kephcile = cap. f. a .. In loc sa proemine. ABIOTIC. ABDUCTOR. [^r. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. s.. adj. f. s.. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. retinei din *retinita pigmentara. -onis. / ablepharie. aber-ratio. ABRAZIUNE. -onos ' = drat. f. -onis. catharsis. [Lat. gr.die.. a . In general. ABIOGENEZA.ui). fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. a e\amina. s. f. abrasum de ia abradere = a rode (ab . / ablation. s. s. reaction. PunctuI culminant al a.priv. ABLATIE.ducere ft ducere = a duce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. f. simpIS. punctie abdominala. / abdominocentese. / aberration. Este caracteristic *peritonitei acute. radere = a rdz. f. / abiogenese. / aberrant. n priv.: sindrom Bassen-Kornzweig. asociata uneori cu ticuri. absentia = al}se. / abiogenesis. ABLACTAT1E. -ina: haima..clusio. de ia lavare = fl spdia}. onis == radire. s.. si paracenteza. iat. din iat. ABDUCTIE. adj.\ Suspendarea brutala.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte. brachiwn. dar adepti ai a.. f. Sin. V. s. / aberration.. / abocclusion. de la uh . / abortive. *Intarcare. adj. al XVII-lea).. c.: factor a.] 1) Care nu este dezvoltat complet. o -priv. f. de ia oh = indepdrtat de. / abrasion. a -priv. purta. uhhitio. ABERANT. median. ABREACTIE. / abetalipoprotein(a)emia. uzura unei struc-turi prin frecare. s. / abduction. s. Abrev. ABO / ABO / ABO. f. s. ABRAHIE. m. -onis = se.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. [Qr. -onis .. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. 'monosomie. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. si laparoscopie. / abetalipoproteinemie. [Qr. [Lat.af. etinwtogia tennenuiui abdomen. brakhion. m.. Indeosebi formatiunile nervoase. / ablutomanie. / abduction. / abrachie. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. [Lat. Forma majora de *contractura abdominala.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. bios = maW trophe = hranili nutrifie. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic).a. [Cjr. \V.. Sin. de (a ah = wdepdrtat de. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. f: / ablutomania. peste coapse. adj. \Lat. f. mediu a. s. onis. de [a geniian = fl produce. ah = de ia. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. de. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. silicati etc. f. [Lat. Ex.. cu argumente mai elaborate. deletie. a . [Cjr. s.nulw abdomen. Orice anomalie cromozomiala.n^d. / ablactation [Lat. neuropatie. [']/. f. gr. a se.. se disting: a. fie numerica (*aneuploidie.. s. ahlutio.\ Punctie abdominala. -onis ^ aiaptarc. fosfati de calciu. cand pierderea constientei reprezinta . uneori. brar-hium. [Lat. s. adj. abra-sio. de. radere = a rdzui). -ive.[ 1) Despre o substanta dura.. abate. s. / abdominoscopy.. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). la ah = inde. f. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor.. f. f. Este urmata de 'amnezie lacunara. ia uhradere = a rade (ah . poate fi congenitala sau dobandita. brakhion..rtat de. / abreaction. s.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. adj. ABSENTA. exista si In prezent. abortivus. -onis = mfarcare. ABLEFAR1E. / abducteur. / abreaction.. anorganica. / abiotique. ducere = a duct. / abortif. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. f. s. structura sau localizare. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. f. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. adj. f. *acantocitoza. lipos "== grasime. [Lot. ABERATIE. genesis = producere. Ex. ABDOM1NOCENTEZA. tetraploidie. Sin. s. s. me. 3) Cu referire la o forma scurta. dur. meningita tuberculoasa. / abdominoscopie s. adj. lucre. / abductor. grup sanguin. n. ABOCLUZIE. -onis = spatare. iat. s. trisomie). [Lot. a. gr. blepharon = pieoapa. aberrare = a se rdtafi. f. [Lat. f. ABRAH10CEFALIE. cu modificare cantitativa (aneuzomie. adj. / absence. s. bios = viatd.} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. f. s.priv. f. A. en-are = a devia} Abatere. / abiotic. prolos =" primut.priv. -atos = sdnge. de la occludere = a mctiide. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare. de. cu simptomatologie redusa a unei boli.a.} V. f.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. or.i bios = vi.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. / abrasive. V. Ex. f. f. f.] Care se abate de la normal prin aspect. ABRAZIV. ABLUTOMANIE. / abrachia. anomalie.. s. f. carbonat de calciu. gesturi involuntare. A. s. -onis = actiune.riw. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. kentesis = wtepaturd. atarna peste sim-fiza pubiana si.tur structurile histologice. / abocclusion. [^r. s.parare. / ablactation.

/ acantholysis.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil. a 6e. lung (50-70 mm). 2) A. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. sexuala etc. [Qr. f. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. a. a . uneori cu resort.} Tija subtire de otel. absorbers = a a6sor6i. [gr.7-1. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. [Cfr. In bizou intermediar.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. A. pentru injectie intramusculara. s. n. / abulia. n. si f. de. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. / acanthopelvis. 2) A.: osteodensito-metrie (v. lung de 45 mm. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului. a 6e. a . adj. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi.: 1) A. a .] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. m. A. acus = ac.ipiul. [gr. n. -onis. de pneumotorax. cu varful mobil Intr-un spatiu restrans.] 1) Actiunea de a absorbi. s. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. / acalculie. de ia ab = de. prevazut cu mandren. / acanthopelvis. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. / abstinence. beta). absorbtum. 5) A. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. ACANTOLIZA. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. cu diametrul 0. f. [Lat. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. akantha = spin. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. / absorption. ABSTINENTA. metron = masurd.. s. [Qr. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului.. akantha = spin. 3) A. f. 8) A. f. s. / acanthocyto-sis.6 mm). a 6e. a ingftiti. 10) A. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0.. / needle. f.] 1) Care absoarbe particule. s. / absorbance. aseme-nea unei enzime. de diverse tipuri. V. {Cjr. boule = voinfa. f. sorbere = a suge. drept. s. si cardiospasm. teaere = a fine). rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima.a. boule = voinf:a. ahsorbitio. f. absorbtie. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. / absorbent. [a ab = de.. kytos = cduld. De asemenea. f.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. lung de 30-40 mm. f.a. "boala policnistica ovariana. si a. energie. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. s. pentru injectie intradermica. f. m. sorbere = a suge. [Lat. s. lichide sau vapori. In functie de -utilizare: In chirurgie. ureterului explica hidronefroza intermitenta. A nu se confunda cu *adsorbtie. s. cu un varf ascutit. / absorbance. m. n. incut a[ verbuiw. akantha = spin. 7) A. cu diametrul de 0. f. de ia lyein = a distmge. adj. pentru punc-tie venoasa. pentru sutura vasculara. s. cu sectiunea rotunda. -onis.i la o lungime de unda determinata. temperance (for alcohol). continence (sexual). [gr. s. Boala se asociaza la adult si varsInic. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. / acalcutia. akantha = spin. s. In stomatologie.] Sin. n. pentru puncfie sternala. adj. s.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. / acantholyse. cu diametrul de 0. In circa 50% din cazuri. cand exista semne clinice asociate.7-0. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica. akantha = spin.. partic. ac pentru punctie lombara. de liga-tura.. / aiguille. s. [Cjr. A. complexa. 6) A in ACANTOPELVIS testinal. / absorption. kamptein = a mcovoia.. gatului si regiunilor genitocrurale. ACALAZIE. m. -oma. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a.priv. a. ACANTOPELVIS. ABZIMA. s. rectiliniu sau curbat. f. m. et f. f. de dimensiuni variabile. f. 9) A. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie. -osis. pentru puncfie lombara. se poate produce In medii foarte variate. utilizat In sutura intestinala. / aboulie.. f. / aboulique. [Lat. foarte subtire. sorbere = a suge. cu bizou scurt. / abzyme. bumerang. -e. / abu-lic. ABULIC. curb sau semi-curb. os. [Lat.. f. pe]vis = 6azin. a . win-pus din ab de.: a. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. cu o grosime de 1 cm s.80 mm. lat. 2) Substanta care are aceasta proprietate. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). s. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. gr.6 mm. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa.a).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). [Lot. / achalasia. lung de 70-80 mm. / achalasie.priv. m. s. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului.5-0. de lungimi si grosimi diferite. cu ureche care poarta materialul de ligatura. n. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. ACALCULIE. 13) A. a wgfiifi. de a retine o substanta In interiorul altei substante. ossi's ^ OS.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. ABSORBTIE. [Lat. calculare = a socoti. cu diametrul de 1. f. [C/r. f. [a engi. ABSORBANT. ACANTOCITOZA. s. ia. prevazut la un capat cu o ureche. 4) A.2 mm si cu varful In bizou lung. khalasis = re/o^are. s. absorbitio. absiinentia = refinere. ACANTOM. tipica de a. s.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. s.priv. s. f.. a. pentru injectie. s. ACAMPSIE. a. lysis = distrugere. deseori. a 6ea}. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. a6tinere. m. / abstinence. -oza. atipica. s. s. / acanthoma. s. 11) A.8 mm.priv. 12) A. Tipuri de a. In forma autoimuna (rara).] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. / absorbant. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. kytos = celuid. A.] Diminuarea initiative! sau a vointei. [9{eoiogism foarte recent. / acanthocyte.). m sange sau m interiorul unor celule. de la absorbere = ffl a6sor6i. ABULIE. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i. dentare. s. [at.8-1. pentru rahianestezie. [at. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. / acanthocytose. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. [Lat. drept sau curb. / acampsia. acus. / acanthome. sorbere = a suge. Ex. pentru injectii sau pentru punctii. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla.. f. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. adj. s. / abzyme. / acanthocyte. a . absorbtum. 131 . [Cfr. s. a mifltifi (ab = de [a. ACANTOCIT. v. cu bizou scurt si mandren. AC. (a. de forma si marime variabile. De obicei.priv. ABSORBANTA. din cauza imobilizarii prelungite. V. s. akantha = spin. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. A. / acampsie. s.

ACCIDENT. [Lot. de transfuzie. m. perturbarea permeabilitatii vasculare. -ina.. m. f. a.. ale gingiilor si gurii. kap-nos = fum. acatalazie.). cellula = ca-marutd. s. / acataphasie. s. de asemenea. n. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. care poate fi anafilactic sau seric. uneori gangrenoase. cand se revine prea rapid la presiunea normala. [Cfr. f. de priza. {Cjr. 3) a. [Lot. [Cjr. akaii = insectd. adj. s.priv. accessus. / acariosis [Cfr. s. / accelerin. / accepteur. f. f. akari •= insecta. de decompreslune brusca. Sunt asimilate a. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice..] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. de dementa. Ex. {Cjr. a veni (c&tre).priv. (denumita a. s. dt la accedere = a se apropia. de febra. ACATALEPSIE. ACCES. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. ruptura unui vas cerebral. [Cfr. de munca. s. m. ACEFALIE. [Lat. f. accelerare = a grti6i. / acarien. f. industrial injury. s. betatron.priv. / acces. ACELULAR. / acephalie. f. / accident. desi ideile subiectului raman logice. cu rol mai Intai acceptor. gr.. f. 2) a. / acanthosis.priv.. a priv. s. / acapnie. crisis. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. mica. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. / acanthose.. a dizoiva. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. Sin. acathisie. adj. Intr-un sistem de referinta dat. f. s. a .} Care nu confine celule. [Lot. de ordinul MeV. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). / acatamathesie. V. s. s. a priv. raportata la unitatea de timp. m..'e. s. s. acceptor = care primefte. f. [Lot. m. f. (1). de [a kata = 61 jos. [Cjr. / accident. 2) Tulburare m *boala Parkinson. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. agitatie motorie. Este denumita si hiperacantoza. m. pana la energii dnetice foarte mari. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. -trice. ACCEPTOR. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. s. la un subject salariat. adj. Ex. akathisia. v.} Substanta care. [Cjr. s. a . 5) a. katalyein = a distruge. s.. criza. / acephalia. a dizoiva.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. / acceleration. kalagraphein = a.] Despre o structura care constituie un element secundar. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. akaa-tha = spin. [Cfr. 7) a. / acatalepsy. s. / acariose. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. / acaryote. de ia accedere = a se apropia. s. s. -oza. ACARIAN. a veni (cdtre. complementar. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. A. ACARIOZA. acaridan. si stroke. primeste radicalul si se combina cu el. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). Thrombidium si capusele sunt acarieni. s. s. / acatalasemie. f. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. / acellulaire.] Sin.a de a sta asezat. aterg/c. incidental. Ex. auxiliar. plastos = . 2) 'Diagnostic incert. eventual somn nelinistit. f. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange.. de la cella = comaro. otet.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. dim. adj. / attack. medie-vala accesorium. f. [Cfr. *proaccelerina (factor V). -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. f. / acellular.priv.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. [Cfr. f. adj. / accelerine.. / acarid. kathisis = acfiune. (Santorini). f. f. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. / acatamathe-sia. s. [Cfr. s. Unitatea de masura a inten-sitatii a.ACANTOZA ACANTOZA. a .priv.. ded a sintaxei. s. a accepta. Termen utilizat uneori. m. f. s. acceleratio. -ntis. nudeu. / acetabulo-plasty. 2) A. m. ACATIZIE. brain attack. {Cfr. s. ACATALAZIE. / acatalas(a)emia. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). ACATAGRAFIE. V. m.} Termen rar utilizat. s. / accelerator. de la acceplare = a primi.. [Lat. n. a.). 6) a. accidens. accelerare = a gra6i. [Lot. ACETABULOPLASTIE. manifestata prin ulceratii. s. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. / acaryote.i katalamhanem = a suspenda. drept sin. de part/cute sunt instalatii complexe. f. f. mica. -onis = acceCerare. adj. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului.] in medidna. s. / acathisia.: boala Takahara.: 1) a. s. / accesoire. occupational injury.: a. a • priv. [Lot. / acatagraphie. Intr-un schimb de *radicali. s. a . n. Ex.: scabie (v.. lepsis = fv(are. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. a . lot. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At.: glande suprarenale a. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. Este produs In ficat sub forma inactiva. s.} Absenta bioxidului de carbon din sange.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. -aza. stare patologica. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). sunt substante care grabesc priza gipsului. f. s. Sin. ACCELERATIE. -oza. terapeutic. In raport cu protectia muncii. ACATAMATEZIE. de melanco-lie. ACATAFAZIE. Se defineste. ACATALAZEMIE. s. adj.: anhist. / accessory.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. consecutiv trecerii unui curent electric. a. / acataphasia. In stomatologie. Ex. s. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. m. n.. ACARIOT. dclotron si sincrotron. haima. s. / acapnia. / acathesie. s. de tuse. V. f. (2) / accelerateur. 4) a. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. a.. survenita brusc si imprevizibil. a -priv. V.priv. / acetabuloplastie. A. duct pancreatic a. f. ACCESORIU.i katalyein = a disInige. psihica sau somatica. ACAPNIE. / acatalasie.. f.: eritrocitui matur la mamifere. a .: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. / acatalasia. de ia celer = rapid. v. acetabulum •» vas pentru. ACCELERATOR. f. vascular cerebral. electric. adj. s. ACCELERINA. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. a . cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. s. f. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. scrie corect. cu "hipocapp. s. / acatalepsie.] Factorul VI al coagularii. / acatagraphia. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. / acceleration. gresit. f. / acceptor. s. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. tiroide a. la scafandri. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. karyon = sdmfiwe. [Cjr.

s. hyle = materie. Lichid incolor. of:et] Sin. precursor al 'colesterolului. la ansamblul *corpilor ceto-nici. khole = Biia.: paracetamol (v. cat si In butonii terminali axonali. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. m. hyle = ma-terie. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. [Lat. s. [Cfr. [Lat. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. acetum = ofet. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. f. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. cum = cu. de (a alwol dehydrogenatum. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). eter si cloroform.). [Lat. gr. zyme = ferment. en = in.t. f.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic.sau bilaterala. ACETONURIE. f. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate.etic. din [at. -ina. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). a. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. haima. / acetylcholine [Lat. (DCI) Sin. gr. mai mult sau mai putin volatili. s. a. germ. excitatoare. cat si In eel periferic. V. -aza. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. / acetyl.: acid adenozinmonofosforic (v. glacial (89. «. uni. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. ACETAT. ouron = urind. [<^r. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. modifies culoarea indicatorilor. / ac6tylcholinesterase. A. ACETILCISTEINA. gr. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. si In repaus. / acheirie. s. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A.priv. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. khole = bVia. / acetone. s. s.. s. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. gr. [Lot. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. formarea *corpilor cetonici. [Lot. s. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. m. acidus = acru. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). formarea acidului mevalonic. -ona. a . / acheiria. Prin cuplarea cu receptorii N. cetonurie. survine concomitent cu descarcarea. cetoza. de Ca plassein = a forma.. / acetaldehyde. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. f. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. / acetazolamide. gr. [Lot. In cantitati mid. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. solventi.] Substanta care. s. ACETAZOLAMIDA. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. inclusiv In SNC. hyle = materie. f.: ACh. / acetonurie. / acetylation. V.: colinesteraza (v. Eliberarea de a. / acide. s. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. kheir.: anaclorhidrie (v. / achylie. / acetylcysteine. si corpi cetonid. s. m. ai *acidului acetic. 2) In a.priv. s. Sarurile de potasiu ale a. gr. f. [at. [Lot. s. acetum = of:e. A.).). s. adenosine diphosphonc 133 . Sin. Sin.).] C3HgO. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A).: aspirina (v. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. s. cu miros picant caracteristic. f. CI^COOH Li-chid incolor. -ina. A. f. / acid. ACETONA. boCta cereasca. achilie).).. hyle = materie. f. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central.4%). Cuplarea *alosterica a a. ACETABULUM. Essiaather = eter ac. ACETAMINOFEN. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. f. f. n. s. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. si aclorhidrie. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. f. ACETILCOLINESTERAZA. m. / acetone. gr. In solutii apoase. este sintetizata atat In pericarion.: acid acetilacetic (v. V. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. s. ACETILCOLINA. f. ACID. acetum = of:et. a . care se refera. {icetiim = ofet. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. [Lat. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. Sin. si cetonemie. NA: acetabulum. s. hyle = materie. s. / acetylcysteine. efecte depolarizante. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. CHg-CO-CHgCOOH.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. s. s.). potentiate de actiune). Insa. pre-cursori ai unor noi molecule de a. In limbaj clinic curent: cetonurie (v.] Sin. / acetonuria. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. / acetazola-mide. m. ACETALDEHIDA. V. / acetonemie. / acetaldehyde. f. m. A. desi ea are loc. s. [Lat. gr. terrno-stabila. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. / acetaminophene. f. din *colina. miscibil In apa. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. / aceton(a)emia. A. ACHILIE. -ona. inflamabil. s. acetum = of:et.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. acetum = ofet.: cavi-tate cotiloida (y.} Absenta congenitala a mainii. -iros = mana. Are gust acru. ACETILARE. / acetabulum. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. n. acetum = of:et! ona. s. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. a6rw. acetum = of:et. s. m. m. ACETIL. [Lat. acetum = otet.] Prezenta *acetonei In urina. / ac6tylcho|jne. cetonurie. s. / achylia. / acetylation. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. / acetylcholinesterase. / acetate. 1) A. / acetyl.). f. [Lat. f. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. volatil. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. Inactivarea a. acetum = o^ef. / acetaminophen. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. s. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). ACHEIRIE. ca si In "inanitie. f.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. biosinteza *acizilor grasi. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. cetonemie. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. s. / acetate. A. a. gr. receptori muscarinici si receptori nicotinici. In. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. s. / acetabulum. Avand doua grupari active. s.ACETABULUM modtlat. ACETONEMIE. aither = aer cwat. A. elibereaza ioni H4. a. participa intens la metabolismul acizilor organici. f. f. khy-los = sue. aether. s. Abrev. Sin. f. acetabulum = vas pentru. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele.

: acid glutamic (v. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. b. organic slab. Sin. cu actiune antifibrinolitica puternica. A. adenosine monophosphoric acid. fosforic. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. implicit. vitamina C si tab.: GABA (v. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei.))-CH2-COOH. Rezulta din combinarea a. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. riboza si trei radical'! fosfat. notat cu simbolurile Asp sau D. din alimente se elimina sub forma de *a. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. fosforic. una de D-riboza si doua molecule de a. A. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. (DCI) A. coroziv. b. 'Zaharina este derivata din a. *A. biochim. Energia eliberata de a. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. chenodezoxicolic si litocolic. Aminoacid neesential.: maloniluree.). Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. bacteriostatic. const. In H^CO. V. sunt foarte labile. Abrev. Sin. sarurile sale pot fi. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. fosforic se realizeaza instantaneu. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a.: adenozin trifosfat. V.. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. A. Nucleotid compus din adenina.). ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. Datorita actiunii sale keratolitice. Abrev. si. acid mefenamic. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. a. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. 'prostaciclina si *tromboxan A. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. derivatii sai de sinteza.: aminoacid (v. de aseme-nea. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. Intervine in oxidarile celulare. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. A. Sin.). barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. a.). Sin. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. adenosine triphosphoric acid. cristalin. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant.). neafectand producerea de leucotriene. const. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. Sin. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. gras nesaturat. (v. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. biliar primar. Denumirea chimica a "vitaminei C. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. in profilaxia hemoragiilor. V. Sin. este catalizata de *anhi-draza carbonica. fosforic. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi.: ALA. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. Abrev. a.: ADP.: CDCA. este un "chelator al calciului. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. 6a. (CgHsCOOH) abundent In fructe. sinteza unor hormoni. Abrev.: a. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. A. In etapa initiala a sintezei *hemului. Abrev. hipuric.: colic. La om au fost identificati patru a. biochim. desfasurata m mitocondrii. H^COg. In asociere cu factorul VIII. citrat-sintaza. biochim. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. a tuturor derivatilor sai. sdndarea lor In ADP (*a. si tab. abrev.: acid nitric (v. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid.: AMP. antiseptic acid. a. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. Conversia CO. I^BO. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. Intervine in formarea moleculelor de a. si tab. adenozintrifosforic. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. capabila de sdndare si de refacere continua. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. malonic cu ureea. inflamatie. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. 5-a. A. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. In prezenta energiei nou formate In celula. Sin. Sin. ACID BORIC / acide borique / boric acid. const. se formeaza *porfobilinogenul.: acid aspartic. cu rol principal de carburant celular. b. Pentru acest mo„ tiv.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. mineral puternic (HCI). Sin. Sin. a. Dozarea a. b. COOHCH(NH. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. In sange. de COa. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. V. ribonu-cleic si a moleculelor de a. ori de cate ori nevoile celulare o impun.: ATP. cu 20 de atomi de carbon. A. dezoxicolic. a. a. una de D-riboza si o molecula de a. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala)..: glicocol (v. amino-sucdnic. este absolut necesara In: metabolismul celular.: acid adenilic.: EACA. A. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. Este un a. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. deoarece este toxic. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. Component al proteinelor.. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. pentru a reface a. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP).). c. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. adenozin-difosforic) si a. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. contractia musculara. A. cu formula chimica 041-14^0. V.. Este folosit.

). Se formeaza In muschi. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. A. care asigura transportui activ de H4'. corpi cetonici. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a.-CH(NH. utilizat in fabricarea parfumurilor. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. De asemenea. si sue gastric. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. acesta este un component indispensabil al dietei. V. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. fosfolipide. CaHsCONH-CH^COOH. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie.). const. Se gaseste In plantele verzi. prin *chelare. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. (desuete): vitamina Bg. biochim. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. a. biochim. o molecula de *a. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. g. h. contribuie la oboseala musculara. oxalic la om. Laptele Tmbogatit cu a. In organism. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. si fenilcetonurie. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. A. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). f. COOH-(CH. vitamina M. CHa-CHOH-COOH. La niveluri plasmatice crescute. acid clorhidric. V. cu simbolul Glu sau E. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. fenilacetic si a. Sin. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. a. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. Denumire imprecisa pentru a. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. Determina reactia acida a sucului gastric.: alcaptona (v. Inca In discutie. grasi in *cetone. H^PO. si tab. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ca si In *neuroblastoame. A. *A. V. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. g. deci neesential. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid.: EDTA. A. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. Este eliminat prin urina. de asemenea. biliar primar derivat din *colesterol. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. f. glicolic In *glicina. este utilizat ca acidifiant urinar. g. a. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. A. 1) A. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. V. I. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. h. V. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. fenillactic. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. si tab. ficat si drojdii. glutamic. Agent *chelator. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. iar a treia de o molecula de acid fosforic. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. paraamino-benzoic (PABA) si *a. A. DeficituI de 'vitamina B^. a unor substante ca plumbul si digi-tala. *fosfatidiletanolamina. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. const. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. folic. (DCI) A. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. A. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. La acest nivel. f.. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. V.: HVA. benzoic. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. Abrev. Catabolit al *dopaminei. implica *pompa de I-r/IC. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. forma dimerica (a. f.: acid aminoglutaric. De aceea. precursorul primar al *a. *a. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. Produs de detoxificare a a. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. acizi grasi.: fenol (v. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. Sin. ca acidulant alimentar si in stomatologie. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv.: acid tetrahidrofolic. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. c. Este precursor al a. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. Indeosebi al caldului si al magneziului. *fosfatidilinozitol. a. hialuronidaza.. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. leucovorin. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. pirofosforic) si cea polimerica (a. 135 . Compus guanidinic. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. blocheaza a. Sin. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. V. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. v. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. I. cu producere de a. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. se mai afla In lichidul *sinovial. *fosfatidilserina. fiind obtinut si prin sinteza. I.. a. consecutiv. de cateva milioane de Da. (fermentatie lactica). ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. Este un a. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie.)-COOH. Abrev. Arninoacid monoaminodicarboxilic. V. f.N -metilenTH4). glucuronic si N-acetil-glucozamina. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica.). reprezinta. V. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Mecanismul de secretie a a. metafosforic). In functie de numarul de dimeri componenti. poate avea o greutate moleculara foarte mare. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. lactacidemie. este sintetizat In organism. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica.. In organism. Sin. inozitolhexafosforic. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. ADN. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. ortofosforic forma monomerica. Sin. conduce la perturbarea di-viziunii celulare.

acizi grasi. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. eel mai abundent si ras-pandit a. aspirinei si a numerosi coloranti. (DCI) Derivat al *a. -o(os = s&nge. Medicament tuberculostatic minor. fumans In stare concen-trata. acizi nucleici. oxalemie. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei..42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. *grasimilor si amino-acizilor. Abrev. haima. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. Abrev. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Reprezinta un pro. depresie respiratorie. p. acidus = acru. f. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. acid ribonucleic. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. A. V. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid.H. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. Eliminarea de a. format prin condensarea unei molecule de *a.S04. V. este selectiv pentru bacterii. s. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. V.NO. Se obtine si prin sinteza. V. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. ADN. constituent cheie al *ciclului Krebs. A. Sin. acid sialic. antifungice si keratolitice. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. const. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. f. Intoxicatia cu a. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). Este utilizat In calitate de conservant alimentar. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Derivat N-acetilat al *a.: AVM. cristalin. cu actiune *keratolitica.si tricarboxilici. Abrev.: PAS. V. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. si acizi grasi. p. A. a. o.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. continut 'in cantitate mare In uleiul de in.). Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. V. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. Ct^-COCOOH.H. ortohidroxibenzoic. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. A.30-7. tab. C.>. arahidonic. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. A. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. prezent In sange (v. In organism In cursul degradarii a. analog al *a. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens.N03. ca si In anatomia pato-logica. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. vitamina PP. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). cetodicarboxilic. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. Denumirea chimica: a. V.2H. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. ca *guta. biochim. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. organic cu rol important In *dclul Krebs. A.: mupirocina. oxalurie. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. o. ascorbic si glicocolului. H. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. (COOH). cu numeroase utilizari industriale. const. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. de asemenea. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. si se poate elimina prin urina. V.. Cantitatea de a. acizi di. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. neuraminic. V. m. lapte. continut de vegetale diverse. (DCI) C. participa la formarea calculilor urinari. si acizi grasi. ACIDEMIE. Substanta cu proprietati vitaminice. Sin. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor.>0. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. a. C. A. NHArliCOOH. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. tab. C^s°2-A. gras esential. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. Sin. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. a. s. precursor al *a. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. HNO. / acid(a)emia [Lot.: PAH. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. C^Hg^COOH A. leucovorin. Sub forma de oxalat de calciu. pe cale intravenoasa sau orala. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. / acidemie. s. v. coma. gras In natura. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. gr. mineral putemic. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare.. A. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. acizi grasi). drojdie. organic. ACID URIC / acide urique / uric acid. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. V. endocrinol. Se poate acumula In unele stari patologice.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. care afec- 136 . pentru prepararea salidlatilor. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. dezaminare si oxidare). j A.H. Denumirea chimica a 'biotinei. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. A. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. paraaminobenzoic (PABA). Cuprins In structura capsulei bacteriene. Se formeaza. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. vitamina Bg. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. cu efect coroziv foarte putemic. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. C^I-L^C^. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid.: acid azotic.03. care este esentiala In oxidarea sa. porumb). ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. V. acizi cetonici (*corpi cetonici). A. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid.: acid folinic (v. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. si addurie organica. gras saturat. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. foarte coroziv. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. ARN.. Lichid inco-lor. uricemie). gras saturat (v. *nefrite. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. ca *supozitoarele. In calitate de fixator al tesuturilor.

ACINEZIE. f. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. bakte-rron. Denumire pentru *a. a -prill. f. plasis = modeiare. -euse. Cat. Var. deoarece nu sunt sintetizati In organism. arahidonic). a . s. neonatorurn. A. / acinous. V. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. clima.: acomodatie. A. necrotica. hydor. ubicuitari In apa si sol. n + 16 a. a. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea.). oleic. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor.priv. din gr. a . akinelos = imobil. ACOMODATIE. acid linoleic. arahidonic. / acholuria. Ex. 3) A. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). f. s. s. *a. si cristalin. care dupa cadere lasa cicatrice.: 1) A.priv. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie.zitiva pentru distante scurte. kore = pupiid. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi.. n + 18 .priv. s.priv. [Qr. acclimatisation. acclimatization. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. / achlorhydria. adj. [Qr. V. e) a. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. se 'impart In saturati (daca n -12 . t. de. acoperite de cruste. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. care are forma unor acini. f. de ia a. dim. tample si pe partea anterioara a pielii capului. abcese cerebrale. s. A. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. g. n -r 20 . ACOLIE. 4) A. ia bakteria = boston. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee.legati prin grupari fosfat . adj. separat. f. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare.: la frig) sau mediu (ex. [Lot. hydatos = apa} Termen sin. vulgara.a. const. [QT. linolenic. s. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.). profesio-nala. bacteriile A. / accommodation. sau akhne = tdrdte. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. sin. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. Se disting doua tipuri: 1) A. f. s. f. ACORIE. membre scurte si groase etc. f. A. datorita elastidtatii acestuia. dar cu o structura spatiala mai simpla). ACINOS. ACOLURIE. f. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . / achlorhydrie. ACLIMATIZARE. toxica. adj. dor. V. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. pe un fond de *seboree. care nu sunt sintetizati In organism: *a..} Absenta congenitala a pupilei. accomodntion. f. 2) A. prin relaxarea muschiului ciliar. prin contractia muschiului dliar. s. a priii. absoluta a fiecarui ochi. sub actiunea muschiului ciliar. s. / acclimation. a. care Ti face nemiscibili cu apa. Sunt constituiti din *a. linoleic. Sin. n. / achondroplasia. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina.J(c. f.. pentru acomodare (v. din familia Neisseriaceae. V.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. situat in *citoplasma. Este caracterizata prin aparitia.. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. f. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. / acne. linoleic. insufidenta a ochiului. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. septicemii si pleurezii. Exista doua tipuri de a. s.a. s. sin.: eruptie a. g. si ADN.. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. [^r. a. reprezentand substratui informatiei genetice. negativa pentru distante lungi. / acneiform. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. Denumire desueta: vitamina F.: la altitudine). producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. adj. 5) A. -tis. ARN. / acneiform. sau. b) a.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. este In mod normal spontana. khioros = verde. s.: sindrom LangerSaldino (v. a . akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. cand se nu-mesc a. \CfT. klimu. Indeosebi In perioada de *pubertate. de etiologii diverse. [Lot. A. stearic) si nesaturati (n + 18 . / accommodation.. V. tip II. / acholurie. khondros = cartiiaj. -iilos = mdinafia foardui. / acorea. s. acid linolenic. / acorie ou acoree. \Lat. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. forma foarte frecventa la tineri. / achondroplasie. [Cfr. cu *achilie gastrica.. liberi. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. Macromolecule constituente ale celulei. / acineux. m. arahidonic. d) a. Var.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. Uneori este utilizat ca sin. boala Parrot. po. ju-venila sau polimorfa. biochim. *A g. Au formula generala CI-yChy^-COOH. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. de. ACOMODARE. si tab. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. palmitic. -onis. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. f. si ARN (mai divers ca masa moleculara.rucenta.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. / acholia. [Qr. V. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids.. c) a. f. si acid arahidonic. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. genesis = pro-ducere. subnormala putere de a.. de. ACONDROGENEZA. Var. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30.. linolenic si *a. A. cu *anaclorhidrie. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. [Qr. tip I. ia plassein = a forma. nanism micromelic incompatibil cu viata. a • priv. s. . f. s. "elicea vietii"). forma neletala. Cu virulenta mica. participa la esterificarea colesterolu-lui. khole = fii[d. / acclimatement. rozacee sau "cuperoza. pentru akinezie (v. f. g. / achondrogenesis. f. lauric. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat.a. Absenta acestora din alimente. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. s. dfoza. unde (atitudine.*a. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. s. / achondrogenese. situat In nucleu. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. akne . ACNEIFORM. Aditia a. [Qr. khondros = cartiiaj. ACLORHIDRIE. secun-dara administrarii unor medicamente. f. Se disting: a) a. kiaein = a misca.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. Alte tipuri de a. localizata pe frunte. / acholie.). s. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids.: boala Kaufmann. mentionati corecteaza aceasta deficienta. acid biliar. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. ACNEE. s. / acne. condrodistrofie fetala. de la accommodare = a se. plagi chirurgicale sau arsuri. 2) A.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE.)..

/ acrylamide. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. m.: boala Feer. f. akron = e. dys = greu. 2) A. hyle = nwte. / acrocephalosyndactyly. varf. [Qr. s.. akron = e. ale fadesului (exoftalmie. f. / acromastitis. f.. tip 1. daktylos = deget.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. f. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. m Inaltime. denumiti si rezine acrilice. hipertensiune). / acroc6phalopolysyndactylie. malformatie denumita *oxicefalie. akron = €J(tremitate. tip II sau sindrom Carpenter (v. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. s. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). ACROMASTITA. / acrinia. / acrodysostosis.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. / aero-asphyxia. 0 serie de a. [(^r. f.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. -atos = culoare.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. / acrodynia. f.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. Termen vag si desuet. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). kephale = cap. s. 'sindromul Langer-Giedion. s. s. ida. s. Este acompaniata de prurit. melos = e^trenitate. sindrom Chotzen). opsis = vedere. \Qr. varf. s. f. acer == acru. s. astenie. f. / acroderma-titis.} Sare sau ester al addului acrilic. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. f. ammoaiakon = sore. ACROCEFALOSINDACTILIE. asphyxia = oprire a puCsuiui. [Qr. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). [a. / acrylate. phobos = frita. sindac-tilie. s. / acrodysplasia. s.). a. s. s.un0. boala Apert-Crouzon). f. Sin. s. f. / acrocephalopoly-syndactyly. f. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. s. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. gr. s. f. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. a . ACRODISPLAZIE. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. f. ACROMATOPSIE. sphyzein = a puCsa. akron = t)(tremitate.] 139 . f. / acrocephalie. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. / acro-asphyxie. dificii. f. ACROFOBIE. [CfT. V. tip V (v.} *Fobie.. / acrophobia. a . akron = e^tremitate. -atos = piete. f. f. tip III (v. polys = mu[f:i. akron = e^tre. / acrodysostose. f. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. hiper-telorism. s. *boala Thiemann.: 1) A. varf. / acrokeratose. acrocefalopolisindactilie. a. adj. / acro(a)esthesia. eritematopapuloasa infantila (v.re. ACRILAT. [Cfr. f.: sindrom Bazex ^v. sindrom Gianotti-Crosti). gr.] Afectiune a copilului si adolescentului. s. / acrodolichomely. khroma. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. boala Swift. "nas In sa"). s.. tip III sau sindrom Sakati. cu aplatizarea laterala a capu-lui. ACROKERATOZA. s.. s. / acroerythrose. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. / acrophobie. akron = e^tre-mitate. [Cyf. cu transmitere probabil autozomal dominanta. plasis = nwddare.. cu transmitere autozomal dominanta. / acrylamide. [Lat. -oza. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. akron = e^tre-mitate.. tip IV (v. a. 'sindromul Giedion.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. s. hipoplazie a maxilarului superior. varf. ACROCIANOZA. 2) Durere la nivelul extremitatilor. s. [Qr.ttiitate. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. / acromastite. varf. Au fost descrise trei tipuri de a. osteon = os. Boala grava. de. amo-niui gSsita in apropie.. f. -oza. f. frioa de locuri situate la_ Inaltime.^re. cronica atrofianta (v. s. akron = e^tremitate. aisthesis = se-mafie. si acrocefalosindactilie.. hyle = materu. s. f. a.priv. a. adj. akron = e.frw. boala Pick-Herxheimer). a modela. varf. f.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. [Qr. [Lat.. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. erythros = rofu.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. [Qr. f. Se vindeca fara se-chele. / acrokeratosis.^tremitate. / acrylate. / achromate. syn = im. s. tip II (v. -oza} Sin. acer = acm.r. f.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor.pre. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). kephale = cap.). Alaturi de acesta se disting. dys = gnu. ACRINIE. ACROESTEZIE. mai ales ale mainilor.. f. a. f. / acrodynie. s. s.. \Qr. boala Hallopeau). {Cjr. s. f. memBru. [Cfr. s.rie. de. / acroerythro-sis.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. keratos = corn. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis.. -oza. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. •atos = cutoare. akron = e.: *boala Brailsford. 3) A.. ACROASFIXIE. s.priv. khroma. pathica / acrodermatitis enteropathica. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. de. dificii.mitate. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. frecvent mortala. ACROERITROZA..: boala Crocq-Cassirer (v. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . mastos = sdn. syn = tmpreund.} Coloratie rosie a extremitatilor. manifestata prin 'acrocianoza. varf. sindrom Pfeiffer). a regiunii occipitale. ACROCEFALIE. [a plassein = a forma. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. In prezent consi-derala a..] Inflamatia mamelonului. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. virus neurotrop. akron = e?(tre. [Qr. / acrodolichomelie. ACROOINIE. -ita.} Durere la nivelul unei extremitati. kephale = cap. s.^ft'emitate. a = priv. s. / acroesthesie. akron 1 = e?(tre. / acrodysplasie. boala Selter-Swift-Feer. / acrocyanose. [Gjr. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. / acrodermatite. derma.1 sau sindrom Noack.mitate. scadere a temperaturii locale si durere. s. / acrinie.. f. [Cjr. mamdit. / achromate. ACRODISOSTOZA. keras.mitate. s. se-nsifiiii-tate. f.^tre. Descrisa si ca boala: a. ACRODERMATITA. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. varf. s. / acrocephalia. dolikhos = lung... s. / acrocephalosyndactylie. denumita si sindrom sau boala Apert. varf.). kyanos = a£C>astru. ACROMAT. Sin. [Qr. ACRODOLICOMELIE. intoxicatie cu mercur. A. / achromatopsia. infantila (v. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. / achromatopsie. f. f. Baza craniului este de asemenea deformata. s. m. / acrocyanosis. tip .). [C. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). sindrom Waardenburg). odyne = durere. s. f. a . T. continua Hallopeau (v. akron = e^tremitate.mitate.turn") sau ascutit (tuguiat). f. akron = e^tre-mitate.

In general. Insotita de durere. dar In general favorabila. s... Termenul de a.re.] Constituent proteic al muschiului. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v.ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). akron = e. drum. la femeie dupa 40 de ani. Sin.: acromazie. Combinata cu "miozina. A.priv. / acropachyderinie. se observa 'indeosebi m *acromegalie. o. [Qr. ACROMELIC.?(tremitate. actinocutitis. la thermos = ca[d. este eel mai frecvent partiala. ACTH / ACTH / ACTH. s. aktis. s. s. vdrf. s. \Cfr. a -priv.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal.: sindrom Denny-Brown. r. f. poikilos = fdu-nt.). survine pe neasteptate. dromos = c-wsa. akron = e\tremitate. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy.mitate. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. / acrosome. / acromicrie. •inos = razdi -ita. A. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. aceasta duce la *gigantism. s. akron = e. derma. m.. In boli ca diabetui. -atos = Corp. s. \Cjr. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. f. •inos = raza. partial cu *acropatie. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. / achromasia.} Sin.. ACT RATAT / act manque / faulty act. khroma. f. s. aprof(tMatw. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. f. de obicei. s. / acropar(a)esthalgia.te. / acromion. ACROPARESTALGIE. care apare la sexul feminin.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor.. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). A. ACTING OUT.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. -atos = culoare. aktis. algos = dwc. [Qr. akron = e. albinism. s.: acromatopsie (v. A. aktis. A.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. khroma. de la lyein = a distruge. V. / actinology. / acroparesthalgie. -atos = piete. [Qr. akron = e. V. A. -atos = cutowe. \Cjr. rezultand articulatia acromioclaviculara. ozd. s. reprezinta. akron = e^tremitate.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei... s. ACROPAHIDERMIE.. I acropoikilothermy. s. n. vdrf. / acropachy. dener-vatia periferica si microtraumatismele. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. fie ca acestea sunt aparent autonome. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala.mi.^tremitate. / acromegalie. [C/r. este relativ impropriu. poate. este Indeosebi de natura hormonala. s.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru.?(tre. f. monomenca sau globulara G si a. / acropoikilothermie. f. metabolice (diabet.una. / acrosyndrome. adj. / acromelic.] Sin.\ Sindrom *s(ne mater/a. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. \Wbrw. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. const. sau secundar. existand sub doua forme: a. ACTINODERMATOZA. / actinologie. a. Clinic.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. lepra sau alcoolismul. ACROOSTEOLIZA. ds. impulsiv si violent. s. vdrf. rater = a rata. Daca este nocturna. s. f. si tab.. f. / actine. akron = e?(tremitate. [Qr.\ *Parestezie a extremitatilor. vdrf. f. ACROPATIE.. f.: albinism (v. endocrinol. si boala Bureau-Barriere. / acroosteolyse.mita. ACROMEGALIE. s. \Qr. a fost identificata si In *citoschelet. deci la adult. ACTINA. s. [Qr. / acropachyderma. m. tat. ACTINOLOGIE. / actinite. m. mai rar pe cele ale membrelor superioare.} *Parestezie a extremitatilor. / acromelique. .. s. si discromatopsie. A.tatt. / actin. f. s. vdrf. A. s. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. cat si pentru ca este sin. legata de motive ascunse In *sub-constient. [Cjr. fr. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. hiperfosforemie).. s. / acroparesthesie. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. aktis. f.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. akron = e. negru si nuan-tele intermediare. n. superior sau inferior. [<^r. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. ACTINIC. fotodermatoza. m. adj. f. / acromion. f. Indeosebi la nivelul falangelor si.] 1) Studiul energiei radiante. / actinique. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. pathos = boaia. vanat'i therme = cdiduril. f. si lucita.. f. localizata la nivelul mainilor. s. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. s. atat etimo-logic. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. s. / acropachie.. de ia syn = impreuna. s. [AngUcism core. -inos = raza. soma. ACROMION.] Extre-mitate a spinei omoplatului. ACROZOM. NA: acro-mion. -inos = roed. / actinodermatitis. prin trecerea ia act.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. s. cutis c pide.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. denumita boala Thevenard. / acropathie. s. akron = e^tremitate. fie ca survin In cursul unor boli diverse. f. a . / acropathy. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. f. f. f. akron = o^tremitate. ACROPAHIE.. akron = u^tremitatv. fracturi spontane. / actinic dermatitis. para = dincoio d&i [dngcl. vdrf. adj. lysis = distrugere. logos = ftUitfil. osteoliz8). f. *inos = raza. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. pakhys = yos. pakhys = gross dermu. / peripheral vascular disease. akron = eyre. / acroparesthesia. engL: Adreno-Cortic. [Lot. da actomiozina. aisthesis = smzapie. / acromegaly. hipercalciurie. a. [C/r. f. polimenca sau filainentoasa F. ^ ACROMAZIE. ACTINITA.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). syndrome = drum mpre. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. cu evolutie catre amputatii spontane. se-nsifiiiitate. ACROSINDROM. s. actum. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. f. [^r. akron = e^tre. ACROPOIKILOTERMIE. f. para = din-wlo de. / acrosome. omos = umdr. A.^tremitate. aisthesis = senzatie. / acroosteoly-sis. ACROMICRIE. s. ACROPARESTEZIE. \Cjr. osteon = os. f. s. f. [Qr. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate.] Abrev. prin care acesta se articuleaza cu clavicula.. melos = mem6m. [Cfr. adj. / acromicria.^tremttate. / achromasie s. [Qr. sensifittitate. / actinodermatose. / actinic. f. Sin.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop.) V. concurs. megas. aktis. s.). fi tradus. iAngd. de mana si gambe Inghetate. f. mikros = mic.] Denumeste un comportament brusc. u. V. [Gjr. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului.] Reactie In aparenta ilogica. -atos = pide. s. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. [^r.

IgD). 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. / actinoreticulose.: A. devin functio-nale. / actinotherapie. mykes. myketos = dupercd. therapeia = tratament. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. aktis. •inos = razd. / activateur. pe tegumentele expuse la soare.dinamic-pozitiva).] (Substanta) care. producerea enzimelor de degradare. 2) a. -is = refea. activitas. / actinomycoma. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). [Qr. care abcedeaza In puncte multiple. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. f. -omo. 2) In fiziologie.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. care va stimula. / actinometrie.: *a. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat./ di la agere = a actiona. s. limfodtelor B si T. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. Tmpotriva fortei gravitatiei . [at. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. ACTIVINE.). de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. f. Ex.dinamic-negativa. pi. -ozo. de [a agere = a actiona. -inos = raz. ACTIVATOR. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. s. m. 4) Efident. [Lat. c. [Lat. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. n. Streptomyces). adj. 3) a. s. / actinothera-py. musculara (In directia gravitatiei . Sin. -inos = razd. foarte diverse: 1) a. n. f. referitor la un medicament. ACTOGRAF. ia. activus = care actioneaza. care poate provoca la om *actinomicoza. A. de la agere = a acfwiM.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. / actograph. complement. 6) a. / Actinomycetales.] Gen de bacterii filamentoase ramificate.. f. aktis. C. I actmomycine. Actinomycetaceae (v. bovis. la nivelul gonadelor. s. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. Ex. f. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. f. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. -oza . s.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. agent al actinomicozei bovine. [Qr. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. 5) a.. [Lat. unei surse radioactive. \Lat.). reticulum. etajelor superioare ale sistemului nervos). m. / activation. / actinomycin. pulmonara (rara) si abdominala. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). C etc. 2) Sin. ultraviolete si infrarosii. / actinomycose. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. {Gjr. s. latent pana In momentui a. \Cjr. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. A. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. adj. Indeosebi de cele gonadotrope. adj. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. / activines. aktis. fi agere . aktis. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. [Lat.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. myketos = dupercd. s.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. f. s. V. s. ACTINOMICETE. vizibile cu ochiul liber. Ex. -trice.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. activus = care actioneazd. mykes. -inn . frecvent m cadrul *actinomicozei. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. f. pi. -inos = razd. ACTINOMETRIE.. de ia agere = a actiwa. mykes. pi. / activation.: molecula activate sau a. aktis. -inos = razd. Dupa acest contact. / Actinomycetes. -inos = razd. aktis. s. pt. s. s. dim. myketos = dupercd.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. metron = masurd. [£fr. 7) A. f. nen/oasa superioara (a. s. f. / actinomycosis. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. s. Se disting trei a. -inos = razd. ACTINOTERAPIE.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4.). mediaza procesul de *activare. B. m. / activins. activus = cart acfioneaza. Indeosebi. s. In mod particular. [Qr. galbene de 'miceliu fragmentat. -ive. Israeli. cu tot efectui toxic. \C.a actiwa. ACTIVITATE. actus = msfcare. s. 4) a. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. si fototerapie. f. aktis. s. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. / activator. ACTIVARE. ACTINOMICOM. bioelectrica a unei celule. -ina. de. n. In cantitate mica. la nivelul acestora din urma. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. Ca urmare a acestui contact. Puroiul contine granule mid. / actif. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. / actinometry. f. f. mifcare. ACTINORETICULOZA.: activat (ca rezultat al *activarii). mykes. *saprofit al cavitatilor naturale. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. f.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. [Lat. cu sau fara transformare chimica. anaerobe. si A. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. myketos = dupercd. Ex. s. a punt in. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. s. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. secretate de celulele antehipo-fizare. ultraviolete si infrarosii. / actinomycome. V.: carbuncle a. A. mykes. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. ACTIV. / actographe. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. s. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie.: boala Rivalta. activus = care. de ia rete. aktis. moleculara). caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. adj. / activity. actwneaza. f. anti-epidemica. A. prezente In sange. -inos = raza. ACTINOMICINA. f. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. inos = razd. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. Exista mai multe forme (A. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). myketos = dupercd. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. f. cea mai cunoscuta fiind a. 1. / active. s. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. mykes.r.d. aktis. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. \Cjr. s. 5) Intr-un sens mai larg. A. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. Mycobacterium). / actinic reticuloid. cuprind doua specii: A. / activity s. ACTINOMICOZA. s. optica. myketos = ciuperca. 141 ..

ACUPUNCTURA. Astfel.: a. / acute. mutatie. f. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. 9) a. / acupuncture.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. / action. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. catalizator. acuite. utilizat ca sin. Ex. s. metroii = mOsuril. ca ureea. In raport cu una surda. / aquaporines. Ant. s.. s. (din unele boli cronice). va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. s. aqua = apa. Astfel. / acoumetrie. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. [Lilt. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. adap-tare . / adamantoblast. [Cfr. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. actiunea a. de fenomenele de a. (it ia akouein = a auzi. In practica. s. Rezulta ca a. d. [J~r. opso-nica. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. nidodata ereditare.} 1) Care se raporteaza la sunete. smalt.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. bacteriostatica. / actomyosin. f. masei . 2) 0 durere vie. prin cresterea ventilatiei pulmonare. / aigu.priv. ACUTUMANTA. accoutumance = o6ifnuintil. a.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. / acupuncture. catalitica. blastos = ge-rmen. prin selectie naturala. este de 30% pentru proteine. s.). ACUITATE. v. s. daktylos = deget. de. nerv a. / adactylie. sunt interpretate diferit. 6) a. n. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. A.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. multiple: 1) a. su6stanf:a dura. s.: zgomot auricular. 4) a. -onis = acfiune. bacteriostatic. Ex. f. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. / acoustique. 12) a.} Absenta congenitala a degetelor.. / adaptation. Danielopolu. s.} Frantuzism nerecomandat. f. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). ochiului: a) a. smalt. s.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. Acest surplus caloric mascara a. din [at. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. n. / acoustics. 2) a. punctura = mfe-pcHurO. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele.} Sin.: ameloblast (v.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. ACUSTICA.a potrivi. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. v. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. / actomyosine. s. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. f.. a.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. / acouphene. Ex. Efectele a.). 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. In tubii colectori renali exista patru a. deci. adactyly. acutus = ascufit. se numeste si a. adactylism. Sin. ereditara. medica-mente (ca aspirina si chinina).] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. s. s. adamas. adesea toxic. pi.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. 14) a. sau al unor molecule cu proprietati specifice.i. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. s. cu . ACUT. f. (tens = ofiwi. f. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. m. v. nespedfica . d. mutatia genei a. -antos = d'iamant. f. 5) a. In acest caz. a. -MO. In pre-zent. -inos = razd. ADAPTARE. famnacodinamica . ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. sufistanfa dwa. s. actio. [Lat. {Lat. ACTOMIOZINA. f.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. f.] Sin. de *diabetul insipid. -omo. conduct. termenul a. intensa. auditiva. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. 11) a. f. In timp ce pentru occidental!. phainein = a pdrea. ecus = ac. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. ACVAPORINE. Un caz tipic Tl reprezinta a.. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. scotop/ca. 8) a. adj. s. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. aktis. f. [Lat. b) a. ADAMANTOBLAST. adj. A. / adamantinoma.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. mys. exercitata de catre unele metale. -inn. dupa D. / action. a unei structuri sau functii.: unde a.a. f. consuetude.).se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. s. In cadrul unei populatii date. akoustos = auz. de inhibare a germenilor.. 10) a. / tinnitus. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. akouein = a auz. 3) a. [Cjr. f. ADAMANTINOM.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. efectele a. [Lot. / accoutumance. s. *sindrom Meniere). / aquaporins. / acquired tolerance. Ex. f.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante.. cumulativa . m.: camp a.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare.a. s. al ultimei doze dintr-un medicament. din (at. traumatisme ale urechii medii. Alte exemple de a. d. f. s. la agere = a actiona. s. Ex. ACUMETRIE. -antos = diamant. Ex. opsonine. / adamantinome. la pungere = a mfepa. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. s. / adaptation. adj.: cronic. T. aigue. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. desemneaza supravietuirea. s. akouein = a auzi. v. bacteridda. 13) a. s. a. s. s. oligodinamica. la lumina . graphein = a scru. boli ale urechii interne ("otoscleroza. f. s.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. s.efectui puternic. acutus = ascufit. m. adj. ADACTILIE. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. pi.: ameloblastom (v. [Cjr. Cateva tipuri de a.. [Cfr. renotrofica . alcatuite din sase domenii transmembranare. bacteri-cid. Cauze posibile: 'cerumen.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. din otel sau din metale pretioase.). tactila. poros = par. f. gr. A. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. / acuite. ACUFENA. s. f. / adactylia. [fr. 7) a. In general. f. aceasta a. la mtuneric . cu toleranta (v. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. a . vizuala.a unui medicament asupra structurilor vii. muta-gena . ACTIUNE. de. myos = muschi. v. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. pasaj. / adamantoblaste. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). depinde de claritatea focalizarii retiniene. / acuity. / acoumetry. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. \Cjr. se exercita indirect. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. sau acutus = ascufit. crescand metabolismul bazal. [Cfr. [Cjr. adamas. v. pentru orientali. dinamica specifics a alimentelor (v. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice.

/ adenome. s. aden. Normal. / adenopathie. Ex.). f. -os = gianda. a purta. / ad6nite. -os = gianda. / adenolipomatosis. [Lot. aden. f. f. m. aden. s. 3) A. adj.] V. -os = gCandaf eidos = forma. [Qr. -oma. s.). n. / adeno'jdien.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. tumori nodulare circumscrise. mys. aden. cancer. aden.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. f.) sau frana (G. [Qr.. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. physis = creftere. s. s. ia aptas = apt. care o pot stimula (G.. adaptare = a potrivi. [at. ADENOIDIAN.: 1) a. ektome = e^cizie. 5) a. ADENITA.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. / adenoiditis. s. -enne. aden.: fibroadenom (v. ADENECTOMIE. a/tor organe de simf: auditiva.: adenoidectomie (v. \£fr. f. f. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. genetica . de. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. m. lot. la phyein = a create. m. / adenine. f. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP.: a. -os = glanda. s. 6-Aminopurina. -os = gianda. [Gjr. [Qr. \Gr.! pathos = fioata. f.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. Sin.. s. 2) a.: neoplazie endocriniana multipla (v. / adenoid. adj. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. formand 'adenozina. / adaptateur. s. ADENOHIPOFIZA. ADDUCTIE. -oza. s. s. {Cjr. s. megas. dwe. s. / adenectomy. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. uneori metastazeaza. s. In a. Ex. aden. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. -oma. fibrilatie auriculara. 2) In prezent: a. [a ad = spre.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. f. hipofiza. adj. ektome = uy-izie. ducere = a duce. \Cfr. normal sau patologic. \Gjr.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular..] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. uterus = uter} Sin. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. / adaptor. Sin : epiteliom coloid (v. f. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. -os = glanda:... ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. s.': "rezistenta la medicamente).} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic.] 1) Despre un tesut. ADENOMIOM. -os = gianda. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. ADENOPATIE. 2) A. f.stins functional". celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). Ex. -os = gianda. -os = gCanda. la nivelul ficatului. m. myos = mufcfii.. ADENINA.).modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. s. / adenoblaste. la aduiti. sebaceu. s. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. f. ADENOM. s. ADENOCARCINOM. {Cfr. / adductor. s. a aaapta. t. ADAPTATOR. f. / adenitis. {Cjr. {Cjr. s. karkinoma. f. hepatom. / adenofibrome. cu evolutie lenta. f.). este legata de o mole-cula de monozaharid. / adenogramme. -os = gianda. -os = gianda. adj. f. / adenomegaly. ia karki-nos = roc. ADENOIDITA. de. aden. V. n. aden. s. eidos . n. / adenogram. myos = mufclu.). bronsic.. / adeno'ide. / adenoflbro-ma. In toti acesti compusi. aden. / adduction. -os = gianda. In mod autonom.\ 1) *Ablatia unei glande. [Cfr. [Lot. ADENOMEGALIE. de ia ad = spre. ADENOID. mys. ca raspuns la schimbarile mediului. / adenohypophyse. Jipos ^ grclsime. adducere = a duce spre. -oma.} Extirpare a unui *adenom. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. adducere = a duce spre. / adenopathy {Cjr. / adenomatosis. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. s.forma. m. m. f. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . s. eidos = formd. s. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma.: 'fades a.j Sin. s.. adica fara stimularea de catre TSH. de. / adduction. / adenocarcinoma. s.: boala Plummer. / adenoidectomy.. / adducteur.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. s. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. [Qr. f. / adenoblast. gustativa. sin. s. s. -oma. care au dimensiuni 143 . axilei si canalului inghinal. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. / adenoid. a purta. aden. 3) A. adj. m. fibra = _fi6ra. abandonata. w/os. -os = gianda. 2) Sin. / adeno-mectomy.: limfadenita (v. [Qr.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. ADENOGRAMA.). In particular. m. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. / adenoidism. blastos = ge-rmsn. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. aden. adj. NA: adenohypophysis. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. megalos = mare. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN.. 1) Denumire veche.. [Cjr. s.). aden. Se observa. m. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. s. ADDUCTOR. dar si cu malignitate locala. / adenomegalie. darui structura aminteste structura unei glande. / adenomectomie. ektome = w(cizie. ADP. s. ATP. aden. [Gjr. -os = gianda.] Sin.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. / ad6nine. f. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. / adenomyome s. aden.: adenocarcinom (v. -os = gianda. -os = gianda. -os = giandcl. / adenectomie. f. s. n. malign. f. s. de. n. / adenomatose. ADENOMECTOMIE. ADENOMATOZA.: "vegetatii a. -os = gianda. ducere = a. gramma = Inscriere.! -ita. Sin. ADENOIDISM. s. -os = gianda. s. aden. m. {Cjr.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. Inchise In saua turceasca largita. eidos = forma.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. s. ADENOFIBROM. / adenoma. Enzima intracelulara. / ad6noidisme. In mod normal. poJip al mucoasei intestinale. alveolar.). m. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). hypo = su6. s. hipofizar.: endometrioza (v. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. prostatic.. 2) *epiteliom a.] (Muschi) care serveste la *adductie. / adenoidite. [Qr. asociata biomembranei. f. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. / adenomyoma. s. Ex. aden. / adenohypophysis. -ism. ADENOLIPOMATOZA. eidos = forma. 4) A. aden. -omn.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. f. aden. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate.: 'epiteliom a.. fenotipica . ADENOBLAST. oma. sunt palpabili ganglionii inghinali. 4) a. f. n. [Lot. / ad6nolipomatose. f. -oza. s. a.. Ex. / ad6noidectomie. / ad6nocarcinome. s. aden = glanda.

: adeziune plachetara. / adiadocokinezie. sin. n. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. endocardita fibroplastica.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. s. / adhesion. s. / adipocyte. f. cu fixarea la o idee sau un sentiment. procentui unei a. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. f. profesor [a 'Wwtz.). consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. f. pla-quette. f.plachetara (v. -omo. s. 2) A. ADEZIUNE. A. apoi ia 'Seriin. AMP ciclic. s. amiloidoza. s. / adipocyte.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. pot fi congenitale sau cicatriceale. la unele specii. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. Nu apar tulburari senzitive. V. Sin.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. s. A. f. este mai mare decat cea de coeziune.bwg. hemocromatoza. ADIPOGENEZA.: comisura cenusie. -dipis = grasime. s. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. / adipogenese.•priv. [Lat.). s.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. adhaesus = aiipire. V. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. adenoidite. V. s. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. / adynamie. / adiadocokinesia. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. pi. [Lat. f. a . / adenosarcome. n. procese de malignizare. s. s. 0 serie de a.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen.: AMP ciclic (v.: lipogeneza (v. f. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. anatomopatoiog gennan. m. detectate prin tuseu rectal. / adhesins. [Qr. ektome = e^cizie. -os = gianda. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. s. f. kinesis = mifcare. / adenosine. sarkos = came. [Cjr. si agregare a plachetelor. otrava. maligne creste cu varsta. bronhopneumopatii.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. s. aden.). avand maximum de intensitate In 30 de minute. gr. medic american. / adiastolie. 1821-1902. adhaesus. [Lot. grave-wax. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . ADENOSARCOM. aden. ADERENTA. / adipocire. boala Westphal).: a. Intarzie descompunerea cadavrului. atafat (ad = spre. ADIPOCEARA.da.. toate aces-te afectiuni sunt benigne. f. In consednta. ADENOVIROZA.). de ia gennan ^ a produce} Sin.5'-monophosphate. f. -dipis = grasime. s. -arum = amigdaie. s. virus = venin. Boala ereditara de tip autozomal dominant. / adenovirus. o . / adenovirose. / lipolysis. ADP.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. ADIADOCOKINEZIE. f. n. plachetara. f. Sin. -oza . [at. ADIASTOLIE. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. s. m. AMP. genesis = prodttcere. maligne. intervine In *hemostaza fizio-logica. adenite mezenterice. haerere = a fi prins). Sin. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. / adynamia. haerere = a fi prins).] Substanta de culoare gri-albicioasa.: adezivitate. -os = giandd.: acid adenozintrifosforic (v. diadokhos = care su. dynamis = forta.priv. [Cjr. \Lat. fr. f. constand In prezenta a. sorx. s. de ia kinein = a misca. adiadocokinesis. f. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. de ia adhaerere = a fi.priv. In afara pneumoniei copilului. [Cfr. f. s. ADIPOLIZA. s. f. adeps.: lipoliza. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor.5 si 2 cm.: semn Virchow-Troisier (v. / adipolyse. unele cardiomiopatii. imunologice. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. Ex. f. ADENOVIRUS.] Disparitia *diadocokineziei. s.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. s. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. ADINAMIE. f.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. A. [Lat. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. adeps. In absenta oxigenului. a petici. s.: adezivitate plachetara (v.] Sin..] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. / adenosine. traheobronsite febrile. adhaesio.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. tonsillae.). Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. -os = giandd. Caracterizeaza unele boli (ex. se con-sidera ca ar induce. s. lichidul uda vasul. -dipis = grasime.). . = aCipire. s. -onis = aivpm. s. ADENOTONSILECTOMIE. [Lat. otrava. f. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. / adenovirosis [Cfr. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. s. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. /adherence. s. f. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare. 2) *Limfadenita. [at. adeps. / adherence. gr. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura.: sindrom Gamstorp. din oCandezd plaken = a carpi. [Lat. bolnavului de *epilepsie. s. m. ca si fenomene mio-tonice. [^r. f. diastole = diiatare.cce. f. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. Sin. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. metabolice sau de cauze necunoscute. f. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere)..). ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. pi. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. / adenosarcoma. gr. Sin. Sin. keratoconjunctivite epidemice. A. 1858-1940.ADENOPATIE A Intre 0. haerere = a fi priiv). [t^T. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. s. [at.: imunoaderenta (v. p. aden. / adenovirus. A. A.). ADENOZIN 3'. D-riboza. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. ADENOZINA. / adhesion. / adenotonsillectomie. / adipocere. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. / adiastole. / adenotonsillectomy. daca forta de a. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. a . *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. mai nou. ATP. aden. / adipogenesis. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. In general..: pompa de sodiu (v. comisura mijiocie. Sin. ADIPOCIT. termo-reglare. / adhesines. Sin. s. cera = ceara. -os •= glaniici. haerere = a fi prins. A. virus = venin.} Boala determinata de un *adenovirus. f. cu debut In copilarie.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. -ina).. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora.topire" a (esutului adipos. Sin. ADEZINE. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA).

ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. printre care: 1) a. s. f. In general In cantitati mid. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. Totodata. s. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. hepatica . frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. ADIPSINA. / adiposis. al carui scop este de a completa tratamentui specific. 3) a. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. de la istanai = a pCasa. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. adeps. A. s.: boala Dercum. / adipsia.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE.). adj. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. ds. s. benigna a tesutului adipos mamar. care sunt prezenti In *ADN 145 . ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. proprietate denumita complementaritate.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care.priv. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. se numesc dezoxiribonudeotide. La normali. tie. In-tervenind In bilantui energetic. s. AOIPSIE. Sin. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). -oza.. / adipsie. In acest caz. f. A. fina. adj. mameCa. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. 3) Referitor la un tratament de Insotire. Cel mai raspandit este a. / adipose. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. [Lot. [Lot. din generatie In gene-ratie.. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. se disting: 1) A. m. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. f. -dipis = grasimt. adeps. dar nu contine micobacterii. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. la animale de experienta. so. f.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. ADN / ADN / DNA. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. Utilizarea aditivilor. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. gr.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. -ina. / adipsin. 2) Care are proprietati de a.In jurul bazinului.. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. tuberosa simplex. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. deci. consednta insuficientei pituitare. addition. / adiposity. cu *adipoza. ADN care formeaza o molecula circulara. f. partic. s. neurolipomatoza. s. cardiaca . ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). repliat de numeroase ori In centrul celulei. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. / adipsine. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. hipofizara. origine maghiara. mastos = son. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. f. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. sunt. alimentarius = aCimentar. s. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. -dipis = grasime. este reglata prin dispozitii legale. Unitatile constitutive ale ADN. f.] Hipertrofie difuza. de tip ginoid . ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. la. / adjuvant. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. suspendate In faza uleioasa. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. 2) a. [Lat. ADIPOZITATE. s. f. de obicei prin efecte paleative. lipsita de 'introni.In jurul centurii scapulare. incomplet este identic cu forma completa. eel mai frecvent.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. Uneori termenul este utilizat ca sin.. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. complet Freund. / adiposity s. determina continutui informational. adeps. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. [Wbrw. adeps. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). / lipostat. s. ADIPOSTAT. d. f. [Lat.degenerescenta grasa a hepatodtelor. n. iar insulina apare ca factor reglator.1 a face. 1890-1960.. pentru fadlitarea conservarii. [fules Freund. Localizare: la 'eucariote. m. / adjuvant.] V. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. adeps. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. / adipostat. gr. adica secventa.: bacili Koch) omorate si deshidratate. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. participiul trecut de. adiuvans. ADIPOZA. s. administrat concomitent cu un antigen. adjuvant.. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. cu *adipozitate. [Lat. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. care este un polinudeotid. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. A. s. se deosebesc mai multe forme. a . -dipis = grasime. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. 2) adiposis dolorosa (v. / adipomastie.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. asemanator cu eel al procariotelor. statikos = care oprefte. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. continand micobacterii (ex. asemanatoare cu adiposis dolorosa. / adipomastia. Alteori. Indeosebi a conservantilor. de tip android . s. 2) A. intre divi-ziuni. Mai frecventa la femeie. [Qr. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. cerebrala. f. n. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. [Lat. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. ADJUVANT. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. -dipis = grasime. din tesuturi. fiacterwiog american dt.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. a. utiiizata.. -e. adders = a adiiuga. Crick si Wilkins. [Lat. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. 4) a.

Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina.] Sin. [&ngd. Varsta de aparitie si durata a. variaza In functie de sex. s. Exista trei ADN polimeraze (I. -aux. n. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. f. langd. Ca urmare. Foarte probabil. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. / adreno-corticosteroides. [Lat. a. ren.rinicfii. s. gr. cortex. f. s. cu rol In *sindromul general de adaptare. cea mai cunoscuta fiind ADN p. ADRENOCORTICOSTEROIZI. ad •= aproape de. / adrenocorticotropin. s. gr. se Incheie la varsta de 25 de ani. [Lot. ADRENOCORTIC0IZI. pi. s. si ADN metilare. iar a. s. / adrenocorticoTdes. Sin. ren. adj. adrenocortical. ergein = a [ucra. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. s. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. pi. plamanilor si muschilor scheletici. molecule care actioneaza selectiv pe p. nd = aproape. [Lat. -icis = swartO. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. s. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris).: ADN hi-brid (v.. pentru beta-adrenergic (v. pentru alfa-adrenergic (v. [[at. ad = aproape. adj.). -is = rinufii. tro- . / adrenergy. vasculari. pe care o continua. accele-reaza ritmul cardiac. s. pi.: cortico-steroizi (v. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul.. ADN avand o configuratie de superhelix. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. eidos = formd. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. eidos = formd} Sin. ar putea bloca gene vitale pentru celule. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. const. cortex.). cat si la diferite tipuri celulare. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. gr. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. -ids = swar^a.. DCI.). de. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. ADN s. / adrenocortical. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. din sistemul nervos simpatic. / adrenal. si varsta adulta. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Uneori. stereos = solid. s. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza.-receptori (bronsici. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. ADRENERGIC. iangdi ren. / adrenoleukodystrophy.. P-ADRENERGIC. / adolescence. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. -ale. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. [[at. / adrenocorticotrophine. ad = aproape. leiikos = aK>. -ale.). se.. s. [dnga. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. ADRENALINA. Var. a. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. de asemenea. Sin. f. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. [[at. is = riniclii. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. / adrenocorticosteroids. Moleculele de ADN r. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. s. ren. m relief. Marcata de transformari corporate si psihologice. -ina.: ADN himera. se comporta ca un neurotransmitator. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. -is . din punct de ve-dere medical prezentand interes. idnga. -is = rime/it. [Lat. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN.. -is = rinicfii. m.. s. . -aux. ADRENERGIE. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. / adrenergie. -is = rinicfii. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. dupa o *clonare prealabila.).. ren. ren. necesara lucrului muscular.ADN E genomic. ADRENOCORTICOTROFINA. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. In plus. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. La nivelul sinapselor. provoaca cresterea presiunii arteriale. de. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. idngd. prin secventarea ADN. de. adj. -is = rime/it. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general.: corticotrofina (v. s. / adrenal. iAngd. / adreno-leuco-dystrophie.u. Pe de alta parte. atat la celulele embrionare. m. cortex. ad = aproape de.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. A. nutrifie. -is -rinifHi. r«n. f. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. ADOLESCENTA. V. epinefrina. ia-tigd. a-ADRENERGIC. de. ADN recombine / recombinant DNA. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade.). A. ndo/escere = o create. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. / adr6nergique. ren. ren. ADRENOLEUCODISTROFIE. a. In prezent. -ids = scoartd.. adj. f. gr. a. ad = aproape de.] Care se refera la *cortico-suprarenala. Ill. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. f. si tab. pi. adj. sunt de ordin psihologic. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. f. rasa si conditii geografice.: ADNc. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. / adolescence. adj. m.: corticosteroizi (v. III). f. mediu socio-economic. m. s. / adrenaline. dupa diferentierea celulelor. trophe = tira-nd. difial. ad = aproape. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. ( adrenocorticoids. este un hormon de *stres. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. din miometru) si receptorii p. cortex. m. dys = gre. [(at.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-.] Care se refera la glandele suprarenale. Cele mai importante transformari In a. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. ad = aproape de. Var. [[at. -ids = sconrta. / adrenergic. cardiaci. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. V. endocrinol. sj ADN metiltransferaza. gr. -inn . eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. V. ADRENOCORTICAL.] Sin. [lat. s. / adrenaline. ad = aproape. Abrev. de... f. II. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. Ca urmare. -is = nmchi. excesul de ADN m. f. i&ngCi. ADRENAL. implicata In replicarea ADN la eucariote. puberty.

Metoda curenta pentru obtinerea a. AEROGASTRIE. 1864). 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. f. [enti[d. sorbere = a suge. -os = aer. In prezenta calciului. tulburari de com-portament. s.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. senzoriala si -a. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. cu dis-tensie abdominala consecutiva. Sin. / aerobic. [Lat. afazie. cidventicms = care se. / aerosol. aer. V. m. / adventice. In care a.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. s. / aerobe. face parte din banda 4. ad = spre. s. f. s.. m. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. s. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. naturali exista In atmosfera.] Initial (Trousseau. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). / aerotonometre. Sin. A. gr. m. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. / adsorption. [Lat. cu evolutie intermitenta (astenie. -eris. f. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. cu M. f. aer. a. *corzi vocale). f. 147 . particule) la suprafata unui solid (*adsorbant).. gr.priv.] 1) Fixare. Ex. privus = Kpsit de. Se disting a. adj. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. phagein = a mdnca. bios = fiatd. [lat. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. f. gastros = stomac.). s. V. f. ?i alfablocant. aer. aer. gr. s..] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. s. ADRENOLITIC.: volum curent (v. [Lot. gr. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. [Lat. / aphagie. s. s. ADSORBANT. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. AEROSOLTERAPIE. motone. tid = aproape de. / aerophagie. s. AFAZIE.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti.] Substanta care se adsoarbe. / adsorbent. a 6ea. adj. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. phakos = iinte. / aerocolia. -ens. [Lat. / adventitia. AFAGIE. de. / aerosoltherapie. f. s. f. de obicei inconstienta. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. Clinic. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. / aerotonometer.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. adrenergic blocking agent. f. s. / aerosol therapy. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. ADUCINA. gr. lytikos = care distruge. a Ijea. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. [Lat. / adrenolytic. / aerogastrie. aer. ce provoaca uneori disten-sia organului. gr. gr. / aphakie. pha-sis = cuvant. -os = aer. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului.). ADVENTICE. a unei substante (molecule. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. cu flagel polar.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. f. asi-metrice. / adsorbant.: volum rezidual (v. adj. naturali ai a. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. Lipsa cristalinului. [a lyein = a distruge. ADSORBAT.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. ad = spre. gr. t. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare.. adaugd deasupra. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. V. A. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). aer.: volum inspirator de rezerva (v. gr. / aerophobie. [Lat. pi. adj. adj. / adducin. Boala este ereditara. s. s. emfizem). s. Printre diferitele tipuri de a.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. m. s. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. [dngd. tonos = ten-siune. f.. ADRESINE. AEROCOLIE. artificiali obtinuti prin diferite metode. \Lat. de 102 kDa si P de 97 kDa. ren. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. a substantivelor. f. / aphasia. -os = aer. -eris. formarea complexelor *spectrina-*actina. -eris. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. f. s. f. s. / aerocolie. ad = aproape de. ioni. [Lat. / air. paralizii. gr. gr. -os = aer.] Care se opune actiunii *adrenalinei. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. aphaquie.). Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. A. / adrenoprival. -os = aer. adj.priv. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. a unei cantitati excesive de aer. -eris. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. / aphagia. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. ADSORBTIE. Wernicke. posttraumatica sau congenitala. / adressins.: volum expirator de rezerva (v. aerosolterapie. Forma usoara a *a. s. AEROB. 2) Substanta respectiva. gaster. s. aer. -eris. [Cjr. AER CURENT / air courant / tidal air. se asodaza semne cerebrale variate. [Cjr. s. depinzand de acesta. / aphakia. s. scrisului sau semnelor. [Lat. ad = aproape de. metron = masura. -eris. de regula reversibila. [Lot. aer. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. f. alcatuita din doua subuni-tati. s. m. cat si cea motorie ale cre. a . / adducine. aer. m. adj.. AER. Spedile A. s. a aspira. aer. -os = aer. / adressines. beta-blocant. bronsite. ADRENOPRIV. / adrenolytique. [Lat. ren. f. n. idngit. s. / adsorption. [Lat. pi. / aphasie.. nutrifie. A. a -priv. aer. n. -is = rinicili. f. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. s.rinicfii. m. gr. s. AFAKIE. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. a . phagein = a mdnca. si adsorbat. •eris. sorbere = a 6ea. Ulterior. f.] Deglutitia. sobria sunt patogene oportuniste la om. hydrophila si A. Sin. s. s. / adsorbate.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. AEROFOBIE. mai mult sau mai putin accentuata. V. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. / aerosol. s. / aerogastria. Intr-o formulare generala. sorbere = a suge. aer. aerocoly. n.^rului. sensul termenului a fost extins considerabil. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. se disting doua forme majore: *a. A. mobili.). AFAZIE AEROPAGIE. gr. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). -os = aer. l&nga. aer. aer.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. / aerophobia. Sin. [Qr. s. NA: tunica adventitia. gr. / adrenoprive. gr. s.1 eritrocitara si promoveaza. f. termenul a. f. si adsorbant. zwrfiire. / aerophagia. aer. f. / air. limitata la uitarea. -is . AEROSOL. f. adj. gr. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. aer. / adsorbate.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. AEROTONOMETRU. s.

AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia.a. Insotita de o tulburare a constiintei. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. / aphonia. tristete. prietenie. m. fehris = fedra. de.. A. A. A.: apiretic. desi gandeste normal.. A. Broca. de. antroyolog fi cfwwg franca. [Qr. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). A. s. uffectio. f. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . a . apyretic. phone = voce. vas a. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. Semnificatia sa este destui de vaga. locala). poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. fihra . Secundar. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. 2) Simpatie. sen-nan = a produce. A. \Gjr. s. congenitala. f. [Lat. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. Forma de *a. f. ferre = a conduce. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. A. Wernicke cu *a. Wernicke.priv. s. caracterizata prin anxietate. n. In care cuvintele sunt rostite fluent. de la ad = spre. la Intam-plare. [Cjr. f. cu toate ca obiectui este recunoscut. / aphemie. 'Pohniaf. In cadrul *a. *agrafie).] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. / afebrile. 148 AFONIE AFEBRIL. [Termen compvs: afia . afectiune.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. profesor [a 'Paris. cu evolutie impetuoasa si scurta. gr.: nerv a. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. m. boaia.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. s. vec-inatate. / afibrinogen6mie. de la loxan = sageatd. a -priv. Varietate de a. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. m. / aflatoxin. / affective faculty. *leziune. s. tuberculoza. affectus = stare de spirit. f. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale).rman.: afaae de conductie. AFECT.priv.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. In care pacientui. {Lat. f. -atis = inrudire. afferre = a aduce. 4) A. A.. stare patologica cu coloratura afectiva intensa..cere = a afecta. Asocierea *a. A. / afibrinogen(a)emia. s. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin.. 18241880. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. AFINITATE. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. Ex. surditate verbala. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. -md: gr.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. [Car/ Wernicke. stare emotionala intensa. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. s. / aflatoxine. f. [a afficere = a afecta. AFEMIE. / aphonie. 2) A. s. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. s. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. *disfunc-tie. / affect. [Lot. gust sau miros. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. iat. dragoste fata de cineva. A. s. sensibilitate. -ind. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit.). Ant. ferrc = a conduce. astenic.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. exista rar 'in stare pura. emotii si pasiuni ale unei persoane. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele.: eferent. -alos = sange. fioald. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. A. adj. Sin. A. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. AFECTIUNE. s. haima. aferti. de ex. \Cjr. / affectivit6. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. s. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. [Lot. Iat.). de [a finis = iimitd. f. A. adj. / affinite. / afferent. a . de. A. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. cu afectarea moderata. f. newolog fi. a s[d6i.temperatura In jur de 37°C). B. scris (*agrafie sau a. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. audi-tiva. f. 2) Comportare emotiva. s.ge. s. *sindrom. cantec (amuzie). se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. inver-sus. la affir. (uii's = stare. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. AFLATOXINA.. 18481905. f. la ad = spre. A. s.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. W. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. patologic. [Lat. primar. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. De asemenea. / aphemia. sunete muzicale .). toxikon = otrava pentm varful sagenlor. s. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). verbal sau In scris. completa sau partiala. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). a . dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. a s(a6i. Inaintea altei substante. / affect. fifferre = a aduce. / afebrile.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid.priv. adj. Sin. AFECTIVITATE. / affection.\ Pierdere a vodi.: anal-trie (v. 3) A. f. deoarece acopera conceptele de *anomalie. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. / affection.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . afecfiune. B. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. este alterata In "nevroze si 'psihoze. *boala. a. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. AFIBRINOGENEMIE. de la affi.).erc = a afecta. adj. [Lot.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. f. profesor la 'Seriin. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia.fibra.: conexi-une inversa (v.. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp.. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor.: afazie Wernicke (v. dar utilizate incorect. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. s. [Paul Broca. o.} A.vd. m. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. AFERENT. pheme = vor6ire. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. a siabi} 1) Emotie intensa. / affinity. affectus = stare de spirit. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. affinitas. s. f. -e. Sin. / afferent. afectare. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. facand abstractie de cauze. AFONIE. psifiiatm.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. sau a cuvintelor scrise (a. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia.de [a Afipergillus flavus. tularemie etc.

m.priv. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. Sin. mielom). grup sanguin). si disgenezie..] Sin. AGALACTIE..] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. v.tiv.: virus delta. s. / ageusia. amar si acid. -arum = afte. [Cjr. boala Bruton. a crea. o . / aglossie. agens.. imunitate. f. a uni.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). agglutinare = a [ipi. aflate In suspensie.priv. [ite-ra a aifahttului grec. s. AGENT. -oza . s. s. s. Poate fi dezordonata. [at. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. ['Malaie.. a pune in mifcare. s.e ia gignere = a naste. / ag6nitalisme. / agglutination. s. / agastrie. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. s. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. Se disting: 1) A. A. a. f. s. -aktos = [apte. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. a . A. ptdiatru austriac. gueusis = gust. A. Sin. o . f. f. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. s. genesis = producere. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. f. [Qr. imunoglobulinele. / agyria. / agueusie. In general. provocand astfel aglu-tinarea acestora. [Lot. viu. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. s.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. In paranoia. / agglutinine. / aglycone. adj.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. pot fi disoci-ate. AFRODIZIE. s.priv. f. d. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. genitale. f. *aftozele. de. s. de. s. [Lat.priv. s. [Qr. la Afrodita = zeifa dragostei. / aphtose. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. / aphthosis. gyros = cere. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. / aphrodisiaque. provocata de stimulari din mediul ambiant. s. in mifcare. d. / agyrie.priv. fiind foarte dureroasa. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine).] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. / aphtha (pi. microorganism patruns In corpul uman. v. de corp calos. AFRODIZIAC. f. purtator de germeni infectiosi. AGAMAGLOBULINEMIE. AFTA.. Sin. dand prin racire un gel. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. s. aphtae. AGLUTINOGE N AGENITALISM. f. s.. de. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. s. gastros = stomac} Absenta. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. / agglutinogene. / agglutinogen. izolate sau grupate. -ina. A. / agglutination. arum = afte. / agenitalism. chi-mic. a pune. [Alois Bednar. gasler. f. -ina . si eunuchism. Se disting: 1) A. ia gr. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. / aphte. f. duice.. 149 . factor fizic. aphthae). [Gr. f. gesturilor si 'mimicii. AGENT CHELATOR / chelateur. a uni. / agitation. AGLOSIE. de forma rotunda sau ovalara.priv. AGLUTINOQEN. observate la nivelul palatului dur la copii. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.organde. / agglutinin. gyms. A. / aphrodisia.priv. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. a . Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). / agalactia. [Lat. spasfca). carenta imunitara. s. / aphrodisiac. f. glykys = dutce. cu evolutie In pusee recidivante. poate sa apara si fara o leziune organica. poate fi spon-tana. [Qr. Ex. 2) A. Orice factor provocator de boala. f.priv. f.. m. / agent. gala. AGLICON. lot. genitalia . aphrodisia = dorinfa se. -ntis = ac.. de. f. mutagen. Ex. V. AFTOZA. / agenesia. / agalactie. de. Viena. idiopa-tice dobandite tardive.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. 2) A. s. / aphrodisie. a . secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. m.. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. m.. n. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen).] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. -onis = cyitatie. [Lot. agglutinare = a dpi. m. cu prognostic benign. s. A. / agammaglobulin(a)emia. m. f. cold agglutinins. A. f. cu exagerarea miscarilor. cand se produce *afazie. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. A. [Lat. AGIRIE. Termenul agalaxie este incorect. s. de [a agere = a actwna. s. dim. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v.: 1) A. s. s. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. haptein = a arde. [Qr. de (a gr. Cele mai cunoscute a. f.. a . [Lat. agglutinare = a [ipi. s. lipsita de intentie sau scop. s. de ex. globuJus. / agenesie. sau agresiva. Cat. sindrom Aicardi. f. / aglossia. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici.. agitatio. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa.. 3) A. -atos = sangc. f.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale.: chelator (v.. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. La om. a stomacului.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. 3) A. s. {Cjr. Virus ARN de masa moleculara mica. r. congenitala de tip Bruton. [<^r. / chelating agent. ia agitare = a pune. a agita fi agere = a acttona. m. [Ofr. 7=0 treia.. In alimentatie sau ca laxativ moderat. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni.: genina (v. gr. \Gjr. aphrodisiakos. s. alimfocitoza. a . de obicei cu un burelet inflamator eritematos. s. f. adj. / agammaglobulinemie. / agitation. AGLUTININA. sau reactionala. / agent. la glohus = glob. V. s.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. a uni. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. impulsurite sexuale. haima.).ziana agar-agar. n. s. excitement. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins.. vulgara.[ Ulceratii infectate. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. 1S16-1SSS.). a priv.J(ua[d. s. f. s. 2) A. / aglycone. vector..: geloza. AGLUTINARE. AGENEZIE.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. m. / agastria. f. aph-tae. gr. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. ageustia. m mifcare. m. [Cjr. infectant. f. In cadrul *bolii Behcet. [Lat. s. AGITATIE. V.. disglobu-linemie. gr. a . ic. s. AGEUZIE. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. f. mai rar pe mucoasa genitala. AGASTRIE.

[<^r.). / clip. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. de [a uggravare = a agravci. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. agonisti adrenergici. de raspuns celular. adezivitate plachetara si trombus alb. f. f.] Leucocit lipsit de granuiatii. adj. AGREGABILITATE. / agraphie. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. gustativa. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. si coma. AGONADAL. agoa = [upta. grammatJca. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. a aduna. Aglomerare. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. s. m. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. [Qr. adj. cu efect central. boala Schultz.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. cunoastere. / agregation. se clasifica In: auditiva. / worsening. / agranulocyte. / agregat. p. AGONIE. A. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. / aggregation. "bromocriptina). s. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. phohos = frica.. ligand. un [oc. d. -onis = wrdutdfire. V. -e.: *dopamina. devenind rapid ireversibila. chiar existenta a. [oc. aggregare = a aduna la un loc. evolutie nefavorabila a unei boli. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. [Lot. / aggregability. fiind unite de filamente de *actina. AGRAFIE. f. [fr. [Qr. cecitate psihica. si a.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. s. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. / aggravation. s. / agnosia. adj. In zonele de ischemie. agmen. a mrautdti. foarte proba-bil. olfactiva. s. *tromboxan si de prezenta calciului. e. f. f..] Piesa metalica mica. dim. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. aggregare = o aduna ta un [oc. agregare. adj. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). asomatognozie. kytos = cduld. sludging of red cells. si agonist potasic. din {jam. aggravatio. Este facilitata de *catecolamine. n. In starile de soc. a priv. f. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. AGORAFOBIE. / agonadal. -aux. agregat. -ozu. f. V. determinata de un mecanism imunoalergic. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. a . AGONIST. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. . f.priii. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. / aggregating. n. A. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. la. AGREGARE.. s. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. gonos = sitmdnf:a. care patrund In creier (ex. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. largi. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. Se disting a. adj. AGRAFA. factor plachetar IV. / agmin6. s. s. agrafe. s. dopexamina). imaginilor. *ADP. [at.priii. [Lat. [Lot. [Lot. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. / agoraphobia. \QT. Sin.\ Proprietatea de a se agrega.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. de la gnonai = a cunoafte. s. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. AGRANULOCIT. / agminated. graminatike = arta de a scrie fi de. / agoraphobic. Sin. / agrammatism. de timp) etc. \Qr. de la. m. si sindrom Kostmann. sindrom Gerstmann. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. s. [Cfr. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. aggregare = a aduna. f. A. Poate fi localizata. f. dimpotriva. antagonist. V. a obiectelor.priv. dim. gr.. adj. -inis = mu[time. / agonadal. s. f.: astereognozie (v.] Teama morbida de spatiile goale. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. s. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. / agranulocytosis. / agony. tactila. la un. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. si agregant. granum = graunte. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. s. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor.: sindrom Kostmann (v. / agregant. Definite a. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. / agranulocytose. [Lat. a . 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. m. f. In functie de natura acestor stimuli a.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. s.. a citi [iterde.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. Sin. -onis = ac^iunw de. s. s. d. [Lat. s. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. granuliim. aggregatio. s. f. / agregabilit6. AGREGAT.] Alterare a scrisului.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. AGREGANT. 2) Termen vechi. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor.priv. s. V. / agoniste. s. s. AGRANULOCITOZA. a pro-priului corp (autotopagnozia). granulum.. -ale. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. prosopagnozie. krap = croset. AGNOZIE. -ism. / agrammatisme.] Care este lipsit de *go-nade. cu tendinta evitarii acestora. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. 2) In medicina legala sau In expertiza.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. In medicina. ca entitate este pusa la Indoiala.epe. / agonie. gno-sis = perc. 'miozina si *fibrina.re. kylos = cduCa. gramada de eritrocite dispuse de re- .: *apomorfina. f. sludge. / aggregate. mai rar. s.). de id granum = grannie. f.} 1) In sens larg. / agnosie. de a se aglomera In gramezi. de la aggregare == a aduna la un [oc. cat si pe cea secundara. n. a . {Cjr. In forma de croset. / agonist. graphein = a scrie. vizuala. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te).. [at. V. [Gr. / agranulocyte. sunetelor. vaselor si tubului digestiv (ex. agora = piata. f.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. f. adj.. si alexie. A. A.. A. / agraphia. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. anosognozie. f. de a se alipi. receptor. la leucodte. adj. V. s.. avand o circulatie interna-tionala. \Gjr. Fenomenul de grupare a plachetelor. m. f. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. sau generalizata. agonisti dopaminergici. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. din gr. pe de alta parte. AGRAVARE.i gone. [at. agonistes = [tlptdtor. a • priv. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este.] Aglomerare. -e. s. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. s. V. / agrafe. a .

aggresus. [Cjr. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). albus = alb. biochim. spre. f. / albumin(a)emia.: proteinorahie (v. -ina. / eye dryness. A. / alanine.. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic.: pro-teina Bence-Jones (v. de [a albus = alb. adj. a . / achillodyma. artificials). comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. a ataca (ad = la. uneori. / allaitement. s. f. f. s. ALBUMOZURIE. ia aggredi = a merge spre. fie cu lapte uman.: acinezie. albumen.: a. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. ca 7n 'sindromul Waardenburg. biochim. se observa In *mielomul multiplu si. haima. ALCALI. / alcaline.. Aminoacid neesential. -inifi = at6uf de ou. [Lat. [at. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. gradi = a merge. f.\ Individ afectat de *albinism. / alkali. pi. V. f. lactis = lapte. ca si In unele vegetale. f. 3) A.) sau ascunsa.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. f. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. acte suicidale). -aza. lovire etc. NA: tunica albuginea. In absenta le-zarii caii motorii principale. / alkaline. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. -i'(a. adj. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. f. f. s. m.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. cu sase subtipuri. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. Laborit.: acromie cutanata. gr. / agressologie. [gr. ALBUMINURIE. f. ALBUMINEMIE. m. [^. f. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. V.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. f. a past). uneori striate. / bleu. Fondator: H. termenul este folosit pentru tunica a. / blue. *osteomalade si In *metastazele osoase. ALBUGINEE. / albugo. este putin utilizat. / atbuminemie. ALBUGO. tripan. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. / albuginitis. ALAPTARE. f. s. [Lat. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. / albuginee.r. mimica. s. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. agregarea eritrocitelor. n.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. f. f. / albuminurie. s. s. gr. / agressivite. fie cu lapte de origine animala. -inis = aifitif de ou. ALANTOINA. -oza. / alanine. / alactasie. gr. s. / alcalemie s. / alalia. m. [Lat. [Lat. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. [Lat. [Lat. [Lot. gramada de trombocite. m. / alalie. m.. / alcali. / albinism. f. / allantoide. si stres. oua. cu pH-ul peste 7. s. constituent al proteinelor si glucoforma-tor..a. 2) A. s. ALBUMOZA. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. f.priv.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. f. n.] Sin. adj. gradi = a merge. cu *afemie. ALBINOS. [Qr. de brom-fenol. aggresus. s.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. s. ALBUMINORAHIE. distrugere a unor obiecte. f. haima.\ Alimentatia lactata a unui sugar.. f. a. a ataca (ad = (a. de [a aggredi = a merge. lalia = vorbm. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. -ina. s. f. toate de tip auto-zomal recesiv.). a. si lactoza. f. -inis = aldeatd. lacrimri = iacrima. adj. s. f.. s. a. muschi. s. [or. a . / alkal(a)emia. de. si sindrom Sjogren. f. s. n. In care se constata. ALCALIN. [Lot. [^r. A. f. V. si tab. ALBUMINA. / lactation. albumen. AGRESIVITATE. eel mai frecvent. la nivelul pielii. [at. sunt denumite cu acest cuvant. albumen. un deficit de "tirozina. constand In formarea de pete mid albe. de tip recesiv. atos = sange. albumen. f. de la albus = aid.. s. inis = a[6uf de ou. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi).] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. [Lat. m. V. \Qr. con-genitala sau dobandita. / allanto'ine.] Absenta *lactazei din intestin. dura. / albumine. s. V. allactare = a a[apta. s. / albumin. Evans. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. In 'leucemie. ALBUGINITA. f. ouron = urina. s. s. f. medicamente etc. s. / albumosuria. V. / akinesia. de Prusia. s. / albinisme. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. / agressivity. / albuminorrachie. -inix = a[6uf de ou. s. f. pi. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. albumen. kinesis = mifcare. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. s.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. V. f. / albumose. 151 . s. f.] Tendinta la atac. f. de [a albas •= ail}.] Inflamatia *albugineei. ocular. albumen. s. s. de la alhus = a[6.. -inis = aifiuf de ou. s. de metilen. / albumose. f. a pllfi). s. [Qr. continand vase intestinale. tab. AGRESOLOGIE. / albugo. denumita si 'proteina Bence-Jones. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. de la lalein = a ror6i. / albumosurie. agregarea plachetelor. -ina. s. f. inis = aBJeatd. Sin. logos = stiintd. s.). Simbol Ala sau A. al kali sau alqaliy = soda. V.] Membrana fibroasa. = aib. lac. de ia albus = al6. bilirubina. [Lat.). s. ALACRIMIE. a. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. -ina . s. ALANINA. al kali sau al-qaliy = soda. de toluidina. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. -inis = aifieat. adj. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. s. const. / allantoin. AKINEZIE. s. de (a kinein = a mifca. [Lot. Frecvent. [Lot. A. gr. / lactase deficiency. a -priv. f. albugo. ALCALEMIE. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. / albino. / agressology. ALBASTRU. f. ALANTOIDA. Var. s. gr. alhiif. albugo. de [a albus = aid. ALACTAZIE. aluzii etc. f. s.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. a priv. AHILODINIE. const. -e..priv. lapte. eidos = forma. / cervi-cospinal fluid proteins. 2) Mai multe substante chi-mice. / albuginite. transversale. s. albugo. spre. / akinesie. / albuminuria [Lat. s. f.. s. s. [Lat. testiculara. / allantois. Deoarece uricaza nu exista la om. al kali sau alqaliy = soda. -inis = alhuf de ou. atlas. rhakhis = wloana VirtelJrala.} Sin. -oza. -antim = carnat. cu aplicatii In medicina. s. ocu/ara sau sclerotica). s. / achillodynie. Ex.} Absenta secretiei lacrimale. generali-zat sau oculocutanat. adj. / albinos. ALALIE. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar.. Aglomerare. gr. cu aspect albicios. spre. ALBINISM. / albuginea. poate fi manifesta (amenintari si insulte. f. V. proteinurie. / alacrymie.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). Akhileus. s. s. [Gfr. si leucom.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. depigmentate. a. Uneori termenul este considerat sin.] Prezenta In urina a albumozei. A. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. partial.

/ alcohol(a)emia. fiind plasmatica si tisulara. A. / alcalinoth6rapie. s. densimetru. / alcool. scadere a memoriei. A. al kali fail alqaliy = sodd. Responsabilitatea penala (delict. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. etilic. euforie nejustificata. pdtrum. [-^r. f. al kali sou al-qaliy . [Hr. [-%r.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. cloroformul. ALCAPTONA. s.). ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. cata-bolit al 'tirozinei. / alkyi. inflamabil. s. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor.R. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. / alcoholism. cu formula chimica C^OH. *tremor). tote/a sau potent/a/a). ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. Var. *stricnina etc. / alcalinisation. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. m.] V. Intre 1 si 2. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. pdtrum. kaptcin = a suge cu loco-mil'. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. s. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. / alcoholate. CHaOH. eterul. m. a] kali sau al-qaliy = sodd. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. f. . Administrarea si circuitui a. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. volatil. respirato-rie sau gazoasa. s. \!Ar. *ocronoza si dureri articulare variabile.-COH-R. [J?r. In limbajul curent. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). / alcoholometer.5 g%ci produce euforie si excitatie. adj. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. s. f. Termenul de *oenolism semnifica a. m.: *ciroza. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. -alos = sangt. Exista diferite tipuri de a. gr. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. ALCALOID. a discernamantului). hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. compensata.. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. / alkaptone. / alkaptonuria. sunt strict regle-mentate. lichid clar. s. Lichid incolor. eliminarea sa urinara. s. s.4). primari (R-CH^OH). si sunt utilizati frecvent In terapeutica. pana la neutralizare (a. f. al-cohol sau al koh'l . gr. s. -ism. ALCAPTONURIE. / alkaloid. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. / alcohol. Se disting a. s. f. s. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. s.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. A. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. m. ALCOOLMETRU. Sin. / alcalinisant. [Ar.' add homogentizic. de la 2. "cafeina. f. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. in. s. tulburari nervoase (*polinevrite. ALCOOLISM. A.5% volume de C. ALCOOL. A. timp de ani de zile.dtor. Determinarea sa are importanta medicolegala. s. m. al-r. adj..] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. s.: *morfina. ALCALOZA.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. me-tabolica. [AT. prin abuzul de vin.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. Toleranta individuala este extrem de variabila. / alcalose. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. f. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. deshidratat contine 99. / alkalization.HsOH.: dclofosfamida). ALCALINIZARE. sunt putin so-lubili In apa. s. Sin. / alkalizer. cu miros agreabil. f.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei.dtor. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. / alcoolisme. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. s. alkalosis. Unele a. s. alcohol sail o7 koh'l . f. V. cu [dcomie. a. oenomanie. prin scaderea presiunii CO. s. al kali sau al-qaliy = sodd. de alti-tudine apare la altitudini mari. A. s. a. alcalinization. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex.: alkil. m. alcaloza. a unor doze excesive de alcool. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. etilism. s. f. f. V. e. uneori la doze foarte mid. s. 0. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. In continuare. 'delirium tremens.sufitil. alcaloza. eidos = forma. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. ALCOOLEMIE. / alcoholisation. se manifesta (uneori.soda. alcohol sau al koh'l = su6ti{. f. s. adj. al kali sau al-qaliy = sodd. n. usor colorat. \5\r. H. m. al kali sau al-qaliy = sodd. / alcoolature. al kali sou al-qaliy = sodd.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. A.sufitlli pdtrunzdtor. / alkalinity.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. iar catre 4-5 g%o apare coma. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. s. ALCOOLIZARE. [J4r. kaptem = a suge. pdtrunzdtor. s.ohof sou al koh'l = sudtit. m. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. Se utilizeaza ca dizolvant general. 60%. V. Complicatiile cele mai grave ale a. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. pro-ducand esteri. ALCOOLATURA. / alkalitherapy. s. -oza . desemneaza a. [Ar. m. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. / alcalo'ide. / alcoolat. s. a. ce confine azot. s. *cocaina. alaturi de C si H sau de C. m. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). -e. s. de. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. ALCHILANT. f. ALCALINOTERAPIE. / alcaptonurie. pdtrum. metron = mdsurd.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. f. T. adj. / alkylant. A.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. consecutiv. / alkyl. termenul a. \5ir. metabo-lica. / alkylant. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. inflamabil. / alcalosis.. / alcoolisation. ALCHIL. [Hr. Ex. misdbil cu apa. s. s. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos.' / alcoolemie. / alcoolmetre. ALCOOLAT. V. f. a. pdtrunzdtor. therapeia = tratament. [Hr.. [Ar. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). Este antiseptic. gr. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. m. S. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. n. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol.. f. / alcaptone. haima.'al kali sau al-qaliy = sodd. gr. ALCALINIZANT. / alcalinit6. al cohol sau al koh'l = subtil.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. gr. moarte). f. ouron = urind. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. gr. / alcoholature.

test = e^a-m. / allele. patrunzdtor. actiune. s. engl. In continuare. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. de. adj. f. s. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. adj. [a ergein = a luc. ALELA. de la [at. n.. / alcoologie. terme-nul de a. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. f. / allergid. adj.3 si 8. / aldehyde. s. se numeste monomonB. s. actiune. Excesul de a. pdtrunzdtor. V. A. / allergide. *a.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. colite. m. A. morphe = forma. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. n. domi-nanta asociata fiind notata a'. s. In general. m. s. ale aceleiasi gene. / alcohology. ALDOLAZEMIE. 0 cres-tere tranzitorie a a. m. 2) Sin. pittrufi-zator. A. aldolazemie). / allergic. ALDOSTERONISM. / alcoolomanie. alcohol sou al koh'l = subtil. f. *A. un individ poseda doua a. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). La adul-tul normal. s. actiune. s. allelon = tie.] Care este In relatie cu 'alergia. / alcoholomania. In prezent. gr. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele.. La nivelul fiecarui locus *autozomal. A. acf-inne. logos = ftiintd. [Qr. s. / allergene. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a.: In *sistemul ABO. s. s. ALDOLAZA. m. ALERGIE. Cele irei a.ru. In compensatie. de = separat de. ALERGIC. peiidere = a atdma. s. m. Ex. Cat. s. / allergy. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. Se reprezinta cu litere mici. / allelomorph. s. ALCOOLOMANIE. 0 nu este functionala. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului.fiimifti. s. variaza Intre 1. allelon = de. f. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului.. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. s. atc. prezente la un 'heterozigot. denumeste o marca depusa.: polenul gramineelor. / alcooltest. 0 gena care nu poseda decat o singura a. {QT. gr. unele gastrite. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles.: hiperaldosteronism (v. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. eczema. cu *alcoolodependenta.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. V. f. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. f. m. se produce retentia celulara a sodiului. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. pdtrunzator. alias = aitui. urticaria. s. m. f.. f. f. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. {Qr. / aldosterone. mi-grene etc. iar o gena ce poseda mai multe a. / allergique. 8. lie [a alwol dehydrogenatum. s. Cele doua a. al-cohol sou al koh'l = subtil. o alta. *A. / aldolase. s. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. ALERGIDA. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a.\ Initial. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. ALELOMORFA. dependere = a sta atamat. ALERGEN. La nivel biochimic. sin-gura prezenta In muschi. / aldolas(a)emia. s. a.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. Termenul etilotest este mai corect. una provenita de la tata si. f.. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. alias = aitui.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. ALCOOLTEST. V. s. ?i alcoolomanie. la ergem = a [ucra. / allergen.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. adj. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei.] *Farmacodependenta fata de alcool. Ex. [Cfr. veche test = vas lie. A. s. -ida. n. f. ALELA NULA / allele nul /. s. adj. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. dar si In celelalte tesuturi. ergon = iucru. deoarece proteina produsa de aceasta a. / aldosterone.: alela letala. f. ALERGIE de la mama. [Cjr. la. f. al-los » aitui. a. dimpotriva. aseme-nea celorlalte a. s. Cantitatea de a. ALOOSTERON. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. 0 crestere a *volemiei. proprie creieru-lui. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. A. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. [Hr. A. de to. si cetona. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. alias = dtiili ergon = iuc. f. sunt. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. s. *A. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. f. V. / allele. [Ar. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata.). [Ljr. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. unul la altu[. de la ergem = a [ucra. m.ra. Ex. f. (AT .: boa/a a. Concentratia a. f. din fr. de la ergem = a [ucra. s. *a.2 mU/ml (12-75 nmol/l). ergon = iucru. In caz de imunitate. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. a. / aldosteronisme. Care produce *alergie. provoaca depletia pota-siului. f. / alcoholomania. 6. [J5r. Sin.e. al-cohol sail al koh'l = subtil. Sin. La adult. / aldolasemie. hiperaldosteronism. proba. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. este polimorfa.n. aparitia unei *tolerante. pamdnt utili&at de. / alcoholtest. a. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. mutanta este la randul sau termosensibila. tennenul 153 . recesive.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. ergon = Iucru. adj. s. / aldolase.. ALCOOLOGIE.: a. / aldehyde. fac parte: astmul. a. 2) Proteine purificate din alimente. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. ALDEHIDA.). care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. izolata din ficat. Sin.. mai mult sau mai putin eficace. se constata si In infarctui miocaidic. deoarece a. Dintre bolile a. la unul la altvl. / alcoolod6pendance. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. / allelomorphe.: alela mor-bida (v. de. Ex. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. este obtinut prin oxidarea unui alcool. exista In concentratii foarte mici (v.. \ffibrev. bacterii sau polen. / allergie. C. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. . / aldosteronism.

/ alphachymotrypsine. s. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. ergon = [ucm. / algetic.at} Agent simpaticolitic. -ina . f. [angd. / algesia. anti = contra. '(at. s. s. -ina. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. f. f. stimulare = a miboldi. ren. adj. a -priv. / aigesimetrie. drawsheet. ALFA. Denumire rezervata *a. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). lipos = grasime. f. / alpha-lipoproteine. f. algos = durere. / aiexithymie. / algidity. proteina de legare a tiroxinei). precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. ALFACHIMOTRIPSINA. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. ALEXITIMIE. si tab.: a-mimetic.] Sin. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. / pain. s. algidus = rue. / alphabloquant. vasculara.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. (a glohus = gCofi.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. completa. -inn. f. In unele boli hepatice (hepatita virala. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. [Lat. s. (ex. / algie. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. ALEZA. / alphastimulant. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice.). / alphamim6tique. n. / alphafoetoproteine.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. tripsis = frecare. [Qr. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. s. ad = aproape de. s.] V. sfdr&mare. gr. 2) Sin. prin extensie.. s.priv. ALGIE. ALGID.. / algesiologie. tripsis = frecare. f. / algesimetre. s. de la lectura dificila. / alpha-adrenergic. B. s.: algie (v. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta.: a-blocant. bloquant. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. / alexine. [at. vezicula biliara rinichi).etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. ALFALIPOPROTEINA. f. Var.: cii-antitripsina. adj.. gr. Sin. isterica. A. n. la ergein = a iucra. deci.. / alexie. adj. lexis = cuvdnt. In cadrul sinuzitelor. ac-fiune. s. [Gjr. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. / alpha-adrenergique. f. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. -ina. migrainous neuralgia. protos = primu[. Din grupul a. cu hiperestezie (v. Concentratia a. s. f. / algidite. de. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. algesis = sim^ul durerii. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor.: a. ALFAFETOPROTEINA. Var. f. dar Indeosebi a trigemenului. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. / algesie. s. droza. in-gfi. cu M.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. m. este utilizata ca antiinflamator. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. craniofaciale lateralizate. alexein = a evita. f. / alpha. Ex. A. fr. vasodilatatoare. protos = primul. V. de origine extrem de diversa: a. f.. s. dureri difuze de origine dentara. a stimuia. s. mandibulara sau oculara.: alfa-adrenergic. pi. Var. [a = prima [ilera a atfadetului grec.). mai rar In cancere de tub digestiv. logos = ftiintd. mghetat. la gravide. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. A. Var. / algesiology. s. / allergology. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. m. lipoproteina. zdroBire. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. f. f. algesis = silnful durerii. gr. s. / alpha-globulines. adj. migrena. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain.antitrypsin. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. / aleze. f.. ALERGOLOGIE. ALEXIE. ALFABLOCANT. s.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold).: alfastimulant (v. adj. adj. f. local sau intramuscular. alias = altui. Var. f. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. const. / alphaglobulins. / alphaf(o)etoprotein.. lexis = cuvdnt.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. [a = prima iiterd a atfa6t. adj. / algesimetry. digests = simtui durerii. fentolamina) sunt. adj.: a-globuline.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. A. -ina . spirit. f. adj. \Gjr. f. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. pana la a. nevralgie.dro6irci sfdrdmare. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. int. In mod normal. istoric pentru 'complement. s. logos = stiintd. / alphamimetic. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. ALGEZIMETRIE. cluster headache. s. [Lat. [Qr. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. (o ioviturd). ergein = a [ucra] Var.). este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. gr. a . f. / alpha-adrenergic stimulating agent. ALEXINA. iar inhibitia vasodilatatie.: artralgie. / alexin. s. biochim.tuiui grec. ALFAMIMETIC. utilizat ca sin.tu[ui gru. f. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. de asemenea. thymos = minte. [J~r. s. Sin.: a-adrenergic. f. f. [Cfr. algia. / algique. de. s. s. antiproteaze (a^-antitripsi-na. [a = prima fiterd a affa6e. -e. s.. s. algidus = rec. Ex.e. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. 3) Uneori. [Qr. ALGIC. / algide.: a-chimotripsina. khymos = sue. algos = durere. adj.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. / allergologie. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. s.: cecitate verbala. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. care stimuleaza aceasta actiune. s. si Indeosebi asupra *tripsinei. [gr. f(o)etus = fat. f. a abate.} Defect de Intelegere a scrisului.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. ALFA-ADRENERGIC. f. 25 kDa. / alpha-adrenergic blocking agent. n. s. hipocondriaca. {Qr. s. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. Sin. s. s. ALGEZIOLOGIE. globulusi dim. / alphalipoprotein. ALGEZIMETRU. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. Var. f. f. -is = rinicfii. a. f. [Cfr. s. Var. gr.tulw grec. aiantichimotripsina). hemo cromatoza) si. a. pi. z. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). [a = prima [iterd a aifabe.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. / algesimeter.-ANTITRIPSINA. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. m. s.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. / alese. s. C) de talie inegala. ALFASTIMULANT. / alphachymotrypsin.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. f. / algid. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. / alexithymia.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. s. metron = mdsurd. / alphai-antitrypsine. Uneori.: a-stimulant. In functie de localizarea .. ALGEZIE. ALGIDITATE. \Qr.. / alexia.

A nu se confunda cu *dismenoreea. / algophilie. Indeosebi.] Sin. A. algos = durere. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. p. f.] *Parestezie dureroasa. / algomanie. Sin. nutritie. idngd. / alimentation. s. [Lot. -oris = Corp. sindrom Sluder). lagneia = dorintd se?(uaid. algos = durere. a . aUi-gare = a [ega. rhoia = curgere. dieta. ALGOGENEZA. [Cfr. / algogene. / algophobie. (ilgos = durere.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. na-turala . f. s-a extins si 'in diagnosticul medical.] Teama exagerata. m. s. f. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. s. are tendinta la izolare. ALOANTICORP. sec. gr. alias = aitui. genunchii. s&nsifiidtate. algos = durere. aisthesis . / alymphocyto-sis. f. nutritie.} Sindrom osteoarticular regional. ALGOMENOREE.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. ALIENARE. aleiphar. la alere = a firdni. pentru alchil (v. [Cfr. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. ALIMFOCITOZA. [Cfr. ALIAJ. V. [at. / alliesthesie. mainile. algos = durere. mania = nefiunie. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. s. gennaa = a produce. s. m.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu.] Sin. algos = durere. s. masochism. In ultimele decenh a. medicamentelor (izoniazida. f.). In acest caz. IX. / insanity. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. s. s. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. s. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. [Cfr. / algospasme. atos = gras. / algogenic. desemnate printr-un eponim (ex. gr. sensi6i[itate. alienare.} Care provoaca. ALGONEURODISTROFIE. m. corpus. s. cu mecanism necunoscut.care asigura un aport adecvat energetic. completata cu lapte de vaca sau industrial. unor afectiuni ale SNC. n. / alli(a)esthesia. dificii. a metabolismului. |l/r. / aliment. ALGOMANIE. bogat in nutrimente esentiale. [at. / algophobia.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). f. la Instrainare. / alienation. s. iar alteori o senzatie neplacuta. energetic si functional. / algorithm. / algoparalysie.). A. de protectie . [at. trophe = tirana. s. Tipuri: 1) A.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect.: *sindrom de nerv nazodliar. / alliage. f. philia = atracfie. V.: algodistrofie simpatica. f.: izoaglutinogen (v. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex.). aUos = altui. lysis = distrugere. para = dincoh de. / aliphatic. m. o/gos = durere. -oza . s. [Cfr. In limba engteza.. / algoparesthesie. menos = [und. s. gr. f.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. s. / algoneurodystrophie. lympha = apd (impede.. / algomenorrh(o)ea.. / aliment. reprezinta un cuvant la moda. f. / algogenese. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. / painful paraesthesia.: algoneurodistrofie (v. adj. s. tSm Cat. s. ALIMENTATIE. si boala Bruton. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. s. s. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. / algolagnia. n. 4) A. [Cfr. ALKIL. s. algos = durere. mixta . neuron . la separare. diferite constante ale mediului intern etc. antitiroidiene). ALGOPARALIZIE. aisthesis = senzafie. s. 2) In prezent. dificiC. pentru alchilant (v. / algomania. regim. / algomenorhee. f. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. spasmos = contractie. algogenesis. s.trif. [Cjr. [Cfr.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. genesis = producere. [Cjr.. m. ALGOLAGNIE. 2) A. [Lot.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. dificit. dys = gre. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy.senzafie. s. pathos = afecfium. au fost descrise numeroase sindroame. alienation. de [a philein = a iu6i. [at. dys = greu. picioarele. / alloy. spasmus. s. f.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. ALGOSPASM. algos = durere. post = dupd. Evolutie lent regresiva. 155 . de [a gennon = a produce. trauma.i idei. ALGOFOBIE. algos = durere. [Cfr. phobos = fried. f.). [Lot. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. s. f. de masochism.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. sindrom Di George. repre-zentand.6 al Charezmi sau a] Karismi. s. de la alere = a firdni. [Cfr. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. In primele 4-5 luni de viata. Ca urmare. / alimentation. de introducere In organism a substantelor nutritive. f. [Cfr. [fr. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate.e. [Cfr. Var. coapsele. au In organism rol plastic. [Cfr. Sin. plastic si catalitic. fie.nen'. s. anti = contra. ALIFATIC. m. o schema de diagnostic pe etape. de la lyein = a distruge.: nevral-gia nervului vidian. / aliphatique.ime. n. a afiena. / algolagnie. s. Termenul. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. s.ie. V.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. f. sentiment. alliage. alimentum = aliment. / algoneurodystrophia. n. / algorithme. s. / alloantibody. adj. s. f. f. adj.} Producerea durerii. rationala .priv. ALKILANT. Poate fi consecinta: traumatismelor. [Cfr. [Cfr. morbida fata de durere. algos = durere.na. trophe = hrand. s. / algogenesia. / painful paralysis.). o localizare anatomica (ex. ALIMENT. ianga.] Tendinta patologica de a cauta durerea.] Procesul de hranire a organismului. / algospasm. kytos = celula. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. artificiala . de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. span = a trage. it la syn = impreund. s. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. ALGOFILIE. f. dys = gnu. f. 3) In sensul eel mai larg. para = dmcolo de. A. / alloanticorps. / algophilia. ALGORITM. ALGOPARESTEZIE. f. men. f. 5) A. se utilizeaza In unele stari carentiale.). ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. In particular In *schizofre-nie. s.: boala Sudeck (v. s. liniara sau ciclica. -atos = ra.u. adj. infarctului de miocard. s. f. algos = durere. solubile unele In altele In anumite conditii. ALIESTEZIE. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. / alymphocytose. trophe = firana. nu. d. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. de [a gr. f. apartinand matema-tidi si informaticii.[ Sin. ALGOGEN. alimentum = aiiment. genereaza durere. Atinge electiv umerii. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. 3) A. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food.).} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. algos = durere. sugarului cu lapte de mama. V. sympathein = a fi aldturi de cineva.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare).a.a. alienare = a instraina. f. f. Var.a.

mimus = oUigafie. ALOPECIE. \Cjr. f.0. radiatii etc.: izoimunizare (v. s. / alloantigenes. ALOTROPIE. [Cjr. s. f. s. / allogenic. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. alias = aitui. s.. V. / allometry.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. model. s. s. m. In acest caz.. / alloantigens. ALOMETRIE.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. [Cjr. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. allos = aitui. / aluminium. iat. f.). m. alveola-tus = Ufor sw6it. m. [a in = iipsit de. congenitala sau doban-dita.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. Tipuri principale: 1) A. f. s. antiperspi-rant. adj. / alogie. s.: idio-tie afazica. s. idiotip si izotip.: pica (v. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. aHos = aitui. Sin. [Lot.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. ALODINIE. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. / aluminose. allos = aitui. allos = aitui. allesthesia. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. aherare = a scnimfia. / alteration. / allosterism. 2) FosfatuI de a. chimice diferite. f. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. androge-nogenetica se produce la barbati. / allogenique. -oza . ALOPURINOL. alias = aitui. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. m. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. ALOSTERIE. / allotriosmie. / alloxan. ALOPATIE. / allodynie.aiaun. s.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI.: a. s. anti = contra.0. phagein = a mdnca.. hair loss. denudate incomplet.. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. / allogenic.). octyne = durere. V. incompatibilitate fetomatema.priv. s. 13. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. / alloesthesie. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. s. de [a kineia = a mifca. n. [Cjr. ALOTRIOFAGIE. [at. f. f. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. Ie transmit semnale. De ex. f. pi. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. grapbium. Daca a. ALOTIP. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. s. allos = altui. s. si alokinezie. ca si In far-made. s. 3) A.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. s. ALTERARE.). alias = aitui.fioala. allos = aitui. gr. f. / aluminium. m. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. Al2(S04)3l8H. s. [Cjr. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. sclerodermie..} Crestere inegala. partial cu *alogen si cu *omolog. f. cristalina a carbonului. s. s. Ex. f. m.. f. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. const. progresiva sau brusca. s. ALOGIE. ALOXAN. f. de la trepein = a w.. immunis = scutit. durerea se trateaza printr-un analgezic. alias = aitui. / alveolar. logia = teorie. [at. s. de. (i/n-men. este denumita uneori daltonism olfactiv. allos = aitui. f. dim. m. aparat. ALOGREFA. f. \Gjr. typos = tip. / allotype. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. {Cjr. tres. V. / allo-immunisation. f.} ElementuI nr. s. care se fixeaza pe ele si. sensi6iCitate. [Lot. a . Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. / allogenique. typos = tip.: homogrefa ALOIMUNIZARE. alii-men. [Cjr. / allotype. baldness. [Lot. s. / allocinesie. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. f. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. alias = aitui. A. f. modificarile patogenice si simptomele bolilor. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. sema. / alteration. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. tria = trei. adj. ALOESTEZIE. s.-nand cu raid vuipi[or.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. s. s.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. \Cjr. / alveolaire.] Sin. V. marca. Ex. f. ALOTRIOSMIE. / allotypy. s.] Tulburare a sensibilitatii tactile. [Cjr. lo-calizate Indeosebi supra. / allotypie. f. / alopecie.towc.] Sin. t. f. stereos = solid. adj. alias = aitui. olios = aitui. firiceag de.. / allotriophagy {Cjr. s. treis. f. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. in relief.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. model. fetomatema. lot. s. de (a alter = aitui. / allogreffe. ALORITMIE. / allopurinol. f. tres. V. [Cjr. se limiteaza la anumite mirosuri. utilizata ca astringent local. s. V. metron = masurH.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. A. / allocheiria. / allopurinol. / alogia.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. osme = miros. s.sau trigeminat (bi. In acest mod. marca. gr. utilizat ca astringent si antiperspirant. / alloxane. ALOTIPIE. ALVEOLAR. adj. de la alveolus. f. f. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. s. AICl36H. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). ALUMINOZA. grapheion = penifa. gr. [Cjr. ALOKINEZIE. [^r.si retroauricular. rhythmus. / allorhythmia. si tab. trope = mtoarc-ere. / allotropy. s.. f. cu masa atomica 26. [^r.: antigeni alogenici (v. [Cjr. f. / allopathie. n.9815 si simbol Al. chute de cheveux / alope-cia. de [a. In particular. s. ALOGEN. implicit.: puls bi. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. f. [Cjr. alias = aitui.. s. kinesis = mifcare. gennan = a produce. s. (re is. / allotriosmia. calvitie. pi. 2) A. s.Paris 1893). seboreica rnasculina sau a. este mai adecvat termenul *alogenic. multiple. A. \Qr.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. allochiria. alopex = vulye . localizata sau difuza. pathos = doala. aisthesis = senzatie. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. din gr. Este caracteristica sifilisului secundar. s. lichen plan etc. allos = aitui. s.] Sin. m. v. gr. / allorythmie.. tria = trei. biochim. allogeneic. s. s. ALOGENIC. s. / allotropie. gennan = a produce. -inis . / allometrie. / allosterie. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. Iat. s. adj. ALUMINIU. -inis = aiaun. / allotriophagie. 3) Sulfatui de a.sau trigeminism). pelada. forme cu proprietati fi-zice si. [Cjr.} Sin. f. / isoimmunization. allotropism. si aloestezie. / allodynia. [Lot.] Sin. f. adj. AIP04. rhythmos = rifn. f. / allokinesis.). de scris. f. alias = aitui. / aluminosis. gr. uneori. altoit. / allograft.). f. / allopathy. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. grapheia = a scrie. iar diareea printr-un constipant). de ta alveus = cavi- 156 .

/ amelome. [Lot. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale..] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. [Jr. vedere.). amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. mai rar. eventual.. f. acte). s. f. adj. / ametropia. de la ambulare = a merge. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. A. s. In unele infectii.\ Coexistenta unor caractere sexuale.. s. Qottingen fi '>(e. amastie. a unor celule (a. / amenorhee. secfiune. NA: alveolis pulmonis. \Cjr.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. a -priv. boala Fauchard-Bourdet. -omo. AMETROPIE AMBISEXUALITATE.. Spatiu aerian pulmonar sacciform.] 1) Care se refera la mers. / ambulatory. s. s. f. rhoiu = curgere. lysis = distrugere. *ameloblaste. / alveolotomie. s.: ameloblastom (v. s. anemie. s. a fibrinei (a. de ex. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. s. fara controlul constiintei. s. / ambulatoire. AMETROPIE.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. alveolus. m. f. putere. tome = to.. hiastos = germen. s. f. A. / ambidextre. de (a amauros = intunecat. voma. n. sau f. macrofagica). V. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. adj. \<gT.: sinoptofor (v.. amau-rusis = or6m. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. / ambidexter. s. ou f. s. ca si dupa menopauza. [at. s. s. AMELOM. [Lot.. s. amelom. Ex. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. . s. dim.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. cu cecitate. cupru). f. -omo.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. a e^amina. AMELOPATIE. m. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. la acelasi individ. / alveoloplastie. amblys = tacit. dim. o structura organica. caz In care deficitui de ve-dere este partial. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor.: bucurie/tristete. / ambisexualite. acromegalie).} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. s. la nivelul caruia are loc *hematoza. s.] 1) Inflamatie. / enameloma. ». / alveolus (pi. mastos = son. / amastia. metron = mdsurd. \Qr. de. AMELOBLASTOM. pantherina.} Distructia. ops. preocuparile. ALVEOLOPLASTIE. AMBLIOSCOP. dia-bet). [Theodor Leber. A. / amblyopia. / amasie. n. vecfie amel = smalt. / ameloblastome. / ambulance. m. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. la niveus = cavitate. boli endocrine (*mixedem. s. f. / amelia. ALVEOLOTOMIE.ALVEOLA tate.. oftdnoiog gtrmcm. [Lot. -oris = care se pCimba. amho = amd-ndoi. f. [Cjr. [Lot. de. -e. apar semne si simptome brutale: greata.. s. Ex. f. NA: alveolus. f. In unele boli ale nervului optic. [Ofr. a se. valentin = forta. / ambulance. [Lot. alveoli). / alveolyse. a se pkinBa. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. 2) Care nu este spitalizat. -trum = dre. gr. dexter. f. a alveolelor dentare. f. supurata}.. ametros = disproportwnat. diaree. s. / alveolite. a leucocitelor alterate (a. ale ambelor sexe. de la. putere.] Sin. gr.priv..m6ru. nuuneld. f. men. / amaril. / alveolotomy. / amaurose. de [a skopein = a vedea. gr.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. almulgum. de. AMASTIE. s. vecHe. m. secundara . f. Se observa In unele boli psihice. ambulator. / amalgam. urmate de o scurta perioada calma.. Addison. s. ALVEOLA. A. / amblyopie. f.: 'astigmatism.-iere.prii'. [fr. malag-ma.] Sin. s. / ameloblaste. fibrinoasa) sau. primare sau secundare.. [Lot. s. amblys = tocit. s.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. alveolus. prin procese infectioase si de-. renale si la nivelul SNC. a . f. a. AMELIE. si amauroza congenitala Leber. s. virus a. / amblyoscope. ALVEOLIZA. n. n. s. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. durere abdominala. bolile Basedow-Graves. exsudativa). / alveole. V. AMBLIOPIE. afectiuni ovariene sau uterine. plassein = a forma. de la 11 . Se disting doua grupe de a. / amaurosis. AMELOBLAST. f. la temnein = a tttia. In general complicate) cu necroza.\ Boala a 'smaltului dentar. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. AMAUROZA. adj. A. AMANITA / Amanita / Amanita. [a alveus = cavitate. / ameloblast. ambo = amandoi. / alveolysis.: adamantinom. s. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. [Lot. pri-maia . s. de la lyein = a distruge.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. menos = [und. situat distal fata de canalele alveolare.\ Care se refera la *febra galbena. {Cjr. cu semnificatie patologica. [Cjr. AMBIVALENTA. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale.mdndm. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. A. / amelopathie. f. T. dim. fters. s. dim. / amelopathy. plastos = mode-iat. gr. ALVEOLITA. -tra. Sin. m. / amblyoscope. gr. m.: tifos a.: automatism a.: boala Alstrom-Leber (v. / ambisexua-lity. boli psihice etc.. pi. f. s. f. scopes = o6servator. s. f.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. adj. timel = smalt. apoi de severe tulburari hepatice. generative. A. a modda. la valere = a^ area. Sin. alveolus. frecvent: *pioree alveolodentara. muscaria. 157 .. AMENOREE. a peretelui unei alveole dentare. f. alveoli. / ambivalence. verna etc. iubire/ura. TratamentuI a.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. / amelie. dim. / amaril. / ameloblastoma. s. n.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. \Cjr. NA: alveolus dentalis. s. s. / alveolitis. [fr. de la iilveus = cavitate. f. [Cfr. In caz de intoxicatie.] Sin. or. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare.apta. [Tr. In continuare. AMBULATOR. vecfie amel = smalt. AMBIDEXTRU. m. boli generate (tuberculoza. phalloides. [Lot. a priv. f. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. m.). se distinge de *ambliopie. pathos = 6oaid. fters. f. ambiilare = a merge.). Sin. 1840-1917.mers automat. ops. melos = e?(tremitate. alveolus. vecfie amel = smalt. s. s. de la alveus = cavitate. A. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. opos = vdz. gr. [Lot. de la alveus = capitate. / alveoloplasty. pGmBa. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente.: adamantoblast. / amenorrh(o)ea. oftalmoscopic. / amalgame. expresii. ambo = a.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. alveolus. f. [Lat.ide[6erg. s. maduvei sau creieru-lui. opos = vdz. me. rede-re. profesor (succesiv) [a 'Scrim. adj. Gushing. f. adj.] Pierdere completa a vederii. / ametropie. si nu este sin. AMARIL. AMALGAM. f. s. / ambivalence. frecvent In *schizofrenie. AMBULANTA. de. -i"(n. blastos = germen.

am6e[e p(lrti. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). {Cjr. de obicei prin extensie. AMFIARTROZA. este asferica sau astigmica. a schimfia. AMFOTROP. [Cfr. 2) Amilopectina. / amphotere.*apendi-cele vermicular. contracta sfincterele si ve-zica urinara. constituita din lanturi cu ramificatii. trope .] Articulatie mixta. amoibe = aS-temanta. f. s.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. de [a philem = a iu6i. adj. / amphoricity. -enne. m. s. adj. vertigo (lat). / amphotonie. adj. Amina simpatomimetica. / amide. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. / am(o)eboid. f. / amibiase. iritabilitate.\ Microorganism unicelular.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. dc. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj.. amphi = de am6eie pttrti. s. f. / amphoteric. s. [Qr. AMETEALA. ektome = excizie. arthron = artifiifafte. in doua nidduri. [Gr. in formele de intoxicatie cronica. s. m. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. amygdale = migdala. f. . AMIGDALECTOMIE.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. / starch. / amide. s..] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . Unele specii de a. AMFETAMINA. myelos = rndduvd. [Cjr. n. v.: articulatiile intervertebrale. ia amibein = a aitema. de. / amphiarthrosis. / amphipathique. iar amilopectina o culoare rosie.: amfoter.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. m. / amphetamine. adj. / amphidiarthrosis.: amoeba. amidon. / amygdala. or.] Sin. \Qr. poate deter-mina dependents. adj. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. [Lat. atat omul cat si animalele. [Cjr. c) a. ammattire. tonsillectomy. secundare si tertiare. arthron = articu[af. dizoh>at. [^r. -ism. s. AMFOTER. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. bolta cereascd. s.. de ia amibein = a aitema. / vertige. / ampholyte. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. suflu). relaxeaza musculatura bronsica. / amibe. / amphorisme. Consumul cronic de a.] NA: articulatio cartilaginea. AMIBOISM. ampho = aIn6ii. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. am(o)ebae. Di-gestia a. / amphiphilic.. s. se numeste sferica sau stigmica.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. gr. m. amylum. f. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. Ex. cat si ca o baza. aether. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. scfiimfiare. pathos = afrcfiune. / dizziness. aither = aer curat. modificari de personalitate si. scHim6are. s. lat. AMIBA. mai rar. de ia philem = a iu6i. / am(o)eboidism. \Cfr.ie. f.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau.: articulatia temporomandibu-lara. pi. azn . [QT. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. s. emetropie. s. adj. s. adj. -ind. amphophilous. dextroamfetamina si metamfetamina. amoibe = altemanf:d. Ant. a scltim6a. amphi = de amfieti parti. / amygdalian. de ia amibein = a aiterna. f. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . ampho = afn6ii. s. n. [Qr.: 1) Alfa-amiloza. AMIELINIC. adj. / am(o)eba. / amphotrope. / amidon. 2) De mentionat: a) a. amphi = de am6e(e pdrpi. s. Var. {Cjr.] Sin : amfolit (v. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. scfiim6are. abdominala . / amygdalectomie. / amiboi'de. f. \Cjr. scade apetitul.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. \Lat. amylon = fdind. s. s. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale.. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. [frofiadii (at. adj. lytos = distrus. / amphotrope. s. -ism.: amoebiaza. d) nucleu amigdalian. celule migratoare) de a emite pseudopode. philos = prieten. adj.intoarcere. NA: tonsilla. 2) A. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. s. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. adj. s. [Cfr.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. / amphipathic. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide.a. AMFOLIT. adj.priv. adj. adj.] Care se aseamana cu o *amiba. adj. colici. | Qr. Var. [Gjr. s. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. AMIGDALA. Prezenta a.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. / amphophilic. schimfiare. ampho = am6u. miopie). V. f. incluzand a. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. a sch-imfia. sub forma de lichid incolor. f.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. / amygdale. este detectata cu ajutorul iodului. amibiaza. a scftim-60. ammoniakon = sore de amoniu. amphi = de. / amphidiarthrose. AMFIDIARTROZA. AMFORISM. alcatuila din lanturi lungi. AMIDON. -oza . / amygdalien. Este endemi-ca 'in tarile calde.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. / amiboisme. / amphophile. Ex.: suflu amforic (v. AMIBOID. insomnie. m. a'. de doua on. amoibe = aiternanf. s. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. a.).\ privitor la *amigdala.u. a. AMIGDALIAN. / amph6tamine. pot fi patogene la om. philos = prieten. / amphiarthrose. f.: vertij (v. AMFOTONIE. f. f.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. eidos = forma. f. s. tonsil. f. a dizoh'a. adj. amygdale = migdald. / amyelinique. neramifi-cate. mai ales daca nu este tratata. / am(o)ebiasis. amy-lum. amphoteros = care apartine ia doi. b) a. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. s. de ia lye in = a distruge. tenesme. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala.. s.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). ampho = amEU. / amygdalectomy. Meningoencefalita amibi-ana primitiva.). s. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie.. Ex. apartinand protozoarelor. racemica si sarurile sale. AMFIPATIC. m. a . rezulta doua forme de a. pulmonar sau cutanat. AMFOFIL. / ampholyte. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. amphora = amfora. A. anxietate. de [a amibein = a aiterna. f. [Qr. / amphiphile.). AMIDA. dar se poate localiza si la nivel hepatic. tonos = tewiune. [Cfr. adj. / amyelinic. dis = du6iu. cu perioade de exacerbare. Sin. s. f. se deosebesc: a. m. n. nmmoniakon = sore di amoniu. s. [Qr. ia matus = Beat. -oi. adj. pri-mare. Poate evolua cronic. nonmyelinated. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. se produce prin intermediul *amilazei. amoibe = altemanpd. f. / amphotony. AMIBIAZA.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. AMFIFIL. amphi = de amfiete parti.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. 2) Grup de compusi cu actiune similara.] Sin.

m. s. f. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. AMIGDALOTRIPSIE. -ozti. a -priv. gr. AMIOTONIE. s. f. s. / aminoacidopathie. de la. de ta cum = cu.muscni. ammoniakon = sore de amoniu. a carui semnificatie nu este Insa clara. derivata din amoniac prin substituirea a 1. amyloidisme. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. ammoniakon = safe. m.priv. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. aranjare. tirozi-na etc. f. / amimia. ouron = unnd. tonos = tensiune. s. [Gr. -aza . 8. amylon = fciina. n. [Gr. / amylase. const. / aminopeptidase. amidon. m. / amine. amidon. [Gr..] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. a .. s. a-a. ammoniakon = sare de amoniu. s. / amyotrophie. biochim. cistinuria-lizinuria familiala. a fost pus In evidenia In creier beta-a.. [Lat. / amylas(a)emia. myos = musch. s. s. s.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. s.] Scaderea fortei musculare. [at. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic.] Prezenta amilazei In urina. Denumirea de a. / aminoaciduria. AMILORID.: tonsilita. care se depoziteaza In organele interne. izoleudna. AMIOTAXIE. mys. / amyloidosis. [Gr. a fost data de Virchow. s.). f. Uneori. de (a mimeisthai = a imita. / amylase. f.: ataxie (v. AMILACEU. AMIOSTENIE. sarade a reactiilor motorii si emotionale. leudnoza etc. [Gr. a. acidus = acru. \Gr. / amygdalotripsis.] Sin. / amyotaxie. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. / aminoacidurie. tripsis = frec-are. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. Sin. Recent s-a demonstrat ca a. [Cfr. myos = muscfii. In cazul *bolii Alzheimer. AMILAZURIE. amylon = faina.. a -priv. se gasesc la unele plante. a priv. *acetilcolina. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. *triptamina. s. Se disting: 1) A. peptos = digerat. *cistinurie-lizinurie familiala etc. -aza. leucina. gr. secundara. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita.} Sin. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. / amyotonie. s.: amiloidoza (v. -atos = sdnge. A. f. sthenos = fortd. proteine si alcaloide. si tab. -aza.: tirozinoza. -ozd . / amyotaxia.: amiloza. [at. congenitus = nascut odatii cu.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA. AMILAZA. adj. fimylum.). s.. a crea. mys. sunt molecule care se gasesc la animate. / acide amine. -ind. f. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. [Gr.\ Element constitutiv al proteinelor. s. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. treonina. AMILOZA. mimia = imitare. f. -ind . amylon = faina. a . aminoacide. / amylaceous. este de origine proteica. Cresterea a. -ind. gr. -ina: I at. amylon = faind. f. mys. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. AMILOIDOZA. Ca urmare. / aminopeptidase. f. care reprezinta 159 . AMILOID. / amylo'idose. metionina.. A. [Lat. myos = musciti. AMINOPEPTIDAZA. 2) A. gr. ammoniakon = sare de amoniu. f. primitiva sau primara. amidon. gr. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. s.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. f. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. boli inflamatorii recurente. *serotonina. f. *boala Wilson etc. amidon.) In urina. histidinemia. gr. copt de ta pepsein = a gati. f. / amylo'lde. AMIOTROFIE. amylum. dar Indeosebi In ficat. [Gr.) Baza organica azotata. *A. AMIMIE. plasis = modeiare. / amygdalotripsie. f. A.. pentru miastenie. amidon. gr.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. [Lot. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. acidus = ami. / amygdalite. f. gr. / aminoacidopathy. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. s. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. s. s. oligofrenia fenilpiruvica. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. amylon = faina. f. Sin. amylum. f. 2) Substanta amorfa. AMINOACID. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. valina. genitus = nascut si gignere = a nafte.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. s. amygdale = migdaid. amylon = faina. taxis = ordonare. Cele mai frecvente tipuri de a..4-glu-can. amylon = faina. amylum. myos = muscfti. f. amylum. / amylasurie. s. f. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. a digera. / amine. s. f. de la plassein = a forma. de ammiti. care exercita functii regulatorii: *colina. AMILAZEMIE. putere. s. s. ouron = urina. V. ummomakon = sare de amamu. clipit rar. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. amygdali-tis. hemodializa prelungita etc.i. continand o functie acida. f. / amiloride. [Gr.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. de asemenea. amygdale = migdaia. mys. gr. adj. neopla-zii ale plasmodtelor. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. -1(0. joaca un rol important In sinteza organica.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon.. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. sanguina este de ori-gine pancreatica. [Lat. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. s. biochim. In inflamatia glandelor parotide. V. m. s. f. amidon. V. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. f. s.. acidus = acru. [Lat. m. A. gr. a priv. amidon. f. amyliim. salivara si a. serum amylase. f. indispensabili. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. adj. Sin. indud a. / amylasemie. rinichi si splina. are si o actiune opusa aldosteronului. myos . / amylose. In *amiloidoza. sunt denumiti esenfiali. gr. zdrobire. f. s. A. [Gr. / amyotrophy. *histamina etc. [Lat. AMINOACIDOPATIE. / amylosis. *catecolamine. s. s. maltoza si dextrine. haima. s. f. manifestata prin fades inexpresiv. Ex.] Inflamatia *amigdalelor palatine.. s. [at. / amyloid.. si amine bio-gene. fenilalanina si triptofanul). mys.. s. / amyosthenie. f. f. sin. -am . / amylace. / amiloride.: miatonie. / amimie. / tonsillitis. s. tattein = a ordona. Unii a. [Gr.priv. a aranja. AMINOACIDURIE. [Lat.). creste. / amyosthenia. / amylasuria. [Gr. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. s. A. -ind. sides = forma. si tab. s. gr. lizina. amylum. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. s. f. f. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. / aminoacid. fS-a. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. f.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. const. a modefa. de cauza nepredzata. troplie = firma. adj. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. -e. / amyotonia. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. ~~~\ AMINA. s. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective.

f. bine definite clinic. / amniocyte.. cu debut Intre 20-50 ani.n6. cu tendinta centrifuga. Memorizarea. Diferentierea a. cu transmitere recesiva.: ecmnezie (v. m.^ammare.). s. s. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. simetrice. AMOK. a muschilor gambelor. auditive sau vizuale. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. AMNIOCENTEZA. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. amnezie. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular.priv. ou f. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. AMNIOSCOPIE.pm'. p. f. antreneaza atat o a. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. / amok. graphein = a scrie. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. f.. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. si raptus. Este de origine citotrofoblastica. Ele au un caracter ereditar. rezistenta. adj. / amnesic. H-I regiunea proximala. o . bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. la a . Deoarece este un examen riscant. m. \GJT. fenomen psihic complex. mimsthcii = a-fi aminti. dificil de clasificat. mitos = afo. cu transmitere autozomal dominanta. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. A.. isterie (mai frecvent a. A. si memorie.. f. spectrofotometrice. pot aparea in stari depre-sive. s. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). amnioa = me. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. m.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului.priv. 160 AMONIAC AMNEZIE. kentesis = wtepd-twa. amnesia uitare. s. n. s. anterograda. 3) A. care priveste informatiile. toxic pentru organismele vii. spinale progresive ale adultului. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. "maligna". n. de ex. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. Pe langa transmiterea autozomal recesiva.. / amnestic. s. evolutie foarte lent progresiva. permite determinarea motricitatii fetale. s. retrograda). s. AMNIOS. s. AMNIOGRAFIE. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil.) AMOEBIAZA. s. globale. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. [Qr. Indeosebi. / amnesique. s. / amnioscopie. 2) A. f. Forma acuta.). s. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. a. Sin. In general. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. si a. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. secundar ai centurii scapulare. introdus prin colul uterin. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. a. \Cjr. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. / ammoniac. mneme = memorie. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni.recente. AMNEZIC. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. o . Se utilizeaza In industria chimica. A. / amniographie. mergand pana la degene-rare si atrofie. Sin.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. a . mult mai rare. amnion = memfirand a fatutui.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. [tyf. s. V. skopia = e. n. limitate si lacunare (ex. transparenta. *impotenta. In patologia psihiatrica. V. m. iar morfopatologic. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. / amok. ammo-niakon = sore de ainoniu. Alaturi de forme de a. fenomen observat la om la nivelul ficatului. cu miros iritant. AMITOZA. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). cu membrane intacte.] Membrana limitanta a oului fecundat. / amniocentese. V. a fost. iar uneori si din trunchiul cerebral. b. Compus binar al azotului cu hidrogenul. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. s.. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. selective. tesutului nodal. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. adj. f.] N^\y. Inlocuita cu *ecografia. -ozd.. / ammonia. AMOEBA. Var. cu tendinta la distalizare. cu durata de supravietuire de circa patru ani. pentru amibiaza (v. dar absenta pseudohiper-trofiilor. m. f. Sin. In relatie cu 'cromozomul X. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. ceea ce poate fi la originea unei a. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. s. [Qr. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. Sin. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. fie prin clivare. V. / amniocente-sis. / amnestique.priv.] 1) Care se refera la *amnezie. citogenetice. sau anterograda {de fixare). organice sau nu. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. Poate avea loc fie prin stran-gulare. / amitose. amnion = me. mnasthai = a-fi aminti. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. n. AMONIAC. rare. f.). dilution = mem6rana a fatutui. uneori *diabet zaharat.. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. A.: sac amniotic.. fir. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. Var. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. s. s. / amniography. s. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. foarte solubil In apa. / amitosis.: punctie amniotica. a. si mnasthai = a-fi aminti. subtire. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. AMNIOCIT. AMNESTIC. Tipuri de a. rinichiului.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. importante: 1) A.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. tit [a skopein = a veaea. a e^flMtrta. Se mai numeste si holoschizis. a sexului fetal. s.\ Care provoaca pierderea memoriei. Se disting a. cu incidenta 1/20 000 nasteri. Mai importante: a) A. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. f. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral.mbra.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. \Qr. punga apelor. Forma "benigna" este progresiva. / amnioscopy. sau f. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. \yr. initial proximale. / amniocyte. / amnios. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. pentru amiba (v. adj. / amnesia. se manifesta Inca din viata intrauterina. [Cjr. f. adj. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. \Qr. / amnesic. fiind compusul de baza . aparuta In cadrul unei depresii. / amnion. f.m6rana a fatutui. b) A. tie. cat si retrograda. s. fdtuiui. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. \CJT. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul.: In etilis-mul acut). urmate de deficit motor si amiotrofii. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a.

[a ampliare = fl crefte. sau s. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. la facere = a face.). de amoniac. AMPLITUDINE. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. la nivelul tutu-cor tesuturilor. V. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. din Cat. amoniemie. [Lot. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort.).. dm fr. f. de puls. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. dependenta de originea parentala.\ Abrev. n. de. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. AMPER. / ampicillin. / amorphe. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. [J~r.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. -aza. morphe = forma. s. de [a amplus = mare. b) a.. foto. de la amplificare = a man (amplus = mare.. s. este transformat la nivelul ficatului In uree. f. AMONIEMIE. f. AMP-DEZAMINAZA.! genesis = producere. V. de amomu. [A5rev. const. s. [Lot. f. / ammoniogenese. enhancer (genetics). 2) Rareori. proteine G. endo-crinol. f. V. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. 1) Represarea permanenta. f. -ina. derivat de. s.} Oligonucleotid care. / empreinte. amorce. \G. gnosis = perce. V.re. v. / amorphognosie. m. ureogeneza. Tipuri: a) a. s. A.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. f. s. de. [Andre Marie Ampere. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. / primer. s. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte.: primer. Jar In *alcaloza diminueaza. de imagine sau a. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'.ve. s. a . A. adenilat-ciclaza. V. ammomakoa = sore. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. Este inactivata de *penicilinaza.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. amoniu. AMORFOGNOZIE. si tab. cu intensitate rnarila. observata. empreinte. -onis = mctrire. des = separat de. Un curent de un a. adj. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. AMPICILINA. AMORSA. amoniemie) deoarece. amoniogeneza. AMORF. prin simtui tactil. g. gasita. marime. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. ampli-atio. prin aplicarea pulpei de161 .. / ammoniogenesis. [ui Jupiter Ammoa din Lima.r. s. f. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. [Lot. [Cjr. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. si PCR. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. si amo-niac. s. 2) A. magnetic. AMP / AMP / AMP. imprimere = a apasa pe. / ammoni(a)emia.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. y. a taia. Sin.). / AMP-desaminase. paime sau plante. f. amplificator = care marefte. AMPLIATIE. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. m apTopie. f. / ammoni6mie. haima. f. / amplitude. cu o tensiune mai mare. V.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. fizician francez. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. / amorce. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. s. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. [Qr. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor.si cinematografiata. engC. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. / ampliation. receptor. de (a gennan = a produce. / ampere. ammomakoa = sore de amotiiu. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. [Qr.in monofosfat. m. profesor la 'Bans. AMP c. iradierea padentului fiind mult redusa. -iais == Cargime. c) a. Astfel. si tab. s. s. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. f. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. d) a.5'-monofosfatul ciclic. AMPRENTA. lipsit de forma. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. s. f. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. reactia In lant a polimerazei. gashd m apropie-rea timplulw. parental imprinting. s. V. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. / ampicilline. s. s. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. cunoaftere. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. AMP-deaminase. s. s. activand "protein kinaza A. e) a. [ftfire. / amplitude.: PCR (v. In *acidoza. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. impresiune. (at. vecfie amordre = fl mufca. de luminanta. / amorphognosia. cu mialgii si crampe musculare. In scop de identificare. amoniacul este sintetizat din *glutamina. electronic. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. s. a . digitale). / ampliation. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. f. AMPLIFICATOR. hiperamoniemie. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. m. f. amplitude. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification.priv. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. \Jr. de obicei electric.v. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. de.. Sin. adj. f. Ea poate fi transmisa la distanta. gasita. In tubii renali. f. transporta un 'coulomb pe se-cunda. AMONIOGENEZA.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. s. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. const. Consta In formarea. ammoaiakon = sore. / ampere. actioneaza ca *mesager secund. / amplifier (electronics). / amplificateur.re..priv. ligand. biochim. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. V. utilizat In automatizare. s. m. acest proces se accentueaza. ficare. / amorphous.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. si PCR. f. / myoadenylate deaminase. V. / impression. A. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric.

de [a akouein = a auz.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric..va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. / anaphylaxie. ANAFAZA. 2) Sectiunea traumatica. / anachlorhydrie. f. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative..} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. f. In *proba PrausnitzKusIner. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. rectala (NA: ampulla recti). phasis = aparenta. f.verde. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. iarafi. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). / amputation. s. levuri. [Cfr. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. -os = aer. (ikousis = am. partial. NA: ampulla. adj. bins = viata. on . ana = in sus. / ampulla. [Cfr. / anaphylatoxine. a. gr. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. / anabolising.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. / anaphylaxis. analeptikos = care restaureazd. s.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd.: catabolism. aaa = In susi krotos . / anaphyla-toxin. venin de cobra. s. -eri.). comparabil cu socul anafilactic. [Qr. aer. ANAGEN. / amputation. f.: aclorhidrie. / anabiosis. urmata de o anomalie *fenotipica. \Cjr. s. f. an . ANABOLIZANT. ANAFILAXIE.. / anagen. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. Anafrodizie. osteoporoza etc. a arunca in sus (ana . [Abraham Vater. permite o reproducere fidela. oma. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. klitos = desfafurat mapoi.i. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. [Cfr. V. AMPUTATIE. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. anatomist. s. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza.. [-Cot. hydor. In cazul a. adj. f. ANABOLISM.. s..: carte de identitate genotipica (v. Exista a. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. A. aer. adj. muschii. a scurta. care. Ex. s. ANAFILATOXINA. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint.a produce. ANAFRODIZIAC.priv. 3) In stomatologie: copie negativa. [Cfr. adj. Exista doua a. adj. In prealabil Inmuiata 'in tus. [Cfr.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular..] 1) In chirurgie. de obi-cei un bisturiu. / analeptic. s. portiunea inferioara a *rectului pelvin. [Cfr. tesutui subcutanat si tegumentele. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. / anacrotism. f. / anabolisme. ANALGEZIC. adj. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. ANAEROB.: a. a arunca in sus (ana = in sus. f. gr. NA: ampulla hepatopancreatica. de la phaiaein = a aparea. 1684-17S1:\ V. f. / anacusis. adj. f. an priv. a urea. s. gr. a danturii si a tesuturilor vecine. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). tot la o serie de microorganisme. adj. medic fi botanist ger-man. [Lat. anabiosis = rewviere. ana = in sus. / anaphrodisiac. / ampoule. [Cfr. adj. ANACUZIE. medic si botanist german. A.. \Cfr. -oza . s. an . iarcSsi.. s. khioros . [at.priv. A. [a ampulare = fl taia.priv. s. gennan . ampula. anabole = acfiunea de. A. Vater. m. f. Ant. prin extensie. adj. pentru formarea bontului.. [Lat. n. s. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. dactiloscopie. V. fiidrogen. la unele microorganisme. s. Ex. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. un segment de membru si. aphrodisiakos. |t/r. / anaerobic. s. obligato-rie. f. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. / anacrotisme. -os = aer. Sin.priv. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat.in sus. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. s. aer. s.\ Despre cine. s. adj. Abraham Vater. / anabolism.. s.. f. hydatos = apa. s. s. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. / analgesique. / anagene. Exista un mare numar de a. [Qr. 2) Medicament care . AMPULA. fidela. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. pasivS). tonifica si revitalizeaza.s. *deletie a unui •autozom. / anaerobiosis. / anaclitique. [Qr. A. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. dor. [^r. f. an . / anaphrodisie. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. phylaxifi = protecfie. 'Wittmfiwy.: cofoza (v.. ANAEROBIOZA. / anaphrodisiaque. anaerqbioza. f. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic.priv. f. de la ana = din nou. Sin. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. / anaerobiose. / anaphase. m. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. [at. facultativa. f. Umpluta cu ipsos. s. aphrodisia = dorintd sayiaia. pi. gr. care favorizeaza productia de proteine. s. an . adj. iovitura. / anaclitic. denu-mita model.'•tele. adj.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). mediata de IgE. n. s. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. ampula).AMPRENTA GENETICA getelor. s. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. ANACLORHIDRIE. anabios.} 1) Care stimuleaza.priv. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma..: C3a si C5a. de a reconstrui.. aer. ANALEPTIC. [a anaballein = a construi. / anaphrodisia. A. -ism. / anacousie. / anaphase. n. / anabiose.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. adj. / analgesic. s. phylaxis = protecfie. iarafi.. m. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. / achlorhydria. operatie prin care se separa de organism un membru. ana -priv. afgos = durere. {Cfr. s. / analeptique. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. ana .). 3) In embriologie. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. rasaritut unei . -eris.: a. profesor la. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. la un al doilea contact cu antigenul. f. pe o foaie de hartie. \Qr. m. ANABIOZA. cu ajutorul unui instrument chirurgical. sau algesis = simtui du-rerif. -ind ..} Sin. profesor la 'Wittenburg. amputatm. / anabolisant.ClUaie. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. f.: *de-presie a. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. m.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. de ia toxon = sageata. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. de. f. a. Ex. ANACROTISM. / anaerobic. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. ampullae. n. ANACLITIC. s. orice structura anatomica. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. a. s. de. una = contra. [Cfr. si a. -oni/i = taiere. respiratorii. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. n. anabole = acfiunea de a urea. -e. anatomist. s. dt ia phy-latlein = a apara. ana = contra. situata la nivelul duodenului..

analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. care poate genera 'farmacodependenta. ansamblu de procedee de identifcare (a. askites. Sin. f. f. coprologica. spectroscopica. dispersiei. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. In continuare. [Qr. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. / anascitique. macroscopica. s. s. adj. iarafi. an -priv. calitativa) si de determinare (a. / analogous. Ex.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. adj. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii.: a. dar. metoda de a. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. Directii: 1) A. iarafi. bacteriologies sau microbiologica. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. ANALIZA.a distruge) . iardfi. ana = din nou. 11) A. a. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. *euforizant sau *anxiolitic. / analysor. [Qr. metodele de a. 5) A. ANASTOMOZA.. *A. analyein = a fezoha. s. de la ana = cu. histo. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. segmente ale tubu-lui digestiv. 4) A. ANATOMIE. adj. In cazul polarimetrului. s. coproparazitologica. ex. an -priv. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. n.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. bio-chimica. analysis = rezoivare. [Qr. sarkos = came. analogue. s. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. 2) A. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. s. m. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. / analgesia. [Qr. de. toxico-logica. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. auditiv. s. 2) Dis-pozitiv care. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. [Qr. ana = in juruC... sunt utilizate.. / anatomie. cu producere de *ascita. adj. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. -atos = gura. logos = raport. f. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. ANAPLAZIE.. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. f. cu afemie. ANASARCA. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. [Cjr. ANALOG. de. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. 7) A. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. Este considerata uneori sin. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. [Qr.. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. / anaplasie. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. [Qr. f. algos . taire / f(o)etal hydrops. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. / analogue. 10) A. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. f. A. / analyseur. lyeiii =. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. reiatie. *A.] Stiinta structurii organismelor vii. A. A. logos = raport.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. 6) A. Bolnavul afectat de a.] Comunicarea naturala. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. adj. f. s. In functie de localizare si de efectele In plan functional. materiilor fecale.durere. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. la ana = din nou. iarafi. 5) A. s. f. s. / analysis. f. ANALGEZIE. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. s. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. *A. vizual.: 1) A. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. (ie. 12) A. De obicei. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. s. V. De fapt. s. 3) A. spe163 . dezvoltarii.: boala Schridde. f.). chimica. se disting nu-meroase tipuri de a. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. \Qr. / anarthria. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. m. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. De asemenea.\ Care nu se Insoteste de *ascita. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. ana = in juruij tome = taiere.si microscopice. / anamnesis. 2) A.receptor cutanat. de la askos = 6urduf. s.. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. sioma. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. m. plasis = nwdelare. f. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. s. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. 6) A. / analgesic. ANARTRIE. de la ana == din nou. analog. de regula frecventa. / anasarque. In medicina. 4) A. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign).. \Qr. a. la. s. [a ana = din nou. factorials. / anatomy. \Cjr. 3) A. statistics. s. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. si hidrops. patologica sau morfopatologie. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. studiul modifi-carilor macro.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. an . f. 9) A. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. / anasarca. analogos = (a fd. a mo- ANATOMIE dtia. / anastomose. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii.] Asemanator. conform unei anu-mite milrimi. sarx. *A.si citochimice In cursut unei boli. nu se manifests clinic. / anaplasia. f. 8) A. de [a temnein = a taia. radiologica. studiul a. comparata. f. re-[afie.priv. ANASCITIC. prin extensie. [Cjr. grafica. glosar informatica. / anamnese. Intelege ce i se spune. embriolo-gia structurala. 7) A. s. In medicina si biologie. poate dti si scrie. / anarthrie. despre o boala In care ascita. ana = din nou. 4) A. narcotics prezinta si un efect sedativ. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. de [a plassein = a forma. trofica. / analyse. deopotriva. a. ANALIZOR. / anastomosis. Indeosebi In laboratorul clinic. / anascitic. f.} V. s. anastomosis = descfiidere. Domenii de a.. a. V. f. ANAMNEZA. anamnesis = re-a-mintire. secfiune. s. hidrops fetal.

] Boala provocata de 'ancylostoma. s.: obezitate a. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. indurare = a. [Qr. andros = IJOrlJat. ia toxon a sdfleatd. m. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. V. aner.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). partiala) sau suprimare totala (a. ankylostomiasis. jumatate femeie. prin Indepartarea.. / anatoxin. A. adj. radioscafo-ulnara. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare.] Sin. / androgynie. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. ca modul de viata. / androgenic. s. / androgyne. ANCHILOZA. haima. / ankylostomasie. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. daca evolutia a. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. s. / anchorage. 164 ANDROGINOID. s. [Ofr. gyne. Principalele criterii de clasificare a a.: androginoid. aaky-losis = curBurd. 4) A. cat si concentratia hemo-globinei. encocAe. s. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. f. [Cfr. 2) A. pausis = mcetare. s. este lenta.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. stoma. androgyne. s. s.. Sin.. / androsterone. ankylostomose. adj. f. s. A. / android. ANDROGEN. V. [Lot. \Qr. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. / androide. eidos = formO. precum si o serie de tulburari. [Lot. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. normo-crome si hipercrome. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia.. neuropsihice. altitudinea. aner. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. neurovegetative si osoase. s. f. ANCORARE.t. s. [Cfr. adj. m. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). gyne. s. se poate produce dupa o afectiune articulara. Asigura stabilitatea protezei. eidos = formd. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. s.). brasiliense.] Studiul anatomiei. m. fiecare din cele doua a. \Qr. Specii: 1) A. s. s. / anatoxine. Se disting doua tipuri principale: a. f. oner. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. In unele anemii (ex. m. ANDROPAUZA. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. ankylos = mcovoiat. / andropause. difterica etc. f. consednta a unui spasm sau a unei amprente. ci un simptom In numeroase boli. s.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. organismul se poate adapta. a. aner. anchilostomiaza. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. / androgyne. / ankylosis. adj. variabile. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. Alte ex. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. s.. / androgynous. aner. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. / annelage. [Qr. cw6at.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala.\ Toxina bacteriana (tetanica. / an(a)emia. purificata. unde se formeaza papulopustule. f. f. adsorbita pe gel mineral si a. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. s. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin..] Care prezinta caracteristid masculine.] Diminuare importanta (a. ANDROGIN. / androgene. Sin. andros = 6iir6at. Totodata. o serie de variabile. gyne. chimica sau imunologica. m. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. un traumatism. aner. oprire] Termen de origine franceza. f. anco-ra. ANDROLOGIE. 2) In practica. f. logos = ftiin. creat prin analogie cu "menopauza. ANEMIE. f. Pe de alta parte. / endurance. f. s.] 1) *Hermafrodit. adj.. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. / . 3) A. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. / androgen. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. s. 8) A.f:d. Care se refera la hormonii sexuali masculini.: boala Griesinger. de. caninum. a.: androgin (v. / endurance. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. nu este o boala. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. studiul particular al unor organe sau zone din organism.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. ANATOXINA. Cel mai frecvent. f. s. diminuarea *reflexului cremasterian. ANELAJ.fameu. Manifestarile a. jumatate barbat. in relief} V. m. ankyra = ancorH. A.. ANCHILOSTOMIAZA. [Jr. Ex.: toxoid. / ancorage.. / male climacteric. / androsterone.. adj. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. / androgenique. unde provoaca microhemoragii repetate. [C. 's. gyaaikos . V. andros = tidrbat. adj. de utilizare a termenului: a. de intensitate mica sau medie. la altii la peste 70 de ani. Ex. f. 2) Sin. Tsi pier-de activitatea toxica. f. clasa Nematoda. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. / ankylose. f. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. In engl. determinata de *aplazia medulara globala. ANDROQINIE. Spre deosebire de menopauza. de regula endogena. andros = 6(lr6a. a cadi a se of:e[i. adj. cur6at. a impuritatilor. de-oarece. cu absenta . / encoche. s.me. cw6at. americanum sau Necator americanus. ANDROQENIC. aner. m. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. stoma. f. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. de osificare. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. s. ANDROSTERON. A. s. pentru v&rfut sQgefiCor. andros = ftCafial. ANCOSA. ana = contra. Rezulta anemie. / androgyno'ide. varsta si sexul. a deficitului de fier din alimentatie. s. / andrology. -ina . / anemie. a. / annealing. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. an . f. duodenale. gynai-kos = fe.. sau poate fi provocata chirurgical. andros = b&rbat'i gennan = a produce. s. n. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. s. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. ceea ce este inexact. [Qr.priv.. [^r. depind de deficitui androgenic. 17cetosteroizi. oner. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. ankylostomiase. f. f. s. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. mtOri. loxikon = otravO. normodtare si macrocitare. dm gr. gynaikos = femeie. care promoveaza *masculinizarea. In continuare o serie de tipuri principale de a. adj. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. cardiovasculare. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. f.] Despre o substanta. stereos = solid. / androgynism. s. gr.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. f. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. ankylos = Incovoiat. ANDROID. a. n.) care. topografica. de ia ankylos = wcovoiat. si artrodeza. [C/r. andros = 6ctr6at. / hookworm disease. ANDURANTA. pausa. [Qr.r. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. In plus.: a. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. [Gr. andros = biirbal'i [at. atos = gurd. / andrologie. fara tulburari importante. -aza. f.

[diiido Banti. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. Sin. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. h. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. A.: -talasemie majora (v. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. talasemie). ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. V. Sin. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. drepanocy-tic an(a)emia. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina.a. m.). h. istoric. Biermer (sau *boala Biermer).: boala Silvestroni-Bianco (v. anemie hemolitica autoimuna.). A. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia.: sindrom Martin (v.). A. [T/iomns Bentoa Cooley.: anemie nutritionala (v.). ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. 1852-1925. sarcina cu imunizare fetomatema). A. A. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. "imunoglobuli-ne G si M.: fransfuzie cu sange incompatibil. Sin. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. h. Sin. *bilirubinei. [Anton Biermer. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. A. infectioase. pediatru american.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. unele *a. 1871-1945} Sin. A. nutritionale (ex. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. m. h. A. unele parazitoze. 1827-1892. Sin. 0 serie de a. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite.] Sin. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. A. m. a. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. Sin. al bolii Biermer (v. A. denumite imunoalergice. A. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia.: cloroza (v. Este determinata de absenta. cu volumul globular mediu peste 110 m3. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. Tip de a.). a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. Sin. •mu&t. *A. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor.: boala Hayem-Faber (v. reactivi la temperatura corpului. anatomopatotog itatian. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . acid folic). lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. si boala Imerslund-Najman. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. Sin.: boala Lederer-Brill (v. si anemie aregenerativa. Boala survine la copilul mic sau la adult. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. profesor (a ffcrenf. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia.). ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. Sin.: anemie carentiala.: anemie sideropenica.).). ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. cu *a. Sin. A. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. proteine sau vitamine). ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. Uneori este considerata sin.). 2) Izo. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. Sin.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. sarcina. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). *gastrectomie). In eritrocit. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san.} Sin. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease.). i. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. feripriva. gennan. din cauza aportului deficitar de fier. Sin. h.). prostata). eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. f. reumatismale sau maligne. A. Sin. cea mai raspandita boala cronica din lume. probabil. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. Orice tip de a. catre varsta de 60 de ani. a carei cauza este necunoscuta. Tip de a.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. cuprind: a.: drepanocitoza (v. A. este. *a. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). v.). A. V. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. sunt normocrome. Acesti autoanticorpi.: boala Banti (v.: a. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. A. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia.: boala Biermer (v. abandonat. Indeosebi *botriocefaloza). definita prin diminuarea productiei medulare. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. m. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. *lactatdehidrogenazei. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. produsi de sis-temul imun al bolnavului. stomac.: boala MinkowskiChauffard (v. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. aplastica.

etiologice. pediculata sau nu. ANESTEZIE. A. / anesthesiologie. ANEVRISM. sub care sunt reunite diverse a. / aneusomie. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. de ex. [Cfr. s. -e. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate..: monosomie). Ex. rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. eidos = formd. si a.: anemie feripriva (v.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. b) a. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. f. f.. Sin. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. s. desi produse din abundenta. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. an -priv.. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. la baza creierului. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural.priv. an .: aneusomie. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. m. logos = ftiMtd. an . [Cfr. ergon = tucru.. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A.priv.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. aisthesis = senzatit. tocoreg/bna/a. cheaguri sanguine organizate sau nu. (v. f. Var. i. [Gr. g. / aneuploidie. / anergisant. f.. s.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. enkephalo = creier. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. f. f. c) a.. oneurysmo = [lugire. / anergie. ANEUZOMIE. adj. an . si aneuzomie. s. / anergie. r. / anergia. (khroma. aisthesis =.: anemie sideroacrestica. anencephaly. care. a unei artere intracraniene localizata. administrate prin inhalatie. / aneurin. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. f.priv..ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica. s.). an -priv. s. generate).). an priv. ca si o serie de boli dificil de clasificat. f. [GJT.). f. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. s. produsa Intr-un interval scurt. f. Malformatie sacciforma sau fuziforma.. s. fiind considerata o stare preleucemica.. cu = bun. s. catre maturare. / aneurysm. erythros = rofu. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. s. In contact cu un trunchi nervos. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. dolor. include sange si. f. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola.. ANEUPLOIDIE.). -atos = corp.: vitamina B. cu exces de mieloblaste. A. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. termica. -atos = cuiowe.. aistesis = se-mafic. Se disting numeroase tipuri de a. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). r. g. peridurala. \(jT. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa.). abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. slabiciune si paloare. f. nu evolueaza normal. Grup de compusi care. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Termen. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. aisthesis = sematie. / an(a)esthesiology. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei. / anevrisme. m practica. rahianestezia sau *a. / aneurine. f. prima din cele trei culori fundamentale. ca urmare a stazei acestuia. eii = bun. In plus (ex. s. adj. a) a. [Cjr. Sin. anevrysme. ANERITROPSIE. s. volatile sau gazoase. Sin. / an(a)esthesia. an . / anencephalie. Se disting. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. s. eupfoos = favora6ii. adj. ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. / aneuploidy. soma.afie. s. [Qr. non-volatile. eel mai evident este eel al a.. / anencephalia. r. n. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. A. ANERGIE. a. se. ANESTEZIC. [Qr. Var. de la ergein = a iucra. adj. tactila). \Cfr.: trisomie) sau In minus (ex.} Absenta perceptiei culorii rosii.priv. / anesthesique. / aneusomique. a. cu numeroase sin..\ 1) Care provoaca *anestezie. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. s. / anerythropsie. -atos = culowe. sideroacrestica). tuberculinice. termica. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a.priv. s. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. reprezinta o varietate de *dicromatism.priv. / aneusomy. on . In continuare. a. -atos = Corp. an . / an(a (esthetic.). apsis = I'edtTe. spontan sau voluntar. . 'Daltonism pentru culoarea rosie. abundenta. locale} sau generale (*a. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare.. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. 1.: anemie sideroblastica (v. ANERGIZANT.. tactila etc. uneori.priv. de la e = in. ca si a trombopoiezei). Se disting: a. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. la concentratii adec-vate In tesutui nervos. an . genera/a. A. ANEUSOMIE. localizata pe traiectui unei artere. A.] Numar anormal de cromozomi. A. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. sensifiiii-tate. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. ANEUZOMIC. pentru aneuzomie (v. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. m. Sin. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. In care abolirea sensibilitatii.. a. de regula.). Metoda de *a. *sarcoidoza etc. [Cjr. toca/a. cu supraIncarcare secundara cu fier.). 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. V. adj. ANEURINA.senz. / anesthesie. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa. denumite mdeosebi In functie de localizare. tfilatatie.nsi6i[itate. Ex. V. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. s. an . 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). s.: boala a. ANESTEZIOLOGIE. f. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. / anerythropsia. soma.priv..] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. Uneori se constata enzimopatii. [at. prin infiltratie sau pulverizare. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat.. n. f. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. di (a aneurynein = a duata. ANENCEFALIE. adj. s. [Qr. [Cjr. A.. / aneusomic. acfiune. sensi6ili-tate. (fibroma. Grup de medicamente care provoaca somn profund.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. f. s..

nu este o *micoza. adnexus (annexus) = [egdturd. / angiectasie. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang . in canalul medular cervical. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). [Gr. f. [Cjr. plastos = mode. Ex. inclusiv a "amigdalelor.\ Semn patognomonic.a dilata. *A. Sin. f.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. f. pi. Termenul a. [Lat. [(yr. ia '}{6pitau\. deoarece cauza a. pectorala. din interiorul acesteia. s. cuprinde nu-meroase varietati.was. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. Flegmon sau abces amigdalian. aneurysma . limfangita etc. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct.catre. ANGINA. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. ANEXE. s. medic. 'Eons. ANGAJARE. angiite. consednta unui traumatism. dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. f. reconstitu-tiva. 1S37-1914. / engagement. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. intestinala. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. / angine. aneurysma = iargire. infectioase de origine bacteriana.iargire. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina.la. uni (ad . ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. s. V. a. f. s. -ita. / angina. A. de la angere = a strange..ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. a. temporala. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. lupus eritematos diseminat. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. s. f. de la adnectere (annectere) = fl iega. diCatafie. la plasucm = a forma. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui. de [a adneclere (annectere) = a lega. dc.: parul si unghiile sunt a.] Inflamatia *anexelor uterine. sau gr. faringiana.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare.). ANEXITA. se produce la nivelul tunidi medii a vasului. alantoida.. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. superfidale. / aneurysmorrhaphy. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. a sufo-c-a. pentru desemnarea a. Uneori. / anevrysmoplastie. f. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. / annexite. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. vasculita. a. s. s. 2) A. de obicei. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm.). In prezent.: anevrismoplastie. flebita. Intre tunica interna si cea externa. nectere = a (ega. Ex. / annexes. angina = sit/ware.ti de. / aneurysmoplastia. 4) 1n obstetrica. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. phlegmonous angina. cerebrala. In cazul a. 167 . [Lat. f. f. f. dermatomiozita.ga. Sin: sindrom Churg-Strauss (v. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. rhaphe = sutura. a modda} Sin. rezultand o dilatatie cilindrica. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. a. quinsy. s. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. ovalare. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ditataf-ie. amniosul. 1) A.\ Tesu-turi. a/ aortei. / angeite. amigdaliana. 3) A. a persistat este *a. s. Este.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. *arterita gigantocelulara. *A. Sin. s. disectie aortica.. s. dilata^ie. 'granulomatoza Wegener. *periarterita nodoasa. ektome = esfcizie. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. In caz de anevrism fuziform se practica a. mi (ad = catre.: vascu-larita. [Lot. ektasis = di[atafie. / angiectasls. Pentru a. nngeion = vas. [C?r. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. langa. / anevrismectomie. A. *sindromul Cogan. ANEVRISMOPLASTIE. s. v.: a. f. f. s. Tumora vasculara determinata de organizarea.\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. ale pielii.. comunicant cu artera printr-un colet. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. s. [Qr. s. trompe uterine si ligamentele uterului. a.: anevrismorafie (v. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Ansamblul constituit de catre ovare. cu refacerea arterei. a unui hematom care constituie un sac fals. f. / herniation. -ita . Consta In deschiderea pungii anevrismale. f. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. d. francez. engagement. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. / adnexa. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. f. de la aneurynein = a dilata. nectere = a iega. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANGIECTAZIE. Conga. In aproximativ a doua saptamana de boala. / aneurysmectomy. ANEVRISM DISECANT . ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. angeioa . difterica etc. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. / adnexitis. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis.twn. m. angor abdominal (1). este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. In contact cu o leziune arteriala. Mai rar. In cadrul unei formatiuni comune. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. Denumirea este improprie. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . s. / angeitis. de. a impieti). la. / anevrysmorraphie. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate. a wnpietl). tonsilara. In functie de localizare si de natura infectiei. urmata de sutura. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. ANGEITA. placenta si cordonul ombi-lical. aneurysma = iargire. adnexus (annexus) = le. f. ANEVRISMORAFIE. s. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. d. aneuryaein . care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. de (a aneurynein = a dilata. ANEVRISMECTOMIE. pi. Termen engl. s. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. prin diverse procedee. f. sore throat.

/ angiofluorography. agentui patogen In *difterie. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. ANGIOBLAST. 3) A. angeion = vas.6. Cauza a. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. / angiocardiographie. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. f. si angina pectorala. acompaniate de *angoa-sa si. de. s. angeion = vas. -ina. ANGIOBLASTOM. dimineata si seara. este produsa de streptococ.: hemangioblastom (v. devenind tot mai frecvente.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. noaptea. f. interscapular. [feim Hyar. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. senzatie de moarte iminenta. khole = Bita. \Qr. [Gr. 'Berlin. khole = bil&i kystis = sac.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. u. m. uneori la ora fixa. f. f. angeion = vas. kystis = sac. [Eduard Heinrich Henoch. dupa pranzuri. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii. / angiogenese. la gennan = a produce. s. acuta coronariana febrila. din (at. / angiogenin. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. [Cfr. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. spontane.: angina Henoch. s. fara unda de necroza. / angiocholecystite. pseudodifterica. s. gennan = a produce. s. b) circumstante.).ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. si sindrom de ischemie-leziune. angor pectoris.} Sin. s.] Sin. s. angeion = vas. ANGIOFLUOROGRAFIE. -ita. f.n. s.] Inregistrare. fluor. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa. angeion = vas. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). f. / angiocholite. angeion = vas. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. n. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina.] Sin..] V. kolon = mtestin gros.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. n. -it5] Inflamatia canalelor biliare. 4) A. f. 1'e. s. [C. f. Denumita si stare de rau anginos. 2) A. Denumire generica pentru toate a. In cazul a. infiltrat.). f. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. de tip Prinzmetal. p. p. spat finer. khole = biia. 1908. bactinoiof) pi e. crize care se agraveaza rapid. s. genesis = producm. Sin. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. s. p. aspectui clinic al *a. In care crizele survin spontan. blnstos = gennt. s. *heparina si *interferon. Prognosticul a.r. care.). sau cardioangiografiei selective. mandibula.. f. extra. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. spastica. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Sin. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale. a. cingeion = vas. kcirdia = iniw. cu iradieri In membrul superior stang.pidemio[og francez. s. f..). 6) A. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. a. iar In o treime din cazuri a.sau intrahepatice. / angiocholecistographie. ANGIOGENEZA. A. / angiographie. s. oris = curgere. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. 1862-1950} Sin. . \Cjr. [C)T. lungi si spontane. Solutii terapeutice. s. i. n. fiind inhibat de *steroizi. ANGIOCOLITA. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. p. colan-giografie (v. dur si foarte dureros. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. graphein = a scrie. variant angina pectoris. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. In general. ANGIOGENINA. -onio. f. cflirurg german. graphein = a scrie. [Cjr. / angioblast. In cursul *cateterismului cardiac. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. [Cfr. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.. s. pediatru german. stenocardie. ANGIOCOLECISTITA. V. vezica. Stuttgart. p.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. V. sindrom Prinzmetal. / angiofluorographie.: angiografie numerica (v. / angiocholecystography. / angiocholecystitis. cu rise de infarct si moarte subita. Forme clinice de a. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. angeion = vas.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. efort. f. iar "coronarografia releva stenoza importanta. / angiogenine. Sin. angine de poitrine / angina pectoris. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole.: infectie Vincent (v.] Sin. boala Heberden. c) durata: scurta (minute). survenind de mai multe ori pe zi. [Myron PrmzmeInl. [Cfr. m. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. V. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. Tumefierea. reflexa. A.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente. gat. angiografie numerica. cordw-iog americon. graphem = a scrie. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. prof&sor'Ca Saris. are o evolutie grava. angeion = POSi blastos = ge. [CfT. PlanseuI bucal este ridicat. ANGIOGRAFIE. "cu tendinta de extindere In profunzime. s.). proximala a uneia sau mai multor artere coronare. emotie. proteine angiogenice. gr. s. / cholangitis.: colangiografie (v. ANGIOCOLECISTOGRAFIE.zica. f. frig. / angioblastoma. graphein = a scrie. / angiocardiography. In circa jumatate din cazuri. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. limba este Tmpinsa si ea In sus. angor abdominal (2). fiuor. de decubitus. este totdeauna grav. se complies cu 'infarct miocardic. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). o parte din cavitatile cardiace. ANGIOCARDIOGRAFIE. / angiography. / angiocholegraphy. pe. ANGIOCOLEGRAFIE. Sin. f. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie. graphein = a scrie. pneumococ sau stafilococ. angeion = vas. / angiocholegraphie.mie. A. instabila.: angina vasospastica. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori.: 1) A.). •V. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. [Cfr. s.. / angioblaste. intricata. dupa injectarea unui *mediu de contrast. prelungite. extractii dentare).inihe Vincent. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. Mai rar. fiind denumita In aces-te cazuri a. angRion = vas.: In cazul fe-brei tifoide). cu o cadenta rapida. s. f. s.. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. uneori. f. / angioblastome. Electrocardiografic se observa semne de ischemie.: angina de piept. *?ontaj coronarian sau *angioplastie. / angio-genesis. 1820-1910. s. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare.: angina ulceronecrotica (v. 5) A.. f.

/ angiotensin. s. f. Se manifesta prin a-rieratie mentala si.] Tumora vasculara circumscrisa. / angiopthy. IV. [Qr. s. angeion = vas. / angiology.. f. f. boala Lindau. \Cjr. ANGIOTENSINAZA. [Qr. de la. Imaginea este apoi restituita. e. Tip de a. s. din gr. n. angeion = vas. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). [Qr. s. Ill. re-zulta din a. n. si AT. s. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. I) denu-mit a. Au fost descrise mai multe a. a nwd'eCa. s.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. const. de la tendere = a mtinde. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. spasticufi. ANGIOTENSINA.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. -oma. meningiene. angeion = vas. sin. / angiotensinase.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. mgustare. n. (at. dezobstructie. angeion = vas. mys. prin crize de epilepsie. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. adj. I). rezulta din a. ANGIOMIOM.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. s. sarkos = came. [Gfr. A. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. f. / angio-tensinogen. Poate consta In sutura. s. / angiostenose. / angiospasm. -oma. -oma. m. tensvs.: boala Rendu-Osler (v. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. -inn. / angiokeratoma. plastos = modelat. s. angeiologie. / angiostomie. myos = musctii. hypertensine. neuron = nerv. angeion = vas. keras. f. [Cfr. m. f. congenitala sau dobandita. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare).] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. / angiopathie.. V. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. angeion = vas. / angioscope. s. s. s. spustikos = care trcye mauntru. s. m. cutan^e / Cobb's syndrome. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). de asemenea. angeion = vas. scintilla = scantde.. sarx. dt la. 'in continuare. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. ANGIOSCINTIGRAFIE. angeion = vas. tensus. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. / angiotensine. ANGIOSTENOZA. 3) A. accidentele vasculare cerebrale. tendere = a wtind'e.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. -oma. -ina'i gr. s. / angiospasme.-globulina de origine hepatica. angeion = vas. anterioare. angiotonin. [Gjr. f. si boala Fabry. / angioplastie. / angioscintigraphie. s. / angiokeratome.: sindrom Cobb (v. f.ipe. graphem = a. a mcorda. stoma. f. de la nekros = moarte. / angioplasty. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. s.] Ingustare a vaselor sanguine. s. [Cyr. s. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. s. f.] Boala. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. / angiomatose. [Qr. m.rtensina.: angiografie digitala. a. m. angeion = vas. s. [Qr. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen".] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. s. -oma. dilatare. f. si tab. 169 .. di la. f. angeion = vas. span = a trage. tumora glomica (v. hypertensin. gr. s. s.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. omd. [Cfr. spasmos = contracfte. II. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. si AT. -oza. tendere = a mtinde.). s. m. s. angeion = vas. angiotonine.: 1) A. f.). [at. s. f. [at. / angiosarcome. gr.?(amina. / angioneuromyome. a. / angiomyome. / angiomyoneuroma. [Qr. n. retiniene etc. incorda. f. s. sub actiunea 'enzimei de conversie. / angionecrose. I este un decapeptid care. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. angeion = vas. s. ungeion = vas.).. [Termenut a rezultat din doua. s. ingust. stenos = strd-mt.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. / angiospastic. ANGIOPATIE. keratos = corn. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. s. dt la plassein = a forma.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. n. [CJT. endocrinol. / angiomatosis.'. angeion = vas. skopos = observator. Sin. frecvent.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography.. s. Poate avea diferite localizari. mys. nekrosis = mortificare. (cu subtipuri). -ma. Sin. V.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. angeion = vas. element precursor al *angio-tensinei. adj.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. [at. gennan = a. Sin. I). A. ANGIOSCOP. / angiome. f. [at. / angionecrosis. ANGIOPLASTIE. [(77-. f. f. retinopatii etc. [C. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. f. naevus vasculaire / spider angioma. \Qr. / angiostenosis. / angiostomy. ANGIOSPASM. V. / angiotensinase. myos = musclii. m. [(^r. / angioscope. In cazul vaselor mari. m. ANGIOKERATOM.} Sin. 2) A. 4) A.} *Necroza peretilor unui vas. / angioscintigraphy. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. ANGIOM. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. s. pathos = 6oa[a. -alos = jfura. Sin. adesea congenitala sau genetica. gr. ANGIOSTOMIE. A. ANGIOM STELAT / angiome stellaire.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. ANGIOLOGIE. s. ANGIOSPASTIC. ANGIOTENSINOGEN. n. -aza . se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. a mcorda. / angiotensinogone. tensus. f. s. / angiomyoma. / angiospastique. ANGIOSARCOM. / angiologie. stenosis = strdrntare. de [a. s. a. II poseda receptorii specifid AT. / angiosarco-ma. scrie. m. / angioma. V. n.: gamaangiografie.). ANGIONECROZA..: angiotonina si h. logos = stiinta. angeion = vas. ANGIOMATOZA. In regiunile temporala si occipitala. s. ANGIOMIONEURINOM. produce} Alfa. [l^r. angeion = pas. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare.r.. angeion = vas. Sin. de [a skopein = a video. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a.

ANIZOCORIE. f. Ant. surve-nind In general dupa mese. / Angstrom. b) a. / anion. adj.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza.: angina pectorala (v. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). Simbol: A. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. f. / anhedonia. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. adj.: unghi (v. / anhidrose. accelerarea respiratiei si pulsului. coif} Sin. adj. hidros = transpiratie. f.: Strongyloides (v. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. f. fiziologica. / anilingus [Lot. adj. -atos = cu[ciare. ingust. ANICTERIC. Bioxid de carbon (v. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. bicarbonic (HCO^). ](^r. hiperfagic. ANIZOFORIE. \'Jr. Var. / animal. f. s. -ozo . / anhidrotique.. / angle.: coexistenta de *macrocite si *microcite.: angina intestinala. s. [Lot. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. Ant: izeiconie. m. f. / anilisme. in arafia. Carboanhidraza. [Lot. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). (a anguis = sarpe] Sin.. f. d) a.tie. s. an * priv. de (a anima = suflet. s. f. anus = smut.). imperceptibila. isos = egal. histos •= tesdturd. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. Anilm. -ozo. ANHIDROTIC. din iat. f. f. considerate de origine neurovegetativa. {Cjr. m.. 1814-1874. de valoare mica. isos = egai. avand senzatii. s. angor abdominal (2).] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. acompaniaza formele severe de *anxietate. lui Houssay.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. Poate fi profesionala sau accidentala.. f. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. Sin. ANGSTROM . relativ mica. s.] Absenta sau insuficienta transpiratiei.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii.priv. ANHIDRAZA. de la trepein = a intciarce. obser-vata In aortita abdominala. deoarece are M. f. s. adj. Principalii a. on priv.. [Qr. uneori fortata..) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. anhistous. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. s. m. / anhiste.). de.). [Cfr. -oris = piept. de la Anil = indigo. transgenic. Are M. ANGULUS. f. \Lat. cu formula CeH5NH2.r. s. cu Jena respiratorie si cardiaca. a se comporta} *Strabism latent. on -priv. an * priv. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. fizician fi astronom suedes. In anemiile hemolitice. anger. s. n. s. s. Aceste reactii. de Ca inIcfitinus = interior. / anisotropic. / anilism. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). / anhedonie. s. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. f.. tesut. s.i icier} Care nu se msoteste de *icter. m. s. ANIMAL. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. transgenic. isos = egal.] Sin. rasuflare} 1) Organism viu. / anisophoria. s. / anguillule. ANIZOTROP. prin 'casexie sau infarct intestinal. ANIZEICONIE. abdomen. isos = egai. n. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. animal = fiintS vie. angu-lus = ungfii. adj.] Sin. / anisocytosis. m. f. s. / anisocytose. on . s. -ism. opos = vaz. n. . f. ANGUILLULA. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru.: *izocorie. ANILINISM. / anhydrase.).). angor intestinal. s. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. an • priv. ANILISM. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). an -priv.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. [Aiders /ens Angstrom. / anisochromie. s. f.: anilinism. / anisocoria. {Qr. [(yr. s. / anisophorie. m. / anisometropie.priv. si anilism. Se deosebesc: 1) A. adj. adj. / Angstrom. khroma. / anhistic. \Lat. / anhydrase. acuta sau cronica. / anisochromia. v.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. / anion. / anilingus. rotator. -oris = sufocare. f. / anisometropia. angoisse. isos = egoi. m. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. s.i isos = egali kore = pupita. f. 2) Care apar-tine organismelor. [QT. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. s. ANHEDONIE. s. m. A.] Intoxicatie cu anilina.] Lichid uleios toxic. hidros = tra. -minis = preve-stire. cu maduva spinarii sectionata. / angulus. n. Evolutie.: angina abdominala. s. s.nspira. c) a. / anisotrope. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit.. de (a ienai = a merge. angor. inteslinum = intestw. de control. an -priv. an • priv. pentru angor abdominal (v. stare de rau general..). / aniseikonia. deci fara comuni-care cu creierul. \C. [Qr.•priv. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. s. 170 ANIZOTROP ANILINA.. isos = egal. -oris = sufocare. si se manifesta prin fenomene nervoase. obtinut Indeosebi din nitrobenzen.). ikteros = gai6enare. [Lat. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. angor. ANHIST. s. vedere. an .. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. ANGOR ABDOMINALIS. f. n. s. s. angle. ca si In microscopia optica.. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. / aniseiconie. a tainui si omen. AN IZO METRO PIE. pectus. adj.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. \Cjr. [Cjerm. [C/erm. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. lingere = a /inye. m. f. spinal. 2) In particular. an -priv. an . adj. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. ca o consecinta a hemolizei. egal cu 109 m. f. / anicteric. cu rol In vederea stereoscopica.: a.).1 nm. ANION. Sin. hematologice (anemie) si tulburari digestive..} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. Var. [Lot. metron = masura. ANIZOCROMIE. hydor. s. -oris = sufocare. Var. = celutd. s. / anicterique.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. / animal. [^r. ana = m sus. ANIZOCITOZA. e) a. animal. Conform SI. / anisocorie.ANGOASA ANGOASA. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis... ANILINGUS. trope = Intowcere. hydatos = apa. ops. f. [^r. s. in ara6a -ainil. [Cjr. eikon..: acelular (v.. s.] V. s.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. radicalii acizi sunt a. ANHIDROZA. / anguillula. -oza. / aniline.. 2) A. / anguish. Var pentru anilism (v. si apa. In compozitia sarurilor. ori functionala Cin diferite boli). Anilm de [a Anil = indigo. angiiilla = fipar. phorein = a se simti. abdominalis. -a]-nil. [Cfr. an • priv. V. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. incolor. s. / anhi-drotic. s. f. / aniline.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. s. kyiof. / angoisse. In fabricarea de cer-neluri si vopsele.] Inegalitate pupilara. angustia = loc strdrnt. / anhidrosis. ion = migrator.

ANODONTIE. / anomia. Wucherena bancrofti. pozitiei. nomos =• allied availd forf.priv. s. m. 2j a . dependenta de contextui familial. de [a trepein = a inloarce. {CJT. [John Dalton. In acest caz. Evolutie imprevizibila. s. hodos = cole. a. ANODIN. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. s. care nu respecta norme sau legi. m. / anonychia.i nomos = obttd avdnd forf. / anomalie. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. A. / anode. s. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds.priv. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. -ale. adj... V. prin exces. -aux.idan fi naturalist engie-z. prin extensie. s. / anode. / anopia. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. f. an • priv. s. / inorganic. si a pozitiei acesteia. an • priv. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. 'agnozie vizuala. Sin. s. s. an priv. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. s. rezistenta la tractiune. s. Se gaseste In banda (4. [Gfr. s.} 1) Care diminueaza apetitul. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. ANOMALIE. ANOMIE.reguiarita. 171 . f. s. V. / ankyrine. S-a propus sa se considere a. a . Desi ar putea prezenta interes. \(^r. Ex. fara importanta. drum. orkhis. 2) Absenta vederii. ANOSOGNOZIE.} Gen de insecte (tantari) Diptere.tor. onoma. adj. \Gr.priv. ANOD. V. a luminii etc.). anopheles = vdta. ANORHIDIE. anomaly. profesor la. sau mineral. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. ab = indepartat de. adj.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. [Qr. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. [QT. 1) an .] Electrod pozitiv. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. Sin. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. \Gjr. d wufi sufere-a. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame.). care a studiat si daltwumul. a. adj. f. anomos = nereguiat (an . an • priv.. anorexia nervosa. / anisotropie.. ANORGANIC.r. opos = vas. on priv. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. ANONICHIE.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. f. fiz.. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. / anorexiant. gnosis = perrepere. f. este uneori conventionala. spre deosebire de *monoftalmie. functiei sau comportamentului "normal. / anosmia. / anorexie.. f. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. Var. s. s. ANOPSIE. [Lat. s. on -priv.priv. orexis = apetit. f. {Qr.. isos = ega[. anomalous. anorexie mentala. cu hipermetropie (v. s. s. Limita Intre normalitate si a.} Care este contrar structurii. f. on . [Gfr. s. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale.] Absenta simtului odoratului (mirosului). manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. m. aorma = reguid. / anosodiaphorie. an -priv. ANOFTALMIE. f. si normal. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae).priv.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor.: anorexia nervosa. orexis = apetit. ANOSODIAFORIE. ina. an . vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. / anorexia. lat. monstruozitati. ANOSMIE. onyx. V. s. / anosognosie. f. f. s. -atos = denumire. an . / anodyne. uneori. an .} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. / abnormality.priv. -e.nf:d. / anorchia. -ykhos = unghie. apsis = vedert. f. 3) Uneori sin. / anomie. gr. de la. ANOREXIE.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare.priv. f.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. f. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. aspect. Ex. s. de care. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. f. m. malariae si ovale). / anopsie. s. tinand seama de sensul curent al cuvantului. s. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. [C?r.: anorexie mentala (v. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale)... psihopatie.priv. f. / ano-sognosia. ma-sind. / anodontie. congenitala sau dobandita. orgtinikos = referitor la un instrument.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. s. organicus.) In functie de directie. ops. de [ege. f. termenul este putin utilizat. cHimist. si monorhidie.. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. iar cele infe-rioare lui m . / ankyrin.te. [Qr. Se sustine ca a. ANORMAL. ana = fn sus. / anosodiaphoria. f. f. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara.2T. ANOPIE.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. / anophtalmie.). observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. ANOREXIGEN. [Qr. s.a produce. / anosmie. / anorchidie. "hemianopsie etc.). benign. / anisotropia. din [at. / anormal.. gr. / anodin. / Anopheles. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. s. s. }C.priv. f. gr. s. s. s. Femelele (hematofage) sunt vectoare. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. 'M'anc Hester. ideal cristalele. adj.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. conductivitate electrica. (in . / anorganique.. octontos = dinte. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. organon = instrument. gennon . / anophthalmos. Nemato-cere. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. / anodontia. ANOFEL. f. n. lat.. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. nosos = 6oala. / anorexigene.. / anopie. m.: aberatie cromozomiala (v.. / anonychie. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie).a. s. f. [Gjr.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. gf. 1766-1844} Sin. s. si anosognozie. indolor. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial.: fosfor a.ma. trope = intoarcere. Prin extensie.. organum. f. a • priv. adj. odous. / abnormal. [Cjr. dilata-bilitate.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. prin defect. Bra urmari. anomalus. s. f. / anopsia. osme = miros. f. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). [Qr. A. cunoastere. adj.. ANKIRINA. Sin. |^r. f. / Anopheles. viteza de propagare a sunetului. A. f. ankyra = awora. adj. pentru anchilostomiaza (v.: protanopie (v. [Lat. s. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. f. anomaliu = tte.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. ANKILOSTOMIAZA. de obicei "congenitala si *familiala. vivax. [Cyr..d de (ege)} Modificare patologica. V.). ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. prin Intepaturi. nepericulos si. f..

Se pot distinge: 1) a.] 1) Care se opune acizilor. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. anteflexie si anteversie. lat. s. brakhion. adj. 2) In bacteriologie. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. adj. In aces-te conditii. care Ie servesc. / history. f. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului.} Termen discutabil. [Lat. de Ca parero = a nafte. ante = mainte. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. m. f. s. s. hypo = sub. s. Pentru comparatie. -onis == mdoire.. \Qr. [Lat. -rtis » moarte. 4) a. ansa toarta. / avant-bras. antecedens. [Qr. ANTERIOR. / anterograde. 3) Substanta care. adj. prea flectat Inainte. s. / antalgique. ansae.. f. s.priy. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. ANTE MORTEM.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. Ex. / anteversion. [Lat. / anterior. Marginea convexa a a. adj. f. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. 2) a. A. NA: pars distalis adenohypo-physeos. / anterieur. brachium. ANTIACID. natalis = de naftere. s. competitiv sau necompetitiv. / anthelix.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn.: amnezie a. NA: antebrachium. s.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. f. m. n. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. s. pi. s. an . ereditare sau eredocolaterale). s.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. fulminanta. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. s. Intre cele doua extreme. ANTEROGRAD. m. s. de altitudine v. [Lat. gr. [Qr. eventualitate practic imposibila. mio-cardica. hipofiza. ANTAGONISM. ante = inainte. oxys = acrui o\igen. ante = wainte. / anteposition. oxys = acm. / antenatal. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. versum. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. / anoxia. f.priy.an. 6) a. partiali. s. fami-liei sale (a. situata anterior fata de "helix.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. adj. f.} V. 4) A. de ia phyeia = a create. s.] 1) Mis-care In sens anterior.: a. ANTEBRAT. de [a gradi = a merge. NA.ANOVULATIE ANOVULATIE. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. tub urinifer si nefron. ANTALGIC. Legarea se produce conform *legii maseloc. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. adj. / anterograde. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. 7) a. onos = Brat. este libera In interiorul cavitatii abdominale. -ntis = antecedent. prin flectare. ANSA. ago-nistes = [uptdtor. 2) Care se produce de la un moment dat. [Lot. ce poate avea ca rezultat diminuarea. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. anterior = mai mainte. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. adj. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. de ia vertere = a wtoarce. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. s. [at. [Lat. -atos = sange.] V. / anoxie. / antehypophyse. -onis = punere. 2) A. dim. de ia anti = contra. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. a..priv. Sin. positio. s. Cat. treapta.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. / anteflexion. / anteversion. [Qr. [Lat. organe. a carui presiune scade In tesuturi. f. / anse. tratament a. partus = nafte-re. anoxyemie. / antagonisme. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. A. ante = inainte. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. m. / antagoniste. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. m. s.. helix = fpirald. antihelix. [Lat. partial: ventral. s.. physis = creftere. stagnanta. anti = contra. comparativ de [a ante = inainte. anthelix. ANTE PARTUM. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. / anteflexion. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. ANTEVERSIE. s. / anox(a)emia. a inamta. de ia flectere = a wdoi.] 1) De-viatie anterioara. de in ovum = ou. [Lot. ante = inainte. adj. / forearm. f. care con-serva curbura sa normala. NA: ansa. i. s. neonatala. m. histo-toxica. exista un spectru larg de agonisti si a. gr. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. 1809-1SS5. ANOXEMIE. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. ANTAGONIST. ANTECEDENTE. anterior = mai mainte. Prin a. ante = mainte. flexio. anularea sau inversarea efectelor lor. / antenatal. n. ANTEFLEXIE. ante = mainte. n.. a nou-nascutului. / anovulation. 3) A. ANTEPOZITIE. pi. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. s. f. de regula localizata. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. cu care este asociata. familiale). competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. [Qr. / antalgic. \Lut. astfel Incat. pi. / antacid. personate). s. afgos = duren. fenomene sau substante. m. ANOXIE. gr. Ex. biochimic. acidus = aero. s. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul..: 1) A. a. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. / anthelix.] Care preceda 'nasterea.. Tipuri de a. / antecedents. Medicament cu aceasta proprie-tate. / antagonism. ANTEHIPOFIZA. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. an .rm. s. [Lot. -e. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. n. adj. Sin. A.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. profesor la Zurich.. s. / anteposition. ftiinpifica ovulum = ou mic.. ae ia anti = contra. la nivelul partii lor concave. [Cjr. f. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. / anterior pituitary. mart. n. f. antagonisma = pozifie. n. organ. / anovulation. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. desi se leaga la un 'receptor. adj. baima. ANTENATAL. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. s. / anoxemie. . / loop. f. o?(igen. f. i. adj. anti » contra. axul corpului uterin. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. / antagonist. Ex. In forma de U. gra-diis = pas. antugomstRs = oponent. 5) a. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. 3) a.. m. anatomist ge. adj. a. ante » mainte.. f.\ Absenta "ovulatiei.. s. v. / antiacide. agonisti si a. ante = mainte. f. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. rau de munte.. [Lat. s. ascendentilor sai (a. |br.: pozitie a. de la ponere = a pune. 3) a. [Lot. In principiu.: blocante de canale calcice (v. 2) Despre un sistem. an . 2) a.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. s.] Care calmeaza durerea. hucid. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. ANTEHELIX.).

ANTICIPATIE. anti = contra. pi. rifampicine. V. d) o serie de inhibitori de calciu. -euse. / antiandrogen. anti = contra. s. ANTICANCEROS. adj.. Sinteza factorilor II.. [Qr. fata de "heparina. [Qr. n. adj. ANTIBIOTIC. s. bias = viafd. s. s. adj. adj. / anti-anticorps. ANTIBIOTERAPIE.. cuta-nate. / anticholinergique..: heparina. s. spanioia amarillo = galften. (at. / antiangineux. -euse. m. polipeptide. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. (at. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. / antibiogram. therapeia = trata-ment. la ergein = a. ANTIAGREGANT. s. convul173 . gr. m. a. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. V. sunt grupate In familii: betalactamine. care permite determinarea sensibilitatii. adj. capere = a [ua). exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice.. / antibiotique. In ultima perioada. adj. se disting patru grupe de a. / antibacterial. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. In prezent. sunt utilizate ca *spasmolitice... [Qr. gramma = insc. / anticoagulant. [Cjr. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. bakterion. / antiandrogene. adj. m. angina = sufocare. ia conccptare = a deveni msarcinata. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor.\ V. antibiomimetice. determinate de *alergie. / anticonceptionnel. de [a baktcria = fiaston. anti = contra.rie. m. [Cjr. anti = contra. ergein = a [ucra. ANTICODON. nitroimidazoli. V.. si X ai coagularii este.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. aggregare = a aduna [a un ioc.. [at. alterata. ANTI-ANTICORP.: medicament a. n. oner. [at. s. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. careia Ti afecteaza cinetica. / antiamaril. / antianginal. Prin a. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants.. adj. ANTIANDROGEN.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. Substante care inhiba coagularea plasmatica. / antiamaril. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. / antiallergic. rhythmus. prezinta. din aceasta cauza. canal de sodiu. IX. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. adj. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii.priv. s.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. a anticipa (ante = Inainte. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. m.] 1) Care previne *sarcina. in vitro sau in vivo. adj. / anticancereux. s-au dezvoltat a. pentru unitatile medicale mari. -elle. n. -onis = anticipatie. [Cfr. [Cjr. [Lot. glico-peptide.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. n. adj. mecanismut de actiune si efectele clinice. adj. s. antifungice. Sin. / antiantibody.. s. bias = viatd. anti = contra. de sin-teza. / anticodon.. [Cjr. s. VII. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. de. m. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. s.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. s. / anticholinergic. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. adj.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. [Cjr. actiune. Ex. adj.. anti = contra. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. gennan = a produce. m. n. m..] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). o. / antiarrhythmic. [at. [Qr.re. -e. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. adj. -cri = roc.. ANTIARITMIC. n. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. / anticonceptive. Datorita acestor proprietati. m. s. f. aati = contra. macrolide. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. de (a therapeuein = a ingriji. antimitotice. amino-glicozide. anti = contra.. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. [Cfr. adj. s. / antiarythmique... antitubercu-loase. f. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. n. de (a angere = a strange. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K... / anticipation. 2) o substanta naturala care circula In sange. ANTICOAGULANT. antiseptic.. / anticonvulsivant. dim. / antiepileptic drug. A. ANTIAMARIL. s. \Gjr. s. adj. antimitotic (2). s. m. antisecretorii gastrice. adj. / antineoplastic. [Cjr. s. m. anti = contra. / polypeptide antibiotics. anti = contra. In scop terapeutic. tetracicline. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. Int.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. adj. sou gr. n.. adj. anti = contra. pulmonare sau sanguine. anti = contra. cra6. andros = bCa-bat. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente.] 1) Care se opune vietii. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. anti = contra. r. ex. s. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. adj. si antiulceros. / antibiotic.. m. a sufoca. n. m. [at.. corpus. s.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. contraceptive. / antibiotherapie. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. ANTICONVULSIVANT. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. / antiagregant. -onis = grcw\ ditate. de (a anticipare = a o (ua Inainte. m.. s. s. s. concep^ie. s. adj.. / anticoagulant. m. anti = contra.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. contraceptiv. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. (^r. a. V. deci. canal de calciu. V.. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). -e. m. s. [Cfr. s.. ca si a analogilor sintetici ai acestora. Pe baza efectelor celulare. ankein = a sugru-ffia. / antiallergique. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. [Qr. n. adj. cancer. ANTIBACTERIAN. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. si antibiotic. dezinfectant. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. s.. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. df. a coagula. al!os = aitui ergon = iiicru. / antibacterien. n. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. adj. khole = 6iia. anticoagulante circulante. n..: antivitamine K. s. s. s. Anticolinergic. canal de potasiu. si nu a actiunii clinice.. / anticodon. derivati de oxichinoleina. s. *antiemetice. / antisludge.] Care se opune *febrei galbene. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. / antibiotics therapy. f. -enne. adj. anti = contra. adj. anti = contra. / antibiogramme. *gramicidina si *polimixinele. In functie de formula chimica. cu anticorpii. *midriatice si antiparkinsoniene. V. bias = viata. anticipatio. anti = contra. Cat. ANTIBIOGRAMA. ANTICONCEPTIONAL. f. ANTIALERGIC.oagulare = a In-cfiega. ANTIANGINOS. conceptio. a . -ina. s. f. / anticipation.

Forssmann. Sin. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. care apar doar In conditii speciale. varietate de a.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. Au aplicatii albuminos (plasma).: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. / anticorps. (sau de a. corpus.). austri-ac.). 16) A. / antibody. fata de lele azurofile. anticorpi anticardiolipina. nici plasmodtar. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. A. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent. 15) A. antieritro-citar. acidifiere. fara a modifica func. A. A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. v. premiut 9{p6e. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. A. a. de importanta exceptionala. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. "test Coombs etc. m. anti-TPO. Rh. fenitoina. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. sclerodermie.tii yorl^ 1S6S-1943. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. in vivo sau in vitro. ciroza.) specificitate deplina si. antiinsulina apar Basedow-Graves. c. anticelular. In primul proteolitic (tripsina). 11) A. perinucleah (p-ACAN) .: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. midic anstriac. f. 10) A. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. fie stimularea functiei celulare. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. proteinele mem-branei interne mitocondnale. A. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. si Int. c. 2) A. 17) A. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. apartin Indeosebi IgG. 4) A. 7) A. deocamdata fiind ANTICORP. *iar celalalt pentru alt antigen. monoclonal! (v. 18) A.} Tip de a. anticelula parietala gastrica. A. A.: ACAN. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a./me. imuno-precipitare. / reagin. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. destinat sa suprime crizele comitiale. de la convellere = a zdmncma. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. IgG care se leaga de reaginic. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. m. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. antimiocard. Anticorp care. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. citotoxic. antimuschi noted. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. care precipita cu antigenul. hibrid. anti = contra. cu specificitate dubia. a. v. urmare a sarcinii incompati-bile). V.: a. de anticorpi. 20) A. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener.: reagina (v. iar a. antimitocondrie. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. fizwio-gie. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. de natura proteica. Sin. tora este in curs. utilizati experimental (a. a. umoral. varietate de a. Nu exista a. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. s. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. natural. 12) A. -oris c corp. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. cu aceasta.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. nare a hematiilor de oaie. hepa-tita cronica activa. s. mononucleoza inreactii antigen-a.] 1) Despre un medicament (. Ex. Titruri crescute de a. Producerea de a. Donath. 5) A. responsabil de for*imunitatii. este enorma.ditina m 1930. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara. antienzima. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). Abrev. foarte eficace. Prezenta In circulate a a.i 9{e. strict identici. Abrev. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). 9) A. 13) A. 19) A. 6) A. fectioasa etc. termolabil. ori ca complement. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. benzodiazepinele. pana la denaturare. 3) A.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. indud fenobarbitalul. ca si implicatiile In patologie.) Substanta specifica. de aceea. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni.[ pentm precipitant. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A. a. care reactioneaza cu o enzima data.). perfect. Karl Landsteiaer. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. Sin. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. Inventarierea aces*epilepsie. reagina.Q. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies.: a. A. fata WO-1950. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. variatiile de temperatura. profesor dt medicinci interna la 'Vima. [Qr. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. t. a. reactie In mediu gen. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . A. A. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). m.. s. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. 8) A. Se recurge la hepatita cronica activa. A. patoiog fi seroiog de engine. provocand fie blocarea. Combinarea unui a. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. ului celular. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. 14) A. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann.

adj.: a. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. In continuare si atte tipuri de antigeni. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. / antidromic. 4) A. \John Forssman. s.. phlogos = fiacdra. CA 19.. antigeni fetali. adj. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. unii a. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. m. adj.9 antigen. s. m. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. deoarece con-tine a. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. yatolog si imumiog suedes.9 / CA 19. n. s. \Qr. n. In raport cu care este mai putin specific. m. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. adj. n. ANTIFOLIC. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. favorize. fungus = ciu-perca.4 antigen. f. n.. iat. la phlox. anti = contra.. / antiphlogistique. fibra = fi6rd/ -ina. a. Ex. [Qr. emeficus.4 / antigene CA 72.). DEX.9 / antigene CA 19. Termen actualmente desuet.: antiinflamator (v. / antidromique.: antimicotic (v. / antidiuretique.. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. A. [Cfr. vasopresina. adj. dar si a altor cancere (gastric. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. ANTIFUNGIC. A. / anti-oestrogene. / antiphlogistic. m. avand efect de scadere a debi-tului urinar. drum. sou [at.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. / antidiuretic. Hbs Australia (v. Cel mai important a. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). glicoproteic asocial cancerului de san. Ex. adj. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. [Cfr. Abrev. In terapeutica. antifongique. / antidote. anti = contra. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. lytikos = care. de la lyein = a distruge..: homeodot.: HBs. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. anti = contra. 2) A. df. m. care.: antivomitiv (v.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. s. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. m. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. Ex. adj.} 1) Care se opune *fibrinolizei. s. / antiemetic. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. V. antidromein = a merge. reflex axonic. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen.4 / CA 72. ANTIENZIMA.. [Cjr. gr. oistros = dbrintd. distruge. prin administrare intravenoasa. / antifibrinolytique. [a. cf. V. m. adj. cu actiune puternica dar de scurta durata. / antienzyme. ant'i = contra. s. diouretikos = care. / antidote. s. f. Abrev. / antifibrinolytic [Qr. emetikos = care produce. sunt extrem de diverse: bacterii... dar nu 175 .. adj. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale).] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. deci. ANTIEMETIC. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. adj. substante toxice etc. / antifolique. n. m. CA 50 si markeri tumorali. identificat la numeroase spedi de plante si animate. de ia anti = contra. protectiv. utilizabil pentru supravegherea acestora. varsaturi. drojdie. 5) A. adj. antigeni. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. Denumire generica a unei serii de a. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. hidatic. chimic. ANTIDOT. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. w direcfie opusd. n. A.). [at. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. dotos = dot.. A.] Sin.] Sin. ANTIGEN CA 19. markeri tumorali. gennan = a produce. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. s. Nu este riguros specific. s. ai aceluiasi individ. In continuare. antigen CA 19. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. pentru care nu este strict specific. V. celule sau proteine straine. [Qr. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. zym = ferment. A. adj. s. gt'. sou phlegein = a ardf. ANTIGEN CA 15. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen.a. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). Casoni sau a. [Cfr. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic.). care dez-volta o imunitate de protectie. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. ANTIGEN CA 72. s. adj. V.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism.] Termen desuet.. / folic acid antagonist. V. (v. si chelator. de. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. iat. {Cjr. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. ANTIESTROGEN. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. a. asigurand rezistenta la boala.} A. / anti-emetique. adj.9 si markeri tumorali. Este prezent In majoritatea organelor. phlogistos = infiamaflii. colorectale si gastrice. ANTIFLOGISTIC. virusuri. dromos = cursa. utilizati ca *markeri tumorali.3 / antigene CA 15. / antienzyme. s. markeri tumorali. asocial cancerelor digestive si ovariene. de. 3) A. s.tl urinare. s. / antifungique. a. V.). Cateva tipuri de a. s. s. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. Sursele de a. en = in. anti = contra.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. printr-un mecanism fizic. pot fi utilizate ca *antimitotice.: solutie apoasa.az. s. Diferiti a.: ACE. anti = contra. V.). ca si a. / antifungal. tract respirator). / antigene..3 antigen. CEA (engl. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic).. carcinoembrionar. s. V. anti = contra. este 'tamoxifenul.)..: 1) A. m. / anti(o)estrogen. V. gr. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. / antigen.5 ng/ml. ubicuitar. Sin. m. antidotum = anticfot. ANTIDROMIC. impuls. 1868-1947. ia diourem -« a urina.. s.9. n.. 2) In homeopatie. m. Obs. s. ANTIDIURETIC. emein = a romita. Sin. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. utilizabil In urmarirea acestor tumori. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. markeri tumorali.3 / CA 15. anti = wntra. ANTIFIBRINOLITIC. V. adj.] 1) Care diminueaza secretia urinara. V. gennan = o produce. anti = contra. adj. bio-chimic sau farmacologic. [Qr. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare.] Substanta sau celula straine organismului. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. a.: pi.

Reactia Incrucisata a a. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). Astfel. V. A. Sin. {'Lngi. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. Acesti a. o gamafetoproteina. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni.] V. Dozarea a. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. a. V. p. A. ei dau reactii Incrudsate.: anti-geni de transplantare. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. eritrocitari ai sistemului ABO. V. care se gasesc la specii diferite. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. In mod normal. A. Ex. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. markeri tumorali. V. V. A. histocompatibi-litate. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia.titd B. V. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. core = ce-ntru. ffit&z. timp de eel putin 20 de generatii. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. cu exceptia oilor. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. ['Eng[. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). V. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. prostatita sau infarctui prostatic. identici. hepatita B. In cazul rejetului. sistem HLA. de h. de asemenea. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. A. g. o.: sistemul ABO. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. h. hemaglutininici . A. fetali). Ex. carcinoembrionar. si antigeni heterofili.N). Sin. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. s. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens.ANTIGEN HBc si In sange.] V.). F. A.: PSA. ex. t. a.: aloantigeni. F.. Markeri tumorali. hepatitis B = fie. ca hiperplazia prostatica. are o serie de aplicatii practice. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. grup tisular. C (nucleoproteici . 34 kDa). leucoplachetari sau tisulari. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. a. rejet. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. grupati In 'sistemul HLA. B. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y.pa. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. V. Detectia a. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. indue raspunsul imun al organismului gazda. s. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens.M) si sub-tipurile A (a. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. A. r. gluddici. A. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. apoi In alte cancere.. in caz con-trar se produce *rejetul. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. de h. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. A. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. hepatita B.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. h. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. Unii dintre acesti a. x: sunt extrem de imuno- . t. A. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. homogrefa.: a. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. V. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. hepatitis B = fiepatita B. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. este secretat In mod normal. au In comun unui sau mai multi *epitopi. dar difera de la individ la individ. Ex. A. neuraminidazici'. colita). ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. A2. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. la fetus. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. initial In cancerul de colon. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. Natura a. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. ai proteinelor matricei . de ex. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. sistem HLA. Cei doi a. carcinofetal glial etc. In caz de transplant Intre specii diferite. A. exista numai la embrion.H. cu patru gene alele majors (A1. cu M. complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. prezent In celulele canceroase. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. cum sunt gemenii monozigoti. surface = suprafata. nu declanseaza reactii de *rejet. A. Sin. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. tipic fiind *antigenul Forssman. sunt Inruditi cu a. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. (LCA. antigen tisular. A. B. markeri tumorali. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. A tost descrisa. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). Primele trei gene codeaza a. pentru care.: a.NP. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. Abrev. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. In functie de linia genetica. Prezenta acestui a. t. Ca urmare. t. hepatita B. A. A. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate.: antigeni de histocompatibilitate (v. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. Cei mai importanti a. Ex. Cei mai importanti a. p. t. si sistem HLA. s. V. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. *a. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. a. prezent In toate celulele organismului. Sistem bine definit de a. transsexualism. 0 serie de glicoproteine care. existenti la indivizi identici genetic.

fir. s. antipirimidine (fluorouracil). caroten). adj.. f) hormoni (androgeni. s. adj. anti = centra. / anthelminthic.vincristina. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. Hi si H^. s. mitos = a^d.. s. / antimalarique. adj. declansand reactii puternice de *rejet. f. / antin6oplasique. aithmid. adj. m. s. / antiparkinsonian. De aceea. anti = contra.). substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. [Cfr.. adj. in iimba [at. s. / anthelminthique. A. Cei mai cunoscuti a. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. de interes medical.. [^r. helmins. s. / antioxydant. antimonium. anti = contra. m. / antimycotic. 1755-1S24. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. adj. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). James Apotheker Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. neos = mm plasis = modeiwe. anti = contra. adj. s. s. de unde denumirea Inselatoare. n. / anti-inflammatory. n. antimitotic (2).. f. / antiperistalsis. V. medic engitz. ANT1PERISTALTISM. / antimitotic. 2) Agent (substanta chimica. adj. guta = picdturd. 0 serie de antagonist! H. / antiglobuline. din or. s. Ex. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. a tJfcita.: sulfamidele sunt a.. f. / anti-inflammatoire... iat. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. Ingestia compusilor de a. [Cjr. m. / antioxidant. Ca efect secundar. de tipul cimetidinei si ranitidinei. peristaltikos = care are pro177 . foiosit pentru vopsma sprdncene[or. m. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. pa/us.. adj. de gena recesiva a cancerului. adj. / antipaludique.. s.esut. Se disting doua mari grupe de a. *antipurinice. ANTIOXIDANT. rareori expunerea industriala.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. n. se disting.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. Organismul poseda a. actinomidna. ai addului paraaminobenzoic. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. adj. / antimitotique. / antimony.. ANTIONCOGENA. utilizata uneori. Sin. Se disting trei grupe de a. myketos = ciuperca. n. m. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. ANTIHISTAMINIC. s. de [a globus = glob. se. adj. adj. -ind. / antimalarial. / antimycotique. / antiperistaltisme.. doua grupe de a. de.] ElementuI 51. tesutu-lui sau celulelor tinta. [Cfr.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. actionand asupra organismului. astfel. / antineoplastic. exercita un efect *antiinflamator. metahaHein = a.. ANTIPARKINSONIAN. 'antipirimidinice si *azaserina. \Cfr. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. ANTIMITOTIC. histos = t&sdturd. s.. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. [at. aman-tadina si bromocriptina). m. anti = contra. metotrexat). s. s. anti = contra. V. 3) In oncologie. exclusiv sau nu. mala aria = aer ran. -enne. anti = contra. dimpotriva. adj. gene-ra^ie. adj. m. sai naturali.. Mutatiile sale sunt recesive. m.] Sin. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. m.. 2) In general. / antimetabolite.). adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. anti = contra. / anti-hormone. In acest scop. \Qr. onkos = masd. anti = contra. s. adj. s. s. -e. m..: antimalaric. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. se grupeaza In *antifolice. [Cfr. -euse. {Cjr. s. s. imunoglobulina. genos = Man.: anticanceros. c) alchilante (ciclofosfamida. anti = contra. m. anti = contra. 2) Medicament utilizat. sau gennan = a produce.: antifungic. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. / antigout drug.antifolice (aminopterina. ANTINEOPLAZIC.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. / antipaludian. exprimandu-se In maniera dominanta. / antiparkinsonien.. m. s.] V. [at. antipurine (mereaptopurina).. n. mitomicina. *vitamina E si beta-carotenul (v. grupe sanguine. 2) A. antineoplazic. adj. test Coombs. adj. / antihistaminique. de ia plassein = a forma. s. / antionco-gene.. m. Sb (stibiu). V. [Gr. [Ofr. / antihormone. n. deci. din TLvul Mediu c. antiulceros si receptori H.. n. de ia gr. / antim6tabolite. anti = contra. (ex.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. [Cfr. ANTIHELMINTIC. Sin. f. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. m. Tipuri de a. / anti-genicity. adj.] Sin. ANTIMETABOLIT.. cu actiune lenta. ANTIGUTOS. vinblastina. s. hormon = e^citat. cisplatin). ANTIPALUDIC. s.. [Cfr.: *schizonticide si *gametodde. ANTIINFLAMATOR. [Cfr. adj.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. b) a. se utilizeaza medicamente cu actiune a. antimoniu. [Qr.. sunt: "vitamina C.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. anti = contra. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. a mode[a. dim.....] Gena supresoare a cancerului. ia hormaein = a. s. scflin6a. mitozd.: a) enzime . ANTIGLOBULINA. sin.. b) Antagonistii receptorilor H. gentian = a produce. antiestrogeni) etc. In acest caz nu se genereazai anticorpi. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. anti = contra. adj. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. anti = contra. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. / antig6nicit6. s. slimmi = o?(ld de. b) antimetaboliti . d) antibiotice . oxys = acni. Unele a. mykes. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. tumord. [Cfr. ANTIMONIU. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. s.antracicline. bleomicina. / anti-oncogene. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. s. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. urmaf.. ANTIGENICITATE.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. m. n. -inthos = wemie. globulus.: antipaludic (v. -ind.asparaginaza. proliferarea celulara. m. adj. iat. adj. / anti-globulin. Este cazul *heterogrefei. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). s. n. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. / antimoine. Sin. ANTIMALARIC. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. s.. f. / antigoutteux.u humor = umoare. radical liber. ia-crimd. f. m. \Cjr. n. n. adj. anti = contra. / antihistaminic. f. In tratamentui gutei. anti = contra. s. indemna. it. ANTIMICOTIC. [Lot. *acid orotic). s. ANTIHORMON.. [Cfr.: vermifug (v. tumor supresor gene. In cancere sau In leucemii. s. s.

a. \Gr. / antirabique. ticlopidina. serum = ze. adica introducerea de anticorpi deja produsi. adj. [Gr. s. f. streptolizina 0. [at.tea de. / antipsychotique.: medicament antihistaminic. Sin. -ism. prescrisa In infectia 178 a. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. bacteriostatica sau bactericida. s. V. / antipsychotic. s.: ASLO. / antitragus. [Cfr. iatreia = vw-decare.fi -ind. / antirabic. Ex. Dozarea a. f. ser imu-nizant. de. V.. / anti-protease. plasma = odiect mod. adj. anti = contra. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. f. Prin extensie. tragus. se mascara In unitati standardizate.: aspirina. [Gr. sepsis = putrefacfie. s. n.. ritonavir). 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie.. s. / antiprotease. de [a pyres-sein = a ave.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. n. scptikos = putrezit. ANTIPRURIGINOS. ANTITOXIC. n. s. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. anti = contra. anti . adj. n. pentru alfa. / pirimidine antagonists. ANTIPORT. [Qr. n.). A.). adj. anti = contra. s. Actiunea a. anti = contra. scut.] 1) Care suprima *pruritul. / antiserum. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). si test ASLO.contra. si al lui Frey. s.ta. n. n. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. m. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. A. spasticus. sau pe cale generala.. s. m. -enne. f. anti = contra. anti = contra. [at. la lyein = a distmge.} Sin. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. anti = contra. utilizat local. 2) Substanta chimica. / antipyretique. adj. In. pyrctikos = fibril. adj. / antisepsis. a se contracta. / antiretroviral. adj. adj. s. [Qr. 2) Medicament cu acest efect. V. -aza.r. [at. -inis == mdnCdrime. virus = venin. V. / antiplaquettaire. retro = inapoi.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. sunt distruse la temperaturi relativ mid.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. [Gr. / antiserum. adj. portare = a purta. m. -ale. anti = contra. psykhe = suflet. 0 prwine din tenne-nul eng[. s. adj. Ex. ANTIRETROVIRAL. adj. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0. ANTIPSIHIATRIE. de [a toxon = sageatd. m. 0 serie de a.: ser a.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. / antitragus. m.: indinavir.: imunoser. adj. s. [Qr. De asemenea. s.. V. ANTITOXINA. anti = contra. adj. anti = contra. / spasmolytic. a. -ina. / antiplasmin. C si G) care poseda antigenul corespondent.. \Gjr.. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. obtinuti prin inocularea acestui antigen. de.] Sin.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. / antipyretic. / antitoxine. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. / antiport. span = a trage. s. s. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. Var. stalsis = comprimare. [Gr. f. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. n.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. ANTIPURINIC. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. se opune disolutiei *cheagului. oxygen-labile. m. anti = contra. s. / antipurique. ae [a toxon = sageatd. antifibrinolitic. adj. neuroleptic. anti = contra. care este utilizata si ca imunodepresor.. anti = contra.. ANTIPLACHETAR. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. Ex. f. [at. [at. s. ANTITRAGUS. m. fr. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. de baza este fluorouracilul.. / antipsychia-try.. / antiseptique.. Ex. thyreos = pavazd. / antitoxin.: antipiretic (v. sub forma de *pomada. / antithyroidien.: spasmolitic (v. adj. s. Intr-un organism. priirigo. NA: antitragus.] Enzima sanguina care. adj.: antitermic. n. adj. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. gr. m. f(^r.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. / antipsychiatrie. eidos = forma. A. ANTITERMIC.. a pe-tici. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. este un test indirect.. adj. / antiplasmine. / antifebrile. s. f.: botulism. s. anti = contra.} Proeminenta a lobului urecnii. s. m. ANTISPASTIC. / antipyrimidique. f. s. / antiplatelet. la therme = cdld'urd. gr. dipiridamol. ANTIPROTEAZA.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. n. adj.cu HIV. opusa si posterioara 'tragusu-lui. infecpie.: *vaccin a. A. febrifug. si antiagregant. s. n. fie secvential. n. de [a gr. ANTIPLASMINA. -euse. adj. thermos = cold. s. [at.. ANTIPSIHOTIC. A. s. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. Conform a. anti = contra. [Gr. lysis = dutrugere.. s. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. anti = contra.). tetanos. Abrev. / antithermique. f. s. 2) Medicament care are aceste efecte. adj. s. ANTITIROIDIAN. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. \Cjr. s.-antitripsina (v. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. n. d. sterilizare. aplicabila pe tesuturile vii. \Cjr. spastikos = care trage induntru.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. A. / antiport.. / purine antagonist. s. Sin. A. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. izolat din pancreas. m. . contractie). {Cjr. m. / antisepsie. protos -= primui. ANTISEPSIE. f. / antitoxique. s. tragos = copra.ela.. receptor plachetar. plaqiiette. adj. / antipruritic. duodenal este Insotit de voma. / antiprurigineux. / antitoxic. In cursul coagularii normale. [Gr. mai mult sau mai putin specific. / antiretroviral.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. a transporta. otrara. stroptos = rasucit. s. / antithyroid. adj. fie simultan. psykhe = svflet.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse.a feBro] 1) Care previne sau combate febra.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. {Cjr. [Gr. m. societatea este bol-nava. ANTISEPTIC.. s. [at.. adj. ANTIPIRETIC. [Qr.. (at. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTIPIRIMIDINIC. adj.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. de 60-70°C. In acest caz. anti = contra. de baza este mercaptopurina. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). / spasmolytique. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A.-ANTITRIPSINA. s. adj. ANTISER. anti = contra. s. ANTIRABIC.. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. / antiseptic. din o[andezd plaken = a carpi. anti = contra.e. si asepsie. s. 2) Antiser purificat. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. -aux. administrate per os. [Gr.

adj. antrum. factori de coagulare): d) a. ektome = e. -akos = carSune. adj. rifampicina. b) a. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. m. f. m. ulcus. tuberculiim = umfldturd mica. n. Indeosebi: *anticoagulante orale.. pirazinamida. s. anthrax. 2) Medicament cu acest efect. antron = peftera. / anti-thrombin. / anthracosilicose. s. a. -eris = rand. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. adj. -oza. -akos = car6une. thrombos = ctieag. / antiviral. -ita. adj. [Qr. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. f. Forme: a) a. se pare ca este vorba de antracosilicoza. [Lot. izolat si sintetizat). VII. la duo-deni digitorum = de 12 de. s. dezvoltat dupa formarea fibrinei. f. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. pentru atingerea unor performante. azidotimidina. s. / antiviral. Ex. Se disting: a) a. s. s. anti = contra. s. infec.: gastroduodenos-tomie (v. antracoza. -aux. / antivenomous.. s. antron = peftera..tie.: antiemetic.. anthropos = om. edem malign) sau. [Lot. a. •akos = carbuM. [Lat. gr. / anthracosilieosis. articular.. etambutolul. anti = contra. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. IV. dar si In alte organe. Netratat. / anthrax. s. anthrax. ain [at. / antivenin. f. / antroduodenostomie. 2) Rezectia antrului piloric. [at.: tumora a. f. [Qr. m. V. ammoniakon = sore. ANTRITA.).. Mai frecvent.: carbune. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. [(fr. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. 2) Substanta. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. [Qr. -ita. [Gjr.). anti = contra. [at. neutralizand factorul X Stuart (v. mecanic. mastoidiana.j V. n. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. n. produs de reactie fibhnolitica. f. venenum = otravd. pielea sau dejectiile animalelor bolnave.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. s. YQr. f. cele mai recente a. produsa de Bacillus anthracis. Cat. c) a. de ex. n. adj. Grupul de a. poate fi fatal. / anthracoide. ANTRAX. n. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). / antiulcereux. s. ANTIXENIC. f. antron = peftera. vita = via^a. / gastroduodenostomy. [Gfr. gr. ANTRECTOMIE. *a. si antromastoidita.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. m. s. -akos = citrBuM. m. gr.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. vacdn BCG. / antritis. s. xenos = strain. / antixenic. d) a. / anthracose.).} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. dalac.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. adj.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. [Cjr. s. entrainement. f.Fr.. pure este controversata. adj. ANTRACOID. trahere = a trage. f. cu forf-a. / anthracoid. El provine.. f. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. s.] 1) Care se opune ulcerului. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. sau melanica. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. s. de obicei.: a. ANTROMASTOIDITA. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). s. antivenom. s. -e. \Cjr. / anthrax. afiTivwi de. f. s.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. *interferon. adj. IX. / antithrombotic.] Care se opune substantelor straine organismului. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. / antivitamine.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. ca si *antiplachetare. s. medicament dotate cu aceasta proprietate. autogen (v. ANTIVOMITIV. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. anti = contra. adj. ANTRACOSILICOZA. / entraInement.. anthrax. adj. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. [Cjr. actionand prin competitie. mastos = mametd. eidos = forma. A. -mo. / antithrombotique. f. s. a. or. adj. sunt efidente si In alte tulbu-rari. s. b) a. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. [at. vomitare = a vdrsd. ANTIVENINOS. mai rar. n. duodeai = in nvmar de 12. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. La om. gr.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. [Lot.: amantadina. s. ANTRENAMENT. [at. prindpale sunt: izoniazida. \Gjr. f. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. s. virus = otravd. s.: furuncul a. / antrite. granit. 179 . cca'itate. stoma. c) a. eidos = forma. f. sportiv. gr. [at. antrum. philia = atracpie. ANTRODUODENOSTOMIE. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. Sin. voinismentelor.. ca *rau de transport si *ve. ANTIULCEROS. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. Se formeaza Indeosebi In ficat. / antivenin. s. / antituberculotic. / antromastoldite. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. V. pop.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). pro-ces complex. In vederea atin-gerii unui anumit scop. -ozd. nerecomandata. / antituberculeux. Ex. -euse.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. f. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. anti = contra. determinand sinteza de factori II. antivenin. s. ANTITROMBOTIC. / antivitamin. a. Ex. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv.. ANTRACOZA. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. s. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. / anti-emetique ou anti-emetisant. f. -ale. / training.: mineri).] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. dideoxicitidina. cavitate. antrum. / antixenique. Ex. In romaneste. care este cofactor al *heparinei. / antiemetic. / anthropophilia. adj. se foloseste si expresia training autogen.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. s. / antrectomy. -ind. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. a tori.: vacdnare a. \Cfr. ANTITUBERCULOS. in. Cat. etionamida si streptomicina (primul a. adj. / anthracosis. gr.: anticoagulante orale (v. [Gjr. Sin. Ex. ANTIVENIN. in. / antromastoiditis. -euse. 3) Adaptare prin repetare si practica. anti = centra. charbon. [CfT. s. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. s. Cdvitate. antron = peftera. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. vipere) sau insecte. de la philein = a iu6i. 2) Inflamatia antrului piloric. adj. f. adj. Sin.. ANTROPOFILIE. e) a.ge.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. [at.] 1) Care se opune varsaturilor. n. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. / antrectomie. gandclovir s.. adj. aciclovir. /. anti = contra. ///. anti = contra. de amoniu. -atos = gurd} Sin. anthrax. s. / antithrombine. -euse. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului.?(cizie.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. \Cfr. [. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. antrum. A. anti = contra. anti = uni'a. Existenta a. V. (at. / antivenineux. ANTIVITAMINA. ANTIVIRAL. //. n. / anthropophilie. cavitate. silex.tij. reeducare func-tionala a unei articulatii. s. m. -ids = piatra tare. / antiulcerative. s.

[tjr. antra. / antrotomy. piloric sau pilo. obstructiva. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. ANXIOLITIC.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii.. m. dar imperforat. proprietati hipnotice. adj. de la. a caracteristidlor morfologice ale omului. nosos fioaid.] Cavitate natu-rala. [Lot. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. n. Ca anxius = ne. a fost dezvoltarea creierului. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. s. s. a forma. aorte. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). prerenala.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. Orificiu anormal la nivelul intestinului. vezical. Militate. In mod accidental. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). [Lot. s. anthropos = om. f. n. skopos = o6seniator. s. In formele severe. s. anat -artere. f. angionecrotica. tab. i anuscope. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. / anxiogene. / anthropology. *a. poate fi ectopic. [Lot. al cailor urinare. / anthropometrie. / artere aorte / aorta. anus contra naturii. / anus. aorte.are ca obiect studiul variatiilor. artere. / aortography. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. locomotor etc. s. Sin. Insotit de o stare de rau.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea. / anthropometry. care comunicS cu duodenul prin pilor. s. f. / anthropogenfese. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. anthropos . / annuloplastie. ri. logos = stiinfa.: anus. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. care apare In caz de leziuni vestibulare. forme si Insusiri omenesti. plastos = modelat. / anus. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. lylikos = care. ANXIOGEN. fiinta umana. -on = aer. antrum.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. a. definitiva) a materiilor fecale. renala. / anxiolytic. s. s. [Lot. / annuloplasty. imperforat (cu persistenta. Termenul poate fi sin. 5) A. portiunea joasa. / anthropozoonosis. ANTROPOZOONOZA. V. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. / anxiete. ANTROPOMETRIE.a distmge. [Lot. anthropos = am. V. ANUSCOP. anthropos = om.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. si anus artificial. ANTRU. [Lot. m.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. gr. s. de la skopein = a wdea. cu sistem (ex. la temneia = a taia. anat. 3) A. s. {Cfr. [Lat. ANTROPOLOGIE. digestiv. mafini. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal.: mica tuberozitate gastrica. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. / appareil. A. Se dis-ting: 1) a. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. ca factor prim. s. f. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. in timp si spatiu. osoasa sau viscerala. [Qr. [Gfr. cultu-rala sau eInologia . / apparatus (1). f. s.priv.. de. V tab. graphein = a fcrie. artificial). antrum. s. priii pnsrr-a acestora. s. cinnuit'i gr. A.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. metron = mafura. adj. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. Initial. f. tab.. s. prin obstructia ureterelor. In a. AORTA DESCENDENTA (v.artere. Reversul a. distruge. adj. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. gennun = a produce. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. anus = fezut. Patologic. Indeosebi din cadrul . vulvovaginal sau vestibular. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. fec-piune. 4) A.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. ANXIETATE. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. f. [Lat. m. cavitate voluminoasa. V. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). f. s. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. / anthropomorphisme. s. / anthropozoonose. T. Sin. morphe = forma.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. zoon = animai. / proctoscope.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). f. 2) A. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. de. anxius = netiniftit. s. s. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. m. f. s. a. ANUS. a..inel. prin prezenta unui bloca. A. n. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. f. / anuria [Cjr. device (2). Dupa unii specialist!. pi. cu sediu variabil. f. de [a plassein = a modela. AORTA. 2) A.(NA: antrum pyloricum). care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. transpi-ratii red. n. NA. m. ANTROTOMIE.: proctoscop. respirator. s. genesis = pwdncere. / anxiogenic.iiniftiti cMnuit.artere. [Cjr. lucruri sau procese. / anthropomorphism. In necroze cortical-renale. A. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. anus = fezut. ouron •= urina. / antrum. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. Importante: 1) A. aorta toracica.] V. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. / anurie. gr.. s.: *arboviroza. gr.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. [[at. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. f. a.om. de cauza strict renala etc. / antre.: sistem digestiv). mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. a mersului biped. ANURIE. tab. s. biologies. anat. Nelinistea. f. V. / antrotomie. frecvent un calcul. s-a presupus ca factorul primar al a. Ex. cfiinuit. . -atis = neliniste. uneori criza de angina pectorala sau de astm). anat. de fapt. Ex. f... s.. f. gr. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. -os = aer. la lyein . [Cjr. / anxiolytique. n.. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. tome = taiere. [Qr. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. tegumente palide. s. cavitate. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. s. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. f. anxietas. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. APARAT. antron = pefterd. anxius = neliniftit. somatica sau fizica . Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. / anthropogenesis. a e^wnina. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. d<. aniilus ^~. / anthropologie. In doza mare. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba.. apparatus = instmmente. vestibulara reprezinta o forma de a. gr..ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. on .. antron •= pefterd. este zoomorfismul. de agitatie. s. AORTOGRAFIE. ANULOPLASTIE. s. Ex.: a. adj. permite derivarea totala (si. de regula. aproape orizontala a stomacului. s. f. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. cu o subfaza euhominina. ANTROPOMORFISM. si oligurie. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. m. 2) A. imthropos = om. / aortographie. cu aer. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. . de un *a. postrenala. s. NA: antrum. de. / anxiety.

datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. Fractiune a a. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). In mod normal. n.cfiere. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. cu formula chimica H.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. -ids = adaos.016.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. a.. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. Submucoasa a. apa legata. o -priv. cat si m patologie. / eau. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. / apathique. \Qr. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa.). 1843-1926. de suspensie. "orteza sau. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. APENDICE. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea.priv. APATITA. V. pi. / apathie. mediu de dispersie.. transformandu-le In produse de se-cretie. K^ Li^ Mg2". Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. v. f. Exista o mare diversitate de a. *a. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. G. {Qr. contractura abdominala. f. pe de o parte. Unele a. uneori. constituit din vezicule si sacule. appendectomy. s. cu formula chimica D^O.. s. diverticul cecal vermiform.. Fractiune a a. appendix. f. si macula densa. De aid. / apatite. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora.. adj. ?n tesuturi. eficacitatea unei a.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. inertie psihica. duc-tus = ducere. fara aderente. Datorita rolului a. adj. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele.. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. In general. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. apatheia. dt la. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. 2) In acceptiune curenta.. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. Rolurile principale ale a. a. muscle guarding. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense.. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. a . pe de alta parte. Fe2^. are rol de . aqua = apa. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. f. pathos = afecfiune. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex.priv. / appendice. fustolog Italian. appendage. V. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. sunt utilizate ca a. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. apa libera. la ducttire = a conduce. a.. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. m. fluorul si radicalul hidroxil (OH). [Lot. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus.: a. corector progresiv. [Lot. de unde etimologia termenului.] Principalul constituent al organismelor vii. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. in functie de compozitie. de.duina in 1906. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). a. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. aparat gipsat./me. a. [CJT. respectiv. APAT1E. f. Ex. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta.matricea vietii". ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). / appendicectomy. PO^' si cationilor Na4. este mobil si liber. [Camillo Golgi.re. fiind denumita . V. APENDICECTOMIE. La acest nivel. appendices. APA GREA / eau lourde / heavy water. Caracterul de *dipol al moleculei de a. s. s. pi. i s-au mai atribuit si alte roluri.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. cantitatea de a. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. / aqueduc. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. Ca2+. A. Proportia de a. cloroapatita. s. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal.} In anatomie. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. s. A. 181 . / appendix. Termen generic pentru orice 'proteza. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. -ids = adaos. mai mult sau mai putin . [Lot. mai mult sau mai putin flectat. a. f. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. APA. prof&sor [a 1'avia. A. hipertensiune intracraniana. a.clorul. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. appendix. s. s. m. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. 3) Macula densa. APA LEGATA / eau liee / bound water..0 si M. / apathetic. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. pureune = tmpe. / apatite.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. ortopedic. X poate fi simultan . A. / apareunia. A. s. este necesara In reactiile de hidroliza. APATIC. s. aqua = apa. APAREUNIE. sunt usor radioactive. pathos = afecfiune. / aqueduct. s. H^O. 'antiseptic oxidant utilizat. jambier (orteza jambiera). APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. a . G. \Qr. a. m. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC).: hipotiroidie. A.. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. In functie de compozitia lor. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). NA: aqueductus. s. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. / apathy. g.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. f. APA LIBERA / eau libre / free water. / water. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. m.. In solutii putin concentrate. In toaleta plagilor. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. S. / appendicectomie. APEDUCT (aqueduct). s. A. 18. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde).} Caracterizat prin 'apatie. [Lot. f. S0^~. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. supGment. n. m. dementa etc. Actiunea terapeutica a a. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. m. / apareunie. m. NA: appendix. f. aqueductus. pelvipedios. a. v. natu-rale saline.

adj. APIRETOGEN. a . 3) A.. APOCRIN. / appetite. apex. mecanica. V. s.. / apocrine. supurata. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. -ids = adaos. appetitiis = pofta. 14) A. a . apo = in afard. / appendicocele.} Absenta 'febrei la un pacient. lysis = distrugere. APETIT.priv.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman.). la unirea dintre lama si pedicul. acuta. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. cu[me} Extremitate. / apex. / apnee. dt la lyem = a distru. / apical. / apodie. -ids = varf. s. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. NA: apophysis. congestiva. / apoenzyme. s. f. s. Proces conico-cilindric. a priv. APEX. f. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. / appetit.d. apices. n. s. appendix. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. retroce-cala Inalta. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. apex. / apicolysis. pyretikos = j~e. \Qr. APIREXIE. . gr. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. prin decolare pleuro-parietala. / aplasia. avea. V. {Cjr. f. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima.priv. si mero-crin. partea opusa fiind suprafata bazala. [Cat. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. care separa epiteliul de alte tesuturi. gr. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ.priv.. s. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. NA: processus ctinoideus. apex. apendice In pozitie anormala. n. 12) A. / apocrine. / apyrogenic. f. complicatie a unei apendi-cite acute. Termenul apirogen. adj. gr. adj. s. f. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. arret respiratoire / apn(o)ea. punct culminant al unei formatiuni anatomice. s. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara.in. processi (lat). adj. APOFIZA. f. nu este corect.: boala Alstrom-Leber (v. de. 7) A. -ids = vdrf. APOENZIMA. s. prin excitarea zonelor reflexogene.6ri[. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. / aplasie. atrofica. [Qr. 2) A. f.. cu fenomene generate si digestive.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. APENDICITA. dt. APNEE. s. Suprafata a. 4) A. processus. s. ektome = e^cizie. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. 5) A. proces supurativ al apendicelui. pentru apexocardiograma (v. APLAZIE. A. V. n. prin inhibarea centrilor respiratori. al unei structuri sau al unui organ. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului.} Hernia *apendicelui vermicular. proces iritativ apendicular. larvata.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. holocrin. la plasseia = a forma. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. pnoia = respirafie.priv. purulenta. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. reflexa. pous. In continuare.: apexograma. 3) A. flegmonoasa. a . [Lot. plasis = moddarc.priv. adj. 'impre-una cu produsul de secretie. adj. 2) A. pelviana. [QT.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. toxica.] Termen care. f. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. / apoenzyme. proces inflamator si distrofic al apendicelui. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. de vagin. NA: processus coronoideus ulnae. cu apendice aparent normal. n. perforata. Sin. -ids = adaos. lombara.. expusa. A. v. f. inflamatie latenta. / appendicitis. pyrexis = acces de.} Referitor la varful unei celule. s. Var..). utilizat uneori. f. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. ia pnein = a wpwa. NA: apex. -ids = varf. cronica. s. / apophysis. fidro. V. Ex.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular.\ Oprire temporara a respiratiei. fe6nl. care Inconjoara saua turceasca. s. pulmonara. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. gangrenoasa. -ids = vdrf. / apyrexie. f. podos = vicwr. f.ge. de. APODIE. 15) A. \Gjr. f. A. ca urmare a cariilor dentare complicate. [Cfr. NA: processus mastoideus. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process.. -aux. la pyressem = a avea feCiro. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. lipsa congenitala a vagi-nului. / apyretog6ne. s. [Lot. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. f. 10) A. APENDICOCEL. m. f.} Absenta congenitala a picioarelor. adj. f. 11) A. de. apex. s. mastoida.: 1) A. / apoferritin. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. 16) A. prin obstructia cailor respiratorii. [Lot.APENDICITA supCitMttt. 2) A. Ex. m. s. la pyressem = a. [Lot.: glanda mamara. s.. a . [Lot.: solutie a. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. tumora. zyme = ferment. 3) A. / apexocardiogram. forrum = fier: -inn . [Lat. abcedanta. pi.). / apoferritine. adj. si holoenzima. APEXOGRAMA. dsrinf. -ita. forma evolutiva brusca. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus.. f. APEXOCARDIOGRAMA. {Qr. 4) A. -ale. foliculara. A. germinala. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. f.. 13) A. hiperplazica.] Care nu provoaca febra. s. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. kar-dia = inimo. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. dentara. NA: processus coracoideus. apo = in afara. cuime. APOFERITINA. / appendicite. / apyrexia. ke]e = fie-mie. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. s. de cauza neuroreflexa sau lezionala.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. totals sau partiala a germenilor dentari. NA: dens axis. / apical. cu fenomene toxice grave. pi. a. a . [Gfr. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. 6) A. / apexocardio-gramme. cuime. / apyretique. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. pyretos = fe6raf gennan = a produce. Multiple forme: 1) A. medulara. V. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. APIRETIC. Ex. APICOLIZA. / apophyse. (at. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. / appendicocele. supCiment. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. APICAL. gr. apo = in afara. Var. s. varf. f. s. s. [Cjr. 8) A. 9) A. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. appendix. s. / apodia. s. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. Sin. supdment. / apex.. daca este utilizat cu referire la alimentatie. 5) A. Forme: 1) A. ascendent. s. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. 4) A. f. traumatica.. en . care prezinta un caracter imperios. spre deosebire de *foame. / apyretic. NA: processus articularis. / apicolyse. sindromul apneei de somn.

APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. pi. f. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. f. Osgood's disease. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. d'e [a apo = in afard. biochim.. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. apo = in afard.v. Sin.. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. spre deosebire de necroza. Sin. f. analoge tendoa-nelor aplatizate.. s. s. ad|. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. f. metroragie. apoi se dezintegreaza. iar in necroza eel de *ca-rioliza. APONEVRECTOMIE. In prezent sunt In studiu implicatiile a. Exista a. Ex. iar a. apo = in afard. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. / apophysitis. s. In a. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea... pro-los = primu[. ptantara . neuron = new . osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. s. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. cuva-nt utilwat de Homer. antiaterogena. formata din doua lame unite anterior. f. rezistenta.. f. II). f. APOLIPOPROTEINE. a. A. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. s. V. iar cunoasterea mecanismelor a. neuron = new. A. NA: processus pterygoideus. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. [Cfr. s. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. APOPLECTIFORM. osteita apofizara de crestere. / aponevrectomie. A (din HDL) este o a. s. s. s. in patologie. f. NA: processus spinosus. ektome = ufcizu. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. adj. 3) Anatomopatologic.: A (I. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. iar necroza o populatie de celule. const. -ino. / apoprotein. iar In necroza acest proces este aleatoriu. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. ar putea 183 . APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. formata Indeosebi in ficat. aponeurosis. f. APONEVROZA.: hematom retroplacentar. si coloana vertebrala. [Cjr. fiind foarte evidenta in necroza. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. s. Se disting opt tipuri de a. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. Schlatter's disease. Sunt clasificate In grupe. Sin. APOFIZITA. / apoplexy. / aponevrositis. \Cjr. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar.: atac a.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. boala Ledderhose. / apomorphine. Sin. V.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor.. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. de insertie. spre deosebire de 'necroza. APOPLECTIC. / aponeurosis. / apoplectiform. \Cjr.. pi. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. pe cand In necroza celula se umfla.: boala Bosviel (v. D si E. pi. aponeurosis. cele mai importante fiind A si B. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. formand o membrana alba. / aponevrectomy. APOPROTEINA. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. In a. II.. NA: procsssus styloideus. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. B (din LDL) este principala a..: ictus apoplectic (sau cerebral). III). s. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). APOPTOZA. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. implica o singura celula. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. apoplcktikos = stup&flat. apoptosis.: boala Osgood-Schlatter. neuron = MTV. apoplexia = [ovitvra. f. In consecinta. s. a. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. f. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. cu sosirea toamnei. splenica. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. a. A. apoptein = a arunca in afara. / apoptose.: sindrom Achenbach (v. pierdere subita APOPTOZA de constienta. s. physis = creftere. fara sa existe o obturare vasculara. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. t. 2) Care este predispus la apoplexie. voluminoasa. C (I. si a. / apoptosis. \Gjr. B. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. mediana. Tipurile de a. A. APOPLEXIE.: atac sau ictus a. NA: aponeurosis.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. si tab. f. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. A. A. s. s.} Care se aseamana cu 'apoplexia. uterina etc. f. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. ca urmare. [Qr. / aponevrosite. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. atac cerebral. / apoplectiforme. NA: processus transversus. In a. f. NA: galea aponeurotica. / aponevrose. [Qr. / apoplectic. s. Prelungire osoasa sub forma de stilet.] Moarte celulara izolata si programata. Forma a. / apophysite. f. forma = forma. adj. / apoproteine. APOMORFINA. care decoleaza placenta de peretele uterin. Indeosebi in cancerogeneza. A. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. adj. protos = primui. de. care dispare spontan fara sechele.). (at. f. lipos = grdsime.t. este un proces normal. -ita. f. datorita scindarii Intre *nucleozomi. / apolipoproteines. In a. asemanatoare atacului de apoplexie. Ex. apopleklikos = stupefia.] Proteine cu functii de sinteza. [a phyeiii = a create. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza).). de (a apo = in afard. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. fagocitoza lipsind. are loc fenomenul de 'cariorexis.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. / apolipoproteins. aponeurosis. albuminurie masiva. APONEVROZITA. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process.. 2) Prin analogie. Sin. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. de [a apo = in afara. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. [Qr. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. eel putin 11. s. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. s. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. / apomorphine. / apoplexie. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. care reprezinta moartea celulara patologica. apo = in afard. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. [Qr. pulmonara. de invelis (fascii). in Iliada. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. aponeuroses. f. [Qr. -inn. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. / apoplectique. pereche. aterogena. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice.

f. Generatiile . -ism. tumori frontale etc. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. Inmora. striate sau cerebeloase. m.priv. eidos = forma. arachnoideae.} Punerea In contact a doua elemente (substante. s. APUDOMATOZA. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. dorit de subiect. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. V. scorpionii si diversi acarieni. / apragmatism. pi. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. s. s. ischemie cerebrala. prosexis = atenfie. al *leptomeningelui. dura mater. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. / apudomatosis. f. / apudome. a -priv. f.. astm. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. s. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. s. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. de la pragma. n. femeile prin cercuri.: 1) A. antireumatic. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. s. m. praxis = actiune. APOZITIE.] Infiltrat celular. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. s.arboxyla. s. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. 2) A. procesele biochimice sunt identice. m. APRAGMATISM. de. f.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. fara leziuni cerebrale. s. ideatorie. s. / arachnoldite. a . / aprosexia. [C. n. s. / arachnidism. n. [Qr. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. APRAXIE. arbor. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. eidos = forma. / arachnoiditis.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans.] Artropode ("Arthropoda) terestre. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. f. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. SIDA. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. eidos = forma. eel putin aparent. [Cfr. componenta a *leptomeningelui. ataxie-telangiectazie. 3) A. In care un gest simplu este irealizabil. / arachnodactyly. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. idei. / apudoma. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. carcinoidele intestinului subtire). practicd. pentru amine precursor uvtake and dtc. [Qr. f.} Sintagma lat. a . cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. unele infectii virale. / apposition. cuprinde numeroase ordine. / arachnoide. s. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. APUD / APUD / APUD. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. sunt secretante. -ita. / arachnoid. Ca urmare. sunt suficiente dovezi ca a. ARAHNIDISM.] Perturbare a atentiei voluntare.] Sin. NA: arachnoidea.). s. / apudomatose. / apposition. printre care a. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. s. [CfT. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. ocupat de *lichidul cefalorahidian. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex..} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. Se disting: 1) A. [Acroiwm din Ingi. f. f. inflamator sau neoplazie. a adauga ft ponere = a pune. l^r. infectioasa).] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. polyendocrinoma.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop.. / apraxia. f.r. din gr. a -priv. ARAHNOIDOCEL.. genea]ogia. arakhne = paianjen. generatie. Clasa A. pentrv amine precursor uptake. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. Imposibilitatea realizarii unui act sexual.).: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina).. APROSEXIE. ARAHNOIDA. [Qr. A. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. arakhne = paianjen. osteoporoza. Fenomen prezent In oligofrenie. A. boli hematologice. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. Thuja occidentalis. (Mil's = apiicare. / aprosopie. la apponere = a pune ianga. fragmente de os fracturat). arakhne = paianjen. / apragmatisme..). de care este separata prin spatiul subarahnoidian. din care fac parte paianjenii.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. boli neurodegenerative. s. pragmatikos = referitor [a fapte. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. 2) Sin. s. f. infarct miocardic. s. APROSOPIE. In principiu. accident grav. / arachno'idoc61e. Tmbracarii si a mersului. s. sin. spinala Inveleste maduva spinarii. s. se recunosc trei tipuri de a. s. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare.: neoplazie endocriniana multipla (v. [C. Sin.r. A. evolueaza cronic. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. [Lot.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. f. -ism. kele = hemie. -oris = arbors. [^cronim din engC. dementa. -oris = arbore'i vita = viafa. / arachnoidocele. adaugare. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila.priv. ARAHNOIDITA. chiar daca acesta este evident si. fapte. neobservarea noului din ambianta si. s. f.. arbor. f. nocivi fie prin toxinele din venin. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. f. In care gesturile simple sunt execu-tate.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor.: sindrom Beals-Hecht (v. uzual pentru sindrom Marfan (v. / arachnodactylie. / arachnidisme. In consecinta. In clinica se solicita. arakhne = paianjen. n. \Gjr. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. •oma. f.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. constructive!. s. -ama. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. f. APUDOM. appo-sitio. feocromocitoamele. accidente vasculare cerebrale. Insemnand arborele vietii. encefalica acopera encefalul. cat si al efectorilor moleculari. pia mater. [^Ic-ronim din Ingi.. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. unnas. Majoritatea a. 2) A. abdo-menul. [Lat. nervos. de ex. s. / apraxie..i prosopoa = fa^d.). -oza. s. artrita reumatoida etc. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice.: plicae palmatae cervicis. / aprosopia. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. atos = fapt. arakhne = paianjen.. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. [Lot. ARAHNODACTILIE. In timp ce gesturile automa-tice (ex. / aprosexie.. carcinoamele tiroidiene.] Abrev. genos = neam. f.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. ideonnotorie. [C?r. iar a. cutanat. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. Totusi. arakhiie = paianjen. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. si meninge. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate.} Membrana fina conjunctiva. logos = stiinfa. miozis si hipotensiune.

mica. / argentaffinoma. de ia area = mie. A.] Coloratie anormala. fiind denumit monosinaptic. infectie. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. c) a. f. / arbovirus. n. areae. s. [Cjr.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor./. s. eel de-al patrulea si al cincilea. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. s. s. areola s= (trie. format de catre pediculi si lamele verte-brale. ARGININURIE. argentum = argint. / ariboftavinose. (riboflavina). Mai importante: 1) A. dim. [Lot. otrand. Cat. arcus = arc. v. 6) A. f. b. [Cfr. silver poisoning. / arbovirosis. flavus = gaiben. s. / arch. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz.). b. / areola. gr.] V. anat.: cardnoid (v. / argent. / arche(o)bacterie.: gerontoxon (v. NA: area. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. argentum =• argMt. areo-lae (1). s. -oza. s. n. AREOLA. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita..] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. / argyrisme. ARGIRIE. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. respectiv. cu fata posterioara a vertebrei. [Lat. un organ efector (muschi. Metal alb. [at.). arthropod-bome = transportat de artropode. s. V. ARGENTAFIN. f. [Lat. [Lat. din engi. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch.artere. f. affinis = mvecinat. argyros = argint. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. [Lot. adj. se asociaza cu alte avitaminoze. [Lat. ARGINT. a . mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. / arginine. f. simbol Ag. / arginine-vasopressine. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. Ex. •ind. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). calcarina: zona de proiectie a a. area = am} In anatomie. auditivo-psihica: a. s. m. Sin. avand aspec-tul unei linii curbe. / arbovirose.. r. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. 6o[td. sen. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. -ism. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. argentum = argint. / argininuria. eel de-al doilea a. f. orificiul vertebral. costal. b) a. A. 3) A. Ca urmare. s. 6o[ta. s. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. f. majoritatea fiind boli tropicale. Aceste doua zone permit. (a. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. Considerate ca forme primordiale In evolutie. dau nastere unor cartilaje laringiene. orientata oblic In sus si spre exterior. s. a. s. n. v. argyros = argint.] Structura anatomica de forma arcuita. hioid) da nastere apofizei stiloide. ligamentului stilohioid. -oza. adj. s. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. pi. ouron = urind. f. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. NA: areola. m. (a. f. 4) A. In organismul carora virusurile se multiplica. s. ARIBOFLAVINOZA. s. sin. din centrul nervos la organele efectoare. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. s. 2) Structura anatomica. nu poseda decat o sinapsa. ciocanului si nicovalei. tab. -ind.prill. fibroasa s. const. In conti-nuare. bakterion. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. fiecare punct al re185 . iar altele si omul (*antropozoonoze). affinis = iwecinat. superior sau inferior. dt la bakteria = 6aston. tab. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. astringente si antiseptice.iu vasculara. provoaca la om *arboviroze. ARIE. f. Reprezinta o veritabila retina corticala. f. s. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. osoasa. deasupra arcadei orbitare.: centrul auditivopsihic.] ARE 1) A. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. arcus = arc. s. / ariboflavinosis. / aire. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. f. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. V. r.). artHrovod-bome = transportat de wtTopode.: a) a.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. vasopresina. s. In general. f. posterior al vertebrei. ARC. A. 2) A.: gerontoxon (v. / areole. s. ureogeneza. Fiecare a. \Cjr. m. / silver. -onio. este rara si. . mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. / argyrie. V. 3) A.] Sin. ARBOVIRUS. s. s.] ElementuI chimic nr. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. / argentaffinome. / arginine-vasopressine. argentum = argint. / argyrism. Primul a. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. s. [Lot. Sin. In functie de virusul care Ie genereaza. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. / arc. s. posiBii de ia germ. s. maleabil. f. s. [Lot.] 1) segment dintr-o curba. [at. ARHEOBACTERIE. / argyria. [arbor -tifirw. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. 2) A. greutate specifica 10.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. ARBOVIROZA. f. / area.5. 0 serie de a. / argentaffin. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. ca si In tehnica medicala. s. 5) Ani Brodmann. argentum = argint. biochim. dreapta si stanga. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. f. f. f. f. Sin: ligamentui Poupart. \arbo afirw. vizuale. s. De asemenea. virus = venin. / argentaffine. s. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. f. Acest a. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. corticotem-porala care Inconjoara a.87. [Lot. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. In particular dintr-o circumferinta. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. b. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. greutate atomica 107. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina.d). / arch. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. / argininurie. brun-roscata a tegumentelor. / arbovirus. pi.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. / arginine. el delimiteaza. ARGENTAFINOM. / arcade. a. prezinta forme foarte diverse. a. La nivelul sau (a. ARGININA. Indeosebi In *pelagra. 4) A. dim. neural (sau vertebral). Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. m. -ina. virus = otrava. celula argentafina. din engi. ](yr. ARGIRISM. m. capuse). 47. n. ARCADA. normala sau patologica. arkhaios = vecfii. / archeobacteria. m.

V. arytainoeides = in forma de ud-.). / arytenoide. ARITENOIDITA. Astfel. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. s. A. / arytenoid. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. de. arithmos = numar. *sindrom Wolff-Parkinson-White. adretro. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. -e. din [at. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. poate fi determinata de fibrilatia atriala.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. back-ward. Co. m. ARN / ARN / RNA. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare.] Sin. adj. V. bloc atrioventricular. poate afecta numai o parte a personalitatii. / arythmie.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. din [at. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. gr. gr. a. iar sub 20 pro-fund. au fost stabilite si descrise trei grade de a. centrul receptor al sensibilitatii generale. adj. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie).i iat. 4) Ritm de pacemaker. ritm sinusal coronar si atrial inferior. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. (at. striata. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). ventriculare. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal.ventriculare (*extrasistola ventriculara. ARIERAT. forma ifitiiri. ale conducerii impulsului sau mixte. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. 15) A.: arie germinativa. parasistolie. s. / arytenoiditis. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. ARITMIE. encefalite etc.. 'wandering pace-maker). tulburari de conducere intraventriculara. / retardate. a. a • priv. eidos = forma. 10) A. f.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge.. m. m. adrctro. a. traumatism cranian perinatal. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. pads = jv(a. ARITENOIDOPEXIE. absenta autonomiei. cortico-oculoce-. jonctionale). Neregularitate de ritm cardiac. \fr.wr. / arithmomanie. a .re. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. [Cjr. A. 'torsada varfurilor)..] SubstantS poliri- . \Cjr. . -ita. [Korbinian Brodmaan. de. [Qr. *tahicardia ventriculara. s.ta. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. Sin. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. 'bradicardia sinusala.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. *fibrilatia atriala. (at. calificata.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. / arytenoidopexy.uicior. s. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. *fibri-latia ventriculara.rma. / arythmogene. eidos = forma. [^r. / arrhythmogenic.: pata Kiesselbach (v. afectiva. aritmie cardiaca. care se manifesta pre-coce. pentru 20-50 moderat-sever. recuperarea nefiind posibila. Poate fi paroxistica sau permanenta.td a [lit retro = mapoi. adj. uicior. ca si un mediu familial sau social adecvat. este. f. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. care a delimitat 52 de a. 13) A. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. s. *flutter-ul ventricular. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. comunicare interatriala. de ia arytaina = u[cwr. gennan = a produce. a. 11) A. rhythmus.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation.) A. adj. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. [Gjr. [fr. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. f. 16. adj. trebuie diferentiata de a.ior. 7) A. u. V. Kiesselbach. poate fi eliminata prin *psihoterapie. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara.ww. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). Stare a unui copil sau a unui adult arierati. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). extrasistola. In functie de mecanism. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. rhythmos = ritm. determinata de interpunerea. s. cardiaca.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. ARITMOGEN. arrieration. \Cjr.). au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). indus artificial. gr. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. [^6rev. stenoza mitrala) decompensata sau nu. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql).: *rubeola). 12) A. forma wtaritd a iui retro = uiopm. care. A. unor extrasistole cu numar si tip variabil. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. mental deficiency. *flutter-ul atrial. acesta se dovedeste inapt sa Invete. a. / arriere. Sin.atriale (*extrasistola atriala.: operatie Kelly-King (v. sau campuri citoarhitectonice.: arie striata. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. f. / arrhythmia. arriere. Clasic. ARITENOID. sinusala respiratorie. mentalis. ARITMOMANIE. f. A. v. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. f. 17) A. *tahicardia atriala. u(tinse. / arithmomania.. b) a. 14) A. acid riBonucCeic. / arytenoidite. heterotope sau ectopice . fata de ritmul sinusal normal. eidos = forma. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale.tUlza. A. de origine sau cu destinatie extracorticala. arie calcarina. 'imbecilitate si 'idiotic. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. 9) A. si retardare mentala. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). regiunea precordiala. . 8) A. Extrem de diverse. f. m iim6aju[ c. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. egoism si *puerilism.priv. neurofiistologge. f. rhythmos = ritm. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. s. ary(oinoei'des = in forma de. parietala ascendents. nevroze. arytainoeides = m forma de view.t ui iocul dmwnwv. isterie). de ia arytainu .] Care genereaza tulburari de ritm cardiac.: *sindromul Down). Daca arieratui este un copil. / aryt6noidopexie. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. m. de la mens. de regula. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. sinu-sala nerespiratorie). *ntis = minte] Inapoiere mentala. rhythmus. la arytaina = u[c. c. adj. sin. s. dimpotriva. aberatii cromozomiale (ex.

anat. . se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. A. tab.artere A.artere. -atis.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. s. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. ARSENIC. polycistronic messenger. tunica externa (adventicea). a. 187 . tab. A. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. V. artere. . CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. de. aroma. V. tab. . s. (a. 6ar6dlesc.artere. tab. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. . fiarfiatisc.artere. . V. de la therapeuein = a. A. [a arson = putemic. anat. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. In constitute unei a. ei sunt spedfid fiecarui a. anat. A. dupa cum exista si alte clasificari. denumit astfil da. f.nt. dm gr. A.] ElementuI nr. (irs. A. artefact. deoarece crou goals. / artefact. . a. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. AROMATERAPIE. tab. anat. V. tab. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. AUDITIVA INTERNA (v.ta. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. cu efect tonic sau seda-tiv. V.artere. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. electricitatea. a. importanta si Intinderea suprafetei arse. Are. arsenicum. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. din microscopia electronica. A. A. ca radiatiile. deci. purtatori de aminoacizi. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. tab. BUCALA / artere buccale / buccal artery. anat. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. s. / RNA-polymerase. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. anat. ARSURA. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). de gradul II: complicata cu flictene. gr. ARSENICISM. . messenger interfering complementary RNA. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. [Lot. fie In general. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). din gr. tab. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. f.artere. / arsenic. 4) a. care are rolul de a dirija a. A. anat. anat. n. V. s. s. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. are efect eritropoietic. anat. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. A. V. s. -os = aer. -alos = aTOmil. s.artere. de ordinul a 10s Da). tab. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). / brulure. A. A. V. cadavre). Are importanta medicals. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. f. Trioxidul de arseniu.. V. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. aroma. f. f. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). . artis = meserie. arteria = arterd. gr. As. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. .ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. n. tab. artere. aminat. anat. m. anat. / ARN-polymerase. frigul. de la facere = a face. s. aer. V. A. tab.. / artifact. anat. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. . f. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. f. V. Biosinteza a. de asemenea. Clasa particulara de ARN antisens. arsenicum. pe imaginea scintigrafica. . A. . A.artere A. / arsenicisme. Ex. [Lot. gr. m. V. s. V. A. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). arsenikon. V. / aromatherapy. tab anat. anat. . A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA.artere.artere. V. V. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. anat. V.artere.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. . / artere. Se disting patru grade: 1) A. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. As^. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. V. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. terein = a confine (anticii credeau ca. arsenikon.] Vas care conduce sangele oxigenat. si ADN. tab. facut. / arsenic-alism. . s. ARN care poate Insoti diferite virusuri. V. In a. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. factum = fapt.artere. anat. de [a arsen = putemic. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. ARN-POLIMERAZA. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. tab. V. f. 33. A. . . anat. s. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. n. anat. NA: arteria. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. r. tab. -ifim. [Lat.: a. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA.artere. s. s. y. / aromatherapie.artere. . anat. . tab.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. [Lat. V. ARTEFACT. A.artere. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. . artereie conf-in aer. / burn. artere perineale profonde / artery of bulb. tab. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. s. A. / arsenic. tab.artere. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. solubil).to-n.artere. ARTERA.artere. tunica mijiocie (sau media). dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. anat. 3) a. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. [Lat. tab. se constitute Intr-un sis-tem arterial. anat. therapeia = tratame. tab. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. / artery. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. 2) a. [Lat. proprietdtiCor sale putemice. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. m. In functie de tehnicile de preparare a probelor. ardere = a arde. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. tab. In formele a-cute.artere. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. V. a. a. de la.

A. . A.artere. . tab. anat. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. anat. V.artere. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. anat. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. tab. . tab. anat. A.artere. A. . A. V. tab. anat. colaterala ulnara inferioara). EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. A. V tab. V.artere. A. V. A. tab. A. A. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. V. A. A. V. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. V.artere. anat. . A. V. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. tab. tab. A.artere.artere. anat. anat. frenice inferioare). V. tab. V. . tab. A.A. . A. anat. A. V.artere. V.artere. tab. A. .artere. A. V. V. A. . . tab. anat. tab. V. anat. tab. anat. V.artere. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. anat. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. anat. a. A. anat.artere. V. V. anat.artere.artere. V. . tab. tab. . tab. A. A. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. artere. anat. V. anat.artere.artere. . tab.artere. V.artere. a. V. . tab. A. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. V.artere. anat. anat. tab. . CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. V. -artere. anat. .artere. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v.artere.artere. . CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. artere. tab. V. A. tab.artere. V. . COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery.artere. aa.artere. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. tab.artere. tab.artere. tab. anat.artere. V. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. .artere. tab. tab. . tab. V. tab. anat. anat. . . A. 188 A. anat. A. anat. . anat. anat. . . A. V. . anat. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery.artere. anat. tab. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. A. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. tab. . A. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. anat.artere. A. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery.artere. anat. CISTICA / artere cystique / cystic artery. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. anat. A. tab. V. . CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. tab.artere. V. . . tab. A. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery.artere.artere.artere. . V. A. . COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. artere. tab. tab. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. A.artere. anat. . . . V. tab. anat. V. A. A. A. A. anat. anat. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. aa. tab. frenice superioare). DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. DEFERENTIALA (v. anat. . . A. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. anat. anat.artere. anat. anat. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. anat.artere. A. V. tab. V. tab. anat. tab. tab. tab. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. tab. A. V tab. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v.artere. a. anat .artere. artere. V. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. tab. anat. tab. A. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. A. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. A.artere. V. tab. V. .artere. anat. A. V. tab. . . V. V. V.artere. . V. anat. ileocolica). DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. A.artere. ductului deferent). V. A. tab. tab. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. . anat. anat. anat. . . DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. anat -artere. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. A. V. .artere. . V. V. artere. A. tab. V. anat. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. anat. a.artere. A. tab. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. V. colaterala ulnara superioara). A. V. . A. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery.

artere. testiculara).artere. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery.artere. anat. V. tab.d''"^ru go-man.artere. V. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. tab. tab. V. A.artere. tab. a. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. A. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. . A. A. tab. tab. A. tab. tab. V. anat. . anat. V. V. tab. tab. gluteala inferioara). . artere coronaire stomachique / left gastric artery.artere. V. V. tab. A. tab. tab.artere. anat. tab. V.artere. . . tab. ISCHIATICA (v. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. V. V. V. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. . FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery.artere. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. A. anat. tab. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. anat.artere. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. tab. anat.artere. '£er[in. 189 . a. . fab. anat. tab. V. intercostala anterioara). V tab. . a. A. . A. . GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. artere. hyaloidienne / hyaloid anery. . anat. V. V. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. V. anat. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. . V. anat. anat. tab. .artere. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. intercostala anterioara). tab. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. -artere. A. anat.artere. tab. A. A. artere. . anat.artere. tab. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. INTERCOSTALA SUPREMA (v. anat. A. . anat.artere. V. V. A. anat. tab. . a.artere. tab. artere. V. V. centrala lunga).artere. tab. V. . anat. A. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. anat . ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. apoi la. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. A.artere A. V. A. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. FUNICULARA (v. tab.artere. tab. gluteala superioara). GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. anat. tab. V. anat. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery.artere. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. a. . V. A.artere. . V. A. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. A. A. anat. HUMERALA PROFUNDA (v. A. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. anat. anat. V. tab.artere. LINGUALA PROFUNOA A. anat. . . tab.artere.artere. a. V.artere. .artere. tab. A. V. anat. tab. . tab. . LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery.artere. anat. . anat. A. tab. artere. . FEMURALA / artere femorale / femoral artery. V. profesor ia Leipzig. a. A. FESIERA INFERIOARA (v. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. anat. anat. V tab. V. anat. A. V. V. tab. V. . tab. peroniera). tab. tab. tab. .artere. LUI HEUBNER (v. . V. . .artere.artere. HUMERALA (v. A. V. anat. .artere. tab.artere. .artere. anat. anat. A. a. A. tab. anat . V. -artere. HIPOGASTRICA (v. a. . a. anat. tab anat. FACIALA / artere faciale / facial artery. tab. . . tab. brahiala profunda). A. anat. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery.artere. anat. anat. A.artere.artere.artere. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. A. anat.artere. a. . a. A. anat. V. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. artere A. A. . GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. A.artere.artere. A.r. A. FRONTALA (v. V. tab. anat. A. A. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. V. V. A. anat. supratrohleara). ETMOIDALA ANTERIOARA A. V.artere.artere. tab. A. V. tab. anat.artere. .artere. .A. V.artere. . A. A. tab. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. . anat. A. anat. A. V tab. anat. anat. . INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery.artere. anat. anat.artere. A. . A.artere. A. A. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. V. gluteala inferioara). V. V. A. V. V. tab. tab. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. . anat . GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. V. .artere. FIBULARA (v. anat. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery.artere. brahiala). tab. lfi43-1926. anat. V. A. anat. V. . HIALOIDA / art. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. A. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. pe. A. A. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis.] / tab. V. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. A. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. anat. . V. A. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth.artere A. 4ab. .artere. anat. FESIERA SUPERIOARA (v. tab. . GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. anat. anat.artere. anat. A. tab. anat. . V.

A. anat. .artere. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery.artere. MAMARA EXTERNA (v. tab. A. . . anat. anat. V. tab. anat.artere. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. anat. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. anat. anat.artere. A. A. NENUMITA (v. tab. V. A. tab.artere. V. A. A. [/oAonn Ernst Neuhaiier. V.artere. V.artere A. anat. V. V. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. .artere. tab. anat. . . A. V. V. anat. . LOBUUJI CAUDAT A. . 1742-1777.artere. tab. V. tab.artere A. tab anat.artere.] V. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk.artere. A. . anat. .artere. A. tab. .artere.artere. tab. a. V. tab. tab. V. tab. a. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. PEDIOASA (v. anat.artere A. V tab. tab. A. . OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. a. . V. artere. anat. anat. LUI NEUBAUER (v. tab. V.A. . anat. anat. tab. tab. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. anat. A. . OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. tab. mediana). . V. . A. anat. V. 190 A. anat . A. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery.artere. A. tab. V. . . V. artere. V. tab anat.artere. A. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. . tab. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. A.artere. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. V. anat. anat. .artere. tab.artere. a. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. V.artere. tab. V.artere. tab anat.artere A. tab.artere. . anat. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery.artere. A. anat. tab. MAMARA INTERNA (v.artere. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery.artere. tab. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. anat. A.artere. tab.. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery.artere. tab. . . dorsala a piciorului). A. A. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. .artere. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. . anat. maxilara).artere. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. V. A. . A. . V. V. anat. tab.?i cfivvrg german. V. V. anat. . anat. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. a. RADIALA / artere radiale / radial artery. artere.artere. V. . . MAX1LARA EXTERNA (v. anat. a. . NERVULUI MEDIAN (v.artere. anat. tab. anat. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. .artere. V. artere A.artere. anat. anat. tab. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery.artere. . A. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. V. A. V. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. tab. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. anat. . V. anat. tab. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. tab. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . A. -artere.artere. anat. V.artere. V. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. tab. V. . tab. tab.artere. A. A. V.artere. tab. A. V. tiroidiana ima). tab. V. . . tab. anat. tab. anat. V. A. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. A. V. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. .artere A. toracica interna). A.artere. . A.artere.artere. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. A. V. fronto-bazala laterala). A. A. -artere. anat. V. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. V. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. profiisor [a Jena. tab. tab anat . A. a. . . A. V. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. anat. . anat. anat. a.artere. A. .artere. anat. gastrica dreapta). tab.artere. V. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. faciala). tab. A. V. V. tab. V. V. V. tab. V. anatomist . tab. PILORICA (v.artere.artere.artere. V. V. V.RADIALA A. . toracica laterala). V. . tab. A. anat. A. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. tab. tab. tab. . A.artere. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. A. a. anat. V. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery.artere. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. V tab. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. tab. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. anat.artere. A. tab. . anat. A. A. anat. tab. . MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. A. tab. A. A.artere. anat. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. anat. . V. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. . anat. A. anat. V. tab.artere. A. . V. anat.artere. anat. tab. anat . MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. tab. anat. A. anat. . OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. . anat. A. MAX1LARA INTERNA (v.

A. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. . anat. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. anat. anat.artere. anat. V. V. A. V. anat. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. testiculara). V.artere. a. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. tab. tab. anat. anat. A. A. RECURENTA (v. . anat.artere. A. anat. anat. A. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. V.artere. tab. A. tab. V. anat. anat. A. . tab. .artere. anat. A. tab.artere. anat. A.artere. . TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. A. V. . A. linguala profunda). .artere. tab. centrala lunga). tab anat. A. V. TIMPANICA A. V. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. . TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery.artere. tab. V.artere. V. . anat. anat. . RENALA / artere renale / renal artery. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. V. .artere.artere. V. anat.artere.artere. V.artere. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. .artere. . tab. . . anat. anat. V. artere. . V. . SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. A. tab. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. anat. V. . tab. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. V. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery.artere. anat. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. V.artere. V. anat. A. tab. tab. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. A. anat. . V. anat. tab. A. anat. anat. V. A. . SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. artere. tab.artere. V. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. infraorbitara). TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery.artere. RECURENTA CUBITALA (v. . . SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. anat. A. . A. .artere. A. A. A.artere. A. A. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. A.artere. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. artere. V. anat. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. . SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. A. tab. V. V. anat. . A. tab.artere. tab. A. anat. anat. V. .artere. nervului sciatic). . tab. . tab.artere. A. V.artere.artere. V. anat. A. tab. V. A.artere. tab. anat. a. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. SCAPULARA DESCENDENTA (v. A. RUSINOASA INTERNA (v. . V. V. tab. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. A. artere. anat. SPERMATICA INTERNA (v. 191 . anat. V. V. tab. . anat. A. tab.artere. a. anat. anat. V tab. V tab. anat . SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. tab anat. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. artere. A. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. A. A. tab. A. anat. A. tab. tab. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery.artere. pudendala interna). . anat. tab. tab. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. . V. anat. . V. V. SYLVIANA (v. V. SUBORBITARA (v. tab.artere. a. a. . tab. V. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery.A. A. anat. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. tab. anat.artere. .artere. artere. V. . tab. anat. tab. tab. V.artere.artere.artere. A. A. SCIATICA (v.artere. RANINA Jv. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. anat. . A. tab. . anat. . anat. anat. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. anat. tab.artere.artere.artere. tab anat. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. V. tab. tab.artere. A. tab. V. tab. A. tab. V. V.artere. . . a. interosoasa recurenta). RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. V. tab. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. . A. V. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. A. anat. anat. . anat. V. a. A. V. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. A. . V. A. V. anat. tab. anat. V. tab.artere. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. . a. a. tab. tab. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. A. anat. .artere. a. . . A.artere. A. A. tab. V.artere. A. A. V.artere. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. V. A.artere. . SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. recurenta ulnara). V.artere.artere.artere. tab. tab. anat. V. tab. anat. V. A. tab. . tab. . SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. . SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. A. .artere.artere. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery.artere. tab. tab. anat. .

AA.artere. A. anat. . V.artere. tab.artere. A. JEJUNALE AA. tab. V.artere. aa. V. AA. tab artere. a. AA. anat. A. A. AA. -artere. artere.artere. . V.artere.artere.artere. V.artere. tab. V. AA. tab. . anat. V.artere. anat. anat. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. AA. V. V. AA. . anat. V.artere. ZINN (v. anat. V. anat. tab anat artere.artere. . V. . ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. tab. V. tab. anat. .artere. anat. tab. V. A. tab.artere. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. V. . canalului pterigoidian). VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. Aa. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. . A.artere. anat. . . . DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. tab. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. tab. tab. AA. AA. anat. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. . anat. A. A. artere. aa.artere. V.artere. A. V. V. tab. A. V. V. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. V. . anat. . V. V. . FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. anat . anat. tab. V. tab. 192 . anat. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. tab. . tab. AA. tab. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. anat. anat. anat. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. V. V. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. . tab. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. tab. V. anat.artere. tab. rectale). . tab. tab. tab. V. A. .artere. _V. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. tab. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. [fohcinn Gottfried Ziinn. AA. V. -artere. anat. . V.artere. anatomist fi botanist g&rman. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. centrala a retinei).artere. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. tab.A.artere. V. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. anat. . anat. AA. tab.artere. AA. tab. V.artere. tab.artere. anat. tab. A. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. tab. A. anat. tab. A. anat. V. AA. aa.artere. anat. A. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. VIDIANA (v. tab. AA. . INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries.artere. A. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. anat.artere. tab. anat. TIMPANICA POSTERIOARA A. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. . V. anat.artere. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. A. anat.artere.artere AA. .artere. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. . . . tab. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. . AA. tab. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. anat. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. V. tab. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. tab anat.artere. anat. anat.artere. anat. AA.artere. . .artere. anat. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries.artere. . anat. tab. UTERINA / artere uterine / uterine artery. tab. tab. V. . EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. . A. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. AA. V. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. . V. a. tab. anat. V. anat. . 17271759} V. AA. anat. prof&sor [a CfQttingen. AA. anat.artere. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. anat. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. V. . V. V. V. V. AA.artere. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery.artere. . . AA. .artere.artere. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. anat.artere. AA.artere. tab. tab. . tab. V. HEMOROIDALE (v. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. AA. AA. V. . anat. . . A. tab. DIAFRAGMATICE (v. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. anat. anat.artere. . AA. V. tab. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. anat. anat.artere. AA. tab. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. V. V. .artere. V. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries.artere. anat. V.artere. . anat. V. AA. tab. tab. . tab. tab. AA. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. AA. V. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries.artere. tab. anat. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. tab. anat. A. AA. A. artere. tab. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. .

A. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. gr. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. / arteriole. V. V.artere. mai rar. V. / arteriectomy. tab. direct sau printr-un *cateter.] Inflamatia unei arteriole. stadiul IV. . a. arteria = arterd. s. tome = tdiere. . anat.ra. s. . aa. . / arteriolite. dim. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. intdrire. tab. gruphein = a scrie. In prezent. V. tab.w' AA. terminala a unei artere. anat. ARTERIOSCLEROZA. .] Ramura fina. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. [Lat. / art6riotomie. s. / arteriosclerosis. f. gr. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. . anat.artere. [Lat. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. anat.artere. . ARTERIOPATIE. cand se asociaza dureri In decubitus. / arteriosclerose. AA. f.. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. V. anat. [Lat. . anat. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. dim. anat.artere. ARTERIOLOSCLEROZA. V. tab. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza).: sfigmograma (v. STRIATE LATERALE (v. aa. [Lot. -ita.artere. V. ektome = enisle. etimologic. V.).) dupa injectarea In trunchiul principal. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. / art6rite. ARTERIOGRAMA. de claudicatie intermitenta la mers. V. AA. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. f. gr.: arterita gigantocelulara (v. tab. artere. centrale anterolaterale).] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. f. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. . tab. AA. [Lat. tab. AA. tab. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. poate fi generalizata (ex.. anat. f. anat. gr. de ia tern-nem = a taia. s. AA. mica. care leaga arterele de capilare.artere. tab. de la arteria = arte. LENTICULOSTRIATE (v. AA. 193 . arteria = arte. arteria = artera.artere. renal. V. anat. / arteriolosclerosis. / arteriogramme. f. de ia skleros = tare.. RUSINOASE EXTERNE (v. tab. anat. V. AA. artere. V. V. . anat.artere. gr. tab. membrelor inferioare. gr. V. anat.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. f. acompaniindu-se uneori de tromboza. s. / arteriopathie. s. -artere. tab. AA. ca m cazul arterei subclaviculare. tab. f. V. anat. V.artere.artere. .artere. f. ia skleros = tare. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries.artere ARTERIOLITA.] Denumire generica pentru bolile arterelor. AA. s. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. AA. ARTERITA. [Lat. gr. arteria = artera. s. / arteriolitis. LENTICULOSTRIATE AA. aa. embolica etc. s. gr. arteriola = arterd. anat. arteriola = arte. . s. traumatica. tab. / arteriogram. cerebral. tab. tab. / arteriole. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries.. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). AA.artere. f. pudendale externe). AA. dim. SURALE / arteres surales / sura) arteries. sectiune. / arteriopathy. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza. tab. . s. .artere. AA. . wtdrire. f. In prezent. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries.} Termen care desemneaza. / arteriographie.. s. s. 2) Sin.. f. anat.. centrale anteromediale). / arteriolosclerose. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. tab. anat. f. AA. V. / arteritis. gr.).artere.ra. anat. AA. . TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. a unui lichid opac la radiatiile X. de ruptura.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara.: sindrom Gougerot (v. AA. sklerosis = indu-ratie. / arteriectomie. gr. Sin. V.. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles.artere. arterio-scleroza si 'mediacalcoza.artere.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. dur. A. anat. V. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. anat. . . anat. extinsa si la nivelul tunicii interne. V. centrale antero-laterale). artere. la arteria = arte. . pulmonar etc. centrale anterolaterale). AA.i y. tab. [Lat. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. f. pathos = Boold. de latenta clinica. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. [Lot.. anat.artere. anat. tab. AA. s. V.artere. NA: arteriola. AA. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. gramma = inscriere.). / arteriography. . V. anat. tab. AA. s. indiferent de origine (ateromatoasa. m.: a. AA. de. . gr. s. ARTERIOLA.: a. AA. V. V. anat. gr.ra mica. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. de ia arteria = wter&'i •ita. stadiul II.artere. V. tab.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. arteria = artera. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. tab. [Lot. V. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. arteria = artera. f. tab. aa. gr. / arteriotomy. anat. f.. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. V. sklerosis = induratie. . anat.) Ex. f. AA. tab. AA. f.artere.. ARTERIECTOMIE.artere. ARTERIOTOMIE. de gan-grenS. . V. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. arteria = arterd. AA. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome.artere.. tab. s. anat. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. f. s. a. alteori de dilatatie sau. tab. stadiul III. de. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries.artere. . tab. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. arteriola = arterd mica. anat.ra. s. s. care include In evolutie: stadiul I. AA. V. . tab.artere. [Lat.

V. tab. infiltrata de celule gigante multinucleate. V. . anat. A. . tab. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation.). . Intrerupte. V. Exista a. simetrie bilaterala si picioare articulate. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. . mobile sunt: a) capsula articulara. A.articulatii. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. anat. anat. strabism. tab. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. anat. anat. anat. V. anat.: Intre oasele temporal si parietal). ARTICULATIE. V. . Elementele constitutive ale unei a. b) stratui extern.articulatii. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. Anatomopatologic.articulatii.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. boala Horton. tab. tab. anat. f.: arterita gigantocelulara (v. anat.articulatii. tab. A. V. tab. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. anat. anat. fetele osoase ce vin In contact. 194 . tibiale superieure / tibiofibular articulation.articulatii. tab. AA. . COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. V. V.articulatii. V. tab.articulatii. 2) scuamoase (ex. cresterea VSH-ului. V. A. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. tab. pous. A. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. . V tab. anat. arthron = articuCatie. . V.articulatii. A. tab. tab.: boala Takayasu (v. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. anat. A. febra moderata. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. AA. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. A. A.articulatii. .articulatii. tab. articulatii. A. anat. V. anat. . CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. articulatii.articulatii. AA. . f.articulatii. A. .: Intre oasele craniului). CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. / articulation. A.articulatii. V. anat. tab.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. Diartrozele reprezinta a. anat. A. .articulatii. anat. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. . A. A. . care devin edematiate si dureroase la palpare. A. . \C. panarterita subacuta a varsInicilor. Exista si a. tab.articulatii. A. cu ruptura limitantei elastice interne. tab. Se caracterizata prin alterarea starii generale. anat. d) suprafetele articulare.articulatii. . tab.articulatii. podos = pitior. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. . . A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V tab. V. tab.articulatii. tab. Sin. A.: coloana vertebrala). Cand suprafetele nu corespund ca relief. anat. c) membrana sinoviala. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation.articulatii. . V tab. A. V.articulatii. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. anat. AA. . . denumite sinartroze.: a. tab. A. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. NA: junctura ossiuIn. denumite diartroze. fixe. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. anat. . MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. genunchiu-lui). . tab. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation.articulatii.articulatii.Uturd.: arterita temporala. . anat. AA. A. V. tab. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. semimobile sau amfiartroze.articulatii. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. In forma de sa. V. A. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. V. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation.articulatii. [Lot. tab. INTERCARPALE A. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. V. A. . V. . tab.articulatii. V. A. anat. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. tab anat. s.r.articulatii.articulatii. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. de cauza necunoscuta. V. leziunile sunt de panarterita. boala Forestier. AA. tab. anat. A.articulatii. . anat. articulatii. anat.articulatii. V. arliculatio. 3) armonice (ex. tab. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. tab. . V.articulatii. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala.articulatii. anat. si mobile.). articulatii. V.articulatii. periarterita segmentara superficiala. V. AA. anat.: Intre oasele nazale si maxilare). CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. V tab. tab. Sin. anat. Este sensibila la corticosteroizi. V. A. diplopie. anat. tab. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. tab. cefalee violenta. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. anat. s. Sin. A. .\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. anat.articulatii. V tab. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. ovoide. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. -onis = wclie. anat . INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. A. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. cu suprafetele aproape plane (ex. anat. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. A. V. / joint. tab anat. articulatii. anat. tab. care pot fi sferice. V. V. . In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. . ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. AA.

A. . tab. / arthralgia. vege. arthron = articulafie. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a.afie. f. V. Sin. Contraindicata In artrita septica. . / arthropaty. / arthrodese. 195 . nu sunt posibile decat miscari de glisare. caracterizata prin malformatii multiple.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. reprezinta. / arthroplastie. mc. [^r.re. . s.re. Sin. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. [Qr.articulatii. tab. .] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane.. s. [Cfr.: poliartrita reumatoida (v. ARTROPATIE.articulatii. AA.: spondilita anchilozanta (v. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. V. f. [Cjr. s. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. AA. arthron = articuCatie. / arthrophyte. f. / arthrocente-sis. distruge. f.: artroza (v. f. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations.] Sin. V. anat. uneori ereditara.. V. / arthrodesis. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. anat. tab. / arthrogrypose. \Qr. meniscografie).] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. tabetica). f.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. f. f.: artroza (v. 1S53-1940.r. p. la arthron = articutatie. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. graphein = a scrie. A. ARTROGRIPOZA.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate.. modda. AA.tie. forma. [Qr. anat. / arthrography. r. AA. / plane joint. tab. ne-uroiog franca. AA. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. o condromatoza sau o sinovita. f. ARTRODEZA.). . V. NA: articu-latio plana. eidos = forma. anat. . algos = du.. In a. arthron = flrticuiatie. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). V.. logos = ftiinfa. . s. adesea In flexie. r.articulatii. arthron •= articulate. gryposis = indoire. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. arthron = articulatii plastos = modeiat. In esenta. neuropatice si a uneia miopatice. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. V. arthrodia = articu[a. . Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. ARTROGRAFIE. arthrogryposis multiplex congenita. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. anat. s. In prezent. Consta. c. AA. Sin. / arthroplasty. s. s. lysis = distrugere. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. m. f. tab. s.. / arthrographie. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). ARTROLIZA. tab. V. s. simetrica ?i spondilita psoriazica. AA.. si anchiloza. / arthrolysis.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. Utila pentru a evidentia corpi straini.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. arthron = articufatie. [C. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. s.uta.. de [a plassein = a. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. a. INTERCONDRALE AA.articulatii. izolata. arthron = wticuCafie.} Durere articulara. tab anat. s. ARTROLOGIE.articulatii. AA. A. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. AA. / arthritis. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. ARTROFIT.articulatii. s. . AA.. inflamatorie asimetrica. r. s. -articulatii. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. [C.. / arthrite.tie care. f. desis = [egare. / arthrologie. / arthropaInie. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations.aza. V. p. de. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. de unde descrierea unei forme a. tab. s. [Qr. si artrogripoza congenitala multipla.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. anat.} Punctia unei articulatii. / arthrodie. n.). medic german. {Gjr. f. arthron = articut. foarte probabil. f. f. ARTRITA. f. [Pierre Marie. athron = articutafie. / arthrology. -ltd. 18S3-192S. s. s.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. anat. s. iar *boala Bouillaud. s.articulatii. s.. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. . ARTROPLAST1E. ARTROCENTEZA. de obicei. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. ARTRALGIE. respiratorie sau genitourinara.ovoie. a.ta. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. tab. ARTRODIE. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. . / arthrolyse. tab. joint mice. V.] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. [Qr. AA. Boala congenitala. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis.fie.). giv:e. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v.articulatii. s. anat. anat. f. s. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. arthron = articulatie.). sistem HLA). de [a lyein = a. f. s. anat. tab.: a.articulatii. s.articulatii. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. Sin. V. m. / arthralgie. f. [Gfr. profesor [a 'Paris. In con-secinta. A. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. f. f. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations.AA. arthron = artic.i pathos = 6oaia. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations.: "soarece articular". In general de durata scuria. V. f.re. / arthrocentese. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. phyton = p[anta. V. / arthrogrypo-sis. tab.articulatii. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective.r. anat. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. V. f. / arthrophyte. s. kenlesis = mfe-patum.

s. / arthro-pneumographie. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. f. f.e^aminare. \Qr. / arthroscope.] Absenta *pulsului. / ascaride. arthron = articulafie. [Qr. celulara. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. meniscale. s-a injectat aer. f. spre deosebire de *antisepsie. askarizein = a fopdi. [Gjr. / arthroscopie. syn = impre. arthron = articutat-it. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). A. [Cfr. f. piptein = a. f. ARTROSCOPIE. / asialie. -onis = asemdnare. askarizem = a fcpm. f.ula. m. f. [a a . [Cfr. ereisis = ridicare. li-gamentare. ASCARIDIOZA. s. s. -atos = ceea ce survine unpreuna. ci per- .priv. nid necoordonare.. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. tuberculoza peritoneala. a .} Absenta totala a simetriei: 1) In organism.priv. f. {Gjr.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. f. s. m. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman.} Gen de viermi din ordinul Nematode. / assimilation. Obs. askites. dar eel mai frecvent este primitiva. / assainissement. insuficienta cardiaca globala. 2) Eliminarea. s.i sepsis = infecfie. putrefactie. arthron = articuiafie. 3) Prezenta In aerul ambiant. A. / ascaridiose. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. f.. etimologia termenului). / arthrorise. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. amigdalian. In plamani. aproape. / ascarid. assimilalio. / sanitation. Insuficienta cardiaca). A. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. pneuma.. Sunt infestati mai ales copiii. [Qr.are. s. f. f. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. regiune). a. apen-dicular etc. f. artroscopie. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. 'in prealabil. / asphyxia. cu *anastomoza sinovialei la piele..e. ASEPSIE. [Gfr. s. f. s. [Qr. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. adj. skopia . "osteosderoza subcondrala. f.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. ASANARE.. de. Ant. de la syn = impreund. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. symptoma. graphein = a scrie. care ramane latent. s. de. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCITA. f. ASIMILATIE. s. / assimilation. \Gjr. Cauze frecvente de a. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. a putsului. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. f. Sin : chiloperitoneu (v. s. s. diaree si dureri abdominale). iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. V. V. \Qr. [a skopfin = a. s. / ascite. *carcinomatoza peritoneala). s. s.priv. / arthroscopy. f. s. f.. ARTROSTOMIE... In functie de continut. m.). s. adj. f. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. A. s. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. s..] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. afectand una. ASFIXIE.ni. [Qr. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare.priv. \Gjr.: pi.priv. f. ve. ASIMETRIE. s. f. idnga. uneori cu cavitati pseudochistice. n. sub anestezie generala. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. f. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. artrita cronica degenerativa.priv. A.] Radiografia unei articulatii In care. f. / arthroscope. ARTRORIZA. \Lat. ASCARID. ascarizi. / asphyxie.: dezasimilatie. lichidul de a. Actualmente. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. / asymptomatic. s. ARTROSCOP. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica.r. f. / arthropneumography. vedea. s. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. / asymptomatique. s. a . / asphygmie. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. osteoarthritis. artrozice sau posttrau malice. 2) In biochimie. si artrografie. s. artrita hipertrofica. / arthrotomy. de unde se deplaseaza In trahee. a.. / arthrotomie. {Lot. [Cjr. a ef(amina. arthron = artu.. atos = aer. si anabolism. / degenerative joint disease. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. e^amina. ASIMPTOMATIC.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. ASIALIE.. [Cfr. | Gjr. ASFIGMIE. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala.: osteoartrita degenerativa. a acf:iona. purulent ('peritonita cu *piogeni)..wa. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. la skopein = a video. / asphygmia. a -priv.. s. ARTROZA. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. arthron = articuCafi. / asepsie. arthroa = articulate. / asialia. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit.. sphygmos = puts.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. / arthrostomy. f. / arthrorisis.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. / asymmetry. asphyxia = oprire. localitate. hypertrophic arthritis.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). askarizein = a sari. / asy metric. V. f. de ex. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. a sari. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin. a . Indeosebi In *jejun. f. s. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. / ascites. Ascaris lumbricoides. de la temnein = a t&ia. ad = cdtre. s. A. [^r.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. ASINERGIE. / arthrose. frecvent. s. s. ASCARIS / Ascaris / Ascaris.. obiecte. arthron = articu[atie. f. si xerostomie.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. [G. a sdri. siafon = saCizia. inaff.: dentar. Are o culoare rozrosiatica. f. / asynergy. sphyzfm = a puba. practicata In scopul unui *drenaj permanent. m.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. sectiune. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. -oza . s. n . tome = taiere. s. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui.) prin tratament adecvat. skopos = ofiservator. symmetric = simetrie. este o metoda *profilactica.i ergein = a iucra. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. V.. / asynergie.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. a. "osteofitoza marginala si.tiii -ozd. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. cuvantui a. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica.] Care nu determina simptome clinice. pe cale venoasa. V. a . *sindrom nefrotic. / arthrostomie. digestive. s. care este *curativa. f.: In cazul unei artrite supurate. s. Ex. monooxid de carbon). / asepsis. s. / ascaridiasis. de. s. ARTROTOMIE. stoma. s. In cazul leziunilor cartilaginoase.

associatio. V. stereos = solid. 2) A. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a.: miastenie (v. dar fara *paralizie. f. 2) A. / astereognosie.priv. miastenie. [Lot. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. ASTENOCORIE.. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. aspi-ratio. a face sd find. rasp&ndi. Sin. f.). socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. prin insuficienta muschilor drepti interni. ASTENIE. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. [Qr. / aspartame. s.: agnozie tactila. a . f.de. 5) A.ford putere.conform re-gulei". f. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. 4) A. / asomatognosie. s. f. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus.. a . aspergere = a. s.. ASTIGMATISM e) a. spirare = a rdsufla). cauzata de incoordonarea neuromusculara. f.). Sin. ASPIRATIE.priv. 4) a.priv. s. cu efecte fie pozi-tive. [Cjr.ta. ASTENOPIE. s. si t6aialga. gnosis = percepere. asthenos =. a imprastia. iar imaginile sunt percepute deformat.r. / asterixis. s. ASTERIXIS.). ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. Sindrom imprecis. / somatoagnosia. tumori subcu-tanate fistulizate). [o • pentru ac-etii. s. s.pere.: *psihastenie. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei.). -omn. / aspergillosis. In consecinta. V. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. la gnonai = a. s. de. cuprinzand mai multe specii. A.. Abrev.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. / asterixis. de ex. s. Sin. s.. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). vedere. m. intestinala. [C. ASTIGMATISM. fatigue. n. soma. compus. / association. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. / astigmatisme. intestin sau cavitate se-roasfi). moderata.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. m relief. 5) a. opos = vdz. m. ASPARAGINA.priv.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. s. aspergere = a. adica a *somatognoziei. n. f. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. s. contrar regulei. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. s.. ASPARTAM. V.] Sin. a sta. / aspcrgilloma. a. hepatica. / aspermatism. a . Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v.inan. [Qr. saiiciiat de metit. b) a. / aspergillome. [§r. f. cunoastere. pu-ten. ASPIRINA.: distonie neurocirculatorie. [Cjr. f. n. s.priv.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi.. f. stereoagnozie. [£jr. gastrica. ASTAZIE. / asthenopie. / aspiration. constituent al proteinelor. asthenos = fara. miopie pe un alt meridian. / aspirin. ASOMATOGNOZIE. de. sterixis = pozifie _fv(fl. f. ASOCIATIE. acomo-dativa. a . astigmie. Se deosebesc: 1) A. •atos = punct. frecvent. f. f. a mai multor germeni microbieni. invers. / aspiration. splen. aproape. / aspirine. [Lat. gastrica. s. f. -ism. Aminoacid neesential.prw.re. / asystolie. -atos = corp. stasis = se. f. ASPLENIE. f. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. / asthenocoria. morbida. n. s.: sindrom Bean. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. s. [Lat. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp.. . a lichidului de staza gastrica. a. aspergilom si aspergiloza. s. putere. inima si rinichi. Tipuri: 1) A. / association. f. sange. / aspergillose. medicamentoasa. / asparagine. ASISTOLIE. f. s. f.. ASPERMATISM. pustule.rce. continua sau discontinua. {CJT. *amida a *acidului aspartic. senzatie de astenie. ASTEREOGNOZIE. langa. [Qr. f. [Qr. ops.priv. a . In care meridianul eel mai refringent este vertical. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. de la a . ptantd denumita.: semn Arroyo (v. [Cat.. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. prin deformari neregulate ale corneei 197 .ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. pe.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. In *hipermetropie. antipiretic. [atin a[ unei plante rozacee. ca antiinflamator. f. ASLO / ASLO / ASLO. ulceratii. numeie. 3) a. / asparagine. in. f. s. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. Sin. s. / astigmatism. observat eel mai frecvent la femeia tanara. imprastia. de ia associare = a asocia (fid = [a. s. s. si sindrom Da Costa. s. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. de ia aspirare = a inspira. este un medicament cu larga uti-lizare. a sufla (ad = catre. f. / asthenocorie. -oza . f. Se mani-festa prin dispnee. s. a. / aspermatisme. s. c) a. s.: somatoagnozie. de [a a . s. / aspl6nie. Simbol Asn sau N. si debilitate. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. sthenos = fortd. hipermetropic pe un meridian. microbiana.: semn Adams-Foley (v. / asystolia. dureri precordiale. pleurala. / aspartamc. dintre care unele sunt pa-togene... s. de origine neclara. Oboseala vizuala. 3) A.pentru Spiraea ulmaria. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. s. pipait.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. spir . endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). si acid arahidonic. sthenos = fortd. chirurgicata (uscarea campului operator). *Edul-corant de sinteza. / astasia. ASPERGILOZA. [Qr. 6) a. -onis = asociere.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. analgezic. imprastia. lichid amniotic) In caile aeriene. libera. conic. putere.. f. / astasie. sthenos = forfa. astheneia = sla6iciune. f.] Absenta *splinei. a . m. a. 2) In biochimie. [Lat. a • priv. aspergere = a raspa-ndi. -atos = sa. a.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. neregulat. V. sperma. s. musculara. / astereogno-sis.. f) a. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. tahicardie sinusala sau palpitatii. prin deformare conica a corneei. s. f. s. s.priv. stigma. systole = contracfie. continua (dintr-o plaga. de la sterizein = a sta nemiscat. m. / asthenia. / asplenia. o . Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. de ia istanai = a plasa. -inn. pu-tore. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. gnosis = cu-nooftere. onis = aspirafie a aeruiui. Sin. s. -enos = spKnd. de ia a • priv. metoda psihanalitica de expiorare. / asthenopia. ASPERGILOM. d) a..priv. Se observa In leziunile lobului parietal. kore = pupiiil} Sin. / asthenie. fie patologice. spre. prezent In numeroase vegetale. m. al carei sue confine. s.

reflex. grupate In fascicule. n.u sunt dare. indiferenta. determinand secretie de IgE). format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. n. sau pseudoastm. / ataraxia. la tattein = a ordona. -e. si a. ASTROBLASTOM. / astroblastoma.rg. fibhlare. In mers (a. a. senzatie de strangulare. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. sau f. Se disting a. de a deveni nebun. atara-xia = impast6i. ATAVISM. A. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). / asthma. f. / ataraxie. cinetica). bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. de grad mic (I. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. wheezing si sibilante. f. eozinofile si linfocite T. f.guiat. constand In agitatie extrema. emetrop etc. la a . DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. atturcare = a mcepe. din {ST. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. II). ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. kytos = cdula. ATAXIC. . m. frisoane sau bufeuri de caldura. spontan sau prin terapie.te. n. s. s. codificand proteina denumita frataxina. stroke. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. survenind In special noaptea si dimineata devreme. -<wno. de p. vertij. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. de. astron = stea. / atavism. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. tremuraturi sau secuse musculare. readus In drculatie de *DSM IV. mecdc airman. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. de p.\ 1) Ocurenta brusca. apoi dt patoCogie me. s. patologica. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. ATAXIE. m. de. [Cfr. n. cardiac. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. s. astragalus. astm (1). m. F. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. Ex.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). tab. r. adj. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. 2) In limbaj clinic. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. [Cjr. aranjare. anat.: boala Friedreich. [tfr.. kytos = ceCuCd. de grad malt (III .: pseudotabes (v. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. ATARAXIE. s. astron = ste-a. F.priv. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. Ca urmare. s. Gena a carei mutatie este responsabila de a. care sunt dezordonate. 18321910.. a aranja. [I. 2) Bolnav afectat de ataxie. m. asthma = gAfaiaia. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. a. diitringens.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. b. a Uga. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. s. cu prognostic bun si evolutie lenta. [Lot. cu staza pulmonara.. / ataxie. s. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. a. Etiologic se disting a. Cu debut Intre 5 si 15 ani. cu formare de complexe Ay-Ac).. adj. / ataxic. profesor de. aranja. [Lot. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. m.: ereditate ancestrala sau de revenire. astron = stea. [QT. Termen vechi. Sin. tabes ereditar. s.. ataktos = nere.priv.te. m. Sin. / attaque. transpiratii. din unele stari febrile. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. *apoplexie. A. iar In 10% diabet zaharat. / astrocyte. ATAC. astragalos = os. pot fi clasificate In: 1) A. 1858-1916.ASTM pe acelasi meridian. me.] V.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. prin complicatii cardiorespiratorii. m.. \Lat.cwr'\ V. ou f. [Nikolaus Freidreich. s. exista trei mari tipuri: a. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. s. f. / astrocyte. simptomatic. 6) A. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. fara relatie cu o reactie alergica. cu tuse. s. Indeosebi mastocite. greata. s.priv. De exemplu.] Sin. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. 2) Detasare emotionala.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. profesor de anatomic. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. n. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. ASTRAGAL.: fenomene a. deci un a. 3) A. iar celalalt normal. taxis = ordonare. de la ad = cdtre._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. / talus. s. Jfanovra. simplu. parestezii la nivelul membrelor. a. adj.caia la ^(e. 2) A. [Qr. intrinsec (cu mecanism incert. / astringent. ASTM. convulsii si tulburari de mers. lat-tein = a ordona. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. ASTRINGENT. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. a. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde.rna. A. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific..] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata.udwig Bruns. crisis. [itd.. infecto-alergic sau atopic intrinsec).} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. In sange apar Ig. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. / ataxique.dde. la a . disartrie. medic airman. neurolog airman. atavus = strOmofi -ism. m. a .id. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. s. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. / astrocytoma. 3) In limbaj curent. s. In care un ochi este astig-mat. senzatie de sufocare. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. protoplasmic. ASTROCITOM. -omo. spasmodic.di. s. s. Strasbourg fi •SerKn. / astrocytome. ASTROCIT. durere sau Jena toracica. n. sin. cu celule gigante (gemistocitice)..] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. m. astroci-tom. n. ce se manifesta In ortostatism (statica). Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. s. a. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. violenta ca manifestare. / atavisme. 182S-1S8Z. blastos = germe-n. \Qr. 2) A. In care intervin numeroase tipuri celulare. / attack. / astroblastome.hta. de. adj.: amiotaxie. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. f. [Cfr. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. stringerc = a strange. Functiile a. frica de a muri. frica de a Innebuni. s. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. protoplasmatice si a.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. s. n. / ataxia.: criza.. fibros.. Pseudoastm (v.).-dicina in. / asthme.. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. / astringent. atribuit unei react" reflexe.astroblastomul si IV glioblastomul). / astragale. denumit uneori si a. Sin.oase. s. reversibile partial sau total. derealizare. . [Ernst Viktor von Leyden..

cantareste circa 5-1015 tone. s. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. atticus. si coree. / splint. -oma.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. este considerata o boala generala oom-plexa. 1 atm = 105 pascal. s. a unei boli). \Gjr. tipica. s.: forma a. / attique. attikos = referitor [a Atena. \Qr. s.] Neconform unui anumit tip. ATELA. / atherectomy. A. de inactivitate totala. poate fi: masiva. [Lat. din gr. de la a . f. f.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. / athetosis.. athere = terci. sklerosis = indurare. / atticotomy. / attico-antrotomie. -oza . lente. aranjare.priv. [Itai. substanta reticulata). -ita. [Qr. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. gr. formatiunile subtalamice. pentru aterectomie (v.. / ath6rectomie. de la skleros = tare. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. a. s. fierturd (-oma].] 1) Scaderea tonusului afectiv. f. localizata pe arterele coronare. de la temnein = a tdia. f. / attelle. ATITUDINE. [a gennait = a produce.: dislipidemia. / atlas. la 0°C. s. / atherogenese. gr. s. f. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. ATIPIC. material plastic. / atherogene. atticus. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). nudeele gri centrale. / atypic.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. marcd.. s. gr. ultenuatio. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. [Qr. f. s. coronariana.} M. fierturd (-oma). f. s. se poate fibroza. din tat. / atheroembolism. ate-les = incomplet. attikos = referitor [a fitena. n.] Dispozitiv. fierturd. spirit. a. ektome = eyizie. m. f. fiind. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. profesor de. s. [C. f. m. / atheromasie. gr.tena. ATOM. In evolutie. [Cyr. taxis = ordonare.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. lobulara sau segmentara. f. symbolic. atypical. f. atticus. 2) thymos = principiu vital. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. ATEROM. s. [Lat.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. f. sectionat fi temnein = a tdia. termen prduat ulterior m arfiitecturd. s. anat. / atherogenic. de obicei In forma de lama subtire. embole = acfiunea de a arunc. / atheromasia. totodata. ghips etc. aritmice. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. ATENUARE. iithere = terci. s. typikos = tipic. / atelectasie. f. manifesta prin deficit anabolic. Var. atticus. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. / atelectasis. gemian = a produce. atheromectomie. [at. de.oase. termen preiuat ulterior in arliitecturd. A.. / attitude. are o 199 . ionizante. de [a temriein = a taia. s. a6ur. variaza cu altitudinea.sau bilaterale involuntare. / atlas.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. In ultima instanta. ATEROSCLEROZA. tab. s. athere = terci. ATEROGEN.] Procesul de formare a placilor de *aterom. unde sonore etc. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata.] V. 1'. ATEROGENEZA.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. In literatura medicala. cavitate. spontane. / atmosphere. embolie. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. s. Etiologia a. stratosfera si ionos-fera. ATMOSFERA.] Portiunea superioara a *casei timpanului. adj. NA: recessus epitympanicus. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. s. a aranja. ballein = a arunca).] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. ATICOTOMIE. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune.. ATIMIE.). ATICOANTROTOMIE. {Cjr. / atheroembolism. f. s. secfiune. Proprietatile fizice si chimice ale a. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. ATICA. Ideas = e^tremitate. Uneori. s. indeo-sebi industriale. tome = tdiere. antrum. Var. s. / athetose. din gr. angeion = vas. f. [at. (ex. a . Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). f. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. hastelta = Bat mic. ATEROEMBOLISM. wtdrire. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. prin a. V. s.} Sin. dur. atomos = mdivi-zihil. formand un fibroaterom.priv. de.priv. s. athetos -ne. [Lat. abductie si rotatie intema. attikos = referitor la fitena. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. / atom. s. Ex. X. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. f. . din gr. model. f. s. [Lat. tome = tdiere. s. -onis = atenuare. prezinta trei mari zone: troposfera. \Gjr. adj. f. f. 2) A. ATLAS. / athymie. [a attenuare = a s[a6i. se Intelege formarea de ateroame multiple. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. / atome. ulcera. s. gr. \Qr. attitudiae. adj. f. se poate calcifica si. chirurg francez. f. / atypique. ektasis = dilatatu. / atheroma. A.: boala Hammond. [EdouanI Francis Kirmisson. n. / atticotomie. [Cfr. / attenuation. Forme (In functie de localizarea procesului de a. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. secftune. poate fi acuta sau cro-nica. lemn. thy-mos = minte. s. 8. de la typos = tip. [Lat.a m. la nivelul extremitatilor. fierturd (-oma). influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. athere = terci.priv. [Qr. s. Sin.): 1) A. / atmosphere. sphtiiru = sfera. f.) la traversarea unui anumit material. [Lat.: ateromectomie. fierturd. f. f. de [a luiiein = a ordona. s. [Qr. s. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. a . / athymia. f. Dupa Intindere. atmos = vapor. [Gr. aptitude = aptitudine.] Invelisul gazos al scoartei terestre. n. din gr. ATEROMATOZA. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. f. 2) Absenta timusului. a . / atherosclerose. s. m. athere = terci. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. fierturd.r.: sindrom Louis-Bar (v. A. timus. deviere de la o forma considerata caracteristica. fumatui etc. / atherogenesis. / atherosclerosis. / ath6rome. Intreaga a. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. m.fi\at. f. athere = terci. / epitympanic recess. ATICITA. s. 'in functie de evolutie. s. tomos = taiat. A. din metal. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. s. / attitude. [personaj mitologic: titanul Atlas. f. care spijina cerul pe umerii sai. s. fierturd. / atticoantrotomy. s.. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). m. athere = terci. adj. genesis = prodwere. -oma. / atticite. ATELECTAZIE. / atticitis.). s. / attenuation. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. [Cfr. de [a emballeia = a arunca m (en = in. ATEROMECTOMIE. sphaera. m. atlas = atlas. antron = pefterd. manifestata prin stare de indife-renta.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. attikos = referitor [a ^. pana la Inaltimea de 5 km. ATETOZA.

ale destinulw. irons = p&ste. s. la a . de la ater. olivopontocerebeloasa. Sin.: boala Aran-Duchenne (v. care apare sporadic.: *boala Kraepelin).antecamera. / atopy. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii.). idiopatice sau congenitale. / oreillette.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. / atrophy. mnegreau).fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. a .] Stare de denutritie grava a sugarului. c. atrium. trd 'Parce. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. c.. corticate izolate (*boala Alzheimer. s. Lachesis fi fitropos).dupa o *corticoterapie prelungita.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. tomos = taiat.). de. tresis = orificiu. caracterizata printr-o slabire extrema. s. 2) A.. ATROPINA. f. -(rum = negru. m. [Lat. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. a. tro-phe = ftrana. ATREZIE. / athrepsie. s. Ant. f. 2) Forme In care a.: auriculotomie. / atomiseur. uscata. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. a . f.priv. f.).priv.stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. s..a. ATOPIE. threpsis = nutrifie. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. / atonie. s. / atropine. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. f. ce poate exista fie liber.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. f. (a ater. s. exceptional. (2. M. *boala Pick. cfwurg german. (zeif:e. tonos = tensiune. cu afectarea retelei cutanate de colagen. Abrev. amiloidozei sau. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. Sudeck. s. cortizonica . care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. *hipotensiune ortostatica). deficitului de dopaminhidroxilaza. [Qr. / atrophie. a. s f. n. atrium =.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. generand anemia sideropenica congenitala. Sin. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. Iar atrophy. dentorubrica). este un sistem neutru electric. s. \Gjr. / attrition. A. m. n. nutrifie. boli rare ?i discutabil dasificate (ex.priv. atopos = in afara (ocuiui normal'. Forma particulara: a.. subcutanata sau intravenoasa. ATONIE. -ina. cicatriceala . f. 3) A. / atresia. atropa = fieliadcinili din gr. / atresie. -ina. ATRITIE. vulvara . prostatica provoaca o retentie a secretiei. a alcoolicilor (corticala tardiva). cardiac (NA: atrium cordis) . cavitatea timpanica propriu-zisa. freca. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. / athrepsia. dupa o infiltratie locala de corticoizi. Dimen-siunile a. s. inertie uterina. a . iar In doze man are actiune centrala. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. ATREPSIE.] Alcaloid extras din Atropa belladona. fara pierdere prealabila de substanta. f.: FoFi-ATP-aza (v. pi. / atriotomy. . f.. sarurile solubile de a. a.} Absenta *transferinei din sange. Atropos = una dintre cdt. sunt de ordinul lO"10 m. s. ATRIOTOMIE. c. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. gr. 3) A. f. sunt utilizate ca spasmolitice. -onis = frecare. *coreea Huntington. De asemenea. iar perefii se. f. secfiune. ATOMIZOR. 2) A. [Lot. f. m. atomos = indivizibii.priv. 1866-1938} Sin. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia.. [Cfr. se facea focul [a romani. care devine galbuie. diminuarea tonusului muscular. [Qr. profesor la ^{am6wg.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. c. s.). senila .: boala Sudeck (v.. Sudeck's disease. Tipuri: 1) A. in blocurile atrioventriculare. si evolueaza progresiv. antisecretoare. este adesea ireversibila. A. f. 3) / atrium. camera.: 1) A. gr. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. difuze sau circumscrise. attritio. [Lat. a z. V. dar superficiala. ATRIU. de. / atropine. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs.. aplazie si hipoplazie. haima. f. Ciotflo. / atransferrin(a)emia. 7) A. a. A. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. 1) A.ATOMIZOR structure complexa. [Lot. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. cu predispozitie ereditara. 6) A. s. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. a. tome = town. (1). s.. \Qr. s. f. diabetului. 2) A. sectionat fi tem-nein = a taia. s. [Cfr. utehna. a. / atransferrinemie. a . ATP / ATP / ATP. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. atria. 5) A. Sunt incluse In aceasta categorie: a. tra. localizata sau difuza. Uneori. / atomizer. [Paul H.: hipertrofie.cicatrice netraumatica si superficiala. f. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). semne *extra-piramidale. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. la varsta adulta. 3) A. ATRANSFERINEMIE. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. secundare. topos = foe. s. si vaporizator. 8) A. s. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. ta a . dementa senila). dar cu respectarea tesutului elastic.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari.. a . s. este reversibila. dintoto'i ferrum = fier. de [a attcrere = a. co-loida . s. s. antiemetice. auricular . fie In combi-natii cu aiti a. NA: atrium. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. atrium = antuamera. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. alcatuind molecule. Sin. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. 4) A. (identici sau diferiti). Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. primitiva In treimea inferioara a gambei. / atony. V. -trum = negru (deoarece in acwtd. *scleroza laterala amiotrofica). V. -atos = sange. atriotomie. poate fi difuza sau localizata.priv. s. s.. In ansamblu. cu excep-tia plamanilor. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. urmata de dis-tensia lobilor prostatei.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. [Qr. A. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel.priv. / atopie. Clasificare dificila. ATROPIE. f. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. [at. de.camera superioara a fiecarui hemicord. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. prin venele cave si sinusul coronar. -tra. se utilizeaza In colire ca midriatic. Sangele trece din a. alba Milian .priv. Administrate pe cale bucala. si anticolinergic. f. / attrition. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. *ataxie. musculara. Ex. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy.

insufi. [Lot.: atriotomie (v. dys = grw. AUDIOGRAMA. f. AUDIT.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. [Lat. AURA. f. Cea mai precoce psihoza a copilului. A. f. / gold.: boala sau sindrom Kanner. m. cu nr. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. AUDIOMETRIE. [Qr. f. s. f.: sindrom Seals (v.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. f. este evaluat la un control ulterior. / audiogramme. / audition. s. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. s.. [Cjr. / autisme. therapeia = tratament. [Lot. s. AUSCULTATIE. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. n.. gr. / auriculo-osteodysplasie. ascuitare. Dupa Laennec. / or. / autism... gr. s. gr. de. s. Prezinta *ecolalie.. / audit. de. atomic 79. gramma = Inscriere. 2) In prezent. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. AUTOAGLUTININA. mutus = mut. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). AUDIBILITATE. s. auricula. a. [Lot. coloidaf). / audimutite. [Lot. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. AUTOAGRESIUNE. / Beals' syndrome. gr. -ism. s. *eicosanoidele. vizuale.. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. / audibility. / autoagglutination. / audiometre. / aura.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. tabagismului etc. s. s. i.. s. autos a sine. AUDIOMETRU. s. Actiunea de a auzi (a.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. m. AUDIMUTITATE. / auriculotherapy.. In forma foarte dis-persata. [a audire = a auzi. s. / auto-agglutination. audi-bilis = cars poate.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. f. m. AURICULAR.diu. a uni. de. autos = sine. tome = taie-re. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. [at. s. de ex.). osteon = os. se disting a. n.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. f. n. autos = sine insufi..\ Sin. s. cutanate. de. f. aura = rasufiare. / aurovertine. s. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. ca urmare. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). / autoagression. foarte dens. Totodata. A.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. s. Unii dintre compusii a. audit. / audiometrie. \Cjr.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. [Lot. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. f. de la aggredi = a ataca. {Lot. audire = a auzi.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. -onis = atac. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal.. s. modificari de apetit. [1^. fara a cauta un contact. la auris = urecfie.ATROPISM ATROPISM. s. dificii. s. n. la temnein = a tdia.. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. AUDITIE. s. olfactive. s. dim. {Cfr. AURICULOTERAPIE. / audiogram. -ina . de.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. / atropism. f. etimoio-gia tc. / autoagglutinine. [a amis = urtcfie. [Lot. abdominale. de. a. fl au.me. AUTACOIDE. auricula. / auriculotherapie. / audimutitas. s. f. ou f. ihsufi. adj. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. sau f. n. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. m. Cat. ale subiectului. pasivS) si de a asculta (a. f.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. obtinandu-se *audiograma. s. f. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. s.). simbol Au. / atropism. / self aggression. insufi. / autacoids. audire = a auzi. f. plasis = modl-[are. [Lot.nutw atropina. / auriculaire. / autistic.. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. f. [Lot. f. sounding. s. / autoagglutinin. AUR. Este un metal galben. s. *angiotensina. adj. audi-tus = auz.. *serotonina. / auscultation. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . s. a. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. autism infantil). {'Eng[. cu lumea exterioara. pi. Se utilizeaza audiometrul. f. la plassein = a forma. si a. n. insufi. m. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. s. mediata. uneori manifestari auditive. s. [Lot.] 1) Cu referire la *autism. aurum = aur. f. agglutinare = fl Ivpi. adj. de. [at. m. AUTIST. n. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. [Lot. s. f. gr. aggresio. 2) Subject care sufera de autism. ausciiltare = a asculta cu atenpie. s. m. audi-lio.it. A. f. hearing. digitus auricularis. s. m. AUTISM. s. audire = a auzi. dim. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. / aura. [Qr. auricula.rme. / audition. a modela} Sin. de sete sau afective. m. audire = a auzi. akos = re. prin intermediul *stetoscopului. sectiune. inde-pendenta de existenta surditatii. autos = sine. f.] Element chimic pretios. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. s. dim.z. s. / autiste. / auscultation.] 1) Care se raporteaza la ure-che. s.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. NA: digltus minimus (2). s. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. / auriculotomie.. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina. {Gfr. La adult. f. paihice etc. f. s. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. / audio-meter. onis = auzire. / auricular. de la therapeuein = a ingriji. metron = mOsura. AUTOAGLUTINARE. / autaco'ides. din [at. imediata. auricula. activa). s. [Lot. / audiometry. / audit. m. AUROVERTINA. gustative. -ism. pi.. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. congenital word deafness.. urechiusa sau auricul al inimii. adj. s. s. alaturi de *inspectie. iar copilul mic este izolat. uuufi. AURICULOTOMIE. Sin. f. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. A.la amis = urecfie. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. agglutinare = a iipi. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. / auriculotomy. autos = sine. dim. 'palpare si *percutie. a uni.. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. s. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. / audibility s. gr. autos = sine. f. f. / aurovertin.

A. munus = o6[igatie). f. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism..} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira.re. f. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. Cat. [Cyr. f. grapheion = penifa de scris. viral (pseudoautoantigen). [Gr.: a. gerere = a duce. apdrat (in = [ip-sit dc. s. s. / autocritique. s. adj. therapeia = tratament.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. gruphium. automatos = spontan.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. / autophagocytosis. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. de la lyein = a distruge. f. f. s. / autophobia. de la immunis = scutit. Ex. / auto-antigene. iarasi. din gr. autos = sine insu^i. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. [l^r. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. AUTOCRITICA. V. s. outos = sine insusi. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. erythros = rosu. autos = sine wsusi. (at. / auto-immun. s. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. de [a graphein = a scrie. s. V. AUTOIMUNITATE. s. dia = prin. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. m.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. -oris = carp. Se disting doua alternative: a. / autohistoradiography. intoxicatii. digestio. analyein = a rezolva. [Cjr. daca sunt accentuate. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. s. autos = sine insusi. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia.. care poate apare In unele boli ale urechii medii. f. deoarece sunt . zilnic sau o data la doua zile. [Gjr.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. / autodialysis.} Teama patologica de a ramane singur. / autograft. / autoerythrophagocytosis. s. / autogenous. *tiroida. / auto-hemolyse. s. a. [Cjr. insusi. / autocrinie. autoimunitate. Se Incepe cu 2 ml. / autogene. \Qr. AUTOHTON. autos = sine insusi. / autoanalyser.} V. / auto-catalysis. dialysis . AUTOCRIN1E. a. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. *spermatozoizi. f. phagein = a mdnca. divi-ziline a unei idei pe puntte. Acesti a. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. katalysis = disotutie. f. s. 2) Stare morbida. AUTOHEMOLIZA. adj.a.*autoanticorpi . 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. [Cjr. endo-gen. asociata unor manifestari patologice. f. iat. s. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. [Qr. n.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . Indeosebi ale constituentilor plasmei. la katalyein = a distruge. grefa. s. observata In unele boli mentale. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. [Cjr. se pare. tie. s. fiziologica si a. la ana = din nan. s. s. apdrat (in = tip-sit de. f. A. f. lysis = distruge. m. -atos = sdnge. autoimunizare si autotoleranta. care. / autohemotherapie. s.: boala a. kytos = ceCliiSf -oza. s. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. a. [Cjr.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. \Gjr. / autodigestion. AUTOGREFA. autos = sine insusi. f. (at. AUTOFOBIE. [Cjr. / auto-immun. de (a krinein = a disceme.insusi.} Sin. autos = sine. f. s. f. AUTOCLAV. autokhton.centa. f. f. f.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. totusi metoda a fost reluata. V.. autoantigen. autoimunitate. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). lysis = distrugere. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. f. AUTOANTIGEN. se manifesta ca *boli autoimune. "mielina. -onis = descriere.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. m. de [a khthon = pdmdnt. kritikos.: In engl. de la digerere = a duce in parti diferite. [Cfr. kytos = ceiuid. mucoasei gastrice. AUTOERITROFAGOCITOZA.: sindrom Marlin (v. s. haima. AUTOHISTORADIOGRAFIE. anti = contra. / auto-immunite. iradiere sau 'in neoplazii (a. autos = sine insufii phobos = fried. radius = raz. driceag de altoit. f. s. AUTOIMUN. In prezent este putin practicata. [Qr.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. s. In organismul caruia Ti apartin. a descompum (dis = separat de. / auto-anticorps. autos = sine. AUTODIALIZA. AUTOFONIE. f. s. In starea de *inanitie. [Cjr. autos = sine msusi. s. autos = sine msusi. / autoh(a)emotherapy. s. autos = sine insusi. / autochtone. / autophony.). / self criticism. {Cjr. autos = sine insufi. autoradiografie. / autoanalyseur. din gr. graphein = a scrie. -oza. / autoerythro-phagocytose. autos = sine insusi. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. / auto-digestion [Cjr. s. n. adj. In toate cazurile mentionate. AUTOANALIZOR. munus = ofiCiga^ie). AUTOFAGIE. *tract uveal. apoi 3 pana la 10 ml. f. s. s. immunis = scutit. [C/r. V. anti = contra. de ex. / autoantigen. f. a purta). [C/r. f. autoimunitate. autos = sine insufi. krinein = a separa de. m. -e. corpus. / autoclave. adj. lyein = a. s. V. / autogreffe. / autoantibody. f. autoimunitate. m. adj. AUTOFAGOCITOZA. f. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. / autoh(a)emolysis. autos = sine insusi. f.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. AUTOHEMOTERAPIE. haima. gr. \Qr. [at. auto-phagy. s. Ex. Indeosebi In medicina sportiva. fesut. phagein = a manca. / autoimmuni-ty.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. V. AUTOCATALIZA. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. histos = fesdtura. iat.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. f. de. [Cjr. AUTOGEN. / autochtonous. immunitas. m. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. autos = sine insufi. / autohistoradiographie. s. [at. prin consumul tesuturilor proprii. / autodialyse. adj. Obs. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. f. autos = sine insiifi. / autophobie. / autocatalyse. s. AUTODIGESTIE. f. / autocriny. s. / autophagie. / autophagocytose. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . s. dobanditf). criticus. f. -atos = sange. / autophagia. AUTOANTICORP. phagein = a mdnca. autos = sine insusi. autos = sine insufi.separare. s. / autoclave. de la. din "pancreatita acuta. s. / autophonie. s. [at.

Ex. a. termen recomandat.AUTOIMUNIZARE imune. De obicei. ia punire = a. tie. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. bolile Biermer si Basedow-Graves.: a. [Qr. autopsia. s.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. autotoxicoza.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. automutilation. s. / auto-radiographie. s.: autogrefa (v. f. adj. Indeosebi la nivelul organelor genitale.). f. / autosuggestion. A. / autoregulation. f. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. [CfT. [CJT. leucopeniile imunologice. / autolysis (1. 2) Medicolegala. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen).: *a. f. in = in. s. AUTOIMUNIZARE. f. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. nomos = o6icei avand fortd de iege. autos = sine insufi. f. autotoleranta. f. care survine In cursul anumitor start patologice. s.: sinucidere (v. munus = o6[igatie).: lupusul eritematos diseminat. AUTOSOMAL. AUTOSOM. rdafie. de (. -onis = mutitare. [(yr. de [a plassein = a forma. [Gjr. Sin. antialeatorie si antientropica. \CJT. De altfel. AUTORADIOGRAFIE. autos = sine insusi. / autoscopy. s. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. 3) Sin. AUTOMATISM. insufi. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. a e?(amina. s. f. AUTOLIZA. AUTOLOG. AUTOREGLARE. f. / autoplasty.: necropsie. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. outos = sine insufi. de. s. Var. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. e. / autoplastie. autos = sine insusi.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. ia mutilare = a scMbdi. / automedication. medicalio. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. pentru autozom (v. opsis = vedtre. Ex. plastos = moddat. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. Cea mai importanta a. A. / autologue. din cauza etimologiei improprii a termenului a. -onis = pedeapsd. / autolyse. ou(os = sine insusi. s. f. / automatisme. n. f. a modeia} Sin. f. autos = sine insusi. suggestio. [at. lysis = distrugere. autos = sine. autos = sine insusi. s. somn. AUTONOMIE. [CJT. logos = raport. / autointoxication. pentru autozomal (v. originea autoimuna este doar presupusa. pumtio. f. / autopsie.] Despre tesuturi. de. / autonomie. Enzimele sunt de origine endogena. tiroidita Hashimoto.] Comportament involuntar (miscari.} Inde-pendenta functionala. / self-mutilation. elaborat sau inconstient. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. Independenta fata de controlul voluntar. cardiac) sau patologic (ex. / autosuggestion. / autoscopie. [at. f. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. [at. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. Sin. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. / automutilation. mental etc. insufi. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. 2). autoimunitate. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . s. de. Sin. m. autoan-tigen. autos = sine msusi. AUTOMEDICATIE. / autoradiography. gr. f. s. autos = sine insufi. -onis = medi-cafie.). V. sau automates = spontan. de origine intestinala. -onis = pdrere.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. f. poate fi: 1) Medicala. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. Prin a. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. 203 . oftalmia simpatica. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. / self-treatment. / autonomy. ou(os = sine. passivity phenomenon. activitati). la toxon = sageata.. Pentru alte boli. [€/r. / autopunition. AUTOSUGESTIE. se observa uneori dupa o leziune medulara. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. prin autoagresiune sau autoimunizare. f. A. Var. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp.: sindrom Clerambauld. [^r. [^r. [at. anuntandu-l ce va face si ce va spune. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). s. / autointoxication. AUTOINTOXICATIE.: autotoxemie. Indeosebi lizozomale. [Cjr. pedepsi. grefa). Activitate motorie involuntara. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv.: ritm idio-ventricular (v. s. [Qr.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. s. radius = razd. s. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. [Qr. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. AUTOPUNITIE. s. s. urechi etc. [at.). cu rise de *automutilare sau chiar suicid. epileptic. [at. A. f. *a. [§r.).). V.insufi. AUTOSCOPIE. de la skopein = a vedea. / autoimmunization. / autopsy. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. AUTOPSIE. autos = SIM insusi. AUTOPLASTIE. / autologous. reactional sau spontan. / self-regulation. Tmbatranire) sau patologice (migrena. celule. A. Poate fi fiziologic (ex.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. mai ales al celor neurocibernetice. automatismos = autoacfionare. s. de origine accidentala sau criminala. s. boli metabolice. A. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. immunis = scu-tit. autoanticorp. autos = sine. f. m. AUTOMUTILARE. f. s. anemia hemolitica autoimuna. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. s. f. / auto-immunisation. si autopuni-tie. Sin. sugestie. f.). / self-punishment. v. [at. tat.a lyein = a distruge. s. este de tip cibernetic.: a. graphein = a scrie. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. a unui tesut sau a unui organism. s. Intermitent. apdrat (in = [ipsit de. f. s. / automatism. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). scopia = e^aminare. Ex. s. s. adj. regulare = a rigid. diabetui insulinodependent s. autos = sine insufi. [CJT. Indeosebi guta). s. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. f. mutilatio. f.sale sunt devansate sau repetate In ecou. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. suicide (3). gr. f.

Scopul a. autos = sine insufi. din [at. / auxologie. / autotransfusion. V.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. AUTOTRANSFUZ1E.: *boala beriberi. / avulsion. testului osos favorizeaza consolidarea. a. f. s.. Clasic. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. f. AX. boli infectioase. de. -ina. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. \Cjr.. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. / autosome. a. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. [Qr. constatata 204 . trails = pesle. vasis = vas.] Sin. decompensare cardiaca. Ex. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). s. autos = sine insufi.. Ex. axon. hipotalamus si hipofiza. / avivement. AUTOTOXEMIE.] Anglicism sin. In prezent. adj. -atos =. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. Uneori. velsus. f. a -priv. 2) A. adj. soma. boli genetice). a.on. spon-tan si a. [Cfr.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. repetitiv. / autosomique.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. s. autoantigeni. 4) A. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. / autosomique. / self tolerance.: a. phytohormone. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. n. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. AUXINA. auxe = creftere. s. AUXOTROF. [Cjr. a smulge} Extractie. loxikon =° otrai'a. In cazul unei fracturi. sangele este recoltat inainte de operatie. indurate. pentru varfui sagefiior. f. de la toxon = sageata. este perturbata. dim. de la auxein = a creste. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. autos = sine insufi. si neuro-endocrinologie. de (a vellerc = a trage. Mai trebuie mentionate: 3) A. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. miprastiere. / auto-tolerance. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. [Qr. autos = sine insufi. tat. dezechilibre hormonale.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. \Cjr. s. s. n. m. ca bioxidul de carbon si amoniacul. abortio. adj. / avidine. vasculum = vas mic. iar celalalt de origine pa-terna. / avidin. A. s. / avortement. adj. f. 4) A. izoimunizare Rh.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. f.t. / autotransfusion. PP: *pelagra. AUTOZOMAL. s. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. trophc = firand.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate.} Sin. cu autozomic (v. / avascular. de. / autosomal. Proteina din albusul de ou. h. provocat: 1) A.. \fr. tolerantia = suportare. Realitatea a. aceasta limita este stabilita la 180 zile. adj. In caz de sarcina gemelara. s. autos = sine insufi.Corp. [Gjr. f. gr. si ure-che interna. irophe = fiTana. n. AVORT. [Qr. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. / autotoxicose. / avulsi. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. s. AUXOLOGIE. [at. f. s..-h. m. AUTOTOXICOZA. / axis. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. ouxe = crestere. de (a auxein = a creste. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza.. / autovaccin. s. -ina. stare denumita *autoimunizare. soma. aiitos = sine wsusi. s. s. h. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. aviver = a indeparta marginile unei piagi. fistule sau fracturi. freshening. f.: a. dm-uiio. f. audire = a auzi. alterari cromozomiale. -onis = arort. s. este probata de *neurocrinie. [Lot. f. a priv. ammoniakon = sore de amo-niu. [Qr. / auxin. Ex. vita = ria. adj. axis = ayl. / autosomal.-h. / hearing. autas = sine insufi. s. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. s. / autotrophe. (a vaccind = variola vacitor. spontane care se repeta la sarcini succesive. logos = stiinpa.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. adj. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. In celulele somatice. dar. s. s. {QT. / avitaminose. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. / autotoxicosis. / auto-tox(a)emia. Conform acestui concept. s. Var. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. AUZ. f.: autointoxicatie (v. haima. f. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. AVASCULAR. autos = sine insufi. f. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. -ozo. insuficienta renala. / avivement. [at. a se dczvolta.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. / autotrophic. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. AVITAMINOZA. abortion (provocat). / auxotroph. *centrifugei. a se dez-voita. AUTOZOMIC. s. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. int. In general legata de o carenta alimentara. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. s. fausse-couche / miscarriage (spontan). / axe. f. s. de [a auxein = a crefte. diferential. / autosome. a. la vas. m. [Cfr.: autosom. f. f. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. V. [Qr. de. [Qr.).AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. m. / auxology. si doi cromozomi sexuali. n. -onis = tcipire. AVULSIE. / autovaccine. 2) A. m. AUTOZOM. sanatoase. vivus = viu.: autointoxicatie (v. \Lat. -atos = Corp. Organismul uman poseda 44 de a. a. -atos = Corp. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. [^r. s. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. s. / ouie. dentara. a. a se dezvoita. 3) A. s. auxe = crestere. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. ortus = nastere).] Curatarea.priv. f. adj.] Care este lipsit de *vascularizatie.. S. [at. de (a toxon = sageatd. [Cjr. / avasculaire. autos = sine insufi. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. V. -atos «= sdnge. a . s.a. adj. soma. unul fiind de origine materna. AVIVARE. / auxotrophe. f. [GIT. C: *scorbut.i [at. auxanolo-gy. s. fusio. / avitaminosis. / autotoxemie. AUTOVACCIN. s.: 1) A. AUTOTROF. spontan sau provocat al unui fetus malformat.). -ozo..). vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). [at. s. f. / auxine. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. D: rahitism. m. Sin. adj.: evulsie. interdependente din punct de vedere anatomic si functional.

se numeste a. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. f.priv. NA: vena azygos. care antreneaza o degenerescenta walleriana. -atos = s&ngt. / axonotmesis. iar fibrele C sunt amielinice. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. axon = !U(a. medie este vectorul stabilit.] Proteina care.von = W(il. secun-dara. exceptand a. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. f. f. f. sarea de sodiu. adj.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. [Cjr. \Cjr. 205 . m. f.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7.. a . Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei.). / axoplasme. s. s.} Care este lipsit de fermenti. tab. s. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. / azaserine. A.: vitamina A (v. / asile. / azide. huimii. axoa = cuyl.13-0. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. {Cjr.: paine a. s. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. s. dupa fosforilare. [Cjr. sub forma de molecule diatomice. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. xeros = uscat. / axonotm6sis.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. AXIS. anat. zoe = viatd. dl la philein = a iu6i. instantanee consta Intr-un vector.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. normala este de 0. AZOTEMIE. AXENIC. zyme = drojdie. Indeosebi In transplantele de organe. axon = w(0. o. utilizata In hematologie. In diaree sau In obstructii intestinale. axilla. creste Indeosebi In afectiunile renale. / azoturia. a . In prac-tica. A. contrar etimologiei. s. adj. s. [Cjr. m. s. f. AZUROFIL. AZOOSPERMIE. / azotate. In ma-joritatea cazurilor. s. / axerophtol. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. la dreapta si cele doua mid vene a. si hiperazotemie. adj. f. Timp Indelungat. / azot(a)emia. este cea mai mare. o. / nitrogen. s. -ina. [Cjr. In cursul febrei. AXEROFTOL. f. In socurile traumatice sau chirurgicale. ferment. s. A. In cazul neuronilor senzitivi. In general. / axoplasm.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. -o/.. Intra In compozitia enzimelor. tesuturilor sau organelor. f. s. n . Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). lichid are temperatura de -194. [Lot. / axoneme. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. s. f. s. adj. f. m. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). NA: axilla. [Lot. copiilor ortani etc. care poate emite si colaterale.. s. de-a lungul coloanei vertebrale toracice.priv. f. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. 'in mod asemanator. Tacit. oecHe azur = at6dstrui.: nitrat (v. f. a priv. Ex. f. n. Diferitii a. A. creatina. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. A. A.] Sin.priv.. / axis. azotui din acizii aminati. tmesis = tOieturO. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. 2) Uzual. nema = fir. m. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). AXILAR. / azotate. / asbestosis. zygon == perectie. infirmilor. 2) In fizica. -ozo. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. AXONOTMESIS. / azurophil(e).il.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. [Lat. / azot6mie. kincia = a nufca. sy-lan = ajefui.priv.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. f. axoa = wffif plasma = obwct modeCat..: cilindrax. [Qr. NaN3). (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. adj. oase. a .). s.priv. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. a. sectionare. a . / axillaire. adj. adj. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. f.. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. creatinina. s. A. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. Ex. piloasa. geometrica a instrumentului. Sin. / axerophtol. [Qr. s. / aisselle. jug. / asylum. pi. [Qr. [Cjr.. axis = ivffl. zoe = viaf. [Qr.. proteinelor. n. a. AZBESTOZA.: artera a. care include: azotui ureic. asbestos = care till poale fi stw.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. n. f. In mod normal. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. axillae. o. o. V. / axenic. / azide. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. asy-lon = [oc im'w[a6i[. / azaserine. / azoospermie. urmare a hemoragiilor.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. / axillary. [Cfr. AZOTURIE. / axokinine. AXOKININA.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. / azurophile. principala. xenos = strain. AZATIOPRINA. / axone. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. s. / azoospermia. m. s. acidul uric. / axenique. fibrele A si B sunt mielinizate. (saa hemiazi-gos) la stanga. ouron = urind. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. f. s. ophthalmos = oc/w. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. a • priv. AXOPLASMA. regiune a. / azyme. f.d. s.. s. / azathioprine. / azote. amo-niac etc. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. A. axilla = su6suoard.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. s. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. s. m. AZIMIC. [Cjr.] V. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. n. m. s. -aton = samdnfa. s. spcrma.priv. asylum. s. uremie. bazele purinice. AZOTAT. AZASERINA.45 gt kg corp/24 ore. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. AZOT. s... din gr. / axoneme. m. / azymic.] Intreruperea axonului. / axis. s. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. n. m.i zoe = viata. s. AXON. a . [Cjr. a . care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. s.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. phi]os = prieten. de [a a . reactiveaza *axonema.. f. adj. gr. s.. AZIDA. Este determinata. AXONEMA. Este moderator al oxigenului In respiratie. / armpit. In tulburarile de metabolism.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult.priv. s. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). zoe = viaf. fibra nervoasa. / axon. s. AXILA. f. / axokinin. [Cjr. s.] Sin. [fr. o.priv. AZIL. zooa = animal. m. / asbestose. / azathioprine. / azoturie. \Lat.

} Sin. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. la aceasta specie nu este pe deplin elucidata. 'Beriin.). [Albert Doderlein. la care a adaugat elementc dm practica medicala romana. 1852-1915. s.totog fi 6ac. [Lot. occiput. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus. descope-rit de Victor Babes.: Corynebacterium diphteriae (v.). bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit. / babesiosis. la Institutui '^ocke. anatomic.. la 'Zema. s. -oza.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. Mycobacterium). 1860-1940. Sin. s.. [Edwin Klebs.rican. 1S721961. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: . 'Tufibinge. [Auffiisto Ducrey. 1S60-1941. 18521931} Sin. Shigella). Mycobacterium]. cercetare. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame. fiacte. gme-colog ge-rman. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala. 'Prcya. [Kar! Joseph Eberth.rubor et tumor. IS 75-1959 .: Salmonella typhi (v. din ordinul Papei. profesor [a Cjreifswaid.: Mycobacterium tuberculosis (v. f.[ pentru me. B. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus. iar B. Angl..: Haemophilus influenzae (v. oftalmolog american. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. m./fiz.: Haemophilus ducreyi (v. 1870-1961. 1854-1926. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. Hr.. succesiv.olog german. se-rotog francez. s. 18431910. 1834-1913. Este prirna carte medicala tiparita. 1S47-1SS7} Sin.ioCogit. amandoua transmise prin capuse. -20 d. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. / bacille.e. D. Zurich si Chicago. pi. me. profesor de igimd [a LiCte. | Carl b'riedldfuler. 6actunoiog fi imunolog Belgian. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. Octave Gengou. vaccin BCG. anatomopatofog german. In continuare. bigemina produce febra la vite. publicate la Florenta. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus.: Klebsiella pneumoniae (v.rwiog austriac. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie.Cicero al medlcinei".tte. (BCG). 60 i. fiacte. apoi [a 'Koma. Sin. [Leon Charier. [Robert Koch. BABESIOZA. iJocte. 1843-1910} Sin. denu-nut .miu[ 9^p6e.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex. V. 207 . director de. John Elmer Weeks.) nu a fost medic.: Mycobacterium leprae (v. anus.ri. patoloaica.n fi 'Muwh. apoi [a 'Serfifi. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. Jean Marie Camille Cluerin.dicina.).: Vibrio cholerae (v. Salmonella). BACIL. bacteriolog fi igie-nift german. fiactmo[og francitz. in 1443.).fe. in biscrica Ambrosius din Milano.Suy. 'Se-rgen.: Shigella flexnen (v. prof&sor [a 'Bni^elles. 1843-1K90} Sin.: Yersinia pestis (v. 'SruJ(d[w.riotog german. baron. *b.dicala. [Robert Koch. pre. profesor [a 'Bucurefti. Wilrtz6urg. Ti^irtz. radius. 1S63-1933.\ V. piocianic. Sin. in 1905. ci tin emdit latiii. Haemophilus). BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus.] Sin. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman.] Sin. 18541926. 'Seriin. [Victor Babes. cum calory ef dolore". anatomopatoCog gcrman.riohg si igie.: piroplasmoza. [Victor Babes. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin. Koch. bacilli. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic. Bolile provocate de genul B. fiaclInolog japone. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris. 1841-1912} Sin. in 1905.n. Sin. Corynebacterium).j Sin.en. el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului. 1S35-1926.z. BABESIA / Babesia / Babesia. uterus). anatomopo. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut. m. f. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii. d. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus. Klebsiella). BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. / bacillus. vrofesor (a Cjroninge. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus. / babesiose. niedicinei si filo-sofici. 'Paris. bacte. [Simon [''lexner. profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. tibia.: Pseudomonas aeruginosa (v. Tomaso de Sarzana descopera. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus. [Georg von Hofmann-WelIendorf.\ Gen apartinand familiei protozoarelor. care a inflnenjat profund gandirea medicala. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. clasa *sporozoare.rmatotog Italian.: Eschehchia coli (v.: abdomen. Albert Culmette.te. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus. tific etc. Sin.} Sin. medic norvegian. Corynebacterium). Dupa 14 secole. sugerand forma unui bastonas. 'Berlin. [Shibassabiiro KiInsato. prof&sor de. profuor ta 'Pisa. BABY BLUES / baby blues / baby blues. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea. 8 volume intitulatc De Re Medicina.nist german.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. l^ie-no. \Gerhard Henrik Armauer Hansen.rwiog fidgian. Hr.). BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus. babesia-sis. Haemophilus}. Mycobacterium). transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. *b. hemie. Ex. August fohunn r'riedrich Loefflcr.: *b.} B.: Mycobacterium leprae (v.: Shigella (v. apartenenta b. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e.

beta. substante produse de unele microorganisme.: Shigella dysenteriae (v. auto-trofe care. s. mezofile. n.). Pseudomonas). de asemenea.nt Wroclaw. s. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare. profesor [a Qreifswaid. \Qr. de asemenea. / bactericide. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. De obicei. s. B. 1863-1939. 2) Sin. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari.: 1) b. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. prin *sciziparitate. dim. 'SQsnigske.: Salmonella typhi (v. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice. V.} Sin. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. ARN de transfer. profesor [a 'Bonn.. [Qr. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. nici regnului animal. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi. s.. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus. s.} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare. Ex. B. 1850-1934. sunt.: Corynebacterium diphteriae (v. Williams. 3) b. pentru toti bolnavii de tubercu-loza. Sin. sunt lipsite de un nucleu veritabil. cu dezvoltare optima la 20-30°C. In esenta asemanatoare..te.: Mycobacterium avium. compus din doua straturi. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. Lichidul din interiorul b. Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. care nu apar-tin nici regnului vegetal. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. asemenea plantelor. f. 2) b. 18631955. Shigella}. BACILEMIE. medic fi Bocterioiog japonez. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer. fiactirwiog german. plasmide). ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic.: Mycobacterium tuberculosis. / bacterie.: boala Andrews (v.} 1) Termen nerecomandat.} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor. / bacillaire. BACTERIE. In absenta glucidelor. bactmolog german. prin extensie.: Pseudomonas pseudomallei (v. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). f. Citoplasma b. haima. crezoli.se reproduc pe cale asexuata. dim. adj. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b. 1876-1946} Sin. Haemophilus). / bacitracin. Corynebacterium}. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili. s. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. deja sintetizati de alte organisme. BACILAR. Sin. sunt extrem de diverse.rg fi Leipzig. B. si bacteriostatic.: Shigella dysenteriae (v.: Pseudomonas aeruginosa (v. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. ubicuitare. / bacill(a)emia. radiatiile ionizante (ultraviolete. [Lot. \G. imobili. [William H. adj.r. a. m. Schimbul de material genetic se poate produce. X. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate. Specie (genul Bacillus. pot metaboliza doar compusi organici. iar reactiile bio-chimice. BACITRACINA.: 'b. profesor ia Johns 'Hofkjns. Shigelia). transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare. 6actenoiog german.. [William Henry Welch. [Alfred Whitmore.: Fusobacterium nucleatum (v. adica *antibiotice). / bacitracine. conserva forma si rigiditatea celulei. pi. / bact6ride. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. medic fi Bacteriotog japonez. s. bacteria. 3) Sin. bacillus = dastonas. -atos = sdnge. prin transductie. bactericidal. saruri ale metalelor grele. bakterioa. Intepaturi de insecte. 1882-1948} Sin. BACTERICID. / bacillemie. fizice sunt caldura (umeda sau uscata). 1862-1950} Sin. •profesor ia 'Pans. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. psicrofile. Anna W.rio(og american. 2) In relatie cu un *bacil. -ida. Bacteriohg american. m. Acest Invelis. Sin. ca urmare a existentei unui focar infectios. pustuloasa. medic fi 6actenoiog danez. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. f. profesoT la 'SerCin.. [August Johann Friedrich Loeffler. de ex. aldehide. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). / bacterium.: Haemophilus influenzae (v. t)ac. s. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. fiactenolog fi epidemw[og francos. f. [Kiyoshi Shiga.. 1S64-1943} Sin. V. 2) b. Mecanismele de actiune ale b. nu confine germeni microbieni. cauzat de un bacil.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. [at. ter- . baze. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. BACTERIDA. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus. bakterion. B. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. Salmonella). 1) Sin.} Sin. Walther Kruse. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. s. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. inhalare sau ingestie. fenoli. Shigella}. Aflate In conditii particulare. f. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). ultrasunetele. Soionia). heterotrofe care. Fusobacterium).). s. unele b. [Kiyoshi Shign. alfa. adj. / bacterid. de la bakteria = lias-ton. ARN mesager. Incapsulati. bacillus = Sastonof.: Shigella sonnei (v. / bacteri-cide. gr. [Lat. bacil-lary. este agentui etiologic al *antraxului. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. apoi [a 'SerCin.). Park. 1858-1945} Sin. anatomopatolog fi igie-nist american. Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. [Jean Hyacinthe Vincent. Sin : Clostridium tetani (v. gama). caedere = a own. de [a bakteria = Boston. pot da nastere la *spori. Indeosebi a *bacilului Koch. s. f. [Cnrl Sonne. bakterioa. de ia bakteria = Boston. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. dim. dispusi In lanturi. 18701957. s. f. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi).: Mycobacte-rium bovis.} Prezen^a de bacili In sange. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. / bacillar. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. 1852-1915. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. asemenea animalelor.: Clostridium per-fringens (v. 1870-1957} Sin.ze. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece. B. Mycobacterium. substante tensioactive. f. adj. m.). profesor de medicma internet ia Copenhaga.

proteaze). [Cjr. Poate fi: 1) Spon-tana. 0 serie de b. si microbiologie. b. produse de "Pseudomonas aeruginosa. dim. bakterion. parazit) si determina o *infectie oportunista. bakterion. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. bakterion. s.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. actiunea litica a "complementului. \Qr.] Examenul unui preparat microscopic. V. f. f. Totodata. pi. cuprins Intr-o "capsida proteica. si antibiograma. Ex. 0 serie de b. / bacteroid. fiind ubicui-tare: In sol. phage.] *Toxina de origine bacteriana. baculum = Boston. adj. o serie de b. f. / bacteriolisine. lysis = distrugere. vitamine si antibiotice. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. de ia bakteria = Boston. [Qr. BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. BACULOVIRUS. / bacteriurie. la om. V. f. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. dim. s. adj. cer-cetari serologice si biologice. nepatologica). m. / baculovirus. / bacteriotropic. adj. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. f. B. prezenti In intestin la om si la animate. ouron = iirina. Exista. In mod normal urina este sterila. de [a bakteria = Boston.] 1) Asemanator cu o *bacterie. determinand colecistite. dim. denumiti *bacteriolizine. melaninogenicus sunt agenti patogeni. trope = mtoarcere.: colicinele produse de 'Escherichia coli. skopia = e.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. [C. sunt organismele cele mai raspandite. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. eliberand 100 pana la 2 000 de b. bakterion. ia lyem = a distruge. ARN. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. de. statikos = care opreste. f. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. eidos = forma. B. sunt constituiti din material genetic. BACTERIOLIZA. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. cand b. m. f. fara a Ie distruge. f. B. [Cfr. [Cfr. otravd.] Virus care infecteaza bacteriile. a face so. V. bakterion i dim. si Fusobacterium. strict parazite. m. (at. \Qr. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. / bacterioide. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. Proteine produse de anumite bacterii. BACTERIOSCOPIE. / bacteri(a)emia..). V. / bacteriotrope. [Cjr. / bacterioto-xin. bakterion. / bacteriopause. phagein = a mdnca. / bacteriology. bacteriofagi. [CfT. s. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. / bacteriostatic. de la bakteria = Boston. f. pausis = wicetare. [CfT. f. f. adj. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. purtatoare de receptori specifid pentru b. de ia bakteria = Boston. fina. opsis = vedm. dim. bakterion. 3) Produsa de "bacteriofagi. gr. dim. / bacteriolytique. -atos = sange.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. ca urmare a simplicitatii programului genetic. -ind.r. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. s. / bacteriocins. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. b.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. dt (a bakteria = Boston. bakterion.: Escherichia coli (v. BACTERIOTROP.: fag.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. adj. De ex. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. f. Capacita-tea b.} Virus infec209 . s. f. / bacteriosta-sis. B. BACTERIORODOPSINA. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior. BACTERIOLITIC. aspect! -ind. virus = venin. / bact6riophage. BACTERIEMIE. de ia istanai = a piasa. printre care: alcoolul. bacterie. ia toxon = sageata. f.] Proprietatea unei substante (ex. pausa. Sin. bakterion. si sep-ticemie. studiul culturilor. f.ti[oare roz. -ind. B. ADN sau ARN. s. / bacteriocines. prin fixarea la nivelul bacteriilor. / bacteriemie. eidos = forma. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. bakterion. infectii pelvine. animalelor si plantelor. [Lot. f. s. anticorpi. de la bakteria = Boston. de [a bakteria = Boston. n. sintetizati rup peretele bacterian. [Qr. din fiecare bacterie gazda. f. de ia bakteria = Boston. dim. / bact6riorhodopsine. s.: substante antibacteriene si antibiotice. 'in apa si In aer. f. / bact6riologie.^aminare. bakterion. intestinale.r. BACTERIOPAUZA. Dupa sinteza. lizogenie si lizotipie. de la bukteria = Boston. / baculovirus. strict anaerobi. si organismul gazda. b. BACTERIOCINE. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. s. / bact6riotoxine. adj. [Cfr. iar *lizozimii b. non-toxinogeni. BACTERIOFAG. dim. dim. haima. s.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. sunt asamblate. dim. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. s. apendicite gangrenoase. dim. septicemii. [G. pentru care este caracteristica. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. de ia bakteria = Boston. pi. de (a bakteria = Boston. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. bakterion. BACTERIURIE. In scopul depistarii prezentei bacteriilor. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. / bacteriolysin. [(yr. Spe-ciile 6. s. BACTERIOSTATIC. particulele componente ale b. Sin.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii. [Qr. de ia trepein = a mtoarce. de ia bakteria = Boston. de Ca bakteria = Boston.] Prezenta bacteriilor In urina. sau piocinele. BACTERIOLOGIE. de asemenea. bactericid. dim. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. s. semnificativa). hakterion. dim. de la lyem = a distruge. / bacteriorhodopsin.} Disolutia bacteriilor. fragilis si B.. / bacteriolysis. adj. nesporulati. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. / bacterioscopie. abcese hepatice. Ex. Dupa ce b. o serie de aminoacizi. / bacterio-phage. parazite sunt necesare organismelor gazda. patogene. B. de (a lyein = a distruge. s. de ia bakteria = Boston. / bacteriuria. s. BACTERIOID.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant. f. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. la bakteria = (las-ton. 2) Bacterie modificata structural. V. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. lysis = distrugere. s. s. s. bakterion. / bacteriolyse. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme. dim. de. adica de radiatiile luminoase. s. ca si a proteinelor capsidei. bakterion. a e^amina. proteine) sunt blocate. rhodon = trandafir. s. urmare a mortii acestora. s. f. BACTERIOTOXINA. / bacteriostatique. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. pot produce toxine (de ex. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. lytikos = care. infecteaza o bacterie. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. de. logos = fitiinta. s. f. / bacteriolytic.. adj.. / bacterioscopy. s. s. distruge. dim. de ia skopein = a video.

} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. B. BADIJONAJ. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume. [Qr. gland] posthe = prepuf. YEngl. / badigeonnage. care. s. / balance. s. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. *microscop electronic cu baleiaj.. s. m.] V. / bagassose. si logo-nevroza. s. f. cu *meteorism.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa.. m. V. V. f. wmaf. balantidiosis. [fr. bagasse worker lung. BALANTIDIAZA.. lanx. dar nu obligatoriu. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic. de.01 mg. ballon. Indeosebi cu actiune *antiseptica. m. balneum. / balantidiase. aCckiims-tei Marie /o fuive. BALANITA. kolon = intestin gros. B.} Actiunea de a deplasa. [Lat. electronic din tubul catodic etc. dm gr. balantidion. n. -ita. s. dona. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. ballast = fialast. s. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. [fr. -itd. / bagassosis. din gr. mare. s. logos = ftiinf-a. compusi explozivi. BALISTOFOBIE. si scanning. f. gr. BAGASOZA. . un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. [Lat. B.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. [Spaniota bagazo = coaja. anatitica. f. / balantidiasis. BADIJONARE. / bath. n. gr. m. s.} Ma-nevra clinica prin care se percepe. / balloon.] Care se refera la *gland si la *preput. genetikos == propriu unei genera^i. BALANOPREPUTIAL. Termenul a fost extins la baile de namol. therapeia = tra. f. BALNEOLOGIE.. gr. / ballon. Ex. s. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. Trebuie deosebit b. Forme: a) b. pallone (dialectic ballone) = minge. BALBISM. *fimoza. / ballottement. / scanning. balistocardiografie.tame. / balneologie. BALOTARE. lands = taier. [fr.nt. BALON. ballista = mafina. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. fiind denumita si a patra boala venerica. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana.1 mg. de contrast. s. / balneoth6rapie. b) b. gr. dim.. deci selective. / balano-preputial. Sin. / balbisme. phobot. / balneotherapy. ordinul Peritriches. s. [f^r.. si balneoterapie. BALEIAJ.).. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. De asemenea. viteza. / ballistocardiographie. ballein = a arunca. d) b. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal.sau bidirectional. s.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului.. asociata de obicei. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. [Lat.} Fobia fata de armele de foe. b. s. boli venerice.] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. m. bilanx. f. f. n. f.. balneum = fiaie.. gland. f. balanos = ghinda. de aruncat pwtre. V. [Lat. s. de la therapeuein = a Ingriji.} Balbaiala idiopatica. [CfT. / ballooning. pentru badijonaj (v. / balneology. ballista = mafina de. b. kardia = mimtt. [Cfr. s. s.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). "normal". n. f. g. [a ballantion = punga. V. / bain.). [Cfr. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli. halneum = fiaii. [Lat. [Lat. 2) B. f. BAIE. de la genos = fleam. f. s. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta.. din itaC. In cadrul unui experiment. BALANOPOSTITA.001 mg. balneum = bale. adj. uni. badigeonnage. s. emolienta. / painting. f. indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. diabet etc. s. ballottement. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. f. ele pot conferi avantaje adaptative. B. / balance. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. / balayage. lat. BALNEOTERAPIE. c) b. f.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. sobolan) si accidental omul. f. la ballantion = punga. = fried. capului fetal se constata In sarcina normala. balanos = ghinda. / ballistocardiographie. praeputium = prepuf.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). datorat mutatiilor spontane. Var. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. pore. iar cea semimicrochimica -0. aruncat pietre. gland. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. Mutatiile nu sunt numai nocive. s. / ballistocardiography.: b. [Lot. de soare. palla (dialectic balla) = minge. de. fara a avea contact direct cu aceasta.} Ansamblul manifestarilor patologice. din itai.. o serie de substante. pi. s. ballonnement. m. termala. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena. vapori. s. f. f. s. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ. [fr. aplicarea apei sub forma unui jet. marina. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli.0001-0. s. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). dim. b.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale. de lumina artifidala. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. (a bis = de. B. ca radio-activitatea.. de. cu plante etc. BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load. s. gr.} Termen care desemneaza anomaliile.: badijonare. origme necunoscuta. f. kardia = inimO. m. s. In care simptomul principal este diareea cronica.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. f. / ballistocardiography. Var.. batanlidion. / balanite. prin diferitele sale specii. cave contine un lichid emolient. pallone {dialectic ballone) = minge mare. f. generate. [fr. s. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. -aid. balanos = gfiinda. / balanoposthites. / balanopreputial. Sin : sindrom Barlow (v. din gr. de laborator. [Lat. s. / ballonnement. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. / idiopathic stammering. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. / balanoposthite. ballein = a a-runca. utilizat ca vector In "biologia moleculara. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. graphein = a serie. scales. on. balnea (lat). si balotare fetala. adj. gramma = {nscrie-re. gr. ballein = a arunca. panouri izolante) Si In medjul rural. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. s. / ballistophobie. dus. BALONARE.] Instrument utilizat pentru cantarire. balayer = a matwa. s. / balanitis. s. -oza. -ism.: boala Zoon (v.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. ['De (a numeie. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. de organ. s. f.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. BALISTOCARDIOGRAMA.). malformatiile. f. BALISTOCARDIOGRAFIE. Cauze: igiena precara. s. / ballistophobia. / ballottement. din itai. BALANTA. bathos » 6d[66it. Ex. s.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie.

components a *citoscheletului eritrocitar. SulfatuI de b. [fr. 2) B. s.: BHE. s. receptus. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. s. / baresth6sie. BARBITURISM. sange) In scopul depistarii prezentei sau. s.34 si densitatea 3.. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. barriere. di (a alveus = canitate.. s.). s. s. barorecepteur. / bar. trecerea substantelor (ioni.). barriere. la capillus = fir de par.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. si biblioteca de gene. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . bande. barbabietola = sfectil fi uree. V. s. de Canada. [at. 8. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). m. [at. s. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. cu rol de transportor al anionilor. baros = gre. s. m.. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. / barbiturate. germ. [CfT. si tranzit baritat. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). m. s. bang = pocnitura. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. s. de [a en = in. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. f. din (at. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit. de. de. se. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian. / barytose. ['E. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. [CJT. Spre deosebire de capilarele obisnuite. eng(. realizarii unei compresiuni. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. m. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv. s. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. m. utilizate ca 'sedative. balsamon = fiaisam. lamina bazala si endoteliu capilar. BARITOZA. [fr. prin extensie.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital). binden. aisthesis = somatic. / bandage. [T^.tVi an = priv.. banca = Sancd. germ. to bind = a (ega. / barbital. / barrage. s. varf. edeme localizate. Subiectii expusi nu sufera. / baroreceptor. BARAJ. din ga[eza barro = e^trmitate. de organe.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. f. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. de Tolu. 2) B. varf'1 (at. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. \J~r.} Banda de tifon si. V. epiteliu alveolar. BAR. barriere. leziuni directe. -atos = sange. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. / barbiturism. dermatoze cronice (rar).ng(. bindeii.ta. utilizate In preanestezie. BANDA.BALSAM BALSAM.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva.} Unitate de masura a presiunii. sonus = sunet.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. to bind = a Cega.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier. s. / bandage. Se disting: 1) B. / baranesthesia. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor. harys = groti.nzafie. Exista numeroase b. BARBITAL. dim. m. / baranesthesie. de date. capil-laris = capilar. {Gjr. cu actiune imediata. rapide. s. to bind ^ a [ego. / barium. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. 56. s. n. [Itai. barys = greu. BARIU. substanta sub forma de pulbere alba. Alteori. BANCA. enkephalos = creier.nsibili. din gaieza barro = e^tremi-tate. [fr.} Substanta de origine vegetala. gr. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada. activus = activ. baros = greutate. s. levuri etc. / pressorecepteur. administrat per os. pressoreceptor. n. imobilizarii unei fracturi sau luxatii. de obicei. m. baritosis. f. s. / balsam. Denumirea con-sacrata: b. adj. barrage. s. bandage. s.tate. antiseptic de uz extern. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. n. BANDAJ. din gateza barro = e^tTemitate. / bank. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. etimohgia termmuCw barbituric. ital.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. iar In functie de durata de actiune. reactive.: b. b. extras din Abies balsamea. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. Indeosebi *astrocitele. Ex. placenta = pladnta. / baume. ['Denumire. f. m. {fr. gr. (a agere = a actiona. s. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. s.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. [Lat. BARBITURIC. V. Ca urmare. e. din orice alt material. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. kephale = cap. alveolus. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. s. ci doar reactii de surpriza sau de teama. baros = greutate.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. intermediare. eng[. adj. / band. binda. / banque. vdrf. haima. f. de Peru. BBB (engl. 4) B.75 g/cm3. BANDA III / bande III / band III. / bar(a)esthesia. de obicei In spectrul electromagnetic. [fr. m. aisthesis = se. prezinta actualmente un interes limitat. cazul zborului supersonic. molecule) In creier este controlata strict. BARORECEPTOR. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. / bar. f. / baryum. insolubila In apa. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. / blocking. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. care separa circulate embriofetala de cea materna.uta.ngi. f. BARANESTEZIE. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. lente.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. [fr. baros = gre. f. n. BARESTEZIE.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree). fr.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. / barbital. uneori. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. \Qr.. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. ge.. bandelette. / barytosis. administrate ca "hipnotice. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. 3) B. apartinand metalelor alcalinopamantoase. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina. 3) In informatica: b. b. n. sensi6ilitate.ti. acut (prin tentativa de suicid sau accident). [at. f. cu greutatea atomica 137. ozo. s.rm. Abrev. / bande. [Cfr. s. -ism. La nivelul domeniului citoplasmatic al b.. / barbitunsme. s. balsamum. Ill se fixeaza *ankirina. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. manifestat prin coma. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. f. m. din gaiezd barro = e^tremitate. si placenta. b. m. n. binden. m. / barbiturique. varf. super = deasupra.

care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. -enne. *6-mercaptopu-rina. si venele b. f. [A. s. aeroodontalgii si b.: 5-fluorouracil. Slid. [Qr. s. [Ita[. 2) Sensibilitate a organismului. gr. BATIESTEZIE. BAROTRAUMA. f. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. trauma. p. s. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. f.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace..: barotraumatism (v. [§r. / basedowien. m. BAZILAR. de ia hastare = a. [Karl Adolf von Basedow. / basion. continuat cu micul b. adj.. de ex. adj. iar b. s. cu exceptia 'maculei lutea.: zona sinocarotidiana prezinta b. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru.. [at. V. s. s. sunt *dto-zina. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange.: actiunea b. baros = greutate. V. bilateral. BAZA. adj. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. Ex. si boala Carrion. f. conuri retiniene Si retina. s. Structura b. n. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves.. [at. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. adj.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. basis = 6aza. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. / barotraumatisme.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. BAZAL. b. Biosinteza b. cuprinzand *cafeina. [Lot. -is = retea. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. bathmos = prog. [Qr. gr. -oza. BAZALIOM. Acesti b. 1790-1854. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. adj.: barotrauma. s.] Sin.. Fiecare b. V. / barotrauma. / basal. B. V. B. adj. m. cu un acid rezulta o sare si apa. la trepein = a m212 BAZIN toarce. trope = intoarcere. s. BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods. . / basilaire. basis = 6aza. f. rete. Se disting b. "vertije altemo-barice. p. [Lat. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. / pelvis. familia Bartonellaceae.). BAROTRAUMATISM. / barosensibilite.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". Structura b. p. gr. m. adj. si tab. / bathmotropic. / bathmotropisme. si acid. / bartholinite. Ansamblu de substante derivate din *xantina. medic din America de. *teofilina si *teobromina. anat. In mod normal. pop. / barotraumatisme. s. CopenHaga. / basal. gr. 1871-1950. aisthesis = senzafie. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot. medic. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. / basion. Se disting doua cazuri principale de b. Termen utilizat Indeosebi In engl.. . [Caspar Barlholia Jr. boros = greutate. 1655-1738. / base. (superior). f. 0 serie de b. s. t. s. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. B. s. / basalioma. / barotrauma. m. s. presiunea sanguina pen-tru b. [Lat. trope = Intoarcere. BAZIN. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. America.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. de ia haccus = recipient. prin combinarea b. minerale si b. f.).BAROSENSIBILITATE lul este extern. Sin. bothys = addnc. 'teobromina). -atos = rand. / basaliome. / bartonellosis. NA: pelvis. 2) Care se afla situat simetric la baza. 'Ma'seburg. n. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN). -ina. de Sua.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. purta. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile.: epiteliom bazocetular (v. din [at. B. s. m. BARTONELOZA. organice. n.: *membrana b. [A. Prin reactia unei b. / bartonellose.oase. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. continuate. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). 1871-1950.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. hastum.] Celule senzoriale ale *retinei. sensifiiiitate. m. hathmos = prog. [<JT. sau f. se deosebesc marele b. se produce o neutralizare reciproca. B. p. Barton. / basilar. f. haros = greutate. -(ids = sensi6iiitate. trauma. de. bastone. sau f.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. / barosensitivity. / bartholinitis. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum. [Lat. / bathmotrope. a nervilor extrinseci ai inimii.} Sin. V. s. BASION. Ex. situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian.: 'a unor lichide din organism.. gr. -e. Ex. bogate In *rodopsina. fie .. basis = 6aza. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. / bassin. s. p. bacillus = Bastonof. teobromina) sunt de asemenea b. BATMOTROPISM. m.. BASEDOWIAN. sensibilitas. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. r. [QT. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. adrenalina etc. Ex. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. basis = 6azd. si pirimidina. s. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. Principalele b.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice.. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases. -omo. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane.). [Lot. se gasesc la nivelul tegumentelor). p. BATMOTROP. s. p. sunt utilizate In terapeutica. medic german. BARTOLINITA. s. / base.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. s. L. bastona?ul propriu-zis. de referinta. s. ordinul Rickettsiales. f. *Xantina si derivatii sai (cafeina. [at. Ex. este agentui etiologic al bartonelozei (v. -ism. s.. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases.. -atos = rand. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. *alopurinolul si 'azatioprina. [Qr. / bathmotropism. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. Unele b. s. n. Ecuador si Columbia.: presoreceptor. / basedowian. (inferior). baccinus. n. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. f. [Lat. / bathy(a)esthesia. adj. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici. Sin. p. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. BAROSENSIBILITATE. f. anatomist. forma = forma.). Sin. sunt distribuite pe intreaga retina. L. -ism.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. m. de [a sentire = a simfi. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). r. / bathyesthesie. Barton.: pelvis. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. de ia trepein = a intoarce. m numar de circa 120 milioane.

m. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice. \'Lngl. s. unele tumori benigne se pot extinde local. / basocellular. s. / benign. s.. -oza. Sin. n. [Lat.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. 8. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. / becquerel. [Lat. / bel. / benzodiazepine compounds. BEL. m. BAZIVERTEBRAL. stammering.: pulsatie. BELADONA. f. gr. Un B'. f.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. s. de. / belladone. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. philia = atracfie. / benignite. de la haccus = recipient. / basophilie. BERILIOZA BENIGN. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze. pi.} Unitate de masura a puterii acustice. adj. [Lot.6ra. / beat. cu eventuale consecinte medicolegale. / becqurel. V. Sin. s. situata In sinusul renal. fiotanica benzoe. dona = doamnd. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica. s. de regula. f. se dezvolta local.} Doctrina promovata de J. / basivertebral.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. s. f.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. Este toxic si poate determina anemie. / benzolism.: B. basis = baza.. f. [Lat. adj. fiotanua benzoe. celiilla = camdruta. [Lat. toxic si cancerigen. [Lat. 6otanica benzoe. BENZODIAZEPINE. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). / basiotribe. s.: malign. s. BALBAIALA. adj. s. / behaviorisme. s. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. Abrev. BATAIE. 1873} Sin. / pelvis of the kidney. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente. de origine profesionala. m. gr. B. si benignitate. sunt rare. [Lat. n. adj. Curie. f. baccinus. si benzolism.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. s. / battement. la 2-4 saptamani. Totusi. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale. utilizarea b. cella = comaro. / benzidine. [It.). s. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui. beryl-lus. NA: pelvis renalis. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. da-torita caracterului neinvaziv.} Sin. BEHAVIORISM.} Sin. BAZIOTRIB. n. BERIBERI. leucopenie. f. B. balbicare = lJa[fi6iaia. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. Ca urmare. V. s.: granulodtoza bazofila. BENZENISM. celula. [a philein = a iu6i. adj. / basophile. 2) Impro-priu. s. / balbuties. Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate. newolog oiandezi 'Sal^lfum. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. vechea uni-tate. basis = 6aza. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. phUos = prie-tt-n. BAZOCELULAR.. pentru belladona (v.: benzenism. / basivertebral. BENZOLISM. polinuclear. c) evolutiv. [Lot. de la benignus = flinevoitor. Var. adj. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). m.siafiiciune.rte. / benzenisme. BERILIOZA. n. -ism. f. B. / berylliosis. -atis = 6undvointa. / beriberi. printre altele. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. 213 . purpura trombopenica). BECQUEREL. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. -ism.). ca. [at. [Lat.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. / berylliose. BELLADONA. s. / beriberi. de la. la philein = a iufii.. de culoare alba. b) histologic. [Lot. s. [R. gr. / benzolisme. m. *hematoxilina. Ant. [Lat. gr. m. basis = baza. m. cu posibilitatea de reddiva. induzand *atropina si *scopolamina. benignitas.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice. beryllos = 6eri[w. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. gr. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. s. -ism. inventatorui teCefonului. m. durata lor de prescriptie a fost limitata. Sin. / balbutiement. RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB).).: dungi Mees (v. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. s. 1852-1908. BAZOFIL. frecvent Incapsulate. s.. atat In plan arhitectural. n. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. / behaviorism. aim. In care se "deschid calicele renale mari. m. / benzolism. / benzene. f. f. basophilic. s. [Lot. Var. m. s. f. adj.}. s. s. gr. / benignity. s. / bel. fizician francos. m. benigne. / basophilia. de ex. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. este. s. [at. BENZIDINA. si granulocit. extremis. n. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. [Lat.. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. m. exercitand. s. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. cresterea se produce de obicei lent.} Pneumopatie profesionala.6aza.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona.} Sin.). n. BAZOFIL1E. In sistemul international. f. atentia si memoria. si Curie. m. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau. fiotanica benzoe.} Care este lipsit de gravitate. m.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. / benzidine. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. s. benignus = Binwoitor. amer. n. tumorile benigne sunt circumscrise. bella = frwnoasa. / basocellulaire. A. leucopenie. BENIGNITATE. Mees. adj. battvere = a bate. adj. de la verte-re = a intoarce. pi.: beladona..). / bassinet. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. [Lat. m. pop. pop. B. s. / benzene. In functie de caz. adj. f. s. s. c. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale. / basophil. basis = 6aza. V. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . f. basis . tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. fam. / benin. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). s. 'Paris. 2) In romana. 1847-1922.: benzolism (v. / belladona.: logonevroza (v. s. cat si citologic. este sursa unor alcaloide variate.BAZINET BAZINET. gr. / benzodiazepines. stuttering..: boala beri-beri (v. [Graham Be]]. V. / basiotribe. [Lat.. B. inginer ameri-cati. BENZEN.. behaviour = comportament. Care se refera la centrul unei vertebre. •B.} Compus aromatic (diamino-4. s. s. s.. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala). de. [Antome Henri Becquerel. vertebra = ve. n. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica.

caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii. / betaine. / beta-globuline.nt. pura (ex.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti. / ebri6te. f. iat. Exista o forma acuta. protos = primui. ren. / betalipoprot6ine.. de (a gr. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. a aifa6etu(ui grec. a aifa6e. s.: tricobezoar (format din fire de par). / betatron. saibatic. BETACELULINA. de ia cetta = Comoro. utitizatii odinioaril ca antidot.: p-stimulant. s. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat.: atenololul). m. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei. gene bank. ebriety. f. a aifa6etuiui grec. [fi = a doua iitera. BETAMIMETIC.. *Hid.: betastimulant (v. de ia stimulus = fia. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. saifiatic. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. a aifabttulw. si de stabilizare a membranei celulare (ex. -etis. gr. 9-15% din proteinele plasmatice. lot. s. ergein = a iucra. b) cu actiune b.: p-lactamaza. probabil. V. f. / betastimulant. f. V. In mod normal. s. B. / betalipoprotein. de la trepein = a mtoarce. cellula = camarufa. iar salbutamolul si ritordina p. BETALACTAMINE. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). m. gr. m. uCcer maiign. Sin. f. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. / b6zoard. BETALACTAMAZA. Numeroasele b. [Lat. Sin. Var.: beta-adrenergic. [fi = a. / bestiality. sunt utilizate frecvent In terapeutica. hloquant. s. B. adj. / drunkenness. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. f. / betalactamase. [at.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica. [Lat.ihiiwbar. pi. f. f. herpes.: acebutololul).] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. BIBERON.a stimuia. adj. a aifa6etuiui grec. s. feeding-cup. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. Fasciculul de electroni accelerati (si. bibliotheca. [ft = a doua iitera. -etos = pecingine. de ia biblion = carte. BETATRON. [ft = a.: *carnitina si *colina. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei.). s.: p-lactamine. grec. adj. mai multe tipuri de b. gr. / betabloquant. -ina. [ft = a doua Iitera.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. s.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. In continua ame-liorare. In trecut. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. elektron = ch. [fS = a doua Iitera. globulus. s. adj. / betacellulin. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente). BETASTIMULANT. s. [/? = a dona Iitera.: p-mimetic. / beta-ray therapy. fitobezoar (vegetale si hrana). cu formarea unei functii amoniu cuatecnar.si betablocant. BETAGLOBULINA. dobutamina este p. / betalactam antibiotics.: sotalol. s. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. -ina. ?i zoofilie. s. cat si p.} Var. herpein = a se tori. gr.a produce. formata. actiune hipocalcemianta.: p-lactam. n.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. BETABLOCANT. care stimuleaza acesti receptori. Var. timolol). s. virus = venin. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. beta = sfeda. / betamimetique. reprezentand. gr. therapeia = trata-me. / betablocker. gr. / biberon. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele. a. dim. f. lipoproteina. / b6ta-adr6nergique.1 ae Ca mimeisthai = a imita. / betaadrenergic.} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. / betacelluline. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. / betalipotropin. f. n. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. sj o forma cronica. / betath6rapie. bes-tialis = Bestiai. lipos = grasime. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. a aifa6etuiui grec. s. s. genos = neon. de ia bibere = a 6ea. m.} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si. s.: p-globulina. s. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. f. BETA-ADRENERGIC. doua iitera a aifafietului grec. BETALIPOPROTEINA. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. s.... [Lot. selective). Ex. m. Sin. gerwa^u. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. In functie de compozitie. f. corp care se eiectriz. -inn.] . [/? = a doua iitera. [at. mimetikos = care imita. de ia hestia = animal. Var. lipos = grasime.. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. produsa de celulele pancreatice. tango. doua iitera. f. urmaf. se afla In numeroase antibiotice. / betatron. s. m tu6ui digestiv ai unor animaie. b.easa.: p-lipotropina. B. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. B. otrava. f.. stimuiante. prin frecare. V. sau genaaa . -e. partial cu *electronoterapie. / beta-globulin. herpes. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala. adj. n.. gr. BETALIPOTROPINA. / betamimetic. s. deci. / gene library. s. f. s.. s. m.] Fractiune proteica. [/? = a doua Iitera. teacd. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. trope = mtoarcere. s. -ina. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. dim. s. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b. stimulanta.tu[ui grec. m. / bezoar.). adj. / bestiality. si curieterapie. a aifafietuiui grec. bibi-tus. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. / betalactame. prin extensie. BETAINA. BEZOAR..} Sin. s. {Lat. / betastimulant. s. m. pi. s. Var. f. / betaine. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. s.] Var. [at. / betalactamase. s. adj. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. de [a globus = gio6. stimulare = fl imboidi. BESTIALITATE. [at. f. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. B. ['Pe. 0 serie de b. f. fr. In care caz b.rsa. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. BETIE. a atfadetului grec. n.: p-adrenergic. BETALACTAM. aifa6etuiui grec. [ft = a doua Iitera. f.: ebrietate (v. f. [ft = a doua iitera. iar labetalolul este si alfa. In special sub actiunea *betalactamazelor. s.. BETATERAPIE. Var. ad = aproape de. Var. -is = rinichi. Se disting. bibere = a 6ea. / betalactamines. s. / feeding-bottle. Ciclul b. a aifabetuiui grec. f. / betalipotropine. Var. . s. [Lat. theke = cutie. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. din gr. / betalactame. citomegalovirus) si Roseolovirus.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie.: p-lipoproteina. de [a therapeuein = a mgriji. cu localizari extratoracice. adj.

): 2. / 2. photos = Cumind. doud ori. Abrev.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet).3-b. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. caput. acestea sunt b. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. carora.: ureter b. adj. m. anat. 3 . potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si.miscare completa la presiune.} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. 2. -itis = cap. s. In diverse formule.} Ester difosforic al acidului gliceric. adj. relativ simetrice. / bigeminisme. poate determina uneori *acidoza lactica. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. [Lat. bis = de. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. m. -itis = cap. Antidiabetic de sinteza care. BILATERAL. BIFOSFONAT. m. la solidtarea ca-selor de asigurari etc. devenite solubi-le.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. f. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b.miscare completa contra unei rezistente puternice. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. adj. m. -ens = iatura. emulsia grasimilor. care este foarte abundent In eritrocit. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. [Lot. s. m.formeaza o asa-numita b. doua. s. BIFOCAL. V. s. / bibloc. probabil. *sarurile biliare. B.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). poarta. s. BIBLOC.] Tip de muschi lung. [Lat. nutritiv. bloc. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). Totalitatea coloniilor . f. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina. B. diaree. de. s. 3) Despre dintii *premolari. fidus = taiat. Exista si alte sisteme de b. b. *cosmide). doua ori. proteine. b. -e. / bifocal. adj. ou bigeminie. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. diferitelor principii alimentare (glucide. administrat per os. cu rol de rezerva de energie. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. gall. tab. [Lat. gr. B. -ale. bis = de. doua ori. lateral is = lateral. carbo. / 2. BILANT. favorizeaza. / bicatenaire. Ex. bis = de doua ori. prin actiunea sarurilor biliare. "bacteriofagi. Examen medical sistematic.3-BIFOSFOGLICERAT.. / bilateral. adj. B.: difosfonat (v. 4 . Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. ale corpului. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. photos = lumm. m. pharos = care. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. s. BICARBONAT.3-bisphosphoglycerate. s. h. mucina. Ie sporeste si activitatea lipolitica. K). lipide. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. / bicarbonate. despicat.. La noi In tara. / bicipital. fr. proteine. -aux.} Lichid de secretie a hepatocitului. / bilat6ral. s. bigeminus = dedu6[at. Daca aportui este egal cu eliminarea. b. organismul se afla In echilibru azotat. s.} Care este situat de ambele parti. [Lat. denumirea echivalenta pentru b. BICUSPID. [Lat. 4) B. ia glykys = duice. puls bigeminat si trigeminism.. -ism. m. adj. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. s. bis = de doua ori. li se faciliteaza absorbtia.i glykeros = mdulcit. De asemenea. m. de (a bis = de doud ori. apa). Ca catena = [ant. BICIPITAL. Componentii principali ai b. genomice. / biceps. adj. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. s.: lentila b. BILA BIGUANIDA. adj. azotat. m. mai slaba decat sistola care o preceda. adj.: molecula de ADN. mineral. eel mai complex. cu referire la muschii bicepsi (v. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. V. 5 . [Lat. prin *canalul coledoc. B. gr. 1 . [Lat. . phos. / biguanide.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. bis = de. doud on. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. engl. / biblock. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. [Ital. / bile. *pigmentii biliari. [Lat. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului).} Care este despicat In doua In sensul lungimii. adj.3-BPG.} 1) In general. D. carora b. n.: 1) B. implicit. BICATENAR. 3) B. bis = de. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 . fara sa expuna la riscul de hipoglicemie. [Lat. de. de ia bis = de. [Lat.muschi). 2) In mod obisnuit. bifidus = despicat in doua. / bifocal. [Lat. numai In timpul digestiei.] In biologie si medidna.a. la latus. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. de. n. Ex. m. este control medical. / balance. -aux. darificate. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. (fr. cu vascozitate mare. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura).respectiv a fragmentelor de restrictie donate . / bifide. f. adj. Produsa continuu. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. ori. efectuat periodic sau ocazional.muschi. hidnc. focus = vatrO. BILA. "lecitina si colesterolul.3-bisphosphoglycerate. / bile. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. / biceps. bifancio = bi-[ant. s. V. Ex. s. transformarea diges-tiva a acestora. s. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. / bicarbonate.contractie nula. m.). / bicipital.} Sin. cdmin. -ale. lichide etc. manual muscle test. s. diabet insipid etc. . bilateral bundle branch block. s. [Lat. s. s. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. / bicuspide.miscare completa contra unei rezistente moderate. f. si In continuare. Ex. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. / biguanide. Cei trei compusi CO. 2) B. saruri.] Care poseda doua 'focare. adj. tab. / biphosphonate. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. BIGEMINISM. 2. / bifid. uter b. 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. n. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. E. care In viitor vor fi. bis = de doua ori. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. f. vita-mine. sunt: apa. / bicuspid. de [a pherein = a purta. a transporta. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. / biphospho-nate. capiit. 215 . his = de doua ori.. bis = de doud ori. / bigeminy. / bilan. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta.) primi-te si cedate de organism. anat. 2 . B. / bicatenary. BICEPS. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. catenarius = te-gat m [anf. care poseda doua capete. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. lipide. cuspis = vdrf. BIFID. bills = fiere.contractie percep-tibila fara nici o miscare. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. s. m. s. bis = de doua ori. geminus = geaman. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A.miscare partiala la presiunea normala. glucide. phos. Este b.

: microscop b. s. facers = a face. conservarii.). -bra. / bilious.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. si tab. pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange. perecfie.: biosenzor (v. adj.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. artis = artd. / biline. -ina. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. bilis = fiere. / biocenose.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. cat si intrahepatica (hepatita).). adj.} 1) Care apartin celor doi ochi. s. reglarii. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica.: apa (HsO) este un compus binar. ruber. bilis = fiere. s.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat. s. cistica sau veziculara). s. / biosensor. ouron = urina. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. cu acidul glucuronic. atos == sange.7-5. f. s. -ina. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare. bis = de doud on. s. f. BIOCAPTOR. BILIRUBINA. autoreglabila. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. / biocompatible. adj. / biliverdin. s. -bra. BILIGRAFIE.. Cat. s. ocularius = referitor ia ochi. V.2-0.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. s. compati = o suferi impreund cu (cum = cu.: vedere b. BIOCOMPATIBILITATE. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. f. Este o combinatie a b. f. b. 2) Numarare b. viridis = verde. de la bills = fiere. / biocatalyst. bilis = fiere.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. s. / binocular. Se deosebesc: 1) 9. / biocompatible. adj. f. / biocompatibilit6. [Lat. adj. f. s. conjugata trece normal In bila. B. / bilobectomy. -brum = rosu. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. f. BIOCIBERNETICA. bios = viatd. 1825-1862. f. C sau b. bins = viatd. BILIOS. f. factorii de crestere. f. dupa care b. BIOCALORIMETRIE. vitami-nele. BILINA. / bilifuscin. sau mediu si inferior). de [a ocu-lus = ocSii. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. bilis = fiere. bills = fiere. gr. [Lat. lobos = to6. f. captare = a prinde.] Care este determinat de hipersecretia biliara. Valoarea sa In sange este Intre 0. b. gr. pigmenti b. s. BIOCHIMIE. BILIVERDINA.7 mg/dl (3. [Lat.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii.). biliosus = piin de fiere. inco-rect. haima. s. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. cultura = cu[tivare. ruber. s. -iaa. s. legata la albumina. / biochimie.] 1) Compus din doua unitati.] Care este In relatie cu *bila. -hrum = rofu. Are relatii directe cu 'bionica. s. / bilirubinurie. BILHARZIOZA. f. hidrosolubila. s.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. vezicula biliara (t). In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. bios = viafd. indirecta sau libera reprezinta b. pati = a suferi). BILICULTURA. / biligraphie. / bilirubinuria.. 0.) BIOCENOZA. In bila sau In sange. [Gjr. 2) Care este prevazut cu doua *oculare. [Lot. BILIFUSCINA. 1n mod normal. [at. / bilobectomie. s. bi'os = iiiatd. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein.] Sin. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. / biliculture. / biocybern6tique. / biocalorimetrie. adj. avand o compo-nenta determinata. adj. Conjugarea are loc In ficat. m. 216 . urina sau In continutui intestinal. s. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. ca urmare a solubilitatii In apa. [Lat. f. care se divide In cate doua elemente. canale hepatice (b. BILOBECTOMIE. BILIAR. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. [Lat. utilizsind doar cifrele 0 si 1. / bilirubinemie. f. f. Ex. bias = viata. prin tubaj duodenal. Serveste Indeosebi In informatica. bilis = fieri. / cholangiography. ors. Ex. -oris = cdidura.1 umol/l). / binary. / biocompatibility. BILIRUBINEMIE. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal. s. gr.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. f. / bilieux. BIOCOMPATIBIL. [Cfr. biochim. [Lot. alaturi de enzime erau considerate b. f. binarius = du6[u. / bilharziose. kybernetike = arta de d guvema. din doua elemente. f. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. Termenul este folosit. adj. [Cyr. 182S-1S62. -ina. [Lat. BINOCULAR.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. A). (at. {Lat. s.). / bilharziasis. gr. bini = cate doi. Absenta la om. (In urma cu doua decenii. [Lat. [at. medic german care a studiat aceastd Boald. a coledocului). f.: canalicule b.1-0. f. / biocalorimetry. n. / biliverdine. BIOARTIFICIAL. -euse. BILIRUBINURIE.] Sin. / biocenose. s. alcatuita dintr-un tesut viu (ex.] Sin. m. BINAR. -elle. f. B. si pigmenti biliari. / bilin. s. -brum = rofu. Cinin. bilis = fiere.] Insamantarea *bilei recoltate steril. bilharziosis. color. s. \Qr..[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. bins = viatd. graphein = a scrie. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. -bra. hios = viatd. -ozn. gr. 2) B. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica. f. [Theodor Maximilian Bilharz. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. adj. Ex. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere. s. neconjugata. La om poate aparea In ser. s. f. {Gfr. f. s. s. liposolu-bila. katalyein = a dizotva. s. f. adj.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. khemeia = aicMmie. hormonii. bios = viatd. f. V..] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. / biliary. s. schim-buri metabolice Intre organ si organism).: Schistosoma (v. / biliaire. totodata. \Qr. adj. BIOCATALIZATOR.: schistosomiaza (v. / biocybernetics. s. / galloculture.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. m. *Bilirubina directa sau conjugata. / bilirubine. metron = mdsura. f.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). f. / binoculaire. da direct eactia. [at. intodus In organism. [Qr. / bioartificiel.3 mg/dl (1. [^r. s. -iaa. const.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. s. -ina. / biocatalyseur. ruber. f.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. Ex. fuscus = negru. prin extensie. [Lat. nu da reactia decat In prezenta alcoolului. a distruge. / bilirubin. ektome = e^cizie. f. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare. bios = vidfd. hepatica). BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia.] Despre un material organic sau anorganic care.} Sin.: sistem de numarare cu baza doi.: colangiografie (v. [Lat. [Theodor Maximilian Bilharz. rewire. / bilifuscine. pati = a suferi). bilis = fiere. / biocapteur. In conditii normale si patologice. koinosis = asociere. adj. / biochemistry. / binaire. [Lat. / bioartificial. bilirubina este absenta In urina. bilis = fiere. / bilirubin(a)emia. [Ofr. medic german. Ex.

Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. metodele si tehnicile fi-zicii. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina. K. pe baza . / bioelectrogenesis. / bioelectricite. ethike. In exci-tatie. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. [l^r. electroretinograma etc. s. s. s. BIODISTRIBUITOR. forma de administrare a medicamentului. contine mai multe domenii. Fe. Mg. Prin biodegradare..o. / biophysics. c. Indeosebi b. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. disponere = a aranja. raporturile acestora cu mediul etc. / biologie. BIOLOGIE. Cat. lipide variaza con-siderabil cu specia.. bias = viaf-d.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL. moleculara. bioenergetica. / bioelement. ethica = moraia. f. Se disting numeroase directii ale b. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar. Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential. lot. / bioenergie. populatii). s. potentialul de membrana se inverseaza. 2) Carac-terizarea b.energiei somatice" si . bios = viafd. s. iar Tmpreuna cu C. s. bios = viafd. [at. mai mult sau mai putin validate. Cl. bioelectro-geneza si biopotential. s. bios = viata. b.. Sin. bios = viafa. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. f.: acizi nucleici. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. BIOELEMENT. genetica etc. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme.} Stiinta de frontiera. compozitie. conceptele. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani. de la ethos = noravwi. f. BIODISPONIBILITATE. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. [Gjr. -onis = schita. ingenium = spirit. B.] Despre orice compus organic care. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. V. f. s. elektron = cfiifiCim6ar. Cat. / bioethique.e. genie biologique / bioengineering. f. bios = twf&. / bioenergetics. In cadrul acesteia. f. cauza *potentialului de repaus. BIOENERGIE.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. ContinutuI In unele b. medicala cuprinde domeniile b. BIOELECTRICITATE. dclul de reproducere. Sin. reflectare. f. f. s. SuportuI material al b. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. femininu[ substantival ai adj. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. Domenii de studiu In b. s. uneori. de la physis = natura. / bioartifi-cial distributor. genesis = producere. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. / bioavailability. bios = viaf:a. Si. physikos = natural. BIOINGINERIE. inteCigentd. BIOINFORMATIE. organisme pluricelulare. hormoni. f.. s. s.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. P.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. / biogenesis. Cat. Na. corp care. physike.. s. [at. s. a repdrtiza. / bioingenierie. degradare = fl deffrada.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. s. 2) Crearea unui organism viu. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. m. In cursul erelor biologice. corp cart se dectrizeazd prin frecare. [^r. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. f. V. / biodegradable. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. / bioinformation. m. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. [Qr. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate. glucide. \Cjr. s. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). f. BIOFIZICA. / biology. genesis = producere.recalcitranta moleculara". s. / biophysique. introdus In sol. S.] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. In prezent. / biodistributeur. / biodegradable. [at. bios == viaf..] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. Cat. din gr. f. / bioenergy. B. / bio61ement. Ca. s.tiun. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza).. din punctui de vedere at regimului energetic. s. s. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta. electroencefalogra-ma. [Gfr. logos = stiintd. f. f. BIOENERGETICA. bios = viatd. elementum = dement.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor.: electrogeneza. \Cjr. f. utilizand o metodologie interdisciplinara. [Qr. masajul sau eliberarea expresiei emotionale.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. B. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara.: b.. re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. electromiograma. distributor. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. s. bias = viafd. adj. conservare si transmitere In spatiu si timp. n. f. N. B. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (. biochimie. In spedal proteinele si 217 . a ordn-dui. ''depolarizari si "repolarizari. poate fi descompus prin actiunea unor enzime. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. iaformatio. starea fizica a *exdpientului. de la distribuere = a distridui. Zn peste 90%. prezentand asa-numita . aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. ingenierierie biologique. In relatie cu celula. Cercetarea biologica are ca obiective forma. bios = via^d. s. b. f.} Stiinta care. BIOELECTROGENEZA. Ex. bios = riotd. [gr. energem = forta in ac. utilizand contactui corporal (touching). ce nu fac parte din moleculele de proteine. / biodisponibilite.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. reprezentare. f. gr. f. bios = viafd. [C. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. viteza de disolutie a substantei active. \Gjr. adj. In general. physica. / bioinforma-tion. elektron = dtinCimBar. n.. f. [Cfr.. Exista Insa si substante care nu sunt b. neuroni etc. s. f. f. din punctui de vedere al termodinamicii. [Cfr. s. informatie/ de Ca informare = a reprezenta. celu-lara.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. de [a gennan = a produce. Al. B. de la gennan = a produce.T. BIOGENEZA. [^r. bios = viatd.energiei mentale". Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. se electriseazd pnn frecare. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. -oris = distri6uitor. b. sunt formulate diferite conduite terapeutice. comuni-catie. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich.] Element constant Intalnit In sistemele vii. encrgein = fl fi m activitate. s. / bioelectricity. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice.. / bioelectrogenese. / bio6nergetique. s. c. / bioethics. moleculara si b. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura. BIOETICA. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. / biogencse. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. depinde de: solubilitate.

/ biom6canique. m.BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. nucleului (cariometria). [at. implantabile sau nu.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. seiisoriiim = organ de. organite celu- .] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. / biopterine. [Qr. thesis = punere fi tithenai = a ptasa. rhythmus. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata. de. / biomass. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. / biometrie. f. skopos = obstrva-tor. Se obtine astfel o veritabila . s. organe/or (viscerometrie. confundat cu prothesis = propozifie. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. BIOPSIE. mikros = •true. / biosensor. *biofizicii. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). se afia In relatie cu o serie de stari patologice. \Cjr. V. BIOPTERINA.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. potential de repaus.copierea" unor organe senzoriale In *robotica. f. f. mekhanikos. gr. s. m. bios = viafo. BIOMETRIE. lumen. pot fi sezoniere. c) b. s. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. In general. *biologiei celulare etc. s. a e?(wnina. [QT. f. circadian si sin-cronizator. / biorythmologie.: polipeptidele. iat. si genetica moleculara. Prin extensie. s. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. s. m. f. f. s. bios = ilia^a. bios = viafa. s. s.a. B. / biopotential. / biopolymers. efectuata cu un 'trocar special. f. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. In cazul structurilor neexdtabile. BIORITMOLOGIE. d) b. iat. f.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse.] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. 3) b. n. / biomedecine. / biopsie. derivati de carbon etc. In cazul sistemului vascular. studiile si aplicatiile b. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. m. V. BIOSENZOR. acoperit cu material plastic. b. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. bios = viaf. bios = viafo. 'biologiei moleculare. [Gjr.te. din gr. un grad de certitudine In diagnostic. gr.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. B. semnifica Incetarea acestor procese. lunare (ex. bios = viafd. care au rol determinant In functiile structurilor respective. n. f. bios = viafo. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). DefidtuI de b. mechanicus. aspect. b. / biomicroscope. [Qr.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). / bionique. \GjT. m. iat. In functie de semnificatia biologica. 2) Insusi materialul pre-levat. bios = watd. b. de zi Si noapte (drcadiene) etc. BIOMASA. logos = ftiinf. b. / biometrics. de. pi. bios = viata. f. iat. [Gr.. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. f. f.: 1) b. de obicei fara semnificatie biologica majora. / biomaterial. V. meros = parte. histo-chimic (biochimic). Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b.0. f. s.: heterogrefa valvulara. / bioprothese. Tulburarile b.. bios = viaf. In practica se disting: a) b. care poate orienta actui chirurgical. s. / bionics. material. cronobiologie. ca simpli subprodusi de metabolism. -inis = tumind.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza.va[a potentialis. s. bios = viafo. / biomedicine. BIOMATERIAL. muschi). BIOMEDICINA. s.: ciclul menstrual). Ca bioreceptor pot fi folosite enzime.] *Polimeri formati In organismele vii. Tmpreuna cu *hemoreologia. f) b.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. Nature b. 8. BIOMECANICA. pot fi endogene sau exogene. s. f. s. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. / biomasse. s. de suprafata. [Qr.. B. s. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. la pestii electrici (torpila electrica). [at. iar dis-paritia b. / biocapteur. / biopolymeres. b) b. din gr. b. e) b. bios = niatdi metron = masura. tesuturilor (histometria). / biopterin. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). B. a evolutiei medi-cinei contemporane. f. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. medie. sunt asociate proceselor vietii. genetic sau microbiologic. / bioluminescence. aduce. prosthesis = adttugare. B. m. gr. rhythmos = ritm. BIONICA. s. crearea de noi molecule artificiale. de regula. bias = viaf-a. s. In medidna. s. BIOPOLIMERI. s. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. In prezenta oxi-genului. / biorythme. [C/r. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. cronofarmacologie. la mekhane = mafina. s. se disting trei categorii de b. BIOPROTEZA. Compus din clasa 'pterinelor. / biomicroscope. [Cfr. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate. BIOMICROSCOP. / biopotentiel. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. dt la potens. medidna = medicina.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). In prindpiu. / biorhythmology. m. / bioluminescence. B. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. 2) b.: ritm biologic. la seatere = a simfi. bias = riafa. [at. f. \yr. rhythmus. este foar-te diversa: metale (aliaje). dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. simf. ceramica. Sin. [GfT. prin punctie.rie. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. opsis = vedere. / biopsy. massa = mosa. . s. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. / biomateriau. logos =• ftiinfa.. de. la skopein = a redea. de obicei. s. sau "frotiul. -ntis = puternic fi posse = a putea. / bioprosthesis. f. s. de la pro = mainte. s.. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei. alcatuite din aminoacizi (monomeri). elektron = chihiimbar. / biomechanics. f. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. a pune. n. m. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii. biometry. De ex. mekhanike. celulelor (citometria). f. BIORITM. materia sou materies = ma. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. polys = muiti. [at. bioelectridtate si bioelectrogeneza. potential de actiune. BIOLUMINESCENTA. Dupa origine. Ex. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. / biorhythm. [^r. bios = viafa. pe cale endoscopica'. Sin. m.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. este fixata pe un inel metalic. [at. s. ['De la biologic + electronica. pi. La organismele vii. n. s. s. s.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. rhythmos = ritm. corp care se eiectrizeaza prin frecare. s.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare. polimeri.a. *biochimiei. f. De ex.sectiune optica" a ochiului. unui examen *extemporaneu. [QT.

inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. marca.sobolan. / biotest. celule Intregi.. V. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice. criminologie etc. denumite *viscerotonie. si biotipologie. de.} Sin. de. testum = capac de. / biotechnology. [a stimulus = 6df ascufit cu care. f. gr. neurostiinte.] Mediu geografic In care traieste. a[c. / biotonus. se stabilesc unitati biologice. s. la status = stare. / biosmose. / biosphere. transformatio. / biosynthesis. A > D. / biosysteme. / biosmosis. bios = viata. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. BIOTERAPIE. transformation. [Cjr. BIOSFERA. s. de ex. s. adj. bios = viata. [Qr. / biotin. care sunt imobilizate pe un suport. A:D < 1. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine. la thercipeuein = a m. [Lot. synthesis = acfiunea de. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. . sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate. tonos = tensiune. f. BIOSMOZA. B.pa. model. adj. / biotransformation. f. este supraunitar. a. thesis = pune-re. Cut ars. pTo6d. f. therapeia = trataimnti de. m.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. Cat. da o forma). BIOSTATiSTICA. vech.nne. [at. BIOSTIMULATOR. aoua ori. model. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. s. a oceanelor. [at. din [at. [<gr. / biosynthese.). Dupa un b.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D).: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. s.] Sin. [^r. Sin. -atos = ansamfllu.! typos = tip.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. la. istemai = a afeza. s. formare = a.] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile. m. f. / biotypology. typos = tip. antibiotice etc.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. BIOTAXIE. Sin. sau a unor produse organice (sue gastric. f. s. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. n. [Cfr. BIOTONUS. se compune din partea inferioara a atmosferei.: bio-captor. BIOTRANSFORMARE. In distrofie si In malnu-tritie. [Qr. aranjare. [a syn = impreund. BIOTOP. topos = Coc. / biotest. f. s. s.} Sin. m. dincolo de. f. stiintificcS ovulum = ou mic. {Cjr.). imboldtsc viteie. bios = viata. deoarece acestia permit o analiza rapida. / biostimulant. logos = stunfo. de [a ovum = ou.: dizigot (v. bios = viata.soarece. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. com-punere. / biotope. f. Bi0TINA. osmos = impuls. s.r. [CJT. biotonicity. / biotypologie. [<JT. XVllI). tattein = a ordona. B... un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. bios = viata. de. s. n. [C. [Qr. de la transformare = a transfonna (trans = piste. In conditii omogene. se opun terapeuticii stiintifice. tekhne = arta nanuald. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. s.. Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale. bios = viafd. f. m. se.- BIOVULAR griji. f.mant utiUzat de. Dupa o serie de clasificari anterioare. impingere. n. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. ft tithenai = a piasa. / biotine. f. / biotaxie. / biotype. comparativ cu ale speciei din care face parte..).n cre-at in sec. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta.} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol). model. f. / bistatistique. adj. / biovular. Unii b. 219 .). types = tip. f. In reali-tate. daca initial erau obtinute prin *biometrie. systema.). s. f. s. s. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. s. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. Exista b.e test = vas de. bila etc. [Cjr. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. . s. s. si pancreas artificial. sphaera. V. Acestor b. o enzima) si molecula de dozat (ex. In diagnostic se extinde considerabil. / biotope. germ. BIOTIPOLOGIE. *ectomorf si *mezomorf. n. de la. de. f. m. s. Practicantii b. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. adj. denumite. Indeosebi fermenti lactici si levuri. clasice. Recent. logos = stiinta. In principiu. f. BIOSISTEM. a pune [aotattd. [Cff. n. In functie de temperamentui si comportamentui sau. s. BIOTEST. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. a. a glucozei. / biotechnologie. bios = viafd. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. de obicei. m. s. BIOTIP. BIOTIPARE.. sphaira = sfera. pot fi atasati organismului. s. stimulare = a imfioldi. f.iepure etc. / biotherapy. stimuCa. bios = mata. collegium statisticum. de asemenea. / biotype. bios = viafo.' sistem biologic (v. meserie.: vitamina Be (v.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene. b. tipurile pure se gasesc rar. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. -onis.BIOSFERA lare. / biostimulant. De regula. Termenul desemneaza. [at.. s. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. / biostatistics. test = e. de. marcd. / biotherapie. a pune. / biotaxis. s.). bios = viafd. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente..] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. Ex. BIOSINTEZA. I biotypie. In mod normal In perioada de cres-tere. / biosphere. *cerebrotonie si *somatotonie. {•ngl.. f. / bio. s. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. Statistik (te. s. / biovulaire. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. f. s. bios = iiiatd. f. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. [CJT. Intre agentui imobilizat (ex. bios = viata. bios = viafo. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. f. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. BIOTEHNOLOGIE. s.himifti. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. din fr.?(amen. s. bias = viata. BIOVULAR. s. -ozd. -e. deci b. bis = de. a painii sau a derivatelor din lapte). / biotonus. taxis = ordonare. hematologie. dupa numele speciei utilizate (unitate . Utilizarea b. bios = viafo. / biosystem. Indeosebi de medica-mente. In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. bios = viafd.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. [CfT.: taxonomie (v. [at. marcd. n.s. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor.. s. [Cjr. . s. a aran-ja. / biotyping. la syn = impre-und.

s.BIVITELIN. f. n. s. -atos = piele. desemnand o celula tanara. s. f. B. si densitatea 9. / bivitellin. m. [Qr. se BLAST. / blastoma.} 1) Care are valenta 2. B. cuvdnt din 'Erzge. n. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. s. / byssinosis. BIZOU. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU.} mai numeste si dubia refractie. afteme.980 BLASTOGENEZA. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. -edis = care are. de (a gennan = a. BISMUT. Fliess. s. 83. bis = BLASTOCEL. pedis = picior. -alos = sdnge. dar produce. s. f. B.] 1) 'Neoplasm embrionar.: man. n. blastos = genne-n. V.. / blastogenesis. s. [a albus = alb.: dublu strat fosfolipidic. [Lat. s. valeas.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. bis = de doua. vezicd.. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate. f. n. refringens. Wismuth. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. / bipolaire. 0 serie de saruri insolubile de b. Sin. [Lat. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. m. bipes. / biped. f. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. din (at. / bisexualite. •e. n. acest metal a fast prima oard e^pioatat. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. / bioxide. [Lat. celulara. / byssihose. si mem-brana dioxid. cu greutatea atomica 208. doi 'centromeri. / blastomere. / blastome.8 g/cm3.] leucemice. adj. s.] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. [Qr. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator. deopotriva. reprezinta BLASTOMICOZA. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. / bivalent. mozaic fluid. hermafrodit. Pe langa b. s. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. rasfrange. rapid.} Sin. / bisalbuminemie.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. s. f. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie. blastema = teinelor serice. m.\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. Se gaseste m natura In stare pura. / bivitelline. polarizata. oxys = acru. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. bisemutum. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic.. doua pidoare. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. / bivalent. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. o?(jgen. de. / blaste. s. f. este acoperit de o • [Gjr. care se poate combina cu doi polus . -atis = tare. de doua. La om b. s. phos. picware. *eritroblast. / biseau. doua ori. psihologice fundamentale. [Lat. haima. bistoury. adj. la sternere = a. m. bis = de doua ori. ce. blastos = germen. unde. ElementuI chimic nr. f. n. BISEXUALITATE. s. metanefrotic. b. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. / blastoderme. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata. ca si a unui pseudochist pancreatic. photos = [umind. bis = de doud ori. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. Dedublarea albuminelor. / blastocele. albumen. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. s. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. bis = de doua ori. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. myketos = duperc-ai •oza. [Qr. / blasteme.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). s. min(a)emia. genesis = producere. / bipolar. Chimistii considera mai corect terme-nul sin. In acest stadiu. *pompe ioni-ce) gr. s. sexe. / blastomycosis. n. B. B. [Lat. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului. -ina. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. {Cjr. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. m. [fr. s. adj. kystis = sac.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. / blastomere.Ciirge blastos = germen. / blastoderm. adj. biologica sustinuta de F. s.: dizigot (v. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia. bis = de doua. s. / blasto-cyst. s. m. s. pusa In evidenta la *electroforeza pro. ori. aCcfiimiftifor BLASTODERM. pentru obtinerea de 'himere. / bioxyde. Termen folosit ca sufix. s. f. / -. blastos = germ. f. gr. -e. de. precursoaBISALBUMINEMIE. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. s. s.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. / blastomycose. [Lot. *megacario-blast). [Lat. / blastocyste. / surgery knife.w-i meros = parte. \Jr. m. pentru celulele ou. m. lipos = "limfoblastom.} embrionului. sexualis = referitor la. stratum = afternut. [Lot. n. f. Ex. iar cu mentarea oului fecundat. koilos = cavitate.BLASTEM. s. / blastogenese. BLASTOM.} BIVALENT. a addobazic).. bis = de. [Lat. la bis = de douil on. n. f. / bisexuality. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. B.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. vitellum = gaibenuf de ou. / blast. neuron bipolar. carui lama poate fi fixa. unui membru. -oma. s. s. b. probabil de natura alergica.} Celula rezultata din seglichid). BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. bis = de gency. [tfr. de unde este extras. mobila sau repliabila In maner. bastoriu = 6dt. pes. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. / blastema. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar. de la refringere = a doua ori. membrana). m. / double refrin. valora. s. / bistouri. biseau. [Lat. m. V. *nefroblastom. bis = de douct ori. / bipede. / bismuth. byssinosis. s. mykes. s. adj. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. m. -oza. adj. m. derma. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului. on. blastos = gwrnwi. solubil in apa. f. din germ. adj. s.] Membrana primitiva a (Sa\pnia).. Ex. s.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula. [^r.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. bistouri. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. m. frecventa si tensiune mica. / birefringence. bioxid).: anhidrida carbonica (v. dona. gr. grasime. iar la nivelul [Qr. viguros.). adj. simbol Bi. on.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund.: de. S. {Cjr. byssos = fium6ac. / blastoc(o)ele. adica este bisexuat.po(. s. ulterior diversele parti ale embrionului. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). inodor. BIPOLAR. n. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. f. [QT. atomi de hidrogen. / bismuth. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. BIREFRINGENTA. s. blastos = germen. din (at. s. V.ii de transport ("canale ioni220 . B.

/ gonococcal urethritis. nord-americana. B. s. gr. n. a. Sin. din germ.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas.agd.iuperco. BLEFAROFIMOZA. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. s. s. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. la phimoun = a strange. s. 2) B. gr. s.. Survine m leziunile nervului oculomotor comun. Speciile B. blennos = mucus. neulcerativa sau seboreica. s. 5) Masa de material In stomatologie.20 s. b. BLASTULA. fr. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. f.).: gonoree. brasiliensis determina *blastomicozele nord. gonorrh(o)ea. s. postencefalitic). gr. adica o alungire progresiva a segmentului PR. poate fi izolat. / block.). n. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. [Qr. blepharon = pUoapa.. adica o unda P urmata de un complex QRS. [QT. BLOC. a.Si sud-americane. s. s. [Qr. boala Gilchrist (v. sin. Se disting trei grade. iar la fe-meie prin 'vaginila. / blepharopto-sis.} *Tic convulsiv al pleoapelor. sud-americana. / blepharoptose. 2) B. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. s. / blepharoplast. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. b.} Sin. ia pfassein = a forma. angulara. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. / blepharophimosis. [Cfr. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta). s. de. / blepharochalasis. f. la plassein = a forma. s. a uni (cum = cu. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. gr. Abrev.} Contractie musculara anormala. Se deosebesc mai multe tipuri. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. s. blepharon = pkoapa. BLEFAROPTOZA. marginale). de origine tropicala. cu putere. mykes. / blepharospasm. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial.) 3) B. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. tip IV. BLEFAROPLASTIE. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total.BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces. BLOC CARDIAC BLENORAGIE.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. care unefte. de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. blepharon = pfeoapa. BLINDAJ. [QT. / blepharoplastie. primele doua fiind b. cu alungirea segmentului PR peste 0. boala Jorge Lobo (v. lara sa se influenteze reciproc. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. -ita.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor. blepharon = pCwavil. rhegnynai = a tdfni. s. s. pentru a-fi pedepsi sofui muritor. / blastula. / blepharite. Incetinirea (b. [C/r. BLEFARITA. [Qr. de. n. s. s. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. blepharon = pieoapa. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. complet. m.. f. blepharon = pCeoapd.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. forma a b. blustos = germen. blindage. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). s. de. s. 3) B. B. [Qr. s. f. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. BLEFAROCONJUNCTIVITA. / bloc.. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. s. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. insotite de o scurge-re purulenta. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. poate deveni cronica sau. [e. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. iiingere = a injuga). Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His. impreund. f. Afectiunea poate fi ereditara.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. a. b. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . / blepharophimosis. luand o tenta rosiatica. iar In continuare ciclul se reia. m. scuamoasa. Indeosebi mezencefalica (b. f. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse.: corpuscul bazal (v. 3) Termen generic pentru anestezia regionala. coniunctivus = care. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. iar urmatoarea. a modda. scuamoasa-seboreica. -1(0. [Ondine. B. plastos = moddat. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. flasca si ridata.: sindrom Ondine (v. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. / blepharo-conjonctivite. Netratata. origine onomatopeica. nimfti care. *cervicita si *metrita. incomplet) sau Intreruperea (b. b. a. n. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. / blepharoplasty. f. s. BLEFAROPLAST. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. se manifesta la barbat prin *uretrita.). BLEFAROCHALASIS. s. f. m. f. bloc.} Sin. f.: boala Lutz-Splendore-Almeida. involuntara. incomplete: 1) fl. / blepharochalasis. B.: tarsoplastie. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. f. / schield. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. avansat. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. s. pe ter-men lung. copac taiat. 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. bilateral si simetric. B. tic. m. Ill este denumit Si b. / blindage. cu caracter intermi-tent sau permanent. cu poarta de intrare pulmonara. / blastula. \Gjr. In functie de localizare (b. myketos = c. s. iar In forma generalizata. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. / blepharospasme. s. blastos = germen. dermatitidis si B. In care 2. m. la coniungere = a [ego. BLEFAROTIC. dar simul-tan. f. de. a. a modda. II. / blepharotic. b. b. \Qr. a. 4:1 sau neregulat. -ula. n. m. / blennorragie. / blepharo-conjunctivitis. [Cjr. ingustare. I. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. [CfT. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. BLEFAROSPASM. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. / blepharon tic. m. [at. De asemenea. sin. din oiandizH bloc = trunchi de. cu afectare ganglionara. sin. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. plastos = modeCat. blocajul poate fi fix de 3:1. ulceroasa. a. f. blepharon = pieoapa. ca urmare.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. [fr. spasmos = contracfie. n.: BAV. blepharon = pteoapa. Sin. blepharon = pieoapa. [fr. ptosis = cadere. cheloidiana. cu caracter "tonic sau *clonic. paracoccidioidoza. / blepharitis. phimosis = stramtare. / blepharoplaste. khalasis = reia^are.

interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). wide boHezn = fiodo. metabolic blockade. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii. f. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. fiecare b. [fr. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. prin depolarizare ireversibila. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. cat si reactiile proprii bolnavului. V. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale.). prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. Imobilizare brutala. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. [s[. f. b. Sin. m. b. c. B. per os sau intravenos. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. m. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. dar recidivanta a unei articulatii. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. s. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere. Rezulta o serie de manifestari obiective. 3) Intre atrii si ventricule (v. Pe langa oprirea circulatiei LCR. dureroase sau nelinistitoare). a. Sin. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. n.). dar nu necesar. Sin. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. parietal. major (durata complexului QRS peste 0. BLOCAJ. B. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. / maladie. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. avand caracteristici proprii electrocardiografice. tahicardie reflexa. ale caror caractere releva atat natura bolii. si canal de calciu. c. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. BLOTTING / blotting / blotting. bloc atrioventricular). este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc.} 1) In limbaj curent. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block. BOALA. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. purkinjian. pentru alfablocant (v. atrioventricular complet.] Angl. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. n. de ramura dreapta. b. v. dificila si vaga. orice alterare a starii de •sanatate.). Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. b. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. b. ependimar sau ventricular. a-BLOCANT. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. De asemenea. parietal este. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. Distingerea b. minor (cu durata complexului QRS sub 0. respectiv b. dificil de diagnosticat electrocardiografic. 2) B. biochimice sau morfologice).BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. In particular In cazul genunchiului. vecke bolt = dw-tre. / disease. B. / blocage. purkinjian de b. 1) Sin. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. de c. denumite *semne. wpac titiat. Unele b. sunt prescrise. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. temporara. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. partial: blocaj spinal. V. r. la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. unde acestea se fixeaza. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. din o[andezil bloc = tmnchi de. rezultand b. V. tranzitoriu sau permanent. fie pe ramura dreapta. Un b. si o serie de termeni. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. de c. Ansamblul de sali. ca urmare.: reactie miastenica (v. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. s. de arbo-rizatie. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. dureroasa. Efectele se exercita asupra miocardului. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. n. si o serie de manifestari subiective. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. de c. poate fi intermitent. trifascicular complet se traduce prin *b. fizice sau psihice. In continuare. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii.12 s) sau incomplet. vaselor periferice si arterelor coronare. situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block. Ca urmare. prin *depolarizare insuficienta. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular. Western blot. blot = patOj blottingpaper = sugativd. V. poate fi complet. In realitate. s.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. adesea utilizati ca sinonimi nu . blocage. c. bloc de ramura). s. reticular sau b. m. ['£ngi. Var. dar apare. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. Tip de *b. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. care prezinta rareori manifestari clinice. 5) la nivelul tesutului Purkinje.12 s). B. 2) Intre cele doua atrii (b. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. si b. denumite *simptome. b. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. de ramura stanga. de.: antagonisti de calciu. Northern blot si Southern blot. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. bloc sinoatrial). BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. B.: blocaj meningian (v. si hemibloc. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. / blockage. r. Se disting trei grade. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. Se disting: b.

: boala Addison (v. • B. B. la r.: boala Goodpasture. patiens = persoana care sufera. confuzia b. si sindrom.amnd. V. iar <7ness este derivat din /// = rau. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. In special la temperaturi sub 37°C. PRIN AUTOANTICORPI / m. are doua B. BERIBERI / beriberi / beriberi. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. de aceea. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b. autoalergica fiind si autoimuna. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. • B. anemie hemolitica prin fixarea complementului. Dupa cum.. E. Ex. B. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. conjunctivita. pathos = suferinta. bronsita cronica si stare de astenie cronica. a. b. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. In raport cu denumirea de b. Sin. de b. se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar. In slava veche. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. AMNIOTICA / m. prin a. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . • B. semnifica de fapt contrariat sau fntristat. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica. prin autoanticorpi. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). of intravenous drug users. Sin. bronzee / bronzed d. Ca urmare. V. b. • B. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m.. consecinta unor cauze diverse.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. la r. 'duplicate. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. entitate morbida. care distruge vitamina B. deletia unui brat cro-mozomial). maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. B.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina).: beriberi. amniotique / amniotic d. c. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta. B.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. migrena. du toit de roseau / thatched roof d.. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). B.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). *sindrom. autoallergique / autoallergic d. dar mca nedemonstrata. • B. • B. disgonozo-mie. fie la o pierdere de material (monosomie. V. normal si normalitate.z) core inse.. • B. monosomie. deletie si translocate. sex nuclear. •B. In fr. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. Manifestarile b. a. Sin. termenul disease. s[a6iciune. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig. (diolectut cingoie. ALERGICA / m. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. Se rezerva numele de b. •B. ia numele de *sindrom Goodpasture. par autoanticorps / autoimmune d. allergique / allergic d. aberatie cromozo-miala. V. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. bronchiectasiante / bronchiectasis. BRONZATA / m. Sin. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase). • B. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. anumiti gameti continand un cromozom In dublu. Palade. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. apartinand lui G.s[a6iciune e^tremd. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. des agglutinines froides / cold agglutinin d. de b.: In engl. sau doar de orez decorticat. Sin. "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). transsudat la nivelul seroaselor).: cardiopatie ischemica (v. *boala Basedow-Graves. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri.). AUTOALERGICA / m.: bronsiectazie (v. B. boala autoimuna. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. In daneza syg = boala.). cronica a batranilor si b.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. . CARDIACA ISCHEMICA / m. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. autoalergica. • B. • B. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea.). 223 . AERULUI CONDITIONAT / m. Se mani-festa In doua forme: b. (atacul receptorilor pentru TSH). orice b. 0 definire recenta a b. repetarea. • B. AUTOIMUNA / m. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina). Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. Abrev. Sin. poligonozomie. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor. BRONSIECTAZIANTA / m. cariotip.. alergic si alergie.). de obicei. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. Invelisul bobului de orez continand tiamine). are totdeauna o cauza bine definita. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. patologie provine din gr. A fost observata In Extremul Orient. are cauza totdeauna cunoscuta.: BCI. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. edeme ale membrelor inferioare. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. trisomie. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. Ex. ACOPERISULUI DE STUF / m. AGLUTININELOR LA RECE / m. iar pacient din lat. •B. a. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. laureat al premiului Nobel. de I'air conditionne / air conditioning d. Asociata cu o pneumopatie interstitiala. autoimmune / autoimmune d. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva.: boala autoimuna (v. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature).

of lung. miscari involuntare. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. •B. serului. des enfants rouges / red boys d. carenta. oprire a cresterii. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). antraxul. •B. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta. B si nedeterminate). autoimune. cu care copilul se naste.In aripi de fluture"). fibroza pulmonara interstitiala difuza. / fifth d. CICLICA / m. Sin. boala Thaysen. B.. COPIILOR ROSII / m. DE CHESON / m. CELIACA / m. congenitale / congenital d. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. tetanosul.. Grup de b. Sin. substratui anato-mopatologic al b. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica.: boala Marion. infantilism celi-ac. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. Unele din aceste entitati sunt *b. iar ulterior se extinde pe torace si membre. leptospirozele. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. CONGENITALA / m. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor. • B. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. CRONICA DE ALTITUDINE / m. In pusee. cefalee. laringita si danoza (In tipul emfizematos). probabil de origine streptococica. rahitism. • B. petesii.: boala ciclica trisimptomatica.. chronic form of mountain d. V. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. par complexes antigene-anticorps / immune complex d. boala Herter. semne de 'parkinsonism.: eritem infectios acut. a caror patogenie implica 224 B. cu episoade confuzionale. A CINCEA / cinquieme m. • B. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. avec declaration obligatoire / notifiable d. c.: boala Monge (forma cronica). of liver. Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. boala Bloodgood. chronique d'altitude / altitude d. Sin. [Frederic H. kystique de la mamelle / cystic d. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului.: boala polichistica a ficatului. deci diaree cu steatoree. Sin. infantilism intestinal. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. Sin. echimoze. cyclique trisymptomatique / Milian d. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. B. kystique du foie / cystic d. • B. B c. C.: kwashiorkor (v. holera. febrele paratifoide A. •B. v. ca frecventa. Evo-lutia este cronica. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi.). febra Q. tulburare hormonala). Sin. rabia. 'Polidtemie secundara. •B. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. afectarea starii generate si eritem. c. nanism intestinal. coeliaque / c(o)eliac d. asociata cu cianoza de efort.: boala Reclus. osteomalacie. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. difteria. du corset / corset d. halu-cinatii. • B. v.: boala polichistica a plamanului. CONSERVELOR / m. febra tifoida. de regula transmisibila. • B. *fenomenul Arthus. *poliartrita reumatoida. V. si embriopatie. sprue nostras. CONTAGIOASA / m. CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal. agitatie. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. CHISTICA A PLAMANULUI / m. B. • B. botulismul. reportable d. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. of breast. bruceloza. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. COLULUI VEZICAL / m. •B.). In consecinta.: boala complexelor imune (v. kystique du poumon / cystic d. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. a carei declarare este obligatorie.).: colagenoza (v. iluzii. Afectiune cutanata. de caisson / caisson d. contagieuse / contagious d.). cyclique / cyclic d. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. hepatitele virale (A. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. Orice b. " B.. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. du collagene / collagen d. regiunea bazala ante-rioara a creierului. bronsita. Sin. 18S5-1950.: boala Gee. B. dar poate aparea si la alte varste. Sin.). Sin. La copil.] Dementa progresiva sau psihoza. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. prurit. megaleritem epidemic. CORSETULUI / m. • B. meningita cerebrospinala epidemica. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc. Sin. si complex imun. tetra-pareza In flexie. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. Sin. malaria.B. •B. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. tifosul exan- . COMPLEXELOR IMUNE / m. du col vesical / bladdsr neck obstruction. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve.: boala Lewy. cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase. boala polichistica a sanilor. iar de altii ca o forma de cancer. des complexes immuns / immune complex d. soroche. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. des conserves / bottled food d. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3). B. CHISTICA A FICATULUI / m. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). este discutabil. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. Etiologie incerta. 'sindromul Dressier.: boala ciclica (v. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. purpura trombocitopenica idiopatica. In prezent se utilizeaza ca sin. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare). par carence / deficiency d. •B. se manifests prin febra. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. fie prin intermediul unei alte persoane. fie prin contact direct (contagiune directa). V. CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. • B. acuitate mentala alterata. DE COLAGEN / m. CARENTIALA • B. *b. boala transmisibila (v. • B. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. B. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. Sin. Sin. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos. transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). Lewy (Lewey). Simptomatologia acestor b. Clinic. • B. CARENTIALA / m. este determinata de un *par-vovirus (B-19). CHISTICA A MAMELEI / m. hemoragii). scarlatina. •B.

: b.B. " B.. V. Boala aparuta dupa fecundatie. Structura glicogenului hepatic este normala. • B.: echinococoza (v.: b. • B.: sin-drom de lob mijiody (v.). boala ereditara. pot fi iatro-gene. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. • B. endemique / endemic d. glycogenique / glycogen-storage d. poate prezen-ta caracter familial. du foehn / fohn d. hipertrigliceridemie.: boala van Creveld. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. care se propaga In vai din zonele muntoase. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. Clinic.). aparuta la puber-tate. V.: boala Minkowski-Chauffard (v. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens. B. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. • B. genopatii. si glicogenoza. • B. care este In relatie doar cu alimentatia. Patologie transmisa genetic.). la nivelul unei populatii sau arii specifice. FEMEILOR FARA PULS / m. boala ereditara. genotypique / genetic d. de trecerea anticorpilor matemi la fetus. complicatiile postvaccinale. V. Sin. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. Sin. • B. • B. essentielle / essential d. *Prevalenta continua a unei b. GLICOGENICA / m. Sin. ENDOMIOCARDICA / m. HIDRICA / m. GHEARELOR DE PISICA / m. vant uscat si cald. Manifestare clasica de "meteoropatologie. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite. EMETIZANTA JAMAICANA / m. care nu progreseaza In timp.. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. pulseless d. Sin.). genetice sau genotipice. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. se opun *b. Sin. exostosante / exostosic d. genotipica. cu distrugerea secundara a hematiilor. hepatomegalie. Sin. 6pidemique / epidemic d. B) Lista b. g6netique / genetic d. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. FUNCTIONALA / m.: boala Bessel-Hagen. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. Sin. des femmes sans pouls / young female arteritis.). h. B. recesiv. V. infectia HIV (indiferent de stadiu). hepato-splenomegalie si. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. f. GENOTIPICA / m. V. ereditare sau genetice. • B. des griffes de chat / catscratch d. este strict localizat la nivel hepatic si renal. B. "B. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. Sin. iatrogenique / iatrogenic d. sub aceeasi forma. • B. IATROGENICA • B. Sin. B. Ex. hipercolesterolemie.: boala HarInup (v. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. •fetopatii) fie dupa nastere. H. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. se deosebesc: a) b. endomyocardique / endomyocardial d. • B. • B. • B. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. du hile / middle lobe syndrome. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. e.). fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. Sin. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. d. HIDATICA / m. of the pancreas.: mucoviscidoza (v. Sin. Se disting: 1) B. este o forma de *eritroblastoza fetala. b) b. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic.: enzimopatie (v. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. FAMILIALA / m. acetonemie cu cetonurie. boala von Gierke. • B. B.: osteoartrita •B. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. of newborn. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. •B.). DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. hydrique / hydric d. la nivelul unor populatii sau arii specifice. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. • B. • B. ENZIMATICA / m. Orice b. si endemie.-n. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals.: hipertensiune arteriala esentiala. prin aberatii cromozomiale. DOBANDITA / m. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. glicogenosis. e. tipic: *scleroza multipla. • B. B. demyelinisante / demyelinating d. • B. e. deci. genetica. GENETICA / m. HIPERENDEMICA / m. de cauza necunos-cuta. hiperend6mique / hyperendemic d. idiopatice sau psihogene. e. hereditaire / hereditary d. adevarate. ENDEMICA / m. des dep6ts denses / dense deposits d. constand In cefalee. ?i epi-demie. EXOSTOZANTA / m. dominant. gonozomale (dominante sau recesive). • B. ESENTIALA / m. astenie. • B. B. edeme generalizate la copil. acquise / acquired d. 2) Rar: ansamblu de 225 . glicogenoza Cori tip I. b. din cauza unui agent infectios sau toxic. imputabile unui act medical oarecare.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. • B. V. fonctionnele / functional d. Sin. uneori. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. DEPOZITELOR DENSE / m. hemolytique / h(a)emolytic d. V. iritabilitate. • B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta. icter. si incompati-bilitate fetomaterna. determinata. EREDITARA / m. B. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. a n. HEMOLITICA / m. • B. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. enzymatique / enzymatic d. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). HILULUI / m. EPIDEMICA / m. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. de la originea vietii intrauterine. DEMIELINIZANTA / m. QMS). IATROGENICA / m. 2) B. degenerative des articulations / degenerative joint d. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. B. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. mai multi membri ai unei aceleiasi familii. • B. FOHNULUI / m. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. insom-nie. responsabil de aparitia b. care afecteaza. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). In functie de modul de transmisie. hydatique / hydatic d. • B. dar al carei caracter genetic nu este cert. hiperlactacidemie si hiperuricemie. adipozitate. transmisibile cu dedarare numerica.: boala Takayasu • B. Ex. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. Termen generic pentru un grup de b. Anemie hemo-litica a nou-nascutului. V. familiale / familial d. •B. Sin. si boala idiopatica.

care se pot asocia cu tulburari neurologice. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. sugerate involuntar de medic bolnavului.).). cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16.6ra. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. prin *autoimunitate. Denumire generica pentru b. LANTURILOR USOARE / m. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. 1) B. paloare. des legionnaires / legionnares' d. Intalnita frecvent la copii presco-lari. hipersensibilitate). sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. IDIOPATICA / m. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. si boala contagioasa. sau infantila. b. neagra. des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. cu incidenta maxima vara. tub digestiv. Sin. des chaines legeres / light chain deposition d. IMUNODEFICITARA / m. (witre care. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. *B. INTERSTITIALA / m. sau complica o afectiune deja existenta. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. Sin. I. • B. boala complexelor imune. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. pareze musculare. sindrom imunoproliferativ. splenomegalie. Sin. hipoproteinemie si hipokaliemie. B. • B. si boala esentiala. cianoza. care exista prin ea Insasi. tahicardie. • B. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. gingivala. anemie hemolitica. LANTURILOR GRELE / m. des ligatures / ligatures d.). •B. la un. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. deshidratare. LAXATIVELOR / m. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. • B. I. determinate. reactii de intoleranta. microcefalie. V. INTERCURENTA / m. V. • B. • B. des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. si conectivita. *complexelor imune). 2) asiatica. care este provocata de microorganisme patogene. cu anemie grava si splenomegalie. poliadenopatie. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. 29 nwrtale. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. MANA-PICIOR-GURA / m. encefal. de chaines lourdes / heavy chain d. febra. *Exantem autolimitat. LANTURILOR GRELE MIU / m. " B. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. lacunaire / lacunary d. hipotermie. . deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. • B. KALA AZAR / m. limba. maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele). Itai-ltai / Itai-ltai d. • B. • B. b. ca urmare a unui proces de *saponificare. crize de tetanie. lysosomiale / lysosomal storage d. lipophagique / lipophagic d.. Kala Azar / Kala Azar d. alteori existand o dereglare functionala (b. Orice b. • B. In formele grave: tulburari renale. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. •B. V. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. hipergamaglobulinemie). de etiologie necunoscuta. 226 B. astenie marcata. • B. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. care poate fi transmis de catre caine. este simptomatica Indeosebi la copil (febra. b. congres organizat de American Legion. g. ereditara cu transmitere genetica recesiva. • B. V. immunitaire / immunologic d. 2) Prin extensie. boala transmisibila. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. Denumire generica pentru orice b. hipotensiune. cu afectarea doar secundara a parenchimului.: lupus eritematos diseminat (vJ. care nu este consecinta unei alte stari morbide. LIGATURILOR / m. Grup de *paraproteinemii. • B. des laxatifs / laxatives d. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. B. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale.: Kala Azar.: boala Franklin (v. interstitielle / interstitial d. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. palatina. Sin. paloare. LEGIONARILOR / m. • B. anemie. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. de obicei kappa. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. medicamenteuse / drug d. V.: boala Seligmann (v. LIZOZOMALA / m. LANTURILOR GRELE ALFA / m. Ca urmare. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. IMUNITARA / m. 1. de etiologie necunoscuta. glande sativare). Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. miu. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. B. • B. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. ITAI-ITAI / m. g. MEDICAMENTOASA •B. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. LANTURILOR GRELE GAMMA / m. *pancitopenie. *B. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d.B. Exista trei tipuri: *B. s-au inregistrat ISO cazuri. gamma. immunodeficitaire / immunological deficiency d. B. alfa. idiopathique / idiopathic d. B. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. determinand o simptomatologie polimorfa. efecte secundare. Stare septica grava a sugarului. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. edeme si paralizii intermi-tente. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura.] B. Implica: *daudicatie intermitenta. si autoimunitate. c^nd. [^{indusa kala azar = fe. • B. In continuare. • B. V. INFECTIOASA / m. • B. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). " B. •B. LIPOFAGICA / m. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. infectieuse / infectious d. nodulii limfatici ai splinei. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. g. MEDICAMENTOASA / m. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. LACUNARA / m. purpura trombocitopenica. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. • B. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis. corioretinita etc. intercurrente / intercurrent d. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. • B. digestive si renale. complex imun. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b.

sunt cuprinse In capitolul IV -B. Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. galactozemie congenitala). aceste b. Sin. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. atrofie olivopontocerebeloasa si *b. tulburari biochimice ereditare. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. In plan clinic. provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. Sin. OBSESIV-COMPULSIVA / m. Sin.Tta. *b. ' B. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. Termen generic pentru b. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. fasciculatii. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. •B. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. MITRALA / m. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m.: guta).. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. b) metabolismul nucleotidelor (ex. vine. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). V.: rubeola scarlatiniforma (v. MEDITERANEANA • B. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. determina anxietate marcata. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m. la aspectui firumat. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. paralizie progresiva bulbara. dislipidoza). • B. 1) Soc operator (v.: boala Albers-Schonberg (v. Termen foarte general prin care se desemneaza b. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. Inflamatie pulmonara.: diabet. d. care actualmente desemneaza Indeosebi b. MUSTEI NEGRE / m.: obezitate. • B.] B. MICRODRENOPANOCITARA / m. *glicogenoza. m. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica).). METABOLICA / m. MOYAMOYA / m. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. anticorpilor si chiar o serie de b. • B. mineral. Sin. care afecteaza neuronii motori pe-riferici. care cu-prinde *b. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex. MONOGENICA / m. •B. osmotic. d) echilibrete addobazic. parapareza spastica. pe baza tulburarilor metabolice. OPERATORIE / m. organique / organic d. / Filatov's d. afectare hepatica variabila. 2) Prin anomalii endocrine. vitaminic etc. 3) De ori-gine alimentara. Sin. OMOLOGA / m. •B. obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder. de moyamoya / moya-moya d. OASELOR DE MARMURA / m. A PATRA / quatrieme m. m.: moyamoya. ionic. vag. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. In cadrul b. B. • B. Kennedy. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic.). caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei. fara implicarea sistemului motor corticospinal. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. revizia a X-a QMS. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. B. intr-o maniera stereotipa).APATRA • B. la nivelul alveolelor. monogenique / monogenic d. •B. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial.: In grefa de maduva osoasa). moyamoya = cefos. si osteopoikilie.. 'B.). metabolique / metabolic d. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). Leziunea poate fi monoalelica (ex. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota.: boala Cooley (v. dobandite. m. homologue / graft versus host reaction. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. Machado-Joseph. Denumire gene-rica pentru un grup de b. 1 B. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. NODULUI SINUSAL / m. a membranes hyalines / hyaline membrane d. Diagnosticul se face prin *angiografie.: boala Bonieland. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare. MEMBRANELOR HIALINE / m. de nutritie si metabolism. enzimopatii). B. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. MOLECULARA / m.B. *scleroder-mie. de la mouche noire / blackfly d. in corola o6servate [a es(aminarea fund'u.Cui de ocfii. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. du neuron moteur / motor neuron d. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat. ORGANICA / m. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. 227 . eruptii cutanate cu alterarea fanerelor. fosfocalcic. raspandita 7n America de Sud. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza). hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana. c) metabolismul lipidic (ex. hidric. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. Ansamblu de tulburari. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. infectii. Tay-Sachs a adultului. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). 2) Incorect: sindrom postoperator. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. La examenul histologic se constata. • B. mitrale / mitral d. membrane hialine. B. operatoire / surgical shock. adesea mortale.: drepanocitoza) sau polialelica (ex. care au o consistenta carnoasa. Ex.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b.e. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis. iar cauza b. des os de marbre / osteopetrosis. • B.nwm. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. Obsesii recurente (ex. •B. . B. endocrine. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. Sin. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. amintind de splina. • B. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. ' B. du noeud sinusal / sick sinus syndrome.). contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. • B. moleculaire / molecular d. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului. • B.). NEURONULUI MOTOR / m.: ganduri persistente).magimie.: boala Voorhoeve (v.: p-talasemie). Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. B.m fum de fyara" fi se re/era (a i. tie. [Jap. •B. rezistenta spastica la miscarile pasive.

bilate-rale. care apare episodic. • B. secundara. B. determinate de refluxul sucului gastric acid.: boala chistica a plamanului (v. *B. se adopta pentru b. Sin. Sin. POLICHISTICA A SANILOR / m. polykystique des reins / polycystic d. fara patologie cardiaca.: boala Lobstein (v. •B. la nivelul porilor mameloanelor. Ex. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease. m toate segmentele tubilor uriniferi. care urmeaza altei b. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta. polykystique des seines / polycystic d. B. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. • B. PLAM&NILOR DE FERMIER / m. Sin. *b. of breast.). diseminate pe frunte.. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. s6rique / seric d. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza). si boala Skevas-Zerfus. PESCUITORULUI DE BURETI / m. s. • B. primaire / primary d. stibiu). ulceratii. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. p. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale.: boala sistemica (v. Sin. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. du serum. teoretic. • B. B. polygenique / polygenic d. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare.: *febra mediteraneana familiala. Sin. •B. systemique / systemic d. denumita initial Thennopolyspora polyspora}. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. B. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti.. Alteori. Sin. •B. •B. febra si albuminurie. of liver. SCLERELOR ALBASTRE / m. POLICHISTICA A FICATULUI / m. 2) Sin. SERICA / m. Sin.). •B. r. digestive) m special chisturi hepatice. SISTEMICA / m. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. POLICHISTICA EPIDERMICA / m. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. greata. • B. V.: boala chistica a ficatului (v. nefiind asodata cu o alta b. • B. p. In zootehnie etc. cu- 228 . V. of lung. •B. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. *benzolism).. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. B. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. un traumatism sau un alt eveniment. polykystique epidermique / polycystic d. B.: ADPKD. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. s. Abrev. relativ frecventa. SISTEMICA • B. B. B. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. febra). ritm nodal). renale a lesions minimales / minimal change kidney d. Abrev. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. secretante / secreting d. SERULUI / m. lipotimie. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease. Sin. du poumon de fer-mier / farmer's lung. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m. uneori sub forma de *erizipeloid. boala serului (v. secondaire / secondary d.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. gat si torace. du pecheur des eponges / spongediver's d. • B. POLIGENICA / m. De fapt. uneori la nulipare. • B. concurente la determinismul patologic. Denumire discutabila care. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). tuse. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. r. Sin.: PCOD. du semilunaire / semilunar d. •B.: boala chistica a ma-melei (v. care apare spon-tan. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. si policistina. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. de cheson) sau chimid. si policistina. poly-kystique du foie / polycystic d. professionelle / occupational d. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d.). boala serica. • B. cu artralgii.B. de systeme / system d.: sindrom Stein-Leventhal (v.. RENALA CU LEZIUNI MINIME / m.). Lobstein's d. multisistemica. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d. Ex. V.: boala Reimann (v.: *diabetul zaharat.). cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. t®sutul conjunctiv). B. este consecinta b. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. • B. serique / serum d. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. DE SISTEM / m.: rinichi polichistic. PCOS. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. polichistica renala care se manifesta numai la copil. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. PROFESIONALA / m. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. " B. SECRETANTA / m. lactescent sau laptos. se poate compli-ca cu esofagita peptica.). periodique / periodic d.PERIODICA • B. *radiopatie. •perioade Luciani-Wenckebach. • B. dispnee. Se expri-ma prin reactie locala. Sin. cauza b. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. pot fi determinate de agenti fizici (ex. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. ereditare la om.: boala urechiusei atriale. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi. PERIODICA / m. • B. stricturi locale sau 'sindrom Barrett. des sclerotiques bleues / blue sclerae d. Apare la subiecti peste 50 de ani. si rezulta din aceasta. of kidney. poate fi un agent patogen. Afectiune ereditara. Sin. POLICHISTICA OVARIANA / m. 1) B. sistemul limfoid. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple. Termen prin care sunt desemnate doua b. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m. B.). autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila.: sistemul reticuloendotelial. B. curbatura. • B. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. g. la intervale regulate. m. primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. • B. de origine genetica. manifestandu-se prin palpitatii.: sindrom Kienbock (v. b. R. • B. ADPKD este una din cele mai frecvente b. POLICHISTICA RENALA / m. a unui lichid seros.). of epiderm. si nici cauzata de o alta maladie. SECUNDARA / m. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. PRIMARA / m. • B. Sin. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. greata. dar poate conduce la o *b. B. fara leziuni glandulare notabile. • B. polykystique du poumon / polycystic d.). SEMILUNARULUI / m.). p. de volum variabil.

medic german. de I'email tachete / mottled enamel d. Lonitra. 2) Sin. si boala contagioasa. TRANSMISIBILA / m... Transmiterea se face direct. [Thomas Addison. B. si boala Dutton. tropicale / tropical d.: malaria tratata cu *chinina). *boala Behcet etc. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. care au In comun. Sin.). unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. con-vulsii. •B.: boala venerica. VACILOR NEBUNE / m. 1793-1860. [Thomas Addison. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. PRIN STOCARE / m. V. Candida. dupa Addison.: *sifilis. • B. • B. ex. cutanate (*sderodermie. venerienne / venereal d.: *boala Chagas. •boala somnului. exantem. *sancru moale. De ex. Caracteristidle clinice includ coma. dupa o incubatie B. B.. hemoragii. ADDISON. vasculare ('angeite alergice). debuteaza 229 . *oncocercoza. Sin.: boala transmisibila sexual (v. adenopatie satelita. 1816-1S90. Sir William Withey Gull. atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva. Sin. Sin. 2) intermediar. VENERICA / m. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. astenie. icter cronic si. SPECIFICA / m. Actualmente. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. virusuri sau paraziti. • B. sau indirect. • B. Sin. clinic.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile. glycogenique / glycogen storage d. Sin. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. hipotensiune. Sin. SMALTULUI PATAT / m. V.: hiperkeratoza (v. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie). B. provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex.: sindrom Adams-Stokes (v. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. medic ingles. tripanosomiaza). AKUREYRI. •B. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare. Sin. oraf M IsCanda wide au. de etiologie necunoscuta. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. si SIDA. ADDISON-BIERMER. a virus lent / slow virus d. venereal d. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. multiple. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be.). a femeilor de varsta medie.\ Insuficienta suprarenala cronica. casexie bronzata.} Sin. KUREYRI de 12-14 zile. 17931S60. sunt acceptate ca forme ale acestei b.).} B. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). • B. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). tifos tsutsugamushi. provocate de *vjrusuri lente. eel mai sever. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. 18041S7S. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. par stokage / storage d. (STD). B. •B. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis. 2) pete albe si brune. cu exitus la scurt timp dupa nastere. si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara. de stocare a glicogenului. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. V. 'schistosomiaza. Boli cu nume proprii • B. Ex. Denumire generica pentru b.B. leucinoza.: tripanosomiaza africana (v. [Jap. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). Still a adultului). [Thomas Addison. „ • B. URECHIUSEI ATRIALE / m. de I'oreillette / rhythmic auricular d. Pentru primele patru b.si mediolobulara. Sin. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina. medic iriandez. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de .). specifique / specific d. •B. adesea. disfunc-tii intestinale. apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. du sommeil / sleeping sickness. Ex. medic engtez. metabolica cu transmitere autozomal dominanta. animala sau vegetala. •B. care se manifests prin senzatia de rau general. B. ciroza biliara. printr-o persoana sau animal infectat. de vaches folles / mad cows d. • B. *leishma-nioza. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. *febra galbena. • B. 1791-1875. X. *dermatomiozita. tsutfiiigamushi = gandac periculos. *lepra. "gonoree. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. ADDISON-GULL. 'in stadii avansate. asemanatoare. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si.} B. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d.: sindrom Gilles de la Tourette (v. TROPICALA / m. TROMBOEMBOLICA / m. 1793-1860. Sin. Sin. medic ingies. 1) Entitate mor-bida bine definita. DE SUPRAlNCARCARE / m.] Sin.] B. uneori.). ADAMS-STOKES. sensibilitate la frig. •B. TRANSMISIBILA SEXUAL / m. Se disting. curba febrila In platou.: boala ritmica auriculara (v. 1827-1S92. o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. cu debut mai tardiv. clinician vtandu. / sixth d. • B.: glicogenoza (v. *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1). Sin. *poliartrita cronica juvenila.: *b. TSUTSUGAMUSHI / m.: boala bronzata. 'DuBOn. •B. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). Nicolas-Favre. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m.: boala Biermer (v. izo-leucina si va-lina). este obligatorie.. 'Du6Cin. •B. de tip tifoid si leucopenie. Wiliam Stokes. caracterizata prin *xan-tomatoza. *b. • B. SOMNULUI / m. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului.). • B.). [Akmeyri. transmissible / communicable d. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. de-clararea b.: tezaurismoza (v. Anton Biermer. •B. "lipo-idoze. virus hepatitic B. melanoza dermica.). Loutim. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). Trichomonas. de surcharge / storage pool d.). HIV etc.. A SASEA / sixieme m. *sindrom Sjogren). Londm. virus herpetic.rna. cinci manifestari majore: anemie. se caracterizeaza. Observata la adolescenti. *polio-mielitei anterioare acute. 2) Sin. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. •B. thronibo-embolique / thromboembolic d. TICURILOR / m. originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. medic engiez. dispepsie. [Robert Adams.: boala Zahorsky (v. des tics / Gilles de la Tourette d. •B. of liver. Australia si India. B.). profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. • B. •B. *b.: boala Menkes. apoi (a Zurich. *malarie.: boala de sistem.sirop de artar" al urinei si al corpului. printr-o gazda intermediara. CU VIRUS LENT / m.

[Eugene Apert. [Dorothy Hansine Andersen.SW^-i undt a fast descrisa.: acrocefalosindactilie tip II. • B.. •• • B. 'Washington. [If Benjamin Alexander..] 1) B. agnozie. boala Leber II. 1835-1915. radiolog german. aceastd afectiune pentru prima data.: osteodistrofie ereditara Albright (v. 2) V. [Eugene Apert.). osteosderoza generalizata. retentie vizuala. de tip probabil recesiv. tulburari ale limbajului oral si scris. profesor de medidnil intema. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie. In Okiaftoma .. newoiog fi psihiatru ger-man.: sindrom Alagille (v. apraxie.] Sin. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar. ALSTREM-OLSEN. 1907. surditate.. amauroza congenitala Leber.. parestezii de Intindere variabila.: boala Alstrom-Leber (v. exista o degenerescenta progresiva. Cea mai profunda alterare afec230 B. 1865-1921. Prognostic sumbru.} 1) Sin. patohg american. 'Sans. A. dezorientare temporospatiala. neurolog american. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. infectii pelvine). [Cnr/ Hem-y Alstrom. • B. B. Progresiv. americana. ALSTROM-LEBER. OIsen. congenitala si ereditara. cu tulburari mari de memorie. 9{ew yorki n. nu este clarificata. 'Boston. *mioclonii.: atrofie musculara progresiva. • B. S-a con-statat. pediatru frames. 18401917. 2) Stewart W. dementa Alzheimer. Theodor Leber. Sin. oftalmoiog gt. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. dar poate evolua si letal. 1874-1938. APERT. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. ARDMORE. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . familiala si ereditara. • B.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. si boala Pick. pediatru franc-ez. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. • B.). Histologic. In formele de debut. Radiologic. Haas . ANDERSEN. [Julius Arnold. probabil virala. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei. uneori. medic american. amigdalita. osteo-petroza. care se manifesta sub forma unei infectii febrile. prevalenta b.: boala Leber I.te pufiiica.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. Alpers. APERT-CROUZON. este manifesta clinic dementa accentuata. [Car? Henry Alstrom. • B. 'Hamfmrg. 1907. • B. .!. caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica. • B. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne).rm. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. ANDREWS. baza militara. Sin. Alexander. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic.oase-lor de marmura". 1S64-1915. C.ian. [Francois Ami/cor Aron. ARNOLD-CHIARI. 1835-1915. dennatotog american. *amauroza.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare.] Sin. medic francez. medic american contemporan. acuta virala. [Bernard f.ALAGILLE prin febra. 0. osteoporoza familiala. meningita seroasa epidemica. • B. infectioasa. Se vindeca adesea spontan. ALEXANDER. [CAar7es John Armstrong. • B.: coriomeningita limfocitara. B.. [Ardmore. dureri musculare. swOtz. \A. 'in care se asociaza caracteristicile *b.] Denumire prin care. V. care poate prezenta o infectie latenta. [Julius Arnold. adeno-patii. ge. [George Clinton Andrews.] B. • B. medic australian contemporan. suede. 'Paris.ne. Sin.ian. n. 'Paris. ARAN-DUCHENNE.: dementa presenila. 1891. 9{ew yor^ 1901-1964. 'sindrom meningian.). Qottingen si J-feideKey. paralizii si. 2) V. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent. ALZHEIMER. ceea ce antreneaza frac-turi repetate. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold). si C. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor. • B. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. 6acterw[og american si specialist m sa.: acrocefalosindactilie tip I (v. hepatosplenomegalie. Sin. ereditara. 'Paris. transmisa autozomal recesiv. afazie. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. 1900.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. nevrita optica retrobulbara ereditara. aplazie retiniana. alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor.). Sin. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. A. agitatie psiho-motorie. • B. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. Londra] 1) Sin. 18S619S8. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi. sindrom Anderson. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. 'Paris. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. Rezervor de virus: soarecele de casa. • B.. anemie importanta etc. osoasa rara. • • B. [name] Alagille.] B. [Heinrich Ernst AlbersSr. ALAGILLE. [Alois Alzheimer. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare. oftalmolog suedes contemporan. la adult. cu deces pana la varsta de doi ani.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe.honberg. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. Apert cu semnele faciale ale *b. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata.] Sin. Sin. sindrom Vogt. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. 1868-1940.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. ALBERS-SCHONBERG.: bacterida pustuloasa. Sin.ne. Sin.: boala . Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. mialgii. sindrom Andersen. neuropatoiog engie.: glicogenoza de tip IV (v. • B. caracterizata clinic prin "microcefalie.] Sin. 1817-1861. Etiopatogenia b. contemporan. caracterizata prin rinofaringita rebela.tic.). testele psihometrice (memorie ime-diata. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}.] B. • B. Anderson. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale. 'Philadelphia. ARMSTRONG. pediatru franca. 1925.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex. 1868-1940. ALPERS. mieloscleroza. n.: boala von Willebrand (v. discalculie. neurolog francos. de asemenea. n. pTofesor (succesiv) la. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului.nCita. ARNOLD. evolueaza rapid spre dementa si moarte. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree. 19001969. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte. meningita limfocitara acuta benigna. Toionia). Sin.B. glicogenoza).tic. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare.). ALBRIGHT. 1806-1875. 'Satin.an. ge. difuza. denumit A-p. fara afectarea substantei albe). scleroza Alzheimer. la care se adauga apraxia si agnozia. [Fuller Albright. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. neuroCog frances.] Afectiune rara.z contemporan. n. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. cat si Inainte de aceasta. m prezent. ANDERSON". Louis Edovard Octave Crouzon. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala.

diaree. Sin. [T'/tomos Bateman.). [Guido Banti. cu eozinofilie sanguina.In disc". a celulelor anormale (mieloblaste.: dermatita buloasa keratogena. patoCog austriac. Marmaduke Stephen Mayou. observata la nou-nascut.z. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede. [Henry Martyn Bannister. 'Edin6urg.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie. AZORE. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. r&u. de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica). Schiffrin.rm. ARNSTEIN. apoi ia St. termofobie. [Aladar Aufeszky. • B. tremura-turi digitale fine.: lipodistrofie progre-siva (v. BAMBERGER. 1799-1858. neuroCog rus. 'Dublin. Londra.).: clorom. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata. tulburari psihice.} Sin. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid.} Sin. 1845-1945.: boala Basedow-Graves (v).: bruceloza (v. profesor ia 'Str(in.} Tumora maligna.: boala Basedow.an contemporan. [Frederick Eustace Batten. Copenftaga.: dermatoza Barber.burg. • B. [Karl Adolf van Basedow.ri-can. fie cu *poliartrita reumatoida.} Sin. BEHCET.ARNSTEIN Chiari. nwGc germcol.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. me-dic ame. Sin. " B. 1797-1853.: hidronefroza congenitala intermitenta. care apar de obicei In al doilea an de viata. • B. " B.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei.). Cft-Kcyo. BALLINGALL. Sin. BARLOW. boala Flajani. BASEDOW. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. anemie. V. Sin. medic francos. AYERZA. uneori familiala.: paralizie generala progresiva (v. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie. *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare. [G. 1885-1950. 'Barcelona. Vaquez In care lipseste splenomegalia. *eretism cardiac). la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida.] B. • B. [John Hutton Balfour. [Pierre Jean Baptiste Bazy.} Sin..).} Sin. Sin.nta. scorbut infantil. osteo-patie hemoragica primitiva. astenie.z. la f{6pitau^ de 'Paris. BALFOUR.: boala Rendu-Osler (v. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. Londra. •B.ngit.). leziuni nervoase. [Base/. aritmii. 'M.: anemie Banti. 1SS1-1916.: molluscum contagiosum (v. 1790-1854. foliculara. medic ve. [Hulusi Behcet. [/Intouie Laurent fesse Bayle.). neurolog mgltz. dennatoiog dams contemporan.} Ulcer cutanat tropical. ai 'Marinei legate.iv.z.} Dermatoza pigmentara buloasa. psihiatru francos. 2) Sin. Sin. [Azure. • B. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni. • B.: purpura senila Bateman.: edem Quincke (v. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. [Christian Ingerslev Baastrup. Sin. sindrom Banti. scadere ponderala. ASBOE-HANSEN.). paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna. medic ge. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. 1794-1866. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta. manifestata prin dementa.} Sin. BEAUVIEUX. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. •B. [Boreoo. " B. medic gcrman.toinopatolog itaiian. Sin. " B. 1778-1821.} Varietate de *hidronefroza. trans-piratii profuze. Sin. 1865-1918. BARBER. • B. Sin. ojtaimolog e. Londra. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale.). Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. 1855-1928. BAEHR-SCHIFFRIN. 1852-1925. BATEMAN. • B. n.). fans.nos Mres.} Sin. " B. purpura trombocitopenica trombotica.). B.: lipofusdnoza neuronala juvenila. BANG. BECHTEREW. BARRAQUER-SIMONS. chirurg e. debutand la nivelul unui folicul pilos. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. 'Sue. [Frederick Eustace Batten. 1853-1934. evolutie rapida spre exitus. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe. dermatoiog e-ngkz. Landre Beauvais. 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. m Ocwnvl Atlantic. •B. [Sir Thomas Barlow. [Karl Adolf von Basedow.rse.: boala Moeller-Barlow. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi. care poate aparea la menopauza. dennatoCog turc. dureri epifizare cu alterarea osificarii.: ulcer de desert. m Australia. Vuna. 'Paris. [Sir George Ballingall.: boala Darier (v. BASEL. cu transmitere autozomal dominanta. [Benjamin Guy Babington. inside. BAYLE. 1822-1888. Sin. Uneori se complica cu gangrena. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara).} B. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. 1869-1933} Sin. de culoare verzuie. • B. ^e. [Abel Ayerza. istoric pentru maduromicoza (v. BAMLE. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. neuroiog engkz. BANNISTER. 1S08-1884. • B. 1790-1854.} 'I'Hiperkeratoza difuza. 1848-1932. care dispare In cateva luni.z.: osteoartroza interspinoasa.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar. medic spanioi. BAASTRUP.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. Este o varietate de reumatism degenerativ. Arthur Simons. • B.: boala Moschowitz. • B. medic e. 1876-1934. febra. cu localizare mdeosebi la fata si la gat.} Sin. cu lapte conservat. medic maghiar.te. boala Graves. ana.). medic austriac.: pseudorabie (v. Forma a *b. Leziunea apare In zonele descoperite. newoioff ame. radioCog danez. portugheze. [Harold Wordworth Barber. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. BABINGTON. care poate aparea la copiii cu leucemie. 1780-1855. profesor ia l^azan. 1772-1840. Asboe-Hansen.e. In cazul sugarilo'' alaptati artificial. • B. BASEDOW-GRAVES. • B. 1S61-1918. Copenfiaga. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase. VTofesor la f(oTe.Tinw dwiez. sufuziuni subperiostale. [Heinrich van Bamberger.).). medic engte. 'Edin6urg. tulburari cardiovasculare (tahicardie. cfiirurg franctz. Londra. medic argentinian. [George Baehr. BEHQET • B.B. 1865-1918.] Sin. • B. 1877. • B. 'Petersburg. BATTEN-MAYOU. • B.an.). Londra. 231 . BARCOO.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale.} Malformatie congenitala rara. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut. Robert fames Graves. • B. Sin. • B. Sin. medic si Botanist engCez. [Augustin-J.ng[tz.ng[e. [Bernhard Laurits Frederik Bang. BATTEN. • B.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. si spondilartrita anchilozanta. • B. 1844-1920.: boala SpielmeyerVogt (v.] Sin. pericardita constrictiva etc. me-dic ingte. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor. *diskeratoza foliculara . AUJESZKY. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin.[ Sin.: boala din Bornholm (v. BAZY. • B. 1886-1955..: sindrom Ayerza (v. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer..} B.: boala Machado-Joseph (v. 18571927. BEAUVAIS. BANTI. Londra. medic irCandez.rseBurg.

• B.rman. originar din '£raga.: degenerescenta eredomaculara. [Ernest Henri Besnier. afte genitale si aparitia. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice. care apare la orezile dupa o infectie (otita. chirurg german.} Sin. care nu ajung Insa la maturare. bolnavii decedand. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A. oftalmolog german. uveita antrenand cecitate. Sin. Jan Jansky.). 1874-1943. • B. iar prognosticul poate fi grav. evolueaza In pusee recidivante. pediatru american. V. profesor la 'Saris. Diamond. cu evolutie subacuta si recidivanta. sec. Sin. Best. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. Sin. B... profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se.a.} Sin. n. BEST. XX..: sporotricoza (v. Au fost raportate si cazuri familiale. neurolog german. si degenerescenta eredo-maculara. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. profesor la J{am£uy. ereditara cu transmitere dominanta.ri. BEURMANN-GOUGEROT.: anemie Biermer. 18351920. Emanuel Libmaa. sinchizis). Bitot.rica. nefroiog francos. Sin. 1852-1931. degenerescenta tapetoretiniana. 1781-1840. • B. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene. •B. Benjamin Sacks. si degenerescenta eredo-maculara.: trombangeita obliteranta (v. . [Joseph Colt Bloodgood. 1829-1894. BLOUNT 1873-1921. Saris. [AtAur Henry Season. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. [Moritz Benedikt. degenerescenta tapetoretiniana. b. profesor la Zurich si l^ena. [Walter PaInam Blount. mesangial IgA glomerulonephritis. 1867-1935. 1902. [Ernest Henri Besnier. 'Paris. din cauza unui accident infectios grav. • B. BESSEL-HAGEN. BIERMER.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza).] Sin. [Fritz Bessd-Hagen. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease.). 1845-1917. [F. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica. • B. Saris. Louis K. B. profesor la Zurich si 'Viw. 1831-1909. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara. dermatolog non'egian. V. neurolog austriac. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. BLOUNT. Insa prognosticul este re-zervat. [Christian Albert Theodor BUJroth.} Forma de *lupus eritematos.). 232 B. 1851-1923. fiind osmiofile. chirurg american. sfingolipidoza. encefalopatie sau sindrom Binswanger. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale.: sindrom Benedikt (v. [Jean Berger. Sin. este hematuria macroscopica recidivanta.. [Carl Behr. medic german.} Sin. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. Se manifesta prin dementa. sindrom Billroth. idiotie amaurotica familiala.).} Sin.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA. virala sau imunologica. Felix van Winiwarter. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt.). medic ame.doc" a condilului intern. 'Vwia. 'Polonia). care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene. anemie pernicioasa. • B. Moritz Kohn Kaposi. 1844-1915. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. Evolutia este letala In 3-4 ani.} Sin. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. V.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma. 1881-1955. BERNHARDT. chirurg german.). si policorie.: lupus eritematos diseminat (v. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. 2) V. cu predominanta simptomelor cerebeloase. 1852-1912. 1871-1940. dermatolog suedes. dermatolog francez. urmate de ulceratii.: tibia vara. 2) V. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. medic si serolog cek.w yorl^ n. neurolog german.a. oftaimotog iriandez. [CAor/es Lucien Beurmann. dermatolog francez. BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante. Stockholm. 'Boston. care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. sin-drom Adamantiades.: boala chistica a mamelei (v. normocitara si aregenerativa. [Lourent Theodore Biett.ui yor^ 1872-1946. • B. 'Dublin. sindrom Behcet. 9^e. medic jrancez.] Sin. dermatolog france-s. 1878-1920. pedi-atru american.. 'Boston. • B. BIETT. • B. 1852-1929.: boala exostozanta (v. oftalmolog german. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor. chirurg austriac.: lupus eritematos discoid sau subacut. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore).] Sin.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth.. BENSON.} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta.). n.: dementa. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. [K"ennetA DonieJ Blackfan. apoi la Zurich. " B.: iridocicl'ita recidivanta. [Alfred Biel-schowsky. •B. 9{e. mai tar-diva. Sin. Sin. • B. Caesar Peter Moller Boeck. • B. • B. BINSWANGER.rn. 1829-1894. «B.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult).} Sin. 1883-1948. [Otto Binswanger. sindrom Behr.} *ldiotie amaurotica familiala. • B. Oslo. strict localizata. ortoped american. BIELSCHOWSKY-JANSKY. BJORUM. dermatolog francos. Este o b.: sindrom Blackfan-Diamond. degenerescenta tapetoretiniana. BILLROTH-WINIWARTER. In primele saptamani de viata.galbenus de ou pe farfurie". In general.: meralgie parestezica (v.e.). precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga. 1856-1922... cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. BEHR. 'Berlin.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala. caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3. JSrgen Nilsen Schaumann. BLACKFAN-DIAMOND. evolueaza In trei stadii (de disc. Sin. B. de coloratie rosie sau galben clar. •B. degenerescenta tapetoretiniana centrala. 1896.: sarcoidoza (v.: cefalhidrocel traumatic.: sinchizis scintilant (v. BITOT. 1827-1892. BENEDIKT. • B. 'Paris. Sin. cfmwy german. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns. cu proeminenta In forma de . Administrarea intravenoasa de vitamina B.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce.B. dermatolog franc. profesor la fena. Semnul clinic ca-racteristic al b. Afectiune manifestata la ambele sexe. •B. V. BLOODGOOD. 'Viena. Sin. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion. stabuit (a 'Baltimore. [Anton Biermer. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala. 'Berlin. boala AddisonBiermer. Henri Eugene Gouge-rot. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. cu afectare moderata a starii generale.z. cu aspect al maculei de . medic ge. sinuzita. medic american. 1879-1953. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. • B. l^iena.. ptw/esor (succesiv) la Leipzig. [Martin Bemhardt. Etiologia este neelu-cidata. dtrmatolog austriac. [Pierre A. 1831-1909. 1837-1902.

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

•patoiog itadan. [Hans Conrad fulius Reiter. • B.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. Enrico Greppi. AngCia.} Forma de *distrofie corneana familiala.).). Afectiune rara. Necroza osului *sesamoid al halucelui.] Sin.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v. folonia). profesor ia 'Bonn. si suflu Roger. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). RIETTI-GREPPI-MICHELI. V.ez. Evolutia este lenta.} Sin. cu supraIncarcare In lipide neutre. 'Kcat-^ar^Stadt. localizate Indeosebi nazal si bucal).: boala Rendu-Osler • B.] Malformatie cardiaca congenitala. ROKITANSKY-FRERICHS. Apare consecutiv unei tulburari secretorii. 1858-1934. subglosita difteroida. • B. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului. profesor de medi-cired (a Oxford.: eredopatie ataxica poline-vritica. REICHEL. M. •B. Friedrich Theodor von Frerichs. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . •B.] Sin. REICHMANN. sec. nistagmus. Sin. Italian. [Fabio Rivalta.] Sin. RENANDER. Heinrich Romberg.: talasemie minora (v. 1844-1902. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina.] Sin. •B. aparitie brusca. RENDU-OSLER. •B. mono. 1819-1885. 1897. RIEDEL. 1798-1866. profesor [a 'Paris.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. 'Bans. Riggs. 1878. [John M. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser).: oncocercoza (v. REESE.] 1) Sin. • B.: boala Hodgkin (v. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid. oftalmowg german. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969. RIBBING. 1846-1916. RIGA. ROBLES. • B. Frederick Parkes Weber. 'Baltimore. a carui suprafata este adesea ulcerata. Sin.).). profesor de medicina ia Oxford. clinician fi patotog Italian. [Robert Grigg Reese. RIGGS. RENDU-OSLER-WEBER. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. telangiectazie hemoragica ereditara. • B. [Dorothy MendenhaH Reed. • B. profesor ia Jena. Sin. Londra. fans. Sir William Osier. B. transmisa autozomal recesiv. REITER. medic poionez.). llppsaia.RECLUS Appe]baum. profesor [a fraga. apoi crurale si axilare. [Karl Freiherr von Rokitaasky.] Sin.).lemnoasa". Apartine grupului de "lipoidoze. fara sechele si fara reactie la vreun tratament. surditate. Sin. [Gottfried Ritter voa Rittershain. medic franc. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. n. [Wilhelm Reis. 1890. Solonia). dermaloiog gu-atemaCtez. medic Canadian care a practical m SWi fi w. 2) Crize abdomi-nale violente. anatomopatotog austriac.). [/eon Jacques Paul flee/us. medic. probabil imunitara. fara semne inflamatorii.} Icter grav idiopatic. y^ew york^ 1866-1926.at in SUA si in Singlia. • B. sec. boala Rendu-Osler-Weber.z. [a 'Bologna m 1886. RITTER VON RITTERSHAIN. cnirwy franc. • B. apoi la 'SerCin. cu durata 1-2 zile. •B. oftalmolM) german. medic american. 18091891. ROMBERG. hemocromatoza).. n. •B. 1907. prin pusee periodice.] Sin. uneori simuland o apendicita acuta.: boala Fairbank (v. n. b. 3) Crize febrile pseudopalustre. Bucklers. [Hobart Ansteth Reimann. septui membranes). Debut cu *metamorfopsii..] Nodul fibromatos al fraului limbii.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. initial submaxilare. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. 1832-1919. [Moritz. talasemie). ereditara.] B.. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata).] Displazie vasculara ereditara. regulate. medic eng[ez.: actinomicoza (v. •B. degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. care au in comun o evolutie de mai multi ani. atrofie musculara. Londra. • B.: boala Cardarelli. 1847-1914. 1844-1902. nematoCog Italian.: boala periodica. 1795-1873. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. de etiologie incerta. medic francez. [Sigvald Refsum.: boala HendersonJones (v.). Thomas Hodgkin. • B.. • B. ROGER. n. 1849-1919. 1863. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare.] Sin. REIS-BUCKLERS. macrofagica.: tiroidita invaziv-sclerozanta. sindrom Rendu-Osler-Weber. hematoCog itaiian. Sin. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare.. • B. chirwrg fi ginecolog german. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. 1874-1964.B. medic german. [Fernanda Rietti.sau bilateral. ori suferind de tuse prelungita. oftaimoiog american. RECLUS.). medic engCez. profesor ia ViIna. 1820-1883. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori. febra mediteraneana familiala. l^arsovia. 1849-1919. n. 1902. cHirurg german. medic german. [Nikolaus Reichmann. • B. [Henri Louis Roger. 1804-1878. Se transmite autozomal dominant.: comunicare interventriculara izolata. cu forme multiple. cu hipertrofie splenica moderata.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. tiroidita .: boala Fauchard-Bourdet (v. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. 1810-1885. Sir William Osier.] Sin. 'BoCogna. [Henri fules Louis Marie Rendu. ROSAI-DORFMAN.e. 1863-1962. 18781939.). 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. ra-dwtog swdez. medic jrancez. 1851-1918. RIVALTA. n. Oslo. depuneri lipidice si exsudate retiniene. aparand Indeosebi la barbati. Sin. Fernanda Micheli. XIX-XX\ Sin. [Antonio Riga. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. dentist american. ce afecteaza vascularizatia retiniana.: hemocroma-toza primitiva (v. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei.] Sin. transmisa dominant. [Paul Friedrich Reichel. sindrom Osler-Rendu. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel. medic igienist german. profesor ia 'Berlin. REFSUM. XX. boala Babington. neurolog fi internist german. asimptomatice. n. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii.. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. [Rodolfo Robles. • B. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. [Seved Ribbing. boala Goldstein. • B. Evo-lutia b. angiomatoza hemoragica familiala. dispuse neregulat sau In inel). medic noniegian. he-moragii.: boala chistica a mamelei (v. • B. 18721937. de etiopatogenie neelucidata. [Henri Jules Louis Marie Rendu.: sindrom ParryRomberg (v. patoiog american. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate).] B. 'Paris. medic Canadian care a vractu.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. cu tendinta la confluenta si la ulceratii.} Sin. REED-Hodgkin.

B. iar clinic. Sin.] Sin.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. •B.: oligofre-nie polidistrofica. 1886-1935. SCHIMKE. V. 1909-1990. 1775-1840. derma-toza Schamberg. . SAN BIAGIO.). cu puncte rosii la periferie. sciatica etc. •boala Schilder. [Pou/ Ferdinand Schilder. SCHAMBERG.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie).: mielom multiplu (v. Copenfiaga.} Sin. XX] Gangliozidoza generalizata. hemoragica congenitala ereditara. mucopolizaharidoza tip III. cu sfarsit letal.] B.] B. In Japonia. • B.: keratoconjunctivita epidemica. Sin. Sin.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. " B. SCHIMKE • B.} Sin. Evolueaza In pusee spre dementa. profesor ia 'v'ie. medic Italian.: sporotricoza (v. • B. se manifesta prin voma. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. RUSTITZKY. 18S3-1917. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. Indeosebi cefalee. 'Eolomaji 2} Robert L. In . •B. [Holger Werfel Scheuermann. austri.). S. Sin. Indeosebi *schizofrenie. 1910. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo.. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). Sin. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. profesor (a l^iena. anatomopatoCog francos. [fay Frank Scharnberff. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani). apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu.: degenerare corneeana Saizmann. Se manifesta prin simptomatologie locala. •B. SAUNDERS. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite. Sin.: scleroza cerebrala difuza. SANDHOFF. Vevey. SCHEIE. picior varus. degenerativa a corneei. apatie. la barbati. profesor [a Gjraz. • B. SAKAMOTO. SANDERS. cu evolutie benigna.e din 9^e. 2) B. degenerativa a coloanei vertebrale. 1842-1923. [Sylvester ]. [li Curt Rosmlhal. clinic similara cu *hemofilia. 'Bologna. glicogenoza). din categoria "leucoencefalitelor.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. tulbur§ri psihice). Salvioli. peaiatru italian contemporan. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). Visa. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). Sanfilippo. 9{ew yorl^ n.w yor^ 1886-1940. aproape exclusiv. Surpyener. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. gliomatoze difuze. profesor ia 'Eraladelyfua. 1877-1960. Sandhoff. 1842-1920. Sin. RUMMO. \M. apare ca reactie la o infectie latenta. prin deficit de hexozaminidaza (A si B). [Murroy Sanders. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva. si In unele *encefalite. " B. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie. asemanatoare *b. profesor la Cjottingen. SCHEUERMANN. 252 B. newoiog francez.: erizipeloid (v. [Benjamin Robinson Schenck.: scle-roza cerebrala difuza. • B. oftaimoCcig austriar. pediatm american contemporan] B. []ohann Nepomuk Rust. specifica adultului. neurolog francez. " B. prin simptomatologie generala. n. 1874-1948. frecvent fara hemartroza. B.). [K. scleroze inflamatorii difuze. A. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice. Mwolog si psihiatru. ca manifestare In unele psihoze. l^iena. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. Sin. • B.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. probabil virala. • B. 6acterioCog american.: glicogenoza tip IX (v. 1862-1954.: catalepsia de trezire. sindrom Roussy-Levy.: distazie areflexica ereditara. 'encefalita concentrica Balo.boabe de orez". neuroiog german contemporan. [G. Sakamoto. • B. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. anomalii discrete ale scheletului. 'Scrim. Rosenihal. opacitati comeene si hepatomegalie. Abces periamigdalian. ROSENTHAL. cu transmitere autozomal recesiva. grupati In inel. Se caracterizeaza prin noduli translucizi. chirurg ortopea danez. • B. ROUSSY-LEVY.: pseudoholera infantila.: dermatoza pigmentara progresiva. Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. care este situat inferior pozitiei anatomice normale. oftaimoCog american. vertij.na. cu transmitere autozomal recesiva. rara. cu transmitere autozomal dominanta. de lunga durata. Se caracterizeaza prin diarei lichide. [A. 'Detroit. [Maximilian Saizmann. sindrom Rosenthal.. aermatohg american. TaySachs. exsudat). tulburari vizuale). [Pou/ Ferdinand Schilder. cfl-irurg german. medic american contemporan] B. gineco(og american.ac. " B. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. SALZMANN. • B. 'Eh'efia.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie.: sindrom Scheie (v. 6wcliimist german. Sin.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. simptome cerebrale si perturbari circulatorii. ROSENBACH. tip 2. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach. b. diplegie. Gabrielle Levy. Sin. cu afectarea starii generale. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). cu transmitere dominanta. RUST. apoi [a f\leapoCe. [Harold Glendon Scheie. [Gustove Roussy. Sin. rara. *keratita. [Gaetano Riimmo.ROSENBACH form careia b.). medic japonez contemporan. SCHENCK.: gangliozidoza GM. severitatea sa descrescand cu varsta. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie.: hemofilie C (impropriu). 1870-1934. SCHILDER-FOIX. Charles Foix. profesor de patoiogie medicald la. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw. Sin. Apare. 1882-1927] Grup de b.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. ?i gangliozidoza. •B. sec. SARPYENER. debuteaza progresiv (prin cefalee. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. • B. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale.. Sin. Sin. mwolog si psihi-atru austriac.: cardioptoza. SCHILDER. SALVIOLI. posibil. • B.. scleroza substantei albe cerebrale. chimrg german.B. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. Se produce la trezire. • B. • B.: epifizita vertebrala de crestere. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal). uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si. 'enurezis. Sin.). atrofii musculare. leucodistrofii progresive. Evolutia este rapida. medic american contemporan. juvenila. care afecteaza copiii si adolescentii.. Sin.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora. poate surveni In mai multe forme (infantila. SANFILIPPO.

frisoane. cilirurg suedes. " B. oftalmolog german. a doua. probabil virala.: acrodinie infantila (v. 2) Sin. SEVER. 1S7S-1964. • B.} Sin. SILFVERSKJOLD. Sin. 1802-1S68. SILVESTRONI-BIANCO. [William Senhouse Kirkes. genetica. Emil Fcer.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. si boala pescuitorilor de bureti. • B. 'Main. medic german. 1880} Sin. medic si Bacterwiog japonez. neuropatoCog engiez. SELTER-SWIFT-FEER. cu semne generate infectioase (febra ridicata.).} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare.: pemfigus eritematos (v. • B. SCHMIEDEN • B.. cu extensie lent progresiva. [Nils Silfverskjold.). dar care determina In evolutie astfel de leziuni. 1899} 1) Sin. Stocf^wim. • B. Joseph Godwin Greenfield. " B. [Kiyoshi Shiga.: boala Gruber (v. [Hermann Schridde. 1858-1937. greturi. n. Evolueaza spre exitus. n. SCHULLER. Sin. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. artralgii. SPIELMEYER-VOGT. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. talasemia minima. •B. Se manifests prin diminuarea 253 .SMELMEYER-VOGT •B. sec. SIMMONDS. • B.). balonare. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza. •B. . Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. medic dvefian. la baieti Intre 8 si 14 ani. • B. ]. profesor la Leipzig.: boala lanturilor grele alfa. neuropatoiog austriac. }Willibald Scholz. XIX. Sin. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus.: sindrom Simmonds (v.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare. cecitate. SMITH-STRANG. SKEVAS-ZERFUS.: dizenterie bacilara (v. SCHMIEDEN. 1864-1935. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete.).. sec. Sin. [Ezio Silve.. l^iena. 'Samfierg. profesor de med. • B. fi frankfurt pe 'Main. profesor la 'Sown. caracterizata prin anorexie. 1875. Heinrich Vogt. cu transmitere recesiva. Sin. 1864-1955. pediatru elvefian. [fames Warren Sever. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut.: osteoporoza circumscrisa a craniului. 18S4-19SS. SICHEL. Vima. 1878-1947.). Paget. 1838-1887. Sin. 'Dortmund. adesea In relatie cu *b. hematolog Italian contemporan.: boala Fairbank (v. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare.} Sin.B. neuroCog german. forma asociata de *talasemie.} B. epidemica. vegetante si necrotice. convulsii. pediatru german. SENEAR-USHER.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. • B. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. dizenterie). SECRETAN. V.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %.: agranulocitoza •B. ' B. {Walter Spielmeyer. In copilarie sau pana la varsta adulta. microdrepanodtoza. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A).: anemie microcitara drepanocitara. SCHR6DER. Viena. dureri abdominale. XX. SCHNEIDER. SCHONLEIN. sec. Oslo. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. senzatie de arsura. • B. cu simptome si semne meningiene. oftalmolog suedes. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos. intema [a 'Berlin. vomismente.). 1899. • B.20 %. newoiog si psihiatru german. 'Boston. •B. V. ataxie). SJOGREN. • B. SCHULTZ. IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala. profesionala a pescuitorilor de'bureti. Qottborg. sau de perle. Londra. [Paul Seller. [Karl Ludwig Ernst Schroder.ia. ginecolog german. freiburg. profesor la.} Sin. 1855-1924. adesea bilaterala. [fulius Sichel. caracterizata prin prurit.} Sin. fmdic austraiian. B. XX. foarte distructive si posibil embolizante. SINDING LARSEN-JOHANSSON.. n. hematii In forma de secera. l^onigsberg si Leipzig. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. SHAVER.: endocardita primitiva acuta. dermatoCog american. • B. Bianco. n.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare. iar dupa o scurta perioada.). 1793-1864. Sin. medic Canadian. 'pirozis si vomismente. SPENCER.} Sin. 1889-1958. [Hans Schneider.: anasarca fetoplacentara (v. apoi la Munch-in. 1870-1957. In general. newolog fi psihiatru austriac.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului.] Sin. SCHRIDDE. [Victor Schmieden.). Are doua faze: prima. medic Italian contemporan.: sindrom Sjogren (v.: purpura Henoch-Schonlein (v.] Sin. SENHOUSE KIRKES. apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. 1889. medic nowegian. dureri abdominale. Uneori mialgii si artralgii. fiacteriotog german. n. • B. splenomegalie. si boala lanturilor grele. anatomic patotogica (a ytamliwg.} Sin. 'Paris. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. profesor la •Seriin. B. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren.na. 1856-1916. n. • B. SEITELBERGER. profesor [a frankfurt pe. supurare. chirurg german. perfect delimitata. SELIGMANN. 1874-1945. ulterior. yialle. • B. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. profesor la yvdinchen. dermatoiog Canadian.). profesor'de.} Sin.: ptoza ato-nica lipomatoasa. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei.: leucodistrofie metacromatica. Chicago. sezoniera (primavara si toamna). Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. : . contemporan. n. Sin. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. medic austriac. [Werner Schuhz.} Edem dur si persistent. SHIGA-KRUSE. • B.: distrofie neuroaxonala infantila (v. [Francis Eugene Senear. •B. Stockholm. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. profesor la 3{eide[6erg. 'WurtzBurg. [Franz Seitelherger.: sindrom Marinescu-Sjogren (v. diaree. • B. Barney Usher. nistagmus. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta. iar hemoglobina F . profesor [a Soiing&n. [Cecil Gordon Shaver. 1875. SCHOLZ-GREENFIELD. neurolog fi psihiatru german. [ttenri Secretan.} B. medic german.). B..). anatomopatohg german. medic german. [Morris Simmonds. [Artur Schiiller.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala. 1879-1935.: epifizita a calcaneului. ortoped sittdez. 1866-1930. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. regresie mentala progresiva. apoi la Zilricli. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. Walther Kruse. la varsta de 6 ani. Harry Swift. Sven Christian fohansson. cu rigiditate a membrului atins. [fohann Lukas Schonlein. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi.-itroni.). cefalee etc. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. ciwurg ortoped american.

• B. manifestari cardiace (aritmii.] Sin.] Sin. gangliozidoza GM. slabiciune. sec. Ca urmare. In forma clasica. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. [John C. neuropatoiog Canadian de. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. SYLVEST. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. • B. pe. defecte de conducere). idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase). oculare (orbire tranzitorie.: boala Still a adultului. caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). Forma grava.} Sin. • B.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. profesor ia Jrei6wg. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american.).: boala Batten-Mayou. • B. malformatii articulare. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. J.aia. profesor de medic-ina inte. newoiog francez. hipoa-cuzie. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale.: boala Pick-Herxheimer (v. • B. dennatoiog Canadian.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor.an. adesea nediagnosticata. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII. tip 1.: sindrom Stickler. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). profesor ia 'Marburg. Sin. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. intoleranta la glucoza). TAKAHARA. • B.: degenerescenta maculara familiala juvenila. Gena b.z. spondilartrita anchilozanta. 18501919. cu transmitere autozomal recesiva.. SUMMERSKILL. sec. STRIIMPELL-MARIE. cu debut neonatal. dementa si casexie.: poliartrita cronica juvenila (v. hipersomnie. oftaimotog german. TAY-SACHS. Moartea survine Inainte de 20 de ani. 1966.] B. [Michishige Takayasu.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva.] Degenerescenta progresiva a maculei lutea. Sin. Stickler. arteritis brahiocefalica. mai rar. [Sir George Frederic Still. SUDECK. TARUI. boala Leriche. profesor ia 'Paris. splenomegalie Si infiltratie a corneei. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. 1885. consecutiv. cifoza. • B. cu debut 'in tinerete. Se transmite dominant. • B. • B. TANGIER. Kraurosis penis (v.: acatalazie (v. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. • B. Mataro Takahashi.: boala Norman-Wood. sfingolipidoza. XIX. ?i degenerescenta eredomaculara. febra ridicata.). In care se asociaza durere si redoare articulara.). osteoporoza algica posttraumatica. STEINERT. n.} Sin. Londra. medic danez. ferzy OIszewskt. n.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. 1S6S-1941. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie).md ia Leipzig. 18431927. medic engiez. profesor de. cu astigmatism care se .} Cea mai frecventa b. STILL-CHAUFFARD. LondTa. {Harry Swift.). oftaimoiog francez. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara. deces In primii trei ani de viata. a. boala femeilor fara puls. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza. profesor [a Londra. medic german. apoi ia 'Milnster.: boala din Bornholm (v.). William Garbe. [IVorren Toy. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI.B. [AJd'ro Tamura. m adolescenta. si idiotie amaurotica familiala.i6. Evolutia este progresiva. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll.] B. dermatoiog americ. B. V.aga. Sin. rara. acrodinie). in Ungtia. evolutia fiind lenta. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. • B. Londra. • B. miotonie atrofica.] Sin. • B. y\[e. 1866-1938. [Shigeo Takahara.atru engie. 254 B.). S. STURGE-WEBER. imdic american. profesor ia Varis. sindrom Sudeck-Leriche. SULZBERGER-GARBE. bilaterala. Sin. TAKAYASU. STARGARDT. de natura distrofica. STICKLER. scadere a vederii pana la cecitate. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). 1855-1932. 18721938. neuropatie periferica recurenta. SWIFT. cfmwg german. b.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. neuroiog american.).).] Sin. Frederick Parkes tyehcr.). fast desc. |Morion Bafdur Sulzberger. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944.: glicogenoza tip VII (v. Copenfi. tulburari de supt si deglutitie. V.).:.: algodistrofie posttraumatica. 'Ky. 2) B. medic engiez. • B. [AT/red Stuhmer.: boala Deleage. profesor la 9{ew york 1842-1908. Ea determina b. wide. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest. 1858-1937. S. B. TERRIEN • B. lft6S-1941. 1880-1931. vizibila la examenul fun-dului de ochi. • B. 1908.] Sin. medic japonez. Steele. decedat in. B.ope. hemiplegie tranzitorie etc. din cauza unei *mutatii dinamice. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie. pediatru engiez. Sin. Sin. mucoasei farin-giene si rectale. debuteaza la varsta adulta sau. B. Bernard Sachs.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). vertebre aplatizate. 1872-1940. TAYLOR. [Sir Thomas Ambrose Stcinton. V.ntd IJoaia. 1853-1940. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv.ui yor^ 1895-1983.] 1) Sin.: melioidoza (v. cu degenerescenta ce-rebrala si.} Sin. medic austratian. medic enghz. origine potoneza. atrofie retiniana).] Sin. [Karl Bruno Stargardt. medic japonez.: sindrom Sturoe-Weber (v. tulburari ale SNC (apatie.. S. 1875-1927. sindrom Martorell. glicogenoza). regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. •B. • B. [Sir George Frederic Still. surditate neurosenzo-riala. 1875-1930. Sin. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). Pierre Marie. apatie. ereditara. [William Alien Sturge. profesor (a Londra. constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia.] B. probabil printr-o anomalie a *hemului. " B. medic german. •B. TAMURA-TAKAHASHI.} V. [Adrien Felix Terrien. 1853-1925. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa.: poliartrita cronica juvenila (v.). Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. contemporan. B. neuroiogi canadieni conte-mporani. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. TERRIEN. Clifford Richardson. 18631962. medic e-ngiez. [Hons Stemert.). medic francez.] *Ectazie marginala a corneei.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic).} Sin. atrofie osoasa Sudeck. STILL. sfingolipidoza de tip infantil. cu transmitere autozomal recesiva. amiotrofie). care apare uneori posttraumatic. 'Toronto. simetrica si progresiva. afectand femeia tanara. Sin. Lumpur. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. STANTON.: colestaza recurenta benigna (v. STOHMER. medici japonezi contemporani. tulburari de comportament). Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei. profesor ia f{am6urg. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. Sin. •B. [G. Anatole Miirie Emil Chauffard. Leipzig. Sin. medidnd intemd (a Saris. • B. asociata cu dureri si impotenta functionala. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada. n.: acrodinie infantila (v. dennatotog si veneroCog gwman. debuteaza In lunile a 4-a . • B. afectarea mus-culara este minima.

[Albert Terson. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. edeme.fi unice sau multiple. •B. chimrg ge-rman. si calcinoza. n.} Hiperostoza corticala generalizata. Qroningen. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina.. dermatolog gemia. la Jena. Patogenia b. poliglobulie primitiva.). dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene. medic oiandez contemporan.: sindrom Rothmund-Thomson (v. • B. para-(izie faciala si surditate de perceptie. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. TROUSSEAU. VAN CREVELD.w yor^ 1S19-1SS3. "' •B. profesor [a 'H'amBurg. keratodermie).). [Ludwig van Buhl. • B. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. •B. n. 1860-1936} B. dematolog francez. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. boala Osler-Vaquez. medic gennafi. TERSON. UNNA. de origine microbiana. nespecifica. THOST-UNNA.e intracraniene. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. • B. V. ^6pitaw(_ de 'Paris.: miotonie congenitala. 1834-1904} Sin. apoi la 'Dorpat.: boala Peyronie (v. posibil. VAN BUREN. [a Jena. Londra. [Louis Henri Vaqaez. 18531912. ca si.: acropatie ulceromutilanta (v. 18981959. V.: boala celiaca (v. 'Paris.n.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. pot '. " "B. cSwurg francez. varietate de acrodisplazie (v. perforatia comeei.: sindrom Unverricht (v. • B. [EricA Urhach.t apoi in SUA/Shuaddpliia. Hermann Bernbard Lundborg. VALENTIN. TERSON poate complica cu sinechii anterioare. V. Thiemann.). UNVERRICHT-LUNDBORG. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. medic danez. prin hipertrofie a musculaturii. oftaimo[og francez. 1897.. •B. otorinotaringoCog austriac.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. si sindrom Tietze. VERNEUIL. Sin.membrana celulelor musculare.: lichen simpler chronicus. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari. sec.B.prin tegumente eritematoase. neuroiog fmnctz. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil.). [Gns(on Variot. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. profesor la 'Paris. [Heinrich Unverricht. Van Neck.: panider-moperiostoza (v. [Pou/ /u7es TiUaux.). Van Creveld. probabS. la 'Boris..i profesor (a ^{am6urg. B.: condrila costala. ruptura unor anevrism.).). de etiologie incerta. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw. [Hemrich Unverricht. V. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant).: eczema seboreica (v. [H. 255 . anatomist fi chirwg franctz. dennatolog german.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. •• Hmsterdam. Transmisa dominant. THOMSEN. VAQUEZ.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. din categoria displaziiJor spondiloepifizare. si boala Arnstein. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal. VOLTOLINI. inconstant. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. medicaia. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. B. Soionia). sta6iG. 1888-1949} Sin. poate determina atrofie optica. Sin. medic [a flopitau^ de 'Paris. 1868-1943} Sin. medic francez. XX. Viena. n..} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale. cu tulburari generale. UNVERRICHT. [S. Viena. medic. pedlatru francez.: progerie (v. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. este o torma complexa de *hidrosadenita. [Pou/ Gerson Unna. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. Leziunile apar In post-adolescenta. 1894} Sin.).. [Asmus Julius Thomas Thomson. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. TIETZE. febra si afectarea starii ge-nerale. VON BUHL. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. 1899} Sin. mers schiopatat. B.). de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. Uppsala. • B. cnimrg ameri-can. [Armand Trousseau.). • B. 1801-1867.: boala chistica a mamelei (v. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva. TILLAUX. terapeutica [a 'Paris. ' • B. Este o. neuropsihiatru. Prin compresie nervoasa. profesor de policiinica. [Andre Thevenard. THIEMANN. • B. Axel Odelberg. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene. Sin.] Sin. THOMSON. n.). 1850-1929} Sin. cfiimrg german. neurodermita circumscrisa. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. •B. THEVENARD. care determina prognosticul rezer-vat al b. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene.: boala glicogenica (v.). medic Belgian. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii . cu localizari diverse.: eritem nodos (v.: proteinoza lipidica (v. •B. VERSE. a maxilarului inferior. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala. URBACH-WIETHE. asemanatoare b. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. VIDAL. • B. 'Dor-pat.). •B. sindrom Unverricht. profesor dt cG-nica. dermatolog engkz. Sin. d^r care prezinta caracter familial. profesor de patologie e^temd. medic gennan. profesor de poiicimica medicaia. medii si a labirintului. cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. 'Srestau fin present 'Wroclaw. claviculei. implica. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. 1883-1936.. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). • B.} Sin. 2) Sin. patoCog german. o disfunctie a canalelor de dor din . prolapsul irisului si.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene. 'Boris. pediatru olandtz. si boala Fairbank. [Thost. %B. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi). VAN NECK-ODELBERG. Sin. 'Jvlunchen. ' sec. 1864-1927. Camillo Wiethe. suedes. b. •B. 18671935. febra. 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului.} Sin. VAN BUCHEM. anatomovatoiog dvepian. " B. VON BUHL 1893-1946. [Alexander Tieize. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste. de etiologie necunoscuta. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati. y{e. [Mattew Sydney Thomson. Mucoasa anorectala ramane indemna. Fairbank. • B. eritremie. Copenhaga. Sin. VARIOT. danez. [Erwin Uehlinger.] Sin. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. V. apoi la.: nevralgie esentela de trige-men (v. •B. [a 'Praga. 1855-1930} Sin.: bsteocondrita ischiopubiana. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. dermato[og si aiergoiog austriac. [M.: polycythemia rubra vera. 1853-1912. • B. Paiil Gerson Unna.). prin. •n. . •B. •B. 1894} Sin. delir. medic la.: calcinoza intervertebrala. pruriginoase. 'Eolonia]. THAYSEN. [William Hoime van Baren. [Francis Steven Peter Van Buchem. • B. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. XIX XX. 2) V. B. otorinoiaringo[og german. UEHLINGER. 1815-1896.} 1) Sin. 1850-1929. Zurich. [Thorvald Einar Hess Thaysen.^atoare In dimensiuni.

: boala Alexander. profesor [a l^iena. osteoza paratiroidiana.). [Willem Vrolik. WAGNER. asociata altor maladii autoimune.: eritromelalgie (v. •B. fara alterarea starii generale. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere).} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v.: boala glicogenica (v.: macroglobulinemie Waldenstrom (v. [1).. finlandez. • B. • B. prezenta de com-plexe imune. medic german. [Petrus Johannes Waardenburg. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie.: icter infectios al nou-nascutului (v. VOORHOEVE. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. patoiog suedez. V. [Edgar Otto Conrad von Gierke.. Sin. HematoCog gemwn. WERLHOF. dupa infectii virale. profesor [a J^eidel6erg. medic german.} Anomalie constitutionala a hemostazei.ioiog si cfiirurg ola. chirwg ortoped suedez. 1892-1958. • B.: enteropatie exsudativa (v.} Sin. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon. oftaimoiog elvetian. tulburari digestive. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. VON WINCKEL. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. WALLGREN. 256 B. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni. VROLIK. •B. 3) Sin. cu localizare la nivelul nasului. • B. fracturi spontane. Sin. oftaCmohg german. sw. 1829-1914. c) inconstant.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete. Sin. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa. Johann Hoffmann.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului. nervoase etc. VON RECKLINGHAUSEN. frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. radwiog ola. •B. ia y-ladflberg si 'Dorpat. newolog austriac. 'HeCsingfors. • B. 'Pniiaddpnia. 'Konigsberg. VON GIERKE. J^anovra. n. prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor.] B. Stockholm. VON EULENBURG. distrofie hialoidoretiniana. profesor (succesiv) la.: boala oaselor patate.: encefalita letargica von Economo (v.. amiotrofie). si osteopoikilie. Se constata alungirea timpului de sangerare. Stockholm.: coxa plana (v. medic engtez. 1906-1994.} Sin. dezvoltate din tesutui celular subcutanat. [Erik Adolf von Willebrand. 1844-1919.: boala Durante (v. • B.). pseudohemofilie A. [Adolf Well.). anatomopatoiog german. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. VON WILLEBRAND. 'Wurtz6urg si Strasbourg.). cu transmitere autozomal dominanta. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . [Hans von Meyenburg. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar. Predispune la *dezlipire de retina. 'Sasd. hemofilie vasculara. profesor la. 'Berlin. intema. de cauza necunoscuta.). fara tendinta de vindecare.nd. [Friedrich Daniel von Recklinghausen. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari. caracterizate prin trei simptome: para.. iridociclita. newolog fi psidiatru austriac. apoi [a Zurich. 2) Sin.ndf. WALDMAN. Ttdmstad. ca si un deficit de x factor von Willebrand. sindrom Weber-Christian. •B. Sin. medic. cu transmitere autozomal dominanta. ginecoCog german.: neurofibromatoza (v. • B. oftaimolog danez contemporan. Christian.WESTPHAL •B.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut..: amiotrofie spinala infantila (v.: boala von Willebrand (v. 18761931.} V. anatoInist. Arvid Wilhelm Lindau. cu evolutie de 4-6 saptamani.z. posibil. profesor [a Q6te6org. 1889-1973. 1848-1916} Sin. leziuni pulmonare nodulare. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune.z. [Nicolas Voorhoeve. ofta[mo(og ola. • B. • B. n. profesor la Qroningen si Amsterdam. apoi [a 'Berlin. WERDNIG-HOFFMANN.). • B. caracterizata prin lichefierea corpului vitros.] Sin.: osteita fibrochistica. medic suedes. VON GRAEFE. In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. n. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. 'Jvtunc. Este.. VON WILLEBRAND-JURGENS. a urechilor. [Karl Friedrich Otto Westphal. WEIL. Jonkers. apoi la.] B. *cataracta si *scotom jn Centura". [Paul Gottlieb Werlhof. WEIR MITCHELL. apoi practician la 'Wiesbaden. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa. profesor [a l^arisrune. •B. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis.] Sin. uneori. • B. WAARDENBURG-JONKERS. [Guido Werdnig.: degenerescenta hialoidoretiniana. • B. hipercalciurie. medic finiandez. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate.] 1) Sin.). V. anatomopatolog. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite.: policon-drita atrofianta cronica. 3) Johann Hemiing Waldenstrom. boala Graefe. Rudolf Jiirgens. 1877-1945. 1898-1961. • B. tendinte hemoragice. insuficienta renala. [Erik Adolf von Willebrand.). WEBER-CHRISTIAN.). 2) fan Gosta Waldenstrom. • B. boala von Willebrand-Jurgens. anatomovatolog german. 1879-1927.} Sin. degenerative rara. n. profesor [a l^pstoci^ apoi la. asociate cu febra. Londra. 1870-1949. Se manifests prin crize periodice de paralizie. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita.. Sin. VON MEYENBURG.B. newoiog german. Sin. 1876-1951. Henry A. profesor [a Cjreifswaid. cu agra-vare progresiva si posibil deces. H. Sin.). osteo-distrofie fibroasa generalizata. Sin.: paniculita nodu-lara nesupurativa. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati.).Zi 1886-1979. 1867-1939. 1837-1911. Evolueaza In pusee. [a Leipzig in 1887. neuroCog german. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri.sau cvadriplegie motorie flasca. Lund. WALDENSTROM.). 1883-1910. 'Heidelberg. •B.} Sin. si sindrom Willebrand.] Sin. 1840-1917.: paramiotonie congenitala (v. [Albert von Euleaburg. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. • B.dez. [Frederick Parkes Weber. [Arvid Johan Wallgren.VONECONOMO •B. profesor ia ^[eisingfors. newolog ameri-can. VON HIPPEL-LINDAU. 1801-1863. de tumorete eritematoase si dureroase.nde. G. pediatru. disfunctie hepatopancreatica. probabil.: purpura trombocitopenica idiopatica. 1833-1890. 'Halle fi Cfottingen. profesor ia Lausanne. Sin. profesor de medicina.: purpura hiperglobulinemica. boala Lindau. fiz. V. [Constantin Freiherr von San Serff Economo.). WESTPHAL. Biologia este incerta.e. profesor ia Amsterdam. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. formarea de membrane epiretiniene avasculare. 1699-1767.hw. medic american. [Hans Wagner. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii.] Forma de splenomegalie la copil. 1863-1962. 1857-1919} Sin. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta.t. [Silas Weir Mitchell. 1870-1949. [Eugen von Hippel.: leptospiroza icterohemoragica (v. VON ECONOMO. neuroiog german. la ambele sexe.

febra. bomba. B. newopatoCog israelian. • B.] B. [Ferdinand Wuhrmann. apare In copilarie si are caracter familial. profesor (succesiv) la. caracterizata prin splenomegalie importanta. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. WUNDERLICH. Sin. ZIEHEN-OPPENHEIM. Sin.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. medic american. NA: palatum osseum.: lipodistrofie intestinala. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. s. / bombesin. / bomb. inanitie si calci-ficari suprarenale. (at. BONT DE AMPUTATIE / moignon. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice. WHIPPLE. planta = talpa.: disbazie lordotica progresiva. cfiimrg al annatei 6ritanice la.. croata ho/to.B.w. Evolutia este In pusee. moior. [Georg Theodor Ziehen. 1914. kranion.. palatum = ccrul gurii. [Robert Whytt. produce contractia veziculei biliare. neurotog suedez. Clinic b. n. tumefactie lombara. [Bruce Kenneth Wiseman. croata bolta. initial pe trunchi. croata bo/to.: melioidoza (v. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. WOLMAN.). In biopsii intestinale provenind de la pacienti. n.} Sin. n. se manifesta prin hepatosplenome-galie. care afecteaza muschii centurii scapulare. BONTDE AMPUTATE •B. Ar juca. • B.. [Cor. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. alimentarius = alimentar. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. •B. bolt = fiolta. 'Rochester. german.: neutropenie splenica primitiva. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. 'Burma.: xantomatoza familiala primitiva. [Sarfia. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. Jena. 18581932. [John Zahorsky. b. profesor [a 'BerCin. distensie abdominala. it. n. Charles Austin Doan. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. BOMBEZINA. medic civilian. paralizie spinala intermitenta.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. Sin. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. 1815-1877. n. Tropheryma whippelii. 1878-1976. uneori confluente. n. n. [Gimnor Wohlfart.d. 1909. • B. american. de asemenea. [Johannes Jacobus Zoon. maximala la baza metatarsienelor. bolos = huigdre. [Fronz Zimmerlin. bombus = (lazait. NA: arcus pedis longitudinalis. 1871. •B. gr. Sin. Sin. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. masticata si impregnata cu saliva. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. • B. hematurie discreta cu azo-temie. [Lawson Wilkias. 1862-1950. [Leo flitter von Zumbusch. pa-ralizie periodica familiala. profesor la.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei. Indeosebi glucide. W. de la alimentum = ailment.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie.WETHERBEE sau tulburari psihice.] Maladie rara. medic fi fiz. NA: calvaria. dystonia musculo-rum deformans.io(og section. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile. B.] Sin. scadere progresiva In greutate. WHYTT. anemie.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. [Sorfio. profe-sor [a 'Edinburgh. n. rara. •B.: calota craniana (v. WILSON. Saint Louis. dureri articulare si musculare. 1910-1961.} Hiperplazie suprarenala congenitala. profesor de cluut.] Forma de 'cardiomiopatie. histologic cu infiltratie plasmocitara. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. roseola infantum. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b.: pspriazis pustulos generalizat. prin diaree grasoasa. [M. eruptiva de origine virala. [Ital. / bombesine. B. Lisa Welander. Evolutia este grava. Hermann Oppenheim.] *Balanita cronica circumscrisa. pediafru american. bolt = doha. f. Mortala spontan. 1913. BOMBA. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. debutand la membrele inferioare. o bacterie. newolog suedes.] Sin. 1878-1936.} B. E. zgomot. 1876-1946. [Alfred Whitmore. Londra. •B. ZAHORSKY. ma. / stump. Utrecfit.: mioplegie familiala. iar In evolutie. profesor [a l/iena. ZUMBUSCH. apoi la 'Milncfien. hipotensiune arteriala.). neurotog german. Kugelberg. n. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala. anterior. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. Zurich. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente. 1902. mwolog fi psifiiatru german. / bom be. medic engtez.] Masa de alimente. 1906. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. 1714-1766. m SWI. din (at. 'Halle si 'SerCin.u. [Sdr6a. [Wetherbee. WHITMORE. dermatoCog oCandez. Sin. la. magfi. magfi. medic. f. Sin. si lamele orizontale ale oaselor palatine. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. reactie peri-toneala. medic etvefian. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. s. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. de cobalt) si *cesiul 137.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. s. ai trunchiului si ai membrelor superioare. }Cjr. m. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. [at. ascita chiloasa. cranium = craniu. prin atrofie renala. (at. semne de hemoragie interna sau de *soc. ulterior si In alte regiuni ale corpului. • B.. este mai frecventa la adultui tanar. bolt = Clolta. prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. Sin. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. steatoree. • B. Wolman.] Forma de *psoriazis generalizat. 1896. Recent (1992) a fost izolata.} Forma frusta de miopatie. •B. lubfiw.] B.gw. calvariae. s. • B. • B. magfi.: boala a sasea exantem subit. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica.] Sin. • B. 1898. 600(0.: degenerescenta hepatolenticulara (v. patoiog american. continua sau remitenta. Portiunea distala a unei extremitati amputate. f. [at. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. se vindeca prin antibioterapie.. 'Basel.). Co(um6us/0h.: amiotrofie Zimmerlin. pi. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. endocrino(og american contemporan. 1874. Sin.: palat dur. ZIMMERLIN. B.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale. amiotrofie). WISEMAN-DOAN. s. f. are evolutie benigna. •B. WUHRMANN. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. se manifests! prin adenopatii periferice. 1858-1919.: balanita cu plasmocite. WETHERBEE. anemie cu leucopenie. posterior. secundar unei leziuni renale.. [Hoyt George Whipple. ZOON. p.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. Sin. WILKINS.a medicaia. neuro(og german. se continua posterior cu •valul palatin. accidental sau prin pro257 . dermatoCog austriac. W. Reinhold August Wunderlich.

botrys = cwrchine de. s. In general. Gfatia botja = iovitura. Var. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. BORBORIGM. bawraq = d Insufi. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. diphyllobothriasis. Strasbourg.: borborism. Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. / bore. Se manifesta prin tulburari digestive. BORISM. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. mykes. [Amedee Barrel. dt o iovitura. [Amedee Barrel. / boron.rwiog francez. V. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). A fost initial considerat de natura infectioasa. s. Centrul 'triunghiului lui Einthoven. Sin. / relapsing fever. albuminurie. separafie. s.} Tumora mica benigna pediculata. de. f. / borborygme. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). / bovarysme. leziuni cutanate.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. situatie sociala). bolrys = dorchine de strugure.] Pseudotumora a tegumentelor. f. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. cu referire la degete. [Ar. spirochetoze recurente. / boss. -oma.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric. s. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. Uneori. 'volvulus sau *hernie strangulata. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. sau *stare limita. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. BOR. agenti patogeni cu tropism respirator. b) b. din timba francilor stabili^i w. -ozo. Sin. In rahitism si sifilis congenital. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. apartinand subordinului Diphyllobothhidae. endemice sau epidemice. 1867-1936. botu-lus = caitaBof.82.).] Angl. [Cfr. 1870-1961. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie.te. serolog delgian. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). / bothriocephalus. B. In lanturi scurte. s.: Bothriocephalus latus. s. \fr. comparata cu fructui de zmeura. b.e. parietale. V. vertij. n. m. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat. In general.} Specie de 'teen/a. perije = perie. BORBORISM. parapertusis si B. pi. si cefalhematom.). boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare.: febre recurente. si acid boric. ozo. n. house. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta.ngi. -oza. fraudulos.} Element semimetalic. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. borborygmos . myketos = duperca.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. perborat. m.BOR cedee chirurgicale. swelling. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa. s. / bovarysm. s. b. n. Ex.: leziune de frontiera (v.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet. membrele superioare si inferioare. BOVARISM. pi. [Cfr. Rara la om. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. sl. dm persona bourak. Var. m. se apropie de aceasta conditie ideala. B. [Lot. ajungand la o lungime de 2-8 metri. n. [Qr. prezenta unui lizereu gingival. borderline = iinit. s. Strasbourg. BOTRIOCEFALOZA.} Toxiinfectie alimentara acuta. agent al *boreliozeior. botryomycoma. f. s. / botryomycome. bordure. Saris. 6iK. bothrion = gropi^o. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul.na bourak. dord. in 1919. fiac. s. In stare adulta este parazit intestinal al omului.). Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. c. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor. BOTRIOCEFAL.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. cu simbolul B. de-formari ale osului frontal. Sin. iar unele hepato-nefrotoxice. s. B. \!Ar. anaerob si patogen.: ghiorait (pop. din [im6a franciCor stafii[if. m. 1S67-1936.teri. borax etc. Termenul este m continua extensie. Sin. / bothriocephalose. kephale =• cap. recurrent fever.. ElementuI In stare pura este inert. / pyogenic granuloma. s. m. In care se gaseste in stare larvara. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia.z. apm umflaturd •produsa. borboygmi. s. incluzand trei specii: B. / botulisme. n. m. BOTRIOMICOZA. pi. s. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. frecventa la animate.).murmur. Saris. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. din pe. f. n. \Gjr. de frontiera Intre normal si patologic. -ism. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice.dog fi. BOSA. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului.). reprezinta o aspira- . ordinul "Cestode. Haemophilus pertussis. f. s. s. bronchi-septica. f. se resoarbe rapid dupa nastere. urechilor si pielii paroase a capului. bothrion = gropita. 2) Personalitate b. add boric pentru conservare. kephale = cap.: bacil BordetGengou. / bosse. dar si la unele organe. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. / borisme. cu sensul de stare limita sau intermediara. B. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept.] Boli infectioase. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid.rsa. pentru borborigm (v. myketos = ciuperca. Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. bowel noise. / botulism. BOTRIOMICOM. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat. mdeosebi In timpul digestiei. / botryomycose.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. imobili. s. numar atomic 5 si greutate atomica 10. s. / botryomyco-sis. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. -ism. BORELIOZE. s. B. bawraq = eC msufi. Infestarea. 2) Eminenta rotunda. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. f.i m Cjaiia bord = margine. BORDERLINE. / bothriocephale. Susele virulente sunt Incapsulate. BOTULISM.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid. s. nedemonstrata Insa. / borism. \fr.tvrwiog franc. strugure. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. \'E. spirillum fever.a vasului. s. mykes. Diphyllobothrium latum.. / borborygmus. m. s. / bothriocephaliasis. aerobi. In natura se gaseste numai In stare combinata. frontale. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode. / borrelioses. sub forma unui granulom pediculat micodermoid. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. de granita. bac. f. \Cjr. pre. utiliza