X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric
Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI
Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare.
1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa metru kilogram secunde amper kelvin candela mol m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
— ane volum viteza acceleratie densitate concentratie luminanta metru patrat metru cub metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat : m2 m3 m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate frecven{a forta 1156 Denumire Simbol hertz H newton N Origine Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

pascal joule
watt

Pa
J WC

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel
gray

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

lumen lux

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18 Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto , Simbol E P T G M k h da d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001
1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut.
1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
TERMEN POPULAR ^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; ,
A

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f. aburit, adj. acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj. agambala, s. f. aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb. alte-alea altoi, s. n. alunica, s. f. alunita, s. f. alunjeala, s. f. ameteala, s. f. amorteala, s. f. anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f. apa alba apa la plamani apa neagra apasare,s.f.

epilepsie abces dentar alveolar (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala) hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat epilepsie beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala) 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni epilepsie vaccin nev pigmentar, efelide nev pigmentar, efelide junghi vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie leucom pleurezie, hidrotorax glaucom 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului) a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie v. aplecare furuncul 1) inflamatie; 2) febra meningita pneumonie, congestie pulmonara eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra sifilis

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f. aplecate, s. f. pi. apostima, s. f. aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului aprindere la plamani apucat, s. m. apucatura, s. f. (a) arde, vb.

argint, s. m.

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204 urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n. cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n. ^, ' furuncul necolectat abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. • cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

epidepsie, s. f. esuflare, s.f. F

epilepsie dispnee de efort

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 ' durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!
goveta, s. f. gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f. greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f. gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n. guturai, s. n. ti ! ! post litiaza ceafa indigestie indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal) catar (oculonazal)

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m. holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n. (a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f. I' '
11 11

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare cadavru a sforai sforait a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

1

icnire, s. f. iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n. A•
1;::::1;

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

'.

mibataciune (din slabire), s. f. Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

paralizie, pareza lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

Tncuiere. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului. f. . vb. jagareala v. s. Tntampinatura.n. n. Tnnaduseala. f.• articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee. f. f. s. f. f. rana usoara laba ga?tii.s. jolna. s. s. Tncuiei la ud Tncuietura. rana usoara 1) nevralgie toracica. s.. s. s. s. IL' pirozis v. Tnnecaciune. n. f. junghi. dispnee.n. si f. emfizem. f. f. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire. f. jigaraie. junghiTn piept junghietura. vb. f. s. jighireala. langoare. s. s. f. jagareala. 2) pneumonie. jagareala v. jeragai. f. s. s. f. jupuiala. (a) Tntepa. f. dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala. s. Tntunchinatura. jag v. jig. 1212 riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil. s. s. (a) Tnnadusi. intoarcere. s. emfizem pulmonar deglutitie laringe. 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica. s. s. emfizem. transpiratie a transpira astm. 2) boala medicament . f. scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie. s. jagarie. s. parte a gatului unde se afla laringele astm.s. jagareala v. f. pi. s. f. s. adj. f. s. n. f.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura. jupuitura. jiguiala. f. s. s. jagareala v. lamoste. jeguiala. Tncruci?at. jagareala pirozis v. f. 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie. Tntampinat.s. jolne. ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut jag. f. s. diaree 1) slabiciune. s. f. m. s. astm. julitura. moliciune. s. 1. f. vb. f. s. f. f. Tntruiele. n. Tnnodare de mate Tntalnitura. s. Tnghititoare. (a)jugula. Tntepenire de Tncheietura Intremare. leac.

f. s. lingoare. lumea ochilor lumina ochiului lumina. f. f. s. M impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie. lelita. matca. s. lingurea. . lisai. s. pi. le$. matka. s. n.s. f. lingoare pupila pupila pupila Maica catea Maica calatoarea matrici. lovirea de Rusalii lovitura. n. s.m. s. legatura. s. m. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini. n. f. s. s. pi. n. limbrici. f. f. s. f. lungoare. marina din fire marul lui Adam maruntaie. de oboseala etc. cuiva (de foame. 3) colici intestinale. (a)'lihni. vb. malced. malcavita . s.. 2) varice. s. f. s. malic. lighean. pi. onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. f. f. le?in. s. picioare luat din vant luatui din sfinte lud. margaritarel. f. malahie. f. a i se lihni cuiva = a-i veni rau . s. n. lihneala. pesta pesta 1) diaree.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida. s. f. s. lingurica.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat. lepadatura. f. s. mai ales la copii intestine ficat masturbatie. s. s. s. f. m. n. iv lipemanie. 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. 2) inanitie a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei). s. f. s. mate. s. matrun. s. manca. f. stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213 . epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale. pi. lelitele. (a) linchi. leprica. s. lipitura. magareata. pi. f. sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei). crampe 1) apoplexie. s. f. 2) tifos exantematic apendice xifoid. n. marcavita. s. n. s. adj. s. s. mai. vb. m. s. n. f.

miata. f. moalele capului moartea calului mocaneala. s. motroaca. 5) cefalee. miligoci. (a) molai. minegoci. s. s. s. f. n. nabu?ala. f. pi. f. 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat. miasma. s. (a) nadusi. s. najit. dispnee v. 7) dureri de dinti . miligoi. s. s. naduseala astm. modaica. moleseala. 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare. f. s. m. s. s. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare N pitiriaza 1) colici intestinale. s. pi. matu?ile. mancarime. naduf. m. n. m. carie dentara insomnie fosfene natima. vb. n. 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). dispnee 1) guturai. modald. f. epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus. f. 6) catar nazal. misulie. nabadaie. s. s. 2] (la gat) marul lui Adam. f. mitra. f. s. vb. pi. s. 3) gingivita. emfizem pulmonar a transpira astm. miata. s. naduh. pi. s. epidemic. . nagluga. f. f. f. s. s. 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza. 2) dureri reumatice. s. f. s. emfizem pulmonar. morb. f. f. molima. n. malcavita. n. f. matrice. s. 1214 rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. m.s. molipsitor. f. f. s. adj.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata. moleti. f. m. mirosul gurii mistuire. s. nadu?eala. s. apatie diaree la copiii mici boala contagioasa. 4) nevralgie de trigemen. f. emfizem pulmonar. pi. s.. f. s. mistuire grea misei. s. melcii ochilor mestecare. momita. transpiratie abundenta.naduf sudoare. f. s. f. 2) otita medie. s. f. f. mancarime la inima mancatura. f. s. mont. mance-1 coca meditina. 3) varice. s. f. s. . s. astm bronsic sau cardiac. s. moiste.

' . a se) oligui. urechi. s. brutalitate. nasilnicie. nebuneala. s. f. orbaltit. neputinta. s. oftica Tn gat ofticos. s. osteneala. s. s. f. 2) vagin violent. s. P•I halucinatie (auditiva. ca o targa. s. f. 3) glaucom. vb. nerodire. nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala. s. s. fara putere. s. (a. adj. f. neputincios. . nedormire. f. f. . veruca. f. nasalie. s. olog. f. obrinteala. oligurie 1) erizipe!. m. . 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v. 2) durere de cap. f. s.III (cu apa fierbinte). s. f. adj. neg. m. f. n. (a. nazarire. fara putere ' .GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire. pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii. s. f.s. ogarjit. ologeala. f. 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica. m. vb. s. 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale. nebunie. 2) slab. anemic slab. stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva. f. vb. f. f. stupoare 1) arsura de gradul I . s. s. f. . oprirea udului orbalt. f. brutal violenta. n.. pirozis . sau f. oftica. f. nauceala. oparituri. m. m. picioare. nisip. la copii eritem fesier : retentie urinara. veziculara) oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala. s. nebunie alienatie mentala insomnie . piciorul 1) fara un picior sau fara ambele. s.s. s. adj. (a se) orbaiti. f. tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. obranteala. neliniste. s. s. a-si) scranti mana. s. f. vizuala) v. omulet. s. vizuala) suport de lemn. .) bolnav de orbalt (v. ojig. nasilnic. f. adj. omusor. s. s. opareala. negel. s. a creste 1) tuberculoza. 4) trahom.f. orbul gainilor osfica. orbire. s. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste. navarlie. opaceala. adj. 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala 1215 . ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli. f. Tncapatanare confuzie psihica. adj. pi. n. nascatoare. s.

furie. s. f. par la deget pantecare.•. tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula . 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta. s. 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. 3) keratite diverse 1) entropion. perdea pe ochi peri rai perioada. capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi. 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san. s. 2) care s-a oprit din crestere. s.•. s. pisatui Tn pat 1216 criza nervoasa. s. ousorul genunchiului '?.. par. cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. f. pierdere. s. s. . s. s.:•:. panticaraie. pietricele. s. partuica.:'.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire. m. f. s. f. m.. pi. s.• ••. s. 2) tricofitie. n. s. 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara . n. n. s.. pantecaraie abdomen 1) diaree. m. m. pantecaraie. ousor. pantecaraie v. n. dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor. din dezvoltare 1) somnolenta.:^':. n. 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma. parleala. pecingine. pierzanie. f. paduchi. pierdere ro?ie pierit. f. refl. pantece.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::. f. pi. 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab. f. f. paducele. s. n. pantecaraie cu sange pantecarie. s. f. pi.. f. s. sindrom dispeptic. s. s. m. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei. vb. perit. pecingine rea (a se) pedepsi. f. s. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept. pedepsie. pareala. piroteala. s. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo.:::•••. s. f. pi. pipernicit. f. 2) leucom.. s.•:'::•. f. f&ra putere. adj.• pandalie. s.•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:. panglica. f. palitura. pi.•'. s. ••• •". s. f. s. pistrui. part. f.

s. plecate. s. 3) astm pelagra 1217 . f. pripit. s. s. plamadita. ar fi provocata de duhuri rele. furunculoza 1) trismus. s.f. n. aplecare v. f. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada. pi. s. f.s. 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. plesuvie. s. s. f. progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. adj. R copil. prapor. f. ptesnitura. pojar.s. ^ peritoneu • T peritonita v. 3) epilepsie v. 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism. pritituri. prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi. scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul. n. f. pi. s. plecare.'' rac. adj. s. f. f. s. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic. s. planta. s. rana tranjilor 1) cancer. n. prisnita. si f. cearta . pleasma. f. f. puchina. puturos. s. s. s. f. plesne. n. f. s. pogana. f. f. f. 3) epilepsie v.s. f.f. potca. s. m. s. ponds. desfigurat 1) congestie cerebrala. potasca. s. plesnita. poala alba poceala. s. s. f. m. f. afte bucale fisura v. s. odorat 1) miros fetid. s. f. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate. calvitie fisura leucoree 1) boala care. putoare. plansori. plescaita. f. pusche. s. s. plesnita. post. punoaie. diform. s. prapor aprins prapur. pumn. pi. plascare.. purcica. f. 2) paralizie faciala. s. poceala din iele podt. pi. f. f. Tndeosebi la copii stomatita aftoasa. pretit. n. pocitura cu diformitati fizice. m. adj. s. dupa credintele populare. odrasia. pocitura. plamanie. s. s. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina. f. 2) lene? i . m. pi. m. pocitura de ele podagra. adj. n. f. 2) uratenie fizica. 2) vrajba. pleznitura. 2) erizipel. plescavita. s. f. pohoiele. pojarel. f. s. plescavita stomatita alopecie. s. s. s.

dispepsie v. rasfug.. f. ront. rapor.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana. m. 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii. impetigo. sagetatura. ragaiala. pi. ruja. romantism. f. rahisul) a fi foarte nervos . s. s. adj. . f. adj. ro?ata.s. m. s. s. s. s. s. rohii. rast. pi. n. rasturnarea ranzei rasug. s. s. s. rau. rapan. s. (a) scapara. s. s. rapciuga. rofii. ratutit. 2) nevralgie. sau f. 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita. s. extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele. cu febra 1) inflamatie a splinei. eroziuni cutanate v. manifestata prin agalactie indigestie. rasuflare. f. s. rarunchi. s. f. 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie sa?iu. adj. de obicei. n. s. 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu. metroragie 1) stomac. f. f.f. ruptura de os ruptura din vis S 1) plaga. f. s. s. f. f. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra. f. s. pi. reuma. s. n.s. s. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza. ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere. rumegare. Tn relatie. regula. 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor.s. s. s.s. raceala. sif. uneori si adultii afectiune dermica. rapanos. durere epilepsie epilepsie menstruatie. pe cap si pe fata. s. rai. rapciuga. raceala la rarunchi raguseala. 1218 care sufera de strabism 1) apoplexie. f. m. m.. n. s. rapanas. adj. s. f. rasfug contractii false la nastere boala. cainii si porcii. rasuflatoare. pi. f. 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita. 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie. s. s. sangele sorocului scafarlie. n. s. vb. scalambait. rasuri. ranula. s. m. ruptoare. f. n. eczema. sapunel. f. s. 2) murdar morva 1) antrax. f. f. f. f. rosaturi. 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v.n. raie. pi.m. s. f. f. m.).

s. f. f. s. scrofuri. s. sperietura care sufera de sperietura (v. smochinit. s. f. f. n. pi. scarba. s. f. adj. s. somnisor. dezechilibru mental. f. impetigo. s m. pi. sfarseala a Tndurera. s. s. smintit. f. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala. scare sec socote.f. f. apatie v. s. 2) dermatoza. s. spata. pi. sfrente. f. speriat.) mucegai sifilis v. f. s. s. f. n. scranteala. s. n. s. f. n. s. s. Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie. schiros. considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree. f. adj.GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala. s. infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita. sclintitura scopire. m. . s. spurcat. sfrentie. spanchiu. si f. vb. vb. dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica). adj. gonoree blenoragie. s. s. f. adj. spaima. s. sfrijit. scrintire. sclintire. sleire nervoasa sleit. adj. serpengea. s. scurgere. mai ales la copii. scrofula. soroc. s. sfoiag. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri. saliva.. scovarlii. . n. scurt de vedere (a)seca. scurgere alba scurgeri din urechi scurta. sculament. s. slabiciune. n. expectoratie blenoragie. s. slabie. antrax 1219 . (a) scuipa sange scuipat. a chinui pe cineva (fig. tricofitie. slutenie. pi. f. f. schimonosit. f. adj. s. s. scarna. raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie. sighiuala. hidrosadenita miop durere. s. pi. f. emotie vie antrax diaree sanguinolenta. f. scrantitura. s. adj. speietura. tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra. f.) tulburari psihice. f. slabanogie. s. s. s. • (a) sfasia. f. s. spoitui. sfarsenie. ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa. . s. schilavie. s. scabie. f. n. f. s. sfreant. 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat. s. m. adj. scapula v. sperietura. gonoree leucoree.. f. n. f.

m. sasiu anus coloana vertebrala. f. f. f. sezut. s. stropseala. m. s. dureri Tn regiunea capului epilepsie v. n. m. s. s. suiduit. 9tirb. f. m. strudnita. surdumasi. s. f. soricioaica. f. sughit. s. s. strop?ala v. stropsitura. m. s. stat. s. s. s. stomatita. strelici. surzenie. s. n. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala. sarlah. surpare surditate astm sancan. f. stransi. sugiu v. s. 3) cancer. strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop. f. s. suguiuc. sugiu 1) dispnee. subtioara. spanchiu. suflare. 5) sifilis. s. s. s. strudenita. m. s. pi. s. tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee. studenita. surdumaci. surpare. s. f. (a) sontacai.s. sulac. f. s. sancar. herpes. strudnita gingivita. 2) insolatie. s. adj. s. sira spinarii soimanit. soparlaita. 3) colici intestinale hernie v. f. n. sorod. f. f. adj. s. s. soanta. s. pi. m. rahis luarea mainilor si fetei. pi. s. vb. scorbut diastema incisivilor centrali v. striga. f. adj.f. stropsala. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. sterp. s. n. s.f. adj. strigoniu. 2) astm. s. f. m. s. m. strop$ala v. n. pi. s.sancan scarlatina v. n. f. sucitura. m. a merge cu dificultate angina difterica. sulgiu. sugiu. surpatura. adj. sasiu. pi. sugui. adj. sui. eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii. s. stransoare. s. sugel. S urticarie. sufleti. suspin. n. s. stomac stricat strans. strungareata. cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata. s. adj. n. 1220 sifilis m faza tertiara v. m. tuse seaca. guturai arsenic cu membrele inferioare amputate. schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti . s. f. s. n. 4) scrofuloza. 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici. n. sont.

s. tragar. f. trahoma clavus diaree. pi. s. inclusiv sub aspect psihic v. sui. adj.s. teafar. n. m. (a) trage. regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos. s. tuse. s. f. suiu. f. sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. stupoare rabie bronsita tuse convulsiva tandara. s. n. f. triper. tremurid. n. f. s. sumenit. treapad cu sange trecatura. coriza ticnit. f. s. s. tigva. f. s. tulburare. junghi cancer hebetudine . traji. tifos. trantitura. f. f. s. apatie adenita antrax. guturai. toropeala. troahna penis confuzie psihica. adj. f. turbare. tivga. s. s.f. tatarca. s. gonoree catar. gripa v. s. s. ticva. f. s. taetura. tampinatura. s. s. tarpie. viroza respiratorie. s. vb. m. s. 1 viroza respiratorie. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica).f. tata catelei eschila v. tranji. troahna. trup. tuse magareasca T1 antrax v. trepadare.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie. trecere. s. f. f. f. m. f. . dalac a masa hemoroizi hemoroizi. f. n. teaca. s. f. troana. pi. dispnee beat(usor) talan. astm. tiuga. n. tragan. s. f. teasta hidrosadenita T221 . tidva. s. s. s. reumatism articular acut os temporal. f. n. tast. f. s. n. m. m. s. treapad. taietura circumcizie plaga taiata. tigva febra tifoida craniu uman v. treapad blenoragie. f. tigva v.f. taiere Tmprejur taietura. s. f. s. s. s. s. zanatec emfizem pulmonar. tampeala. adj. s. s. tampla. tigva v. s.

n. s. s. m. s. calota craniana test. 3) dureri reumatismale teasta. vanataie. n. a se rani 1) hernie. 2) la pi. 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion. vifor. f. udrea. dizenterie 1222 . s. vanatare. f. flegmon meteorism abdominal orgelet. s. vatamatura. vanturile cele rele vedere. 2) colica abdominala. adenita chalazion.s. urdinare. f. s. inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici. n. f. n. n. gamba jiv u ^ ud. tumora. maruntaie. ulcior. s. f. s. n. s. s. burta. s. 3) diaree sanguinolenta. vant rau vant sec vanturi. vajiituri de (sau tn) urechi vanat. s. s. urinare. s. pi. adj. n. teasta tinere de minte memorie tintit. viscere. f. 1) pneumonie. 2) pleurezie. vb. s. vine. umflatura. pantec. adj. f uima. s. s. hidrosadenita. vedere scurta venin. 3) miros 'intepator varsat. f. umflarea pantecelui urcior. chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis. s. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama. variola varicela varicela a se Tmbolnavi. sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. vintre. n. venin la inima viermusori.f. s. s. umblet. s. f. n. f. s. f. pi. n. f. congestie cerebrala v. s. v. pi. f. udma. 2) urzicatura. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie. s. JV urina adenita. f. furuncul. s. mamela' teapa. s. f.. care este alienat mintal turloi. n. s. vanataie paralizie. arsura. orgelet mers nodul.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata. usturime.

1222 .

zacaseala. s. seaca 1223 . vb. s. f. s. zabaluta. zargheala nebunie. 2) boala de ochi. nepasare a fi bolnav v. n. f. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. zgau. zgaiba duice zganca. f. pi. zacare. s. s. z . zacuta de varsat zaiezeala.f. . zburator. zapreala. zacu?. plaga contuza 1) plaga cu crusta. f. f. zabala. (a)zacea. f. vrajmasa. s.GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame. zargheala. s. isterie rana. ticneala. f. s. stupoare v. s. anurie confuzie psihica. zaiezitura a zacea. f.s. (a) zaiezi. s. f. zacere. zgaiba. f. zbanchiu.f. ' zapaceala. s. s. f. zgarciul urechii zgarietura. zgarci. f. s. s. f. f. varsaturi antrax zahar Tn urina zapor. s. s. n. s. 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata. zargenie. fara vlaga astenie. zgrabernita. f. adj. n. pi. s. adj. zaiezit. mole?eala oligurie. zla. adj. vb. zbant. s. s. f. n. glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala. zgrabunte. s. 2) inertie. m. zdrobitura. sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica. s. a slabi slab. f. s. zaiezitura. s. f.

broastei. Tubul digestiv abdominal. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior . fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 6) A. NA: abdomen. Cele mai evidente a. ruptura splenica etc.t de. v. Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. artrifluent -a. f. Ex. 10) A. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin. superior . micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. traumatic . parietala ?i viscerala. articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii.). ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. fara modificarea fortei musculare. inferior . si durere abdominala. care devine asemanator ca forma cu a. septicemic . Sin. proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara. din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic.hipocondrul drept.colectie puru-lenia Bra semne acute. cu cele doua foite. steni . / abdomen. [Lot. mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga). cedere = a. dimpotriva. s.pSrta. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata.rahisul.HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i.care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala. Sin. trece. rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare. *Peritoneul abdominal. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. perforatia.).provocat de un traumatism. consecutiva *inflamatiei. epigastrul si hipocondrul stang. -e. Hr. cedere = a trece. tQinul fi omen. [Lot. Cauze: coiecistita acuta. / abasia. / abscessed. mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen.. (pentru ca. ABAZIE. formand lojile subfrenice dreapta si stanga. bolnavilor cu *ascita veche. boala Brodie. a carui parte centrala este excavata. considerat . Diviziunile topografice vechi.nui visce-relor animald'or sacrificate. Stare patologica de regula cu debut brusc.). alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia. complicand o *septicemie. Hipocrate susjine. adj. -inis: posifiil tie.priv. duct. dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala). rece . apendicita acuta. n. In etajul abdominal inferior .} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor. 9) A. s. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara. se.: abdomen acut (v. s. cald . infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala. basis = mers. 7) A. cu punct de plecare osteoarti-cular. a. la abdere = a ascunde. m. si de doua linii verticale. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Tipuri: 1) A.. n. duce. Sin. respectiv. Inrosire-congestie.: tumora a. pentru prima oara.de origine hemato-gena.. hernie strangulata.flancul drept (regiunea lombara drepta). 5) A. nici a sensibilitatii. ab = inde. alveolar. care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. si inferioara.care com-plica o infectie a glandei mamare.al carui conti-nut. Brodie. a . / abarticular. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte. rece de origine tuberculoasa. m.i)} Regiune inferioara a trunchiului. clasice. In etajul abdominal mijtociu . 4) A.: deviatie standard (v..situate la nivelul cere-belului si. formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129 .^parintele medicine^.a. ocupa cea mai mare parte a a. ia. ulcer peptic perforat. [Lot. 11) A. V. Invelit de peritoneui visceral. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. a.t de. ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. situat Intr-o alveola dentara. prin crestele ili-ace.nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior . In general. splina. de ia ah = mde. ABCEDAT. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si. Aspect particular al a.bazinul osos.: abdomen chirurgical. / abarticulaire. uneori inoperante.parta. limfatic .partea inferioara a custii toracice. obstructia. separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. adj. considera ctl eJ(!ime. Se asociaza. deoarece . Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a. adj. mamar . durere. -minis = pre-vestire. / abces. dupa *cultura. iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. [Qr. dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. ABCES. Aspect particular al a. a. / abcede. care trece prin arcurile costale. lateral drept si stang. ab = de. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate.regiunea inghinala dreapta. se. conservate In limbajul clinic. stomac. s. cu *astazia. tromboza a arterei mezenterice superioare. cerebelos si cerebral . s. iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. abscessus.consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic.. ABARTICULAR. 8) A. / abasie.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. f. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice. abdomen. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat. delimiteaza cavitatea peritoneala. a. pe-rmitea prezicerea viitorulu. principiul fundamental al observatiei rationale. a. s. creierului. 3) A. se. [Lat. / abscess. considerand ca bolile au cauze specifice. adj. regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum.. / abdomen. 2) A. ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane. ABDOMEN. dar niciodata periculoase. eel rnai mare medic al antichitatii.

[^r.ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Este urmata de 'amnezie lacunara. adj. cu argumente mai elaborate.priv. s.[ 1) Despre o substanta dura. / abrasion. care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Ex.. s. / abetalipoprotein(a)emia.. adj.vala. fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. bios = viatd. / abdominoscopy. -ive.priv. -onis . s. de regula de origine minerala. mediu a.. purificare. silicati etc. a mimicii si obnubilarea constientei. care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Sin. / abiotrophy. f. f. [QT. aberrare = a se rdtafi. simpIS. Sin. efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. [Lat. la cib = wdepdrtat de. / abiogenese. s. *Intarcare. brachiwn. purta.parare. / absence. skopia = e^aminwe. adj.ducere ft ducere = a duce. \Lat. s. adica a *lactatiei. brakhion.a. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine.. ab = wdepartat de. [Lot. dur. [Cjr. -onis = se.\ Suspendarea brutala. V.clusio. de (a ah = wdepdrtat de. a .} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. fie numerica (*aneuploidie.. adj. / abortive. f. a . Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. [Lat. / abiogenesis.priv. [Lat.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange. s. / abrasif. s. -onis = spatare.. -onis ^ aiaptarc. grup sanguin.priv. s. / abducteur. s. ABO / ABO / ABO.i iat. / aberrant. ABIOTROFIE. a e\amina. la ah = inde. m. de.. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti.\ Punctie abdominala. ia skopein = o Video. onis == radire.] 1) Care nu este dezvoltat complet. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie.: anomalie cromozomiala. s. lucre. ABRAHIE.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. gr. fosfati de calciu. [Lat. ABOCLUZIE. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). se disting: a. brar-hium. radere = a rdzui). s. a.. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ia uhradere = a rade (ah . f. s. neuropatie. s. -onis = mfarcare.ui). ABDOM1NOCENTEZA. ahltictfitio.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie. PunctuI culminant al a. ah = wdepdrtat de. / abreaction. adj. f.] Care se abate de la normal prin aspect.: factor a. median..priv. s. f. n priv. ABORTIV. / abetalipoproteinemie. 2) Mai rar. anorganica. o -priv. 'monosomie. A..i indepartare.] (Muschi) care serveste la *abductie.pa. -onis. adj. onis. s. ABIOTIC. ABLACTAT1E. kentesis = wtepaturd. -onis = actiune.. ABIOGENEZA. / ablutomanie. peste coapse. a . f. exista si In prezent. Este caracteristic *peritonitei acute. catharsis. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic. ABETALIPOPROTEINEMIE. luctis = [apte. punctie abdominala. gr.. / abductor. s. ah = de ia. Se observa In numeroase boli. de la liic. de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare. *colica saturnina si in stari de *emadere. / abdominoscopie s. ABLEFAR1E. \V. cu modificare cantitativa (aneuzomie. care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. adj. de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. Indeosebi formatiunile nervoase. / ablepharia. f. prolos =" primut. s. si paracenteza. adj. a .rtat de.. fr. [Lat. ABLUTOMANIE.. s. / abdominocentese. abortivus. \Lat. Abrev.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital. / abrachiocephalia. n. / aberration.. s. / abocclusion. errare = a devia. inversiune). Indeosebi In holera. gr. / abduction. m. adj. cu simptomatologie redusa a unei boli.. kephcile = cap. brakhion. de la agere = a actiona.. -onis.priv. de ia lavare = fl spdia}.. *acantocitoza. si laparoscopie. f. reaction. ABRAZIV.. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. f. gesturi involuntare. fara o cauza aparenta. f. din iat. f: / ablutomania. f. [Lot. ABRAH10CEFALIE. ABDUCTOR. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. f. / abiotic. f. ABREACTIE. lar. / absence. iat. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration.. f. radere = a rdz. carbonat de calciu. translocatie echilibrata.priv. -atos = sdnge. f. abrasum de ia abradere = a rode (ab . adj. f. or. s. etinwtogia tennenuiui abdomen. s. structura sau localizare. s.. ABRAZIUNE. lipos "== grasime. de [a geniian = fl produce. [']/. f. In loc sa proemine. poate fi congenitala sau dobandita. / ablactation [Lat. / ablation. ABDUCTIE. f. / abiotrophie. s. [Lat. / abduction. / abiotique. etimoiogia te.i bios = vi. a -priv. [Lat. s. abduc-tm. s. hipooolesterolemie. *poliploidie. s. oriri = a se nafte. s. f.die. -e. en-are = a devia} Abatere. f. s. f. de ia oh = indepdrtat de. Forma majora de *contractura abdominala. tetraploidie. de. 3) Cu referire la o forma scurta. -ive. me. c. s. / ablepharie.. / aberrant.: paracenteza abdominala.} V. a se. Deformarea a. de la uh . [Lat. ft . -onos ' = drat. f. f. f. genesis = producere. ABLATIE. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. gr. V.} Proces dege130 ABSENTA nerativ care afecteaza prema. fie structurala. de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de. ahlutio. / abrachia. In general.: sindrom Bassen-Kornzweig. deviere de la normal. -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. f. s. / abrachie. uhhitio.n^d. abortifacient. dar adepti ai a. / aberration. trisomie). atarna peste sim-fiza pubiana si. s. m. meningita tuberculoasa. uneori. s.a. doua iiterd a aifdhetuiui grec. 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. absentia = al}se. f. a purta. / abrasive. iat. utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex. A.: a. [Cjr. -ina: haima. ABERANT. abra-sio. bios = maW trophe = hranili nutrifie.. uzura unei struc-turi prin frecare. abortient. / ablactation. Ex. / abdominocentesis. / abreaction.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. [Qr. 3) in general. s. ABDOM1NOSCOPIE. f. trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica.tatio. f.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. s. s..} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. de. ABSENTA. f.af. f. [^r. retinei din *retinita pigmentara. / abocclusion. de. f.. / abrasion. s. cand pierderea constientei reprezinta . actio. / abrachiocephalie. Ex. deletie. / ablation. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul.nulw abdomen. ABERATIE. Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare. asociata uneori cu ticuri. In tehnica dentara). s.\ Care se opune vietii.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte.tur structurile histologice.riw.lio. f. blepharon = pieoapa. ducere = a duct. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii.. gr. anomalie. abate. / abortif. complete sau partiala. de la occludere = a mctiide. Orice anomalie cromozomiala. al XVII-lea). aber-ratio. [Qr. Sin.

AC. In circa 50% din cazuri. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica. foarte subtire. f. s. cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). de ia lyein = a distmge. Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. ABULIE. / absorbance. A. drept sau curb. ACANTOPELVIS. 13) A. win-pus din ab de. ACANTOLIZA. In forma autoimuna (rara). cu varful mobil Intr-un spatiu restrans. caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor. [Cjr. f. s. [at. [at. f. kytos = celuid. lung de 70-80 mm. cu diametrul de 1. ahsorbitio. f. s. ABSTINENTA.priv. prevazut la un capat cu o ureche. f. ACAMPSIE.ipiul. akantha = spin. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima.} Tija subtire de otel. "boala policnistica ovariana. pentru injectie intradermica. de ia ab = de. lysis = distrugere. f. pentru puncfie sternala. m. boule = voinfa.a). / absorbant. [Lat. / abulia. f.a. akantha = spin. n.. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing. lung de 30-40 mm. cu bizou scurt si mandren. f. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. lat. boule = voinf:a. A. s. f. cu o grosime de 1 cm s. s. kamptein = a mcovoia. [Lat. A nu se confunda cu *adsorbtie.] Diminuarea initiative! sau a vointei. / abu-lic. energie. producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. [C/r. ACANTOM. cu diametrul de 0. f. a . / aboulique. acus. m. pentru sutura vasculara. (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de. [Lat.6 mm. adj. sorbere = a suge. 11) A. alimen-tara (In particular la alcool).7-1. / aiguille. -oza. / absorption. incut a[ verbuiw. adj. / absorption. / abzyme. / achalasie. m. n.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice. / aboulie. Ex. / acanthopelvis. s. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 8) A. / absorbent. se poate produce In medii foarte variate. pentru punc-tie venoasa. aseme-nea unei enzime. a 6e. de. [gr.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. os. s. scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0. (a. -osis. absorbtum. s. a6tinere. ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. s. tipica de a.priv. ac pentru punctie lombara. sexuala etc. / needle. partic. n. s. cand exista semne clinice asociate. A. s. gatului si regiunilor genitocrurale.. a . [Cfr. ACALAZIE. beta). [gr. [Qr. s. utilizat In sutura intestinala.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. lung de 45 mm. [Qr. s. s. ACANTOCIT. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %. s. s. sorbere = a suge. curb sau semi-curb.80 mm.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. rectiliniu sau curbat.a. / acanthocyte. In functie de -utilizare: In chirurgie. constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa. 2) A.i la o lungime de unda determinata. sorbere = a suge. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a.6 mm). -e. a. de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la. / acanthocytose. a mifltifi (ab = de [a. 3) A.. s. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. s. m. s..: osteodensito-metrie (v. cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. [a ab = de. ABSORBTIE. 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. V. ossi's ^ OS. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie. / acantholyse. De asemenea.2 mm si cu varful In bizou lung. continence (sexual). v. teaere = a fine). f. pentru injectie intramusculara. m. s.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente.5-0.: 1) A. f. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului.] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. -oma. n. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele. absiinentia = refinere. 7) A. cu un varf ascutit. adj. m.8 mm. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOCITOZA. s. lichide sau vapori. ABZIMA. De obicei. 9) A. cu sectiunea rotunda. akantha = spin. pentru rahianestezie. de dimensiuni variabile.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. f. prevazut cu mandren. de forma si marime variabile.7-0.priv. [9{eoiogism foarte recent. din cauza imobilizarii prelungite. f. a. [Lat. / acanthopelvis. et f. coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. cu diametrul 0. si cardiospasm.] 1) Care absoarbe particule.priv. absorbitio. s. utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi. 5) A. ACALCULIE. A. a ingftiti. a . pentru puncfie lombara. de la absorbere = ffl a6sor6i.: a. s. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride. pentru injectie. a. -onis. de lungimi si grosimi diferite. / acanthocyto-sis. [Lat. s. kytos = cduld. 2) A.8-1. khalasis = re/o^are. a wgfiifi. cu bizou scurt. metron = masurd. dentare. a . temperance (for alcohol). [Lat. 2) Substanta care are aceasta proprietate.. / acanthoma. acus = ac. akantha = spin.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. Tipuri de a.ABSORBANT singurul semn clinic apredabil. absorbtum. 6) A in ACANTOPELVIS testinal. gr. / acalculie. V. ureterului explica hidronefroza intermitenta. drept. f. a 6e. a. akantha = spin. f. f. s. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. / acanthocyte. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. / acampsie. In bizou intermediar. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. 4) A. fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. absorbtie. [Cfr. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. absorbers = a a6sor6i. n. Boala se asociaza la adult si varsInic. / acampsia. de liga-tura. ABSORBANTA.). s. a 6e. / abzyme. [a engi. atipica. pentru injectii sau pentru punctii. de diverse tipuri. ia.] Sin. adj.. / abstinence.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru. / absorbance.. [Lot. bumerang. pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. n. calculare = a socoti. a . -onis.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. f. / achalasia. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. f. In stomatologie. complexa. 12) A. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie.. A. s. [gr. sorbere = a suge. s. participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i. / acantholysis.. pe]vis = 6azin. cu diametrul de 0.. / abstinence. / acanthome. localizata Indeosebi la nivelul axile-lor. s. s. ABULIC. de a retine o substanta In interiorul altei substante. akantha = spin. uneori cu resort. cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. {Cjr. de pneumotorax.priv. s. si a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului. 10) A. f. si f.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism. lung (50-70 mm). se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. m. ABSORBANT. 131 . deseori. a 6ea}. m sange sau m interiorul unor celule.. cu ureche care poarta materialul de ligatura.] 1) Actiunea de a absorbi. / acalcutia.

m.] Sin. / acatalas(a)emia. de febra. a.priv. s. m. auxiliar. Ex. ACCESORIU. v. a priv.} Substanta care. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. a . s. incidental. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. de dementa. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). [Cjr. f.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. (Santorini).] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. a. / acanthose. f. [Cfr. n.ACANTOZA ACANTOZA. accelerare = a gra6i. f. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. drept sin. lot. m. betatron. kalagraphein = a.. m. la scafandri. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. / accepteur. accelerare = a grti6i. f.] Despre o structura care constituie un element secundar. raportata la unitatea de timp. s. / acatagraphia. dclotron si sincrotron. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. akari •= insecta. s. Thrombidium si capusele sunt acarieni. f. cand se revine prea rapid la presiunea normala.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. adj. Ex.. accessus.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. s.} Care nu confine celule... s. [Cjr. de ordinul MeV. / accelerin. eventual somn nelinistit. / acathesie. kathisis = acfiune. (denumita a. ACCIDENT. la un subject salariat. Ex. V. de munca. karyon = sdmfiwe.priv. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. acceleratio.} Absenta bioxidului de carbon din sange. a. s. s. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. s.). s.] Factorul VI al coagularii. uneori gangrenoase..i katalyein = a disInige. de asemenea. ACARIOZA. 3) a. / accelerator. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. / accesoire. adj. a • priv. / acatalasemie. s. -oza. / acetabulo-plasty. ACATALEPSIE. pana la energii dnetice foarte mari. [Cjr.'e. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). a . -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. n. 6) a. s.} Termen rar utilizat. ACAPNIE. de tuse. -ina. s. ACARIOT. s. terapeutic. f. / acatagraphie. adj. Ex..] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale... Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. s. s. acetabulum •» vas pentru. ACCEPTOR. medie-vala accesorium. ded a sintaxei. acathisie. ACATAMATEZIE. de priza. [Lot.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. de transfuzie. mica. cu "hipocapp. f. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. ACELULAR. ACETABULOPLASTIE. V.. A. Este denumita si hiperacantoza. f.priv. -oza. kap-nos = fum.priv. consecutiv trecerii unui curent electric. Sin. s. [Lat. a dizoiva. V. v. de ia accedere = a se apropia.: a. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. a priv. survenita brusc si imprevizibil. In stomatologie. s. s. s.: 1) a. f.a de a sta asezat. [Lat. a . f. / acataphasia. Ex. ACARIAN. a . lepsis = fv(are. s. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. s. f. acaridan.i katalamhanem = a suspenda. f. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). / acatalepsy. f. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. / acaryote. s. s. ACATALAZEMIE. acatalazie. / acatalasie. s. *proaccelerina (factor V). f. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant.. / acatamathe-sia. / acataphasie. brain attack. de part/cute sunt instalatii complexe. / accident.: scabie (v. s. / acceptor. 2) Tulburare m *boala Parkinson.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. / acatalepsie. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. adj. m. / acellulaire. [Cjr. -onis = acceCerare. [Cfr. s. s. / acanthosis. m. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. akathisia. Intr-un sistem de referinta dat. f. s.. ACATIZIE. A. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. m. Unitatea de masura a inten-sitatii a. / attack.priv. akaii = insectd. acceptor = care primefte. de la acceplare = a primi. otet. duct pancreatic a. / accelerine. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. / accessory. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. / acarien. / acapnie. si stroke. [Lot. de [a kata = 61 jos. perturbarea permeabilitatii vasculare. ruptura unui vas cerebral. a -priv. -trice.. f. manifestata prin ulceratii. s. ACATALAZIE. ACCELERATOR. m. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. f. industrial injury. / acatamathesie. adj. m. occupational injury. s. s. / acaryote. / acephalie. s. [Lot.] in medidna. ACCES. [Cfr. produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. / acathisia. ale gingiilor si gurii. s. cellula = ca-marutd. s. vascular cerebral. care poate fi anafilactic sau seric. desi ideile subiectului raman logice. n. -aza. agitatie motorie.: anhist.priv. [Lot. crisis. / acceleration.. / acarid. 2) 'Diagnostic incert.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. 5) a. s.: glande suprarenale a. accidens.. / acatalasia. In raport cu protectia muncii. s. gr. f. electric. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. de la cella = comaro.: eritrocitui matur la mamifere. / accident. criza. tiroide a. prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). stare patologica. f. f. [Cfr. dim. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. ACCELERATIE. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. Termen utilizat uneori. ACATAGRAFIE.: boala Takahara. a accepta. a . / acariosis [Cfr. [Cfr. / acephalia. / acces. Sin. s. (2) / accelerateur. m. de melanco-lie.. / acellular. katalyein = a distruge. s. psihica sau somatica. aterg/c. s. s. a dizoiva. a . katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. haima. / acariose. {Cjr. cu rol mai Intai acceptor. / acapnia. ACATAFAZIE. {Cjr. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. 4) a. / acceleration. f. Sunt asimilate a. dt la accedere = a se apropia. akaa-tha = spin. sunt substante care grabesc priza gipsului. primeste radicalul si se combina cu el. adj. de decompreslune brusca. -ntis. 2) a. f. 2) A. f. plastos = . gresit. f. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. V. [Lot. Se defineste. a.).priv. [Cfr.. / acetabuloplastie. complementar. nudeu. 7) a. ACEFALIE. a veni (cdtre. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. mica. adj. a . kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. adj. f. {Cfr. scrie corect. n. Este produs In ficat sub forma inactiva. f. a veni (c&tre). In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). (1). de ia celer = rapid. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. [Lot. f. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. ACCELERINA. Intr-un schimb de *radicali. f.

gr. haima. V. (DCI) Sin. a. potentiate de actiune). A. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. f. Eliberarea de a. s. / ac6tylcholinesterase.4%). / achylia. ACETIL. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). [Lat. [Lot. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. si cetonemie. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat.t. V. A. Cuplarea *alosterica a a. f. f. f. f. m. [Cfr. s. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). cetonurie. glacial (89. aither = aer cwat. / acid. [at. cat si In eel periferic. s.sau bilaterala. Insa. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox).] C3HgO. / acetone. a . m. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. cat si In butonii terminali axonali. A. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. s. gr. f. hyle = materie. Sarurile de potasiu ale a. / acide. zyme = ferment. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. s. gr. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente.priv. -ona. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. [Lat. f. 2) In a. / acetabulum. ACETABULUM. achilie). hyle = materie. receptori muscarinici si receptori nicotinici. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. s. A. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. kheir. en = in. acetum = of:e. Lichid incolor. -aza. cetonurie.). acidus = acru. / acetone. a. s. m. ACETILCISTEINA. Sin. / acetonurie. s. gr.. Sin. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. precursor al 'colesterolului. / acetate. s. s. A. ai *acidului acetic.: paracetamol (v. s. ACETALDEHIDA. / acetylation. gr. din *colina. la ansamblul *corpilor ceto-nici. f. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. / acetabulum. / acetaminophene. f. m. gr. de Ca plassein = a forma.: aspirina (v. germ. este sintetizata atat In pericarion. f. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. CI^COOH Li-chid incolor. gr.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. gr. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. ACETILARE. f. solventi. formarea acidului mevalonic. f. s.: colinesteraza (v. [Lot. -iros = mana. m. / acetazolamide. s. f. a. ACETONA. ouron = urind. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. s. V. f. eter si cloroform. / acetylcholine [Lat. ACID.] Substanta care. Sin. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. «. n. / acetazola-mide. gr. Sin. acetum = of:et..: acid adenozinmonofosforic (v. / acetyl. NA: acetabulum. desi ea are loc.ACETABULUM modtlat. a6rw. acetabulum = vas pentru. Abrev. inclusiv In SNC. -ina.} Absenta congenitala a mainii.priv. din [at. / acetylcysteine. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. formarea *corpilor cetonici. elibereaza ioni H4. survine concomitent cu descarcarea. / aceton(a)emia. / acheirie. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. s. In solutii apoase. / acetaminophen. s. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. acetum = otet. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. 1) A. / acetylcholinesterase. cetoza. Avand doua grupari active. efecte depolarizante. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). s. ACHILIE. f. adenosine diphosphonc 133 .: acid acetilacetic (v. {icetiim = ofet. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). si In repaus. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. -ina. [Lot. s. [Lat. / acetate. ACETONEMIE. f. hyle = materie. [<^r.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. s. Inactivarea a. volatil. Prin cuplarea cu receptorii N. excitatoare. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. s. [Lat. / acetylcysteine. / acetaldehyde. f. Are gust acru. cetonemie. [Lat. A. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. f. ACHEIRIE. participa intens la metabolismul acizilor organici. pre-cursori ai unor noi molecule de a. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. cu miros picant caracteristic. acetum = ofet.). s.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. s. modifies culoarea indicatorilor. hyle = materie. [Lot. care se refera. a . ACETAT. uni. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. / ac6tylcho|jne. ACETAMINOFEN. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia.: ACh..). s. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. khole = Biia. biosinteza *acizilor grasi. of:et] Sin. terrno-stabila. ACETONURIE. n. mai mult sau mai putin volatili. f. s. / acetonemie.). s. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. si aclorhidrie.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. khole = bVia. s.: cavi-tate cotiloida (y. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. f. m. s. In cantitati mid. acetum = of:et. m.etic. / acetonuria. / achylie. si corpi cetonid. f. ca si In "inanitie. acetum = of:et. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. m. s.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice.).] Sin. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. ACETAZOLAMIDA. s. reactioneaza cu metalele si neutralizeaza bazele. V. miscibil In apa. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. acetum = of:et! ona. / acheiria. Essiaather = eter ac. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. / acetaldehyde. CHg-CO-CHgCOOH. aether.: anaclorhidrie (v. ACETILCOLINA. / acetylation. [Lat. a. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. acetum = o^ef. acetum = ofet. khy-los = sue. A. In. ACETILCOLINESTERAZA. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. / acetyl. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. inflamabil.). boCta cereasca. -ona.] Prezenta *acetonei In urina. s. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. hyle = ma-terie. s. cum = cu. de (a alwol dehydrogenatum. [Lat.).

(DCI) A. citrat-sintaza. c. V. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. Sin. este catalizata de *anhi-draza carbonica. dezoxicolic. Pentru acest mo„ tiv. notat cu simbolurile Asp sau D. Sin.: acid aspartic. amino-sucdnic. V. Rezulta din combinarea a. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. b. Abrev. organic slab. adenozintrifosforic. antiseptic acid.: CDCA. COOHCH(NH. malonic cu ureea. A. biliar primar.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. cu actiune antifibrinolitica puternica. Nucleotid compus din adenina. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. A. adenosine monophosphoric acid. adenosine triphosphoric acid.: ATP. a. Denumirea chimica a "vitaminei C. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a.). A. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. I^BO. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare.: EACA. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. a. In prezenta energiei nou formate In celula.). este un "chelator al calciului. V. (CgHsCOOH) abundent In fructe. de COa. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. contractia musculara. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. hipuric. Abrev. ce actioneaza pe 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). Abrev. a. b. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.: acid glutamic (v. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei.. V. neafectand producerea de leucotriene. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul).: a. acid mefenamic. 'Zaharina este derivata din a. a. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. A. adenozin-difosforic) si a. A. abrev. pentru a reface a. Dozarea a. capabila de sdndare si de refacere continua. cu rol principal de carburant celular. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. si tab. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. bacteriostatic.: glicocol (v. derivatii sai de sinteza.). Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. Este un a. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. Este folosit. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. fosforic. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. a. 'prostaciclina si *tromboxan A. cu 20 de atomi de carbon. fosforic se realizeaza instantaneu. vitamina C si tab. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. cu formula chimica 041-14^0. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. din alimente se elimina sub forma de *a. b. in profilaxia hemoragiilor. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). Conversia CO. una de D-riboza si doua molecule de a. In H^CO. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. biochim. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. V. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. a. inflamatie. biochim. a tuturor derivatilor sai. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. de aseme-nea. sdndarea lor In ADP (*a. *A. implicit.: acid adenilic. Component al proteinelor. Aminoacid neesential. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. 6a. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. In asociere cu factorul VIII. ori de cate ori nevoile celulare o impun. La om au fost identificati patru a. se formeaza *porfobilinogenul. ribonu-cleic si a moleculelor de a. A. este absolut necesara In: metabolismul celular.). Intervine in formarea moleculelor de a. Sin. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid..: AMP. A. H^COg. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. ACID BORIC / acide borique / boric acid. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. sinteza unor hormoni. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. const. In etapa initiala a sintezei *hemului.).: adenozin trifosfat. si tab. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. Abrev.: colic. deoarece este toxic. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. fosforic. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. mineral puternic (HCI). ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. fosforic. Abrev. Sin. In sange. Sin. Energia eliberata de a. chenodezoxicolic si litocolic. cristalin. coroziv. const. sunt foarte labile. A. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. biochim.))-CH2-COOH. Sin. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. Sin. Intervine in oxidarile celulare. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. b. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid.: ALA.: ADP. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid.: GABA (v. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid.: aminoacid (v. si. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. 5-a. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. Sin. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. (v. a. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Sin.: maloniluree. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice)..). Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina.: acid nitric (v. una de D-riboza si o molecula de a. Datorita actiunii sale keratolitice. A.. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. riboza si trei radical'! fosfat. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. desfasurata m mitocondrii. const. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. Sin. sarurile sale pot fi. gras nesaturat.

).. *a. f. f. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. glicolic In *glicina. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. Se gaseste In plantele verzi. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. A. *A. V. se mai afla In lichidul *sinovial. const. poate avea o greutate moleculara foarte mare. cu producere de a. iar a treia de o molecula de acid fosforic. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. La niveluri plasmatice crescute. Denumire imprecisa pentru a. In functie de numarul de dimeri componenti. f. Agent *chelator. A.: alcaptona (v. g. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. g. (DCI) A. V. V.). a. Sin. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. ortofosforic forma monomerica. *fosfatidilserina. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice.: fenol (v. A. fenilacetic si a. V. fenillactic. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. f. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. A. utilizat in fabricarea parfumurilor. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. 1) A. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. *fosfatidilinozitol. Catabolit al *dopaminei. a unor substante ca plumbul si digi-tala. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. Sin. oxalic la om. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. lactacidemie. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. grasi in *cetone. pirofosforic) si cea polimerica (a. COOH-(CH. si sue gastric. v.: HVA. I. ADN. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele alimente vegetale. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. In organism. glucuronic si N-acetil-glucozamina. inozitolhexafosforic. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. Arninoacid monoaminodicarboxilic. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi.-CH(NH. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. si tab. a. forma dimerica (a. (fermentatie lactica). ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. a. ca acidulant alimentar si in stomatologie. V. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. a. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. cu simbolul Glu sau E. Mecanismul de secretie a a. Este precursor al a. c. 135 . metafosforic). Sin. acid clorhidric. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. folic. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. biochim. fiind obtinut si prin sinteza. prin *chelare. de asemenea. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. deci neesential. V. care asigura transportui activ de H4'. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid.: acid tetrahidrofolic. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. Abrev. este utilizat ca acidifiant urinar. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. este sintetizat In organism. si fenilcetonurie. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. Indeosebi al caldului si al magneziului. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. Abrev.: acid aminoglutaric. acesta este un component indispensabil al dietei. g. De asemenea. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. La acest nivel.. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. a. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. Compus guanidinic. Sin. biliar primar derivat din *colesterol. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. h. Inca In discutie. fosfolipide. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. H^PO. glutamic. Produs de detoxificare a a. I. V. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. De aceea. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. Se formeaza In muschi. A. ca si In *neuroblastoame. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. biochim. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice.. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. V. CaHsCONH-CH^COOH. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. Laptele Tmbogatit cu a. benzoic. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). Determina reactia acida a sucului gastric.: EDTA. (desuete): vitamina Bg. Sin. V. f. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. paraamino-benzoic (PABA) si *a. ficat si drojdii. leucovorin. implica *pompa de I-r/IC. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. precursorul primar al *a. CHa-CHOH-COOH. blocheaza a.N -metilenTH4).). 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. hialuronidaza. DeficituI de 'vitamina B^. Sub i 10 forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N '. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. de cateva milioane de Da. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. o molecula de *a. contribuie la oboseala musculara. A. const. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. consecutiv. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. Este eliminat prin urina. h. acizi grasi. si tab. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat.. Este un a. vitamina M. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. corpi cetonici. reprezinta. A. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid.)-COOH. I. *fosfatidiletanolamina. In organism.

A. gr. ACID URIC / acide urique / uric acid. H. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. care afec- 136 . mineral putemic. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. drojdie. tab. foarte coroziv. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. precursor al *a.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. p. (DCI) Derivat al *a. Ct^-COCOOH.: PAH. haima.. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. / acidemie. Sin. oxalurie. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. pe cale intravenoasa sau orala. continut de vegetale diverse. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. format prin condensarea unei molecule de *a. Sub forma de oxalat de calciu. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. si addurie organica. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). A. acizi grasi. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. Lichid inco-lor. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei.H. si acizi grasi. A.si tricarboxilici. V. a. acizi nucleici. vitamina Bg.: acid azotic. Denumirea chimica: a. A. A. uricemie).).03. / acid(a)emia [Lot. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. C. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. acizi grasi). Abrev. tab. lapte. Reprezinta un pro. cristalin.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. ca *supozitoarele. organic. C^I-L^C^. Este utilizat In calitate de conservant alimentar.: PAS. V. const. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. Sin. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. o. Se poate acumula In unele stari patologice. V. C^Hg^COOH A. si acizi grasi. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. gras esential. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. constituent cheie al *ciclului Krebs. NHArliCOOH.30-7. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. aspirinei si a numerosi coloranti. ca *guta. ortohidroxibenzoic. acid ribonucleic. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. const. a. gras saturat. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid.S04. ARN. Eliminarea de a. acizi cetonici (*corpi cetonici). V. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. ca si In anatomia pato-logica. coma. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. endocrinol. In organism In cursul degradarii a. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. arahidonic. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. p. Medicament tuberculostatic minor. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. C. s. Se formeaza.2H. f. a.: AVM. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare.. este selectiv pentru bacterii. care este esentiala In oxidarea sa. paraaminobenzoic (PABA). Derivat N-acetilat al *a. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. Abrev. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. In calitate de fixator al tesuturilor. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. V. porumb). -o(os = s&nge. antifungice si keratolitice. participa la formarea calculilor urinari. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. s. neuraminic. (COOH). izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. Sin. A. j A. Intoxicatia cu a. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. C^s°2-A. prezent In sange (v.>. Abrev. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. acizi di. A. fumans In stare concen-trata. ACIDEMIE. V. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. depresie respiratorie. ADN. oxalemie.NO. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). V. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. Substanta cu proprietati vitaminice. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. m. eel mai abundent si ras-pandit a. HNO.>0. gras saturat (v.: mupirocina. cu numeroase utilizari industriale.N03. s.. v. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. f. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. A. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. cetodicarboxilic.: acid folinic (v. cu actiune *keratolitica.H. o. (DCI) C. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Cuprins In structura capsulei bacteriene. analog al *a.H. *nefrite. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. Se obtine si prin sinteza. leucovorin. ascorbic si glicocolului. dezaminare si oxidare). si se poate elimina prin urina. V. V. vitamina PP. *grasimilor si amino-acizilor. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. A. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. acidus = acru. A. Cantitatea de a. V. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid.. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. acid sialic. de asemenea. cu efect coroziv foarte putemic. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice. biochim. V. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. organic cu rol important In *dclul Krebs. Denumirea chimica a 'biotinei. pentru prepararea salidlatilor. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. gras In natura.

si ARN (mai divers ca masa moleculara. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. s. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. s.priv. pentru acomodare (v. ACNEE. ACOLIE. a . profesio-nala. g. adj. -euse. s. si acid arahidonic. klimu. n + 16 a. care are forma unor acini.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. In aceste cazuri pot provoca meningite grave.: boala Kaufmann. neonatorurn. Alte tipuri de a. participa la esterificarea colesterolu-lui. cu *anaclorhidrie. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. A. ACOMODARE. adj. tip II. [QT. n. 2) A. s. f. ACORIE. ju-venila sau polimorfa.: la frig) sau mediu (ex. V. toxica. / accommodation. linoleic. / achlorhydrie. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. se 'impart In saturati (daca n -12 . este In mod normal spontana. A. rozacee sau "cuperoza.priv. absoluta a fiecarui ochi. ia bakteria = boston. V. adj. ACLIMATIZARE. mentionati corecteaza aceasta deficienta.. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. V. f. *a. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). Ex.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. V. accomodntion. ARN. s. V. a . de ia a. localizata pe frunte.: acomodatie. s. Var. [Qr. pentru akinezie (v. / acclimatement. f. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. / achlorhydria. f. acclimatisation.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. s. t. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. dar cu o structura spatiala mai simpla). chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. A. ACNEIFORM. din gr. / acinous. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. dim. / acholie. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere.. genesis = pro-ducere. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. Au formula generala CI-yChy^-COOH. m. secun-dara administrarii unor medicamente. Uneori este utilizat ca sin. sin. s. [Qr. [Qr. / acineux. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea.priv. / acclimation. [Lot. 2) A.). ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. s. care nu sunt sintetizati In organism: *a. palmitic.. deoarece nu sunt sintetizati In organism. f. khioros = verde. condrodistrofie fetala. s. f. ia plassein = a forma. / acneiform. khole = fii[d.a. sin. boala Parrot. s. insufidenta a ochiului. f. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter.a.). *A g..: la altitudine). b) a. Denumire pentru *a. dfoza. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. Var. a priii. s. kore = pupiid. -tis. Var. / acorea.. A. de la accommodare = a se. f. acid biliar. [Qr. liberi. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. const. prin relaxarea muschiului ciliar. oleic.a. / achondroplasia. / achondroplasie.J(c. s. a . [Qr.). / acne. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. tip I. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. nanism micromelic incompatibil cu viata.. clima. ACLORHIDRIE. separat. c) a.*a. si ADN. Exista doua tipuri de a. d) a. kiaein = a misca. linoleic. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. care dupa cadere lasa cicatrice. f. adj. khondros = cartiiaj. prin contractia muschiului dliar. Cu virulenta mica. / acholurie.legati prin grupari fosfat . Se disting doua tipuri: 1) A. s. dor. ACOLURIE. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara.. ACOMODATIE. Este caracterizata prin aparitia.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. [Lot. plasis = modeiare. situat in *citoplasma. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. arahidonic. de. hydor. reprezentand substratui informatiei genetice. -iilos = mdinafia foardui. hydatos = apa} Termen sin. ACINEZIE.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. s. sau akhne = tdrdte. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. septicemii si pleurezii. acid linolenic. f. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. Cat.. arahidonic). pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. cu *achilie gastrica. tample si pe partea anterioara a pielii capului.rucenta. acid linoleic. a • priv. biochim. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor.zitiva pentru distante scurte. [Cfr. necrotica. 5) A. g. datorita elastidtatii acestuia. A. s. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. forma neletala. [^r. a. -onis. din familia Neisseriaceae. membre scurte si groase etc. ubicuitari In apa si sol. a. situat In nucleu. f. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. sub actiunea muschiului ciliar. khondros = cartiiaj. n -r 20 . Sunt constituiti din *a. care Ti face nemiscibili cu apa. akne . lauric. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. plagi chirurgicale sau arsuri. / acorie ou acoree. g. f. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. Indeosebi In perioada de *pubertate. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. n + 18 . ACINOS.). Denumire desueta: vitamina F. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids.: eruptie a. Macromolecule constituente ale celulei. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. vulgara.} Absenta congenitala a pupilei. bakte-rron. f. . Se disting: a) a. de. \Lat. cand se nu-mesc a. linolenic. akinelos = imobil. s. A. Aditia a. s. ACONDROGENEZA. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. f. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. bacteriile A. Absenta acestora din alimente. subnormala putere de a. Sin.. 4) A. acoperite de cruste. / acneiform. abcese cerebrale. negativa pentru distante lungi. \CfT. / acholia. acclimatization. si cristalin. de. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol .greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. forma foarte frecventa la tineri. e) a. po. a. / achondrogenese. a -prill. V. 3) A. linolenic si *a. f. pe un fond de *seboree.priv.: sindrom LangerSaldino (v. s. / achondrogenesis. f. de etiologii diverse.. f. si tab. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. / acholuria. / acne. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. "elicea vietii"). unde (atitudine. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. sau. / accommodation.. stearic) si nesaturati (n + 18 . arahidonic.: 1) A.

} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.. f. s. Au fost descrise trei tipuri de a. gr.).. manifestata prin 'acrocianoza. adj. kephale = cap. [Lat. akron = e^tre.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. / acroerythro-sis. / aero-asphyxia.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara.: boala Crocq-Cassirer (v. daktylos = deget. varf. derma. varf. si acrocefalosindactilie. s. / acrokeratose. / acrodynie. / acroerythrose. s. acrocefalopolisindactilie. boala Apert-Crouzon). s. [a plassein = a forma. s. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. acer = acm. varf. s. s.ttiitate. memBru. hiper-telorism.} Sare sau ester al addului acrilic. boala Swift.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. f. hipoplazie a maxilarului superior. akron = e?(tre. akron = e^tre-mitate. syn = im. V. Termen vag si desuet. hipertensiune). f. "nas In sa").). / acrodysplasie. phobos = frita. ACROASFIXIE. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului.^re. kyanos = a£C>astru.. khroma. / acroc6phalopolysyndactylie. -oza. / acrodynia. asphyxia = oprire a puCsuiui. s.priv. continua Hallopeau (v. f. intoxicatie cu mercur. s. f. / achromatopsie. cu aplatizarea laterala a capu-lui. f. akron = t)(tremitate. s..: boala Feer. s. f. dificii. / acrodolichomelie. astenie. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. ACROESTEZIE.1 sau sindrom Noack. Sin. tip 1.r. [a. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor.: 1) A. s. sindrom Gianotti-Crosti). virus neurotrop. / acrylamide. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. / acroesthesie. s. [Qr.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. mastos = sdn. s. / acrodolichomely. s. a. akron = e^tre-mitate. / acrocyanosis. / achromatopsia. akron = e^tremitate. / acrophobie. Baza craniului este de asemenea deformata. Sin. -atos = culoare.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. f. 'sindromul Langer-Giedion. / acroderma-titis.. m. / acrodermatite. ACROCEFALOSINDACTILIE. dolikhos = lung. f. s. Alaturi de acesta se disting.un0. ACROKERATOZA. 2) Durere la nivelul extremitatilor. dificii. s.: sindrom Bazex ^v. / acrocephalia.} Durere la nivelul unei extremitati. f. s. de. denumita si sindrom sau boala Apert. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. [CfT. a. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. se-nsifiiii-tate.^ft'emitate. f. -oza. -oza} Sin. a . ACROMAT. infantila (v. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. ACROERITROZA. / acrophobia. boala Pick-Herxheimer). s. s. tip III sau sindrom Sakati. / acrodysplasia. gr.). akron = €J(tremitate. s. s.. akron = e^tre-mitate. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. \Qr. [Qr. / acro-asphyxie. *boala Thiemann. f. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). ACRODISPLAZIE. s. acer == acru. a regiunii occipitale. varf. cu transmitere probabil autozomal dominanta. a. odyne = durere. de. ACRODISOSTOZA. akron = e. ACRODOLICOMELIE. A. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. 2) A.: *boala Brailsford. sindrom Pfeiffer). varf. Se vindeca fara se-chele. ACROOINIE. f. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala.mitate. / acrokeratosis.mitate.rie. •atos = cutoare. cu transmitere autozomal dominanta. a modela. f..turn") sau ascutit (tuguiat). f. tip V (v. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. / acrocephalopoly-syndactyly. akron 1 = e?(tre. 3) A. / acrylamide. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. pathica / acrodermatitis enteropathica. f. / acrinia. akron = e^tremitate.} *Fobie. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. sindrom Chotzen). ACRILAT. tip II (v. mamdit. malformatie denumita *oxicefalie. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. khroma. s. s. -ita. varf. ACRODERMATITA. [Cfr.pre. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. plasis = nwddare. akron = e^tremitate. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). ACROMATOPSIE.. [Cyf. dys = gnu. Boala grava. s. ACROCIANOZA.] 139 . m Inaltime. f. s. adj. s.mitate. Descrisa si ca boala: a.^tre. [Qr.. f. ACRINIE. / acrylate. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). akron = e. hyle = materu. f. f. cronica atrofianta (v. f. akron = e. s. [Cfr. aisthesis = se-mafie. -atos = piete. ale fadesului (exoftalmie.} Coloratie rosie a extremitatilor. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. m.. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. kephale = cap. f. f. / acrodysostosis. polys = mu[f:i. In prezent consi-derala a. {Cjr. denumiti si rezine acrilice. scadere a temperaturii locale si durere. erythros = rofu. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). amo-niui gSsita in apropie. keratos = corn. / acrylate. [Qr. de. [Lat. s. f. a. opsis = vedere.. ACROMASTITA. f. varf. a . Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. f. sphyzein = a puCsa. boala Selter-Swift-Feer. melos = e^trenitate. dys = greu. eritematopapuloasa infantila (v. f. tip . daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. [Gjr.).] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. [Qr. -oza. a. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. s. 0 serie de a. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . f.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. kephale = cap. [Qr. a = priv. \Qr. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. f. / achromate. / acrinie. s. hyle = nwte. f. s. keras. sindrom Waardenburg).^tremitate. ACROFOBIE.] Inflamatia mamelonului. sindac-tilie.. s. a .. s.. osteon = os. akron = e. f.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. Este acompaniata de prurit. varf.priv. ida. / acro(a)esthesia. f. / acrodysostose. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). syn = tmpreund. f.] Afectiune a copilului si adolescentului. [Cjr. / acrocephalosyndactyly.. / acrocephalosyndactylie. / acrocephalie. f. f. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. [C. ACROCEFALIE. / achromate.. / acromastite. boala Hallopeau). tip IV (v. [(^r. s.mitate.. tip II sau sindrom Carpenter (v..frw. ammoaiakon = sore. s. frioa de locuri situate la_ Inaltime.. 'sindromul Giedion. tip III (v. varf. [Qr. / acrocyanose. T. s.re. a. / acromastitis. frecvent mortala. mai ales ale mainilor.

ACROPAHIDERMIE. osteon = os.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. f. / actine. / actinologie.. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. hiperfosforemie). s. aktis. s. f. ACTH / ACTH / ACTH.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. mai rar pe cele ale membrelor superioare.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate provocate de radiatiile solare. -atos = culoare. s. A. ACTINA. si discromatopsie. / actinodermatitis. khroma. prin trecerea ia act.). / acrosome. s. se observa 'indeosebi m *acromegalie.. / acropathy. s.: albinism (v. / actinic. dromos = c-wsa. s. se-nsifiiiitate. a -priv. lepra sau alcoolismul. / acromicrie. f. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita.tatt. vdrf. Sin. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". pakhys = yos. legata de motive ascunse In *sub-constient. aisthesis = senzatie.: acromazie. \Cfr. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. de la lyein = a distruge. vdrf. n. f. Combinata cu "miozina. ACT RATAT / act manque / faulty act.?(tre.] Reactie In aparenta ilogica. / acrosome. lysis = distrugere. akron = o^tremitate. ACROMION.: sindrom Denny-Brown. akron = e?(tremitate. f. para = din-wlo de. -inos = raza. da actomiozina. \Cjr.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. la femeie dupa 40 de ani.^tremitate. localizata la nivelul mainilor. In boli ca diabetui. albinism.] Extre-mitate a spinei omoplatului. s. ACROPARESTEZIE. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. aprof(tMatw. u. s.. ozd. [<^r. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. cutis c pide. A. s. vdrf. akron = e. V. f.. impulsiv si violent. *inos = raza. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. [^r. aisthesis = smzapie.] Abrev. mikros = mic. [^r. m. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. m. Termenul de a. A. -inos = roed. / actinodermatose. s. polimenca sau filainentoasa F. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. [C/r. engL: Adreno-Cortic. [Qr. ACROPAHIE. akron = eyre. \Cjr. cat si pentru ca este sin. -atos = pide.] Denumeste un comportament brusc. A. const. / actinic dermatitis. drum. / acromegalie. f. s. f. de ia syn = impreuna. cu evolutie catre amputatii spontane. superior sau inferior. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). a . s. f. s. megas. A. In general. akron = u^tremitatv. derma.. khroma. f. de mana si gambe Inghetate. ACROMELIC. deci la adult. s. ACROPOIKILOTERMIE. adj. / actinite. -atos = cutowe. f. atat etimo-logic. / acromion. partial cu *acropatie... fracturi spontane. fi tradus. adj. rezultand articulatia acromioclaviculara. fr. -atos = Corp. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. f. logos = ftUitfil. f. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. f. / achromasia. la thermos = ca[d. denumita boala Thevenard.] Sin. akron = e.. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. para = dincoio d&i [dngcl. s. f. aceasta duce la *gigantism. prin care acesta se articuleaza cu clavicula.. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. / acromicria. fie ca survin In cursul unor boli diverse.. [Qr. algos = dwc. syndrome = drum mpre. omos = umdr.) V. soma.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor.^tremitate. actinocutitis. / acroparesthesie. de obicei.mitate. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. pathos = boaia. f. melos = mem6m.. / actin.\ *Parestezie a extremitatilor. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. s. ACROMICRIE. rater = a rata. a. si tab.?(tremitate.. sau secundar. s. s. a.^tremttate. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. reprezinta. s. . Insotita de durere. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. care apare la sexul feminin. si boala Bureau-Barriere. \Cjr. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului.priv. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. akron = e. NA: acro-mion.. / acropachy. akron = e. [Qr.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. iAngd. s. ACROOSTEOLIZA. osteoliz8). A. s. adj. s. / acromelic. [AngUcism core. / acropathie. s. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. sensifittitate.te.\ Sindrom *s(ne mater/a. este eel mai frecvent partiala. -atos = piete. f. akron = e. / actinology. [Qr.mi. dar In general favorabila. / acroosteolyse. [Cjr. [C/r. f. dener-vatia periferica si microtraumatismele. vdrf. f. s. m. ^ ACROMAZIE. ACROPARESTALGIE. adj. s. existand sub doua forme: a. monomenca sau globulara G si a. este relativ impropriu. survine pe neasteptate.. Sin. A. / peripheral vascular disease.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. s. a fost identificata si In *citoschelet. aktis. ACTINIC. poikilos = fdu-nt. akron = e^tremitate.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). o. este Indeosebi de natura hormonala. / acroparesthalgie. negru si nuan-tele intermediare.} *Parestezie a extremitatilor. V. f. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. ACROSINDROM. / acrosyndrome. / acropachie. s. s. / acropachyderma. vanat'i therme = cdiduril. aktis.} Sin. f. f. f. ACROMEGALIE. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. f. / acromegaly. fotodermatoza. [Qr.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. ACROPATIE. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. f. \Qr. endocrinol. n.).] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. / acroosteoly-sis. ACTINODERMATOZA. I acropoikilothermy.. poate. m. [Gjr. / acropoikilothermie. V. Daca este nocturna. akron = e^tremitate. s. s. aktis. Indeosebi la nivelul falangelor si. hipercalciurie. / acromelique. par-ticipiu[ tru-ut de ia agere = a actiona.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. [Qr. akron = e\tremitate. tat.mita. ds. vdrf.. ACTINOLOGIE.re. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v.una. / achromasie s. s. A. [Cfr. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. / actinique. / acropar(a)esthalgia. A. Clinic.] Constituent proteic al muschiului. [Qr. / acropachyderinie. aktis. ACROZOM. r. f. / acromion. pakhys = gross dermu. •inos = raza. fie ca acestea sunt aparent autonome. s.: acromatopsie (v. si lucita. •inos = razdi -ita.ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). akron = e^tre. vdrf. / acroparesthesia. f. ACTINITA. s.] 1) Studiul energiei radiante. \Wbrw. [Lot. actum. ACTING OUT. metabolice (diabet. concurs. f.

ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. de. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare).] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. s. [Qr. A. 2) a. / Actinomycetes. s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. activus = care actioneazd. -trice.ACTINOMETRIE ACTOGRA F 2) Sudiul efectelor chimice si. optica. prezente In sange. Actinomycetaceae (v. A. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. *saprofit al cavitatilor naturale. / actographe. f. Dupa acest contact.. si A. de la agere = a acfwiM. Indeosebi. musculara (In directia gravitatiei .: *a. f. inos = razd. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. / actinomycosis. -inos = razd. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. \Lat. f. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor).: boala Rivalta. de ia rete. f. f. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. Exista mai multe forme (A. de ia agere = a actiwa. mykes. therapeia = tratament. In cantitate mica. f. myketos = dupercd. galbene de 'miceliu fragmentat. pt. / actinotherapie. 3) a. s.dinamic-pozitiva). ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. activus = cart acfioneaza. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). [£fr.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. f. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. n. \C. nen/oasa superioara (a. -inos = raz. f. 2) In fiziologie. myketos = dupercd.). m.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. frecvent m cadrul *actinomicozei. foarte diverse: 1) a. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. s. mykes. anaerobe. unei surse radioactive. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. care va stimula. s. B. ACTIV. adj. ACTINOMICOM. cea mai cunoscuta fiind a. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. m. vizibile cu ochiul liber. s. C etc. agent al actinomicozei bovine. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. a punt in. \Cjr. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. -ina.a actiwa. / actograph.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. -inos = razd. \Cjr. aktis. mykes. pe tegumentele expuse la soare.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces.dinamic-negativa. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. devin functio-nale. ACTIVATOR. metron = masurd. myketos = ciuperca. [at. Sin. 2) Sin. 141 . f. [Lat. / actinoreticulose. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. m.r. s. A. si fototerapie. / actinomycose. ACTIVITATE. / actinomycoma.. ultraviolete si infrarosii. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. A. [Lat. pi. aktis. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. ACTINOMICINA. myketos = dupercd. Ex. V. Ex. A. / actinometry. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. Ex. -omo. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. bovis. secretate de celulele antehipo-fizare. reticulum. s. Se disting trei a. moleculara). s. care poate provoca la om *actinomicoza. n. pi. / actinothera-py. s. {Gjr. mykes. la nivelul acestora din urma. dim. Streptomyces). -ozo. C. producerea enzimelor de degradare. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. s. bioelectrica a unei celule. / activines.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. [Lat. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. de [a agere = a actiona.: A.] (Substanta) care. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. Ex. Indeosebi de cele gonadotrope.). unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. n. f. s. anti-epidemica.] Gen de bacterii filamentoase ramificate.: molecula activate sau a. ACTIVINE. Puroiul contine granule mid. s. Mycobacterium). care abcedeaza In puncte multiple. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. latent pana In momentui a. [Lat. determinand proliferarea celulara In glandele genitale./ di la agere = a actiona. f. -inn . [Qr. limfodtelor B si T. c. [Lat. aktis.: carbuncle a. s. fi agere . complement. -inos = razd. aktis. s. adj. ACTINOMICOZA. actwneaza. 5) Intr-un sens mai larg. f. / actinomycin. f. pulmonara (rara) si abdominala. s. 6) a. -ive. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. activitas. adj.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. s. ACTIVARE. referitor la un medicament. f. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. / activator. 1. V. 7) A. mediaza procesul de *activare. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. mykes. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. la nivelul gonadelor.. ACTOGRAF. / activateur. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. •inos = razd. adj. / activation. / activins. Israeli. 5) a. / activation.d. / actinic reticuloid. myketos = dupercd.). 4) a. s. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. s. / activity. aktis. actus = msfcare. -inos = razd. cu tot efectui toxic. s. aktis. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). / active. s. myketos = dupercd. / actinometrie. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM.: activat (ca rezultat al *activarii). mifcare. activus = care actioneaza. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. / actif. activus = care. -is = refea.. pi.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. -oza . specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. s. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. cuprind doua specii: A. ACTINOMICETE. 4) Efident. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multiplicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. aktis. I actmomycine. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. In mod particular. ia. cu sau fara transformare chimica. ACTINOTERAPIE. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. / Actinomycetales. ultraviolete si infrarosii.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. Ca urmare a acestui contact. f. s. f. Tmpotriva fortei gravitatiei . aktis. -inos = raza. IgD). f. [Qr. / activity s. ACTINOMETRIE. / actinomycome. ACTINORETICULOZA. -inos = razd. aktis. etajelor superioare ale sistemului nervos). mykes.

Sin. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. a. *sindrom Meniere). f. s. 8) a. efectele a. / adactylie. 5) a. acutus = ascufit. accoutumance = o6ifnuintil. intensa. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. nespedfica . su6stanf:a dura. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. 11) a.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. s. Alte exemple de a. ACUPUNCTURA. de. v. / tinnitus. s. f. 12) a. v. Cateva tipuri de a. ACTOMIOZINA. pi. a. ADAPTARE. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. pi. In pre-zent. consuetude. Rezulta ca a. s.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina.). sau acutus = ascufit. / acuity. b) a.). 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si.} Absenta congenitala a degetelor. opsonine. la mtuneric . / aquaporins. n. vizuala. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. (tens = ofiwi. de fenomenele de a. / adamantinoma. adactylism. crescand metabolismul bazal.: ameloblast (v. scotop/ca. bacteridda. A. nerv a. la agere = a actiona. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. -omo. n. mutatia genei a. gr. opso-nica. / adamantoblast.. ACUT. / actomyosin. [Cjr. s. adamas. pasaj. s. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. ACTIUNE.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. boli ale urechii interne ("otoscleroza. deci. akouein = a auz. de. / acoustique.. / acupuncture. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. masei . chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. mutatie.ACTOMIOZINA ADAPTAR E gr. / actomyosine. oligodinamica. poros = par. akoustos = auz. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. f. (it ia akouein = a auzi. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). ACUTUMANTA. mys. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. a unei structuri sau functii. termenul a. m.a. f. s. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. ACUSTICA. din [at. [Lat. Ex. aktis. adesea toxic. blastos = ge-rmen.} 1) Care se raporteaza la sunete. a. / accoutumance.: zgomot auricular. adj. la pungere = a mfepa. s. d. s.. graphein = a scru. A. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. acuite. s. din (at. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. actiunea a. / action.). f. -antos = diamant.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. [Cfr. prin cresterea ventilatiei pulmonare. f. dupa D.a. phainein = a pdrea. v. -onis = acfiune. adamas. actio. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. catalitica.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. Ex. [Cjr. renotrofica . bacteriostatic. desemneaza supravietuirea. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal.. alcatuite din sase domenii transmembranare. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. s. auditiva.. a . prin selectie naturala.a potrivi. f. catalizator. d. muta-gena . [Lilt. -antos = d'iamant. [Lot. / adactylia. adj. Cauze posibile: 'cerumen. pentru orientali. sufistanfa dwa. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. -inos = razd. se exercita indirect.} Frantuzism nerecomandat. 2) a. Ex. 13) a. tactila. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. ACUITATE.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil.. este de 30% pentru proteine.} Sin. 7) a. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. s.).: camp a. -inn. ACUMETRIE. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. conduct. Ex.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. Danielopolu. a. Ex. In acest caz. -MO.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. s. f. aigue. Ant. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. de *diabetul insipid. / action. la lumina . / acuite. f. famnacodinamica . ecus = ac. A. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. dinamica specifics a alimentelor (v. [Cfr. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. / acoustics. f. 14) a. (din unele boli cronice). f. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. cu .] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. s. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. / aigu. s.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. exercitata de catre unele metale. v. Ex. s.] Sin. [Lat. In practica. smalt. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. s. s. m. ca ureea. ADAMANTINOM. Astfel. ADACTILIE.: ameloblastom (v.: unde a.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. ereditara. aqua = apa. 6) a. cu toleranta (v. smalt. akouein = a auzi. multiple: 1) a. / adamantinome. In raport cu una surda.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. adj. nidodata ereditare. f. ACVAPORINE. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. / acouphene. medica-mente (ca aspirina si chinina). 4) a. s. / acupuncture. [Cjr. / acute. metroii = mOsuril. s. s.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. 10) a. acutus = ascufit. \Cjr.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. {Lat.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime.a unui medicament asupra structurilor vii. se numeste si a. 9) a. Efectele a. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. f. f. din otel sau din metale pretioase. ochiului: a) a. / adamantoblaste. 3) a. al ultimei doze dintr-un medicament. m. aceasta a. bacteri-cid. Acest surplus caloric mascara a. / adaptation. v. [Cfr. f. depinde de claritatea focalizarii retiniene. sunt interpretate diferit. s. s. s. daktylos = deget. In cadrul unei populatii date. de inhibare a germenilor. / acquired tolerance. utilizat ca sin. cumulativa . s.: cronic. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. [fr. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. f. / acoumetrie.priv. s.efectui puternic. adap-tare . In general. f. Un caz tipic Tl reprezinta a. traumatisme ale urechii medii.: a. f. s. f. Astfel. s. f. / aquaporines. / adaptation. ACUFENA.i. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. myos = muschi. ADAMANTOBLAST..] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. adactyly. bacteriostatica. v. / acoumetry. s. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. 2) 0 durere vie. [J~r. sau al unor molecule cu proprietati specifice. punctura = mfe-pcHurO. In timp ce pentru occidental!. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). adj. T. In tubii colectori renali exista patru a. d.

\ 1) *Ablatia unei glande. f. f. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. f. [Gjr. s. \£fr.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande.: adenoidectomie (v. / ad6noidectomie. ADENOIDITA. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. / adenohypophyse. ADENOMECTOMIE. / adenitis. -os = gianda. f. / adaptor. Jipos ^ grclsime.: 'epiteliom a. s. / adenohypophysis. Ex. s. uneori metastazeaza. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. 2) A. lot. / adenopathie. ADENOHIPOFIZA.. care o pot stimula (G. / adenoidism. 3) A. ADENOIDIAN. a. ektome = w(cizie. -os = gianda. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. aden.).. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. -os = gianda. s. / ad6nite. s. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. la phyein = a create. prostatic. / adducteur. hypo = su6. -os = gianda.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. s. eidos = forma. gustativa. / ad6noidisme. / adenoiditis. NA: adenohypophysis. ADDUCTOR. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. ADENOM. [Cjr.. aden. [Qr. gramma = Inscriere. Ex. bronsic. ADENECTOMIE. / adenomyoma. s. s. aden. 2) Sin. a aaapta. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. s. s. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. V. s. -oma.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. / ad6nocarcinome. n. ADENOPATIE. -oza. m. 4) A. a purta. In a.: neoplazie endocriniana multipla (v. a/tor organe de simf: auditiva. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. / adenogramme. s. Ex. cancer. 4) a.: 1) a. -ism. / adeno'jdien. sin. / adenocarcinoma. la nivelul ficatului. este legata de o mole-cula de monozaharid. -os = gCanda. ADENOCARCINOM. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. -os = giandcl.). de. aden. s. -oza. {Cjr.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. w/os. {Cjr. dar si cu malignitate locala. m. [Cfr. aden. aden. mys.). 1) Denumire veche. f.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex.: "vegetatii a. / adenopathy {Cjr.. -os = gianda. oma. s. / adenomatose. physis = creftere. adica fara stimularea de catre TSH. aden. Sin : epiteliom coloid (v. m. ADDUCTIE. 2) *epiteliom a. abandonata. n.] 1) Despre un tesut. malign. hepatom.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. [Qr. -omn. ducere = a duce. ia aptas = apt. -os = gianda. / adenoid. 2) a. -oma. 2) In prezent: a. Sin. / ad6nine. dwe. tumori nodulare circumscrise. / adeno'ide.stins functional".: a.. [Gjr. \Gr.. myos = mufcfii. myos = mufclu. ADAPTATOR. ADENOMATOZA. m. / adenomegalie. ADP. / adenoidite. s. n. aden. normal sau patologic. aden = glanda. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. ADENOGRAMA. [at. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. de. \Cfr. asociata biomembranei.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic.] Sin. [Qr.j Sin. s. ADENOBLAST. Enzima intracelulara. Inchise In saua turceasca largita. formand 'adenozina. s. s. s. s. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. In toti acesti compusi. aden. f. s. / adenogram. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. / adenoidectomy.} Extirpare a unui *adenom.). karkinoma.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. -os = gianda. -os = gianda. 3) A. f. m. / adenine. s. -oma.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi.. {Cjr. ADENINA. f. / adenome. s. de ia ad = spre.. cu evolutie lenta. ia karki-nos = roc.! pathos = fioata. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland.). s. sebaceu. aden. / adenofibrome. Ex. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. [Lot. -os = gianda. f. adj. m. s. s. adducere = a duce spre. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. s. aden. s. genetica . ADENOIDISM. / adenomectomie.. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. n.: endometrioza (v. -os = gianda.] (Muschi) care serveste la *adductie. {Cfr. -os = gianda. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. sunt palpabili ganglionii inghinali.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. s. f. ATP. / adenomyome s. [a ad = spre. [Qr. Ex. care au dimensiuni 143 . f. / adenectomy. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. adj.: fibroadenom (v.forma. aden.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. adducere = a duce spre.. s. -os = glanda:. / adenoblast. ADENOMEGALIE. adj. s. f. -os = glanda.: limfadenita (v. mys. eidos . 6-Aminopurina. adj. aden.: adenocarcinom (v. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G.). / adenectomie. s. / ad6nolipomatose.': "rezistenta la medicamente).} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. s. In mod autonom. / adenoblaste. aden.). -os = gianda.. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. hipofizar. f. -os = gCandaf eidos = forma. / adductor.. f. Se observa. In mod normal. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). / adenomegaly. f. megalos = mare. -enne. f. ektome = uy-izie. fenotipica . Normal. poJip al mucoasei intestinale. ca raspuns la schimbarile mediului. blastos = ge-rmsn. f. m. fibrilatie auriculara. [Qr. aden.. f. aden.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. s. s. 5) a. -os = gianda. ADENOMIOM. hipofiza. / adenoflbro-ma.. f. la aduiti. Sin.: 'fades a. f. ADENOLIPOMATOZA. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. a purta. f. f. s.: boala Plummer. / adenoid. de.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. / adenolipomatosis.! -ita. s. s. n. [Qr. m. / adduction. alveolar. ADENOID. / adduction. n. fibra = _fi6ra.) sau frana (G. In particular.. / adeno-mectomy. axilei si canalului inghinal. m. \Gjr. -os = gianda. ektome = e^cizie. f. f. darui structura aminteste structura unei glande. adaptare = a potrivi. adj. {Cjr. megas. aden. ADENITA.] V.). / adaptateur. eidos = forma. f. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. ADENOFIBROM. eidos = formd. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . m. [Lot. uterus = uter} Sin. de. aden. [Lot. s. t. adj. s. / adenomatosis. / adenoma. m. s. aden. -oma. ducere = a.

ADIPOLIZA. s. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. pla-quette. procentui unei a. ADENOZIN 3'. f. A. sorx. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. / adenosarcome. V. [Cjr. / adenotonsillectomy. boala Westphal).. s.plachetara (v. -os = gianda. / adipolyse.: imunoaderenta (v. mai nou. \Lat.). termo-reglare. A. unele cardiomiopatii. [Cfr. -os •= glaniici.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. f. f. haerere = a fi priiv). s. V. f. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). ADIPOCEARA.: pompa de sodiu (v. Sin. s. adhaesio.). ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. s. -omo. s. m. adeps. cu debut In copilarie.: adezivitate plachetara (v. maligne. / adenosine. AMP ciclic. medic american.. de ia kinein = a misca. haerere = a fi prins. bronhopneumopatii. f. / adiastolie.: lipoliza. [at. s. / adhesion. [^r. anatomopatoiog gennan.: sindrom Gamstorp. f. Ex. m.5 si 2 cm.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine.. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. din oCandezd plaken = a carpi.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. f. n. / adiastole. s. Sin..: semn Virchow-Troisier (v. /adherence. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. otrava. ADENOSARCOM. / adiadocokinezie. este mai mare decat cea de coeziune. f. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. f. 1821-1902. traheobronsite febrile. f. A.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. virus = venin.•priv. -ina). f. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. / adenovirus. [Cjr. / adipocyte. adenite mezenterice. maligne creste cu varsta. n. intervine In *hemostaza fizio-logica. Intarzie descompunerea cadavrului. s. / adipocere.: a. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. In absenta oxigenului. s. a . ektome = e^cizie. f. -dipis = grasime.). ADEZINE. ADIADOCOKINEZIE.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. s. 0 serie de a. Sin. [Lat. sin. s. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. Sin. adiadocokinesis. / adipocire. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. 2) A. s. s. Sin. -dipis = grasime. ADP. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. metabolice sau de cauze necunoscute. = aCipire. a . diadokhos = care su. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. apoi ia 'Seriin. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. / adipocyte. / adenosarcoma. s. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. avand maximum de intensitate In 30 de minute. ca si fenomene mio-tonice.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. f. dynamis = forta. keratoconjunctivite epidemice. / adherence. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. / adhesion. [Qr. f. s. hemocromatoza. AMP.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. gr. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. se con-sidera ca ar induce. f.priv.ADENOPATIE A Intre 0. aden. ADENOTONSILECTOMIE. s. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. s. s. s. ADIPOGENEZA. . cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura.: acid adenozintrifosforic (v. s. a petici. 2) *Limfadenita. haerere = a fi prins). -os = giandd.5'-monophosphate. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). adeps. / adiadocokinesia. aden. pot fi congenitale sau cicatriceale.da.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. ADENOVIRUS. constand In prezenta a. daca forta de a. f. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. tonsillae.bwg.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. / adynamia. / lipolysis. s. haerere = a fi prins). gr. genesis = prodttcere. In afara pneumoniei copilului. sarkos = came. la unele specii. si agregare a plachetelor. / adipogenese. otrava. p. A.: adezivitate. s. / adenotonsillectomie. ADENOVIROZA. virus = venin. ADIPOCIT. o . f. -arum = amigdaie. s.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'.} Boala determinata de un *adenovirus. Caracterizeaza unele boli (ex. aden. lichidul uda vasul. ADIASTOLIE. bolnavului de *epilepsie. s.] Disparitia *diadocokineziei.] Sin. -oza .cce. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER ADIPOUZ lare.. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. ADEZIUNE. / adenovirus. gr. ADERENTA. / adenovirosis [Cfr. fr. f. s. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. [Lot. imunologice. In consednta.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. endocardita fibroplastica. Sin.). A. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase.).priv. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. adeps. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora.). [at. adenoidite. Sin. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. Boala ereditara de tip autozomal dominant.: lipogeneza (v. V. ADENOZINA. / adhesines. plachetara. procese de malignizare. A.topire" a (esutului adipos. ATP. [at. f.). s. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. -dipis = grasime. [Lat. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. f. A. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . D-riboza. 1858-1940. / adipogenesis.: comisura cenusie. f. grave-wax. n. f. profesor [a 'Wwtz. amiloidoza. ADINAMIE. pi. toate aces-te afectiuni sunt benigne. comisura mijiocie. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. [Lat. [t^T. Sin. de ia adhaerere = a fi. Nu apar tulburari senzitive. [Lat. f. m. adhaesus. atafat (ad = spre. Sin. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. cu fixarea la o idee sau un sentiment. / adynamie. -onis = aivpm. pi. s.). diastole = diiatare.: adeziune plachetara. s. adhaesus = aiipire. -os = giandd. / adhesins. In general. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata.: AMP ciclic (v. f.] Substanta de culoare gri-albicioasa. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. [Lat. cera = ceara. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. / adenosine. kinesis = mifcare. de ia gennan ^ a produce} Sin. / adenovirose. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. s. detectate prin tuseu rectal. aden.

partic.] V. este reglata prin dispozitii legale. f. / adiposity s. printre care: 1) a. Unitatile constitutive ale ADN. Sin. s. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. AOIPSIE. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. ADIPOZA. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. benigna a tesutului adipos mamar. Mai frecventa la femeie. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. [Lot. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. [Lat. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. asemanatoare cu adiposis dolorosa. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. / adipomastia. Totodata. / adiposity.degenerescenta grasa a hepatodtelor. Localizare: la 'eucariote. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. la. a. s. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. din generatie In gene-ratie. adeps. [fules Freund. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. m. 2) adiposis dolorosa (v. [Lat. adiuvans.In jurul bazinului. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. Alteori. care sunt prezenti In *ADN 145 . a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. [Qr. A. s. continand micobacterii (ex. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. / adipostat. A. determina continutui informational. 2) a. de obicei prin efecte paleative. din tesuturi.: boala Dercum. -dipis = grasime. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. s. n. sunt. -dipis = grasimt. In general In cantitati mid. adjuvant. Indeosebi a conservantilor. asemanator cu eel al procariotelor. de tip android . componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. m.priv.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. adeps. eel mai frecvent. fiacterwiog american dt. [Lat. cu *adipozitate. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise.1 a face.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. addition. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. / adipsin.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. s. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. In-tervenind In bilantui energetic. / adiposis. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. statikos = care oprefte. [Lat.. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia.. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. deci. 4) a. se deosebesc mai multe forme. ADN care formeaza o molecula circulara.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. s. f. adders = a adiiuga. lipsita de 'introni. / adipsine. hepatica . Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. Crick si Wilkins. de tip ginoid . ds. fina. 1890-1960. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. 2) Care are proprietati de a. f. f. cerebrala. / adipose. al carui scop este de a completa tratamentui specific. / adipsia. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. cardiaca .). Cel mai raspandit este a. origine maghiara. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. / adjuvant. f. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. se disting: 1) A. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. mastos = son. participiul trecut de. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. la animale de experienta. ADJUVANT. adj. neurolipomatoza. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. 3) a. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. 3) Referitor la un tratament de Insotire. consednta insuficientei pituitare. tie. tuberosa simplex. f. adica secventa. f. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. de la istanai = a pCasa. dar nu contine micobacterii.. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. A. alimentarius = aCimentar. care este un polinudeotid. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. cu *adipoza.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. suspendate In faza uleioasa. adeps. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. ADIPOZITATE. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. / adjuvant. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie.. s. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. iar insulina apare ca factor reglator. / adipsie. -dipis = grasime. [Lat. repliat de numeroase ori In centrul celulei. s. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. incomplet este identic cu forma completa. -ina. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. [Wbrw. mameCa. pentru fadlitarea conservarii. so. / lipostat..: bacili Koch) omorate si deshidratate. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa.In jurul centurii scapulare.. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. ADIPSINA. hipofizara. intre divi-ziuni. 2) A.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. administrat concomitent cu un antigen. -dipis = grasime. f.. La normali. ADIPOSTAT. adeps. n. In acest caz. adj.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care.] Hipertrofie difuza. [Lot. Uneori termenul este utilizat ca sin. adeps. ADN / ADN / DNA. gr. s.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. gr. / adipomastie. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. Utilizarea aditivilor. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. utiiizata. f. -oza. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. -e. s. se numesc dezoxiribonudeotide. complet Freund. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. a . iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. s. d. s. f. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. proprietate denumita complementaritate. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. s.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a.

s. de. -is = nmchi. iangdi ren. / adrenaline. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. m. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. V. a. cea mai cunoscuta fiind ADN p. / adrenocorticotropin.. provoaca cresterea presiunii arteriale. de. / adolescence. tro- . antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. [(at. a. a-ADRENERGIC. ADOLESCENTA. Marcata de transformari corporate si psihologice. idngd. din sistemul nervos simpatic. Cele mai importante transformari In a. / adrenaline. ren. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. / adrenocorticoTdes. dys = gre. cardiaci. const. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). II. In plus. trophe = tira-nd. Var. -is = rime/it. / adrenocortical. ar putea bloca gene vitale pentru celule. langd. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. La nivelul sinapselor. adj. Ill. puberty. rasa si conditii geografice. f.] Sin. ADRENERGIC. endocrinol. m. pi. din punct de ve-dere medical prezentand interes. nd = aproape. s. f. V. gr. [[at. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. / adolescence. ergein = a [ucra. ADRENALINA. f. difial. gr. -ids = sconrta. Sin. s. a. prin secventarea ADN. Abrev. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. s. excesul de ADN m. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. ADN avand o configuratie de superhelix. de. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. [[at. si tab.). / adrenocorticotrophine. ADN s. leiikos = aK>. adj.: corticosteroizi (v.. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. molecule care actioneaza selectiv pe p. / adrenal. iar a. s. -ina.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. adj. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. pi. epinefrina. cortex. P-ADRENERGIC. s.. stereos = solid. cortex. / adrenergic. is = riniclii. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. gr. [Lat.-receptori (bronsici. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. nutrifie. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care mediatorul chimic este *adrenalina. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. r«n. ad = aproape de. ADRENOCORTICOSTEROIZI. m. eidos = formd. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. se. mediu socio-economic.. implicata In replicarea ADN la eucariote. gr. / adrenocorticosteroids. -aux. atat la celulele embrionare.. A. ren. s. ADRENOCORTICOTROFINA. -is . Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. Ca urmare.).). -is -rinifHi. ndo/escere = o create. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. pentru beta-adrenergic (v.). ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. adj. de. -is = rinicfii. pentru alfa-adrenergic (v. din miometru) si receptorii p. -is = rime/it. III). cu rol In *sindromul general de adaptare.u.: cortico-steroizi (v. f. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. / adrenoleukodystrophy. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. f. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. ren.. -inn . f. i&ngCi. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. f. [[at. este un hormon de *stres. Unii autori considera ca 146 GENOMIC ADRENOLEUCODISTROFI a. Var. Ca urmare. [Lat. adj. A. f. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. Exista trei ADN polimeraze (I. eidos = formd} Sin. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. m. s. -aux. plamanilor si muschilor scheletici. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza.. / adr6nergique. n. -ids = swar^a. pe care o continua. [Lat. Sin. -ids = scoartd. cat si la diferite tipuri celulare. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. ( adrenocorticoids. / adrenal. ad = aproape de. ren.] Sin. Pe de alta parte. sj ADN metiltransferaza. In prezent. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. [&ngd.] Care se refera la *cortico-suprarenala. adj. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii.: ADN himera. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. ia-tigd. s. s. s. ADRENOCORTICAL. f. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale.. se Incheie la varsta de 25 de ani. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. dupa o *clonare prealabila. -ale. -is = rinufii. cortex. cortex. Varsta de aparitie si durata a. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. m. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Moleculele de ADN r. s.. ad = aproape. si varsta adulta. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. s. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. f. / adrenergie. pi. s. DCI. gr. ren.rinicfii. dupa diferentierea celulelor. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. s. -ale.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. ADRENERGIE. -is = rinicfii. / adreno-corticosteroides. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. ad •= aproape de.. [dnga. de asemenea. pi. de. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. Uneori. iAngd. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic.ADN E genomic. V. . / adrenergy.: ADNc. adrenocortical. -icis = swartO. / adreno-leuco-dystrophie. Foarte probabil. [lat. m relief. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. se comporta ca un neurotransmitator. [Lot.). ADN recombine / recombinant DNA.). ren. idnga.] Care se refera la glandele suprarenale. s. ADRENAL.: corticotrofina (v. a. sunt de ordin psihologic. necesara lucrului muscular. ad = aproape de. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. si ADN metilare. ren. ad = aproape.. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. ad = aproape. vasculari. ADRENOLEUCODISTROFIE.: ADN hi-brid (v. ADRENOCORTIC0IZI. variaza In functie de sex. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. accele-reaza ritmul cardiac. [[at. ad = aproape.

[Lat. gr.. gr. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. n.priv. / adsorption. m. [Lat.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. aphaquie. s. f. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. AFAKIE. lytikos = care distruge. aer. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. gr. aer. naturali ai a. face parte din banda 4. f.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. / adducin. / aerocolie. Forma usoara a *a. s. a unei cantitati excesive de aer. f. metron = masura. gr. adrenergic blocking agent.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. cidventicms = care se. f. gr. s. [Cjr. -eris. / aerosoltherapie. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. phagein = a mdnca. ad = aproape de. ADRENOPRIV. nutrifie.priv.: volum rezidual (v.: volum inspirator de rezerva (v. -eris. ADRENOLITIC. s. a . s. AEROGASTRIE. Lipsa cristalinului. s. aer.). agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. de. / adrenoprive. f. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. Se disting a.). a 6ea. cu M. V. adj. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. [a lyein = a distruge. s. -eris. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. -os = aer. paralizii. s.] Deglutitia. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. f. gr. -os = aer. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. / aerobe. / adducine. / adsorbate. afazie. Printre diferitele tipuri de a. A. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. \Lat. ce provoaca uneori disten-sia organului. Clinic. gaster. aer. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. emfizem). / aphakia. adj. s. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. -os = aer. s. Intr-o formulare generala. / adsorption. scrisului sau semnelor. f. adj. [Lat. f. a -priv. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare.). s. aerosolterapie. aer. f. phagein = a mdnca. In care a. gr. a aspira. [Lat. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. si adsorbat. a substantivelor. adj. s. AFAZIE. V. -eris.1 eritrocitara si promoveaza. s. se asodaza semne cerebrale variate. s. f. Sin.] Initial (Trousseau.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. s. m. t. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. [Lat. beta-blocant. f.: volum curent (v. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. f. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. m. AEROCOLIE. alcatuita din doua subuni-tati. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. [Lat. Wernicke. 2) Substanta respectiva. / aerosol. / adrenolytique. pi. mai mult sau mai putin accentuata. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. f. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta).. -os = aer. ren. s. AEROB. a . gr. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. AEROSOL. A. cu flagel polar. [Lat. s. [Lat. Ulterior. f. artificiali obtinuti prin diferite metode. adj. formarea complexelor *spectrina-*actina. pha-sis = cuvant. gr. aer. / air.). / adsorbent. de regula reversibila. cu evolutie intermitenta (astenie. [dngd. tid = aproape de.] 1) Fixare. Metoda curenta pentru obtinerea a. A. / air. n. s. f. bronsite. / adressins. Sin. n. / aphakie. s. adj. [Lat. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. m. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). ADSORBANT. s. / aphasie. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. cat si cea motorie ale cre. [Qr. ?i alfablocant.^rului. termenul a. aer. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. gr. s. / adressines. s. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. pi. [Cjr. a. gr. / aphagie. de 102 kDa si P de 97 kDa. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. se disting doua forme majore: *a. f. aer. l&nga. AFAZIE AEROPAGIE. aer. ADRESINE. aer. NA: tunica adventitia. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. adj. AER. ad = spre. [lat. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. -is . aer. sorbere = a 6ea. depinzand de acesta. AER CURENT / air courant / tidal air. sensul termenului a fost extins considerabil. ADSORBTIE. -is = rinicili. mobili. A. s. privus = Kpsit de. Spedile A. ad = spre. si adsorbant. cu dis-tensie abdominala consecutiva.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. Sin. [Lot. bios = fiatd. adj. s. a Ijea. AEROFOBIE. ADUCINA. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air.. a unei substante (molecule. aer. sobria sunt patogene oportuniste la om. / aerogastrie. / aphagia. -eris. gastros = stomac. asi-metrice. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). AEROTONOMETRU.rinicfii.. aer.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. s. phakos = iinte. f. sorbere = a suge. / adrenolytic. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. ad = aproape de. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. f. gr. / aerosol therapy. / adrenoprival. V. [Lot.. 147 . / aerophagia. / adventitia. f. / adsorbant. s. [enti[d. posttraumatica sau congenitala. s. / aerosol. s. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. gr. ADSORBAT. V. / aerotonometer. aer. aerocoly.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. Ex. ioni. tulburari de com-portament. / aerophagie. / aphasia.. s. / aerotonometre. naturali exista In atmosfera. A. gr. hydrophila si A. In prezenta calciului. sorbere = a suge. / aerogastria. m. AEROSOLTERAPIE.. Boala este ereditara. / adventice.] Substanta care se adsoarbe. ADVENTICE. / adsorbate. AFAGIE. *corzi vocale). s. -os = aer. -os = aer. de obicei inconstienta.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. [Lat. s. aer. / aerocolia. zwrfiire. aer. f.: volum expirator de rezerva (v. m. / aerophobie. tonos = ten-siune. / aerophobia.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. f. ren. 1864). limitata la uitarea. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. -os = aer. s. -ens. s. ca agentii mucolitici si corticosteroizii.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. motone. f. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). gr. f. gr.] Care se opune actiunii *adrenalinei. s. idngit. -eris.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. •eris. senzoriala si -a. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. adaugd deasupra. / aerobic. Sin. m.

/ affect. haima. toxikon = otrava pentm varful sagenlor.: anal-trie (v. A. f. tristete. A. s. completa sau partiala. m. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. B. f. locala). senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. uffectio.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. Asocierea *a. f. Wernicke cu *a. -ind. sunete muzicale . aferti. vec-inatate. s. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. fihra . [Cjr. / affinite. affinitas. afectare. s.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). Sin. *sindrom.} A. f.a. s. / afibrinogen6mie. -alos = sange.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele.cere = a afecta. [Lot. f. f.: afazie Wernicke (v. / aflatoxin. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. 18481905. de la loxan = sageatd. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. de la affi. \Cjr. affectus = stare de spirit. Broca. / affection. A. patologic. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. la Intam-plare. a. antroyolog fi cfwwg franca. n. 3) A. s. -atis = inrudire.). s. Wernicke. surditate verbala. emotii si pasiuni ale unei persoane.). (uii's = stare. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . 148 AFONIE AFEBRIL. [Termen compvs: afia . a s(a6i. affectus = stare de spirit. [Qr. / afferent. [Lot. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. Sin. f. audi-tiva.. verbal sau In scris. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). adj.priv.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back.: apiretic.. s. a . AFINITATE. A. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. Iat. profesor [a 'Paris.fibra. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. s. f. fioald.. [Lat. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. cu evolutie impetuoasa si scurta. de [a finis = iimitd. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . A. gr. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin..} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. {Lat. pheme = vor6ire. 2) A. tularemie etc. a . A. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. iat.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. / affective faculty. A. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. de.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. AFECTIUNE. desi gandeste normal. A. f. dragoste fata de cineva. psifiiatm.. / aphemie. A. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie).: nerv a. A. afecfiune. tuberculoza. A. f. a s[d6i. sau a cuvintelor scrise (a.. cantec (amuzie). [Car/ Wernicke. Secundar.. adj. AFECT. afectiune. sen-nan = a produce. \Gjr. AFERENT. Sin.). s. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. Varietate de a. prietenie. scris (*agrafie sau a. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia.\ Pierdere a vodi. f. / afebrile. s. 'Pohniaf. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). *boala. / affectivit6. -e. newolog fi. In care pacientui. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. facand abstractie de cauze. de la ad = spre.ge. este alterata In "nevroze si 'psihoze. ferre = a conduce. boaia. vas a. cu toate ca obiectui este recunoscut. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. s. [Lot. s. sensibilitate.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. AFLATOXINA. m. Insotita de o tulburare a constiintei. A. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia.). de. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. B. AFIBRINOGENEMIE. adj. cu afectarea moderata. dar utilizate incorect. deoarece acopera conceptele de *anomalie. s. AFEMIE. [a afficere = a afecta. Forma de *a.. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. primar. Ant. De asemenea. f. stare emotionala intensa. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. inver-sus. fifferre = a aduce. A. f. profesor la 'Seriin. la affir.vd. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. *agrafie). / aphemia. a . [Lat. 2) Comportare emotiva. 4) A. / affect. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a.de [a Afipergillus flavus. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. / aphonia. o. de. / afebrile. / aflatoxine. *disfunc-tie. de ex.temperatura In jur de 37°C). m. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). W. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. fehris = fedra.rman. / aphonie. congenitala. afferre = a aduce. 18241880. Inaintea altei substante.priv. phone = voce. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. caracterizata prin anxietate. exista rar 'in stare pura. s. s.priv. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. *leziune. gust sau miros. a siabi} 1) Emotie intensa. Semnificatia sa este destui de vaga. s. ferrc = a conduce. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. AFECTIVITATE. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. In care cuvintele sunt rostite fluent.erc = a afecta. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. AFONIE. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. A. A.: conexi-une inversa (v. / affinity. astenic. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. / afibrinogen(a)emia. s. a -priv. / afferent. m. Ex. la ad = spre. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. -md: gr.: eferent. apyretic. 2) Simpatie. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. adj. f. s. [Paul Broca.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. / affection. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia.: afaae de conductie. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. In cadrul *a.

a agita fi agere = a acttona. impulsurite sexuale. s. gesturilor si 'mimicii. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. V.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. s. fiind foarte dureroasa. cu exagerarea miscarilor. la glohus = glob.. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. f. arum = afte. [Lat. Sin. viu. 3) A. V.priv. / aglycone. / aphthosis. La om. f. lipsita de intentie sau scop.. genesis = producere.] Sin. / agglutinin. s. cu evolutie In pusee recidivante. s. s. congenitala de tip Bruton. f. [Lat. m. Virus ARN de masa moleculara mica. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. A. a stomacului.. microorganism patruns In corpul uman. s. observate la nivelul palatului dur la copii.J(ua[d.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). haptein = a arde. V. sau reactionala.organde. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. Ex. a uni. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. f. / agglutination.. Sin. a . vector.. [Lat. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. aphthae). m. f.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. s. aph-tae.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. / agastria. AGENT CHELATOR / chelateur. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. / agglutination. AGITATIE. v. AGEUZIE.. gueusis = gust. gyros = cere. Orice factor provocator de boala. spasfca). A. / agalactia. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. sau agresiva. 2) A. / agent. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. a . boala Bruton. -arum = afte. lot. [Qr. si disgenezie. poate sa apara si fara o leziune organica. s. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. de. 2) A. s. alimfocitoza. f. In cadrul *bolii Behcet. aflate In suspensie. f. aphtae. Poate fi dezordonata. [Lat. mielom). si eunuchism. gala. / chelating agent. AGALACTIE. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. f. duice. [Qr. f. a. 149 . m. s. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva.priv. f. / agenitalism. a crea. gr. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. m. / agyrie.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. ptdiatru austriac. adj. adj. -oza . gyms. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. aphrodisiakos.: 1) A. idiopa-tice dobandite tardive. AGLUTINOGE N AGENITALISM.: geloza. v. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. sindrom Aicardi. AFRODIZIE. agglutinare = a [ipi. AGLUTININA. Viena. / agitation. s. {Cjr. f. -atos = sangc. [Ofr.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. disglobu-linemie. A. cand se produce *afazie.. s.priv. Termenul agalaxie este incorect. s. m.priv. a . Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. AGASTRIE. provocata de stimulari din mediul ambiant.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. agens. factor fizic. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). a . In alimentatie sau ca laxativ moderat. / ageusia.: virus delta. d. / agammaglobulin(a)emia. m. a . 2) A. AFRODIZIAC.. de (a gr. AGAMAGLOBULINEMIE. Se disting: 1) A. de. s. AFTA. cold agglutinins. m. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. de corp calos. A. de. [Lat. f. AFTOZA. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. 3) A. / agyria.e ia gignere = a naste. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. f. f. / agitation. / aphrodisiac.priv. a pune.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. gr. m. amar si acid. s. s. m mifcare. provocand astfel aglu-tinarea acestora.priv.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. ic. / aphte. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. s. pot fi disoci-ate. vulgara. gastros = stomac} Absenta. izolate sau grupate. imunitate. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. 1S16-1SSS. In general. / agglutinogene.). grup sanguin). la Afrodita = zeifa dragostei. AGLOSIE. s.: genina (v. Sin. de [a agere = a actwna. / agent. / agenesie. / aglossie. cu prognostic benign. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. gasler. A. f. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou.. f. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). s. carenta imunitara. / agglutinogen. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. / aphrodisie. f. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. AGLUTINOQEN. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. s. glykys = dutce. / agammaglobulinemie. [Gr. s. haima. / aglossia. m. AGLUTINARE. [Alois Bednar. / agglutinine. / agueusie. a pune in mifcare. globuJus.ziana agar-agar. s.priv.. a priv. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. f. s. [Qr. s. ia gr. [Lot.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. Cat. Se disting: 1) A. s. imunoglobulinele. a .. de forma rotunda sau ovalara. AGIRIE. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.). / agenesia. -ntis = ac. n. o . s. [Qr. f. AGENEZIE. / aphrodisia. AGENT.. in mifcare.. genitalia . ia agitare = a pune. -ina. -ina . a uni. infectant. dim. *aftozele. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. excitement.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. s. s.priv.. In paranoia.. n. de ex. A. de. / agastrie. s.[ Ulceratii infectate. [Cjr. / agalactie.. 7=0 treia. r. -aktos = [apte. mutagen. chi-mic. f. purtator de germeni infectiosi. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. agitatio. [at. o . mai rar pe mucoasa genitala. [ite-ra a aifahttului grec.. s. f. agglutinare = a dpi. f.tiv. gr. / aphtose. dand prin racire un gel. poate fi spon-tana. A. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. AGLICON. genitale.. A. Cele mai cunoscute a. s. s. / aphrodisiaque. f. s. / aglycone. [Cjr. -onis = cyitatie.. / ag6nitalisme. agglutinare = a [ipi.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. de. f. d. f. s. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. [Lot. Ex. s. aphrodisia = dorinfa se. [<^r. f.: chelator (v. / aphtha (pi. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. \Gjr. a uni. s. s. ['Malaie. ageustia.

V. AGRAFA.. / agminated. agrafe. avand o circulatie interna-tionala. a . Aglomerare. aggregare = a aduna la un loc.. prosopagnozie. dim. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. f. [Lat. a aduna. a . olfactiva. graminatike = arta de a scrie fi de. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. asomatognozie. si alexie. [Lot. s. / agrammatisme. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. fiind unite de filamente de *actina. s. s.priv. / agranulocytosis. f. / agonadal. d. / agoraphobia..] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. -aux. adj. Fenomenul de grupare a plachetelor. *tromboxan si de prezenta calciului. / agonadal. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. boala Schultz. a pro-priului corp (autotopagnozia). si a. / agoniste. a obiectelor.. p. granum = graunte. A. agonistes = [tlptdtor.. agregare. 2) In medicina legala sau In expertiza. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. / clip. / agregant. a . antagonist. aggravatio. aggregare = a aduna. cat si pe cea secundara. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. a priv. Sin. de la gnonai = a cunoafte. adj. la.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. / agraphia. determinata de un mecanism imunoalergic. . -ism. m. pe de alta parte. -inis = mu[time. de raspuns celular. {Cjr.. / agrafe. / agranulocytose. s. f. V. s. -onis = wrdutdfire. m. f. aggregare = o aduna ta un [oc. [oc. -e.. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. f. f. kylos = cduCa. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase.. sindrom Gerstmann. s. s. V. si sindrom Kostmann. s. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. V.. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie.: sindrom Kostmann (v. evolutie nefavorabila a unei boli. gno-sis = perc. s. adj. / agrammatism. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. f. factor plachetar IV.re. s. \QT. f.] Alterare a scrisului. / agregabilit6. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. n. largi. f. imaginilor. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. s. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. gr. f. phohos = frica. de [a uggravare = a agravci. Poate fi localizata. \Qr. AGREGAT. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. s. a . agregat. si agregant. Sin. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. adj. AGRANULOCIT. In zonele de ischemie. / aggregate. [at. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. [Lot. din {jam.epe. / aggregating. anosognozie. AGRANULOCITOZA. AGREGANT. / agonie. / aggregability. mai rar. In medicina.] Aglomerare. de a se aglomera In gramezi.). agoa = [upta. chiar existenta a. adj.. sunetelor. / aggravation. cecitate psihica.priii. f. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. AGORAFOBIE. tactila. / aggregation. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. f. foarte proba-bil. granulum. s. vizuala. cunoastere. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. agora = piata. / agregat. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. / agraphie.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. s. *ADP. V. Se disting a. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. [Lot. e. grammatJca. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. un [oc. V. cu tendinta evitarii acestora.: *dopamina. agonisti dopaminergici. krap = croset. cu efect central. [at. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. [Qr. gustativa. a mrautdti. AGNOZIE. A. m. / agmin6. graphein = a scrie. s. s. devenind rapid ireversibila. a citi [iterde. [<^r.] Leucocit lipsit de granuiatii. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. / agranulocyte. gonos = sitmdnf:a. de timp) etc. AGREGARE.] Piesa metalica mica. AGRAVARE.] Teama morbida de spatiile goale.: astereognozie (v. n. si agonist potasic. s. f. granuliim. receptor. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. A. la leucodte. Sin. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. dopexamina). a • priv. dimpotriva. [fr. de a se alipi. din gr. s. f. s. adezivitate plachetara si trombus alb. / agony. gramada de eritrocite dispuse de re- . expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. [Lat. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. [Gr. 'miozina si *fibrina. [Cfr. -onis = ac^iunw de. s. sludge. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. AGONIST.\ Proprietatea de a se agrega. AGONIE. [Lat.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). care patrund In creier (ex. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. / agoraphobic. d.priv. si coma. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. V. agonisti adrenergici. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. AGREGABILITATE. / agnosie. vaselor si tubului digestiv (ex. de id granum = grannie. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. -ale. A.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. s. adj. Definite a. Este facilitata de *catecolamine. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. f. ca entitate este pusa la Indoiala. f. adj. s. agmen. s. ligand. -ozu.). s. kytos = cduld. In forma de croset. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. dim. / agnosia. A. \Gjr. / agranulocyte.] Care este lipsit de *go-nade. AGONADAL. f. m. In starile de soc. n.i gone. sludging of red cells.} 1) In sens larg.: *apomorfina. "bromocriptina). [Qr. AGRAFIE. / agregation. se clasifica In: auditiva.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. f. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. / worsening. adj. / agonist.priii. la un. f. [at. A. In functie de natura acestor stimuli a. s. de la aggregare == a aduna la un [oc. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. de la. -e. aggregatio. s. sau generalizata.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. 2) Termen vechi.

-inifi = at6uf de ou.. f. de brom-fenol. transversale.r. s. a. Aminoacid neesential. f. gr. V. / alalia.. ALBINOS. fie cu lapte de origine animala. [at. f. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. / albino. / allantois.] Tendinta la atac. ALBUMOZA. / alanine. / alkal(a)emia. -oza. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. f. muschi. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi.] Prezenta In urina a albumozei. ALBUGINEE. ALBUMINORAHIE. / albinisme. medicamente etc.] Absenta *lactazei din intestin. s. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. s. toate de tip auto-zomal recesiv. s. [Lat. de [a albus = alb. f. artificials).} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. f. f. s. uneori. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. m. [^. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. spre. de Prusia. s. s.] Inflamatia *albugineei. = aib. ouron = urina. \Qr. / albumose.. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. pi. f. cu sase subtipuri. / albumine. s.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. denumita si 'proteina Bence-Jones. pi. m. f. f. fie cu lapte uman. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. -i'(a. f. n. -antim = carnat. f. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. f. [Lot. gr. s. adj. / blue. rhakhis = wloana VirtelJrala. acte suicidale). natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. s. m. / albuginitis. sunt denumite cu acest cuvant. ALBUMINA. ALAPTARE. [at. / cervi-cospinal fluid proteins. V. s. f. [Lat. s. ALANINA. / akinesia. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. gr. / albuginite. f. adj. s. [Cjr. s. s. f. f. 2) A. [Lat. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). / alcaline. s. albumen. f. ALBASTRU. albumen. de. albumen. / allantoide. s. s. gradi = a merge. ca si In unele vegetale. f. ALBUMINEMIE. aggresus. albugo. albugo. s. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). -ina. aluzii etc. s. partial. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. si tab. m. gr. / alacrymie. -ina.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. / allanto'ine. -ina . si sindrom Sjogren. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. albugo. f. / albumin(a)emia. V. si leucom.: proteinorahie (v. / albuginee.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. ALANTOINA. 2) Mai multe substante chi-mice.: a. adj. albumen. a pllfi). s. s. [Lot. A.). [Lot. si lactoza. ALCALEMIE. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. oua. eel mai frecvent. A. de tip recesiv. -ina. f. / albuginea.. In 'leucemie. allactare = a a[apta. / allaitement. / albugo. spre. ALBUGINITA. -inis = aifieat. f. biochim. uneori striate. / albumin.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. Var. f. albus = alb. f. [gr. ocular.: pro-teina Bence-Jones (v. [^r.) sau ascunsa. n. ALBUMINURIE. In care se constata. Fondator: H.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). -inis = alhuf de ou. [Lot.. / alcali. f. s. distrugere a unor obiecte. s.. gr. In absenta le-zarii caii motorii principale. s. generali-zat sau oculocutanat. AGRESOLOGIE. s. lac. f. ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. ALANTOIDA. f. testiculara.priv. a. constand In formarea de pete mid albe. albumen. s. s. [Lat. m.\ Individ afectat de *albinism. -inis = aifitif de ou. a. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. [Lat. Uneori termenul este considerat sin.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete.] Sin. cu pH-ul peste 7. / agressivity. haima. 3) A. ALCALI. n. / alkaline. s. agregarea eritrocitelor.. continand vase intestinale. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. a. s.} Absenta secretiei lacrimale. / albugo. al kali sau alqaliy = soda. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. atos = sange. s. / alanine. adj. / lactation. gramada de trombocite. lalia = vorbm. -e. de la albus = aid. / albumose. / allantoin. / albuminorrachie. ALBUMOZURIE. s. de toluidina. logos = stiintd. s..: acinezie. cu *afemie.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. haima. V. -oza. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. AHILODINIE. a -priv. eidos = forma. / bleu.. f. ocu/ara sau sclerotica). tripan. *osteomalade si In *metastazele osoase. f. de la alhus = a[6. a ataca (ad = (a. con-genitala sau dobandita. de [a albus = aid. inis = a[6uf de ou. s. [or. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. s. s.\ Alimentatia lactata a unui sugar.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. de ia albus = al6. ia aggredi = a merge spre. [Lat. adj. V. / eye dryness. ALALIE.). / agressology. / atbuminemie. Simbol Ala sau A. Laborit. este putin utilizat. m. f. ALACTAZIE.a. kinesis = mifcare. [Lat.priv. s. si stres. termenul este folosit pentru tunica a. adj. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. f. -inis = aifiuf de ou. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. cu aspect albicios. Ex. AKINEZIE. const. V. / lactase deficiency. la nivelul pielii. / albumosuria. s. albumen. / achillodynie. / agressologie. 151 . poate fi manifesta (amenintari si insulte.] Membrana fibroasa. a past). se observa In *mielomul multiplu si. const. bilirubina.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. de [a aggredi = a merge.). [Gfr. lactis = lapte. -inis = aldeatd. Aglomerare.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. / alactasie. s.. s. lovire etc. NA: tunica albuginea. f. / alkali. de (a kinein = a mifca. Akhileus. a priv. / albinos. agregarea plachetelor. tab. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. f. dura. Evans. / achillodyma. de metilen. Sin. / alcalemie s. / albuminuria [Lat. [Lat. [Qr. s.. f. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. al kali sau alqaliy = soda.} Sin. gr. alhiif. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. V. [Lat. f. atlas. depigmentate. s. s. A. gradi = a merge. al kali sau al-qaliy = soda.: acromie cutanata. -aza. AGRESIVITATE. / alalie. s. de la lalein = a ror6i. lacrimri = iacrima. de [a albas •= ail}. mimica. proteinurie. Frecvent. cu aplicatii In medicina. Deoarece uricaza nu exista la om. [Qr. f. ca 7n 'sindromul Waardenburg. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. s. lapte.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. f. ALBUGO. / albumosurie. V. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. ALBINISM. ALACRIMIE. s. a. biochim. spre. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. -inix = a[6uf de ou. / albuminurie. a . / akinesie. V. / albinism. A. s. f. un deficit de "tirozina. aggresus. inis = aBJeatd. f. / agressivite. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. a ataca (ad = la. ALCALIN. a .

adj.' / alcoolemie. [J?r. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. s. m. n. ALCOOLAT. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata.soda. kaptem = a suge. cata-bolit al 'tirozinei..R. eterul. adj. "cafeina. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. s. f. Sin. consecutiv. al-cohol sau al koh'l . s. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. / alkalitherapy. s.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. Exista diferite tipuri de a. / alcalinisant. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. al kali sou al-qaliy . Se disting a. ALCALOZA. s. adj. A. compensata. m. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. al kali sau al-qaliy = sodd. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. A. alkalosis. / alcaptonurie. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. al kali fail alqaliy = sodd. Toleranta individuala este extrem de variabila. kaptcin = a suge cu loco-mil'. pana la neutralizare (a. / alcalosis. a] kali sau al-qaliy = sodd. inflamabil. \!Ar. H. m. s. a.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. al-r. usor colorat. ALCAPTONA. al kali sau al-qaliy = sodd. -alos = sangt. sunt putin so-lubili In apa. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. haima.'al kali sau al-qaliy = sodd. / alkaptone.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. [Ar.ALCAUNITATE ALCOOLMETR U ALCALINITATE. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. alcohol sau al koh'l = su6ti{. me-tabolica. alaturi de C si H sau de C. / alcoolisme. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. \5ir. ce confine azot. / alkylant. alcohol sail o7 koh'l . secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. f. s. S. prin abuzul de vin. termenul a. s. / alcoholism. a. s. a unor doze excesive de alcool. Sin. ALCOOLMETRU. deshidratat contine 99. gr. adj. f. densimetru. pdtrunzdtor. s. se manifesta (uneori. / alkalization.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. / alkyl. m. ALCALINIZANT. prin scaderea presiunii CO.5 g%ci produce euforie si excitatie. A. V. ALCAPTONURIE. cu [dcomie. ALCOOL. oenomanie.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. respirato-rie sau gazoasa. f. / alcoolat. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. s. s. eliminarea sa urinara. Determinarea sa are importanta medicolegala. CHaOH. *tremor). f. gr.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7.dtor. Unele a. / alcoholate. f. tulburari nervoase (*polinevrite.: *ciroza. metron = mdsurd. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. Intre 1 si 2. m. Termenul de *oenolism semnifica a. f. alcalinization.-COH-R. Responsabilitatea penala (delict. m. ALCALOID. 'delirium tremens. inflamabil. / alcohol(a)emia. desemneaza a. scadere a memoriei. / alcool. 60%. pdtrum. uneori la doze foarte mid. euforie nejustificata. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. ALCOOLISM. -e. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. eidos = forma. \5\r. f. s. s. fiind plasmatica si tisulara. / alcalinoth6rapie. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. *stricnina etc.: dclofosfamida). de alti-tudine apare la altitudini mari. al kali sou al-qaliy = sodd. tote/a sau potent/a/a). s. s. T. / alkalinity. V. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. de la 2. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina).] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. *cocaina. therapeia = tratament. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. [-%r. m. s. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice.5% volume de C. sunt strict regle-mentate. -oza .. [Hr. Este antiseptic. / alcoolisation. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. a. primari (R-CH^OH). [Hr. V. f. A. etilic. de. m. in. A. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu.ohof sou al koh'l = sudtit. / alcoolature.: alkil. gr. In continuare. a discernamantului). m. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. f. metabo-lica. f. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. / alcohol. s. s.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. cu miros agreabil. / alcoholometer.] V. s. gr. [J4r. Lichid incolor. Complicatiile cele mai grave ale a. Administrarea si circuitui a. / alcalinit6.. n. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). -ism. ALCHILANT.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. s. s. s. [Ar. / alkaloid. iar catre 4-5 g%o apare coma. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza.. timp de ani de zile.. In limbajul curent. al cohol sau al koh'l = subtil. s. ALCALINOTERAPIE.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. [Ar. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. / alcoholisation. gr.: *morfina. m.).sufitlli pdtrunzdtor.sufitil. s. Var. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. A. alcaloza. cloroformul. f. f. s.dtor. / alkyi. alcaloza. m. / alkylant.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. ALCOOLEMIE. volatil. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. / alcaptone. ALCOOLIZARE. f. s. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. A. s. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. [AT. *ocronoza si dureri articulare variabile. / alcoolmetre. / alcalose. / alkaptonuria. ouron = urind. f. 0. pro-ducand esteri. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex.' add homogentizic. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. / alcoholature. f. ALCHIL. al kali sau al-qaliy = sodd. . etilism. misdbil cu apa. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. s. lichid clar.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. s. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. / alcalo'ide. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. [Hr. ALCOOLATURA. a.4). Ex. pdtrum. A. / alcalinisation. ALCALINIZARE. s. s. cu formula chimica C^OH.HsOH. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. Se utilizeaza ca dizolvant general. gr. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. f. [-^r. moarte). pdtrum. V. / alkalizer. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. pdtrunzdtor. e.

/ alcoolomanie. Ex. din fr. ALDOLAZEMIE. a. mutanta este la randul sau termosensibila. s. ?i alcoolomanie. s. -ida. 0 crestere a *volemiei. / allele. f. / aldehyde. f. / allergide. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot).. s. m. m. patrunzdtor. terme-nul de a. 2) Proteine purificate din alimente. Excesul de a. ergon = Iucru. ALDEHIDA. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. ALERGIE de la mama. ALOOSTERON.. s. adj. V. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. A. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles.: boa/a a. ALELA. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. fac parte: astmul. / allergen. m. una provenita de la tata si.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. f. aldolazemie). / alcoholomania. morphe = forma. Ex. / aldosteronism. / allergene. ALCOOLTEST.: hiperaldosteronism (v. se produce retentia celulara a sodiului. dependere = a sta atamat. A. cu *alcoolodependenta. s. 6.ru. lie [a alwol dehydrogenatum. este polimorfa. V. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. logos = ftiintd. [Ar. variaza Intre 1.. dar si In celelalte tesuturi. *A. s. alcohol sou al koh'l = subtil. n. Ex. 0 cres-tere tranzitorie a a. gr. Care produce *alergie. mi-grene etc. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. aparitia unei *tolerante. adj. m.3 si 8. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. s.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. / aldolase. allelon = tie. la. s. (AT . s. actiune. se constata si In infarctui miocaidic. *A. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. 2) Sin. [Ljr. s. / allelomorph.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. a. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele.. iar o gena ce poseda mai multe a. recesive. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale.: a. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. s. [Qr. gr. actiune. actiune. V. sin-gura prezenta In muschi. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. Ex. exista In concentratii foarte mici (v. A. f. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. dimpotriva. sunt. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. allelon = de.e. f. In compensatie. La adult. un individ poseda doua a. f. Cantitatea de a. la unul la altvl. de la ergem = a [ucra. la ergem = a [ucra. denumeste o marca depusa. 0 nu este functionala. [a ergein = a luc.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA.. alias = aitui. colite. Cat. In general. / alcohology. prezente la un 'heterozigot. al-cohol sail al koh'l = subtil. {QT. ALERGIDA. / allele. al-cohol sou al koh'l = subtil.: polenul gramineelor. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. s. test = e^a-m. / alcoholtest. adj.. f. / allergid.. eczema. [J5r. ale aceleiasi gene. [Hr. s. m. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. f. ALELA NULA / allele nul /. pdtrunzator. ALCOOLOGIE.fiimifti. s. se numeste monomonB. Sin. proprie creieru-lui. proba. [Cfr. Dintre bolile a. s. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. Cele doua a. A. / allergique. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot).. La nivel biochimic. si cetona. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. ALERGIC. este obtinut prin oxidarea unui alcool. s. s. / allergy. s. engl. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. adj. f. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. ergon = iucru. alias = dtiili ergon = iuc.n. In prezent. [Cjr. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. adj. ALELOMORFA. urticaria. / alcoologie. A. / aldolasemie. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. ALERGEN. *a. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. m. bacterii sau polen. a. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. *A. ALCOOLOMANIE. domi-nanta asociata fiind notata a'. de to.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. s. s. acf-inne. f. f. ergon = iucru. / allergic. In caz de imunitate.: alela letala. atc. f. / alcoolod6pendance. n. Se reprezinta cu litere mici.ra. / alcoholomania. aseme-nea celorlalte a. tennenul 153 .). A.: In *sistemul ABO. Concentratia a. deoarece proteina produsa de aceasta a. de = separat de. 0 gena care nu poseda decat o singura a. / allelomorphe. peiidere = a atdma. Cele irei a. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. C. m. f. s. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. pamdnt utili&at de. / aldosterone. s.] *Farmacodependenta fata de alcool.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei.] Care este In relatie cu 'alergia. de. / aldehyde. \ffibrev. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. n. / aldosteronisme. 8. f. s. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. s. Sin. deoarece a. La adul-tul normal. *a. mai mult sau mai putin eficace. veche test = vas lie. de.2 mU/ml (12-75 nmol/l). unele gastrite. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. ALERGIE. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. a. s. / aldosterone. o alta. ALDOSTERONISM. In continuare. de la ergem = a [ucra. / aldolase. m. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. pittrufi-zator.). s. hiperaldosteronism. f. / alcooltest. f. Termenul etilotest este mai corect. pdtrunzdtor. / allergie. de la [at. adj. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. {Qr. s.: alela mor-bida (v.\ Initial. f. / aldolas(a)emia. V. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. ALDOLAZA. unul la altu[. La nivelul fiecarui locus *autozomal. alias = aitui. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. A. Sin. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. al-los » aitui. provoaca depletia pota-siului. izolata din ficat. . In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. f. a.

Din grupul a. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. ALGIDITATE. protos = primul. pana la a. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. Ex. deci. a .: a-globuline. / algesiology. ac-fiune. / alphalipoprotein. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. mandibulara sau oculara. s. local sau intramuscular.. adj. / alpha-globulines.. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. / alphamimetic.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. adj. s. tripsis = frecare. -ina. Ex. ALERGOLOGIE. ALGEZIE. s. vasculara.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. A.: a-stimulant. s. f. pi. adj. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. / alpha-adrenergic stimulating agent. logos = stiintd. s. pi. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. / allergology. adj. Var.). / alese. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. cluster headache.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. s. f. s. ALEXIE. Sin. la gravide. s.] Sin.} Defect de Intelegere a scrisului. metron = mdsurd. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. care stimuleaza aceasta actiune. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. s. a stimuia. craniofaciale lateralizate.: cii-antitripsina. / algesiologie. Uneori. / alpha-lipoproteine.. algia. / alexithymia. / alphai-antitrypsine. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. s. f.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. n. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. Var. aiantichimotripsina). s. ALFASTIMULANT. s. / algid.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei senzatii de durere. f(o)etus = fat. hipocondriaca. la ergein = a iucra. f. f. lexis = cuvdnt. / algique. Var. int. f. / alphaf(o)etoprotein. s. tripsis = frecare. [Lat. / algesimetre. ad = aproape de. cu hiperestezie (v. / alphamim6tique. algos = durere. const. In cadrul sinuzitelor. f. f. -ina . f.e. ALGEZIMETRIE. [Qr. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. f. [a = prima iiterd a atfa6t. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. n. ALFABLOCANT. / alphachymotrypsin. / algie. proteina de legare a tiroxinei). \Qr. [Qr. / alphabloquant. s. / alphachymotrypsine.dro6irci sfdrdmare. alexein = a evita. f. z. / alpha-adrenergique. 25 kDa. de. istoric pentru 'complement. de origine extrem de diversa: a. a.tuiui grec.. isterica. migrainous neuralgia.: alfa-adrenergic. ALFAMIMETIC. Var. ALFALIPOPROTEINA. / alphaglobulins. f. ALGID. [Gjr. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. f. m. f. ALGIE. / alpha. adj. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. vezicula biliara rinichi). ALGEZIOLOGIE. globulusi dim. algidus = rue. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. / alexin. / alexie. / allergologie. [a = prima fiterd a affa6e. gr. vasodilatatoare. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice.: a-chimotripsina.: artralgie. / alphastimulant. ALFA-ADRENERGIC. dureri difuze de origine dentara.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. [a = prima [ilera a atfadetului grec. lexis = cuvdnt. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. ALEZA. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. f. / algidite. A. In functie de localizarea . obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. adj. hemo cromatoza) si. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. si Indeosebi asupra *tripsinei. utilizat ca sin. de la lectura dificila. / algesimeter. thymos = minte. Concentratia a. s. migrena. In unele boli hepatice (hepatita virala. gr. sfdr&mare. algesis = silnful durerii. adj. algos = durere.. s.: a-adrenergic. / aiexithymie. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. [angd. in-gfi. '(at. / alpha-adrenergic. Var. completa. ALFA. de asemenea. alias = altui. / alpha-adrenergic blocking agent. [a = prima [iterd a aifabe.: a-mimetic. f. s. anti = contra. -inn. f. {Qr. A.at} Agent simpaticolitic. ergein = a [ucra] Var. 2) Sin. logos = ftiintd.. adj. de. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. Var. s.. mghetat. -ina . algesis = sim^ul durerii.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. s. V. m. ren. f. / alexine. In mod normal. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. -ina. gr.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. f. ALGIC. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. adj. s. / algetic. Sin. f.: a. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). s. / aigesimetrie. droza. cu M.). ALFACHIMOTRIPSINA. protos = primu[.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. gr.] V. fentolamina) sunt. A. s. f. (o ioviturd). f. s. f. s. si tab. mai rar In cancere de tub digestiv. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). / algidity. stimulare = a miboldi.. ALFAFETOPROTEINA. drawsheet. zdroBire. prin extensie.priv. f.antitrypsin. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. [at. / pain. s. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. lipoproteina. a. / algide. C) de talie inegala. f. gr. ALEXINA. s. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. iar inhibitia vasodilatatie. este utilizata ca antiinflamator.: a-blocant. s. a abate. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. f. -is = rinicfii.. -e. s. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. khymos = sue. 3) Uneori. B.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente.. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line.tulw grec. n. / algesia. fr. s. f. ergon = [ucm. / alexia. spirit. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. ALEXITIMIE. f.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. a -priv. s. [Lat. Var. Denumire rezervata *a. / aleze. / algesie.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. (ex. f. \Gjr. / alphafoetoproteine. [Qr. adj. ALGEZIMETRU.). s.: algie (v.-ANTITRIPSINA. f. Sin. [J~r. [gr. s. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. m. digests = simtui durerii. / algesimetry.: cecitate verbala. lipos = grasime. s.tu[ui gru. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. [Cfr. s. (a glohus = gCofi. bloquant. s. algidus = rec. s. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice.: alfastimulant (v. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. nevralgie. biochim.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. dar Indeosebi a trigemenului. antiproteaze (a^-antitripsi-na. [Cfr.

se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. m. algos = durere. genesis = producere. [Cjr. ALGORITM. f. s. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. n. V.: algodistrofie simpatica. gr. algos = durere.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T.: nevral-gia nervului vidian. / alliesthesie.. / alimentation. / algophobie. / algophilie. de [a gr. s. 3) A. ALGOMANIE. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. rhoia = curgere. d. s.: algoneurodistrofie (v. s. aisthesis .] Sin. ALGOLAGNIE. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. Evolutie lent regresiva. tSm Cat. masochism. ALGOGEN. / algorithm. Ca urmare. spasmos = contractie. adj.care asigura un aport adecvat energetic. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. algos = durere. [Cfr. coapsele. |l/r. f. f. [Cfr. ALGOGENEZA.). / alloanticorps. o schema de diagnostic pe etape. ALKIL.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. adj. s. n. dificit. s. o/gos = durere. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. m. ianga. algos = durere. alienation. trophe = firana. aUi-gare = a [ega. nu. / aliphatic. f.: boala Sudeck (v. / aliment. solubile unele In altele In anumite conditii.a.: *sindrom de nerv nazodliar. picioarele. s. ALIFATIC. [Cjr. s. f. [Lot. ALGOPARESTEZIE. s. phobos = fried. / algomania..6 al Charezmi sau a] Karismi. Var.] Teama exagerata. o localizare anatomica (ex. f. iar alteori o senzatie neplacuta.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. m.} Care provoaca. are tendinta la izolare. In acest caz. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. [Cfr. / aliphatique. bogat in nutrimente esentiale. [Cfr. s. para = dincoh de. p. it la syn = impreund. lagneia = dorintd se?(uaid. apartinand matema-tidi si informaticii. trauma. sindrom Sluder). / algolagnia. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. sympathein = a fi aldturi de cineva.trif. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. dys = greu. ALKILANT. / alloy. artificiala . s. desemnate printr-un eponim (ex. f.priv. au In organism rol plastic. / algoparalysie. ALGOSPASM. plastic si catalitic. s. sec. [Cfr.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). / algophobia. s. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. -oza . nutritie. s. alienare. a metabolismului. [at. Tipuri: 1) A. s. la alere = a firdni. atos = gras. la Instrainare. algos = durere. ALIMENTATIE. nutritie. f. [Cfr. / alimentation. f. A. menos = [und. trophe = hrand. s. / algoparesthesie. energetic si functional. regim. a afiena. s. dys = gre.e. dys = gnu. dieta. Poate fi consecinta: traumatismelor. alias = aitui.). lympha = apd (impede. / algomenorhee. f. [Cfr. f. s.na. f. f. au fost descrise numeroase sindroame. / algospasme. post = dupd. aisthesis = senzafie. In particular In *schizofre-nie. neuron . s. / algogenic. / algoneurodystrophie. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. A. / algogene. [Cfr. [Cfr. alimentum = aliment. 2) A. philia = atracfie. Sin. ALIAJ. ALIESTEZIE. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity.a. Atinge electiv umerii. IX. / alliage.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). s. algos = durere. algos = durere.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. / algomanie. / painful paraesthesia. infarctului de miocard. Indeosebi. de la lyein = a distruge. / alymphocyto-sis. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. s. fie. gennaa = a produce. s.. 3) In sensul eel mai larg. 5) A. ALGOFILIE. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa.] *Parestezie dureroasa. ALIENARE. / insanity. 2) In prezent. s. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. m.a. genunchii. [Lot. de la alere = a firdni.ie. adj. men.. dificiC. / algophilia. rationala . de introducere In organism a substantelor nutritive. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. [Cfr. A nu se confunda cu *dismenoreea. f. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. In limba engteza. A. diferite constante ale mediului intern etc. spasmus. algos = durere. -oris = Corp. s. f. / algolagnie. 4) A. / painful paralysis. ALIMENT. para = dmcolo de. aUos = altui. f. dificii. genereaza durere. antitiroidiene). Termenul. V. s. sentiment.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. lysis = distrugere. m.). f. / algomenorrh(o)ea. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex.: izoaglutinogen (v. de masochism. f. / algogenese. de [a philein = a iu6i. reprezinta un cuvant la moda. alliage. In primele 4-5 luni de viata. In ultimele decenh a. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. mania = nefiunie.i idei. [Cfr. f. s.u. gr. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii.] Procesul de hranire a organismului. [at. morbida fata de durere. f. s. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. unor afectiuni ale SNC. la separare. 155 . kytos = celula. s. de [a gennon = a produce. aleiphar. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. si boala Bruton. algos = durere. V.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. ['De id nu-meie matematicianuiui ara.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. ALOANTICORP. se utilizeaza In unele stari carentiale. Var.). pentru alchilant (v.] Sin. algos = durere. pathos = afecfium. -atos = ra. anti = contra. s. [fr. s. a . mixta . s. gr. V. algos = durere. repre-zentand. ALIMFOCITOZA. s. corpus. / alymphocytose. medicamentelor (izoniazida. f. n. s-a extins si 'in diagnosticul medical. s. sindrom Di George. [Cfr. f. de protectie . liniara sau ciclica. / algoneurodystrophia.} Sindrom osteoarticular regional. sugarului cu lapte de mama. / alienation. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. idngd.). completata cu lapte de vaca sau industrial. trophe = tirana. / alloantibody. s&nsifiidtate. / algorithme. s. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. f.).senzafie. / alli(a)esthesia.nen'.[ Sin. f. ALGOPARALIZIE. / algogenesia. sensi6i[itate. pentru alchil (v. f. span = a trage. [Cfr. s.). [at. f. Sin.ime. cu mecanism necunoscut. ALGOMENOREE. n. [at. m. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. [Cfr. / aliment. algogenesis. / algospasm. mainile. (ilgos = durere. ALGOFOBIE.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate.} Producerea durerii. adj. s. na-turala . alienare = a instraina.] Tendinta patologica de a cauta durerea. [Lot. ALGONEURODISTROFIE. alimentum = aiiment.

gr. f. f. / allopathie. [Cjr. pelada.: homogrefa ALOIMUNIZARE. ALOGIE.] Sin. / allograft. 13. ALOTRIOFAGIE. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. {Cjr.towc. fetomatema.fioala. adj. / allodynie. s. Al2(S04)3l8H.: idio-tie afazica.9815 si simbol Al. ALOPURINOL. gennan = a produce. s. ALOGENIC. v. / allotriosmie. aparat.. f. f. adj. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). adj. osme = miros. allesthesia. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. s. m. V. ALVEOLAR. In particular. f.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. gr. f. ALOTROPIE. s. ALOPECIE. f.} Sin.] Sin. allos = aitui.: izoimunizare (v. kinesis = mifcare. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. / allotriosmia. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. s. de la alveolus. [Lot. 2) A. partial cu *alogen si cu *omolog. f. alias = aitui. s. Tipuri principale: 1) A. alopex = vulye . allochiria. s. / isoimmunization. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. / allotriophagy {Cjr. octyne = durere. de. ALOKINEZIE. allotropism. pi. m. stereos = solid. [Cjr. [^r. s. ALOESTEZIE. trope = mtoarc-ere. \Gjr.. s.: puls bi. f. Sin. / allogenic. / allotypie.: a. f. / allorhythmia. / allosterism.] Tulburare a sensibilitatii tactile. tres. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. ALORITMIE. calvitie. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. / alloantigenes. de (a alter = aitui. s. f.). / allosterie. marca. grapheia = a scrie. s. s. se limiteaza la anumite mirosuri.. / allogenique. V. dim. ALOTIPIE. -inis . aisthesis = senzatie. olios = aitui.priv. si tab. cristalina a carbonului. ALOMETRIE. / allotype. / aluminosis. f. f. iat.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . gr. allos = aitui. / allotropie. / allogreffe. ALTERARE. A. metron = masurH. \Cjr. lichen plan etc. tres. AIP04. m. s. in relief. -inis = aiaun. multiple. radiatii etc. alias = aitui. incompatibilitate fetomatema.. m. grapheion = penifa. s.0. f. / aluminium. f. / alogie. n. forme cu proprietati fi-zice si. s. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. s. f. / allotype. / allodynia. androge-nogenetica se produce la barbati. / allopathy. gr. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. de scris.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. sclerodermie. / alveolar. [Lot. s.si retroauricular. immunis = scutit. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. / allogenic. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. ALUMINOZA. AICl36H. m. 2) FosfatuI de a. rhythmos = rifn. s. f. s. [at. alias = aitui. f. / alloxan. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. gennan = a produce. f. si aloestezie. s. adj. alii-men. f. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa.0. tria = trei. sema. f. aHos = aitui.. ALOGREFA.} Crestere inegala.. adj.] Sin.sau trigeminat (bi.-nand cu raid vuipi[or. typos = tip. m. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. model. chimice diferite. tria = trei. / allo-immunisation. f. cu masa atomica 26. idiotip si izotip. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. / allometrie. s. [Cjr.: antigeni alogenici (v. logia = teorie. Este caracteristica sifilisului secundar. [Cjr. din gr. a . 3) A. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. alias = aitui. f. s. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. s.Paris 1893). f. s. este denumita uneori daltonism olfactiv. V.sau trigeminism). ALOSTERIE. s. lot. s. s. In acest caz. / alloxane. s..e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. allos = aitui. congenitala sau doban-dita. s. s. [a in = iipsit de. [Cjr. A. f. s. f. allos = aitui. hair loss. allos = aitui. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. \Cjr. / alogia. [Cjr.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. / allogenique. s.). / allocheiria.} ElementuI nr. s. [Lot. s. s. firiceag de. pi. / allocinesie. Ex. s. sensi6iCitate. [at.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. mimus = oUigafie. n. f. s. s. m. alias = aitui. Ex. / allorythmie. este mai adecvat termenul *alogenic. altoit. -oza . Iat. aherare = a scnimfia. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. durerea se trateaza printr-un analgezic. grapbium. [Lot. t. de [a kineia = a mifca. / allotypy. V. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. / aluminose. const. treis. s. / allotriophagie. ALOTIP. ALOPATIE. ca si In far-made. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. / alloantigens. biochim. (re is. V. modificarile patogenice si simptomele bolilor. [Cjr. s. gr. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid.. V. f. localizata sau difuza. In acest mod.. utilizat ca astringent si antiperspirant. antiperspi-rant. lo-calizate Indeosebi supra. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. m. Ie transmit semnale.ALOANTIGENI ALVEOLA R ALOANTIGENI. de la trepein = a w. alias = aitui. allos = altui. Daca a. model. / allopurinol. / allometry. rhythmus. ALOTRIOSMIE. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. (i/n-men.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice.). [Cjr. uneori. s. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. [Cjr. allogeneic. / allopurinol. / allokinesis. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. / alloesthesie. f. / allotropy. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. [Cjr. marca. adj. si alokinezie.aiaun. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. alias = aitui. allos = aitui. chute de cheveux / alope-cia. ALODINIE. alias = aitui. iar diareea printr-un constipant). anti = contra.. care se fixeaza pe ele si. ALOXAN. f. 3) Sulfatui de a. denudate incomplet.] Sin. neproportionata a diferitelor parti ale corpului.). alveola-tus = Ufor sw6it. / alteration. de ta alveus = cavi- 156 . [Cjr. / alopecie. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. f. De ex. s.: pica (v. utilizata ca astringent local. phagein = a mdnca. baldness. \Qr. f. pathos = doala. / aluminium. A. implicit.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. s. / alteration. progresiva sau brusca. f. seboreica rnasculina sau a. [^r.).. ALOGEN. de [a. / alveolaire. typos = tip. ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. ALUMINIU. s.

ametros = disproportwnat. / amaurosis. de. Ex. alveolus.. ALVEOLA. s. s. [Lot. expresii. prin procese infectioase si de-.: ameloblastom (v. Ex. alveoli. / amelome. / amelie. f. / alveole. f. f. bolile Basedow-Graves. f. In general complicate) cu necroza. / enameloma. AMBLIOSCOP. [Lot. {Cjr. n. cupru). s. la temnein = a tttia. amblys = tacit. [fr. AMENOREE. caz In care deficitui de ve-dere este partial. A. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. [Jr. apoi de severe tulburari hepatice. / alveoloplasty. a -priv. adj. f. m. s. putere. / amelopathie. fters. [Tr. iubire/ura. s. menos = [und. ops. AMELOM. pri-maia .: sinoptofor (v. s. *ameloblaste. Se observa In unele boli psihice. oftalmoscopic. dim. de. men. f. s. de (a amauros = intunecat. adj.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. / amelia.] 1) Care se refera la mers. -e. melos = e?(tremitate. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. / alveolite. de la alveus = cavitate.ide[6erg. f. / amenorrh(o)ea. f. / amastia. / amasie. de la iilveus = cavitate. exsudativa). [Lot. pi. lysis = distrugere. voma.. V. alveolus. s. muscaria. T. A. fters. maduvei sau creieru-lui. amastie. \Cjr. f. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor.prii'. s.apta. ambulator. de la lyein = a distruge. de la 11 . [fr. NA: alveolis pulmonis. vecfie amel = smalt. / ambulance. Spatiu aerian pulmonar sacciform. AMELOPATIE.. f. amelom. [at. f. AMETROPIE. A. ALVEOLIZA. alveolus. fibrinoasa) sau. a priv.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. AMBIDEXTRU. opos = vdz. . la valere = a^ area. Cauze: absenta uterului sau ovarelor.] Sin. -tra. de la. Gushing. s.} Distructia. de. / ametropia. cu semnificatie patologica. s. ambo = amandoi. cu cecitate. f. A. s. In continuare.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar.. alveolus.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transportului padentilor la un spital. putere. f. a alveolelor dentare. / ameloblaste. a leucocitelor alterate (a. m. s. a modda. m. / ameloblast. metron = mdsurd. [Ofr. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. tome = to. secfiune. primare sau secundare. \Qr.] Sin. n. amblys = tocit. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. AMBLIOPIE.-iere. [Lot.. NA: alveolus. s.m6ru. AMELIE. a. s. \<gT. fara controlul constiintei. n. Sin. / amalgam. de. gr. A. \Cjr. [Lot. plastos = mode-iat. / alveolysis.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. [Theodor Leber. ambiilare = a merge. s.\ Boala a 'smaltului dentar. 2) Care nu este spitalizat.. renale si la nivelul SNC. acromegalie). / ambisexualite. almulgum. / ameloblastome. de ex. ambo = a. rhoiu = curgere.] 1) Inflamatie. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. vecfie amel = smalt. [Cfr. la niveus = cavitate.\ Coexistenta unor caractere sexuale. s.] Sin. s. s.. s. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. [Lot. or. / alveolyse. [Lat. / alveolus (pi. s. / amenorhee. A. phalloides. frecvent: *pioree alveolodentara. s.. alveolus. dim. a se pkinBa. ALVEOLOTOMIE. 1840-1917. ca si dupa menopauza. vedere. / amaurose. / amblyopie. vecHe. f. [a alveus = cavitate. s. s. frecvent In *schizofrenie. Sin. -i"(n. urmate de o scurta perioada calma. f. situat distal fata de canalele alveolare. / ambidextre. m. / amaril. m. s. Addison. durere abdominala.ALVEOLA tate. / ametropie. supurata}.). nuuneld. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. f. s. s. pantherina.: adamantinom. f. / ambulatoire. / ambivalence. m. hiastos = germen. Se disting doua grupe de a. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. NA: alveolus dentalis. s. verna etc. In unele infectii. n. / alveoloplastie. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. boli psihice etc. malag-ma.: adamantoblast.. afectiuni ovariene sau uterine. de la alveus = capitate. vecfie amel = smalt. anemie. adj. [Lot. rede-re. amho = amd-ndoi. boala Fauchard-Bourdet. f. ops. valentin = forta. TratamentuI a. se distinge de *ambliopie. la acelasi individ. pGmBa. A. dim. -omo. si nu este sin. opos = vdz. adj. preocuparile. oftdnoiog gtrmcm. / alveolotomie. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. In unele boli ale nervului optic. dim.\ Care se refera la *febra galbena.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale..: bucurie/tristete. sau f. f. f. scopes = o6servator. dexter. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. gr.priv. s. f. adj. [Lot.. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. profesor (succesiv) [a 'Scrim. s.: tifos a. blastos = germen. gr. dia-bet).). ale ambelor sexe. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. generative. de la ambulare = a merge. In caz de intoxicatie. AMELOBLAST. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. m.. f. s. pathos = 6oaid. macrofagica). f. s. a . AMBULATOR..mdndm. ALVEOLITA. gr. Sin.: automatism a.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. AMELOBLASTOM.. ». AMALGAM. gr. dim. a peretelui unei alveole dentare. / alveolitis. / ambulatory. ALVEOLOPLASTIE. s. mastos = son. / amblyoscope.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii.. [Cjr. amau-rusis = or6m. m. de [a skopein = a vedea. plassein = a forma. [Cjr. / ambisexua-lity. / amaril. a se. f.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. A. mai rar. AMAUROZA.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. s. s. s. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. / ameloblastoma. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. a e^amina. / amelopathy.mers automat. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. f. AMANITA / Amanita / Amanita. timel = smalt. gr. / ambidexter. eventual.: 'astigmatism. acte). n. s. [Lot. 157 . [SpanioCa amarillo = ga[f>en. ou f. f. / amblyopia. a unor celule (a. -omo. AMBULANTA. apar semne si simptome brutale: greata. / amblyoscope. a fibrinei (a. s. V. boli generate (tuberculoza. diaree.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar.] Pierdere completa a vederii. la nivelul caruia are loc *hematoza. / alveolotomy. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. f.). si amauroza congenitala Leber. adj. s. / ambulance. virus a. alveoli). -oris = care se pCimba. Qottingen fi '>(e. -trum = dre. AMBIVALENTA. / ambivalence. s. o structura organica. / amalgame. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. s. f.: boala Alstrom-Leber (v. boli endocrine (*mixedem.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. AMARIL. secundara . me. AMASTIE.

f. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . azn . de doua on. vertigo (lat). f. a dizoh'a. a . AMIBOISM. emetropie. dis = du6iu. anxietate. / amph6tamine. AMIGDALECTOMIE. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. s. philos = prieten. f. mai ales daca nu este tratata.intoarcere. pot fi patogene la om. s. amygdale = migdald.priv. Ex. insomnie.] Sin. secundare si tertiare. gr. / amiboisme. [Cfr. adj.. constituita din lanturi cu ramificatii.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. adj. scfiimfiare. scHim6are. amphi = de amfieti parti. a. s. de obicei prin extensie. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. Var. arthron = artifiifafte. AMIDA. [Qr. AMFIPATIC. iar amilopectina o culoare rosie. amy-lum. amygdale = migdala. AMFOFIL. / amphetamine.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. / amibiase. s. [Qr. / amphidiarthrose. [Cfr.: amfoter. / am(o)eboid.] Sin.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. a schimfia.] Sin : amfolit (v. [frofiadii (at. / amiboi'de. -oi. s. adj. adj. m. Ex. -enne. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. amphoteros = care apartine ia doi. [Cfr. de [a amibein = a aiterna. d) nucleu amigdalian. [^r. / amphotrope. / amphidiarthrosis. f. / amygdale. s. -ism. s. amibiaza. s. arthron = articu[af. adj. de [a philem = a iu6i. amphi = de am6e(e pdrpi. / amphophile. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. neramifi-cate. b) a. s. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). [Cjr. / amphiarthrosis. incluzand a. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. AMFOTROP. de ia lye in = a distruge. se numeste sferica sau stigmica. de ia amibein = a aitema. / amphipathique. f. / amphotere. [Gr. se deosebesc: a. s. de ia amibein = a aiterna. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. f. Este endemi-ca 'in tarile calde. -ind. scade apetitul. AMIBA.] Articulatie mixta. [Gjr. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. adj. lytos = distrus. ektome = excizie. / amphotony. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. \Lat. de ia philem = a iu6i. amphora = amfora. a'. adj. AMFOLIT. or.] NA: articulatio cartilaginea. AMIBOID.ie. este asferica sau astigmica. / amphophilic. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. / amyelinic. amphi = de. / amygdalian.: amoebiaza. / vertige. f. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. amoibe = aS-temanta. ammoniakon = sore de amoniu. / starch. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. s. f.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . / amphotonie. Var. / amygdala. adj. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. contracta sfincterele si ve-zica urinara.).: 1) Alfa-amiloza. / am(o)ebiasis. adj. Sin. adj.u. pathos = afrcfiune. celule migratoare) de a emite pseudopode. [QT. schimfiare. m.. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct).: suflu amforic (v. / amide.. / amphorisme. abdominala . AMFIDIARTROZA. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala.. / amphoteric. \Cjr. este detectata cu ajutorul iodului. / amphoricity. tonsillectomy. / am(o)eboidism. s. dc. in doua nidduri. am6e[e p(lrti. modificari de personalitate si. m. s. s. lat. AMIDON. de. \Qr. / amphotrope. Di-gestia a. amoibe = altemanpd. f. f.: amoeba. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. cu perioade de exacerbare. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). dizoh>at. a. / amyelinique. AMIBIAZA. / ampholyte. Unele specii de a. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. Prezenta a. / amphiarthrose.. apartinand protozoarelor. f. AMIGDALIAN. sub forma de lichid incolor. AMIELINIC. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. n.. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. adj.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. m. nmmoniakon = sore di amoniu. scfiim6are. alcatuila din lanturi lungi.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. adj. [Qr. mai rar. eidos = forma. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. Ex. amphi = de am6eie pttrti. V. amidon. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. AMFORISM. adj. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. ampho = afn6ii. . / amygdalectomy. 2) A. miopie). Poate evolua cronic. racemica si sarurile sale.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. trope . adj. in formele de intoxicatie cronica. 2) De mentionat: a) a. s. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. AMFOTER. adj.: vertij (v. s. [Qr. f. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. f. s. a scltim6a.\ Microorganism unicelular. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. relaxeaza musculatura bronsica.\ privitor la *amigdala. dextroamfetamina si metamfetamina. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale.a. AMFIARTROZA.] Care se aseamana cu o *amiba. AMFIFIL.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. ampho = aIn6ii. AMFOTONIE.). care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. atat omul cat si animalele. n. / am(o)eba. colici. 2) Grup de compusi cu actiune similara. 2) Amilopectina.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. m. s.. a scftim-60. s. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. ammattire. AMETEALA. [Lat. Ant. pi.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. | Qr. amphophilous. nonmyelinated. n. -ism. pri-mare. adj. / amygdalien. / amibe. s. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. aither = aer curat. a sch-imfia. tenesme. AMFETAMINA. se produce prin intermediul *amilazei. suflu). f. amylum. adj. \Cfr. Amina simpatomimetica. philos = prieten. s. / amygdalectomie. ampho = am6u. c) a. / amide. NA: tonsilla. ampho = amEU. f. cat si ca o baza.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. s. bolta cereascd.). In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. ia amibein = a aitema. / ampholyte. f.] Termen care semnifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. s. Consumul cronic de a. / amphiphilic. amphi = de amfiete parti.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. / amphiphile. myelos = rndduvd. {Cjr. -oza . tonos = tewiune. s. s. A. f. / amidon. amylon = fdind. dar se poate localiza si la nivel hepatic. ia matus = Beat. m. pulmonar sau cutanat. s. s. v.AMETEALA AMIGDALIA N hipermetropie. s. AMIGDALA. m. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. poate deter-mina dependents. tonsil. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. / dizziness. aether.: articulatiile intervertebrale. iritabilitate. amoibe = aiternanf. am(o)ebae. f. {Cjr. [Cjr. amoibe = altemanf:d. rezulta doua forme de a. / amphipathic. adj.*apendi-cele vermicular.: articulatia temporomandibu-lara.

f. AMILAZURIE. / amylas(a)emia.. AMILACEU. amidon. gr. acidus = ami. Cele mai frecvente tipuri de a. biochim. / acide amine. a priv.priv. m. a priv. -ozd . joaca un rol important In sinteza organica. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. s. acidus = acru. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. / amylo'idose. s. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. -ina: I at. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. tripsis = frec-are. ummomakon = sare de amamu.] Inflamatia *amigdalelor palatine. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. [Gr. amidon. secundara. amidon. a carui semnificatie nu este Insa clara. AMILAZA. / aminoacid. pentru miastenie. gr. / aminopeptidase. gr. primitiva sau primara. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. gr. s. copt de ta pepsein = a gati. f.: tirozinoza.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. ammoniakon = sare de amoniu. s. / amygdalotripsis.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. mys. *A. myos = muscfti. / amylosis. 2) A. amylon = faind. s. / amylo'lde. de ta cum = cu. / amimie. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. a. / amylose.priv. indispensabili. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. A. amidon. AMINOACIDURIE. gr. m. / tonsillitis.. f.. amylum. AMIMIE.. [at. Cresterea a. Denumirea de a. s. f. amylum. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. *serotonina. si tab. m. AMILAZEMIE. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. -aza. -ind. mys. f. s. AMIOTAXIE. gr. s. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. n. A.: tonsilita.muscni. / amylasemie. [Lat.. / amyotonie. are si o actiune opusa aldosteronului.AMIGDALITA AMIOTROFI E AMIGDALITA.). -aza. fimylum. fS-a. a crea. / amylase. [Gr.: amiloidoza (v. salivara si a. / aminoacidopathy. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. amyloidisme. a -priv. hemodializa prelungita etc. const. s. Unii a. adj. care se depoziteaza In organele interne. / amiloride. *boala Wilson etc. f. *acetilcolina. / amylasurie. s.4-glu-can. s. A. adj. s. s. / amiloride. -ind. a . cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. s. amygdale = migdaia. f. / amyotrophy. amylon = faina. f. AMILORID. oligofrenia fenilpiruvica. AMINOACID. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. congenitus = nascut odatii cu. a-a. In inflamatia glandelor parotide. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. de asemenea. a digera. [Gr. AMIOTONIE. 8. s. cistinuria-lizinuria familiala. amidon. creste. s. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. *histamina etc. amidon. amidon. Ex. s. [Gr. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura..] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. / amyloidosis.: ataxie (v. care reprezinta 159 . de la plassein = a forma. AMIOSTENIE. f. putere. [Gr. Sin. aminoacide.. V. tirozi-na etc. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. s. indud a. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita.] Sin. / amyotonia. V. de ammiti. f. leucina. / amyloid.) Baza organica azotata. adj. In cazul *bolii Alzheimer. a aranja. f. si amine bio-gene.] Scaderea fortei musculare. s. a modefa. clipit rar. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. s. f. / aminoacidopathie. adj. mys. -ind. A. Sin. valina. *cistinurie-lizinurie familiala etc. gr. aranjare.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. -1(0. mys. / amygdalotripsie. treonina. [Gr. amyliim. taxis = ordonare. AMILOIDOZA. f. AMINOACIDOPATIE. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. [Gr. continand o functie acida. tattein = a ordona. f. [Cfr. 2) Substanta amorfa. gr. a fost data de Virchow. A. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. izoleudna. neopla-zii ale plasmodtelor. Uneori.\ Element constitutiv al proteinelor. s. / aminoacidurie.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. sunt denumiti esenfiali. m. zdrobire. -am . [Gr. leudnoza etc. AMIOTROFIE. Recent s-a demonstrat ca a. sarade a reactiilor motorii si emotionale. / amylace. / amygdalite. f. amygdali-tis. s. / amyotaxie. gr. peptos = digerat. const. myos = muscfii. s. de cauza nepredzata. *catecolamine. -e. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. histidinemia. f. [Gr. AMILOID. f. / aminopeptidase. [at. ammoniakon = sore de amoniu. rinichi si splina. de (a mimeisthai = a imita. metionina.. s. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. -atos = sdnge. acidus = acru.) In urina. amylum. f. f. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive..\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. / amylasuria. AMINOPEPTIDAZA. sthenos = fortd. sunt molecule care se gasesc la animate. fenilalanina si triptofanul).. mimia = imitare. f. / amyotrophie. gr. s.] Prezenta amilazei In urina. f. s. mys.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. haima.. / aminoaciduria. [Lat. myos = musciti. / amyosthenie. amylum. *triptamina. s. biochim. s. este de origine proteica. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. f. [at. derivata din amoniac prin substituirea a 1. / amyosthenia. f. f. f. s. f. [Gr.. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. / amimia. tonos = tensiune. s. proteine si alcaloide. / amylase. de la.). gr. se gasesc la unele plante. amylon = faina. V. sin. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. ouron = unnd. myos . f. -aza . gr. s. Sin. a fost pus In evidenia In creier beta-a. AMILOZA. f.. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. plasis = modeiare. ouron = urina. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. f. amylum.). s. Ca urmare. amylon = faina. amygdale = migdaid. / amylaceous. ammoniakon = sare de amoniu. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. f. [Lat. amylon = faina. f. si tab. -ind . [Lot. / amyotaxia. In *amiloidoza. myos = musch. serum amylase. f. amylon = faina. sanguina este de ori-gine pancreatica. [Lat. ammoniakon = safe. s. maltoza si dextrine.} Sin. amylon = fciina. a -priv. s. / amine. [Lat. f. Se disting: 1) A. \Gr. A. ~~~\ AMINA. -ozti. s. s. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. genitus = nascut si gignere = a nafte. [Lat. troplie = firma.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. care exercita functii regulatorii: *colina. lizina. a . manifestata prin fades inexpresiv. s. / amine. s. AMIGDALOTRIPSIE. m.i. sides = forma. dar Indeosebi In ficat. boli inflamatorii recurente.: amiloza. [Gr.: miatonie. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute.

cat si retrograda. / amnioscopie. AMNEZIC.priv. Diferentierea a. "maligna"..: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. In relatie cu 'cromozomul X. / amnestique. iar morfopatologic. Mai importante: a) A. In general. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. cu membrane intacte. amnion = memfirand a fatutui. punga apelor. \GJT. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. s. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. Indeosebi. / amniography. Poate avea loc fie prin stran-gulare. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. kentesis = wtepd-twa. anterograda. / amnion. cu tendinta centrifuga. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. fir. citogenetice. Alaturi de forme de a. AMONIAC. mergand pana la degene-rare si atrofie. n. s. 2) A. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. s.). / amok. fdtuiui. care priveste informatiile. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. o .n6. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. s. urmate de deficit motor si amiotrofii. s. rinichiului. m. [Qr. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. s.priv.. / amnesic. s. AMITOZA.pm'.. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. subtire. / amnios. cu tendinta la distalizare. ammo-niakon = sore de ainoniu. s. sau anterograda {de fixare). / amitose. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. f. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. A. V. f. amnion •= wtmfirana a fdtuCui.: ecmnezie (v. graphein = a scrie. pot aparea in stari depre-sive. AMNIOCIT. A. f. dificil de clasificat. se manifesta Inca din viata intrauterina. Compus binar al azotului cu hidrogenul. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). mnasthai = a-fi aminti. / amitosis. rare. [Cjr. a. \Qr.^ammare. / amnioscopy. / amniocente-sis. A. s.: sac amniotic.). f. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. AMNIOCENTEZA. pentru amiba (v.: In etilis-mul acut). limitate si lacunare (ex. fie prin clivare. sau f. AMOK. amnezie. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. de ex. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. secundar ai centurii scapulare. cu durata de supravietuire de circa patru ani. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul.] N^\y. rezistenta. f. Forma "benigna" este progresiva. s. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. dilution = mem6rana a fatutui. globale. Este de origine citotrofoblastica. s. mult mai rare. dar absenta pseudohiper-trofiilor. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. m. cu miros iritant. V. cu incidenta 1/20 000 nasteri. adj. a sexului fetal. adj. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni.m6rana a fatutui.) AMOEBIAZA. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. s. Memorizarea. Se disting a. AMNIOSCOPIE. s. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. / amnesique. m. evolutie foarte lent progresiva. adj. \Cjr. 3) A. f. s. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. a muschilor gambelor. AMNIOS. fenomen psihic complex. si memorie. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). foarte solubil In apa. organice sau nu. ceea ce poate fi la originea unei a. tit [a skopein = a veaea. transparenta. a. tesutului nodal. [tyf. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. mitos = afo.] Membrana limitanta a oului fecundat. Se mai numeste si holoschizis. Sin.. / amniocentese.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic.: punctie amniotica. / ammonia. V. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. \Qr. f. amnioa = me. b. / amnestic. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. la a . s. Deoarece este un examen riscant. si a. spectrofotometrice. s. cu transmitere autozomal dominanta. fiind compusul de baza . f.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. -ozd. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. selective. A. [Qr. a fost. s. / ammoniac. s. auditive sau vizuale. retrograda). amnesia uitare. importante: 1) A. Sin. AMNIOGRAFIE... a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. cu transmitere recesiva. antreneaza atat o a. pentru amibiaza (v. Var. si raptus. V. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. Sin.. Inlocuita cu *ecografia. p. cu debut Intre 20-50 ani. f. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. 160 AMONIAC AMNEZIE. skopia = e. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. / amniocyte. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. s. \CJT. H-I regiunea proximala. Ele au un caracter ereditar. n. mneme = memorie.recente.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. a e^flMtrta.priv. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. a.\ Care provoaca pierderea memoriei.mbra. spinale progresive ale adultului. m. Tipuri de a. / amok. tie. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. / amniographie. s. n. toxic pentru organismele vii.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. bine definite clinic. / amniocyte. a . iar uneori si din trunchiul cerebral. In patologia psihiatrica. Sin. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. permite determinarea motricitatii fetale. Var. AMOEBA. f. AMNESTIC.). infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. mimsthcii = a-fi aminti. o . amnion = me. b) A. fenomen observat la om la nivelul ficatului. \yr. adj. simetrice. Se utilizeaza In industria chimica. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. introdus prin colul uterin. isterie (mai frecvent a. / amnesic. aparuta In cadrul unei depresii. f. Forma acuta. *impotenta. ou f. m. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. / amnesia. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. uneori *diabet zaharat. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. n...] 1) Care se refera la *amnezie. initial proximale. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. si mnasthai = a-fi aminti.

V. / ammoniogenesis. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. ammoaiakon = sore.ve. ureogeneza. amplificator = care marefte.priv. s. de la amplificare = a man (amplus = mare. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. AMPER. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. V. AMORSA. reactia In lant a polimerazei. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. acest proces se accentueaza. A. f. de [a amplus = mare. f. / ammoniogenese. AMPLIATIE. c) a. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. f. a . 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. / ammoni6mie. V. [Qr. const. \G.). s. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. cunoaftere. n. / ampliation. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. de imagine sau a. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. s. lipsit de forma. / amplifier (electronics). des = separat de. cu intensitate rnarila. dm fr.} Oligonucleotid care. / impression. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. / amorphous. m. receptor. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte.si cinematografiata. de amomu. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. [J~r.\ Abrev. d) a. f. AMONIOGENEZA. amoniacul este sintetizat din *glutamina. amoniemie. v. si amo-niac.priv. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. prin simtui tactil. s. de. f. f.: PCR (v. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. de obicei electric. gashd m apropie-rea timplulw.. ampli-atio. biochim. / amplificateur. \Jr. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. [ftfire. [Lot. / ampere. imprimere = a apasa pe. f. AMPLITUDINE. de luminanta. m. Sin. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. dependenta de originea parentala.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. Tipuri: a) a. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. / myoadenylate deaminase. [ui Jupiter Ammoa din Lima.in monofosfat. m. si PCR. f. f. activand "protein kinaza A. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. A. s. marime. / amorce. endo-crinol. si tab. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. (at. Ea poate fi transmisa la distanta. din Cat. f. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. AMP c. impresiune. gasita. profesor la 'Bans. [Lot. de puls. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. In *acidoza.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. Astfel.: primer. hiperamoniemie. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. AMPRENTA. / ampere. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. / amorphognosia.! genesis = producere. cu mialgii si crampe musculare.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal.5'-monofosfatul ciclic. s. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. [a ampliare = fl crefte. ligand. iradierea padentului fiind mult redusa. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. s. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. utilizat In automatizare.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. [Qr.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. haima. adj.). engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. Jar In *alcaloza diminueaza. f.. derivat de. s. s. / ampliation. parental imprinting. AMORFOGNOZIE. 1) Represarea permanenta. observata. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. magnetic. s.r. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN..: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. [Andre Marie Ampere. [Cjr. la nivelul tutu-cor tesuturilor. s. s. const. e) a. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. AMP-DEZAMINAZA. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. de. / ampicillin. enhancer (genetics). g. m apTopie. electronic. s. In scop de identificare. m.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate.. f. digitale). -ina. gnosis = perce. / amorphe. s.). b) a. ammomakoa = sore. adj. prin aplicarea pulpei de161 . care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. AMORF. AMP / AMP / AMP. s. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. adenilat-ciclaza. V. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. s. a .. ammomakoa = sore de amotiiu. Consta In formarea. Este inactivata de *penicilinaza. AMP-deaminase. s. Un curent de un a. amoniu. Sin. f. / empreinte. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. este transformat la nivelul ficatului In uree. V. s. si tab. paime sau plante. de (a gennan = a produce.re. V. morphe = forma. [A5rev. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification.. [Lot. empreinte. s. si PCR. V. / amorphognosie. sau s. / ampicilline. fizician francez. s. f. f. ficare. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. s. s. y.v. -iais == Cargime. f. vecfie amordre = fl mufca. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. f. proteine G. amorce. de. / ammoni(a)emia. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. 2) Rareori. / amplitude. / AMP-desaminase. 2) A. cu o tensiune mai mare. V. In tubii renali.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. f. AMONIEMIE. amplitude. / primer. -aza. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. amoniemie) deoarece. V. AMPLIFICATOR. actioneaza ca *mesager secund. engC. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. la facere = a face. -onis = mctrire. gasita.re. / amplitude. de amoniac. foto. transporta un 'coulomb pe se-cunda. A. a taia. amoniogeneza. AMPICILINA.

/ achlorhydria. / anacrotisme. medic fi botanist ger-man. ana = in sus. comparabil cu socul anafilactic. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. de la ana = din nou. s. Umpluta cu ipsos. s. f. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. tot la o serie de microorganisme. m. Sin. [-Cot. dactiloscopie. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. obligato-rie. / ampulla.. a. f. [Qr. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor.. In *proba PrausnitzKusIner. osteoporoza etc. / anaerobiosis. f.: carte de identitate genotipica (v. a arunca in sus (ana .: aclorhidrie. [Lat. anatomist. [Qr. ana = contra. s.. de. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior.: C3a si C5a. {Cfr. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. khioros . ana = in sus. gr. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. anatomist.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. situata la nivelul duodenului. denu-mita model. s. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. s. / anacusis.: *de-presie a. Exista doua a. fidela. / anagen.: a. an . / anachlorhydrie. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. an . tesutui subcutanat si tegumentele. amputatm. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. -ind . / anaerobic. an priv. f.priv. ANACROTISM. / ampoule. adj.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. In prealabil Inmuiata 'in tus. venin de cobra. n. anabole = acfiunea de a urea. ANABIOZA.). la un al doilea contact cu antigenul. dt ia phy-latlein = a apara. [Cfr. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. f. la unele microorganisme. adj. -e.priv. / anaclitique. / anaphrodisiaque. s. rectala (NA: ampulla recti). f. Exista a. / anaphrodisiac. [Cfr. s. -eri. / analeptic.). m. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. / anaphylaxis. NA: ampulla. ANACUZIE.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. / anaphylaxie. s. s. f. una = contra. f. si a. iarafi. / anaphyla-toxin. Vater. s. adj. / amputation. m. pentru formarea bontului. |t/r. f.a produce. operatie prin care se separa de organism un membru. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. a urea. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. ANALGEZIC. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. de a reconstrui. gr. / anaclitic. Ex. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. pasivS).] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. / anagene. aer. Anafrodizie.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). a dinti-lor si a tesuturilor bucale. AMPULA. Abraham Vater. gr. levuri. [Cfr. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. phylaxis = protecfie.} 1) Care stimuleaza. s. [a ampulare = fl taia. rasaritut unei . on . aer. n. phylaxifi = protecfie. / anabiosis. adj. adj. profesor la. an . Ex. [Cfr. s. adj. s. n. s. a. s.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. klitos = desfafurat mapoi. cu ajutorul unui instrument chirurgical. s. [Qr. fiidrogen. ANALEPTIC. s. [Cfr.priv. permite o reproducere fidela. pe o foaie de hartie. 3) In stomatologie: copie negativa. ANACLITIC. adj. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. respiratorii. [Lat. 2) Medicament care . [Cfr.\ Despre cine. s. ana . / anaphylatoxine. hydor. / anabolisant. s. V. s. analeptikos = care restaureazd. V. partial. \Qr. / anaphase. s.. [at. m. de la phaiaein = a aparea. mediata de IgE. Exista un mare numar de a. n. f.: catabolism. f. s. [^r. ampullae. ANAFILATOXINA.verde. gr. iarcSsi. 3) In embriologie.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran... aaa = In susi krotos . f. [Cfr. f. orice structura anatomica.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). Sin. / analeptique.'•tele. ANAFRODIZIAC. \Cfr. A. s. sau algesis = simtui du-rerif.. prin extensie. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. s. f. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie.. facultativa. -oza .} Sin. profesor la 'Wittenburg. f. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}.. [a anaballein = a construi. anaerqbioza.priv. de. f. / anabolisme. / anabolism. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. anabios. afgos = durere. / anabolising. adj. A.i. -os = aer.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. 1684-17S1:\ V. ANABOLISM. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta").. / analgesic. -oni/i = taiere. f.. ANAEROBIOZA. \Cjr. care. a scurta.. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. A. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. 'Wittmfiwy. / analgesique. / anabiose.. anabole = acfiunea de. ANAGEN. adj. un segment de membru si. Ant. / amputation. ampula). a danturii si a tesuturilor vecine. / anaphrodisia. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. f. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. s. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. / anacrotism. s. [Abraham Vater. iovitura. anabiosis = rewviere.priv. a arunca in sus (ana = in sus. aphrodisia = dorintd sayiaia. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. tonifica si revitalizeaza.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. Ex. adj. -ism... iarafi.] 1) In chirurgie.. adj. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. hydatos = apa. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. In cazul a. a. muschii. [Cfr. / anacousie. ANAFILAXIE.: cofoza (v. de obi-cei un bisturiu.in sus.AMPRENTA GENETICA getelor. phasis = aparenta. aer. A. A. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. ANAFAZA. s. gennan . de ia toxon = sageata. adj. n. f. aphrodisiakos. de [a akouein = a auz. / anaphase. adj. NA: ampulla hepatopancreatica. / anaphrodisie.ClUaie. s.: a. ANACLORHIDRIE.. adj. ampula. urmata de o anomalie *fenotipica. / anaerobiose. oma. ANAEROB. *deletie a unui •autozom.. (ikousis = am. f. 2) Sectiunea traumatica. aer. pi. AMPUTATIE.priv. bins = viata. ana -priv. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. portiunea inferioara a *rectului pelvin. -os = aer. A. s. s. an . ANABOLIZANT. m. [at. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. care favorizeaza productia de proteine.s. / anaerobic. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. -eris. medic si botanist german. dor.

ANAPLAZIE. sarkos = came. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. prin extensie. secfiune. V. ana = din nou.priv. embriolo-gia structurala. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. *A. / analysis. dar. f.durere. adj. de [a temnein = a taia. trofica. 3) A. 7) A. / analgesic. [Cjr. / anatomie. / analyse. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. s. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. f.] Stiinta structurii organismelor vii. In medicina si biologie. s. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. se disting nu-meroase tipuri de a. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. 12) A. [Qr. ANALOG. calitativa) si de determinare (a. \Cjr. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. anastomosis = descfiidere. / anastomose.] Asemanator. s. / anascitique. ANATOMIE. ANAMNEZA. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. toxico-logica. s. s. cu producere de *ascita. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. Este considerata uneori sin. *A. / analogue.a distruge) . permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. adj. iarafi. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti.. analogos = (a fd. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. deopotriva. In medicina. segmente ale tubu-lui digestiv. studiul a. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. analysis = rezoivare. Directii: 1) A. a. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. Indeosebi In laboratorul clinic. anamnesis = re-a-mintire. 2) A. / anasarque. [Qr.. s. m. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. cu afemie. 6) A. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. f.: boala Schridde. s. reiatie. / anastomosis. s. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. A.). de id analyein = a rezoiva (ana = din nov.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. f. glosar informatica. A. de regula frecventa. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. (ie. a mo- ANATOMIE dtia. de la askos = 6urduf. \Qr. [Qr. f. ANALIZOR. f. ansamblu de procedee de identifcare (a. adj. a. s. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. a. 9) A. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. f. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. logos = raport. In cazul polarimetrului. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. sarx. ana = din nou. radiologica. dezvoltarii. / analogous. V. ana = in juruC. 5) A. taire / f(o)etal hydrops. ANASTOMOZA. 3) A. ANALGEZIE. s. hidrops fetal. lyeiii =. a. -atos = gura. re-[afie. de la ana = cu. si hidrops. In functie de localizare si de efectele In plan functional.. analog. f. / anarthria. ex. analyein = a fezoha. ANALIZA. \Qr. / anascitic. s. la ana = din nou. patologica sau morfopatologie. prezints o ase-manare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara.. iardfi. de. logos = raport. adj. [Qr. studiul modifi-carilor macro. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. 2) Dis-pozitiv care. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. Bolnavul afectat de a. s. comparata. ANARTRIE. despre o boala In care ascita. f. 6) A. spectroscopica. 7) A.si citochimice In cursut unei boli. [Qr.: a. / analyseur. materiilor fecale. grafica. de la ana == din nou. ANASCITIC. In continuare. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora..receptor cutanat. *A. s.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. iarafi. de [a plassein = a forma. s. f. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. / anamnese. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. coprologica. [Qr. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental.\ Care nu se Insoteste de *ascita. metoda de a. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. [Cjr. 5) A. m.. s. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. 4) A. n. plasis = nwdelare.. askites. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. auditiv. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. 2) A. f. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. Domenii de a. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. dispersiei. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. conform unei anu-mite milrimi. bio-chimica. analogue. s. Intelege ce i se spune. Ex. *euforizant sau *anxiolitic. f. an -priv. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. s. narcotics prezinta si un efect sedativ. [Qr. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. f. m. s. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie.. / anarthrie. f. 10) A. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. macroscopica. chimica.. care poate genera 'farmacodependenta. Sin. statistics. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). / anamnesis. factorials. 4) A. / anaplasia. / analysor. f. s. / anasarca. / anaplasie. sunt utilizate. f. la.si microscopice. adj. coproparazitologica. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. bacteriologies sau microbiologica. nu se manifests clinic. ANASARCA.] Comunicarea naturala. iarafi. metodele de a. de.} V. / analgesia. algos . poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. A. histo. an . *A. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. [a ana = din nou. ana = in juruij tome = taiere. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. s. 8) A. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor.: 1) A. poate dti si scrie. spe163 . fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. vizual. De fapt. De obicei.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. sioma. / anatomy. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. an -priv. 4) A. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. 11) A. De asemenea.

Specii: 1) A. / ankylostomasie. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. clasa Nematoda. oner. Sin. ANDURANTA. este lenta. / endurance. s.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar.. f. s. neurovegetative si osoase. prin Indepartarea. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. andros = 6ctr6at. ANDROLOGIE. aner. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. [Qr. ANDROID. care promoveaza *masculinizarea. Pe de alta parte. ANCORARE. s. [Ofr. a cadi a se of:e[i. brasiliense. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. andros = 6(lr6a. mtOri. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. andros = b&rbat'i gennan = a produce.: a. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. daca evolutia a. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere..f:d. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. V. / androsterone. s. adj. s.. / hookworm disease. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. gynaikos = femeie.. si artrodeza. s. diminuarea *reflexului cremasterian. / androide. Spre deosebire de menopauza. [^r. adj. ANELAJ. s. adj. oprire] Termen de origine franceza. de ia ankylos = wcovoiat. ANCHILOZA. m. hipocroma) numarul de globule rosii este normal.] Diminuare importanta (a. adj. de regula endogena. a. \Qr. aner. chimica sau imunologica. f. f. / android. logos = ftiin. americanum sau Necator americanus. f. f. ANDROGIN. partiala) sau suprimare totala (a. In unele anemii (ex. cw6at. A. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. / ankylosis. a. s. f. n. Sin. la altii la peste 70 de ani. a. indurare = a. de-oarece. ANDROGEN. 2) Sin. f. s.] Care prezinta caracteristid masculine. s. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. m. cat si concentratia hemo-globinei.] Sin. radioscafo-ulnara.: boala Griesinger. fiecare din cele doua a. f. / androgenique. Rezulta anemie. f. f. ANDROSTERON. a impuritatilor. 's. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. caninum. In continuare o serie de tipuri principale de a. adj. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. m. ankylostomiasis. pentru v&rfut sQgefiCor. normo-crome si hipercrome. / androgen. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. gynai-kos = fe. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. s. V.: androgin (v. In plus. pausis = mcetare. V.] Boala provocata de 'ancylostoma. / androgynism. andros = 6iir6at. ceea ce este inexact. jumatate femeie. ana = contra..] Despre o substanta.fameu.r. purificata. andros = IJOrlJat. cu absenta . s. / male climacteric. ANDROQENIC. / . s. gyne. n. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta.: toxoid. Manifestarile a. se poate produce dupa o afectiune articulara. 8) A. neuropsihice.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1C A ciala. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri.priv. [Cfr. 3) A. A. s. s. / androsterone. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. o serie de variabile. f. ankylostomose. f.t. / encoche. atos = gurd. s. loxikon = otravO. ANDROQINIE. de. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. A..] Studiul anatomiei. 2) A. cur6at. de osificare. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. eidos = formd. / andropause. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. s. 164 ANDROGINOID.. [Qr. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. encocAe. f. [Gr. gr. fara tulburari importante. Principalele criterii de clasificare a a. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. a. f. s. sau poate fi provocata chirurgical. f. [Cfr. stoma. topografica. / endurance. [Qr.. Care se refera la hormonii sexuali masculini. ankylos = Incovoiat. s. m. ANEMIE. normodtare si macrocitare. adj.) care. Totodata. 2) In practica. ANCHILOSTOMIAZA. / androgenic. / androgene. Ex. [Lot. / annealing.] 1) *Hermafrodit. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. oner. s. aner. m. / anatoxine. aner. ci un simptom In numeroase boli.\ Toxina bacteriana (tetanica.: obezitate a. s. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc.. altitudinea.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. aner. andros = tidrbat. de intensitate mica sau medie. [C/r. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. consednta a unui spasm sau a unei amprente. -ina . la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. Tsi pier-de activitatea toxica. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. [Lot. cardiovasculare. precum si o serie de tulburari. [Qr. [Jr. ankylos = mcovoiat. studiul particular al unor organe sau zone din organism. ca modul de viata. adj. f. f.. / androgyno'ide. A. / andrologie. / androgyne. determinata de *aplazia medulara globala. androgyne. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. gyaaikos . / androgyne. dm gr. gyne. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. s. adsorbita pe gel mineral si a. Alte ex. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). haima. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. Asigura stabilitatea protezei. / anemie. creat prin analogie cu "menopauza. aaky-losis = curBurd. andros = ftCafial. depind de deficitui androgenic.). pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. nu este o boala. duodenale. de utilizare a termenului: a. In engl. adj. / androgynous. / ancorage. an . variabile. s. [C. ia toxon a sdfleatd. f. eidos = formO. cw6at. / andrology. / anchorage. Ex.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). m. jumatate barbat. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. -aza. stoma. / androgynie. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. / an(a)emia. 17cetosteroizi. f. s. Se disting doua tipuri principale: a. gyne. s. ANATOXINA.. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. unde provoaca microhemoragii repetate. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. andros = biirbal'i [at. adj. organismul se poate adapta. ANDROPAUZA. aner.. \Qr. in relief} V. pausa. Cel mai frecvent. stereos = solid. unde se formeaza papulopustule. varsta si sexul. m. ankyra = ancorH. / ankylose. / annelage. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. anchilostomiaza. s. / anatoxin. un traumatism. s. anco-ra.: androginoid. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. difterica etc. s. ANCOSA. s. f.me. f. ankylostomiase. 4) A. a deficitului de fier din alimentatie. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. f.

: a. A.a.: boala Banti (v.: cloroza (v. unele parazitoze. abandonat. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. Boala survine la copilul mic sau la adult. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. A. h. f. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. istoric. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. feripriva. Acesti autoanticorpi.). [T/iomns Bentoa Cooley.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. reumatismale sau maligne. al bolii Biermer (v. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. pediatru american. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. talasemie). anemie hemolitica autoimuna. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. definita prin diminuarea productiei medulare. *A.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. m. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia.: boala Silvestroni-Bianco (v. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. A. [Anton Biermer. Tip de a. A. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau 3 volumul eritrocitar mediu sub 80 m . Sin. unele *a.). A. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. V. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. A. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. 1871-1945} Sin. Sin.: boala Hayem-Faber (v. si boala Imerslund-Najman. h. sarcina cu imunizare fetomatema). A. •mu&t. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. In eritrocit.: boala MinkowskiChauffard (v. nutritionale (ex.).: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. cu volumul globular mediu peste 110 m3. 0 serie de a. Sin. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. V. Tip de a.). A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare.). aplastica. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. m. a carei cauza este necunoscuta. acid folic). A. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. A. Sin. v.} Sin.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala.: anemie nutritionala (v. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. Este determinata de absenta. denumite imunoalergice. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / MinkowskiChauffard h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. "imunoglobuli-ne G si M. profesor (a ffcrenf. A. anatomopatotog itatian. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. Uneori este considerata sin. Sin. proteine sau vitamine). gennan.: anemie carentiala.). Sin. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. *bilirubinei.: anemie sideropenica. prostata). (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. catre varsta de 60 de ani. *a.). cuprind: a. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. A. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. stomac.: -talasemie majora (v.: sindrom Martin (v. Sin. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. probabil. sarcina. Sin. Sin. i. A. h.: boala Lederer-Brill (v. a. cea mai raspandita boala cronica din lume. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. este.: boala Biermer (v. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. Sin. [diiido Banti. Sin. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. *lactatdehidrogenazei. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. si anemie aregenerativa.). reactivi la temperatura corpului. Sin. A. *gastrectomie). sunt normocrome. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia.] Sin. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). Indeosebi *botriocefaloza).).: drepanocitoza (v. drepanocy-tic an(a)emia. A. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. m. Biermer (sau *boala Biermer). caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). fie In cadrul unei 'mielodisplazii. infectioase. 2) Izo. cu *a. A. h. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. produsi de sis-temul imun al bolnavului. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. m. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. Sin.). ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 .: fransfuzie cu sange incompatibil.). eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex.). A. 1827-1892. din cauza aportului deficitar de fier. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. 1852-1925. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. Orice tip de a. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. h.

[Cfr. ergon = tucru. catre maturare. dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau. cu numeroase sin. eel mai evident este eel al a.). / aneuploidie. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei.priv. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii. ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei. f. tactila etc. s. 1. A. prin infiltratie sau pulverizare.. ANESTEZIC.. de la ergein = a iucra. care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta. Uneori se constata enzimopatii.. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii. cu = bun.} Absenta perceptiei culorii rosii. m. desi produse din abundenta. In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate. / anergisant. [Cjr.nsi6i[itate. blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. f. / anergie. In continuare.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere. A. Var. soma. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa.. eupfoos = favora6ii. / anesthesie. fiind considerata o stare preleucemica. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare. / aneurin. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid. -atos = culowe. eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. an . pentru aneuzomie (v. / anergia. Ex. an -priv. dolor. / aneurine. [Qr. / anencephalie. / anergie. ANEUPLOIDIE. s. A. / an(a (esthetic. sideroacrestica). [Qr. s.] Numar anormal de cromozomi. / aneuploidy.. spontan sau voluntar.: anemie sideroacrestica. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola. kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. f.: boala a. Sin.: vitamina B. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. apsis = I'edtTe. 166 ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. la concentratii adec-vate In tesutui nervos.). \Cfr.: monosomie).. de regula. V. f. m. abundenta.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial.). rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie. f. -atos = Corp. f. g. ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. an . Var. aisthesis = senzatit. locale} sau generale (*a. A. / aneusomic. an -priv. In plus (ex. sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa.: anemie feripriva (v. include sange si. ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. s. n. la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie.. ANERGIZANT. f. [Qr. *sarcoidoza etc. / anerythropsie.. . f. Termen.. s. enkephalo = creier. ANESTEZIE. / anesthesique. ca si a trombopoiezei). [GJT.). -atos = corp. an . [Cjr. tuberculinice. / aneusomique. sensi6ili-tate.. ANEUZOMIE.: aneusomie..priv. f.. / anerythropsia. ca urmare a stazei acestuia. -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. termica. slabiciune si paloare. Grup de medicamente care provoaca somn profund. / anevrisme. logos = ftiMtd. / an(a)esthesiology. s. (v.).priv. / aneurysm. eii = bun.. cheaguri sanguine organizate sau nu. ANERGIE. f. prima din cele trei culori fundamentale. non-volatile. Se disting: a. [Cjr. anencephaly. -e. f. ANEUZOMIC. s. administrate prin inhalatie.: anemie sideroblastica (v.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. s.).priv. Sin.).priv. a unei artere intracraniene localizata. erythros = rofu. nu evolueaza normal.senz. acfiune. f.. / anesthesiologie. Grup de compusi care. se. Se disting. uneori. s. Sin. adj. A. generate). tactila).: trisomie) sau In minus (ex. ca si o serie de boli dificil de clasificat. ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. a. eidos = formd. care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. care. de ex.ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica. s. termica. [Cfr. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale. m practica. produsa Intr-un interval scurt. r. adj. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. / an(a)esthesia. on .). / aneusomie. a. oneurysmo = [lugire.priv. n. a) a. tocoreg/bna/a.priv. s. a. si aneuzomie. volatile sau gazoase. ANERITROPSIE. de la e = in. / anencephalia. ANESTEZIOLOGIE. In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat. (khroma. a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina.afie. adj. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta. di (a aneurynein = a duata. (fibroma.. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice. localizata pe traiectui unei artere.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral. a. reprezinta o varietate de *dicromatism. Metoda de *a. la baza creierului..\ 1) Care provoaca *anestezie. s. soma. rahianestezia sau *a. s. pediculata sau nu. si a. abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. f. c) a. V. ANEURINA. genera/a. ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. In contact cu un trunchi nervos. peridurala. denumite mdeosebi In functie de localizare. r. i.. Se disting numeroase tipuri de a.priv. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. aisthesis = sematie. s. an . f. r. s. g. 'Daltonism pentru culoarea rosie. sensifiiii-tate. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. an .. In care abolirea sensibilitatii. / aneusomy. adj. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. an . ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. tfilatatie. A. etiologice. s. provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. f. b) a. aisthesis =. an . f. ANEUSOMIE. este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni). A.. ANEVRISM. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa. cu supraIncarcare secundara cu fier. s. aistesis = se-mafic. Malformatie sacciforma sau fuziforma. an priv. [Gr. \(jT. Sin. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). -atos = cuiowe. anevrysme. cu exces de mieloblaste. ANENCEFALIE. ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa. caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. adj. s. sub care sunt reunite diverse a. [at. s. Ex. toca/a. A.. s. adj.

a. ANGEITA. medic. s. / angina. ANGIECTAZIE. [Lat. s. f. / anevrysmorraphie. 1S37-1914. plastos = mode. angiite. f.: a. Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. d. de [a adneclere (annectere) = a lega. / adnexa. / aneurysmectomy. angeioa . f. s. s.. sore throat. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa. nectere = a iega. 3) A. coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale. Uneori. A. s. ANEVRISM DISECANT . / angiectasie. s. f.).\ Semn patognomonic. Intre tunica interna si cea externa. *arterita gigantocelulara. s. In cadrul unei formatiuni comune. f. comunicant cu artera printr-un colet.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. 'granulomatoza Wegener. simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. de la aneurynein = a dilata. Denumirea este improprie. Consta In deschiderea pungii anevrismale. de la angere = a strange. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. [(yr. f. In contact cu o leziune arteriala. vasculita. din interiorul acesteia. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. [Cjr. / engagement.: vascu-larita. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. angina = sit/ware. placenta si cordonul ombi-lical. de (a aneurynein = a dilata. f. care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. In functie de localizare si de natura infectiei. s. difterica etc. engagement. s. s. Sin. v.. f.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. aneurysma . disectie aortica. ektasis = di[atafie. s. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse . Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala. Ex. phlegmonous angina. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase. 4) 1n obstetrica. lupus eritematos diseminat. ANEVRISMOPLASTIE. de obicei. f. / anevrismectomie. este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. pectorala.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. m.\ Tesu-turi.: parul si unghiile sunt a. adnexus (annexus) = [egdturd. pi. aneurysma = iargire. la. s. faringiana. / adnexitis. -ita . f. a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. *periarterita nodoasa. Sin. ovalare. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui.catre. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. -ita. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm.la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. cerebrala. limfangita etc. In aproximativ a doua saptamana de boala. 1) A. la plasucm = a forma. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite. pentru desemnarea a. f. precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe. *A. in canalul medular cervical. infectioase de origine bacteriana. a. deoarece cauza a. Mai rar. Sin: sindrom Churg-Strauss (v. aneuryaein . 167 . dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici. s.. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. a/ aortei. a. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator. Ansamblul constituit de catre ovare. Flegmon sau abces amigdalian.ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. In caz de anevrism fuziform se practica a. / annexite. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm.ti de. ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. superfidale. a unui hematom care constituie un sac fals. f. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEXITA. Pentru a. de. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal. f. / angine. A.: anevrismorafie (v. / aneurysmoplastia. d. ia '}{6pitau\. / aneurysmorrhaphy. nu este o *micoza. ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. a wnpietl). adnexus (annexus) = le. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet. tonsilara.: anevrismoplastie. reconstitu-tiva. amniosul. 'Eons. Termen engl. Termenul a. amigdaliana. Este.la. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate. ANEXE. ale pielii. mi (ad = catre. ditataf-ie. / anevrysmoplastie. dc. nngeion = vas. aneurysma = iargire. Ex. s. [Gr. ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. inclusiv a "amigdalelor. ANGINA. *A.twn. sau gr. langa. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica. s. f. In cazul a. an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. [Lat. singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. s. dilata^ie. / angeitis. Conga. francez. rezultand o dilatatie cilindrica. / angeite. reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. Indeosebi cu polinucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu).was. care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. a modda} Sin. / annexes.] Inflamatia *anexelor uterine. a. In prezent. V. ANGAJARE. flebita. / herniation. nectere = a (ega.a dilata. ektome = esfcizie.iargire. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. urmata de sutura. dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa. angor abdominal (1). de la adnectere (annectere) = fl iega. temporala. s. f. Tumora vasculara determinata de organizarea. intestinala. alantoida. cu refacerea arterei. quinsy. f. cuprinde nu-meroase varietati. a sufo-c-a. rhaphe = sutura. trompe uterine si ligamentele uterului. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Apare In perioada de stare a febrei tifoide. [Lot. s. prin diverse procedee. ANEVRISMECTOMIE. uni (ad . a. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita. [Qr. a persistat este *a. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. / angiectasls. a impieti). se produce la nivelul tunidi medii a vasului. consednta unui traumatism. [C?r.ga. dermatomiozita. f. *sindromul Cogan. ANEVRISMORAFIE. diCatafie.. 2) A. pi.).

1862-1950} Sin. tipica este cea provocata de bacilul Loffler. m. emotie. A. p.).: In cazul fe-brei tifoide). uneori la ora fixa. angeion = vas.: angina Henoch. n. cu iradieri In membrul superior stang. s. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat. khole = bil&i kystis = sac. cu o cadenta rapida. s. s. este totdeauna grav. ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography.: hemangioblastom (v.. infiltrat. Denumire generica pentru toate a. [CfT. senzatie de moarte iminenta. spat finer. kolon = mtestin gros. / angioblast.: colangiografie (v. f. s. reflexa. avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe. p. f. cu rise de infarct si moarte subita. [C)T. colan-giografie (v.mie. ANGIOCARDIOGRAFIE.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOCOLITA. si sindrom de ischemie-leziune. 2) A. ANGIOFLUOROGRAFIE. de. 4) A. In general. n.r. s. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene.. angeion = vas. / angiofluorography.. f. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex. A. uneori. khole = Bita. proximala a uneia sau mai multor artere coronare.. este produsa de streptococ. Electrocardiografic se observa semne de ischemie. angor abdominal (2).} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente.} Sin. proteine angiogenice. In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale. [Cfr. f. -onio. 1820-1910. / angiocholecystite. kystis = sac.: infectie Vincent (v. Solutii terapeutice. si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. / angiogenin. ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori. Prognosticul a. dur si foarte dureros. noaptea. s.). angeion = vas. stenocardie. bactinoiof) pi e. / angiocholecistographie. Forme clinice de a. Sin. A. / angiography.: angina ulceronecrotica (v.inihe Vincent. u. sindrom Prinzmetal. f. crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole. c) durata: scurta (minute). crize care se agraveaza rapid. s. agentui patogen In *difterie. f.] V. a. cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita.] Sin. Stuttgart.zica. s. a. fiuor. Sin. s. f. spontane. acuta coronariana febrila. ANGIOGRAFIE.. . s. Cauza a. angeion = vas. V. V. [C. angeion = vas. / angiocardiography. prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand. f. spastica.: 1) A. angeion = vas. angine de poitrine / angina pectoris. In cursul *cateterismului cardiac. 3) A. / angiocholecystitis. fiind denumita In aces-te cazuri a. genesis = producm. angRion = vas.. [Cjr. \Qr. angeion = vas. extra. 1'e. [Cfr. a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii. aspectui clinic al *a. / angioblastome. fara unda de necroza.ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. -it5] Inflamatia canalelor biliare. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal. acompaniate de *angoa-sa si. d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. [Myron PrmzmeInl.. s. ANGIOBLASTOM. o parte din cavitatile cardiace. dupa pranzuri. / angiocholite. Mai rar.] Inregistrare. [Gr. sau cardioangiografiei selective. f. f. si angina pectorala. se complies cu 'infarct miocardic. prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. mandibula. fluor. ANGIOCOLECISTOGRAFIE. f. vezica. V. graphein = a scrie. p. s. intricata. pe. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. ANGIOGENINA. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex. p. / angiogenese. prelungite. induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. iar In o treime din cazuri a. devenind tot mai frecvente. 5) A. lungi si spontane. graphein = a scrie. / angiocardiographie.). / angiographie. fiind inhibat de *steroizi. / angiocholecystography. gr. "cu tendinta de extindere In profunzime. pneumococ sau stafilococ. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. 1908. *?ontaj coronarian sau *angioplastie. unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie.] Sin. 6) A. s. cflirurg german. s.). ANGIOCOLECISTITA. pediatru german. Sin.: angina vasospastica. s. -ina. s. / cholangitis. extractii dentare). -ita. s. angeion = vas. f.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not.: angiografie numerica (v. [Eduard Heinrich Henoch. oris = curgere. s.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. dupa injectarea unui *mediu de contrast. [Wilhelm Friedrich van Ludwig. s. In cazul a. graphein = a scrie. gat. graphein = a scrie. blnstos = gennt. In care crizele survin spontan. ANGIOGENEZA. dimineata si seara. [feim Hyar.] Sin. variant angina pectoris. [Cfr. / angiocholegraphy.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice. angor pectoris. m.sau intrahepatice.pidemio[og francez.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. PlanseuI bucal este ridicat.6. n. Tumefierea. cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). frig. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta. f. / angiofluorographie. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. / angio-genesis. de decubitus. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. ANGIOBLAST. s. ANGINA PECTORALA / angor pectoris. [Cfr. Sin.n. bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara). ANGIOCOLEGRAFIE. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. Denumita si stare de rau anginos. kcirdia = iniw. *heparina si *interferon.). / angioblaste. cordw-iog americon. s. coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa. la gennan = a produce. limba este Tmpinsa si ea In sus.: angina de piept. / angioblastoma. artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina. boala Heberden. p. angeion = POSi blastos = ge. In circa jumatate din cazuri. are o evolutie grava. din (at. pseudodifterica. s. f. survenita la debutui unei scariatine 168 ANGIOGRAFIE grave. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. survenind de mai multe ori pe zi. •V. \Cjr. eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. / angiogenine. gennan = a produce. f. 'Berlin. iar "coronarografia releva stenoza importanta. cingeion = vas. f. prof&sor'Ca Saris. graphem = a scrie. care. i. interscapular. efort. intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte. angiografie numerica. de tip Prinzmetal. f. b) circumstante. f. instabila. khole = biia. / angiocholegraphie. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale.).

\Qr. s. ANGIOPLASTIE. m. f.] Tumora vasculara circumscrisa.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. angiotonine. IV.rtensina. m.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). s. Sin. m. retinopatii etc. re-zulta din a. de [a skopein = a video. [at. angiotonin. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. n. s.: angiografie digitala. a. / angiotensinogone.} Sin. angeiologie.-globulina de origine hepatica. f. Procedeu de dilatare a unei artere Ingustate cu ajutorul unei sonde cu balonas. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. / angiomyome. s. s. stoma. s. / angio-tensinogen. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. angeion = vas. / angiome.ipe. tumora glomica (v.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. ANGIOMIOM. -oma. I). keras. ANGIOTENSINAZA. / angiotensin. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. I). -inn. tendere = a mtinde. ANGIOMIONEURINOM. tendere = a wtind'e. si AT. / angiostenosis. II poseda receptorii specifid AT. s. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. m. angeion = pas.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. di la. f. spasmos = contracfte.r. s. -oza.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. angeion = vas. produce} Alfa.. neuron = nerv. angeion = vas. / angioma. [Qr. mgustare. Sin. sin. 'in continuare. / angioplastie. -aza . a. / angionecrosis.?(amina. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. V. boala Lindau. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. graphem = a. spustikos = care trcye mauntru. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. angeion = vas. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. s. n. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. / angiologie. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. ANGIOKERATOM. angeion = vas. f. s. Au fost descrise mai multe a. f. [Gjr. de la. V. s.: boala Rendu-Osler (v. / angioneuromyome. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. m.: sindrom Cobb (v. adj. [Cfr. ANGIONECROZA. element precursor al *angio-tensinei. Poate avea diferite localizari. dt la plassein = a forma. / angiotensinase.} *Necroza peretilor unui vas. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. / angiotensinase. m.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. incorda. [(77-. In cazul vaselor mari. / angiology. ANGIOSCOP.: gamaangiografie. angeion = vas. pathos = 6oa[a.. s. (at. [Qr. ANGIOLOGIE. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast.'. ANGIOMATOZA. stenos = strd-mt. / angionecrose. [Cyr..} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. / angiomyoma. frecvent. const. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. / angiomyoneuroma. -ma.. / angiopthy. 2) A. sarkos = came. / angioscintigraphie. ANGIOTENSINA. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. f. si boala Fabry.). s. de la tendere = a mtinde. ANGIOSTENOZA. f. [at. II. hypertensin. logos = stiinta. si tab. / angiokeratoma. anterioare. n. e.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. s. [C. V. ANGIOM. nekrosis = mortificare. sub actiunea 'enzimei de conversie. s. accidentele vasculare cerebrale. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. -oma. ANGIOSARCOM. angeion = vas. skopos = observator. spasticufi. s. angeion = vas. s. / angiostomie.). A. ANGIOPATIE. -ina'i gr. myos = musctii. f. a nwd'eCa. s. [Qr. f. ANGIOSPASM. / angiosarco-ma. [Termenut a rezultat din doua. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). -oma. s.] Ingustare a vaselor sanguine. angeion = vas. omd. f. m. s. retiniene etc. [l^r. mys. f. stenosis = strdrntare. s. / angiospasme.. tensus. f. I) denu-mit a. adj.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate.] Boala. de asemenea.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. / angiopathie. / angiotensine. / angiostenose. angeion = vas. angeion = vas. 4) A. Ill. -oma. meningiene. de la nekros = moarte. angeion = vas. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. scrie. / angiospasm. ungeion = vas. V. a. sarx. 169 . n. s. s.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. dilatare. s. -alos = jfura. [Qr. s. s. f. a mcorda. gr. angeion = vas. A. ANGIOTENSINOGEN. gr. / angioscope. (cu subtipuri). s. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. \Cjr. gennan = a.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. s.: angiotonina si h. gr. / angiospastic. [Gfr. ANGIOSCINTIGRAFIE. Sin.. / angioscope. s. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. m. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. f. Sin. [Cfr. 3) A. f. f. f. s. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. de [a. n.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. / angiomatosis. [at. Sin. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. n. s. f. m. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen".). endocrinol.: 1) A. naevus vasculaire / spider angioma. angeion = vas. plastos = modelat. s. scintilla = scantde. s. si AT. din gr. f. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). prin crize de epilepsie. I este un decapeptid care. Tip de a. / angiomatose. [Qr. [Qr. tensus. s. / angiosarcome. tensvs. s. n. angeion = vas. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. / angioplasty. keratos = corn.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography.). [(^r. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). cutan^e / Cobb's syndrome. / angiostomy. mys. dt la. congenitala sau dobandita. / angiokeratome. ANGIOSTOMIE. ingust. Poate consta In sutura. myos = musclii. / angiospastique. ANGIOSPASTIC. a mcorda. angeion = vas. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. rezulta din a. span = a trage. hypertensine. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. A. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. Imaginea este apoi restituita.. -oma. [CJT.. In regiunile temporala si occipitala. angeion = vas. s. / angioscintigraphy. dezobstructie. adesea congenitala sau genetica. f. [at.

] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. Var pentru anilism (v. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. / aniseiconie. ca si In microscopia optica. ANIZOCORIE. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. / anisotropic. -oza.). -a]-nil. / anilisme. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. b) a. ANIZOCROMIE. c) a.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. / anisochromia. on . f.. ANIMAL. / anguillule. 2) Care apar-tine organismelor. prin 'casexie sau infarct intestinal. ANIZOCITOZA. / anilism.). {Cjr. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. n. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. [Cfr. s. rotator.). -inis: posibii de la abdere = a ascunde. f.). ana = m sus. / anisometropia. ANGOR ABDOMINALIS. [Lot. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. a se comporta} *Strabism latent. / anhidrotique. imperceptibila. ANIZOTROP. [^r.: angina intestinala. / anhiste. adj. f. acompaniaza formele severe de *anxietate.: angina abdominala. fiziologica. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. [Cjerm. / angulus. Var. Aceste reactii. [Aiders /ens Angstrom. animal. eikon.: anilinism.. -ozo. fizician fi astronom suedes. angustia = loc strdrnt. s. s. ANILISM.. kyiof. ANGULUS.. f. ANHEDONIE. Var. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. f. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. \Cjr. Conform SI. / anisocytosis. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. angu-lus = ungfii.r. in ara6a -ainil. [(yr. f. lingere = a /inye. Sin. anus = smut. 1814-1874. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). s. ANIZOFORIE. si apa. phorein = a se simti. [Qr. f.. / anion. relativ mica. pectus. abdomen. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. in arafia. adj. V. trope = Intowcere. [^r. Simbol: A. de (a anima = suflet.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. f. tesut. s. f. an • priv. / anhidrose. / anguish. hidros = tra. / anilingus [Lot. s. hematologice (anemie) si tulburari digestive. ingust. s. d) a.: Strongyloides (v. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. s. s. f. a tainui si omen. / anhedonia. hidros = transpiratie. s. f. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. / anhydrase. -oris = sufocare. angor. Bioxid de carbon (v. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. s. n. f. Evolutie. A. angor abdominal (2).). [Cfr. n. adj. / anisocoria. transgenic. v. \C. deoarece are M. an -priv. f. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. Ant. s. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. -oris = sufocare. m.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. isos = egal. s. deci fara comuni-care cu creierul. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. ANHIDROZA. angiiilla = fipar. Se deosebesc: 1) A. s. In anemiile hemolitice.. [Lat. [Lot. f. m. on priv. de (a ienai = a merge. / Angstrom. s. Poate fi profesionala sau accidentala. / anisochromie. lui Houssay. ikteros = gai6enare. an -priv. f. ca o consecinta a hemolizei. f. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi..: coexistenta de *macrocite si *microcite. isos = egai. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. Principalii a. / animal. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. isos = egal. / anion. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. an . opos = vaz. coif} Sin. ANHIST..] V. / aniseikonia. / anhedonie.•priv. 2) In particular. on -priv. ops. / anisophorie. cu rol In vederea stereoscopica. AN IZO METRO PIE. f. = celutd. m. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. anger. / anhi-drotic. [Qr. / anisometropie. f. [QT. ANICTERIC. cu formula CeH5NH2. uneori fortata. ANHIDRAZA.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. stare de rau general. transgenic..). / anicteric. de la Anil = indigo. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. Var. ](^r. radicalii acizi sunt a. {Qr. f.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus.: a. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. s.] Intoxicatie cu anilina. acuta sau cronica. m. de Ca inIcfitinus = interior.priv. / anisophoria. f. [Lot. / anguillula. f. egal cu 109 m.] Sin. m. s. ion = migrator. m. adj..tie. obser-vata In aortita abdominala. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. \Lat. histos •= tesdturd. animal = fiintS vie. adj. -oris = sufocare. an • priv. s. -atos = cu[ciare.ANGOASA ANGOASA. / anisotrope.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. s. / anilingus. an * priv. rasuflare} 1) Organism viu. -ism. / aniline. ANGUILLULA. (a anguis = sarpe] Sin. Are M. m.. ANION.] Sin. s.: acelular (v. adj. s. \'Jr. an -priv. s. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase.. -ozo . f.. ANIZEICONIE.: *izocorie. angoisse. / anhidrosis.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. f. an • priv. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. adj. incolor. an * priv. n.. s. s. cu Jena respiratorie si cardiaca. / anisocytose. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. spinal. angor. metron = masura.1 nm. s. si anilism. s. / anicterique. hydatos = apa.. s. ANGSTROM .).i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza.nspira. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). hiperfagic. accelerarea respiratiei si pulsului.] Lichid uleios toxic. / anhistic. isos = egai. In compozitia sarurilor. isos = egal.] Inegalitate pupilara. . -minis = preve-stire. s. [Cjr. ori functionala Cin diferite boli). ANILINGUS. / animal. s. Anilm. hydor. 170 ANIZOTROP ANILINA. de valoare mica. bicarbonic (HCO^).} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. vedere. s. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger).] Absenta sau insuficienta transpiratiei. de la trepein = a intciarce. f. m. Ant: izeiconie. \Lat. considerate de origine neurovegetativa. adj. -oris = piept. adj. abdominalis. s. / anisocorie. e) a. adj. s. s. angor intestinal.. ANHIDROTIC. s. avand senzatii. / aniline.. isos = egoi. surve-nind In general dupa mese. Sin. cu maduva spinarii sectionata.priv. s. an .). s. n. s. Carboanhidraza. khroma. / Angstrom. inteslinum = intestw. pentru angor abdominal (v.i icier} Care nu se msoteste de *icter. angle.: angina pectorala (v.i isos = egali kore = pupita. ANILINISM. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. / anhydrase. / angoisse. m. si se manifesta prin fenomene nervoase. din iat.: unghi (v. [C/erm. Anilm de [a Anil = indigo. cu aplatizarea *curbei Price-Jones).. de. anhistous. s. / angle. de control. 2) A.

f. ANOREXIE. Bra urmari. onoma. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). f. nomos =• allied availd forf. / anode. / anorchidie. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. congenitala sau dobandita. / anosodiaphorie. ANOD. prin extensie. care a studiat si daltwumul.. \Gr.priv. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. s. s.. [Lat. monstruozitati. octontos = dinte. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. si anosognozie.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. 2j a . d wufi sufere-a. m. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). ANOSODIAFORIE. prin exces. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. ANOMALIE. s. gennon .] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. s. tinand seama de sensul curent al cuvantului. anomalous. ana = fn sus. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. profesor la. [Gjr. {CJT. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. sau mineral. f. f. Wucherena bancrofti. Desi ar putea prezenta interes. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. lat. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame.priv. A.priv. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. [Qr. / anode. s. opos = vas. gr.idan fi naturalist engie-z. / anopsia. \(^r. cunoastere. f. Nemato-cere.. In acest caz. nepericulos si. organon = instrument. 2) Absenta vederii.). isos = ega[. s. f.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. si a pozitiei acesteia. orexis = apetit. f. odous. s. |^r. rezistenta la tractiune. dilata-bilitate.. ma-sind. (in . / anorganique.). [QT. Este de o rezistenta extrem de mare la tratamente. Var. ANOFEL. s. organum. iar cele infe-rioare lui m .i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. 3) Uneori sin. functiei sau comportamentului "normal. organicus. 1766-1844} Sin. on priv. s. / anisotropia. s.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. f. Ex. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza.} 1) Care diminueaza apetitul. s. f. n. adj. f. 171 . adj.priv. cu hipermetropie (v. an priv. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. orexis = apetit. fara importanta. s. / anosognosie.] Electrod pozitiv. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. [Cjr. de [ege. m. [Gfr. / Anopheles. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. f.ma. / anophthalmos. Sin. s. f. V. -atos = denumire. \Gjr. ANORHIDIE.: fosfor a. {Qr.: protanopie (v. [Cyr. ANORGANIC. [Qr. anomaliu = tte. f.. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. si monorhidie. ANODIN. vivax.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. / abnormal. an • priv. / anopsie. s. an .reguiarita. nosos = 6oala. anomalus. anorexia nervosa. ANODONTIE. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. adj. orkhis.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. Se sustine ca a. ideal cristalele. Se gaseste In banda (4. indolor.i nomos = obttd avdnd forf. s. / anodyne.priv. care nu respecta norme sau legi. -e. f. V. Femelele (hematofage) sunt vectoare.} Gen de insecte (tantari) Diptere. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. an . s. lat. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. uneori. ankyra = awora. s.. A.. [Gfr. f. anopheles = vdta. ANOPSIE. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. / anorexie. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. gf. 'agnozie vizuala. gr. Sin. f. an • priv. cHimist. / anisotropie. an .. hodos = cole. s.priv. malariae si ovale).tor. s. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. / inorganic. f. aorma = reguid. [Lat. f. prin Intepaturi. s. ANOSMIE. gr. / anomalie. / anodontie.). s. / anorexia. orgtinikos = referitor la un instrument. pozitiei. ANOMIE. f. f. ops. anomos = nereguiat (an . adj. / anopia. / anosmie. spre deosebire de *monoftalmie. Prin extensie.. adj. osme = miros. ina. / anorexiant. anomaly. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi.d de (ege)} Modificare patologica. / abnormality. Sin. Ex. on -priv. / anosmia. s.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. / anodontia..) In functie de directie. f. ANORMAL.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. / anomia.. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri.te.. on . ab = indepartat de. pentru anchilostomiaza (v. / anopie.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. s. [C?r. f. drum. trope = intoarcere. termenul este putin utilizat. / anorexigene. / ankyrine. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. S-a propus sa se considere a. -aux. s. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajunge la 'casexie. / anorchia.r. anorexie mentala. Evolutie imprevizibila. / anormal.: aberatie cromozomiala (v. f. 'M'anc Hester.2T. s. m. "hemianopsie etc. s. V.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. conductivitate electrica.} Care este contrar structurii. psihopatie. s. aspect.. a .priv.: anorexia nervosa. 1) an . apsis = vedert. f. s. f. adj. ANKILOSTOMIAZA. f. m.priv. }C. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. / anonychia. -ykhos = unghie. adj. prin defect.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. / anodin. Limita Intre normalitate si a. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. s. A. fiz. ANOSOGNOZIE. din [at. s. an • priv. gnosis = perrepere. de care. [Qr. / anosodiaphoria.: anorexie mentala (v. V. s. [Qr. -ale. s. ANONICHIE.a produce. [John Dalton. s. benign. / ano-sognosia.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. m. f.] Absenta simtului odoratului (mirosului). onyx. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. si normal. ANOFTALMIE. a. viteza de propagare a sunetului. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. a • priv. dependenta de contextui familial... de [a trepein = a inloarce. a luminii etc. ANOPIE. / anomie. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. a.). / Anopheles. / ankyrin. / anonychie. f.priv.a. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. V. de la. de obicei "congenitala si *familiala. ANKIRINA. / anophtalmie. ANOREXIGEN.nf:d. an -priv.. f.. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare.).. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. adj.. s. este uneori conventionala.

activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. s. [Cjr. ante = inainte. a. / anox(a)emia. / antagonist.. m. acidus = aero.rm. prin flectare. [Qr. f. In forma de U. 5) a.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. n. ante = mainte. an . / antehypophyse. NA: pars distalis adenohypo-physeos. gr. [Lot. adj. s. |br. de la ponere = a pune. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. gr. f. / antacid. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. / anse. histo-toxica. ANTEROGRAD. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. s. . a inamta. s. tub urinifer si nefron. an . fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. treapta. / antenatal. organ. ante = inainte. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. organe.: 1) A. -ntis = antecedent. Sin. / anteflexion. gra-diis = pas. eventualitate practic imposibila. ANTEHELIX. ANTERIOR.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. axul corpului uterin. ae ia anti = contra. pi. -atos = sange. f. / anteposition. afgos = duren. 2) Care se produce de la un moment dat. n. anteflexie si anteversie.). avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. 6) a. s.: a. v. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. / anteposition. n. 7) a. ereditare sau eredocolaterale). 4) A. -rtis » moarte. / anteversion.. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. Ex. adj. familiale). ANTEPOZITIE. dim. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. anatomist ge. ANTEBRAT.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. tratament a. / antagoniste. / anthelix. ante = mainte. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. s. profesor la Zurich. adj. ante = mainte. care con-serva curbura sa normala. -onis = punere. anterior = mai mainte. partiali. s. s. s. exista un spectru larg de agonisti si a. de regula localizata. adj. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. antihelix. anti = contra. 2) a. ansa toarta. f. flexio. de in ovum = ou. hucid. a. f. i. ce poate avea ca rezultat diminuarea. s.\ Absenta "ovulatiei. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. / anterior. [Qr. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. Prin a. ANTEVERSIE. [Lat. stagnanta. s. de ia vertere = a wtoarce. [Lat.. n. de ia flectere = a wdoi. 1809-1SS5. [Lat. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. m. In principiu.priy. / antecedents. / anovulation.. 2) In bacteriologie. Medicament cu aceasta proprie-tate.: amnezie a. de altitudine v. ANTEFLEXIE.} Termen discutabil. [Lat. Ex. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. \Lut. hypo = sub. 4) a. anterior = mai mainte. comparativ de [a ante = inainte. 2) a. Legarea se produce conform *legii maseloc. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. s. ante = mainte. physis = creftere. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. a nou-nascutului.priy. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. [Qr. helix = fpirald. ANOXEMIE. Marginea convexa a a. 3) a. partial: ventral. antagonisma = pozifie. Ex. adj. ascendentilor sai (a. ANTEHIPOFIZA. f. Tipuri de a. adj. ansae. m. / antagonisme. [at. oxys = acrui o\igen. de Ca parero = a nafte. adj. / anoxia.. adj. agonisti si a. baima. prea flectat Inainte. oxys = acm. ftiinpifica ovulum = ou mic. / antenatal. s.] Care calmeaza durerea. Se pot distinge: 1) a. antecedens. / anoxemie.. / loop. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. m. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. a carui presiune scade In tesuturi. brachium. a.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. situata anterior fata de "helix. ANTAGONIST. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. / anterior pituitary. m. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. f. anoxyemie. ANTALGIC. ante = wainte. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. [Lat.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. / anterieur. -onis == mdoire. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. anti » contra. A. f. mart. neonatala. s. s. 3) a. s. n. Sin. / history. antugomstRs = oponent.] 1) De-viatie anterioara. f. pi. ANTECEDENTE. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. / antagonism. ANTENATAL.] Care preceda 'nasterea. partus = nafte-re. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. A. ANTIACID. fami-liei sale (a. de [a gradi = a merge. / forearm.priv.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. f. f. s. In sens propriu reprezinta o Intrerupere.. Fiecare dintre cele 15-16 curburi.. ANTAGONISM. s. astfel Incat. [Lot. s.. rau de munte. 3) A. 2) A. NA: antebrachium. m. 3) Substanta care. s. / antalgique. s.] 1) Mis-care In sens anterior. s.. In aces-te conditii. / anovulation. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. mio-cardica.. Pentru comparatie. care Ie servesc. an . -e. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. [Lot. de ia anti = contra. Intre cele doua extreme. anthelix. / anteversion. / anterograde. ante = inainte. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. [Lat. n. adj. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. positio. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. 2) Despre un sistem. biochimic.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. / antalgic. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. competitiv sau necompetitiv. o?(igen. personate). / anoxie. gr. ago-nistes = [uptdtor.. [Lat. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. s. / avant-bras. desi se leaga la un 'receptor. s. fulminanta. i.ANOVULATIE ANOVULATIE.an. adj. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. f. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. s. \Qr. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. este libera In interiorul cavitatii abdominale.. de ia phyeia = a create. s. s. NA. A. [Lat. adj. onos = Brat. m. ANOXIE.] V. fenomene sau substante. [Qr. natalis = de naftere. adj. pi. ANSA.: pozitie a.] 1) Care se opune acizilor.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. / anteflexion. ante » mainte.. f. lat. NA: ansa. versum. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. brakhion. [Lot. / antiacide.} V. f. anularea sau inversarea efectelor lor. hipofiza. ANTE MORTEM. f. Cat. s. cu care este asociata. s. la nivelul partii lor concave. s. ANTE PARTUM. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii.: blocante de canale calcice (v. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. / anthelix. m. / anterograde. f.

de sin-teza. -e. anticoagulante circulante. adj. m. capere = a [ua). / anticodon. fata de "heparina. s. m. -onis = anticipatie. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. ANTICONCEPTIONAL. s. rhythmus. sunt utilizate ca *spasmolitice. anti = contra.] 1) Care previne *sarcina. / antiarrhythmic.re. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). f. V. s. ankein = a sugru-ffia. In functie de formula chimica. anti = contra. antitubercu-loase. cu anticorpii. 2) o substanta naturala care circula In sange. adj.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. adj. [Qr. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. n. [Cjr. convul173 . adj. conceptio. anti = contra. / antibacterial. / polypeptide antibiotics. anti = contra. Sin.. anticipatio. ANTICANCEROS. pentru unitatile medicale mari. ANTICOAGULANT. corpus.. anti = contra. concep^ie. [Cfr. s.. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. s. adj. *gramicidina si *polimixinele. m. Ex. / antiagregant. m.. derivati de oxichinoleina. anti = contra. [Cjr.: medicament a. s.. n. careia Ti afecteaza cinetica. [at.. f. ANTIBIOTERAPIE. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. / anticoagulant. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. de (a angere = a strange. deci.. df. adj. s. -onis = grcw\ ditate. adj. / antiamaril.. In prezent. canal de sodiu. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. s. / anticholinergic. [Qr. -cri = roc. m. anti = contra. ANTIANGINOS. / antianginal. s.. m. adj. f. antiseptic.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. antibiomimetice. Datorita acestor proprietati. ANTI-ANTICORP. din aceasta cauza. 2) Anticefaline sau antitromboplastine.. s. s. / anticancereux. / antiepileptic drug. care permite determinarea sensibilitatii. sunt grupate In familii: betalactamine.. s. spanioia amarillo = galften. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. f. adj. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. s. s. anti = contra. In ultima perioada. adj. de [a baktcria = fiaston. cuta-nate.. al!os = aitui ergon = iiicru. a anticipa (ante = Inainte. [Cjr. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. canal de calciu. a coagula. s.] 1) Care se opune vietii. s. -elle. / antiallergique. n.priv. adj. m. m. adj. Cat. contraceptive. de. (at. m. / antiandrogen. / antibiogram. m. adj. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. adj. s. n. / antisludge. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. adj.. -e. -ina. ANTICONVULSIVANT. ANTICODON. n.. canal de potasiu. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. ANTIAMARIL. si X ai coagularii este. adj. / antibiogramme. ANTIANDROGEN. anti = contra. s. cra6. s. ANTIALERGIC. anti = contra.. khole = 6iia. bakterion. bias = viatd. -euse. determinate de *alergie. nitroimidazoli. bias = viafd. a sufoca. si nu a actiunii clinice. [Cfr. dim. s. gr.. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. si antiulceros. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. [Lot. sou gr. adj. mecanismut de actiune si efectele clinice. pi.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. antifungice. dezinfectant. n. actiune. o. IX. n. m. macrolide. / antiandrogene. / anticholinergique. s. adj. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. s. r.rie. s.. / anticoagulant. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. / antiarythmique. / antibiotherapie. a. oner. anti = contra. aati = contra. glico-peptide. s-au dezvoltat a. ANTIARITMIC. s. ex. angina = sufocare. adj. / antiantibody. antimitotic (2). contraceptiv. / anticonceptive. s. pulmonare sau sanguine.: antivitamine K. Int. [at. m.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. *antiemetice. / antiallergic. s. anti = contra.. prezinta. Prin a. adj. amino-glicozide. -euse..: heparina. / anticodon.\ V. in vitro sau in vivo. anti = contra. se disting patru grupe de a. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. / anticonvulsivant. Pe baza efectelor celulare. [Cjr. s. bias = viata. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. therapeia = trata-ment. / antineoplastic.. (^r. m. ergein = a [ucra. Anticolinergic. adj. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. anti = contra. s. aggregare = a aduna [a un ioc. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. m. s. / anticipation.] Care se opune *febrei galbene. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. \Gjr. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. n. adj. ANTIBIOTIC. / anticipation. / anticonceptionnel. [at. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. / antibiotique. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. si antibiotic.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. f. ca si a analogilor sintetici ai acestora. s. cancer. ANTIAGREGANT. / antibiotics therapy. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. [Qr. de (a therapeuein = a ingriji. V. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. de (a anticipare = a o (ua Inainte.. [Qr. s.. s. / antiangineux. V. n. s. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor.. a . A.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. / antiamaril. ANTIBACTERIAN. ia conccptare = a deveni msarcinata. gramma = insc. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVAN T 2) Medicament cu aceasta proprietate. adj. adj.. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. a. antisecretorii gastrice... (at. ANTIBIOGRAMA. V. alterata. anti = contra. Sinteza factorilor II. VII. tetracicline. / antibacterien.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. [Cjr.. In scop terapeutic. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi.. [at. n. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. m. d) o serie de inhibitori de calciu.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. [Cjr... ANTICIPATIE. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. antimitotice. adj.oagulare = a In-cfiega. polipeptide. [Cfr. / antibiotic.. Substante care inhiba coagularea plasmatica. anti = contra. / anti-anticorps. V. -enne. n. rifampicine. V. la ergein = a. n. gennan = a produce. andros = bCa-bat.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. [Qr. m. adj. *midriatice si antiparkinsoniene.

f. perfect. corpus. / antibody. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. antiinsulina apar Basedow-Graves. varietate de a..ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipides / antiphosphoiipid antibodies. indud fenobarbitalul. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. v. In primul proteolitic (tripsina). care apar doar In conditii speciale. de la convellere = a zdmncma. monoclonal! (v. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. Prezenta In circulate a a. de aceea. 11) A. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) diverse structuri nucleare. 5) A. / anticorps. reactie In mediu gen. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. fenitoina. iar a. antireceptor reactioneaza cu pentru *granulomatoza Wegener. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. foarte eficace. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase.: ACAN. tora este in curs. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor bodies. termolabil. si Int. antieritro-citar. t.) specificitate deplina si. Producerea de a. s.[ pentm precipitant. care reactioneaza cu o enzima data. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. 9) A. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de DonathLandsteiner / Donath-Landsteiner antibodies.) Substanta specifica. citotoxic. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. anti = contra. A.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. fata WO-1950. anticelular. benzodiazepinele. Sin. natural. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. Nu exista a. varietate de a. 3) A. 15) A. fie stimularea functiei celulare. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN./me. proteinele mem-branei interne mitocondnale. a. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. Cateva tipuri: peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti1) A.] 1) Despre un medicament (.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. v. Karl Landsteiaer. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. c. A. -oris c corp. Anticorp care. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormofost detectati 'in car-ditele reumatismale. premiut 9{p6e. 12) A. Au aplicatii albuminos (plasma). Abrev. de anticorpi. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). 20) A.: reagina (v. patoiog fi seroiog de engine. 4) A. \]ulius care are un situs de combinare specific pentru un antigen. provocand fie blocarea. A. hibrid. Familie foarte eterogena tionarea fiziologica a sistemului nervos central. nici plasmodtar. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice).: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. 16) A. 17) A. 2) A. strict identici. [Qr. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. anticelula parietala gastrica. cu aceasta. apartin Indeosebi IgG. nare a hematiilor de oaie. 14) A. sclerodermie. 10) A. 6) A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granupentru antigeni din membrana celulara. reagina. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. de natura proteica. 13) A. Donath.). antimuschi noted. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. pana la denaturare. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. Sin. Abrev. fara a modifica func. fectioasa etc.} Tip de a. 18) A. destinat sa suprime crizele comitiale. A. propriu'asi (c-ACAN) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. V. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. utilizati experimental (a. mononucleoza inreactii antigen-a. ori ca complement. antinuclear reactioneaza cu trophil antibodies. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. in vivo sau in vitro. variatiile de temperatura. cu specificitate dubia. perinucleah (p-ACAN) . ca si implicatiile In patologie. s. 7) A. a. A. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. A. Ex.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. deocamdata fiind ANTICORP. A. fizwio-gie. anticorpi anticardiolipina. a. A. Se recurge la hepatita cronica activa. Combinarea unui a. m. difera fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. care precipita cu antigenul. antimiocard. Rh. Forssmann. a. profesor dt medicinci interna la 'Vima. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. ului celular. antimitocondrie. anti-TPO. 19) A. fata de lele azurofile. umoral.). / reagin. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibodies. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antithyroxin antibodies. hepa-tita cronica activa. austri-ac.tii yorl^ 1S6S-1943. (sau de a. IgG care se leaga de reaginic. Titruri crescute de a. A. Tip de anticorpi antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea de a reactiona specific. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nuclecorespondent.).: a. antienzima. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antinucleaires / antinuclear antibodies. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps antiDiversitatea a. m. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. urmare a sarcinii incompati-bile). de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. Inventarierea aces*epilepsie.ditina m 1930. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . 8) A. c.: anticorpi reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto.Q. responsabil de for*imunitatii. ciroza. imuno-precipitare. de importanta exceptionala. este enorma. a. antitireoglobu-lina) tipuri de celule. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineuo serie de pro-teine musculare. pe masura diversitatii *fosfolipidelor.: a. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. midic anstriac. s. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. A. A.i 9{e. *iar celalalt pentru alt antigen. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. acidifiere. "test Coombs etc. m. Sin.

3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. adj. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. \Qr. yatolog si imumiog suedes. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. s. m. m. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. distruge. utilizabil In urmarirea acestor tumori. adj. Denumire generica a unei serii de a. dotos = dot. phlogos = fiacdra. 2) A. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). antigeni.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. pot fi utilizate ca *antimitotice. s. lytikos = care.: 1) A. A.5 ng/ml. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. Cel mai important a. ubicuitar. m. A.. gt'. deci.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. adj. emein = a romita. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. substante toxice etc. Nu este riguros specific. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. anti = contra. adj. ANTIFLOGISTIC.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. iar concentratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. Este prezent In majoritatea organelor. V. / anti(o)estrogen.). 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. CEA (engl.. s. Sin. n. [Cfr. ANTIGEN CA 19. markeri tumorali.. V.3 / CA 15. drojdie. a. V. anti = contra. deoarece con-tine a. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. V. ANTIEMETIC. reflex axonic.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. In raport cu care este mai putin specific. 3) A. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. protectiv. asigurand rezistenta la boala. / antigene.tl urinare. utilizati ca *markeri tumorali. s. A. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. a. In continuare si atte tipuri de antigeni. s. n. [at.. favorize. emetikos = care produce. dar nu 175 . [a.] Substanta sau celula straine organismului. V.). m. antidotum = anticfot.. identificat la numeroase spedi de plante si animate.: ACE. este 'tamoxifenul.3 / antigene CA 15. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen.] 1) Care diminueaza secretia urinara. V. antigeni fetali. [Qr.9 / CA 19. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. gr. anti = contra. fungus = ciu-perca. {Cjr. Hbs Australia (v.: HBs. Abrev. oistros = dbrintd. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. n. n.). s. ANTIFIBRINOLITIC. adj.. / antidromique. emeficus. printr-un mecanism fizic. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. / antifibrinolytic [Qr.: pi. hidatic.: a.. carcinoembrionar.. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. dar si a altor cancere (gastric. / antiphlogistic. anti = contra.9 si markeri tumorali.4 / CA 72. CA 50 si markeri tumorali. f. zym = ferment. Ex. sou phlegein = a ardf. 1868-1947. unii a. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml.. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. virusuri. Abrev. ANTIGEN CA 15. colorectale si gastrice. s. / antidote. [Cfr.az. ia diourem -« a urina.: antiinflamator (v. df.. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. Sursele de a. adj. ANTIDOT. [Qr. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. ANTIDROMIC. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. dromos = cursa. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. 4) A. glicoproteic asocial cancerului de san. bio-chimic sau farmacologic. s.} A.. s. s. / antienzyme. DEX. / antiphlogistique. Concentratia sa normala In plasma este sub 2.: solutie apoasa. V. antidromein = a merge. vasopresina. adj. gr. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei.. ANTIENZIMA. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. m.9. a. In terapeutica. adj. adj. adj.).. s. m. en = in.9 antigen. / antiemetic. adj. / anti-emetique. w direcfie opusd. adj.4 / antigene CA 72..9 / antigene CA 19. sou [at. / antifolique. s. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune.] Sin. si chelator. / antidote. cf. V. / folic acid antagonist. ANTIFOLIC. m. / antifungique. drum. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. s. gennan = a produce. adj. s. Obs. / antienzyme. prin administrare intravenoasa. anti = wntra.: antivomitiv (v. chimic. iat. gennan = o produce.). utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. Sin.. utilizabil pentru urmarirea acestui tip de cancer. Ex. Termen actualmente desuet.3 antigen. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). 5) A. sunt extrem de diverse: bacterii.a. s. (v. A. fibra = fi6rd/ -ina. ANTIFUNGIC. s. antifongique. V. anti = contra. n.] Sin. ant'i = contra. asocial cancerelor digestive si ovariene. s.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. varsaturi. m. phlogistos = infiamaflii. pentru care nu este strict specific. f. 2) In homeopatie. ai aceluiasi individ. ANTIGEN CA 72. impuls. n. m. [Cfr.. de. [Cjr. avand efect de scadere a debi-tului urinar. de ia anti = contra. Diferiti a. de la lyein = a distruge. / antifibrinolytique. / antidiuretique. ANTIDIURETIC. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice.: homeodot. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. Ex. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. ANTIESTROGEN. markeri tumorali. adj. Casoni sau a. / antidromic. ca si a. V. proftSOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. V. anti = contra. tract respirator). diouretikos = care. / antigen. A. care. m. adj. n. a. Cateva tipuri de a. care dez-volta o imunitate de protectie. utilizabil pentru supravegherea acestora..] Termen desuet. [Qr. markeri tumorali. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. s. \John Forssman. s. In continuare. de. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. antigen CA 19.: antimicotic (v. / anti-oestrogene. s. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen.} 1) Care se opune *fibrinolizei. iat. adj.4 antigen. la phlox. cu actiune puternica dar de scurta durata. / antidiuretic. / antifungal. CA 19.). anti = contra. celule sau proteine straine. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. m.

p. Sin. Ca urmare. complex major de histocompatibilitate. {'Lngi. t. a. histocompatibi-litate. rejet. la fetus. de h. in caz con-trar se produce *rejetul. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. ca hiperplazia prostatica. A. indue raspunsul imun al organismului gazda. de asemenea. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. A. surface = suprafata. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix.). s. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. Unii dintre acesti a. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). A.H. V. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). V. hepatita B. o. Natura a.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. prezent In toate celulele organismului. In functie de linia genetica. hepatita B. 34 kDa). CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. x: sunt extrem de imuno- . In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. homogrefa. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. core = ce-ntru. V. cu M. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. ai proteinelor matricei .: a. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. *a. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. Reactia Incrucisata a a. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. Cei doi a. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. V. timp de eel putin 20 de generatii. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). B. nu declanseaza reactii de *rejet. sistem HLA. initial In cancerul de colon. si antigeni heterofili. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. Sin. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. g. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. Ex. B. A. In mod normal. A. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. prostatita sau infarctui prostatic. de h. Ex.pa. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. grup tisular. cu patru gene alele majors (A1. t.: a. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. A. A. au In comun unui sau mai multi *epitopi. V. a. tipic fiind *antigenul Forssman. care se gasesc la specii diferite. exista numai la embrion. prezent In celulele canceroase. h. A. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. p. Astfel. h. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. Ex. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen.titd B. este secretat In mod normal.: antigeni de histocompatibilitate (v.: PSA.: anti-geni de transplantare. si sistem HLA. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. antigen tisular. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. A. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. Sistem bine definit de a. leucoplachetari sau tisulari. Prezenta acestui a. carcinoembrionar.] V. C (nucleoproteici . eritrocitari ai sistemului ABO. A. V. V. Cei mai importanti a. s. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. existenti la indivizi identici genetic. markeri tumorali. pentru care. are o serie de aplicatii practice. neuraminidazici'. In cazul rejetului. hemaglutininici . identici. markeri tumorali. 0 serie de glicoproteine care. de ex. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens.NP. F. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. r. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like.. carcinofetal glial etc.ANTIGEN HBc si In sange. t. In caz de transplant Intre specii diferite. cum sunt gemenii monozigoti. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. Markeri tumorali. t. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm.N). A. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. t. A. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *consangvine repetate. Acesti a. dar difera de la individ la individ.: aloantigeni. s. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. ffit&z. Cei mai importanti a. a. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. ei dau reactii Incrudsate. Dozarea a.: sistemul ABO. apoi In alte cancere. V.. sistem HLA. hepatita B. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. fetali). (LCA. cu exceptia oilor. Ex.M) si sub-tipurile A (a. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. gluddici. A. Abrev. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. ['Eng[. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. Primele trei gene codeaza a. A2. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. colita). prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. a. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. o gamafetoproteina. grupati In 'sistemul HLA. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. V. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. hepatitis B = fie. hepatitis B = fiepatita B.] V. Sin. A. Detectia a. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. A. V. F. A. A. transsexualism. A tost descrisa. sunt Inruditi cu a. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. ex.

vinblastina.. c) alchilante (ciclofosfamida. [Cfr. adj.. *acid orotic). ANTIMICOTIC. f.: antipaludic (v.] V. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. genos = Man. s.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. exprimandu-se In maniera dominanta. Unele a. Se disting doua mari grupe de a. / antimalarique. ia hormaein = a. -enne. ANTIGLOBULINA. / antig6nicit6. adj. se disting. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. s. tumor supresor gene. radical liber. grupe sanguine. anti = centra. anti = contra. Se disting trei grupe de a. s. n. m. imunoglobulina. -ind. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati.: *schizonticide si *gametodde. m. n. adj. adj. metotrexat). anti = contra.asparaginaza. s..] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. urmaf. gene-ra^ie. s. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). sau gennan = a produce.: sulfamidele sunt a. s. -ind. de tipul cimetidinei si ranitidinei. adj. n. / antiglobuline. adj. [Cfr. n. b) a. De aceea. adj. ANTIGUTOS. anti = contra. onkos = masd. mitomicina.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. anti = contra. s. peristaltikos = care are pro177 . sai naturali.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. n. helmins. sunt: "vitamina C. Cei mai cunoscuti a. f) hormoni (androgeni. ANTIPARKINSONIAN. s. / anti-genicity. [Cfr. cisplatin). oxys = acni. se grupeaza In *antifolice. adj. [^r. de [a globus = glob. [at. s. adj. s... f.. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. n. 2) Medicament utilizat.antifolice (aminopterina.. ANTIMONIU. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia.. ANT1PERISTALTISM. [Cfr. b) Antagonistii receptorilor H. s. Ca efect secundar. iat. medic engitz. m. n. anti = contra. s. n. ANTIMITOTIC. antimitotic (2). adj. n.u humor = umoare. din or. histos = t&sdturd. adj.. m. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. adj. / antiperistalsis. ANTIPALUDIC. caroten).. adj. aithmid. s. s. / antimitotique. f. s. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. [at. [Cfr. bleomicina. utilizata uneori. / antioxydant. adj. mykes. dim. m. s. Hi si H^. [Ofr. m.. guta = picdturd. antimoniu. s. anti = contra.. V. s. s. it. m. f. In acest scop. f. ANTIONCOGENA. s.. s. m. m. / antim6tabolite. / anti-oncogene. a tJfcita. hormon = e^citat. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. m. / anti-globulin. ai addului paraaminobenzoic. ANTIHELMINTIC. / antimalarial. Organismul poseda a. dimpotriva. declansand reactii puternice de *rejet. myketos = ciuperca. anti = contra. / antihistaminique. V. s. in iimba [at. antiestrogeni) etc. -euse..] 1) Care Tmpiedica *mitoza. astfel.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. adj. 1755-1S24. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. 2) Agent (substanta chimica. Sin. m. \Cjr. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . [Gr. m. Ex.. A.] Sin. / antigout drug.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. mala aria = aer ran. tesutu-lui sau celulelor tinta. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali.. adj.: antimalaric. m. / anthelminthique. 2) A. -e. anti = contra. [Qr. / anti-inflammatoire. a mode[a. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. anti = contra. V. s.. ANTINEOPLAZIC. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. d) antibiotice . / antipaludique. In acest caz nu se genereazai anticorpi. proliferarea celulara. slimmi = o?(ld de. antipurine (mereaptopurina). Ingestia compusilor de a. mitozd. antipirimidine (fluorouracil). agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine.: vermifug (v. anti = contra. exclusiv sau nu. / antipaludian. [Cfr. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere.. rareori expunerea industriala. s. s.. / antiperistaltisme. adj. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. anti = contra. antiulceros si receptori H. de ia gr. / antigoutteux.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon.antracicline. mitos = a^d. doua grupe de a. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. s.] Gena supresoare a cancerului. s. ia-crimd. ANTIOXIDANT. / antimycotic. test Coombs. adj. s. / antiparkinsonien.esut. James Apotheker Parkinson. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). \Qr. [Cjr.. f. 'antipirimidinice si *azaserina. scflin6a. ANTIINFLAMATOR. {Cjr. / antihistaminic.. Sin.vincristina. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. se utilizeaza medicamente cu actiune a. anti = contra.. adj. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. indemna. n. metahaHein = a. globulus. In cancere sau In leucemii. / antioxidant. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. anti = contra. / antionco-gene.: anticanceros.: antifungic. s. Sin.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTIS M genici. / antineoplastic. sin. s. / antimitotic. s. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. cu actiune lenta.). formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. produce simptome comparabile cu intoxicatia cu arsenic. de. anti = contra. ANTIGENICITATE. neos = mm plasis = modeiwe. Tipuri de a. Mutatiile sale sunt recesive. de unde denumirea Inselatoare. / anti-inflammatory. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului.).: a) "Antagonistil receptorilor /-/. exercita un efect *antiinflamator. aman-tadina si bromocriptina)... antineoplazic. -inthos = wemie. anti = contra. [Cfr. / antiparkinsonian. m. m.. anti = contra.. *antipurinice.. actinomidna. \Cfr. Este cazul *heterogrefei. s. 3) In oncologie. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. / antimony. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. / antimycotique. actionand asupra organismului. / antimetabolite. se. b) antimetaboliti . / anthelminthic.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor.] ElementuI 51.. de ia plassein = a forma. [Lot.: a) enzime . deci. fir. ANTIHISTAMINIC. m. medicament) care actioneaza contra inflamatiei.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. / antin6oplasique. tumord.] Sin. *vitamina E si beta-carotenul (v. 2) In general.. de interes medical. n. iat.. In tratamentui gutei. de gena recesiva a cancerului. antimonium. [Cfr. din TLvul Mediu c. pa/us. adj. s. gentian = a produce. adj. ANTIMETABOLIT. m. s. adj. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. f. / antimoine. ANTIHORMON. (ex.. Sb (stibiu). / antihormone. 0 serie de antagonist! H. adj.. ANTIMALARIC. adj. / anti-hormone.

In. anti = contra.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. adica introducerea de anticorpi deja produsi. utilizat local.r. adj.: antipiretic (v. adj. / antipyrimidique. Prin extensie. n. ser imu-nizant. [at. -euse. m.. / antisepsis. [Gr. ticlopidina.: imunoser. [Qr. / antitragus. A. s. anti = contra.).] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. dipiridamol. aplicabila pe tesuturile vii. anti = contra. f. 2) Substanta chimica. a. contractie).: antitermic. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal.. f. gr.: *vaccin a. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. / antiretroviral.. Ex.} Proeminenta a lobului urecnii. ANTISEPSIE. s. s. ANTIPORT. de [a gr. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. n. gr. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. \Cjr. psykhe = suflet. 2) Medicament cu acest efect. din o[andezd plaken = a carpi.). ANTISPASTIC.: ser a. / antiplaquettaire. Ex. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. thyreos = pavazd. s. / antiretroviral. n. m. duodenal este Insotit de voma. f. f.: ASLO. si asepsie. tragos = copra. / antiplasmin. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. ANTITOXINA. / antiserum. fr. virus = venin. s. adj. s. 0 serie de a. s.ela. stalsis = comprimare. n. s. s. / spasmolytique. [Gr. {Cjr.. s. si test ASLO. administrate per os. [Gr. anti = contra. sau pe cale generala. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. de. prescrisa In infectia 178 a. s. [Qr. sunt distruse la temperaturi relativ mid.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. m. Dozarea a. / antipsychotic. / antitoxique. anti = contra. stroptos = rasucit. adj. anti = contra.ta.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. A. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi.. C si G) care poseda antigenul corespondent. anti = contra. adj. s. ANTIPSIHIATRIE. \Cjr. ANTITIROIDIAN. / antiprotease. s. n. De asemenea. / antiserum. m. a pe-tici. anti = contra. f. adj. a transporta. s. V. anti = contra. pentru alfa. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. / antipurique. adj. lysis = dutrugere. este un test indirect. a se contracta. anti = contra. ANTITERMIC. [Gr. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistreptolysin 0. A. n.. streptolizina 0. / purine antagonist. Actiunea a. adj. s. ae [a toxon = sageatd.: aspirina.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. NA: antitragus. n. n. ANTIPROTEAZA. ANTIPLASMINA.] Enzima sanguina care. sepsis = putrefacfie. s. de 60-70°C. -inis == mdnCdrime. s. anti = contra. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. / antipruritic. la therme = cdld'urd. n. / antiprurigineux. plaqiiette.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. / anti-protease. psykhe = svflet. mai mult sau mai putin specific. [Qr. f. ritonavir). adj. de [a toxon = sageatd. Ex. adj.). adj. ANTIPLACHETAR. protos -= primui. spasticus. adj. adj. span = a trage. adj. / antifebrile. infecpie. / spasmolytic. adj. s. m. Abrev.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. A.] 1) Care suprima *pruritul. m. -enne. [at. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. Intr-un organism.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. s. n. In acest caz. sterilizare. / antiplasmine. s.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse.: spasmolitic (v. s. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice.contra.. a. . [Gr. tetanos. s. ANTIPURINIC. / antitoxin. / antithyroidien. adj. anti = contra. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. Var. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). febrifug. m. A. retro = inapoi. ANTITRAGUS. Sin. de baza este mercaptopurina. s. s. adj. / antipyretique. ANTIPSIHOTIC. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. \Gjr. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. / antithermique. la lyein = a distmge. s. pyrctikos = fibril. -aza. / pirimidine antagonists. priirigo. / antiport. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. [Gr. s.. [Gr. ANTISEPTIC. / antirabic. anti = contra. anti = contra.. [at.] 1) Care se opune tulburarilor mentale.. m. eidos = forma. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. ANTIPIRETIC. A..cu HIV. / antiplatelet. tragus. s. / antiport. [Gr. societatea este bol-nava. sub forma de *pomada. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. f. izolat din pancreas.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. ANTITOXIC. s. se opune disolutiei *cheagului. antifibrinolitic.. n. f. [at. iatreia = vw-decare. s. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. m.: botulism. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. spastikos = care trage induntru. adj. adj. [at. n. anti = contra. s. scut. s. si antiagregant.e. -ale. [at. / antiseptique.. adj.fi -ind. / antipsychotique. [Cfr. -ism. de. Sin.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. A. / antirabique.. d. / antitoxic. adj.. neuroleptic. obtinuti prin inocularea acestui antigen. [Qr.. -aux. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). bacteriostatica sau bactericida. s.] Sin. Conform a..] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. -ina.tea de. V. V. adj. m. f. anti = contra. 2) Antiser purificat. adj. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. / antiseptic. ANTIPRURIGINOS. ANTIRABIC. thermos = cold. de baza este fluorouracilul. / antitragus. plasma = odiect mod. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. scptikos = putrezit.: indinavir. s. 2) Medicament care are aceste efecte. s. adj. fie simultan. oxygen-labile. anti . difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. V. portare = a purta. {Cjr. / antitoxine.: medicament antihistaminic. / antipsychia-try.-ANTITRIPSINA. n. / antipsychiatrie. ANTIRETROVIRAL. fie secvential. / antisepsie. \Gr. opusa si posterioara 'tragusu-lui. care este utilizata si ca imunodepresor. adj. ANTISER. otrara. 0 prwine din tenne-nul eng[. se mascara In unitati standardizate.. serum = ze. [at. Ex. In cursul coagularii normale. anti = contra. si al lui Frey.. s. V. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor.} Sin. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie.-antitripsina (v. anti = contra.. m. (at... f. ANTIPIRIMIDINIC. adj. de [a pyres-sein = a ave. / antipyretic. s. anti = contra. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. m. receptor plachetar. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. f(^r. / antithyroid.

f. n. antron = peftera. Se disting: a) a.: mineri). s. / antithrombotique. -aux..] Care se opune substantelor straine organismului. //.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. ///.: amantadina. autogen (v. n. f. [Lot. b) a. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. a tori.. [Gjr. in.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei.: carbune. ANTROPOFILIE. Grupul de a. de obicei. /. / antivenineux.. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. [Lot. / anthracosilicose. n.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. f.] 1) Care se opune varsaturilor.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. / antivenin. anti = centra. s. YQr. s. / antivitamin. anti = contra. / antiulcereux. s. IV. ANTIVOMITIV. / antithrombotic. •akos = carbuM. silex. anthrax. s. cu forf-a. anti = contra. [at. s. reeducare func-tionala a unei articulatii. / antivenomous. / antituberculotic. antrum. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. [Qr. granit. Se formeaza Indeosebi In ficat. ca *rau de transport si *ve. Ex.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. s. prindpale sunt: izoniazida. f. mecanic. s. -e. cavitate. ain [at. stoma. *interferon. -euse. s. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. A. anti = contra. virus = otravd. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. de la philein = a iu6i. charbon. -ita.. [. s. anthrax. aciclovir. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. s. El provine. adj. s. trahere = a trage. s. f. -akos = citrBuM. d) a. izolat si sintetizat). adj. f. / antiulcerative. ANTRACOZA. f. antivenom. / anthracoid. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. / gastroduodenostomy. [Cjr. 2) Rezectia antrului piloric. s. antron = peftera. antracoza. f. m. / anthracose. -mo. / antithrombine. Ex.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. ANTRENAMENT. / antiviral.] 1) Care se opune ulcerului. / antrectomy. de amoniu. / anthracoide. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). adj. s. si antromastoidita. thrombos = ctieag. s. m.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. / antrite. / anthropophilia. s. articular. [Gfr. vita = via^a. f. antivenin. / anthrax. -eris = rand. s. ammoniakon = sore. se foloseste si expresia training autogen. s. -ozd. adj. adj. dezvoltat dupa formarea fibrinei. f. etionamida si streptomicina (primul a. adj. anti = uni'a. Mai frecvent. pop. / anti-thrombin. s. ANTROMASTOIDITA. etambutolul. gr. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. / antroduodenostomie. neutralizand factorul X Stuart (v. s. [at. -euse. ANTRACOSILICOZA. Sin. gandclovir s. produs de reactie fibhnolitica. nerecomandata. m. pentru atingerea unor performante. dar si In alte organe. a. / anthropophilie. ANTRACOID. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. gr. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. -ind. ANTIULCEROS. In romaneste. [at. 3) Adaptare prin repetare si practica. / anthrax. a. ulcus. b) a. 2) Inflamatia antrului piloric. factori de coagulare): d) a. In vederea atin-gerii unui anumit scop. a. pure este controversata. n. f.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. / antixenique.tie. s. 179 . La om. [at. 2) Medicament cu acest efect. / antritis. cca'itate. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). -euse. infec. ektome = e. vipere) sau insecte. s. rifampicina. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. A. antrum. tuberculiim = umfldturd mica. sau melanica. antron = peftera. [(fr. [Gjr. ca si *antiplachetare. Ex. -ale. determinand sinteza de factori II. / antrectomie. -oza.). c) a. s. ANTIVENIN. adj. antrum.Fr. Cat. m. philia = atracpie. edem malign) sau. / antixenic. s. adj. ANTRAX. vacdn BCG. azidotimidina. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate.ge. dalac. care este cofactor al *heparinei.: vacdnare a. [CfT. / antiviral. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. (at. produsa de Bacillus anthracis.: gastroduodenos-tomie (v. afiTivwi de. eidos = forma. pirazinamida. pro-ces complex. 2) Substanta. s. mastos = mametd.tij. \Cfr. adj. Cdvitate. mastoidiana. e) a. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. s. \Cjr. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. n.. cavitate. m. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. Ex. -akos = carSune. s. \Cfr.. -akos = car6une. cele mai recente a. / antivitamine. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina.. ANTIXENIC. ANTRODUODENOSTOMIE. / antromastoldite. V. -ita. ANTIVITAMINA.). Ex. sunt efidente si In alte tulbu-rari. f. *a. gr. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune.: a. s. actionand prin competitie.: tumora a. [Cjr. n. anti = contra. adj. IX. eidos = forma. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. anthrax. Indeosebi: *anticoagulante orale. [Qr.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor.. ANTIVENINOS.. n.: furuncul a. or. s.: anticoagulante orale (v. V. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. c) a. medicament dotate cu aceasta proprietate. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. in. [Lat.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. ANTITROMBOTIC.. a. m. ANTIVIRAL. xenos = strain. anthropos = om. [Lot. antrum. Forme: a) a.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. s. anti = contra. adj. anti = contra. se pare ca este vorba de antracosilicoza.. ANTITUBERCULOS. de ex. Sin. vomitare = a vdrsd. -atos = gurd} Sin. adj. Cat.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. poate fi fatal. s.). efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants.?(cizie.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. -ids = piatra tare. VII. [at. dideoxicitidina. [at. / training. duodeai = in nvmar de 12. f. gr. f. V. adj. f. adj. adj. Existenta a. / antituberculeux.: antiemetic. anti = contra. / antromastoiditis. ANTRITA. mai rar. gr. anti = contra..j V. / anthracosis. adj. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. / entraInement. / antiemetic. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. Sin. [Qr. Netratat. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. n. s.. venenum = otravd. f. f. anthrax. gr.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. antron = peftera. f. / antivenin. \Gjr. entrainement. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. ANTRECTOMIE. la duo-deni digitorum = de 12 de. / anthracosilieosis. voinismentelor. / anti-emetique ou anti-emetisant. sportiv. s.

V tab. la lyein . In a. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. s. f. care apare In caz de leziuni vestibulare.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. a e^wnina. anxius = netiniftit. / artere aorte / aorta. m. anus = fezut. [Cjr. . f. anus = fezut. [Lot.om. lylikos = care. In formele severe. aorta toracica. cinnuit'i gr. portiunea joasa. ri. [[at. imthropos = om. s. antron •= pefterd. / anthropomorphisme. anthropos = om. -os = aer. [Lot. A. cu sistem (ex. skopos = o6seniator. s. [tjr. In mod accidental. i anuscope. Initial. anxius = neliniftit. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. ANULOPLASTIE. poate fi ectopic.are ca obiect studiul variatiilor. / anxiogenic.. s. gr.artere. n. de. a. 4) A. tab. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. artificial). s. s. V.. / anxiete.: sistem digestiv). [Lot. f. tome = taiere. proprietati hipnotice. f.a distmge.. de fapt. antron = pefterd.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. AORTA. device (2). [Lat. Sin. f. / anthropomorphism.iiniftiti cMnuit. s. f. / anthropozoonosis. cavitate. A. fiinta umana. f. prerenala. adj. de regula. s.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. gennun = a produce. A.] Cavitate natu-rala. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. adj. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. respirator. / antrum. tegumente palide. aniilus ^~.artere. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). pot fi sedative In doza mica sau pot avea. forme si Insusiri omenesti. T. permite derivarea totala (si. priii pnsrr-a acestora.. n. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. exprimat uneori In cercetarile de *etologie.. aorte. Dupa unii specialist!. [Lot. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). / aortography. si anus artificial. adj. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. anat. renala. anat. nosos fioaid. anat. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. f. / antre. NA: antrum. 2) A. s. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. s. / aortographie. / anthropologie. cultu-rala sau eInologia .] Stiinta care are ca obiect studiul originii. f. si oligurie. frecvent un calcul. anxietas. s. aorte. 3) A. Termenul poate fi sin. / anthropozoonose. definitiva) a materiilor fecale. anus contra naturii. tab. de un *a. ANUS. [Qr. f.: a. 2) A. f.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. / anthropology. s. pi. / anxiogene. a fost dezvoltarea creierului. 5) A. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. APARAT.] V. s. Ex.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). s. Ex. s. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. antrum. de agitatie. gr. m. In necroze cortical-renale. vestibulara reprezinta o forma de a. transpi-ratii red. [Lot. / annuloplasty. anthropos = am. / anthropogenesis. cu aer. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. gr. logos = stiinfa.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. cfiinuit. . s. metron = mafura. de la skopein = a wdea. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. apparatus = instmmente. s. ANTRU. / proctoscope. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. antra. V. gr. a. m. n. s. a. / anuria [Cjr. ANTROPOZOONOZA. Indeosebi din cadrul . care comunicS cu duodenul prin pilor. al cailor urinare. genesis = pwdncere. obstructiva. s. uneori criza de angina pectorala sau de astm). graphein = a fcrie. anthropos = om.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. ouron •= urina. Patologic. / anus.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. / antrotomie.: proctoscop. / antrotomy. / annuloplastie. gr. antrum. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. de la. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. morphe = forma. locomotor etc. plastos = modelat.: *arboviroza. fec-piune. / apparatus (1). [Lot.. anat -artere.. s.: anus. ANTROPOLOGIE. d<. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. prin prezenta unui bloca. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. de. este zoomorfismul. imperforat (cu persistenta.priv. Ca anxius = ne. f. a. s. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. / anthropogenfese.. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. [Gfr. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. [Qr. a mersului biped.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. A. s-a presupus ca factorul primar al a. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. somatica sau fizica . Reversul a. distruge.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. In doza mare. s.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxietatea. de cauza strict renala etc. AORTA DESCENDENTA (v.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. -atis = neliniste. digestiv. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. artere. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). *a. in timp si spatiu. vezical. osoasa sau viscerala. cu o subfaza euhominina. de [a plassein = a modela. Nelinistea. vulvovaginal sau vestibular. {Cfr. f. ca factor prim. Ex. ANXIOGEN. apar reactii neurovegetative caracteristice *angoasei. s. s. m. ANXIETATE. Importante: 1) A. ANXIOLITIC. aproape orizontala a stomacului.(NA: antrum pyloricum). AORTOGRAFIE. n. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. on . / anthropometrie. dar imperforat. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. s. 2) A. V. f. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. biologies.inel. Orificiu anormal la nivelul intestinului. mafini. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. tab.. / appareil. a forma. ANTROPOMETRIE. / anxiolytique. V. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). s. f. / anxiolytic. ANURIE. n. la temneia = a taia.. ANUSCOP. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. [Lat. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. piloric sau pilo. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. ANTROTOMIE. / anxiety. Militate.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. / anus. cu sediu variabil. / anurie. Sin. ANTROPOMORFISM. Insotit de o stare de rau. s. f. [Cjr. lucruri sau procese. Se dis-ting: 1) a. f. postrenala. / anthropometry.: mica tuberozitate gastrica. m.. s. f. -on = aer.. a caracteristidlor morfologice ale omului. anthropos . m. s. prin obstructia ureterelor. adj. cavitate voluminoasa. zoon = animai.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. de. NA. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. angionecrotica. s. s.

A. o -priv. -ids = adaos..} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. 1843-1926. si macula densa. apa legata. Ca2+. / water. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. apa libera. [Lot. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. a. Fe2^. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. APEDUCT (aqueduct). Caracterul de *dipol al moleculei de a. In general. mai mult sau mai putin flectat. pi.} In anatomie. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. inertie psihica. f. [Lot. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice.priv. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele)../me. G. m. a. / aqueduc.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal.] Principalul constituent al organismelor vii. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. aqua = apa. este mobil si liber. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior).priv. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. v. NA: aqueductus. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. [Lot. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. ortopedic. cu formula chimica H. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). diverticul cecal vermiform. APA LIBERA / eau libre / free water. Actiunea terapeutica a a. dt la. / apareunia.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. n. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. fiind denumita . pe de alta parte. mediu de dispersie. pelvipedios.. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. s. [Lot. A. appendices. s. uneori.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). De aid. m. / apatite. hipertensiune intracraniana. g.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. Exista o mare diversitate de a. m. f. m.: a.duina in 1906. a. aparat gipsat. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. contractura abdominala. / eau. ?n tesuturi. A. Submucoasa a. / apathetic. s.. transformandu-le In produse de se-cretie. V. adj. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. V. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. Ex. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. respectiv. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. dementa etc. pathos = afecfiune. S. APATIC. K^ Li^ Mg2".} Caracterizat prin 'apatie. apatheia. pe de o parte. Unele a. v. jambier (orteza jambiera). rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). pureune = tmpe. adj. eficacitatea unei a. fara aderente. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide.. {Qr. are rol de . muscle guarding. mai mult sau mai putin . In functie de compozitia lor. Rolurile principale ale a. f. / apatite. a. X poate fi simultan . s. n. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. \Qr. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. natu-rale saline. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. cantitatea de a.matricea vietii". 18.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. / appendix. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora.clorul.016. [Camillo Golgi. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). APENDICE. m. G.re. f. / apathie. La acest nivel. appendage. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. In mod normal. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. sunt utilizate ca a. A. Datorita rolului a. 2) In acceptiune curenta. fustolog Italian. de unde etimologia termenului. [CJT. m.). a. constituit din vezicule si sacule. s. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). in functie de compozitie. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. S0^~.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. -ids = adaos. A. / appendice.. a . contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate.. f. A. Proportia de a. 181 ... cu formula chimica D^O. sunt usor radioactive. este necesara In reactiile de hidroliza. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). nume dat canalelor fine existente Intr-un os. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. de suspensie. APENDICECTOMIE. s. aqua = apa. APATITA. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. supGment. H^O. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. APAT1E. / appendicectomy. / apareunie. s. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. Fractiune a a. 'antiseptic oxidant utilizat. a . a. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. corector progresiv. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale.. appendectomy. f. Termen generic pentru orice 'proteza.cfiere. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. s. "orteza sau. / apathique. / apathy. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. aqueductus. appendix. s. s. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. APA GREA / eau lourde / heavy water. In toaleta plagilor. APAREUNIE. pi. de.. APA LEGATA / eau liee / bound water. duc-tus = ducere. a. appendix. pathos = afecfiune. A. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. APA. m.. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. 3) Macula densa. f. NA: appendix. la ducttire = a conduce. f. *a. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. fluorul si radicalul hidroxil (OH). / appendicectomie.0 si M. a. / aqueduct. Fractiune a a. s. \Qr. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. a. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta.: hipotiroidie. f. s. cloroapatita. In solutii putin concentrate. prof&sor [a 1'avia. V. s. PO^' si cationilor Na4. cat si m patologie. i s-au mai atribuit si alte roluri.

daca este utilizat cu referire la alimentatie. s. apendice In pozitie anormala. reflexa. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala.. partea opusa fiind suprafata bazala. 2) A. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. 14) A. / apex. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza.priv. adj. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. care separa epiteliul de alte tesuturi.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. prin inhibarea centrilor respiratori. complicatie a unei apendi-cite acute. m. a . adj. NA: processus ctinoideus.d. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. ke]e = fie-mie. (at. pi. [Cat. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. f. s. s. cu apendice aparent normal. A. n. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. f.} Absenta 'febrei la un pacient. pentru apexocardiograma (v. si mero-crin. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. \Qr. f. / appetit. de. f. proces iritativ apendicular.APENDICITA supCitMttt. adj. dentara. 5) A. 15) A. appendix.. Termenul apirogen. / apexocardiogram.: boala Alstrom-Leber (v.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. APEXOCARDIOGRAMA. / appetite. dsrinf. la unirea dintre lama si pedicul. s. s.\ Oprire temporara a respiratiei. f. -ids = vdrf. NA: processus coracoideus. / apicolysis. en . APIRETOGEN. 9) A. [Cjr. 8) A. s. s. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. cronica. / apodia.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. cu fenomene toxice grave. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. 5) A. / apyrexia. m. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. f. avea. congestiva. / aplasie.priv. adj.). / appendicocele. spre deosebire de *foame. f. perforata.6ri[. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian... APICAL. de. flegmonoasa. cuime. f. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. s.priv. NA: dens axis.priv. dt. n. pnoia = respirafie.. / apnee.: 1) A. / apical. APLAZIE.: apexograma. NA: apex. gangrenoasa.} Hernia *apendicelui vermicular. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. / apexocardio-gramme. holocrin. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. totals sau partiala a germenilor dentari. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. forrum = fier: -inn . cuime. de cauza neuroreflexa sau lezionala. s. s. APICOLIZA. adj. [Lot. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. -aux. -ids = varf. prin excitarea zonelor reflexogene. -ale.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. / apyretic. pyrexis = acces de. f. 2) A. Var.in. lombara. ektome = e^cizie. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. a . [Lat. [Lot. APIRETIC.: glanda mamara. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. / apical. 10) A.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. s. 16) A. Sin. al unei structuri sau al unui organ. / apoenzyme. s. f. lipsa congenitala a vagi-nului. apex. adj. s. s. NA: processus articularis. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. / apyrogenic. sindromul apneei de somn. 6) A. s. In continuare. Multiple forme: 1) A. f. s. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. a . recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process.ge. -ids = adaos.. / apyrexie. apex. f.). / apoenzyme. / appendicite.. a. appendix. ascendent. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. V. / apyretique.] Care nu provoaca febra. {Qr.. 7) A. punct culminant al unei formatiuni anatomice. arret respiratoire / apn(o)ea. / apoferritin. care Inconjoara saua turceasca. varf. / apocrine. mastoida. care prezinta un caracter imperios. [Qr. ia pnein = a wpwa. de vagin. germinala. pyretos = fe6raf gennan = a produce. / apyretog6ne. -ids = vdrf. appetitiis = pofta. apo = in afard. pyretikos = j~e. / apex. 2) A.} Absenta congenitala a picioarelor.. A. Sin. medulara. inflamatie latenta. supCiment. a priv. [Lot. s. pulmonara. a . NA: apophysis.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. v. A. si holoenzima. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. \Gjr. f. hiperplazica. . f. [Lot. 13) A. atrofica. gr. fe6nl. zyme = ferment. apex. prin obstructia cailor respiratorii. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. de. Ex. supurata. proces supurativ al apendicelui. NA: processus mastoideus. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. foliculara. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. APETIT. f. / appendicocele. Proces conico-cilindric. processi (lat). prin decolare pleuro-parietala. / apicolyse. s. s. [Lot. la plasseia = a forma. gr. V. n. proces inflamator si distrofic al apendicelui. APOFIZA. 4) A. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale.). desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente.} Referitor la varful unei celule. 12) A. la pyressem = a. apex. / apodie. s. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. s. dt la lyem = a distru. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. APENDICITA. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. APIREXIE. s. apo = in afara. pelviana. APOCRIN. 4) A. A. f. s. s. -ids = varf. f. gr. / apophysis. larvata. la pyressem = a avea feCiro. f. APOFERITINA. lysis = distrugere. 3) A. adj. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. pous.. cu[me} Extremitate. plasis = moddarc. V. [Cfr. 11) A. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. abcedanta. Forme: 1) A.. 3) A. Ex. gr. 3) A. / appendicitis. tumora. forma evolutiva brusca. [Gfr. / apoferritine. V. APEX.] Termen care. n. podos = vicwr. Ex. 4) A..: solutie a. a . fidro. APENDICOCEL. APODIE. retroce-cala Inalta. pi. 'impre-una cu produsul de secretie. NA: processus coronoideus ulnae. {Cjr. ca urmare a cariilor dentare complicate. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. f. [QT. supdment. cu fenomene generate si digestive.priv. acuta. apo = in afara. / apophyse. kar-dia = inimo. / aplasia. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. APNEE. / apocrine. Suprafata a. nu este corect. utilizat uneori. f. traumatica. APOENZIMA. mecanica. V. toxica. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. purulenta. Var. expusa. adj. s. -ita. apices. -ids = adaos. s. processus. APEXOGRAMA.

APOFIZITA. apoplcktikos = stup&flat. pulmonara.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. Schlatter's disease. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. APONEVRECTOMIE. mediana.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. A. metroragie. a.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. care dispare spontan fara sechele. A (din HDL) este o a. s. (at. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. neuron = new. s.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta..] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. pi.: hematom retroplacentar. fagocitoza lipsind. de [a apo = in afara. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. s. [Qr. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. f. apoplexia = [ovitvra. ektome = ufcizu.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. 3) Anatomopatologic. aponeuroses. Se disting opt tipuri de a. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. boala Ledderhose. Sin. f. ad|. iar in necroza eel de *ca-rioliza. apopleklikos = stupefia. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. A. 2) Care este predispus la apoplexie. si a. lipos = grdsime. neuron = MTV.] Moarte celulara izolata si programata. pe cand In necroza celula se umfla. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. Sin. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. / aponevrose. APOPLECTIFORM. eel putin 11.: boala Bosviel (v. are loc fenomenul de 'cariorexis. 2) Prin analogie. f. D si E.. Exista a. s. s. voluminoasa. osteita apofizara de crestere. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. Sin. V. aponeurosis. Prelungire osoasa sub forma de stilet. a.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. s. / aponevrosite. spre deosebire de 'necroza. / apoptosis. \Cjr. s. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. ptantara . ar putea 183 .APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. B (din LDL) este principala a. s. \Gjr.] Proteine cu functii de sinteza. / apoplectic. uterina etc. f. s. pereche. adj. -ino.: atac sau ictus a.: ictus apoplectic (sau cerebral). APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. / aponevrositis.. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. Sin. APOPROTEINA. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. Sunt clasificate In grupe. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. apo = in afard. II. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. ca urmare. formand o membrana alba.. formata din doua lame unite anterior. APONEVROZITA. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. protos = primui. III). implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. / apoplexie. si coloana vertebrala. / apoprotein. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoarele: a. / apoproteine. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. s. spre deosebire de necroza. In consecinta. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. / apoplectiforme. A. In a. NA: processus pterygoideus. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. Osgood's disease. A. const. cele mai importante fiind A si B. de. splenica. asemanatoare atacului de apoplexie. / apolipoproteines. / apolipoproteins. APOPTOZA. APOLIPOPROTEINE. formata Indeosebi in ficat. pro-los = primu[. APOPLEXIE. fiind foarte evidenta in necroza. fara sa existe o obturare vasculara. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. de invelis (fascii). mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. antiaterogena. \Cjr. [Qr. f. adj. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. f. Indeosebi in cancerogeneza. apoptein = a arunca in afara. forma = forma. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). si tab.. iar cunoasterea mecanismelor a. in Iliada. care decoleaza placenta de peretele uterin. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. -inn.. apoptosis.} Care se aseamana cu 'apoplexia. adj. f. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala.. Sin. [Qr. f. In a. II). amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. / apoptose. Tipurile de a. f. pierdere subita APOPTOZA de constienta. implica o singura celula. aponeurosis. f. biochim. NA: processus transversus. f. / apomorphine. In a. / apoplectiform. / apophysitis. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. a. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. s. [Qr. In a. / apomorphine. APOPLECTIC. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. cuva-nt utilwat de Homer. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. APOMORFINA.: sindrom Achenbach (v.v. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital.). / aponevrectomie.: boala Osgood-Schlatter. de insertie. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. datorita scindarii Intre *nucleozomi. este un proces normal. t. In prezent sunt In studiu implicatiile a. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. APONEVROZA. f.). / apoplexy. / aponeurosis. / aponevrectomy. A. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. cu sosirea toamnei. apo = in afard. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome.: A (I. s. aterogena. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. f. V. iar In necroza acest proces este aleatoriu. A. -ita. NA: aponeurosis. aponeurosis. NA: processus spinosus. / apoplectique. A. s. C (I.. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis.: atac a. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. / apophysite. [Qr. care reprezinta moartea celulara patologica. Ex. [Cjr. f. Ex. iar a. f. s. pi. apoi se dezintegreaza. s. in patologie. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. d'e [a apo = in afard. s. [Cfr. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. f.t. analoge tendoa-nelor aplatizate. NA: galea aponeurotica. apo = in afard. Forma a. f. neuron = new .. pi. [a phyeiii = a create. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea.. iar necroza o populatie de celule.. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. s. atac cerebral. de (a apo = in afard. NA: procsssus styloideus. albuminurie masiva. s. f. B. physis = creftere. rezistenta.

prosexis = atenfie.] Abrev. s. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. A. APUD / APUD / APUD. m.r.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. boli hematologice. s. ocupat de *lichidul cefalorahidian. [Cfr. si meninge. / apragmatism. APROSEXIE. arachnoideae. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. [C. s. evolueaza cronic.).] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. kele = hemie. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a.} Sintagma lat. f. eidos = forma. s. dura mater. fara leziuni cerebrale. n.. unele infectii virale. f. s. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. / arachnidisme. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. adaugare. s. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. infectioasa).. de la pragma. / arachno'idoc61e. accidente vasculare cerebrale. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. nocivi fie prin toxinele din venin.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. la apponere = a pune ianga. / aprosopie. \Gjr. / aprosopia. arakhne = paianjen. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. infarct miocardic. s. / apposition. Thuja occidentalis. a adauga ft ponere = a pune. cuprinde numeroase ordine. [C. ischemie cerebrala. s. f. Majoritatea a. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. l^r. pentru amine precursor uvtake and dtc. Inmora. APRAGMATISM. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. •oma. practicd.] Artropode ("Arthropoda) terestre. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. -oris = arbors. In clinica se solicita. [Acroiwm din Ingi. din care fac parte paianjenii. A. sunt secretante. se recunosc trei tipuri de a. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. feocromocitoamele.priv. femeile prin cercuri. ideatorie. iar a. osteoporoza. f. idei. componenta a *leptomeningelui.. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. pragmatikos = referitor [a fapte.). pi. / aprosexia. printre care a. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. / arachnodactylie. In timp ce gesturile automa-tice (ex. arbor.. astm. Sin. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. APROSOPIE. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice.. [CfT. logos = stiinfa. ARAHNODACTILIE. APOZITIE.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. f. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. / apudome. / arachnoldite. eidos = forma. m. s.: sindrom Beals-Hecht (v. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. boli neurodegenerative. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. cutanat. a -priv. ARAHNOIDOCEL. ARAHNOIDITA. praxis = actiune.. / arachnoid.. f. [Lot. In consecinta. Ca urmare. sin. 3) A. s. scorpionii si diversi acarieni. striate sau cerebeloase. s. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. dementa. a .: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. In care un gest simplu este irealizabil.] Infiltrat celular. 2) A. [Lot. -ama. -ism. f. s. s. / arachnoidocele. n. genea]ogia. de. Totusi. [^cronim din engC.r. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. al *leptomeningelui. arbor. s. artrita reumatoida etc. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. atos = fapt. a -priv. / arachnoide. abdo-menul. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare.. sunt suficiente dovezi ca a. 2) Sin. / aprosexie. inflamator sau neoplazie. s. Tmbracarii si a mersului. / apragmatisme. In care gesturile simple sunt execu-tate. A. pentrv amine precursor uptake. -oza. s. neobservarea noului din ambianta si. de ex. [Qr. SIDA. [Qr. -ita. f. arakhne = paianjen. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui.).: neoplazie endocriniana multipla (v.. Se disting: 1) A. s. / apposition. procesele biochimice sunt identice. n. Fenomen prezent In oligofrenie. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. dorit de subiect. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. / apraxia. f. NA: arachnoidea. f. [Lat. / apudoma.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. (Mil's = apiicare. fapte. accident grav. carcinoidele intestinului subtire).priv. [C?r.} Punerea In contact a doua elemente (substante.arboxyla. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. cat si al efectorilor moleculari. eidos = forma. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. pia mater. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. nervos. s. ARAHNOIDA.: 1) A. [^Ic-ronim din Ingi. V. ARAHNIDISM.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). arakhne = paianjen. / apraxie. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj.] Perturbare a atentiei voluntare. [Qr. ataxie-telangiectazie. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. chiar daca acesta este evident si. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. Insemnand arborele vietii. fragmente de os fracturat). ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. / arachnidism. -ism. spinala Inveleste maduva spinarii. arakhne = paianjen. ideonnotorie. uzual pentru sindrom Marfan (v. din gr. / apudomatose. APUDOMATOZA. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. appo-sitio. eel putin aparent. In principiu. s. f.i prosopoa = fa^d.] Sin. / arachnodactyly. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. antireumatic. s. carcinoamele tiroidiene.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. s. APRAXIE.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. arakhne = paianjen. a . / apudomatosis. Generatiile . encefalica acopera encefalul. m.} Membrana fina conjunctiva. APUDOM. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. constructive!. f. f. tumori frontale etc. / arachnoiditis. Clasa A. f. f. n. unnas.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. generatie. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. f. polyendocrinoma.). 2) A. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta..] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. miozis si hipotensiune. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. arakhiie = paianjen. genos = neam.: plicae palmatae cervicis.. s. -oris = arbore'i vita = viafa. s. s. f. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant.

areae. [Lot. / arbovirose. f. 2) A.] 1) segment dintr-o curba. a.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. vasopresina. el delimiteaza. s. s. -ism. / argentaffine. s. ARGININURIE. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. argentum =• argMt. / arch. In particular dintr-o circumferinta. r. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron).] ARE 1) A.] ElementuI chimic nr. [Lat. arthropod-bome = transportat de artropode. b.). s. superior sau inferior. Ex. n. s. A. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. b. sin. \Cjr. Acest a. eel de-al doilea a. f. In organismul carora virusurile se multiplica. format de catre pediculi si lamele verte-brale. f. / ariboflavinosis. In functie de virusul care Ie genereaza. 47. ca si In tehnica medicala. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. Cat.] Coloratie anormala. f. ARHEOBACTERIE. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. b. A. s. ureogeneza. ARGININA. [Lat. / arginine. s. infectie. este rara si. neural (sau vertebral). f. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. s. s. fiind denumit monosinaptic. / aire. arcus = arc. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. 6) A. s. / argyrie. s. eel de-al patrulea si al cincilea. ARGINT. / argininuria. s. r. argyros = argint. fibroasa s. [at. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. [Lot. dau nastere unor cartilaje laringiene. argentum = argint. -oza. Aceste doua zone permit. [Lot. maleabil. posiBii de ia germ. Metal alb. m./. f. V. astringente si antiseptice. ARC.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate.: gerontoxon (v. biochim. f. / argentaffinome. / argyria. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. s. 4) A.87. v. normala sau patologica. In general. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. fiecare punct al re185 . Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. 0 serie de a. argentum = argint.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. ARGIRISM. s. argentum = argint. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. virus = venin. s. f. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. affinis = mvecinat. 3) A. [Lat. / arc. a. m. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. ARIE. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. f. corticotem-porala care Inconjoara a. Primul a.5. s. / area. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin administrare terapeutica prelungita. 6o[ta. ARBOVIRUS. ARIBOFLAVINOZA.: gerontoxon (v. La nivelul sau (a. greutate atomica 107. avand aspec-tul unei linii curbe. Sin. n. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei.] V. . 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. costal. s. areo-lae (1). s. bakterion. deasupra arcadei orbitare. f. f. greutate specifica 10. capuse). din centrul nervos la organele efectoare. AREOLA. -oza. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice.iu vasculara. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. f.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. a.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. -ina. 2) A. m.: a) a. Considerate ca forme primordiale In evolutie. 6o[td. s. arcus = arc. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. / arch.. adj. area = am} In anatomie. s. NA: area.] Structura anatomica de forma arcuita. provoaca la om *arboviroze. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. flavus = gaiben. s. n. / areola. / archeobacteria.).artere. m. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). virus = otrava. [Cjr. cu fata posterioara a vertebrei. s.d). / argininurie. Sin: ligamentui Poupart. orificiul vertebral. (a.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. / argent. prezinta forme foarte diverse. c) a. / argyrism. De asemenea. s. ARBOVIROZA.). ](yr. ARCADA. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. iar altele si omul (*antropozoonoze). de ia area = mie. f. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. nu poseda decat o sinapsa. [Cfr. v. NA: areola. f. / arche(o)bacterie. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. V. Indeosebi In *pelagra. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. auditivo-psihica: a. Mai importante: 1) A. mica. gr. f. In conti-nuare. arkhaios = vecfii. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. \arbo afirw.: centrul auditivopsihic. [Lot. f.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare.. / argentaffinoma. Sin. silver poisoning. -onio. A. 5) Ani Brodmann.prill. ARGENTAFIN. s. un organ efector (muschi. dreapta si stanga. (a. calcarina: zona de proiectie a a. / ariboftavinose. s. ligamentului stilohioid. / argyrisme. se asociaza cu alte avitaminoze. [Lat. adj. s. affinis = iwecinat. f. [arbor -tifirw. / silver. dt la bakteria = 6aston. respectiv. din engi. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale.: cardnoid (v. b) a. 4) A. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. pi. argentum = argint. / arbovirus. anat. s. s. s. (riboflavina). / arginine-vasopressine. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. ARGENTAFINOM. osoasa. s. V. / arbovirosis. n. / argentaffin. const. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. m. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. tab. [at. -ind. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. m. din engi. areola s= (trie. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. hioid) da nastere apofizei stiloide. 3) A. ciocanului si nicovalei. Ca urmare. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. / arbovirus. dim. a . / areole. majoritatea fiind boli tropicale. [Lot. posterior al vertebrei. pi. argyros = argint. dim. vizuale. ouron = urind. otrand. 2) Structura anatomica. orientata oblic In sus si spre exterior. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. tab. Reprezinta o veritabila retina corticala. / arginine-vasopressine. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. sen. celula argentafina. f. simbol Ag. brun-roscata a tegumentelor. •ind. f.] Sin. ARGIRIE. Fiecare a. / arcade. f. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. / arginine.

a. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). adj. s. adj. tulburari de conducere intraventriculara. 'torsada varfurilor). .i iat.uicior. eidos = forma. acid riBonucCeic. mentalis. f. Clasic. Kiesselbach. / arytenoidite. 14) A. s. cardiaca. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. cortico-oculoce-. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii.ww. adj. / arythmie.. din [at. -e. 10) A. isterie). pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. iar sub 20 pro-fund. jonctionale).: pata Kiesselbach (v.: *rubeola). care a delimitat 52 de a.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua.td a [lit retro = mapoi. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. aberatii cromozomiale (ex. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. s. encefalite etc.: arie striata.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. egoism si *puerilism. A. Sin. adj. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. -ita. *sin-drom Lown-Ganong-Levine. ARITMOMANIE. adj. rhythmos = ritm. care se manifesta pre-coce. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. 16. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). adrctro. / arriere. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. sinusala respiratorie. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. extrasistola. acesta se dovedeste inapt sa Invete. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. ARN / ARN / RNA. (at. este.re. calificata. ca si un mediu familial sau social adecvat. forma wtaritd a iui retro = uiopm. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. determinata de interpunerea. heterotope sau ectopice . ARITENOID.: operatie Kelly-King (v. striata. 17) A. de. rhythmos = ritm. Sin. f. rhythmus. trebuie diferentiata de a. adretro. de. back-ward. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. Co. de la mens. a . de ia arytaina = u[cwr.. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a.rma.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. ale conducerii impulsului sau mixte. a. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. unor extrasistole cu numar si tip variabil. Neregularitate de ritm cardiac. a. neurofiistologge. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala.: *sindromul Down). / arytenoiditis. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. gennan = a produce.). eidos = forma. *tahicardia atriala. de origine sau cu destinatie extracorticala. \Cjr. / arithmomania.. 'imbecilitate si 'idiotic. *sindrom Wolff-Parkinson-White.. / arytenoide. s. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. traumatism cranian perinatal. absenta autonomiei. de regula. [^6rev. A. 11) A. comunicare interatriala. *flutter-ul atrial. ARIERAT.) A. eidos = forma. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. m iim6aju[ c. pentru 20-50 moderat-sever. ARITENOIDOPEXIE. poate afecta numai o parte a personalitatii. ritm sinusal coronar si atrial inferior. (at.] SubstantS poliri- . A. gr. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. 12) A. [^r. m. Poate fi paroxistica sau permanenta. [fr.: arie germinativa. dimpotriva. / arrhythmogenic. u(tinse. [Cjr. nevroze. regiunea precordiala. ARITENOIDITA. / aryt6noidopexie.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann.). V. ARITMOGEN. u. 'bradicardia sinusala. afectiva. aritmie cardiaca. *tahicardia ventriculara. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). si retardare mentala. f. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. a. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. \fr. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. 9) A. c. Extrem de diverse. 7) A. / arrhythmia. m. f. care. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). arithmos = numar. fata de ritmul sinusal normal. v. la arytaina = u[c. f. rhythmus. s. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. [Gjr. s. \Cjr. In functie de mecanism. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. f. m. centrul receptor al sensibilitatii generale. arytainoeides = m forma de view.ventriculare (*extrasistola ventriculara. ventriculare.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. ARITMIE. poate fi determinata de fibrilatia atriala. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. *fibrilatia atriala. arytainoeides = in forma de ud-. m. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. / arytenoid.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. 13) A. / arytenoidopexy. *ntis = minte] Inapoiere mentala.wr. arriere. [Korbinian Brodmaan. A. indus artificial. din [at. arrieration. sinu-sala nerespiratorie). manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. gr. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal.ior. ary(oinoei'des = in forma de. arie calcarina. a.t ui iocul dmwnwv. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni cardiace). / arithmomanie.priv. f. A. . de ia arytainu . *fibri-latia ventriculara. recuperarea nefiind posibila. 'wandering pace-maker).atriale (*extrasistola atriala. parietala ascendents. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). au fost stabilite si descrise trei grade de a. b) a. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. forma ifitiiri. Daca arieratui este un copil. V.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. adj. 15) A. s. pads = jv(a. / retardate. sau campuri citoarhitectonice. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. sin. V. poate fi eliminata prin *psihoterapie. s.] Sin. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale.tUlza.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. f. / arythmogene. uicior.ta. a • priv. bloc atrioventricular. *flutter-ul ventricular. parasistolie. 8) A. gr. Astfel. stenoza mitrala) decompensata sau nu. 4) Ritm de pacemaker. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. mental deficiency. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. [Qr. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral.

s. . fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. y. dm gr. / ARN-polymerase. . A.artere. . therapeia = tratame. a. V. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. tab.artere. [Lat. tab. . care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). A. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. . ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. / aromatherapy. [Lat. solubil). ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. A. gr. s. s. ARTEFACT. . . de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A.to-n. tab. tab. . artis = meserie. tab anat. ARN-POLIMERAZA.] Vas care conduce sangele oxigenat. ardere = a arde. f. tab. s. n. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. ARSENIC. aroma. tab. / arsenic. frigul. tab. tunica mijiocie (sau media). / artery. s. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. polycistronic messenger. A. de la. n. anat. anat. V. care are rolul de a dirija a. . f. Clasa particulara de ARN antisens. din microscopia electronica. V. anat. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. As. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. (irs. As^. V. anat. arsenicum. si ADN.artere A. f.: a. de. / aromatherapie. / arsenic.artere. V. se constitute Intr-un sis-tem arterial. de asemenea. . se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. / arsenicisme. anat.. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. 3) a. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. ARSENICISM. s. 4) a. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. arsenicum. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. / brulure. 6ar6dlesc. 33.artere.artere A. V. Biosinteza a. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism.artere. A. artere perineale profonde / artery of bulb. anat.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. A. tab. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). s. proprietdtiCor sale putemice. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. -ifim. de la therapeuein = a. . ANGULARA / artere angulaire / angular artery. [Lat. A.artere. cu efect tonic sau seda-tiv. tab. facut. Ex. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. A. anat. ARTERA. tab. [Lat. aer.nt. are efect eritropoietic. Are. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. A. tab. V. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer).ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. In a. V.artere. messenger interfering complementary RNA. m.artere. anat. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. A. de ordinul a 10s Da). s. fiarfiatisc. arsenikon. artereie conf-in aer. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. NA: arteria. s. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. anat. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. . / RNA-polymerase. V. tab. s. tunica externa (adventicea).artere. artere. . / burn. In constitute unei a. V. tab. tab. gr. . care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. [Lot.artere. artefact. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. A. a.artere. terein = a confine (anticii credeau ca. A. / artere. purtatori de aminoacizi. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. Are importanta medicals. de gradul II: complicata cu flictene. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. (a. V. denumit astfil da. ei sunt spedfid fiecarui a. V. . BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. cadavre). AUDITIVA INTERNA (v. anat. / artefact. anat. . pe imaginea scintigrafica. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). arsenikon. arteria = arterd. AROMATERAPIE. 187 . din gr. Trioxidul de arseniu. -alos = aTOmil. 2) a. . tab. . se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. A. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. a. f. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. tab. s. V.artere. tab. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery.artere. . . [a arson = putemic. f. ARSURA. -os = aer.artere. anat. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. BRAHIALA SUPERFICIALA (v.ta. tab. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. / artifact. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). factum = fapt. s. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. s. r.artere. V. A. anat.. A. Se disting patru grade: 1) A. a. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. gr. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. dupa cum exista si alte clasificari. anat. importanta si Intinderea suprafetei arse. f. n. V. V. tab. A. V. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. m. de [a arsen = putemic. s. -atis. m. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. f. V. / arsenic-alism. fie In general. [Lot. A. a. A. anat.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. BUCALA / artere buccale / buccal artery. deoarece crou goals. electricitatea. f. deci.artere.] ElementuI nr. anat. anat. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. In formele a-cute.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. ca radiatiile. de la facere = a face. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. tab. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. V. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. V. anat. anat. In functie de tehnicile de preparare a probelor. A. V.artere. aminat. anat. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. ARN care poate Insoti diferite virusuri. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. artere. aroma.

tab. V. . DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. V. A. tab. . COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery.artere.artere.artere. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. colaterala ulnara inferioara). anat. A. V. tab. tab. a. V. ductului deferent). V. . . V. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. . tab. A. tab.artere.artere. anat. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. anat. tab. tab. . COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. A. . V. A. .artere. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery.artere.artere. A. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. . V tab. tab. . tab. V. A. A. V. . V. tab. anat. V.artere. anat. anat. . COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. . V.artere. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. tab. V. A. frenice superioare). DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. artere. anat. A. V.artere. anat. anat. . A. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. tab. V. aa. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. V. tab. V. anat. tab. A. A. . A. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. A. tab. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. a. tab. A. tab. A. anat . anat. tab. A. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. tab.artere. . CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula.artere. tab.artere. V. . anat. anat.artere. artere. .artere. V. anat. .artere.artere. A. A. tab. V. . . A. DEFERENTIALA (v.artere. V. anat.artere.artere.artere.artere. tab. artere.artere. tab. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. tab. artere. . . . tab. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. . anat. tab.artere. tab. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery.artere. tab. V. tab. A. anat. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. A.artere. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. . COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery.artere. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery.artere. A. V. tab. anat. . . anat. tab. anat. V. frenice inferioare). anat. V. . CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. V tab. tab. A. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. anat. A. . a. anat -artere. tab. anat. A. .artere.artere. anat.artere. anat. V. V. . tab. V. V. anat. tab. A. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. . A. artere. anat. A. A. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. tab. V. tab.artere. anat. A. tab. anat. V. tab. . aa. . V. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery.artere. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. A. V. anat. anat. A. colaterala ulnara superioara). COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. . anat. anat. V. A.artere. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. .A. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. tab. A. V.artere. a. A. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery.artere. .artere. V. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. A. . tab. A. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. 188 A. V. V. . anat. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. tab.artere. . COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. A. tab. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. anat. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. A. tab. V. V. ileocolica).artere.artere. V. A. A. A. anat. A. A. tab. A.artere. anat.artere. tab. V. -artere. V. . CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A. anat. . . . anat.artere. anat. anat. anat. tab. . V.artere. anat. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. A. . CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery.artere. V. V. V. A. A. anat. anat. CISTICA / artere cystique / cystic artery. anat. anat.artere. A. tab. anat. anat. V. anat. tab. tab. anat. V. V. V. anat. A. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. tab.

anat.artere. V. V. anat. . lfi43-1926.artere. A. V. anat. centrala lunga). hyaloidienne / hyaloid anery. anat. -artere. A. tab. . V. tab.artere. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. A. tab. V. A.artere. artere A. tab. V. anat. A. tab. . V. artere.artere. ETMOIDALA ANTERIOARA A. A. V. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. A.artere. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. tab. A. V. anat. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. A. .artere. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. intercostala anterioara). . A.artere. . anat. a. INTERCOSTALA SUPREMA (v. A. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. a. . V.artere. . V. . A. tab. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. A. A. a. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. . tab. V. A. .artere. V. a. A. tab. anat. . -artere. A.artere. anat. a. A. a. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. .artere. anat. tab. anat. anat. a. .artere. . tab.artere. a. anat. tab. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery.artere. anat.artere. anat.artere.artere. anat. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. anat. FACIALA / artere faciale / facial artery. V.artere. tab. tab. V. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. A. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. anat. . . FUNICULARA (v. A. tab. FRONTALA (v. ISCHIATICA (v. V. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery.artere A.artere. 4ab. A. anat. A. anat . A. V. V. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. .artere. tab. tab. tab. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. A. tab. .artere.artere. a. profesor ia Leipzig. '£er[in. V. V. anat. anat. anat. tab. HUMERALA PROFUNDA (v. 189 .artere. A. anat. tab. anat. anat . A. A. A. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. V. pe. anat. . FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. A. . A. V. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. tab. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. artere. V. tab. intercostala anterioara). anat. V. anat.artere. A. A. tab. V. V. tab. anat. V. V. tab. gluteala inferioara). A.artere. A. fab. a. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery.artere. V. . . . tab.artere.artere. V.artere. A.artere. A. tab anat. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. anat. V. anat. tab. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. V. V. HUMERALA (v. V. . . FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. V.A.artere.] / tab. tab. A. A. anat. A.artere. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. V tab. anat. tab. A. supratrohleara). V. anat.artere. A. anat. tab. LUI HEUBNER (v. .artere.artere.artere. V. A.artere. V tab. brahiala). ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. V.artere A. anat. . tab. artere. tab. . V. tab. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. . A. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. A. A. artere coronaire stomachique / left gastric artery. . tab. A. V.artere. A.artere. A. anat.artere. . V. gluteala inferioara). anat . anat.artere. A. HIALOIDA / art. anat. . . anat.artere. . V. gluteala superioara). anat. anat. anat. tab. A. . anat. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. V. . tab. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. V. . tab. .artere. . ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. anat. tab. A.r. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. tab. . V.d''"^ru go-man. . . tab.artere. tab. artere. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery.artere. tab. tab. anat. anat. anat. anat. V. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. anat. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. . V tab. . V. anat. tab. V. LINGUALA / artere linguale / lingual artery.artere. LINGUALA PROFUNOA A. FIBULARA (v.artere. . tab. .artere.artere. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. A. A. tab. V. anat. . . ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. V. tab. tab. a. FESIERA INFERIOARA (v. tab. anat. HIPOGASTRICA (v. tab. V. brahiala profunda). A. . anat. tab. V.artere. anat. anat. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. apoi la. anat. V. FESIERA SUPERIOARA (v. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. . A. a. tab. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. peroniera).artere. V. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. V. tab. A. A. testiculara). V.

MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. .artere. A. A. tab. . PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. tab. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery.artere A. A. V. anat. A. tab. anat. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. A. tab anat . V. V.artere.artere. anat. anat. tab. . A. A. V. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. faciala). . MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. a. A. artere. tiroidiana ima). A. anat.artere. anat. . anat.artere. tab. tab. V. A. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. anat. V tab. . a. V. anat. anat. V. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. anat. tab. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery.artere. . tab. anat. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. tab. V. tab. RADIALA / artere radiale / radial artery. tab. V. A. . PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. anat. . V. anat. tab. tab. tab. tab. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. tab. A. tab.A. anat. tab. V. . PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. . . -artere. tab. anat. V. V. V.artere. V tab. A. .artere. profiisor [a Jena. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. a.artere. anat. V. LOBUUJI CAUDAT A. A. A. V. tab. A. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery.artere. anat.artere. .artere A. anat. V. . . anat. V. a. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. anat. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. A.artere. A. anat. tab.artere A. . A. . tab.RADIALA A. . V. tab anat.artere. anat. anat. V. A. anat. tab. gastrica dreapta). . V. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. [/oAonn Ernst Neuhaiier. anat. V.artere.artere. . PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. anat. tab.artere. .artere. V. A. V. A. A. tab. V. PILORICA (v. anat.artere. A. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery.artere. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. A. tab anat. anat. A. . V.artere. V. V. V.artere.artere. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. A. V. anat. tab.artere. . ORBITOFRONTALA LATERALA (v.artere.artere. tab. MAMARA INTERNA (v. tab. . V. . tab. tab.artere. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. V. V. V. tab. A. V. V.artere. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. fronto-bazala laterala). tab. V.artere. V. . MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. V. A. V. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery.artere. A. anat. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. V. A.artere. . . LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. . V.] V. anat. anat. tab. A. tab. NERVULUI MEDIAN (v. A.artere. anat. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. V. V. tab.artere A. .artere. artere. anat.artere. maxilara). PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. A.artere. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. . . a. anat. V. A. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. a.artere. dorsala a piciorului). V.artere. anat . anat. artere A. tab. artere. . V. V. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. NENUMITA (v. . PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris.artere.artere.?i cfivvrg german. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. tab. MAX1LARA INTERNA (v. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. . anat. V. tab. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. A.artere. anat. A. A. anat. tab.artere A. A. toracica laterala). . tab. anat. V. MAX1LARA EXTERNA (v.artere.artere.artere. anatomist . PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. anat. tab. tab. . anat. LUI NEUBAUER (v. V. tab. anat.artere. anat. anat. MAMARA EXTERNA (v. A. . A. . A. A. . tab. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. mediana). A.artere. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. . tab. . toracica interna). anat. tab. tab. tab. A. tab. V. A. A. . anat . tab. anat. 190 A.artere.artere. . PEDIOASA (v. A.artere. V.artere. anat. . V. A.artere. tab. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery.artere. . tab.artere. A. a. 1742-1777. anat. V. . anat. A. tab anat.. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. . -artere. A. V. anat. . . . a. anat. . NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. A. A. V. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. . tab. tab. anat. V. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. anat. tab. tab. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. tab. anat. a. . A.artere. V.

anat. tab.artere. V.artere.artere. A. tab. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery.artere. anat. anat. A. anat. A. tab. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. anat. A.artere. V. A. . 191 . . anat. V. a. V. anat. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. . A. . SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery.artere. . . A.artere. tab. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. .A. V.artere.artere. V. A. A. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. V. A. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. tab. V. anat. nervului sciatic).artere. V. .artere.artere. A. tab. . . V. . tab. . anat. . anat.artere. tab. A. A. anat. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. V. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. . V. V. tab. a. A. SUBORBITARA (v. tab. RECURENTA CUBITALA (v. V.artere. A. A. V.artere. anat. tab. tab. . anat.artere. V. anat. centrala lunga). SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. artere. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. V. pudendala interna).artere. A.artere. A. tab. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. tab.artere. V. infraorbitara). . .artere. anat. A.artere. . tab. A. . . anat. A. tab. A. V. V. anat. tab. . SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. anat. . anat. anat.artere. tab. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. . SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. tab. tab. anat. V. a. a. V tab. anat. A. anat. A. anat. . A. V. A. A. V. V.artere. V. anat. .artere. anat. V. tab. V.artere. . . tab. V. SCAPULARA DESCENDENTA (v. . anat.artere. A. RENALA / artere renale / renal artery. A. A. anat. A. a. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery.artere. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. . anat. anat. tab. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery.artere. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. tab. . artere. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. anat. A. tab. . a.artere.artere. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. . . . tab. interosoasa recurenta).artere.artere. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. A. A. . A. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. A. anat. V. tab. tab anat. V. V. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. RUSINOASA INTERNA (v. artere. anat. . tab.artere. anat. anat. RANINA Jv. anat.artere. A. tab. A. anat. V. A. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. anat.artere. anat. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. V. A. linguala profunda).artere. anat. a. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. V.artere. anat .artere. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. V. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. anat. A.artere. V. A. tab.artere. tab. artere.artere. tab.artere. V. V. tab.artere. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. . RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. . testiculara). SPLENICA / artere splenique / splenic artery.artere. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. anat. tab. tab.artere. V. . . tab. anat. A. anat. tab. SPERMATICA INTERNA (v. V. a. . TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. . . A. A. V. A.artere. RECURENTA (v.artere. recurenta ulnara). tab. . . V.artere. anat. V.artere.artere.artere. SCIATICA (v. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. tab. V. anat. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. SYLVIANA (v. V. anat.artere. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. tab.artere. tab. A. V. V. tab anat. . SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. V. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab. V. A.artere. tab. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. A. . SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. A. . V tab. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. A. tab. artere. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. anat. tab. anat. V. A. V. A. anat. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. tab. V. A. V. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. V. V. V. tab. tab. A. tab. A. anat. tab. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. . tab anat. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery.artere.artere. TIMPANICA A. anat. A. tab. anat. V. . . anat. artere. . A. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. anat. A. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. V. . a. tab. V. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. tab. a. tab. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. tab. anat. . anat. tab. .

artere. anat. anat.artere. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. tab. 192 . AA. V. anat. V. V. aa.artere. aa. prof&sor [a CfQttingen. tab. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. . _V. V. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. V. tab anat artere. V. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. tab. tab. AA. A. . CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. V. A. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. A. A. Aa.artere. . tab. tab. . V. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. anat. tab. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. anat.artere. tab. . tab. AA. V. anat. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. a. AA. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. tab. tab. tab. anat. tab. anat. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery.artere. DIAFRAGMATICE (v. JEJUNALE AA. anat. A. tab. V.artere. V. anat.artere. V. V. A. A. V. . V. anat. V. anat. anat. anat. anat. tab. tab. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V.artere. A. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. tab.artere. V. aa. V. VIDIANA (v. AA. HEMOROIDALE (v. A. .artere AA.artere. . A.artere. A. V. tab. tab. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. V. . anat. anat.artere. anat. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. anat. V. anat.artere. .artere. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. tab. A. AA. -artere. anat. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. AA.artere. . AA. -artere.artere. anat. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries.artere. V. tab. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. . AA.artere. V.artere. tab.artere. AA.artere. artere. V. tab. V. A. anat. V.A. . anat. AA. AA. 17271759} V. anat. . TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. artere. AA.artere. . V. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. anat. V. . V. anat. tab. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. A. tab anat. V. V. anat. . CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. . anat. V. anat. a. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V.artere. V. V. AA. tab. . AA. V. anat. ZINN (v. anat. . tab. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. A.artere.artere. anat. UTERINA / artere uterine / uterine artery. . ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. tab. V. V. tab. . anat. V.artere. centrala a retinei). tab. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. . . anat. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries.artere. AA. V. A. tab. anat. anat. . TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. tab. tab. rectale). V. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. tab. . tab. AA. . . tab. TIMPANICA POSTERIOARA A. AA. AA. . tab. tab. . tab. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. . artere.artere. tab. tab. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. .artere. anat. V. .artere. A. . anat.artere.artere. V. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. A.artere. anat.artere. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery.artere. anat. . TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. AA. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery.artere. tab artere. [fohcinn Gottfried Ziinn.artere.artere. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. . anat. AA. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. anat.artere. AA. tab. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. . V. anat . . V. anat. .artere. . A. tab. AA. tab.artere. AA. V. anat. tab. anat.artere. canalului pterigoidian).artere.artere. tab. V. anatomist fi botanist g&rman. tab. . anat. tab. V. A. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. V. tab. V. anat. tab. V. AA. . CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. anat. tab. tab.artere. . . DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. AA. tab. anat. . V. V. tab. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. . AA.artere. AA. . anat. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. AA. . . AA.artere. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. AA.artere. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. AA. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. anat. A. tab. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries.

artere. tab. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. AA. gr. tab. -artere. / arteriolosclerose. . gr. .) Ex. / arteriosclerosis. cand se asociaza dureri In decubitus. f. STRIATE LATERALE (v.] Inflamatia unei arteriole.. RUSINOASE EXTERNE (v. arteria = arterd. Sin. AA. extinsa si la nivelul tunicii interne. s. LENTICULOSTRIATE (v. artere. [Lot.} Termen care desemneaza. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. AA. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. gr. artere. arteriola = arterd mica. tab. anat. tab.i y. V. de latenta clinica. aa.: sfigmograma (v. f. tab. . 2) Sin.artere. care leaga arterele de capilare. AA. s. . arteriola = arterd.] Ramura fina. / arteriolite. [Lat. tab. / arteriosclerose. [Lat. s. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. f. s. de ia skleros = tare. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. tab. f. a. V.. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. . alteori de dilatatie sau. V. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza.artere. s. de. gr. / arteriole. . [Lat. / arteriopathy. etimologic. ARTERIOPATIE. AA. arteria = artera. In prezent. anat. . tab.artere.artere. gr. s. SURALE / arteres surales / sura) arteries. . f. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. s. artere. cerebral.artere. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v.ra. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. tab.. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. V. AA. anat. tab. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries.artere.ra mica. tab. ARTERIOLOSCLEROZA. In prezent. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. 193 . anat. dur.. AA. V. intdrire. gr. terminala a unei artere. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. ARTERIOTOMIE. V. f. . gr. de claudicatie intermitenta la mers. LENTICULOSTRIATE AA. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. V. A. . termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). [Lot. V. f. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. / arteriolosclerosis.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. AA.artere. ARTERITA. acompaniindu-se uneori de tromboza. AA.artere. AA. de ia arteria = wter&'i •ita. anat. tab. tab.w' AA. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. f. gr. / art6riotomie. tab. dim. embolica etc. centrale antero-laterale). NA: arteriola. V. anat. anat. AA.artere. f. AA. AA. dim. sklerosis = indu-ratie. de gan-grenS. membrelor inferioare. de. / arteriotomy. .: a. . anat.artere. V. anat. m. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. ARTERIECTOMIE. anat. arteria = arterd. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. s. . de la arteria = arte. anat. tab. tab. anat. anat. ARTERIOLA.. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angioscleroza.artere.] Denumire generica pentru bolile arterelor. f. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. anat.. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome.artere. anat. V. / arteriographie. s. tab. gramma = inscriere.) dupa injectarea In trunchiul principal. AA. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. gr. gr.artere. AA. s. . / arteriectomy.artere. . . V. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. AA. poate fi generalizata (ex. .] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. anat.). f. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. tab. renal. . s.). anat. tab. anat. sklerosis = induratie. tab. anat.ra. s. anat. AA.: arterita gigantocelulara (v. f. f. gr. -ita. a. V. ARTERIOSCLEROZA. V. aa. V. . s. arteriola = arte. centrale anteromediale). V. centrale anterolaterale). ARTERIOGRAMA. anat. AA.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid.. V. [Lat. V. AA. [Lat. tome = tdiere. / arteriogramme.artere. f. . V. [Lat.. s.artere. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. ia skleros = tare. ektome = enisle. s. V. V. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. mai rar. tab. V. tab. arteria = artera. arteria = arte. anat. anat. V. anat. pulmonar etc. . AA.artere. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). tab.artere. mica. / arteritis. / art6rite. / arteriography. V. s. dim. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. a unui lichid opac la radiatiile X. pudendale externe). stadiul IV. tab. care include In evolutie: stadiul I. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. AA. f. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). s. centrale anterolaterale). PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. f. anat. V. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. V.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. . pathos = Boold. A. V.artere. AA.: a.. . arteria = artera. gruphein = a scrie.. s. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. ca m cazul arterei subclaviculare. anat. AA. s. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. anat.: sindrom Gougerot (v. f.artere. f. indiferent de origine (ateromatoasa. de ia tern-nem = a taia. / arteriectomie... METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. anat. [Lat.artere ARTERIOLITA. [Lot. stadiul III. tab. AA. arteria = artera. / arteriole. gr.artere. aa. / arteriopathie. V. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. stadiul II. sectiune. traumatica. tab. direct sau printr-un *cateter. / arteriogram. . V. la arteria = arte. anat. gr. de ruptura. wtdrire. . / arteriolitis. AA. f. aa.ra. s. tab.artere. tab. tab.artere.).

ovoide. semimobile sau amfiartroze. V. A. anat. anat. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. tab. diplopie. V tab. anat. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. fetele osoase ce vin In contact. . anat. V. V. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. tab. anat. V. tab. anat.articulatii. A. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. . A.articulatii. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. cu suprafetele aproape plane (ex.: a. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint.articulatii. tab anat. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. V. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. . anat. c) membrana sinoviala. tab. articulatii. V. V tab.articulatii. leziunile sunt de panarterita.articulatii. tibiale superieure / tibiofibular articulation.). V tab. V. genunchiu-lui). V. A. A. . tab.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. mobile sunt: a) capsula articulara. tab.articulatii. tab. anat. A. AA. arthron = articuCatie. V. AA. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radiocubitale inferieure / distal radioulnar articulation. .articulatii. tab. . Intrerupte. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. anat. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation.articulatii.articulatii. de cauza necunoscuta.articulatii. panarterita subacuta a varsInicilor. V. V. tab. A. anat. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. . se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. V. .articulatii. tab. A. anat. A.articulatii. V tab. A. boala Horton. V. NA: junctura ossiuIn. A. d) suprafetele articulare. A. V. V. V. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda.articulatii. anat. A. tab. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. tab. V. . . AA. . A. INTERCARPALE A.articulatii. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. / joint. Este sensibila la corticosteroizi. 2) scuamoase (ex. . A. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. [Lot. .articulatii. A. anat . PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. tab. podos = pitior. A. . care devin edematiate si dureroase la palpare. . tab. Elementele constitutive ale unei a. A. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. AA. .: Intre oasele temporal si parietal). V. . A. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica.articulatii. tab anat. Cand suprafetele nu corespund ca relief.articulatii. 194 . LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. . arliculatio. . A.).articulatii.: boala Takayasu (v. .Uturd. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. anat. V. anat.articulatii. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. f. In forma de sa. anat. V. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. . denumite sinartroze. tab. cresterea VSH-ului. V. A. care pot fi sferice.r. Diartrozele reprezinta a. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporomandibu-laire / temporomandibular articulation. -onis = wclie. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. tab.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. anat. anat. V. tab. V. tab. . CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. . V. anat. cefalee violenta. Anatomopatologic. V. infiltrata de celule gigante multinucleate. anat. . V. febra moderata. anat. . fixe.articulatii.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. anat. .articulatii. cu ruptura limitantei elastice interne. tab. AA. A.articulatii. tab. tab. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. s.articulatii. strabism. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. b) stratui extern. . . CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. anat. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. anat. .: Intre oasele nazale si maxilare). Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. 3) armonice (ex. Exista si a. articulatii. anat. anat. articulatii. tab. anat. simetrie bilaterala si picioare articulate. tab. tab. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. ARTICULATIE.articulatii. V. A. Exista a. .articulatii. anat.articulatii. tab. tab. tab.articulatii. anat. AA.articulatii. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. boala Forestier. anat. V. AA. A. anat. V. V.: arterita temporala. V. pous. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column.: coloana vertebrala).: Intre oasele craniului). STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. V. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. tab.articulatii. V. A. anat. Se caracterizata prin alterarea starii generale. f. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. \C. articulatii. AA.articulatii. anat. anat. anat. periarterita segmentara superficiala. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. A. tab. A. si mobile. anat. A.articulatii. A.articulatii. tab. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation.articulatii. V tab. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. tab. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation.: arterita gigantocelulara (v. . Sin. articulatii. Sin. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. . A. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. s. Sin. denumite diartroze. / articulation.

f. [Qr. tabetica).: "soarece articular". a aerului sau a ambelor (dublu contrast). r. / arthrocente-sis. Boala congenitala. tab. adesea In flexie. algos = du. INTERCONDRALE AA. graphein = a scrie. iar *boala Bouillaud. f. . ARTRITA. s. s. reprezinta.. .articulatii. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. .articulatii. anat. s. si anchiloza.ovoie. ARTROFIT. / arthrologie. izolata. .] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. f. anat. tab. / arthrographie. arthron = articulafie. kenlesis = mfe-patum. f.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare.AA. / arthrogrypose. s. uneori ereditara. c. AA. V. {Gjr. / arthrocentese. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. . mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). 1S53-1940. V. si artrogripoza congenitala multipla. A. s. Sin. [Pierre Marie. [Qr... tab anat. / arthrophyte. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. / arthralgie. / arthropaty. modda.articulatii. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. neuropatice si a uneia miopatice.. s. NA: articu-latio plana. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. V. / arthralgia. s.. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. Consta. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. arthron = articuCatie. / arthrography.: artroza (v. V. / arthrophyte.. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. In general de durata scuria. distruge. sistem HLA). arthrodia = articu[a. forma. ARTROGRAFIE. ARTROPLAST1E. a. AA. inflamatorie asimetrica. s.i pathos = 6oaia. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. p.. de. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. V. f. . In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. s. V. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. / arthritis. f. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. Sin. joint mice. . de unde descrierea unei forme a. arthron = articulatie. anat. \Qr. A. Se asociaza si un grad de *amiotrofie.). AA. anat. f.re.aza. AA. r.uta. s. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic.articulatii. [^r. f. f. s. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. medic german. arthrogryposis multiplex congenita. In prezent. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. f. -articulatii. tab. anat. In esenta. . fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. ARTRODEZA. / arthropaInie. s. nu sunt posibile decat miscari de glisare. AA. / arthroplasty. anat. de obicei. arthron = articulatii plastos = modeiat. anat. / arthrolysis. logos = ftiinfa. ARTROCENTEZA. V. -ltd.tie care. anat.: a. caracterizata prin malformatii multiple. f.r. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. f.). ARTROGRIPOZA. s. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. tab.). tab. A. r. ne-uroiog franca. arthron = wticuCafie. ARTROPATIE. anat. ARTRALGIE. f. . tab. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. f. foarte probabil. [C. [Qr. o condromatoza sau o sinovita. arthron •= articulate. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. s.. simetrica ?i spondilita psoriazica. desis = [egare. s. arthron = artic..articulatii. vege. s.afie. f.articulatii. V.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. V. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. f. / arthroplastie. athron = articutafie. / arthrite. s. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. s. V. [Cjr. arthron = articufatie. AA.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. meniscografie). / arthrogrypo-sis.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. / plane joint.re. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. AA.: poliartrita reumatoida (v. AA. n.} Punctia unei articulatii. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare.] Sin.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. profesor [a 'Paris. ARTROLIZA.articulatii. V. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel].] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. f. / arthrodie. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. [Cfr. s. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. AA. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. de [a plassein = a. arthron = flrticuiatie. s. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. a. s. s.. Contraindicata In artrita septica.: spondilita anchilozanta (v. lysis = distrugere. / arthrology. giv:e. gryposis = indoire. A. f. [Gfr. m. ARTROLOGIE. / arthrodese.tie.articulatii. AA. la arthron = articutatie. f. / arthrodesis. / arthrolyse. tab. In con-secinta. Sin.. Utila pentru a evidentia corpi straini.articulatii. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. V. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. tab.fie. anat. respiratorie sau genitourinara.} Durere articulara. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. . In a. f. 18S3-192S. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru.] Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor. s. s. tab. arthron = articut. ARTRODIE. tab. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. de [a lyein = a.: artroza (v. mc. p.re. anat.ta. phyton = p[anta. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. [Qr.articulatii. eidos = forma. m. . 195 .articulatii. f.). Sin. f. V. [C. V. tab. AA.r.

Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. frecvent.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. s.. [Qr. ASINERGIE.: dentar.. arthron = articulafie. ASIMETRIE.priv. f. [Qr. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. de. sub anestezie generala. f. \Gjr. regiune). / asynergie. care este *curativa. / asphyxia. monooxid de carbon). f. ASFIGMIE. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. Ex. f. de la temnein = a t&ia.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. 'in prealabil. symptoma. / asymptomatique. / assimilation. A. Actualmente. ci per- .: pi. s. uneori cu cavitati pseudochistice. f. skopos = ofiservator. ASIALIE. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. insuficienta cardiaca globala. a sdri. s.. / ascaride. assimilalio. s.. f. Indeosebi In *jejun. V. f.ula. ARTRORIZA. / arthroscope. f. -oza . distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. nid necoordonare.tiii -ozd. a sari.. Ascaris lumbricoides. syn = impre. de ex. / arthrorise. \Qr. f.] Absenta *pulsului. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. f. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. ve. a putsului. s..priv. m. apen-dicular etc. ascarizi. arthron = artu. ASCITA. este o metoda *profilactica. ASEPSIE. -atos = ceea ce survine unpreuna.. s.. n . s. cuvantui a. de. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. [G. / asy metric. inaff.. s. [Gfr.. s. ASCARID. cu *anastomoza sinovialei la piele. ereisis = ridicare. A. a .] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia.priv. / ascarid. / arthrose. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin.priv. a ef(amina. arthron = articuCafi. / assimilation. s. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. arthron = articuiafie. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. s. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. / asepsie. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. tuberculoza peritoneala. putrefactie. "osteosderoza subcondrala. adj. s-a injectat aer. In plamani. In cazul leziunilor cartilaginoase.are. obiecte. / asialia. f. artroscopie. Are o culoare rozrosiatica. askites.priv. pe cale venoasa. f. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica.] Radiografia unei articulatii In care. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. s. f. *carcinomatoza peritoneala). s.) prin tratament adecvat. V.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. s. m. arthron = articutat-it. askarizem = a fcpm. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. s. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. idnga. 2) In biochimie. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. ARTROSCOP. s. f. / asymptomatic. hypertrophic arthritis. a. s. / asymmetry. digestive. de unde se deplaseaza In trahee.] Care nu determina simptome clinice. ad = cdtre. / assainissement. f. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. / arthroscopie. / asphygmie. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. li-gamentare. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. / arthrostomie. ASIMPTOMATIC. n. s.e. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. 2) Eliminarea.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). \Gjr. purulent ('peritonita cu *piogeni). care ramane latent. ARTROSCOPIE. / asepsis. a acf:iona. artrozice sau posttrau malice. f. Obs. In functie de continut. \Qr. stoma.i ergein = a iucra. s. Insuficienta cardiaca). / asynergy. s. s. celulara.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. lichidul de a. ARTROTOMIE. skopia . V. / ascaridiasis. / degenerative joint disease. / arthroscope. / arthrotomy. f. Sunt infestati mai ales copiii. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. sphyzfm = a puba. A. de. f. [^r. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. Cauze frecvente de a. piptein = a. etimologia termenului). ASANARE.. [Cfr. A.: dezasimilatie. [Cfr. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie..). si artrografie. / arthrostomy. afectand una. f. ASCARIDIOZA. [Cjr. arthroa = articulate. s. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. [Qr. s. f.: osteoartrita degenerativa. -onis = asemdnare. [Qr. aproape. dar eel mai frecvent este primitiva.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. / ascite. s. f. A. ARTROZA.wa. s. si xerostomie. Ant. amigdalian. f. f. s. diaree si dureri abdominale). {Lot. V. s. s. s. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. osteoarthritis. / asphygmia. {Gjr. meniscale. ASFIXIE. f. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. utilizand 'artroscopul din fibre de stida.. asphyxia = oprire. f. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. f. / ascaridiose. a. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. s.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. sphygmos = puts. s.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. spre deosebire de *antisepsie.r. s. s. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. \Lat.. m. siafon = saCizia. Sin.. | Gjr. pneuma. m. / arthroscopy. artrita hipertrofica. f. ASIMILATIE. 3) Prezenta In aerul ambiant. f. arthron = articu[atie. [Cfr. / arthrorisis. artrita cronica degenerativa. tome = taiere. si anabolism. / ascites. / asphyxie. a -priv. practicata In scopul unui *drenaj permanent. localitate.. *sindrom nefrotic. / arthrotomie. atos = aer.. f. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. symmetric = simetrie. graphein = a scrie. A.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. [Gjr. sectiune. / sanitation. [a skopfin = a.i sepsis = infecfie. [a a .e^aminare. a . Sin : chiloperitoneu (v. V. s. de la syn = impreund. vedea.ni. askarizein = a fopdi. e^amina. la skopein = a video.: In cazul unei artrite supurate. adj.priv.} Gen de viermi din ordinul Nematode. askarizein = a sari. "osteofitoza marginala si. / arthro-pneumographie. a. f. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. s. ARTROSTOMIE. f. a . / arthropneumography. s.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. a . / asialie.

sange. sthenos = fortd. ASPIRINA.: semn Adams-Foley (v.r. ASTEREOGNOZIE. Se deosebesc: 1) A. s. conic. f. a lichidului de staza gastrica. Abrev.). ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). ASTENOPIE. m. f. ASPARAGINA. In care meridianul eel mai refringent este vertical. [§r. Sin. tumori subcu-tanate fistulizate). de la sterizein = a sta nemiscat. si debilitate. f. d) a. *Edul-corant de sinteza.de. [Lat. / asthenopie. ops. [Qr. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. Se mani-festa prin dispnee. . libera. s. s. / aspergillose. asthenos = fara. f. imprastia. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. / aspiration. putere. [Lot. c) a. hipermetropic pe un meridian. de origine neclara. ASTENOCORIE. f) a. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia.. [Cjr. systole = contracfie. ASOMATOGNOZIE. imprastia. astigmie. f. m. cu efecte fie pozi-tive. ASPARTAM.. / asthenocoria. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. asthenos =. / astereognosie. / astasie. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si.pentru Spiraea ulmaria. associatio. s. m. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier.] Absenta *splinei. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. [Lat. s. acomo-dativa. a . 2) A.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. -atos = sa. -onis = asociere. ptantd denumita. b) a. lichid amniotic) In caile aeriene. f. a mai multor germeni microbieni. miopie pe un alt meridian. [Lat.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. / aspergillosis. gnosis = cu-nooftere. morbida. / aspermatisme. s.. tahicardie sinusala sau palpitatii. f. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. f. / asparagine. Sin.. ASISTOLIE.: sindrom Bean. fatigue. si t6aialga. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. onis = aspirafie a aeruiui. / astigmatisme. de ia associare = a asocia (fid = [a. de la a . / association..rce. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. antipiretic.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. s. dintre care unele sunt pa-togene.priv. f. [Qr. s. s. / asystolia. a sufla (ad = catre. a face sd find. s. f. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. f. f. intestin sau cavitate se-roasfi). s. / somatoagnosia. / aspartame.priv. opos = vdz. pu-tore.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale.). de. s.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. dureri precordiale. stereos = solid. In *hipermetropie.. Tipuri: 1) A. / asthenia. In consecinta. f. f. neregulat. compus. ASPERMATISM. 2) A.: *psihastenie..: semn Arroyo (v. V. adica a *somatognoziei. astheneia = sla6iciune. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. n. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). de ia a • priv. microbiana. / asomatognosie. -omn. Sindrom imprecis. a . o . -enos = spKnd. iar imaginile sunt percepute deformat. sthenos = fortd. -inn. putere.. sperma. aspergere = a. s.priv. a . / aspirine. / asterixis. spre. pipait. sthenos = forfa. 2) In biochimie. f.. s. / asterixis. s. / asplenia. s. ASTERIXIS. spirare = a rdsufla). al carei sue confine. [Qr. / asthenocorie. si sindrom Da Costa. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. Sin. m relief. intestinala.inan. a. a . pe. s. ASTAZIE. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. aproape.priv. Oboseala vizuala. continua (dintr-o plaga. / aspergillome. ASLO / ASLO / ASLO. constituent al proteinelor. [Cat. de ex.. -ism. ulceratii. aspergere = a raspa-ndi.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. / aspiration. f. / association. ASTIGMATISM e) a. invers. prezent In numeroase vegetale. gastrica. {CJT. n. Aminoacid neesential. splen.priv. f.priv.priv. prin deformari neregulate ale corneei 197 .} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. 4) A. la gnonai = a. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. aspergere = a. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. m.ta. f. ca antiinflamator. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. s.ford putere. ASPIRATIE. s. pustule. / astasia. vedere. stasis = se. stigma. si acid arahidonic. / asthenie. s. metoda psihanalitica de expiorare. / aspl6nie. 4) a. a sta. Se observa In leziunile lobului parietal. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. aspergilom si aspergiloza. rasp&ndi. contrar regulei.prw. 3) a. pleurala. / aspartamc. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). cauzata de incoordonarea neuromusculara. ASPERGILOZA. 5) a. ASTENIE. s. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. n. gastrica.. [atin a[ unei plante rozacee.: distonie neurocirculatorie. medicamentoasa. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. [Qr. / astereogno-sis. / aspcrgilloma. s. s. *amida a *acidului aspartic. a. Sin. aspi-ratio. senzatie de astenie.: agnozie tactila. stereoagnozie. -atos = corp. de ia aspirare = a inspira. s. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. s.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. f. s. [Qr.priv.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. spir . langa. s. f. sterixis = pozifie _fv(fl. / aspirin.. f. A.. a . [Cjr. inima si rinichi. •atos = punct.pere. 5) A. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile.: somatoagnozie.re. / asystolie. pu-ten. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. f. a imprastia. ASPERGILOM.conform re-gulei". V. de [a a . / astigmatism. observat eel mai frecvent la femeia tanara. de ia istanai = a plasa. a. ASOCIATIE. [£jr... analgezic. prin deformare conica a corneei. f. prin insuficienta muschilor drepti interni. V. miastenie.: miastenie (v. fie patologice. s. kore = pupiiil} Sin. s. moderata. m. ASPLENIE. a . V. s. f. [o • pentru ac-etii. chirurgicata (uscarea campului operator). Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. Simbol Asn sau N. continua sau discontinua. a. Sin. hepatica. 3) A. s. numeie. cuprinzand mai multe specii. f. 6) a. dar fara *paralizie. -oza . f. s. f. musculara. frecvent. soma. / aspermatism. de. s. ASTIGMATISM. s.).] Sin. / asthenopia. n. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. / asparagine. este un medicament cu larga uti-lizare. gnosis = percepere. in. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. a. s. [C. a • priv. s. saiiciiat de metit. cunoastere.). s.

. m. / ataraxia. b. taxis = ordonare. adj. In sange apar Ig. pot fi clasificate In: 1) A.. durere sau Jena toracica. n. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. cu tuse.. grupate In fascicule.hta. f. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local.. s. ataktos = nere. n. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. crisis. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). s. cu celule gigante (gemistocitice). a . (succe^iv) la '}\pnigs6erg.] V..guiat. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. anat..dde.: fenomene a. stringerc = a strange. din {ST. profesor de anatomic. De exemplu. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. intrinsec (cu mecanism incert.te. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. aranja. r. protoplasmatice si a. 18321910.. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. / astrocytoma. iar In 10% diabet zaharat. F. s. s.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. frica de a muri.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. [Cfr. n.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. ce se manifesta In ortostatism (statica). Sin. constand In agitatie extrema. . la tattein = a ordona. medic airman. s. ou f. s. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. / ataxic. 6) A. emetrop etc. de p. diitringens. Ex. senzatie de sufocare.udwig Bruns. cu staza pulmonara. protoplasmic. kytos = cdula. a Uga. derealizare. greata. violenta ca manifestare. spasmodic. / asthme. spontan sau prin terapie. denumit uneori si a.oase. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. s. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. fibhlare. f. s. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. / ataxique. 3) A.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. patologica. Se disting a. 2) A.ASTM pe acelasi meridian. de la ad = cdtre. prin complicatii cardiorespiratorii. *apoplexie. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. tab. [Ernst Viktor von Leyden. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. s. atribuit unei react" reflexe. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. -<wno. apoi dt patoCogie me. n. astron = stea.: criza.caia la ^(e. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. 3) In limbaj curent. Indeosebi mastocite.priv. cu formare de complexe Ay-Ac). caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. s. Strasbourg fi •SerKn. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. infecto-alergic sau atopic intrinsec). a. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. [Lot. Sin. astron = ste-a. sin.-dicina in. s. s. s. 2) Detasare emotionala.. wheezing si sibilante. m. ASTROCITOM. s. survenind In special noaptea si dimineata devreme. astroci-tom. s. Cu debut Intre 5 si 15 ani. eozinofile si linfocite T. Gena a carei mutatie este responsabila de a. indiferenta. [Cjr. s. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. [QT.rg. f. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia.. / ataxia. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. s. f.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. de p. ASTROCIT. vertij. cu prognostic bun si evolutie lenta. Jfanovra.astroblastomul si IV glioblastomul). m. Functiile a. sau f. adj. iar celalalt normal. A. Ca urmare. \Lat. 2) Bolnav afectat de ataxie. tremuraturi sau secuse musculare.cwr'\ V. / attaque. / astroblastome. In mers (a. a. simplu. -e. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. reflex. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. / astragale. astron = stea.] Sin. atturcare = a mcepe. de grad mic (I. [Cfr. II).di. fara relatie cu o reactie alergica. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. reversibile partial sau total. [Qr. care sunt dezordonate. stroke. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. la a . / talus. / astrocyte.priv. 2) In limbaj clinic. transpiratii. 182S-1S8Z. / astringent. determinand secretie de IgE). de. de. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. la a . n.. m.te. neurolog airman. ASTROBLASTOM. kytos = ceCuCd. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. profesor de. exista trei mari tipuri: a. / attack. a. . \Qr. s. m. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. m. In care intervin numeroase tipuri celulare.u sunt dare. s.\ 1) Ocurenta brusca.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. n. / ataraxie. / asthma. [Nikolaus Freidreich. asthma = gAfaiaia.. frica de a Innebuni.rna. m. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific.: pseudotabes (v. s. Termen vechi.. sau pseudoastm. adj.priv. atara-xia = impast6i.: boala Friedreich. readus In drculatie de *DSM IV. f. n. ATAC. n. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. ATAVISM. fibros. din unele stari febrile. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. a. ASTRINGENT. / atavism. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. / astrocytome. 2) A. aranjare. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. F. de grad malt (III . cinetica). cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. s. / atavisme. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. A. ATARAXIE. ATAXIE. disartrie. Sin. / astringent. [itd. [I. simptomatic. / ataxie. astragalos = os. Etiologic se disting a. astm (1).). cardiac. astragalus. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. ASTRAGAL. deci un a. m. parestezii la nivelul membrelor. convulsii si tulburari de mers. Pseudoastm (v. ASTM. / astrocyte.id. A. a. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. si a. me. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. a. tabes ereditar. [tfr. ATAXIC.: amiotaxie. m. -omo. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. lat-tein = a ordona. / astroblastoma. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal).: ereditate ancestrala sau de revenire. frisoane sau bufeuri de caldura. de a deveni nebun. 1858-1916.. codificand proteina denumita frataxina. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. In care un ochi este astig-mat. blastos = germe-n. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. s. adj. a aranja.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. mecdc airman. atavus = strOmofi -ism. senzatie de strangulare. de. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. [Lot.

f. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. s.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane.) la traversarea unui anumit material. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. atticus. sklerosis = indurare. marcd. [Qr. de [a luiiein = a ordona. ATEROSCLEROZA. / atherogenesis.fi\at. model. f.. / atticoantrotomy. s. f.. s. a. f. / atticotomie. athere = terci. gr. wtdrire. hastelta = Bat mic. [a attenuare = a s[a6i.] 1) Scaderea tonusului afectiv.). m. / atheromasia. poate fi acuta sau cro-nica. -onis = atenuare. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza).r. embolie. s. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). spirit.a m. din gr. X. la nivelul extremitatilor. s. adj. athere = terci. manifestata prin stare de indife-renta. f. / atelectasie. / atmosphere.] V. genesis = prodwere. ATELECTAZIE. iithere = terci. atticus. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. Ex. s.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. s. prin a. attikos = referitor la fitena. de la skleros = tare. [EdouanI Francis Kirmisson. f. / atherogene. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. A. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. m. Var. f. f. f. / atypique.).: sindrom Louis-Bar (v. s. (ex. adj. nudeele gri centrale. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. s. s.} Sin. atypical. f. -oma. Sin. fumatui etc. profesor de. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. formand un fibroaterom. / attenuation. / athetose. de la typos = tip. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. attikos = referitor [a ^. de la temnein = a tdia. la 0°C. ektome = eyizie..priv. din gr. indeo-sebi industriale. angeion = vas. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. variaza cu altitudinea. [Lat. timus. -oma. / atheroma.): 1) A. fiind. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. / athymia. aptitude = aptitudine. / attitude. m. ATEROGEN. s.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian.: boala Hammond.tena. adj. se Intelege formarea de ateroame multiple. sectionat fi temnein = a tdia. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. ulcera. s. gr. Ideas = e^tremitate. [Cfr. / atom.] Portiunea superioara a *casei timpanului. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. s. f. [C. gr. s. n.. typikos = tipic. tipica. / atmosphere. tome = tdiere. sphtiiru = sfera. lente. gemian = a produce. [Lat. ATETOZA.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. 2) Absenta timusului. f. s. localizata pe arterele coronare. s. -oza .} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. gr. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. a . athere = terci.sau bilaterale involuntare. ATMOSFERA. ATENUARE. [Qr. f. / atlas. ATEROEMBOLISM. ballein = a arunca). antron = pefterd. a unei boli). f.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. f. [at. s. f. f. material plastic. n.] Procesul de formare a placilor de *aterom. prezinta trei mari zone: troposfera. ate-les = incomplet. / atherogenese. taxis = ordonare. ATITUDINE. [Cyr.oase. Forme (In functie de localizarea procesului de a. termen prduat ulterior m arfiitecturd. A. tome = tdiere. ATICOANTROTOMIE. s. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. / atheroembolism.: dislipidemia. [Cfr. athere = terci. \Qr. athetos -ne. atticus.: forma a. / attenuation. pentru aterectomie (v. care proemina sub forma unei placi subendoteliale.] Neconform unui anumit tip. substanta reticulata). de inactivitate totala. de. / epitympanic recess. se poate fibroza. din gr. / atticitis. abductie si rotatie intema. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. . attikos = referitor [a fitena. s. / atome. / attique. [at. termen preiuat ulterior in arliitecturd. / attelle. care spijina cerul pe umerii sai. este considerata o boala generala oom-plexa. a. dur. [personaj mitologic: titanul Atlas. f. / atlas. formatiunile subtalamice. [Qr. aritmice. [Itai.priv. se poate calcifica si. [Lat. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipotonie). In ultima instanta. / atherosclerose. / ath6rome. attitudiae. [Lat. -ita. fierturd (-oma]. anat. coronariana. athere = terci.} M. a aranja. / atticite. ATIMIE. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. A. ATEROM. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. A. attikos = referitor [a Atena. ultenuatio. din metal. ATELA. aranjare. / atherectomy. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. In literatura medicala.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. m. 'in functie de evolutie. s. fierturd. fierturd. [Lat. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. {Cjr. s. adj. f. atlas = atlas. / athymie. embole = acfiunea de a arunc. chirurg francez. de obicei In forma de lama subtire. s. / attico-antrotomie. din gr. [Gr. ATICITA. antrum. s. totodata. f. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. cavitate.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului..priv. cantareste circa 5-1015 tone. a . f. ATLAS. / atelectasis.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. gr. manifesta prin deficit anabolic. de [a emballeia = a arunca m (en = in. [a gennait = a produce. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. fierturd (-oma).. ATIPIC. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. deviere de la o forma considerata caracteristica. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. ionizante. lemn. / splint. ATICOTOMIE. fierturd. din tat. si coree.[ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. / atherogenic. s. f. s. In evolutie. ATICA. [Lat. are o 199 . Var. s. lobulara sau segmentara. atheromectomie. atticus. fierturd (-oma). / athetosis. m.] Invelisul gazos al scoartei terestre. ATEROGENEZA. / ath6rectomie. Intreaga a. ghips etc. a6ur. Proprietatile fizice si chimice ale a. / atheromasie. \Gjr. [Qr. \Gjr. s. athere = terci. spontane. s. s. Dupa Intindere. NA: recessus epitympanicus. f. atmos = vapor. a . Etiologia a. f. f. thy-mos = minte. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. m. A. / atticotomy. s.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. s. symbolic. pana la Inaltimea de 5 km. unde sonore etc. / atypic. ATEROMATOZA. 8. / atheroembolism. 2) thymos = principiu vital.: ateromectomie. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. s. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. atomos = mdivi-zihil. f. n. s. f. 2) A. fierturd. Uneori. ektasis = dilatatu. s. sphaera. ATOM. secftune. 1'. s. stratosfera si ionos-fera.] Dispozitiv. secfiune. de la a . depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. tab. s. 1 atm = 105 pascal. de. V. / attitude. poate fi: masiva. f. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. de [a temriein = a taia. s. / atherosclerosis. f. s. tomos = taiat. ATEROMECTOMIE.priv. \Qr.

ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. dupa o infiltratie locala de corticoizi. c. 1) A. caracterizata printr-o slabire extrema. Dimen-siunile a. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. Sin. ale destinulw. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. f. f. Abrev. localizata sau difuza. 3) A. inertie uterina. a. de. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. *scleroza laterala amiotrofica). / atopie. s. s. -ina. a. primitiva In treimea inferioara a gambei. sectionat fi tem-nein = a taia. s. s. -(rum = negru.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. vulvara . Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. tonos = tensiune. diabetului. tra. [Lot. 2) A. a . / atransferrin(a)emia. si anticolinergic. ATRANSFERINEMIE. gr. [Lat. exceptional. a z. auricular . care se manifesta printr-o subtiere a pielii. cardiac (NA: atrium cordis) . / atropine. [Qr. cicatriceala . Sangele trece din a.antecamera. / atropine. corticate izolate (*boala Alzheimer. musculara. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. s.. tro-phe = ftrana. la varsta adulta. ATRIOTOMIE.dupa o *corticoterapie prelungita. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. atria. s.priv. difuze sau circumscrise. / atresie. irons = p&ste. cu predispozitie ereditara. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare.: boala Aran-Duchenne (v. / attrition. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutzfeldt-Jakobs. prostatica provoaca o retentie a secretiei. subcutanata sau intravenoasa.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. a. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. (a ater. f. 4) A. Sin. profesor la ^{am6wg. / atomiseur. c. pi. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. sunt de ordinul lO"10 m. topos = foe.). NA: atrium. m. 5) A. / atomizer.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. ATONIE. secfiune. s. s. [Lat.. cfwurg german. n. atriotomie.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. 8) A. de [a attcrere = a. s. a . Uneori. -tra. attritio. f. M. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. senila . si vaporizator. ATROPIE. ATREZIE. atropa = fieliadcinili din gr. ATOPIE. (1). [Cfr. De asemenea. Clasificare dificila.. s. a. s. V. / attrition. Sin. dementa senila). threpsis = nutrifie. Sudeck.).a. Atropos = una dintre cdt. Ant. f. este un sistem neutru electric. freca. s.cicatrice netraumatica si superficiala. care devine galbuie. 2) Forme In care a. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. [Lot. cavitatea timpanica propriu-zisa. (identici sau diferiti). ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. / atrophy. camera. . ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. f. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. -ina.stare fiziologica de senescenta a mucoasei vulvare. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. fara pierdere prealabila de substanta. tome = town. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. iar perefii se. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative.ATOMIZOR structure complexa. f. sarurile solubile de a. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. de. trd 'Parce. \Qr. utehna. Iar atrophy. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. poate fi difuza sau localizata. *coreea Huntington. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. ta a . 3) / atrium. ATRIU. 3) A. Tipuri: 1) A. 3) A.. mnegreau). Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. s. V. generand anemia sideropenica congenitala. alcatuind molecule. a alcoolicilor (corticala tardiva). s. sunt utilizate ca spasmolitice. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a.. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel.} Absenta *transferinei din sange. \Gjr. a. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. s.. / oreillette. *ataxie. / atrophie. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. antiemetice. se facea focul [a romani. c. s. A. [Cfr. s. s. f.priv. este reversibila. secundare.] Alcaloid extras din Atropa belladona. care apare sporadic. atopos = in afara (ocuiui normal'. fie In combi-natii cu aiti a. ce poate exista fie liber. m. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v.. / atonie. m. atrium =. (zeif:e. este asociata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. s f. s.: auriculotomie.] Stare de denutritie grava a sugarului. cu excep-tia plamanilor. dar superficiala. gr.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. olivopontocerebeloasa.priv.).\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. este adesea ireversibila. n. de. f.priv. Ex. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni).priv. f. (2. / atransferrinemie.priv. dar cu respectarea tesutului elastic. 7) A. uscata. -onis = frecare. f. cortizonica . ATRITIE. A. A.: hipertrofie. [at. ATOMIZOR. / atresia. [Qr. [Qr. f. prin venele cave si sinusul coronar. f.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. f. dentorubrica).: FoFi-ATP-aza (v. a .. a. Lachesis fi fitropos). / atony. amiloidozei sau. Administrate pe cale bucala. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. aplazie si hipoplazie. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. a . f. dintoto'i ferrum = fier. Sunt incluse In aceasta categorie: a. a . s. de la ater. haima. Ciotflo.: *boala Kraepelin). / atopy. atrium = antuamera. semne *extra-piramidale. [Paul H.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. *hipotensiune ortostatica). f. co-loida . In ansamblu. 1866-1938} Sin. s.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. 6) A.: boala Sudeck (v. Forma particulara: a. ATREPSIE.). alba Milian . A.. atrium. si evolueaza progresiv. ATP / ATP / ATP. diminuarea tonusului muscular.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. *boala Pick. antisecretoare. la a . / atriotomy. idiopatice sau congenitale. tresis = orificiu..camera superioara a fiecarui hemicord. deficitului de dopaminhidroxilaza. s. -trum = negru (deoarece in acwtd. V. s. c. atomos = indivizibii. ATROPINA. / athrepsia. 2) A.. tomos = taiat.: 1) A. Sudeck's disease. 2) A. -atos = sange. f. iar In doze man are actiune centrala.priv. / athrepsie. f. cu afectarea retelei cutanate de colagen. se utilizeaza In colire ca midriatic. in blocurile atrioventriculare. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. nutrifie. poate fi primitiva sau secundara unui medicament.

s. foarte dens. AUDIT. s.. de. Unii dintre compusii a. / autisme. gr. gr.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie..it. [a audire = a auzi. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. s. plasis = modl-[are. se disting a. A. n. dim. s. s. n.. 'palpare si *percutie.] 1) Cu referire la *autism. Prezinta *ecolalie.rme. s. hearing. s. AURICULOTOMIE. {Lot. A.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. autism infantil). la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. gramma = Inscriere. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. s. atomic 79. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. / autistic. de. dys = grw. simbol Au. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. adj.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. de. pasivS) si de a asculta (a. audire = a auzi. s. f. vizuale. f.. s. s. {'Eng[. n. de ex. uneori manifestari auditive. / autoagression. s. La adult. Cea mai precoce psihoza a copilului. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. prin intermediul *stetoscopului. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. / autiste. AUDIMUTITATE. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. s. / auscultation.. sounding. f. / or. adj. f. / gold. akos = re. abdominale. agglutinare = fl Ivpi. A. [at. autos = sine. tabagismului etc. urechiusa sau auricul al inimii. i. gr. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. a. [1^. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hormonii locali ca "histamina.. / audit. Se utilizeaza audiometrul. s. [Qr. gustative. ascuitare. Actiunea de a auzi (a. [Lot. dim. este evaluat la un control ulterior. m. / audiometry. Cat. / auriculotherapy.. / audiometre. s. / atropism. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. aggresio. mediata. / audibility. f. Totodata. f. f. m. AURICULOTERAPIE. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. audire = a auzi. [a amis = urtcfie.. AUTACOIDE.: sindrom Seals (v. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. s.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. -ism. AUDIOMETRU. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. autos = sine. auricula. / auto-agglutination. / aura. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. s. la plassein = a forma. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. AUTIST. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. imediata. s. / autoagglutinin. [Lot. auricula. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. dificii.\ Sin. audi-bilis = cars poate.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). la auris = urecfie. / aurovertine. s. audire = a auzi. sectiune. / audimutitas. n. / audiogram. m. / auriculo-osteodysplasie. s. f. s. gr. insufi. / audition. s. AUDIOMETRIE.ATROPISM ATROPISM. [Lot. / autoagglutinine. digitus auricularis. f.. audire = a auzi. si a. \Cjr. osteon = os.] 1) Care se raporteaza la ure-che. s.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. *serotonina. de la aggredi = a ataca. f. audit. [Cjr. aurum = aur. dim. s. f. cutanate. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). f. s. -ism. autos = sine insufi.. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. m. insufi. adj. / autism. AUROVERTINA. agglutinare = a iipi. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei.). f.. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . f. f. cu lumea exterioara. / atropism. / audibility s. [Qr. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. s. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. s. pi. / autoagglutination.z. {Cfr. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. alaturi de *inspectie. f. / audition. ausciiltare = a asculta cu atenpie. n. [Lot. AUR. AUDIBILITATE.: boala sau sindrom Kanner.. / autacoids. uuufi. [Lot.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. autos = sine. s. ca urmare. s. / autaco'ides. de. / audiogramme. AURA. s. n. metron = mOsura. / Beals' syndrome.. la temnein = a tdia. f. [at. f. [Lot. n. f. de la therapeuein = a ingriji. audi-tus = auz. A. [Lot. 2) In prezent.. {Gfr. constituie unui din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. f. audi-lio. dim. modificari de apetit.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. AUDIOGRAMA. de. ale subiectului. [Lot. s. [Lat. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. s. m. AUSCULTATIE. -ina . s. a uni. / auriculotherapie. / auricular. f. a uni. m. / auscultation. / aura. mutus = mut. inde-pendenta de existenta surditatii. etimoio-gia tc.la amis = urecfie. / audit. s. din [at. iar copilul mic este izolat. / audiometrie. f.. m. -onis = atac. s. adj. f. AUDITIE. auricula. fara a cauta un contact. coloidaf). / auriculotomy. AURICULAR. [Lot. f. auricula. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. autos = sine. / audio-meter. AUTOAGLUTININA. s. s. NA: digltus minimus (2). m. s.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. f.: atriotomie (v. gr. f. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a.diu. f. onis = auzire. AUTOAGLUTINARE. / auriculaire.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. *eicosanoidele. ou f. [Lot.me.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. de. ihsufi. activa). AUTOAGRESIUNE.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. / audimutite. Este un metal galben. olfactive. cu nr. sau f. congenital word deafness. a.). absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. autos a sine. s. insufi. In forma foarte dis-persata. Sin. / auriculotomie. fl au. a.] Element chimic pretios. de sete sau afective.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii.nutw atropina. s. / aurovertin.. m. m. a modela} Sin. s.. gr. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. Dupa Laennec. *angiotensina. / self aggression. paihice etc. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. tome = taie-re. pi. therapeia = tratament. 2) Subject care sufera de autism. s. AUTISM. obtinandu-se *audiograma. [Lot. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. aura = rasufiare. de. s.

*spermatozoizi. a descompum (dis = separat de. s. -e. Indeosebi In medicina sportiva. gr. / autoerythro-phagocytose. / autophonie. AUTOIMUNITATE. AUTOCRIN1E. autos = sine. kytos = ceCliiSf -oza. [Gjr. AUTOHTON. s. autos = sine insusi. A. de [a graphein = a scrie.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. / autophagia. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. / autoantibody. s.. autoradiografie. f. f. f. [C/r.} V. f. [Cjr. radius = raz. / autohistoradiography. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. / autogenous. corpus. autos = sine msusi.} Teama patologica de a ramane singur. m.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. autos = sine insufi. immunis = scutit. a.: sindrom Marlin (v.insusi. f. / autocritique. Ex.. autos = sine.} Se spune despre o infectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. / autocatalyse. n. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. -oris = carp. / auto-anticorps. / autoanalyseur. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. iat. automatos = spontan. s. / auto-antigene. AUTOFONIE. s. {Cjr. f. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. Obs. de (a krinein = a disceme. / auto-immun. In starea de *inanitie. f. munus = o6[igatie). f. f. s.re. s. AUTOCRITICA. / autoclave. (at. kritikos. -atos = sdnge.a. s. dia = prin. adj. / autoimmuni-ty. totusi metoda a fost reluata. / autocrinie. autos = sine insufii phobos = fried. grapheion = penifa de scris. f. f. f. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. AUTOHEMOTERAPIE. autoimunitate. se pare.: In engl. autos = sine insusi. In organismul caruia Ti apartin. autos = sine insufi. criticus. daca sunt accentuate. autos = sine insusi. / autophagocytosis.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. 2) Stare morbida. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. driceag de altoit. intoxicatii. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. fesut. / self criticism. erythros = rosu. de ex. V. s. anti = contra.: boala a. s. asociata unor manifestari patologice.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. s. outos = sine insusi. / autoh(a)emotherapy. f. analyein = a rezolva. [Qr. apdrat (in = tip-sit de.. / autohistoradiographie. gruphium. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. s. Acesti a. adj. anti = contra. f. s.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). s.} Sin. -atos = sange. V.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. s. Se disting doua alternative: a. In toate cazurile mentionate.*autoanticorpi . lyein = a. lysis = distruge. / autodigestion. s. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. munus = ofiCiga^ie).centa. f. care poate apare In unele boli ale urechii medii. autos = sine insu^i. [C/r. [Cyr. AUTOCLAV. s. / autophobie. f. zilnic sau o data la doua zile. / auto-immunite. / autoclave. / autogene. [Cjr. AUTOGREFA. apoi 3 pana la 10 ml. f. (at. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. [Cjr. s. V. \Gjr. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . divi-ziline a unei idei pe puntte. [Cjr. autokhton. din gr. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. AUTOFAGOCITOZA. de.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. s. AUTOCATALIZA. f. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. AUTOERITROFAGOCITOZA. V. a. s. / autohemotherapie. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. phagein = a mdnca. f. V. autos = sine wsusi. f. m. [at. / autoanalyser. autoimunitate. Se Incepe cu 2 ml. AUTOANTIGEN. s. dialysis . [l^r. prin consumul tesuturilor proprii. adj.separare. AUTOIMUN. [at.). / autograft. [Gr. s. s. f. \Qr. s. / auto-immun. / autophagie. histos = fesdtura. haima.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. n. *tiroida. autoantigen. de la. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. Cat. [Qr. / auto-digestion [Cjr.: a. In prezent este putin practicata. / autoantigen. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. autos = sine msusi. f. care. iradiere sau 'in neoplazii (a. s. observata In unele boli mentale. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). s. / autophobia. de [a khthon = pdmdnt. f. [at. AUTOHEMOLIZA. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. f. / auto-catalysis. AUTOGEN. gerere = a duce. krinein = a separa de. din gr. s. a purta). a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. s. adj. apdrat (in = [ip-sit dc. f. [Cjr. / autogreffe. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. AUTODIGESTIE. s. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. Ex. / autochtone. autoimunitate. adj. autoimunizare si autotoleranta. s. AUTOHISTORADIOGRAFIE. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. tie. s. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. / autochtonous. autoimunitate. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes. fiziologica si a. AUTOANALIZOR. f. la ana = din nan. s. Indeosebi ale constituentilor plasmei. fiziologica are rol In mentinerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. autos = sine insufi. lysis = distrugere. m. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. deoarece sunt . autos = sine insusi. dobanditf). AUTOANTICORP. [Cjr. immunitas. [Cjr. kytos = ceiuid. / autodialysis. [Cjr. \Qr. f. graphein = a scrie. autos = sine insusi. mucoasei gastrice. la katalyein = a distruge. f. s. katalysis = disotutie. autos = sine insusi. s. -oza. V. din "pancreatita acuta. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. m. autos = sine insufi. de la lyein = a distruge. se manifesta ca *boli autoimune. s. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. s. / autodialyse. AUTODIALIZA. iat. phagein = a mdnca. autos = sine insusi. / autophony. insusi. / autoh(a)emolysis. / autophagocytose. viral (pseudoautoantigen). de la digerere = a duce in parti diferite. f. / autoerythrophagocytosis. haima. a. s. -onis = descriere. AUTOFAGIE. m. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . endo-gen. digestio. f. / autocriny. auto-phagy. [Cfr. s. *tract uveal. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. "mielina. / auto-hemolyse. grefa. adj. autos = sine insiifi. AUTOFOBIE. therapeia = tratament. de la immunis = scutit. A. m. iarasi. phagein = a manca.

2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. s. Var.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). gr. a e?(amina. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. opsis = vedtre. v. autotoxicoza. [CfT. [at. 203 . de origine accidentala sau criminala. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. -onis = pdrere.: autogrefa (v. f. *a. s. autoan-tigen. mutilatio.} Inde-pendenta functionala. munus = o6[igatie). / auto-radiographie. [CJT. suicide (3). sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. AUTOSUGESTIE. / autointoxication. bolile Biermer si Basedow-Graves. Pentru alte boli. s. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. De obicei. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. Ex. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. -onis = mutitare. elaborat sau inconstient. Var. [CJT. immunis = scu-tit. s. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati.insufi. [at. [§r. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . Cea mai importanta a. f. grefa). boli metabolice. activitati).). medicalio. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. s. Prin a. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. s. termen recomandat. Sin. / autoscopie. autoanticorp. s. s. diabetui insulinodependent s. insufi. / autoplasty.). apdrat (in = [ipsit de. / auto-immunisation. celule. f. / automatism. f. De altfel. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. somn. de (. de [a plassein = a forma. f. anemia hemolitica autoimuna. Sin. / autolyse. f. s. autos = sine insufi. scopia = e^aminare.. adj. AUTOLIZA. / self-treatment.a lyein = a distruge. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. mai ales al celor neurocibernetice. a modeia} Sin. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. autos = sine. de origine intestinala. f. Enzimele sunt de origine endogena. f. cardiac) sau patologic (ex. s. V. Intermitent. 3) Sin. din cauza etimologiei improprii a termenului a. / autosuggestion. AUTOSOMAL. / automedication. s. epileptic. lysis = distrugere.: a. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. [Gjr. / autologue. la toxon = sageata. s. V. n.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi.] Comportament involuntar (miscari. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. autos = sine insusi. rdafie. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. / self-regulation. Activitate motorie involuntara. / autopsie. / automutilation. / autoplastie. suggestio. s.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. / autoregulation. mental etc. [Qr. s. [at. de. autos = sine insusi. s. / autonomy. care survine In cursul anumitor start patologice. s. outos = sine insufi. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. AUTOMUTILARE. s. f. f. [^r.). AUTOPSIE. f. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. f.sale sunt devansate sau repetate In ecou. autopsia. plastos = moddat.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. f. antialeatorie si antientropica. pedepsi. s.).: a. [at. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. / autoradiography. Tmbatranire) sau patologice (migrena. f. tiroidita Hashimoto. insufi. Sin. automatismos = autoacfionare. in = in. [CJT. Poate fi fiziologic (ex. [at. Sin. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. / self-mutilation. s. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. tat. autoimunitate. AUTOMATISM. pentru autozomal (v. passivity phenomenon.: ritm idio-ventricular (v. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. m. autos = SIM insusi. de la skopein = a vedea. [Qr. f. autos = sine. AUTOLOG. de. ou(os = sine insusi.: *a. pumtio. [at. autos = sine insusi. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. AUTORADIOGRAFIE. AUTOSOM. AUTOMEDICATIE. A. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. A. m.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. s. este de tip cibernetic. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. f. -onis = medi-cafie. f. [(yr.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. / self-punishment. [€/r. A. nomos = o6icei avand fortd de iege. -onis = pedeapsd. s. de. [^r. leucopeniile imunologice. a. AUTOPUNITIE. / automatisme. oftalmia simpatica. f.: sinucidere (v.] Despre tesuturi.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. [Cjr. Indeosebi lizozomale.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. poate fi: 1) Medicala. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. Ex. si autopuni-tie. AUTOREGLARE. pentru autozom (v.: lupusul eritematos diseminat. Indeosebi guta). reactional sau spontan. ou(os = sine. autos = sine insusi. autos = sine insufi. f. f. s. f.AUTOIMUNIZARE imune. AUTOINTOXICATIE. prin autoagresiune sau autoimunizare. regulare = a rigid. autos = sine msusi. f. A. se observa uneori dupa o leziune medulara. gr. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. Independenta fata de controlul voluntar.). care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). AUTOSCOPIE. s. [at. s. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. \CJT. f. / autopsy. f. a unui tesut sau a unui organism. / autolysis (1. tie. s. adj. / autointoxication. / autoscopy. graphein = a scrie.). acumulati din cauza eliminarii insuficiente. AUTOPLASTIE.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. automutilation. [Qr. AUTOIMUNIZARE. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. Indeosebi la nivelul organelor genitale. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. ia punire = a. dar si la nivelul altor parti ale corpului (degete. 2) Medicolegala.: necropsie. AUTONOMIE. autos = sine insufi. logos = raport. anuntandu-l ce va face si ce va spune. 2). f. ia mutilare = a scMbdi. A.: autotoxemie.: sindrom Clerambauld. s. s. urechi etc. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. / autoimmunization. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. f. / autologous. s. / autopunition. / autosuggestion. / autonomie. A. e. Ex. sau automates = spontan. sugestie. originea autoimuna este doar presupusa. radius = razd. autotoleranta. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului.

Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. vivus = viu. / autotrophic.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. s. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca).: autosom. / autotoxicosis. adj. insuficienta renala. Scopul a. / auto-tox(a)emia. adj. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. a. s. / auxin. f. f. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. AVASCULAR. axis = ayl.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. In general legata de o carenta alimentara.). de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. Conform acestui concept. -ina.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. [Lot. C: *scorbut. 2) A. adj. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. / avascular. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic.: a. AUTOTROF. D: rahitism. / autovaccine. AVITAMINOZA. f. In celulele somatice. -atos = Corp. vasculum = vas mic. f. s. hipotalamus si hipofiza. autoantigeni. ca bioxidul de carbon si amoniacul. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. s. f. s. auxe = creftere. s. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. f. / auxotroph. V. \fr. cu autozomic (v.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. testului osos favorizeaza consolidarea. irophe = fiTana. tat. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. dezechilibre hormonale. indurate.). Realitatea a. Proteina din albusul de ou. -onis = tcipire. fusio. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. dentara. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patologice. gr. a se dczvolta. vasis = vas. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. AUTOTOXEMIE. -ozo. spontane care se repeta la sarcini succesive. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. dar. s. AUXOLOGIE.i [at. Sin.. s. a priv. diferential. soma. este perturbata. phytohormone. [Cfr.: autointoxicatie (v. -atos =. stare denumita *autoimunizare. s. PP: *pelagra. n. soma. dm-uiio. Ex. s. fausse-couche / miscarriage (spontan). este probata de *neurocrinie. sangele este recoltat inainte de operatie. si doi cromozomi sexuali. a. sanatoase.] Anglicism sin. / autosome. aiitos = sine wsusi. / auto-tolerance. In cazul unei fracturi. -atos «= sdnge. -onis = arort. spontan sau provocat al unui fetus malformat.a. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. / self tolerance.. / autosomique. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari.. AUTOZOMAL. de. s. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone.] Curatarea.-h. de. decompensare cardiaca.: autointoxicatie (v. / autotrophe. / autosomal. a.: 1) A. / autosome.priv. AUTOZOMIC. velsus. Ex. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. s. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. [Cjr.. s. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. a .] Sin. f. si neuro-endocrinologie. haima. de la auxein = a creste. a se dez-voita. Clasic. a. / autotoxicose. m. / avivement. / avulsion. adj. trails = pesle. s. adj. si ure-che interna. f. / avidine. de. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. m. spon-tan si a.] Care este lipsit de *vascularizatie. A. s. \Cjr.on. boli genetice). iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. [at.: a. AUTOVACCIN. auxanolo-gy. [Qr. freshening. AVULSIE. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. / autotransfusion. [Gjr.-h. AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. repetitiv. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. s. aviver = a indeparta marginile unei piagi. autos = sine insufi. [at. f. a -priv. V. [GIT. ouxe = crestere. 4) A. [^r. n. [Cfr. Organismul uman poseda 44 de a. vita = ria. 4) A. / auxologie. In caz de sarcina gemelara. adj. AX. [at. m. -ina.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. miprastiere.. AUTOZOM. [at. s. f. / avitaminosis. [Qr. 3) A. constatata 204 . / auxotrophe. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. axon. logos = stiinpa. [Qr. S. ammoniakon = sore de amo-niu. (a vaccind = variola vacitor. In prezent. fistule sau fracturi. adj. / auxology. aceasta limita este stabilita la 180 zile. adj. trophc = firand. abortion (provocat). s. s. a. s. int.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. [Qr. s. s. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. ortus = nastere). unul fiind de origine materna. [Cjr. / auxine. provocat: 1) A. h. f. autas = sine insufi. / axe. / avitaminose. auxe = crestere. tolerantia = suportare. V. autos = sine insufi. boli infectioase. -ozo. AUTOTOXICOZA. autos = sine insufi. Mai trebuie mentionate: 3) A. exista posibilitatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. / avulsi. a se dezvoita. s. h. a smulge} Extractie. sistem neuroendocrin complex alcatuit din doua componente. / avivement. [Qr. a. de (a toxon = sageatd. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. / autovaccin. alterari cromozomiale. / autosomique. AUXOTROF. f. f. Var. f. f. f. Uneori. AUXINA. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. -atos = Corp. autos = sine insufi. m. autos = sine insufi. iar celalalt de origine pa-terna. autos = sine insufi. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. AUZ. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. / axis.). soma. s. la vas. s. / autosomal. f. m. s. f. *centrifugei.: *boala beriberi. \Lat. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic.. / autotoxemie. pentru varfui sagefiior.Corp. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. de (a auxein = a creste. Ex. adj. AUTOTRANSFUZ1E. 2) A.} Sin. s..: evulsie. AVORT. / avortement. n. / ouie.t. / autotransfusion. s..] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. / avidin. adj. dim.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. izoimunizare Rh. / avasculaire. AVIVARE. s. m. loxikon =° otrai'a. de la toxon = sageata. s. de (a vellerc = a trage. autos = sine insufi. / hearing. {QT. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). f. [Qr. \Cjr.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. abortio. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. f. din [at. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. de [a auxein = a crefte. audire = a auzi. n. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli.

AZUROFIL. f.. [Cjr.i zoe = viata. o. / axoplasm. / aisselle. axon = !U(a. nema = fir. iar fibrele C sunt amielinice. [Lat. m. / azotate. A. uremie. dupa fosforilare. f. / azotate.. In mod normal.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. anat. AZIL. / axillaire. Este determinata. zooa = animal. piloasa. axillae. NA: axilla. In general..priv. adj. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. a . AXENIC. s. huimii. / azide. AXEROFTOL. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. -o/. sy-lan = ajefui. NA: vena azygos. tesuturilor sau organelor.von = W(il. In diaree sau In obstructii intestinale. adj. / azot6mie. / axon. axilla = su6suoard.priv. o. [Cjr. f. oase. acidul uric. xenos = strain. / azide. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa.: artera a.13-0. s.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. / azoospermie.: nitrat (v. s. Este moderator al oxigenului In respiratie. s. s. este cea mai mare. 'in mod asemanator. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. f. -aton = samdnfa. lichid are temperatura de -194. / azathioprine. care antreneaza o degenerescenta walleriana. f. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. creste Indeosebi In afectiunile renale. s. s.. m. Sin. instantanee consta Intr-un vector. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. AZATIOPRINA. adj..).] Sin. s. oecHe azur = at6dstrui. In tulburarile de metabolism. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). s. / azaserine. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. AXOKININA. n. f. dl la philein = a iu6i. A. Timp Indelungat. principala. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. axis = ivffl. fibrele A si B sunt mielinizate. a priv. {Cjr.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale.. -ina. sectionare. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. [Cjr. In socurile traumatice sau chirurgicale. s. Diferitii a. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. In cazul neuronilor senzitivi. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. s. m. / azathioprine.priv. / azurophil(e). 2) Uzual. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. n.il. m.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. f. a . vene cave superioara si inferioara: marea vena a. -ozo. [Qr. f. ophthalmos = oc/w. s. zygon == perectie. AXONOTMESIS. m. s. n. o.. / asbestose. asy-lon = [oc im'w[a6i[.] Proteina care. / axis. 205 . Ex. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. / axokinin. AXILAR. / axenique. [Lot.). ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. la dreapta si cele doua mid vene a.: cilindrax.. normala este de 0. [Cjr. zyme = drojdie..45 gt kg corp/24 ore. tmesis = tOieturO. / nitrogen. / azyme. Intra In compozitia enzimelor. f. (saa hemiazi-gos) la stanga. AZOOSPERMIE. s. / axerophtol. n . A. geometrica a instrumentului. / asbestosis. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). reactiveaza *axonema. AXON.: vitamina A (v. xeros = uscat. a . m. AZOTEMIE. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. f. n. si hiperazotemie. ouron = urind.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. [Qr.. asbestos = care till poale fi stw. / azymic. creatinina. A.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. s. regiune a. f. s.. f. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. care poate emite si colaterale. s.priv. fibra nervoasa. AZBESTOZA. \Lat. A. s. / asylum. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. f. s. adj. secun-dara. / azaserine. / asile. [Qr. s. medie este vectorul stabilit. s. utilizata In hematologie. \Cjr. m. AZASERINA. / azot(a)emia.priv. zoe = viatd. [Cjr. A. s. s. a • priv. de [a a . copiilor ortani etc. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. In cursul febrei.: paine a. [Cjr.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. / axonotm6sis. AZOTAT. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. asylum. A.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. m. gr. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. V. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. / axoneme. A. f. [fr. ferment. din gr. kincia = a nufca. [Cjr. / axonotmesis. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). s. / azote. tab. axoa = cuyl. s. s. AZOTURIE. In prac-tica. s. adj. zoe = viaf. o. / axis. se numeste a. adj.] V. m. zoe = viaf. / azoturia. 2) In fizica. / axoneme.. s. contrar etimologiei. AXOPLASMA. exceptand a. s.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. [Cfr. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. -atos = s&ngt. phi]os = prieten. Ex. [Lot. bazele purinice. s. / axenic. o. f. a . AXA OPTICA / axe optique / optical axis. AXIS. Tacit.. a.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. m.priv.} Care este lipsit de fermenti. / armpit. s. / axokinine.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. azotui din acizii aminati.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. [Qr. pi. f. [Cjr. a . s. care include: azotui ureic. / axerophtol. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. / azoospermia. f. a. f. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. creatina. Indeosebi In transplantele de organe. AZOT. axoa = wffif plasma = obwct modeCat.d. AZIMIC. f. proteinelor. infirmilor. / azurophile.] Intreruperea axonului. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. AXILA.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. axilla. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. s. n. / axillary. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. / axone. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. sub forma de molecule diatomice. s.priv.priv. a . f. AZIDA. AXONEMA. NaN3). per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). s. spcrma. In ma-joritatea cazurilor. jug. amo-niac etc. / axoplasme.] Sin. f. / azoturie. s. urmare a hemoragiilor. adj. adj. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. sarea de sodiu. axon = w(0.

} Sin. anus. 'SruJ(d[w. din ordinul Papei. Salmonella). / babesiosis.: *b.} Sin. [Victor Babes. 18541926. 18431910. BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus. f. 'Seriin. IS 75-1959 . la aceasta specie nu este pe deplin elucidata. [Robert Koch. niedicinei si filo-sofici.} B.rubor et tumor.). [Leon Charier. apoi [a 'Serfifi.. [Kar! Joseph Eberth. in biscrica Ambrosius din Milano. 'Beriin. amandoua transmise prin capuse. publicate la Florenta.n. anatomopatofog german. V. Hr. Koch. Desi este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus.dicala. anatomopo.Cicero al medlcinei".n fi 'Muwh. 1870-1961. me. ci tin emdit latiii. Ex.\ V. D. Jean Marie Camille Cluerin. l^ie-no.: Mycobacterium leprae (v. (BCG). iJocte. prin care este denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in perioada ce urmeaza nasterii./fiz. anatomopatoCog gcrman. canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine. transmisa rar de la animale la om prin intermediul capuselor. Mycobacterium). [Robert Koch.j Sin. -oza. BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's bacillus.] Sin.ioCogit. Corynebacterium). B.: Eschehchia coli (v. 1S35-1926.). Bolile provocate de genul B. anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame. Zurich si Chicago. care a inflnenjat profund gandirea medicala. 1843-1910} Sin. baron. Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. s. iar B. 6actunoiog fi imunolog Belgian. s. 0 mare parte din manuscrisele sale s-au pier-dut. De Re Medicina a cunoscut 15 edilii.Suy. babesia-sis. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch's bacillus. oftalmolog american. Mycobacterium]. profesor [a 9{ew yor^ 1SS3-1949. fiaclInolog japone. cercetare. Sin. BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus. El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei: .AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. Dupa 14 secole. BABESIA / Babesia / Babesia. [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel. 'Tufibinge. *b. BACIL DIZENTERIC / bacille dysenterique / dysentery bacillus. [Edwin Klebs. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey's bacillus. 1854-1926. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. 60 i. 1841-1912} Sin.: Vibrio cholerae (v. profesor de igimd [a LiCte. uterus). la care a adaugat elementc dm practica medicala romana. 1860-1940.: Haemophilus influenzae (v. August fohunn r'riedrich Loefflcr. In continuare. Hr. / babesiose.: piroplasmoza. s. [Auffiisto Ducrey.totog fi 6ac. la Institutui '^ocke. Haemophilus). 'Berlin. bacillus = 6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit.: Klebsiella pneumoniae (v. tific etc.miu[ 9^p6e. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica foarte grava la bolnavii cu splenectomie. m.) nu a fost medic. prof&sor [a 'Bni^elles.). in 1905.: Yersinia pestis (v. *b. fiacte.rmatotog Italian. 'Se-rgen. Octave Gengou.r din y{ew yor^ 1863-1946} Sin. succesiv.. / bacille. BACIL DODERLEIN / bacille de DSderlein / Doderlein's bacillus. BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's bacillus. \Gerhard Henrik Armauer Hansen. in 1905. m. BACIL AL LEPREI / bacille de la lepre / leprosy bacillus. anatomic. bacte.\ Boala determinata de protozoarele din genul 'Babes/a. pre-miui y^gfid pentru we-dicina/fizioCogie. profesor [a 'Bucurefti.ri. BABY BLUES / baby blues / baby blues. BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / Calmette-Guerin's bacillus. 1S63-1933.te.\ Gen apartinand familiei protozoarelor. pi. [Simon [''lexner. Este prirna carte medicala tiparita. apoi professor {a Zurich fi [a J-[a[(e. patoloaica.rwiog austriac. f.nist german. [Albert Doderlein.[ pentru me.: Haemophilus ducreyi (v. BABESIOZA. d. Albert Culmette. radius. Sin. Ti^irtz.rwiog fidgian. pre. [Georg von Hofmann-WelIendorf. BACIL. 1843-1K90} Sin.olog german. apoi [a 'Koma. apoi director adjunct at Institutului 'Pasteur din 'Saris.: Mycobacterium tuberculosis (v.z.fe. se-rotog francez.: abdomen.). [Victor Babes. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in terininologia medicala. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner's bacillus. 'Paris. fiacte.tte.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. 8 volume intitulatc De Re Medicina.: Mycobacterium leprae (v. gme-colog ge-rman. cum calory ef dolore". vaccin BCG. 1834-1913. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus. Wilrtz6urg.: Pseudomonas aeruginosa (v.riohg si igie. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / KlebsLoeffler bacillus.: Shigella flexnen (v. hemie. [Shibassabiiro KiInsato. 1S47-1SS7} Sin. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus.en. deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex.. [Lot. piocianic. profesor [a Cjreifswaid. A nu se confunda cu baby blue care Inseamna nou-nascut cianotic. Sin. grampozitiv prezent In secretia vaginala normala. tibia. sugerand forma unui bastonas. Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc. in 1443. director de.: Shigella (v. descope-rit de Victor Babes. bacteriolog fi igie-nift german. Sin. fiactmo[og francitz. prof&sor de. Shigella).] Sin.: Salmonella typhi (v. Corynebacterium). Angl. 207 . Sin. | Carl b'riedldfuler. Tomaso de Sarzana descopera. la 'Zema. Mycobacterium). John Elmer Weeks.dicina. clasa *sporozoare. medic norvegian. 'Prcya. apartenenta b. fiind considerata carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea.riotog german. bigemina produce febra la vite. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus.: Corynebacterium diphteriae (v. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate de animale domestice. anatomopatoCog fi bacttriolog roman. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Escherich bacillus.rican. / bacillus. Klebsiella).. anatomopatoCog fi bacte-riolog roman. denu-nut . el a sens o enciclopedie in care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului. s. 18521931} Sin. -20 d. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / BordetGengou bacillus. profuor ta 'Pisa. bacilli. 1S721961. occiput. 1852-1915. 1S60-1941. Haemophilus}.e.). vrofesor (a Cjroninge.

BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga's bacillus. Aflate In conditii particulare. V. In raport cu temperatura optima de dezvoltare exista trei tipuri de b.: Pseudomonas aeruginosa (v. psicrofile. substante produse de unele microorganisme. adj. cauzat de un bacil. cfwwg ai armatd britanke ia 'Surma. pustuloasa. baze. [Bichard Friedrich Johannes Pfeiffer. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis.} (Substanta sau agent fizic) care nrovoaca moartea bacteriilor.: Shigella dysenteriae (v. 208 BACTERIE BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. Bacteriohg american. Ex. medic fi Bocterioiog japonez. pentru toti bolnavii de tubercu-loza.: Shigella sonnei (v. 2) b. m. streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi). anatomopatolog fi igie-nist american. 1850-1934. [Qr. fizice sunt caldura (umeda sau uscata).r. B. crezoli. s.: Shigella dysenteriae (v. familia Badllaceae) de bacil! mari grampozitivi. B. imobili. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / ParkWilliams's bacillus. BACILEMIE. / bacitracine. 1) Sin. [Cnrl Sonne. halogeni si oxidante) sau organice (alcooli. Corynebacterium} utilizata pentru producerea toxinei difterice. ARN de transfer. dim. profesor ia Johns 'Hofkjns. bacillus = dastonas. s. deja sintetizati de alte organisme. t)ac.} 'Pustula uniloculara de dimensiuni mari. pot da nastere la *spori. asemenea animalelor. sunt. bakterioa. Fusobacterium). s. ribozomi si enzime care permit expresia materialului genetic. s. B. BACIL PFEIFPER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer's bacillus. bacil-lary. Shigella}. Uneori se poate produce si o reproducere sexuata sau conjugata (*colibacil) cu schimb de material genetic Intre o bacterie donoare (mascul) si primitoare (femela). adica *antibiotice). Shigelia). haima. Mecanismele de actiune ale b. f. nici regnului animal. beta. Specie (genul Bacillus. profesor [a 'Bonn.BACILLOEFFLER BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loeffler's bacillus. m. Citoplasma b. 1870-1957} Sin. 1S64-1943} Sin. profesor de medicma internet ia Copenhaga. BACTERICID. Schimbul de material genetic se poate produce.} Tulpina de Corynebacterium diphteriae (v. BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne's bacillus. iar materialul genetic este alcatuit dintr-o molecula mica de ADN bicatenar (cromozom circular. s. si bacteriostatic. V. [Jean Hyacinthe Vincent. BACTERIDA PUSTULOASA / bacteride pustuleuse / pustular bacterid. Shigella}. / bacill(a)emia. ultrasunetele.te. prin transductie. cu temperatura optima de dezvoltare sub 20°C. indusa In *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). s. de [a bakteria = Boston. / bact6ride. 2) b. 18701957.: Haemophilus influenzae (v.} Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare.: boala Andrews (v. s. Walther Kruse. medic fi Bacteriotog japonez. [Lat.nt Wroclaw.). Salmonella).: Corynebacterium diphteriae (v. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whitmore's bacillus. substante tensioactive. In care sunt cuprinse si bacteriile pato-gene pentru om si animalele homeoterme. / bacterie. care ocupa Intreaga grosime a epidermei. f. -atos = sdnge. bacteria. -ida. bakterion. medic fi 6actenoiog danez. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. BACITRACINA.. De obicei. \Qr. plasmide). de aceea se presupune ca aceasta ar fi generata de o reactie alergica la distanta.. pre-zenta bacililor se pune m evidenta In medii de culture sau prin inoculare la cobai. transformare sau achizitie de plasmide prin conjugare.. alfa. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus.ze.. ubicuitare. In absenta glucidelor.} Prezen^a de bacili In sange. s. utilizat initial pentru bolnavii In a caror expectoratie exista bacilul Koch si. bakterioa. infectie acuta frecventa la ierbivore si transmisa la om prin spori proveniti din contactui cu animalele sau cu produsele lor infectate.: 1) b. prin extensie. m. Pseudomonas). •profesor ia 'Pans. Soionia). au capacitatea de a sintetiza molecule organice. / bactericide. profesoT la 'SerCin. mezofile. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyocyanic bacillus. 1882-1948} Sin. bactericidal. f. fenoli. 1876-1946} Sin. B. unele b. dim. 1862-1950} Sin. caedere = a own. Intepaturi de insecte. f. / bacterium. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent's bacillus. gama). dim. de asemenea. Celula bacte-riana prezinta un Invelis (peretele bacterian) care acopera membrana plasmatica. adj.} 1) Termen nerecomandat. [William H. este eficienta Tmpotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi. aldehide.: Fusobacterium nucleatum (v.: Clostridium per-fringens (v. Sin. sunt extrem de diverse. fiactenolog fi epidemw[og francos. X. 3) Sin. 3) b. adj. [August Johann Friedrich Loeffler. nu confine germeni microbieni. adj. Indeosebi a *bacilului Koch. de asemenea. radiatiile ionizante (ultraviolete. 'SQsnigske. Acest Invelis.. Williams. 6actenoiog german. BACTERIDA. 1852-1915.: Salmonella typhi (v. 2) In relatie cu un *bacil. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. [Kiyoshi Shiga.: Mycobacterium tuberculosis. / bacillemie. Anna W. l^onigsbwg fi •SresCau (in pre. f. este agentui etiologic al *antraxului. sunt lipsite de un nucleu veritabil. auto-trofe care. [Kiyoshi Shign. Park. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch's bacillus. de la bakteria = lias-ton. Haemophilus). f. pornind de la compusi anorganid (prin fotosinteza sau chimiosinteza). Cele de natura chimica pot fi substante anorganice (acizi. dispusi In lanturi. ca si de un polipeptid capsular antifago-citar continand resturi de acid D-glutamic. s. apoi [a 'SerCin. / bacitracin. heterotrofe care. / bacteri-cide. ARN mesager. pot metaboliza doar compusi organici. ci (Tmpreuna cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote.rio(og american. a. f. Este administrata topic sau intramuscular In cazul infectiilor cu germeni sensi-bili.} Sin. [William Henry Welch. care nu apar-tin nici regnului vegetal. Dupa recombinarea genetica pot aparea caractere noi la bacteria primitoare.} Sin.). bacillus = Sastonof. s. f. B. Sin.).: Pseudomonas pseudomallei (v.: 'b. iar reactiile bio-chimice.: Mycobacterium avium. profesor [a Qreifswaid. / bacterid. 1863-1939. de ex. / bacillaire.). Virulenta speciei este conferita de un complex de proteine denu-mit "toxina antraxului". Sin : Clostridium tetani (v. prezinta caracteristici ana-loge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. \G. BACTERIE. In esenta asemanatoare. prin *sciziparitate. Corynebacterium}. pi. gr. 18631955. [Lot. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. inhalare sau ingestie. de ia bakteria = Boston. Mycobacterium. s. In functie de sursele nutritive se disting: 1) b. ter- . [Alfred Whitmore. Incapsulati. / bacillar.. n. Sin. saruri ale metalelor grele. asemenea plantelor.: Mycobacte-rium bovis. fiactirwiog german. BACILAR.se reproduc pe cale asexuata. de unde rolul acestora In alterarea alimentelor pastrate la rece. conserva forma si rigiditatea celulei. cu dezvoltare optima la 20-30°C. ca urmare a existentei unui focar infectios. compus din doua straturi. bactmolog german. Lichidul din interiorul b.rg fi Leipzig. In partea exterioara a peretelui bacterian se afla o capsula constituita din polizaharide secretate de celula. 2) Sin. [at. s. 1858-1945} Sin.

/ bacteriopause. [CfT. de ia bakteria = Boston. f. Boala apare cand se rupe echilibrul Intre b. adj. bakterion. eidos = forma. distruge. fiind ubicui-tare: In sol. melaninogenicus sunt agenti patogeni.} Virus infec209 .] Prezenta bacteriilor In urina. pot produce toxine (de ex. s. fragilis si B. parazit) si determina o *infectie oportunista. lysis = distrugere. m. / bacteriocins.] Virus care infecteaza bacteriile. / bacteriolytic. s. semnificativa). BACULOVIRUS BACTERIOLIZINA. bakterion. de Ca bakteria = Boston. / bacteriotrope. BACTERIOTROP. [Cjr. aspect! -ind. sunt organismele cele mai raspandite. De ex. sintetizati rup peretele bacterian. de la bakteria = Boston. de. m. parazite sunt necesare organismelor gazda. f. / bacteriocines. fina. BACTERIOSTATIC. sunt constituiti din material genetic.} Prezenta bacteriilor In sangele circulant. B. reprezinta agenti etiologici ai numeroase boli ale omului. sin-tezele proprii bacteriei (ADN. pausa. bakterion. -ind.] Proteina intrinseca a membranei de Halobac-terium halobium similara *rodopsinei. Datorita specificitatii mari pentru anumite bacterii. iar *lizozimii b. toxina botulinica este eel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. / bacterioide. hakterion. adj. s. rhodon = trandafir. statikos = care opreste. de ia bakteria = Boston. / bact6riophage. logos = fitiinta. haima. baculum = Boston. ADN sau ARN. si antibiograma. sintetizeaza substante ca vitaminele si se opun dezvoltarii unor b. 0 serie de b. oprire] Oprirea cresterii bacteriene. / bacteroid. f. / bact6riorhodopsine. / bacterioscopie. de [a bakteria = Boston.BACTERIEOP ORTUNISTA mofile. dim. / baculovirus. / bacteriurie.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. produse de "Pseudomonas aeruginosa. ouron = iirina. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. [Cfr. si microbiologie. / bacterio-phage. b. s. sau piocinele. [Cfr. Datoria dimensiunilor si exigentelor lor reduse In materie de nutritie si mediu. dar poate fi si contaminata In momentui emisiei sau al prelevarii (b. ia toxon = sageata. pot fi utilizati ca "markeri ai suselor bacte-riene. BACTERIORODOPSINA. m.: un 'antibiotic) de a inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor. de ia bakteria = Boston. pe langa fap-tul ca se hranesc cu produsi de digestie. anticorpi. Poate fi: 1) Spon-tana. BACTERIURIE. pentru maceratia fibrelor vegetale si In sinteza a numeroase substante. un mare numar de bacterii parazite care traiesc In interiorul altor orga-nisme. trope = mtoarcere. BACTERIOSCOPIE. B.: Escherichia coli (v. BACTERIOLITIC. s. de la bakteria = Boston. avand actiune distructiva asupra altor bacterii. s. phagein = a mdnca.: fag. pentru care este caracteristica. s. lytikos = care. Exista. V. virus = venin. [Qr. 0 serie de b. infectii pelvine. 2) Provocata prin anticorpi spe-cifici. / bacteriolyse. adj. V. / bacteriorhodopsin. sunt asamblate. din fiecare bacterie gazda. otravd. \Qr. BACTERIEMIE. de ia trepein = a mtoarce. / bacteriuria.] 1) Asemanator cu o *bacterie.] Examenul unui preparat microscopic. Dupa sinteza. ca si a proteinelor capsidei. s. bakterion. f.: substante antibacteriene si antibiotice. la bakteria = (las-ton. Sin. de ia bakteria = Boston. patogene.] Care este capabil sa provoace liza sau distructia bacteriana. strict anaerobi. -ind. bakterion. B. -atos = sange. / bacteriostatique. s. f. f. f. este o *pompa de protoni antrenata de energia fotonica. dim. dim. f. septicemii. / bacteriotropic. s. 'in apa si In aer. BACTERIOPAUZA.. o serie de b. / baculovirus. de ia skopein = a video. s. [CfT. f.] Gen bacterian constituit din bacili gramnegativi. Este constituita din 7 domenii transmembranare dispuse In alfa-helix. [Cjr. BACTERIOFAG. s. [C. f. bakterion. de (a lyein = a distruge. f. printre care: alcoolul. patrund In tesuturi (ca urmare a deficientei mecanismelor de aparare) sau cand In tesuturite sj celulele gazdei se dezvolta b. a e^amina. [Qr. s. bakterion. prin fixarea la nivelul bacteriilor. / bacterioscopy. f. s. bakterion. 2) Bacterie modificata structural. dim. apendicite gangrenoase. cu peste 105 germeni pe ml de urina (denumita si b. au structure asemanatoare cu *bacteriofagii si actioneaza prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-tinta. f. dt (a bakteria = Boston. dim. particulele componente ale b. / bacteriolysis. dim. si Fusobacterium.. / bacteriolytique.ti[oare roz. care infecteaza un organism deja infectat de un alt germen (virus. 3) Produsa de "bacteriofagi. adj. f. s. f. urmare a mortii acestora. / bacterioto-xin. Spe-ciile 6. Uneori se considera ca poate avea o semnificatie patologica (pentru diagnosticul unei afectiuni infectioase a cailor urinare) doar o b. s. b. eidos = forma. eliberand 100 pana la 2 000 de b. denumiti *bacteriolizine. de ia bakteria = Boston. / bacteri(a)emia. ca urmare a simplicitatii programului genetic. Capacita-tea b. Dupa ce b. phage. f. bakterion. pi. / bacteriolysin.} Disolutia bacteriilor. s. [Cfr. f..r. pausis = wicetare. Dezvoltarea *biotehnologiei si a ingineriei genetice impune utilizarea b. / bacteriemie. s. s. determinand colecistite. BACULOVIRUS. / bacteriolisine. BACTERIE OPORTUNISTA / bacterie opportuniste / opportunistic bacterium. n. \Qr. de la lyem = a distruge. vitamine si antibiotice. prezenti In intestin la om si la animate. cuprins Intr-o "capsida proteica. dim. sunt uti-lizate In fabricatia unor produse alimentare. dim. ia lyem = a distruge. s. au fost intens utilizati In cercetarile de genetica moleculara. abcese hepatice. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazda sunt deturnate In fa-voarea utilizarii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. actiunea litica a "complementului. s. B. BACTERIOTOXINA. strict parazite. skopia = e. / bacteriosta-sis. infecteaza o bacterie. [Qr. V. B. de ia istanai = a piasa. non-toxinogeni. nesporulati.] Proprietatea unei substante (ex. / bacteriostatic. V. purtatoare de receptori specifid pentru b.] Ramura a "microbiologiei care studiaza diferitele specii de bacterii prin observatie la microscop. fara a Ie distruge. dim. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. BACTERIOID. bactericid. nepatologica). opsis = vedm. s. Proteine produse de anumite bacterii.. proteine) sunt blocate. dim. ARN. pi.] *Toxina de origine bacteriana. [G. de asemenea. Forta electromotoare generata de pompa protonica (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o molecula per proton) In *anaerobioza. bakterion. / bact6riotoxine. adj. dim. de la bukteria = Boston. f. la om. adj. b. cer-cetari serologice si biologice. In mod normal urina este sterila. bacteriofagi. de. a unui antibiotic se masoara prin concentratia minima inhibitorie (CMI) a cresterii unui anumit tip bacterian. studiul culturilor. de ia bakteria = Boston. bakterion. f. Totodata. lizogenie si lizotipie. de (a bakteria = Boston. bacterie. bakterion. Ex. (at. [Lot. o serie de aminoacizi. BACTERIOLIZA.: colicinele produse de 'Escherichia coli. gr. adj. / bact6riologie. B. lysis = distrugere. cand b. f. dim. [(yr. care se dezvolta optim Intre 50 si 60°C. proteaze). si organismul gazda. Ex. si sep-ticemie. adica de radiatiile luminoase.r. care se declanseazS Indeosebi dupa contactui cu anumite •antibiotice. f. V. animalelor si plantelor. bakterion i dim.). In scopul depistarii prezentei bacteriilor. intestinale. / bacteriology. s.^aminare. dim. toxikon = otravd pentru rdrfuC sOgetiior.] Despre diferite substante chimice care se fixeaza selectiv pe bacterii. BACTERIOCINE. Sin. s. adj. de. dim. a face so. bakterion. de [a bakteria = Boston. BACTERIOLOGIE.

tame. halneum = fiaii. / balano-preputial. pentru badijonaj (v. BALANOPREPUTIAL. mortile survenite de-a lungul generatiilor din cauza materialului genetic defectuos. si balneoterapie. s. ballein = a a-runca. [fr. s. utilizat ca vector In "biologia moleculara. kolon = intestin gros.. badigeonnage. BADIJONARE. -oza. iar cea semimicrochimica -0. de. boli venerice. [Lat. n. Cauze: igiena precara. V. lands = taier. / balance. n. / bath. deci selective. pore. / balanoposthite. [Lat. Sin. Forme: a) b. si logo-nevroza. RezultatuI Inregistrarii este denumit balistocardiograma. logos = ftiinf-a. fiind denumita si a patra boala venerica. f. Mutatiile nu sunt numai nocive. f. s. f.: b. de organ. f.} Utilizarea terapeutica a bailor ge-nerale si locale. aruncat pietre. plante In care corpul este intro-dus partial sau In totalitate In scop terapeutic sau igienic.. [Lot. s. f. gr... indu-siv la aplicarea de radiatii infrarosii si ultraviolete. balneum = fiaie. [Cfr. dm gr.} Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului. balnea (lat). s. din itai. f. balanos = ghinda. lat. de. f. aCckiims-tei Marie /o fuive. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balantidium coli.] V. f. / balayage. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. s. balneum = bale. Sin : sindrom Barlow (v.} Ansamblul manifestarilor patologice. phobot. prin analiza careia se pot obtine o serie de date comple-mentare celor obtinute prin *electrocardiografie. Ex. [fr. de la genos = fleam. b. [fr. de la therapeuein = a Ingriji. n. electronic din tubul catodic etc. [Lat. BALANITA. determinate de parazitui intestinal ''Balantidium coli. BALOTARE FETALA / ballottement foetal / f(o)etal ballottement. balantidion.} Obiect flexibil si expandabil prin introducerea de lichid sau gaz In interiorul sau. generate. d) b. b. s. / ballistocardiographie.001 mg. s. / balneotherapy. ballista = mafina.} Ma-nevra clinica prin care se percepe.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul sdntigrafu-lui). f. ballottement. s. diabet etc. s. s. BALNEOTERAPIE. [Lat. ['De (a numeie. [a ballantion = punga. f. emolienta.} Ramura a medicinei care studiaza caracteristicile si utilizarile terapeutice ale apelor minerale si ale namolurilor. de lumina artifidala.nt. BALANOPOSTITA. ballast = fialast. b) b. BALEIAJ. wmaf. dim. on.} Termen care desemneaza anomaliile. BALISTOCARDIOGRAFIE. s.). capului fetal se constata In sarcina normala. f.] Pneumopatie determinata de inhalarea unui antigen organic In mediul industrial (Indeosebi In fabricile de hartie. *microscop electronic cu baleiaj. BALANTA.} Tehnica de Inregistrare a impulsurilor (amplitudine. BAGASOZA. gr. cu *meteorism. balantidiosis. genetikos == propriu unei genera^i. de soare. viteza. cave contine un lichid emolient. un sistem destinat explorarii unei suprafete linie cu linie sau punct cu punct. s. "normal". BALAST GENETIC / ballast genetique / genetic load.BADIJONAJ tant al celulelor de insecte. bilanx. acceleratie) transmise corpului uman de fortele balistice rezultate ca urmare a activitatii mecanice a inimii. balanos = ghinda. m. malformatiile. / bagassosis. ballonnement. [fr. f. la ballantion = punga.] Inflamatia concomitenta a *glandului si a 'preputului. In cadrul unui experiment. ele pot conferi avantaje adaptative. s. [fr. adj. s. / ballottement. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisation de la valve mitrale / flopping valve syndrome. B.).] Inflamatia mucoasei glandului de la ni-velul penisului. ca radio-activitatea. compusi explozivi. s. bathos » 6d[66it. m. gr. din itai. / balance. BALNEOLOGIE. g. m.} Actiunea de a deplasa.: boala Zoon (v. / ballistocardiography. batanlidion. Termenul a fost extins la baile de namol. datorat mutatiilor spontane.sau bidirectional. . / ballonnement. / balneology.. s.] Instrument utilizat pentru cantarire. se manifests prin ulceratii purulente si uneori gangrena. *fimoza. din gr. de eel indus de 210 BALOTARE FETALA factorii nocivi. kardia = inimO. ordinul Peritriches. / balbisme. = fried. / ballistophobia.. [Qr. YEngl.. Indeosebi cu actiune *antiseptica. si balotare fetala. s.] Dispozitiv pentru Incalzire In care sub-stanta sau solutia este plasata In apa fierbinte. / balanitis. atasate *sondelor sau *cate-terelor pot ajuta la mentinerea acestora Intr-o anumita pozitie. f. Var. s. panouri izolante) Si In medjul rural.0001-0. dar este mai neta In caz de exces de 'lichid amniotic. / ballooning. / balanoposthites. BALON. balanos = gfiinda. din itaC. gr. BALBISM. ballista = mafina de. BALANITA CU PLASMOCITE / balanite a plasmocytes / plasma cell balanitis. / balneoth6rapie. de contrast. balneum.. Var. din gr. B. m. s.. s. marina. mare. BAIE. uni. kardia = mimtt. care. -aid. / painting. / ballistophobie. la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana. s.. c) b. gland. Senzatie de *balotare obtinuta la palparea uterului gravid sau prin tuseu vaginal. s. de. imersia alternanta a corpului In apa rece si calda. BALOTARE. BADIJONAJ. pot fi plasate In interiorul unui vas sau al unei alte cavitati anatomice pentru a Ie expanda sau pentru a Ie com-prima peretii. prin diferitele sale specii. V. / ballistocardiography. dar nu obligatoriu. adj. f. BALISTOCARDIOGRAMA. / balanite. [f^r.} 1) Mediu alcatuit In principal din apa. si scanning. senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. [Lat.. bagasse worker lung. s. Ex. aplicarea apei sub forma unui jet. origme necunoscuta. s. -ita. dona.01 mg. / balantidiase.1 mg. pallone {dialectic ballone) = minge mare. / bain. are o sensibilitate cuprinsa Intre 0. specifics! gangrenoasa si ulcerativa este cauzata de o spirocheta. f. s. s. microchimica are o sensibilitate de ordinul 0. ballein = a arunca. s. 2) B. dus. gramma = {nscrie-re. gland] posthe = prepuf. BALANTIDIAZA. In care simptomul principal este diareea cronica. b. BALISTOFOBIE.). gr. gr. BALONARE. de aruncat pwtre. pallone (dialectic ballone) = minge. s. [Lat. s. / ballon. palla (dialectic balla) = minge. f. scales. [Lat. therapeia = tra. / ballottement. V.] Care se refera la *gland si la *preput. balayer = a matwa. prin care se asigura mentinerea la temperatura constanta si iri-garea controlata (debit si compozitie) a unui organ.: badijonare. f. o serie de substante. -itd.} Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamen-toase. cu plante etc. / bagassose.. graphein = a serie. (a bis = de.} Fobia fata de armele de foe. m. n. / balneologie. pi. f. [Spaniota bagazo = coaja. asociata de obicei. V. ballon.} *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). s. [CfT. balistocardiografie.. cealalta mana exercitand presiuni sacadate). -ism. / balloon. lanx. f. termala. f. praeputium = prepuf.. de laborator. / balantidiasis. / scanning. / badigeonnage. Trebuie deosebit b. / ballistocardiographie. vapori. f. / balanopreputial. s. fara a avea contact direct cu aceasta. De asemenea. s. m. B. gland. / idiopathic stammering. B. ballista = mafinci rfe aruncat pietre. m. f. dim. s. B. paraziteaza o serie de mamifere (maimuta. anatitica. sobolan) si accidental omul. ballein = a arunca. f. [Cfr. EchipamentuI sau dispozitivul In care corpul sau obiectele pot fi introduse poarta acelasi nume.} Balbaiala idiopatica.

pressoreceptor. binden. BBB (engl.] Termen generic BARORECEPTOR pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *aci-dul barbituric (sau maloniluree). de. s. s. propusa de 'Davy in 1808 de [a gr. BAR. s.} Banda de tifon si. f.. din cauza densitdfti mari a compusiior fiariu-iui. f.tVi an = priv. 2) Grup de frecvente alaturate sau apropiate. b.] Structurile care separa aerul alveolar de sange: 'surfactant. BARAJ. m. subacut (prin cura medicamentoasa excesiva). sange) In scopul depistarii prezentei sau. colectie de date (informatii) dintr-un domeniu bine definit. BARBITAL. din gateza barro = e^tTemitate. b. b.uta.ti} Sensibilitate profunda la variatii de greutate si de presiune. din iimfia franciior stafiiGfi in Cjalia. ca si de dozele terapeutice se dis-ting: 1) B. Se obtine prin incizii In scoarta anumitor arbori sau arbusti. insolubila In apa. celulele endoteliate ale capilarelor cerebrale prezinta *jonctiuni impermeabile. cu 'exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. cazul zborului supersonic. / baroreceptor. / baranesthesia. {fr. intermediare. s. BANDAJ. mentinerii unui mediu ste-ril (pentru cicatrizarea unei plagi) etc. s. f. BARIERA ALVEOLOCAPILARA / barriere alveolo-capillaire / blood-air barrier. eng[. / barrage. / bande. din ga[eza barro = e^trmitate. de.rm. cu greutatea atomica 137. BARANESTEZIE. 2) B. varf. iar In functie de durata de actiune. BANDA III / bande III / band III. m. levuri etc. s. baros = greutate. [1^ etinwhgia temmuCw barbituric. Indeosebi *astrocitele. s. [at. aisthesis = se. balsamon = fiaisam. pentru evaluarea concentratiei unei sub-stante. trecerea substantelor (ioni. de organe. [fr. adj. s. adj. rapide. 4) B. barrage. prin extensie. edeme localizate. Ca urmare. bandage. baros = greutate. balsamum. {Gjr.: b. din orice alt material. Permeabilitatea BHE poate creste In unele boli. [Cfr. super = deasupra. ital. ge.. BANDA. lente. 3) B. enkephalos = creier. Se disting: 1) B. din gaieza barro = e^tremi-tate. / bar(a)esthesia. la nivelul carora celulele endoteliului capilar prezinta *jonctiuni deschise de tip gap. s. datorita careia se previne patrunderea unor substante din sange In creier si In lichidul cefalorahidian. / barium.} Abolirea sensibilitatii la presiune In profunzimea tesuturilor. aisthesis = somatic. din iim6a franciior staBuifi in Qalia binda. s. destinat plonjarii Intr-un lichid biologic (urina.. m. s. BARIERA PLACENTARA / bam6re placentaire / placenta! barrier. s. germ. din (at. cu rol de transportor al anionilor. [SMtetizat din acidni malonic ultras din p[anta denu-mitd in. bang = pocnitura.). V. kephale = cap. substanta sub forma de pulbere alba. [fr. / baranesthesie.. \Qr. barorecepteur. / bandage. s. din iimfia franciior stabilifi in Gjalia hiada.] Cel mai vechi 'barbituric cu actiune lenta de lunga durata si care potenteaza actiunea *analgezi-celor.). s. f. alveolus. / bank. f.} Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezinta o permeabilitate extrem de restrictiva. [Itai. / band. se. Inlocuita cu unitatea *pascal (Pa). BARORECEPTOR. administrate ca "hipnotice. [fr. aceasta este modificata artificial pentru fadlitarea patrunderii unor agenti terapeutici. receptus.ngi. eng(. Alteori. BARESTEZIE. n. antiseptic de uz extern. sensi6ilitate. din gaiezd barro = e^tremitate. este folosit In radiologie ca mediu de contrast radioopac In explorarea tubului digestiv.} Substanta de origine vegetala. ['Denumire. din causa densitafii mari a compufiior sai} ElementuI nr. / bar. s.: BHE. -ism.] 1) In genetica: colectie de *clonuri celulare (bacterii. capil-laris = capilar. molecule) In creier este controlata strict. m. realizarii unei compresiuni.tate. to bind = a (ega. vdrf. barys = greu. 8. s. ozo. [fr. f. to bind = a Cega. activus = activ.ta. 3) In informatica: b. de Tolu. BARBITURIC. extras din Abies balsamea. n. varf'1 (at. \J~r. BARITOZA. f.} Unda de soc care vehiculeaza o variatie de presiune in. m. n. binden. care contin un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variatie a presiunii. / bar. / balsam. care este aplicata pe un segment al corpului In scopul mentinerii unui pansament. -atos = sange. de [a recipere = a primi] Organ sau zona sen-sibile la variatiile de presiune. di (a alveus = canitate.ng(. V. n. manifestat prin coma. acut (prin tentativa de suicid sau accident). bande. BARBITURISM. s. binda. Subiectii expusi nu sufera. [at.] Intoxicatie cu derivati ai acidului barbituric (fenobarbital).nzafie. uneori. [CJT. / barytose. reactive. Proteina integrala a mem-branei eritrodtare. alcatuita din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. f. SulfatuI de b.75 g/cm3. lamina bazala si endoteliu capilar. n. / barbitunsme. m. In definirea BHE tre-buie luate In considerare doua structuri pericapilare. s. baros = gre. 2) B.BALSAM BALSAM. la capillus = fir de par. utilizate In preanestezie. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. fr. V. administrat per os. fie In exteriorul organismului (In care caz stimu211 . / blocking.} Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal. / barytosis.nsibili. Denumirea con-sacrata: b. gr. germ. epiteliu alveolar. de obicei. / bandage. haima. barbabietola = sfectil fi uree. [fr. / banque. BANCA. ci doar reactii de surpriza sau de teama. f. / pressorecepteur. e. de Peru. m. de Canada. utilizate In anestezia pe cale intravenoasa. antiseptic si fluidifiant al se-cretiilor respiratorii. BANDELETA REACTIVA / bandelette reactive / reactive band. harys = groti. / baume. 2) Laborator in care se asigura prezervarea In conditii riguroase a unor tesuturi sau organe In vederea "transplantarii. leziuni directe. barriere. gr. / barbital. Fiecare celula confine un exemplar diferit de ADN recombinat la un vector. components a *citoscheletului eritrocitar.} Reactiv chi-mic prezentat pe un suport In forma de bandeleta. to bind ^ a [ego. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. f. s. de date. BARIU.] Tulburare a cursului gandirii caracterizata prin Intreruperea momentana si involuntara a discursului sau a actiunii. sonus = sunet. baritosis. dermatoze cronice (rar). de [a en = in. m.. apartinand metalelor alcalinopamantoase. / barbital. s. Ill se fixeaza *ankirina. m. Spre deosebire de capilarele obisnuite. Abrev. s. baros = gre.] *Pneumoconioza minerala determinata de inhalarea particulelor de *bariu. 56.ti. Exista numeroase b. si tranzit baritat. / barbiturate. bindeii. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. / baryum. Ex. m. 3) Zona dintr-un spectru de absorbtie sau de emisie. etimohgia termmuCw barbituric. care separa circulate embriofetala de cea materna. s. m. varf. (a agere = a actiona. Se observa In disociatia mentala din *schizofrenie. bandelette. barriere. *membra-nele bazale si mansonul de celule componente ale *nevrogliei. cu actiune imediata. m. s. si biblioteca de gene. prezinta actualmente un interes limitat. si placenta.] 1) In anatomie: fasie de tesut In forma de pan-glica sau cordon care leaga sau uneste doua organe. / barbiturism. BARIERA HEMATOENCEFALICA / barriere hemato-encephalique / blood-brain barrier. [at. / barbiturique. [Lat.. placenta = pladnta. s. barriere. s. utilizate ca 'sedative. / baresth6sie. n.34 si densitatea 3. s. imobilizarii unei fracturi sau luxatii.. [T^. [CfT. banca = Sancd. Foarte utilizate In trecut ca medicamente. s.} Unitate de masura a presiunii. de obicei In spectrul electromagnetic. ['E. dim.

/ barosensibilite. gr. Fiecare b. baccinus. adrenalina etc. bothys = addnc. 1871-1950. de.} Proprietatea unor structuri | ner-voase si musculare de a fi excitabile.: zona sinocarotidiana prezinta b.} Specie de cocobacili aerobi gramnegativi din genul Bartonella. gr.. f. t. 'Ma'seburg. [Qr. iar dupa gradul de disodere In apa pot fi puternice (disociere intensa) si slabe (putin diso-date). BASTONASE RETINIENE / batonnets de la refine / retinal rods. / base. f. r. Ansamblu de substante derivate din *xantina. V. anat.: 'a unor lichide din organism. hastum.: presoreceptor. cuprinzand *cafeina. s. BAZE PIRIMIDINICE / bases pynmidiques / pyrimidine bases. / basal. medic din America de. de referinta. 'teobromina). Barton.. s. B. BARTONELLA BAC1LIFORMIS / Bartonella baciliformis / Bartonella baciliformis. medic german. f. m. 0 serie de b. s. se caracterizeaza printr-un pH mai mare decat 7. bilateral. BAROTRAUMATISM. s. f. 'in locul unde planul mediosagital al craniuiui inter-secteaza planul gaurii mari occipitale. -omo. n. gr. boros = greutate. continuat cu micul b.] Sin. n. si boala Carrion. Apare aproape exclusiv m Mun(ii Anzi dm Peru. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. adj. s. adj. / bartholinitis. Ex. / basal. n.: *membrana b.: pelvis.BAROSENSIBILITATE lul este extern. a unui organ sau a unei zone din organism la variatiile presiunii atmosferice. adj. *timina (prezenta m ADN) si *uracilul (prezent In ARN). gr. Slid. *Xantina si derivatii sai (cafeina. B. basis = 6aza. f. m. rete. -is = retea.. bathmos = prog. / basedowien. V. [QT. [Ita[. medic.} Regiune a scheletului osos situata la partea inferioara a trunchiului. (superior). Sin. V.. basis = 6aza. basis = 6azd. BAZILAR. 1655-1738.: 5-fluorouracil. r. [Lat. care se dizolva In apa cu producerea de ioni hidro-xil poarta numele de *alcali. s. n. Termen utilizat Indeosebi In engl. p. si acid.} Sensibilitate profunda rezultand din stimularea receptorilor musculotendinosi. basis = Bazci] Punct craniometric de la marginea anterioara a gaurii occipitale. forma = forma. s. anatomist. s. BAZAL. sau f. liniile nenumite si marginea supe-rioara a simfizei pubiene) denumita stramtoarea superioara. / bathmotropisme. BAZA. [Qr.: actiunea b. [Lat.] Substanta capabila sa capteze protoni sau sa elibereze ioni OH". In mod normal. Ex. BAZIN. s. si pirimidina. -ism. B. / barotraumatisme. se produce o neutralizare reciproca. s. teobromina) sunt de asemenea b. / bartholinite. trope = Intoarcere.. f. (inferior). s. [Karl Adolf von Basedow. au un rol important In reglarea reflexa a presiunii (tensiunii) arteriale. 2) Subject afectat de boala Basedow-Graves. / bartonellosis. p. gr. s. conuri retiniene Si retina. p. Ex.: barotrauma. / bathmotropic.. [Caspar Barlholia Jr. L. fie . m. BATMOTROP. m. *6-mercaptopu-rina. "vertije altemo-barice. *adenina si *guanina sunt prezente In nucleotidele care compun acizii nucleici.: epiteliom bazocetular (v. adj. In relatie cu marimea cavitatilor delimitate. -atos = rand. f.. Transmis la om prin Intepatura mustei de nisip Phlebotomus verrucarum. f.. si venele b. [at. s. Sin. iar b. BAROSENSIBILITATE. prin combinarea b. / barotrauma.). -ina. / basilar. s. / bartonellose. sau f. purta.] Care se raporteaza la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. de ex. V. BAROTRAUMA. pulmo-nare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) m cazuri de ascensiuni sau coborari rapide ori de depresurizare a cabi-nelor. din [at. este reprezentata de un nucleu hexagonal continand patru atomi de carbon si doi atomi de azot. Ex. [§r. sensifiiiitate. care are aspec-tul unei cavitati delimitate de o Centura osoasa (sacrumul si coccisul posterior. p. sunt utilizate In terapeutica: metilxantinele (*teofilina. BARTOLINITA. 2) Care se afla situat simetric la baza. b. Grup de substante azotate care intra In compozitia 'nucleotidelor si a *acizilor nucleici. [Lat.. L. ordinul Rickettsiales. s. BASEDOWIAN. bastona?ul propriu-zis. trope = intoarcere. la trepein = a m212 BAZIN toarce. / basion. s. BATIESTEZIE. s. pop. B. -oza. Sin. [at. sunt *dto-zina.). p. presiunea sanguina pen-tru b. / pelvis. adj. f. . Prin reactia unei b. Structura b. s. de [a sentire = a simfi. / bathy(a)esthesia.: 1) Le-ziuni ale urechii medii si ale sinusurilor In mediu hiperbaric la scufundatorii submarini sau la scafandri.} Sin. s. / barotraumatisme. *teofilina si *teobromina.. m. / basaliome.. de Sua. Se manifests sub doua forme: *febra Oroya si *veruci plane. [at. / bassin. familia Bartonellaceae.: barotraumatism (v. Principalele b. trauma. Grup de substante azotate care intra 'in compozitia *nucleotidelor ?i a *acizilor nucleici. Termenul este utilizat In prezent doar cu referire la miocard. *alopurinolul si 'azatioprina.} Referitor la o serie de formatiuni anatomice localizate la baza altor structuri anatomice. este reprezentata de un nucleu purina si un nucleu imidazol acolate. 2) Sensibilitate a organismului. bacillus = Bastonof. si o extremitate interna arti-culata cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. se deosebesc marele b. Unele b. -e.] Celule senzoriale ale *retinei. NA: pelvis. B. basis = 6aza. cu un acid rezulta o sare si apa. evitandu-se astfel aparitia *alcalozei sau *addozei. 1790-1854. America. pentru desemnarea totalitatii anionilor din plasma sanguina a caror concentratie este afectata considerabil prin variatia concentratiei ionilor H^ din sange. / barosensitivity. [Lat. s. [<JT. Ecuador si Columbia.. organice.] Traumatism provocat de variatiile bruste si repetate ale presiunii ambiante. BAZE PURINICE / bases puriques / purine bases. bogate In *rodopsina. m. / bathmotrope. este alcatuit dintr-o extremitate externa fotore-ceptoare. f. s. / basilaire. Barton. m. adj.). Se disting b.] Infectie generata de bacilul ''Bartonella bacilliformis. Acesti b. Structura b. adj. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. sunt distribuite pe intreaga retina. se efectueaza prin intermediul 'acidului orotic. -(ids = sensi6iiitate. m numar de circa 120 milioane. 2) Otite si sinuzite barotraumatice. / basedowian. care este la originea "vederii scotopice sau nocturne. -ltd ] Infectie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. p. / base. este agentui etiologic al bartonelozei (v. n.). / bathmotropism. trauma. / bathyesthesie. de ia hastare = a. BAZALIOM. [Lot. [Lot. s. aeroodontalgii si b. sunt utilizate In terapeutica. sensibilitas. BATMOTROPISM. continuate. s. Ex. Se disting doua cazuri principale de b.} 1) Care se refera sau se afla In relatie cu *boala Basedow-Graves. V. [A. minerale si b. ca si a unor agenti chimici (acetilcolina. [A. -ism. hathmos = prog. haros = greutate. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubiana). -atos = rand. BARTONELOZA. [Qr. / barotrauma.: la baza creierului se gasesc trunchiul b. p.] 1) Care constituie baza unui organ sau a unei structuri celu-lare. . 1871-1950. separate conventional de o linie continua (formata din promontoriu. se gasesc la nivelul tegumentelor). situati la nivelul crosei aortei si a sinusului carotidian. f. de ia trepein = a intoarce. / basion. Biosinteza b. bastone. cu exceptia 'maculei lutea. s. CopenHaga. de ia haccus = recipient. BAZE TAMPON DIN PLASMA / bases tampons du plasma / buffer bases. si tab. / basalioma. aisthesis = senzafie. a nervilor extrinseci ai inimii. p. baros = greutate.] 1) Sensibilitate la modi-ficarile presiunii arteriale. BASION.oase. m. adj. -enne.

. [Antome Henri Becquerel. BAZIOTRIB. adj. si granulocit. [Lat. / benzidine. BERILIOZA BENIGN. la 2-4 saptamani. deoarece urechea umana este capabila sa discrimineze diferente de intensitate sonora de ordinul unei zecimi de b. / benign. / balbutiement. s. / benzenisme. Totusi. / benignite. vas pentru colectarea urinei si materiilor fecale la padentii imobilizati la pat (termen fara echivalent In franceza sau engleza). gr. f. la philein = a iufii. / bel. Sin.: dungi Mees (v. m. Var. Benzi transversale puse In evidenta la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. 1852-1908. fiotanua benzoe. s.} 1) Caracteristica a unei boli care se vindeca fara vreo dificul-tate deosebita. 'Paris. / bassinet. BATAIE.: beladona. n. beryl-lus. BECQUEREL. adj. [Lat. 2) In romana. Un B'. V. cresterea se produce de obicei lent. [Lot. Mees. / benzidine. s. amer. BENZOLISM. 6otanica benzoe. adj. / becqurel.} 1) Expansiune a extremitatii proximale a ureterului. f. tribein = a freca} Instrument utilizat In embriotomie pentru perforarea si zdrobirea craniului fetusului mort. [Lat. s. s.} Sin.BAZINET BAZINET.} Unitate de masura a puterii acustice.} Denumire utilizata uneori pentru contractiile car-diace. Ant. Este toxic si poate determina anemie. BAZOFIL. / basocellular. tumorile benigne sunt foarte apropiate de tesuturile normale omo-loge. In cazurile extreme cu evolutie spre *coma etilica. basis = 6aza. repetarea cuv&tituiui accentueazd sensul . sunt rare. tumorile benigne nu reddiveaza dupa ablatie (sau. Var. Sin. In intoxicatiile cronice apar tulburari hematologice.).: malign. s. BEHAVIORISM. b) histologic.: pulsatie. n. celiilla = camdruta.: benzenism. V. Care nu prezinta caracteristid de *malignitate.6ra. stuttering. durata lor de prescriptie a fost limitata. m. si benzolism.} Care se refera la stratui celular profund al *epidermului. tumorile benigne sunt circumscrise. gr.6aza. trombope-nie sau tulburari gastrointestinale.). RezultatuI masurarilor este exprimat de obicei In decibeli (dB). *hematoxilina. BENZIDINA. adj. fizician francos. s. unele tumori benigne se pot extinde local. / basivertebral. BAZOFIL1E. / beat. Curie. philia = atracfie. / benzodiazepines. V. este utilizata pentru punerea 7n evidenta a urmelor de sange uman In materiile fecale.} Unitate de masura a radioac-tivitatji care Inlocuieste. s. In sistemul international. cu posibilitatea de reddiva. leucopenie. f. benigne. [at. BEL. f. Watson care a sustinut ca psihologia trebuie definita ca o stiinta a comportamentului si nu a starilor de constiinta. / balbuties. 8. atenueaza la etilici simptomele de *sevraj si de intoxicatie acuta. de la benignus = flinevoitor. adj. s. n.: B. extremis. In doze crescute pot fi utilizate ca "hipnotice si *anticonvulsivante. da-torita caracterului neinvaziv. beryllos = 6eri[w. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines. fie consecutiv afectarii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. s. B. / berylliose. BALBAIALA. BELLADONA. de regula.} *Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. f. adj. [Lat. purpura trombopenica). BERILIOZA. pi. \'Lngl. pop. Abrev. / berylliosis. vechea uni-tate. tesut) de a prezenta afinitate selec-tiva pentri. s.. atentia si memoria. [Lat. / beriberi. m. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). / basophilie. n. n. A. s. f. behaviour = comportament. f. Se utili-zeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal. de la. de la haccus = recipient. [Lat. [Lot. [Lot. s. / benzodiazepine compounds. s. f. s. inginer ameri-cati. de ex. BELADONA. / benzene. / battement. / belladona. exercitand. basis = 6aza. Leucemiile In relatie cauzala directa cu b. s. m.. de culoare alba. B. f. leucopenie. / benignity. de la verte-re = a intoarce. In functie de caz. pentru belladona (v. gr.} Sin. c) evolutiv.. fiind astfel facilitate analiza si investigatiile genetice. fam.: boala beri-beri (v.} 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particulara pentru colorantii bazici. / behaviorisme. s. s. s. dupa ablatie incompleta pot aparea false reddive) si nu produc "metastaze.}. phUos = prie-tt-n. BAZIVERTEBRAL. s. delimiteaza diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. [Lat. cat si citologic. B. / basophil. adj.} Doctrina promovata de J. / benzolism. [fieri = cuvdnt din Sri-Lanko. c. / beriberi. (simbol Bq) reprezinta o dezintegrare pe secunda a unui *izotop radioactiv. basis = baza. / basocellulaire. gr.siafiiciune. utilizarea b.. baccinus. s. / benzolisme. [Lat. [Lat. s. frecvent Incapsulate. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromosomiques / banded chromosome. [Graham Be]]. m. ca. m. de origine profesionala. / benzolism. m. gr.. basis = baza. induzand *atropina si *scopolamina. cella = comaro. [a philein = a iu6i. / benzene. B. bella = frwnoasa. B. / becquerel. V. BAZOCELULAR. s. [R. se dezvolta local. m. adj. BENIGNITATE. s. situata In sinusul renal. [It. Intoxicatia acuta se manifesta printr-un sindrom care mimeaza starea de ebrietate. s. vertebra = ve. 213 . 1873} Sin.: benzolism (v. Care se refera la centrul unei vertebre. s. m. m. (dia[ectu[ cingaiez) care inseamna siafiiciune. fiotanica benzoe. basophilic. s. s.} Compus aromatic (diamino-4. -ism. BENZODIAZEPINE. [at. / basophile. / belladone. Ca urmare. / behaviorism. •B. stammering. balbicare = lJa[fi6iaia. s. BERIBERI. n.} Sin. BENZEN. s. cu eventuale consecinte medicolegale.} Care este lipsit de gravitate. adj. pop. este. toxic si cancerigen. n. aim. newolog oiandezi 'Sal^lfum. NA: pelvis renalis. f.).).. Sin. adj. m. s.} Pneumopatie profesionala. gr. fiotanica benzoe. printre altele. si Curie. benignitas. battvere = a bate. In care se "deschid calicele renale mari. 2) Leucocit sanguin a carui citoplasma contine granulatii bazofile evidentiate pe frotiurile colorate prin *coloratia May-Grunwald-Giemsa. atat In plan arhitectural.). Deoarece pot perturba functii cognitive ca vigilenta. m. este sursa unor alcaloide variate..rte.: granulodtoza bazofila... [Lat. ca si In predzarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (In medidna legala). / basiotribe. -ism. f. m.} Hidrocarbura aromatica ciclica (CsHe) utilizata ca solvent industrial si In sinteza unor medicamente si coloranti. pi. / bel. termenul este folosit pentru a desemna procentui cres-cut patologic de *granulocite bazofile In 'formula leucocitara a sangelui.: logonevroza (v. colorantii bazici (cum este *hematoxilina). m. s. -atis = 6undvointa. dona = doamnd. celula. m. se poate Insoti de acte' automate si inconstiente. / basophilia. inventatorui teCefonului. de. s.} 1) Proprietatea unei structuri celulare sau tisulare (granulatii intracitoplasmatice. / pelvis of the kidney. n. [Lat. BENZENISM. 2) Impro-priu. si benignitate. s. polinuclear. -oza. 4^-difenil) foarte putin solubil In apa. de. / benin. basis . benignus = Binwoitor. f. gr.. s.] Tulburarile determinate de intoxicatia cu *benzen sau cu derivati ai acestuia. / basivertebral. premiu[ y^pSei pentru fizica m 1903. 1847-1922. Grup de substante heterodclice cu actiune prindpala *anxiolitica. si o actiune *miorelaxanta de origine centrala. f. definita ca logaritm In baza 10 a raportu-lui dintre puterea masurata si o putere de referinta. iar extinderea tumorii catre tesutui adjacent are loc fara invazie. -ism. s. n. f. [Lot. / basiotribe.

B. BETACELULINA. dim. iar labetalolul este si alfa. f. cu formarea unei functii amoniu cuatecnar. poseda mai multe proprietati: stimularea producerii de *AMP-ciclic. Sin. de la trepein = a mtoarce. s. / betalactam antibiotics. Adrenalina stimuleaza atat receptorii a. favorizarea hipercoagulabilitatii prin cresterea 'adezivitatii plachetare Si. f..).: p-globulina.: p-mimetic. uCcer maiign. prin extensie. actiune hipocalcemianta. -e. fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. gr. / betalactame. f. f. s. a aifa6etuiui grec. / betabloquant.t ascutit cu care se imboCdesc vitde\ Substanta care activeaza *recep-torii padrenergid. lipos = grasime. adj. n. deci. f. s. adj. din oiandeza bloc = truncfii de copac taiat. adj. de ia stimulus = fia. trope = mtoarcere. / betalipoprotein. / beta-globulin. / betalactamase.nt. therapeia = trata-me. gerwa^u. In continua ame-liorare.1 ae Ca mimeisthai = a imita. a fost utilizat In medi-cina populara ca antidot si i s-au atribuit proprietati magice si valoare de talisman. / betacelluline. protos = primui. [at. de ia hestia = animal. / betaadrenergic. f. sunt donori de grupari metil pentru sinteza *metioninei si a altor molecule. n. / betastimulant.: tricobezoar (format din fire de par). BETALACTAMAZA. B. / beta-globuline. Ciclul b. / betalactamines. herpes. sau genaaa . BETATRON. ebriety. [/? = a dona Iitera. aifa6etuiui grec. In acest caz se produc radiatii X a caror pu-tere de patrundere depinde de energia electronilor si de ca-racteristidle tintei. s. / betalipotropin. *Hid. -inn. BETATERAPIE. timolol). de [a therapeuein = a mgriji. sj o forma cronica. In functie de compozitie.BESTIALITATE *pneumoconioza minerala fibrogena determinata de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. / bezoar. s. / betaine.: p-lactamaza. f. / betalipoprot6ine. n. Indeosebi In unele ' maladii coronariene si In hipertensiunea arteriala..tu[ui grec. Exista o forma acuta. utilizat In fabricarea tuburilor electrice fluorescente)..} Act sexual practicat de un barbat sau de o femeie cu un animal. otrava. partial cu *electronoterapie. f. / beta-ray therapy. disponibile sunt clasificate In urmatoarele grupe principale: a) cu actiune b. m. B. n. a aifa6etuiui grec. b. Ex. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Betaherpesviridae. mimetikos = care imita. adj. [Lat. bes-tialis = Bestiai. [fi = a. -is = rinichi. f. BETALIPOTROPINA. beta = sfeda. produsa de celulele pancreatice. feeding-cup. herpes. de ia cetta = Comoro. s. doua iitera a aifafietului grec. s. gr. BETALACTAMINE. s. / feeding-bottle. se afla In numeroase antibiotice. a. grec. b) cu actiune b. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmida de rezistenta. bibliotheca.. / betalipotropine. gr. m. corp care se eiectriz. Izoprenalina si 'dopamina exercita o actiune b. a aifa6e. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b. una din cele patru fractiuni globulinice care se separa la electroforeza. . f. gr. a aifa6etu(ui grec. m. s. pi. Fasciculul de electroni accelerati (si.easa. s. s.: ebrietate (v. bibliotheke = iocui undo se fin carfiie. BETAMIMETIC. si de stabilizare a membranei celulare (ex.. V. [Lat. -ina.si betablocant. f. ?i zoofilie. / betamimetique. ad = aproape de. globulus.: beta-adrenergic. gr. herpein = a se tori. formata. s. lipoproteina.. [fi = a doua iitera. stimulanta. ren. / b6zoard. B. gene bank. dobutamina este p. saifiatic. BETAINA. In care caz b. mai multe tipuri de b.] Var. / betalactame.: p-stimulant. iar salbutamolul si ritordina p. adj. de ia biblion = carte.a produce. Numeroasele b. care stimuleaza acesti receptori.] Denumire generica pentru produsii de permetilare a functiei amina a unui add aminat. / betalactamase.: p-lactam. BEZOAR. BETALIPOPROTEINA. s. -etos = pecingine. din gr. cellula = camarufa. -ina. Este sintetizata de numeroase bacterii grampozitive (''Staphyloccocus) si gramnegative C'Enterobactenaceae}. BETALACTAM. s.} Care imita actiunea *re-ceptorilor padrenergid si. sunt alcatuite din doua mari familii: *penidlinele si *cefalosporinele. facandu-i insensibili la actiu-nea 'adrenalinei si izoprenalinei.: p-lipoproteina. exercita o actiune mitogena asupra epiteliului pigmentar al retinei si asupra celulelor musculare netede ale va-selor sanguine.. 2) Medicament ce poseda aceasta proprietate. lot. BESTIALITATE. caracterizata prin aparitia unor leziuni anatomopatologice spedfice (granulomul berilic) si posibilitatea de extensie a bolii.: p-lactamine.ihiiwbar.] Concretiune formata In stomacul sau In intestinele unor animaie (Indeosebi ierbivore) si uneori la om. V. / bestiality. cat si p. s. bibi-tus. poseda concomitent aceste caracteristici (ex. BIBLIOTECA DE GENE / genoteque. s. [ft = a doua Iitera. -etis. Grup de antibiotice a caror formula chi-mica contine un dclu *betalactam. a aifa6etuiui grec. prin frecare. f. Var. se manifesta ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. [fS = a doua Iitera. s. / betatron. tango. fitobezoar (vegetale si hrana). BETIE. f. / biberon. / ebri6te. / betamimetic. izolat din 'antehipofiza si derivat din *pro-opiomelanocortina. de [a globus = gio6. s. dim.} *Radioterapie In care se utilizeaza radiatiile beta emise de izotopii radioactivi. Sin. Var. f. adj. fiind corectate astfel efectele defidentei de metionina. doua iitera. gr. BIBERON.: acebutololul). s. s.] . / betaine. Var.} Subfamilie din familia "Herpesviridae. m tu6ui digestiv ai unor animaie. citomegalovirus) si Roseolovirus. hloquant. reprezentand. [ft = a. s. Var. s. Var. [at. cu localizari extratoracice. BETABLOCANT. stimuiante. Var. de (a gr. rezultand astfel oompusi inactivi si alergizanti.na padzehr =• concrefiune din anumite piante. genos = neon.} Glicoproteina din familia *factorului de crestere epidermica.).} Var. In mod normal. m. s. s. s.] Recipient prevazut cu o tetina care permite alaptarea artificiala a sugarului. bibere = a 6ea. cuprinzand genurile Cytomegalovirus (v. f. s.: p-lipotropina. In special sub actiunea *betalactamazelor. s. theke = cutie.] 1) Care blo-cheaza "receptorii p-adrenergid. Var. / betablocker. / b6ta-adr6nergique.] Fractiune proteica. s. s. lipos = grasime. m. ['Pe. f. m. s. de ia bibere = a 6ea. f.: atenololul). a aifafietuiui grec. / betastimulant. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina. {Lat. sunt utilizate frecvent In terapeutica.: sotalol. B. iat. f. pi. / bestiality. 0 serie de b.} Accelerator de electroni sub actiunea unei forte electromagnetice de inductie. utitizatii odinioaril ca antidot. ergein = a iucra. m. urmaf. [/? = a doua Iitera. s. probabil. In trecut. [Lat. si curieterapie. Sin. a aifabttulw. Se disting. [/? = a doua iitera. / betatron. m. V. a aifabetuiui grec.rsa. BETAGLOBULINA.. elektron = ch. s. a atfadetului grec. [ft = a doua iitera. pura (ex. s. teacd.: betastimulant (v. / drunkenness.. selective). f. tricofito-bezoar (par si fibre vegetale). BETA-ADRENERGIC.: *carnitina si *colina. [ft = a doua Iitera. Enzima care inactiveaza penicilinele si cefalosporinele (plactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. f. adj.: p-adrenergic. fr. saibatic.} Peptid alcatuit din 91 de aminoadzi.a stimuia. / betath6rapie.. [at. cu energie mare) poate fi utilizat direct In terapie (*electronoterapie) sau dupa impactui cu o tinta metalica. [ft = a doua iitera. adj. virus = venin. [at. BETASTIMULANT. f. 9-15% din proteinele plasmatice. / betacellulin. care devin astfel rezistente la antibio214 BIBLIOTECADEGENE ticele mentionate. -ina. gr.. [Lot. stimulare = fl imboidi.} Sin. / gene library.

de [a pherein = a purta. phos. / biguanide. bis = de doua ori.miscare completa contra unei rezistente puternice.a. 2) B. anat.] Care poseda doua 'focare.: 1) B. m. ou bigeminie. Traduce echilibrul fiziologic sau modificari patologice ale metabolismului mineral. n. de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. In care se iau In considerare: valoarea ener-getica si biologica a alimentelor ingerate. compusa dintr-o *sistola normala urmata de o *extrasistola (prematura).muschi. al unor grupe de populatie expuse (unor factori de origine profesionala). bilateral bundle branch block. adj. Produsa continuu. lichide etc. Abrev.: lentila b. Se apreciaza prin: urmarirea curbei ponderale si a starii de nu-tritie. fara sa expuna la riscul de hipoglicemie. s. apa). tab. [Lat. -e. emulsia grasimilor.. -itis = cap. BIFOSFONAT. transformarea diges-tiva a acestora. bills = fiere. Exista si alte sisteme de b. bloc. adj. 4) B. V. diferitelor principii alimentare (glucide. nutritiv. Ex. lateral is = lateral. creand astfel conditii favorabile actiunii enzimelor pancreatice. [Lat.} 1) In general. s. adj. organismul se afla In echilibru azotat. photos = Cumind. persoana examinata aflandu-se In stare de sanatate aparenta. bis = de doud ori. [Lat. s. Ex. ia glykys = duice. bifancio = bi-[ant. hidnc. In diverse formule. Cei trei compusi CO. asemenea muschilor biceps brahial sau crural. la latus. ori. / bicuspid. m. cu o exiremitate alcatuita din doua capete tendinoase. darificate. fr. Ca catena = [ant. acestea sunt b. bifidus = despicat in doua. doud on. BILA.3-BPG. al caror ADN a fost sectional de o aceeasi enzima de restrictie pentru a face posi-bila recombinarea. care poseda doua capete.] Despre o molecula alcatuita din doua lanturi polimerice legate Intre ele. s. BICARBONAT. gr. s. engl. . puls bigeminat si trigeminism. In functie de colectia de fragmente de restrictie pe care o contin. phos.formeaza o asa-numita b. bis = de.} Lichid de secretie a hepatocitului. denumirea echivalenta pentru b. gall. s.muschi). BICUSPID. Este b. m. [Lat. Ex. E. [Lat. "bacteriofagi.. / bilat6ral. de.} Care este despicat In doua In sensul lungimii. iar bacteriile transfectate se multiplica formand colonii. BILANT. s. diabet insipid etc. 215 .3-bisphosphoglycerate. bis = de. consumul metabolic si eliminarea reziduurilor. ale corpului. carora b. K). despicat.3-b. diferenta dintre cantitatea de apa ingerata si cea eliminata. de. proteine. La noi In tara. s. care este foarte abundent In eritrocit. B. adj. prin actiunea sarurilor biliare. 3 . b.: ureter b. / biceps. s.: molecula de ADN. ocupa o pozitie cheie Intre *glicoliza si functia res-piratorie a hematiei. / bilateral. / bile. m. 2) In mod obisnuit. prin *canalul coledoc. diferenta dintre apor-tul si eliminarea diferitelor substante minerale necesare organismului. [Lat. / bifid. [Lat. / biceps. / bicarbonate. / bicatenaire. Ex. de. De asemenea. [Lat. s. V. poate determina uneori *acidoza lactica. / bibloc. / bicatenary. capiit. / bicipital.} Care este situat de ambele parti. / biphosphonate. implicit. *pigmentii biliari. adj. / biblock. doua. care Tmpreuna cu carbonatui (COJ~) reprezinta formele ionice ale acidului carbonic. relativ simetrice.i glykeros = mdulcit. tab. / bicarbonate. diferenta dintre azotui ingerat si eel eliminat prin materii fecale si urina. manual muscle test. carbo. [Lat. cuspis = vdrf.: difosfonat (v.} Ester difosforic al acidului gliceric. explorarea *metabolismului bazal si calcularea b. doua ori.} 1) Care prezinta doua creste pro-eminente ascutite. si In continuare. geminus = geaman. Evaluarea clinica manuala a fortei unui muschi sau a unui grup de muschi dupa o cotare mer-gand de [a 0 la 5: 0 .) primi-te si cedate de organism. de obicei In cadrul unui proces fi-ziologic. / bigeminisme. doua ori. cu referire la muschii bicepsi (v. / biphospho-nate. BIFOCAL. m.). B. / bicuspide. genomice. f. Prin fixarea sa pe hemoglobina micsoreaza afinitatea acesteia pentru oxi-gen. catenarius = te-gat m [anf.contractie percep-tibila fara nici o miscare. bis = de.} Sin. BIFID. bis = de doua ori. Totalitatea coloniilor . 3) B. de (a bis = de doud ori. -onis = carbon} Anion hidrogenocarbonat (HCO^). -ism. 2. Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare active si pasive cu ajutorul unui *goniometru. potenteaza actiunea insu-linei fara a creste secretia acesteia si. lipide. BILANT MUSCULAR / bilan musculaire / muscular checkup. adj. este control medical. *sarurile biliare. cu rol de rezerva de energie. vita-mine. devine negativ In deshidratare prin transpiratii abundente. adj. [Lat. raportui dintre aportui alimentar si utilizarea acestuia In organism. Ie sporeste si activitatea lipolitica. [Ital. li se faciliteaza absorbtia. cdmin. BILA BIGUANIDA. bigeminus = dedu6[at. h. -ens = iatura. s. / biguanide. mucina.miscare partiala la presiunea normala. photos = lumm. m. devenite solubi-le. evolueaza frecvent spre "bloc atrioventricular complet. / bifide. BIBLOC. m. s. caput. s.] In biologie si medidna. focus = vatrO. 1 . administrat per os. doud ori. B. BILANT DE SANATATE / bilan de sante / check-up. 2. n. f.} Perturbarea conductiei In cele doua ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramura bilateral). 2) Care apartine *valvei bicuspide a inimii.respectiv a fragmentelor de restrictie donate . gr. adj. BILATERAL. mineral.} Grupare repetata de doua sis-tole (dublet). eel mai complex. fidus = taiat. / balance. / 2. his = de doua ori. mai slaba decat sistola care o preceda. s.miscare completa contra unei rezistente moderate. s. / bifocal. / bigeminy. n. (fr. este colectata In "vezicula biliara si deversata In duoden. -aux. -ale. / bicipital. Antidiabetic de sinteza care. m. bis = de doua ori. f. 3) Despre dintii *premolari. al unor persoane ce prezinta factori de rise pentru declansarea unor boli. poarta. / bilan. 5 . sunt: apa. adj. "lecitina si colesterolul. Sistemul tampon CO^/bicarbonat este utilizat In culturile de celule de mamifere in vitro. BICATENAR. *cosmide).3-bisphosphoglycerate. m. proteine.BIBLOC Colectie de fragmente de restrictie inserate In vectori de clo-nare (*plasmide. ca si Intr-o serie de procese enzimatice. la solidtarea ca-selor de asigurari etc. are un pH bazic si alcalinizeaza lichidul gastric acid ajuns In duoden. B. BIGEMINISM. 2 . f. din olwi-desd bloc = truncfii de copac taiat. glucide. B. Este indispensabila pentru absorb-tia colesterolului si a vitaminelor liposolubile (A. -itis = cap. s. cuprinde examenul clinic si o serie de investigate al caror con-tinut variaza In functie de scop: control periodic efectuat la nivelul populatiei. uter b. analiza cantitativa a diferitelor elemente (minerale. s. BICIPITAL. azotat. Vectorii sunt introdusi In mediul unei cul-turi bacteriene. a transporta. D.3-BIFOSFOGLICERAT. / bifocal.] Tip de muschi lung. ADNc (care cuprind numai secvente nucleotidice ale genelor active transcriptional) si b. m. / bile.): 2. -aux. lipide. m. care In viitor vor fi. bis = de. BICEPS. favorizeaza. Componentii principali ai b. efectuat periodic sau ocazional.contractie nula. s. [Lot. 4 . probabil. bis = de doua ori. m. de ia bis = de.. Cu aspect variabil pe electrocardiograms!. s.miscare completa la presiune. cu vascozitate mare. b. adj. anat. f. b. V. Examen medical sistematic. pharos = care. adj. carora. Daca aportui este egal cu eliminarea. B. / 2. -ale. BILANT ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up. numai In timpul digestiei. [Lat. diaree. saruri. intervine si In unele procese metabolice (asimilarea carbonului).. adj. Datorita acestui rol si actiunii sale de reglare a glicoli-zei. HCO^ si COJ" constituie elementele sistemului *tampon al sangelui. . s. s. [Lat.

f. -iaa. / biochimie. adj. s. bios = vidfd. 182S-1S62. bios = viatd. (In urma cu doua decenii. In ultima vreme termenul se refera numai la enzime. Cinin. [Lat. *Bilirubina directa sau conjugata. [Ofr. si tab. ruber. si pigmenti biliari. / biocatalyseur. compati = a suferi impreund cu (cum = cu. In bila sau In sange. din doua elemente. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. bis = de doud on. Cresterea nivelului sanguin si prezenta sa In urina indica existenta unei retentii biliare. s. compati = o suferi impreund cu (cum = cu. bilis = fiere. s. bilis = fiere. alaturi de enzime erau considerate b.: insulele Langerhans) si o parte artificiala (ex. s.} 1) Care apartin celor doi ochi. adj. prin extensie. metron = mdsura. lobos = to6. s. Caracteristidle sale variaza In functie de provenienta: canal coledoc (b.). alcatuita dintr-un tesut viu (ex. BILINA.). [Gjr. cu acidul glucuronic. f.: canalicule b. / biliaire. biliosus = piin de fiere. canale hepatice (b. facers = a face. s. s. khemeia = aicMmie. s. bilis = fiere. bini = cate doi.] Insamantarea *bilei recoltate steril. [Lot.[ Utilizarea *calorimetriei pentru masurarea cantitatii de caldura produsa de o fiinta vie. ca urmare a solubilitatii In apa.. fuscus = negru. liposolu-bila. 2) Numarare b. situatie patologica ce apare In unele tipuri de ictere prin hepatita sau secundar obstructiei cailor biliare. neconjugata. vezicula biliara (t). n. s. [Cfr. s. hidrosolubila.). -ozn. directa sau conjugata este o forma dozabila direct. f. reglarii. / bilharziasis. m. gr. / biocalorimetrie. totodata. [Theodor Maximilian Bilharz. / bilirubin.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). pentru a desemna nivelul crescut de bilirubina In sange.} Stiinta dedicata studiului struc-turii si sintezei substantelor constitutive ale organismelor vii si al proceselor chimice care reprezinta baza fenomenelor vietii. bilis = fieri. 1n mod normal. [Lot. BILIRUBINA. gr.. [Cyr. f. utilizsind doar cifrele 0 si 1. atos == sange. a coledocului). biochim.: microscop b. / cholangiography. / bilious. -hrum = rofu. / biocenose. b. f. Ex. In conditii normale si patologice. V. / bilirubin(a)emia. AngI utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare.] Proprietatea unui material de origine organica sau anorganica de a fi "biooompatibil. -brum = rofu. indirecta sau libera reprezinta b. BIOCALORIMETRIE. cistica sau veziculara). / biocapteur. 1825-1862. perecfie. [Lat. medic german care a studiat aceastd Boald. Termenul este folosit. f. prezent In materiile fecale si In urina In caz de icter sau de afectare hepatica. B. cat si intrahepatica (hepatita). Are relatii directe cu 'bionica. de la bills = fiere. adj. s. 2) Care este prevazut cu doua *oculare. f. / bilifuscin. sau mediu si inferior). / biocybernetics. BILIFUSCINA. \Qr. 0. / bilirubinurie. f.). adj.. [Lat. s. Conjugarea are loc In ficat.7-5. BILIAR. s. f. const. / biliculture. dupa care b.} 1) Ansamblu de organis-me vii ce populeaza si transforma un "biotop. pati = a suferi).] Sin. f. m. rewire. haima. s. bills = fiere. s.: vedere b.] Despre un material organic sau anorganic care. binarius = du6[u. Ex. m. In unele ciroze hepatice si In icterul prin obstructie. A).} Sin. / biocompatible. Este transportata In sange sub forma insolubila In apa. adj.] Despre un organ protetic cu structura hibrida: o parte biolo-gica. [at. [Lat. / biocybern6tique.: Schistosoma (v. kybernetike = arta de d guvema. V. / binary. legata la albumina. -euse. BIOCIBERNETICA. Valoarea sa In sange este Intre 0. [Lat. / bioartificiel. BIOCATALIZATOR. -brum = rosu. care nu a traversal ficatui prin canalele biliare. urina sau In continutui intestinal.] Produs secundar de oxi-dare a *pigmentilor biliari si a compusilor heminici. adj. / binoculaire. -bra. f. / biosensor. cultura = cu[tivare. conjugata trece normal In bila.] Pigment biliar produs prin degradarea *hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial.: membrana care protejeaza tesutui amin-tit Tmpotriva respingerii imunologice si permite. koinosis = asociere. / biochemistry. bi'os = iiiatd. / biline. \Qr. [Lat. hormonii.] 1) Compus din doua unitati. a distruge. f.2-0.1-0. Este o combinatie a b.] Ramura a *ciberneticii avand ca obiect principiile si mecanismele concrete ale comenzii. nu exercita efecte nocive (to-xice sau de alta natura) locale sau generate. s. s. / bilobectomie. [Lat. / biocatalyst. f. B. adj. gr. s. artis = artd.7 mg/dl (3. f. medic german. {Gfr. Serveste Indeosebi In informatica. [Lat.: sistem de numarare cu baza doi. / biocalorimetry. pigmenti b. BILIRUBINURIE. precum si o actiune activatoare asupra motilitatii intestinale. f. atat extrahepatica (prin obstructia ampulei Vater. -iaa. s. bilis = fiere. BIOCHIMIE. / bilin. / bilirubine. BILIVERDINA. pe cand 'bilirubina indirecta sau libera. ors. Ex. La om poate aparea In ser.4-12 ^mol/l) si creste net In icterul hemolitic ?i In icterul fiziologic al nou-nascutului. BILIRUBINEMIE. ektome = e^cizie. BILIOS. adj. de [a ocu-lus = ocSii. / biliverdin.] Care este determinat de hipersecretia biliara. BINOCULAR. captare = a prinde. -ina. f. proteina plasmatica de legare a *tiroxinei. f. / bilifuscine. Ea se ga-seste In cantitate redusa In serul normal.] Exereza chirurgicala a doi lobi de la nivelul plamanului drept (superior si mediu. BILOBECTOMIE. ouron = urina. inco-rect. s. [Qr. prin tubaj duodenal. -ina. BIOCOMPATIBILITATE este prezenta la pasari si la unele mamifere. s. {Lat. / biocenose.BILHARZIA i se atribuie o actiune antiseptica si bacteriostatica asupra flo-rei microbiene intestinale. bins = viatd. C sau b.: biosenzor (v..] Care este In relatie cu *bila. -elle. ruber. adj. Ex. / bilharziose. gr. intodus In organism. / bilirubinemie. b. / binaire.: colangiografie (v. f. hios = viatd. bios = viafd. s. f. f. / binocular. schim-buri metabolice Intre organ si organism). f.} Cata-lizator organic cu mare spedfidtate de actiune si de substrat.: schistosomiaza (v.[ Prezenta si concentratia "bilirubinei In urina. s. s. BIOCAPTOR. f. / bilobectomy. s. BILIGRAFIE. f. In medii de cultura adecvate In vederea depistarii unor agenti patogeni microbieni. da direct eactia. bilis = fiere. se pune In evidenta prin metode care utilizeaza o *dia-zoreact 3. prelucrarii si transmiterii de informatie In sistemele biologice. ocularius = referitor ia ochi. s. 2) Orice relatie Intre orga-nisme. bilis = fiere. f.] Sin. conservarii. / biligraphie. Cat. bins = viatd. s. BIOCOMPATIBILITATE. bilharziosis. Cea mai reprezentativa este neurocibernetica. / biliary. 2) B. autoreglabila. BILICULTURA. [at. BIOARTIFICIAL. adj. adj. Se deosebesc: 1) 9. s. ruber. viridis = verde. / biocompatibilit6. s. vitami-nele. [at. / galloculture. bias = viata. avand o compo-nenta determinata. care se divide In cate doua elemente. katalyein = a dizotva. [Theodor Maximilian Bilharz. Ex. 216 . nu da reactia decat In prezenta alcoolului. / biocompatible. hepatica). graphein = a scrie. s. [Lat. BILHARZIOZA. -ina. s. adj. (at. s. / biliverdine. gr. bios = viatd.) BIOCENOZA. f. f. f. f. bilirubina este absenta In urina.] Pigment tetrapirolic Inrudit cu *pigmentii biliari. BINAR. -oris = cdidura. / bilirubinuria.] Sin.3 mg/dl (1.} "Pigment biliar rezultat In urma oxidarii *bilirubinei. [^r. color. [Lat. Absenta la om.: apa (HsO) este un compus binar. -bra. BIOCOMPATIBIL. f. factorii de crestere. / bioartificial. s. -bra. f. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. pati = a suferi). s. -ina. / bilieux. bilis = fiere.} Prezenta In concentratie normala a *bilirubinei In sange. / biocompatibility.1 umol/l).

s. energem = forta in ac. din gr. bios = twf&.} Stiinta de frontiera. dispozi-tive sau aparate utile In biologie sau/si In diferite domenii ale medicinei. logos = stiintd. utilizand o metodologie interdisciplinara. f. In general.. pe baza . potentialul de membrana se inverseaza. dezvoltarea diversetor tipuri de biomateriale. In cadrul acesteia. BIODISPONIBILITATE. s. N. BIODISTRIBUITOR. [at. [C. celu-lara. Sin. / bioelectricity. aceste celule sunt capabile sa furnizeze organismului "insulina In functie de variatiile con-centratiei extracelulare de glucoza. -onis = schita. 2) Crearea unui organism viu.. In cadrul careia sunt utilizate o serie de achizitii din "biologia moleculara. ca si o serie de principii fizice care conditioneaza aceste fenomene. reprezinta si o sursa preferata de sarlatani. f.energiei somatice" si . compozitie. reprezentare. bias = viaf-d. din punctui de vedere at regimului energetic.: acizi nucleici. cauza *potentialului de repaus. BIOENERGIE. conceptele. iaformatio. [Gjr.. / bioethique. B.] Despre orice compus organic care. f. bios = viata. bios = viafd. neuroni etc. / bioavailability. b. prezentand asa-numita . re-zultand eleclrogramele: electrocardiograma. s. BIOENERGETICA. / bioelectrogenese. Cat. BIOLOGIE. starea fizica a *exdpientului. [gr. bios = via^d. Reflectia bioetica se bazeaza pe fapte si pe reguli si principii. s. electroretinograma etc. f. ramura a biologiei dedicata studiului fenomenelor biologice utilizand principiile. / bioenergy. f. physikos = natural. / bio6nergetique. BIOLOGIE MOLECULARA / biologie moleculaire / molecular biology. de la gennan = a produce. Stiinta puternic dezvoltata In tarile avansate. ethike. bios = viafd. s. V. inteCigentd. ce nu fac parte din moleculele de proteine.. Celula In repaus (stare stationara) prezinta o inegalitate de repartitie ionica pe cele doua fete ale membranei. f. In exci-tatie. adj. Cl. gr. utilizand contactui corporal (touching). Cantitatea de substanta eliberata si ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin Insasi efectele mole-culei respective In organism. n. In relatie cu celula.. ingenium = spirit. conceperea unor tipuri variate de pro-teze. f. Si. dclul de reproducere. f. b. f. s. f. [at.: electrogeneza. Cat. [Qr.T. constitute baza dezvoltarii cunoasterii *patologiei celulare. medicala cuprinde domeniile b. bioenergetica. / biogencse. s. f.. BIOLOGIE CELULARA / biologie cellulaire / cell biology. f. In prezent. a repdrtiza. s. Indeosebi b. / biophysics.. / bioingenierie. adj. s. / biology. Se disting numeroase directii ale b. B. metodele si tehnicile fi-zicii. bias = viafd. f. [l^r. raporturile acestora cu mediul etc. / bioenergie. de [a gennan = a produce. s. iar Tmpreuna cu C. Cat. ethica = moraia.: proiectarea si perfectionarea aparaturii biomedicale. [Cfr. contine mai multe domenii. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. Domenii de studiu In b. Se abordeaza o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vietii. ingenierierie biologique. s. 0 si H formeaza peste 10% din masa materiei vii. corp care. / biogenesis. Domeniu interdisciplinar si supradisciplinar (.recalcitranta moleculara".] Element constant Intalnit In sistemele vii. / bioethics. Fe. bios = viatd. acestea din urma fiind doua: respectui vietii si respectui metodeterminarii persoanei. / bioinformation. rezulta ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv ("canale ionice) si activ (*pompe ionice). Na. electroencefalogra-ma. Ca. de la distribuere = a distridui. 2) Carac-terizarea b. f. / bioinforma-tion. masajul sau eliberarea expresiei emotionale. lot. f. genesis = producere. biochimie.. Cat. bioelectro-geneza si biopotential. hormoni.} Denumire de ansamblu a proceselor care se afla la originea "bioelectricitatii. \Gjr. [^r. s. curenti ionici) ce Insotesc fenomenele fiaologice. mai multe) al carei deficit afecteaza o functie importanta. poate fi descompus prin actiunea unor enzime. / biophysique. f. BIOFIZICA. -oris = distri6uitor. depinde de: solubilitate. continute In tuburi semiper-meabile implantate sub piele. SuportuI material al b. / bioelectrogenesis. Zn peste 90%.] 1) Teorie conform careia orice organism provine dintr-un alt organism similar.} Domeniu de frontiera cuprinzand ansamblul de tehnici si de cunostinte utilizate pentru conceperea si aplicarea In practica a unor procedee. c. s. lipide variaza con-siderabil cu specia. BIOINFORMATIE. In spedal proteinele si 217 . f. s. uneori.e. B.] Informatie din sistemele biologice cu rol In reglare. BIOETICA. s. [at. femininu[ substantival ai adj.} 1) Energie consumata sau eliberata In procesele biologice. alcatuite din celule p ale *insulelor Langerhans in cultura.} Analiza fenomenelor si proceselor biologice din punctui de vedere al transformarilor de energie si. Al. de dezvoltare si de evolutie a diferitelor specii. Exista Insa si substante care nu sunt b. In relatie cu cercetarea fundamentala biomedicala si cu aplicatiile In medicina. genetica etc. s. de la physis = natura.energiei mentale".. genie biologique / bioengineering. m. s. Prin biodegradare. f. viteza de disolutie a substantei active. s. BIOGENEZA. Ex. [Gfr. f. / biodistributeur. Mg. conservare si transmitere In spatiu si timp. / bioelectricite. corp cart se dectrizeazd prin frecare. bios = viatd. s. Variatiile de potentiate din cursul activitatii unor organe sunt Inregistrate. glucide. bios = viafd. / biologie.} Stiinta consacrata studiului fiintelor vii. m. / biodegradable. n. moleculara si b.} Ansamblu de fenomene electrice (diferen-te de potential.BIODEGRADABIL BIODEGRADABIL.o. / bioelement. populatii). informatie/ de Ca informare = a reprezenta. [Qr. K. c. sunt formulate diferite conduite terapeutice.: 1) Fenome-nologia si transformarile de energie din biosisteme. B. s. degradare = fl deffrada. adica al organismelor caracterizate prin capacitate de repioducere si de evolutie (microorganisme. forma de administrare a medicamentului. f. medic si psih- BIOLOGIE MOLECULARA analist austriac. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii. bios = viaf:a. S. din punctui de vedere al termodinamicii. structura si mecanismele de functionare ale fiecarui organism si ale partilor sale componente. introdus In sol. disponere = a aranja. genesis = producere. Cercetarea biologica are ca obiective forma. bios = viafa.] Sis-tem biologic implantat In organism capabil sa elibereze o sub-stanta (sau. BIOELECTROGENEZA.} Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit In cantitate suficienta si destui de rapid pentru a fi eficient. se electriseazd pnn frecare. elementum = dement. bios = riotd.tiun. / bioenergetics. s. moleculara. mai mult sau mai putin validate. distributor. encrgein = fl fi m activitate.. elektron = dtinCimBar.} Stiinta care. f.regina a stiintelor") avand ca obiect studiul structurii si functiei moleculelor caracteristice structurilor vii. / biodisponibilite.: disponibilitate biolo-gica a medicamentelor.: b. comuni-catie. de la ethos = noravwi. anali-zat In lumina valorilor si principiilor morale. are drept obiect studiul si examenul sistemic al comporta-mentului uman In domeniul stiintelor vietii si ale sanatatii. s. / biodegradable. physica. \Cjr. f. B.. [Cfr. 2) Doc-trina psihologica elaborata de Wilhelm Reich. V. \Cjr. b. [^r. ContinutuI In unele b. organisme pluricelulare. Stiinta Intemeiata de George Emil Palade care a deschis calea studiului structurii si functionarii celulei la nivel molecular. In cursul erelor biologice. ''depolarizari si "repolarizari. 1897-1957 (mai cunoscut pentru Incercarea de sinteza marxism-psihanaliza). / bio61ement. elektron = cfiifiCim6ar. / bioartifi-cial distributor. BIOELECTRICITATE. Sin. BIOELEMENT. s. s. a ordn-dui. P. bios == viaf. BIOINGINERIE. reflectare. reprezinta un domeniu extrem de dinamic In cadrul caruia sunt integrate datele de *biologie moleculara. s. s. electromiograma. physike.

la skopein = a redea. logos =• ftiinfa. f. Dupa origine. BIOPSIE. aspect. In functie de semnificatia biologica. efectuata cu un 'trocar special. bioelectridtate si bioelectrogeneza. Se obtine astfel o veritabila . / biopolymers. bios = viafo. f. B. de obicei fara semnificatie biologica majora. *biologiei celulare etc. s. \GjT. b. mekhanike. / biocapteur. pi. s. seiisoriiim = organ de. iat. massa = mosa. De ex. unui examen *extemporaneu. s. din gr.te. prin exereza a unui ganglion sau a unei tumori mid. calculul probabilitatilor si principiile analizei matematice pentru studiul fiintelor vii. / bioprothese. pe cale endoscopica'. de regula. In medidna. iat. / bionique. rezistentei si pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. bios = viafo.] *Polimeri formati In organismele vii. / biopsie. rhythmus. BIOLUMINESCENTA. / biorythme. bios = viafa. iar dis-paritia b. se disting trei categorii de b. / biometrie. BIOPTERINA. crearea de noi molecule artificiale. d) b. *biofizicii.\ Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea in-tensa si focalizata a unei suprafete reduse. bios = viafo. lunare (ex. s. / biopotential. nucleului (cariometria).BIOLUMINESCENTA acizii nucleici. s. [at. Sin. m. meros = parte. gr. Din aceasta confluenta rezulta progresele fundamentale ale medidnei contemporane. potential de actiune. [C/r.] Domeniu interdisdplinar cu caracter aplicativ avand ca scop modelarea unor structuri ?i/sau functii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile In stiinta si tehnica. polimeri. lumen. e) b. s. In practica se disting: a) b. *biochimiei. al carei tratament necesita un regim restrictiv In *fenil-alanina. b. iat. cronofarmacologie. de. 2) Insusi materialul pre-levat. semnifica Incetarea acestor procese. s. In functie de procedeui utilizat pentru recoltare. Tmpreuna cu *hemoreologia. s. a e?(wnina. s. f. de. Sin. m. Ex. / biomicroscope. se afia In relatie cu o serie de stari patologice. f. polys = muiti. de. thesis = punere fi tithenai = a ptasa. care poate orienta actui chirurgical. BIOMATERIAL. / biom6canique. / biometrics.: 1) b. n. elektron = chihiimbar.a. corp care se eiectrizeaza prin frecare. de la pro = mainte.] 1) Cantitatea de microorganisme continute Intr-un mediu lichid. f. bios = viafo. este foar-te diversa: metale (aliaje). / biopterine.: ritm biologic. s. / biopsy. BIONICA. / biorythmologie. / biomaterial. din gr.copierea" unor organe senzoriale In *robotica.] Punct de confluenta interdiscipljnara a *cibemeticii. la mekhane = mafina. tesuturilor (histometria). In general. m.: polipeptidele. f. mekhanikos. b. / bioprosthesis. ca simpli subprodusi de metabolism. Indeosebi pentru seg-mentui anterior. .va[a potentialis. investigarea constitutiei biochimice si a remanierii materialului genetic. a pune. si genetica moleculara. s. dispa-ritia biopotentialelor creierului este unul din criteriile mortii cere-brale. s. circadian si sin-cronizator. de obicei. s. rhythmos = ritm. c) b. skopos = obstrva-tor. B. Tulburarile b. la pestii electrici (torpila electrica).a. pi. s. BIOMICROSCOP.} Domeniu al biofizidi In cadrul caruia sunt aplicate principii si legi ale mecanidi In studiul biosistemelor. f. pot fi sezoniere. s. Indeosebi ale acelora care executa mis-can coordonate. BIOPOLIMERI. bios = viata. genetic sau microbiologic. Prin extensie. De ex. BIORITM. f. s. prezinta interes Indeosebi In cazul aparatului locomotor si. La organismele vii. / biomedecine. s. care determina compor-tamentui si reactiile vitale. dt la potens. alcatuite din aminoacizi (monomeri). V. prin punctie. In cazul structurilor neexdtabile.] Ramura a biologiei In care se utilizeaza metodele statistice. un grad de certitudine In diagnostic. bios = watd. / biomedicine. bios = niatdi metron = masura. logos = ftiinf. de la nivelul tesuturilor excitabile (sistem nervos. B. f. f. / biopolymeres. -ntis = puternic fi posse = a putea. s. Tetrahidrobiopterina (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. cu ajutorul caruia se reool-teaza un fragment de tesut sau de organ situat In profun-zime. BIOMECANICA. V.sectiune optica" a ochiului. f. m. s. [GfT. f) b. derivati de carbon etc. acoperit cu material plastic. [Gjr. [Qr. organite celu- . s. pot fi endogene sau exogene. / bionics. a evolutiei medi-cinei contemporane. la seatere = a simfi. s. biometry. [QT. [Cfr. f. 8. m. bios = ilia^a. / biomechanics. \yr. bios = viafd.} Studiul stiintific al *bioritmurilor. BIOSENZOR. simf. [Gr. BIOMETRIE. ca si administrarea de *serotonina Si de 'dopamina. rezulta In urma unei reactii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) si o enzima ("ludferaza). gr. medie.. s. Sunt mo-delate acele structuri sau functii care s-au perfectionat datorita adaptarii unor animale la mediul biologic. / biopterin. m. aduce. [at. B. cronobiologie. reprezinta baza dez-voltarii *medicinei moleculare si. / biomicroscope. studiile si aplicatiile b. V. sau "frotiul. In prindpiu. [at. 'biologiei moleculare. ceramica. mikros = •true. determina o forma particulara de hiperfenilala-ninemie. histo-chimic (biochimic). f.} Producerea de lumina de catre unele organisme vii. s. s. materia sou materies = ma. bios = viaf. / biopotentiel. B.] Potential electric care se produce In structurile vii datorita proceselor de "bioelectro-geneza. on de materiale utilizate In explorari sau In laboratoare de analize. efectuata prin razuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superticiale ale pielii. fabricarea) de proteze sau de organe artifidale. s. material. n.0. -inis = tumind.. [^r. ['De la biologic + electronica.} Denumire generala a oricarei substante (material) utilizate pentru producerea (confectionarea. \Cjr. [at. [at. 3) b. Se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b... [Qr. este fixata pe un inel metalic.: heterogrefa valvulara.] Variatie periodica a proceselor si fenomenelor biologice. osteometrie) si a par-tilor corpului (somatometrie). rhythmus. Este alcatuita din valvule aortice de pore sau din pericard bovin tratate chin-lie pentru asigurarea supletei. f. s. BIORITMOLOGIE. gr. BIOMEDICINA. iat. prin aspi-ratie a secretiilor fiziologice sau patologice. mechanicus. n. medidna = medicina. B.] Sistem de detectie si masurare alcatuit dintr-o structura vie (bioreceptor) asociata cu o componenta electronica (transductor). In prezenta oxi-genului. s. / biomasse. s. s. BIOPROTEZA. de suprafata.. de zi Si noapte (drcadiene) etc. BIOMASA. bias = viaf-a. s. imunologic (punerea In evidenta a unor antigeni). bios = viaf. f. f. / bioluminescence. / biosensor. n. / bioluminescence. confundat cu prothesis = propozifie. 2) b. f. / biorhythm. din cursul unei intervenfii chirurgicale destinata.rie. [Qr. m. sunt asociate proceselor vietii. trebuie sa fie 'biocompatibile si sa prezinte o *fia-bilitate adecvata utilizarii. DefidtuI de b. [QT. care au rol determinant In functiile structurilor respective.: ciclul menstrual). Compus din clasa 'pterinelor. b. / biomateriau. bios = viafa.] Tip de *proteza valvulara destinat Inlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare.] 1) Prelevarea in vivo a unui fragment de tesut (normal sau patologic) sau a unui organ In scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic). b) b. f. b. bias = riafa. tirozin-hidroxilazei Si triptofanhidroxilazei. implantabile sau nu. In cazul sistemului vascular. prosthesis = adttugare. / biorhythmology. potential de repaus. celulelor (citometria). Nature b. / biomass. s. organe/or (viscerometrie. 2) Totalitatea organismelor care traiesc Intrun biosistem. f. f. 218 BIOSENZOR BIOPOTENTIAL. muschi). opsis = vedere. rhythmos = ritm. m. m.

a painii sau a derivatelor din lapte). In acest mod au fost dozate si stan-dardizate vitaminele si hormonii. imboldtsc viteie. s. de. tekhne = arta nanuald.: bio-captor. / bio.r. stimuCa. f. bios = iiiatd. / biotaxis. transformation. a[c. s. f. f. f.. com-punere. s. s. dupa numele speciei utilizate (unitate . Caile sunt deosebite de cele folosite de chimia organica In laborator. synthesis = acfiunea de. deoarece acestia permit o analiza rapida.soarece. la status = stare. / bistatistique. bios = viafo. s. germ. dupa 1980 li s-au adaugat cele de manipulare a materialului genetic. logos = stiinta. / biostimulant. / biotin. / biotest. o serie de tehnici de fermentatie au per-mis fabricarea antibioticelor si a altor metaboliti celulari utilizati In farmacologie sau In alimentatie. marca. care este considerata agresiva si concentrata exclusiv asupra bolii. istemai = a afeza.] Sin. f. tonos = tensiune. [at. o enzima) si molecula de dozat (ex. s. s. [a syn = impreund. In prezent s-au diversificat dato-rita recursului la date oferite de endocrinologie. omogenitatea gene-tica rezulta In urma unor Incrucisari 'consanguine. de la. Acestor b. bios = viafd. Practicantii b. adj. {•ngl. -atos = ansamfllu. se. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunos-cuta. f. un grup de indivizi omogen prin-tr-un anumit numar de caracteristid anatomofunctionale. / biotype. a glucozei. n. glucoza) se produce o reactie In urma careia rezulta un produs care poate fi transformat In semnal electronic de catre transductor. tattein = a ordona. / biotypologie. {Cjr. marcd. a pune [aotattd. [Cff. / biotope. [^r.. a. transformatio. bila etc. cu sensibilitate si specificitate acceptabile. f. XVllI). m. [Cjr.} Raport Intre asimilatie (A) si dezasimilatie (D). / biotherapie. [Qr.} Ansamblul zonelor Pamantului la nivelul carora este prezenta viata animala sau/si vegetala. de.} Sin. / biotonus. 219 . s. [Lot. BIOTONUS. Exista cer-cetari asupra relatiei Intre tipurile psihologice si predispozitia la diferite boli. In functie de temperamentui si comportamentui sau. permitand urmarirea continua a concentratiei unor molecule In sange. biotonicity. [CJT. / biotransformation. V.). / biotype. este supraunitar. Ti mareste rezistenta la factori nocivi sau Ti favorizeaza vindecarea. *ectomorf si *mezomorf. de la transformare = a transfonna (trans = piste. BIOSINTEZA. sphaera.} (Substanta) care stimuleaza nespecific vitalitatea unui sistem viu. daca initial erau obtinute prin *biometrie. B. BIOSTIMULATOR. s. de asemenea. se stabilesc unitati biologice. s. s. sau a unor produse organice (sue gastric.iepure etc. se compune din partea inferioara a atmosferei. Exista b. / biotope. BIOTOP. / biostimulant. In reali-tate. m. De regula. In distrofie si In malnu-tritie.] *Statistica aplicata la studiul si interpretarea structurilor si fenomenelor caracteristice vietii. Ex. f. In principiu. BIOSMOZA. taxis = ordonare. meserie.s. bios = viata.. s. f. f. gr. -e. din fr. bias = viata.. de.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. Statistik (te. bios = viafd.] Studiul caracteristicilor bio-chimice variabile ale unei suse bacteriene. Utilizarea b.: taxonomie (v. A:D < 1. f. deci b. clasice. antibiotice etc. [a stimulus = 6df ascufit cu care. neurostiinte. / biosystem. Se denumeste astfel determinarea cantitativa a unor substante biologic active direct In organismul viu. s. a unui grup de subiecti care poseda acelasi patrimoniu ereditar homozigot. la thercipeuein = a m. da o forma).] Denumire pentru fenomenul de "osmoza care are loc la nivelul membranelor biologice semjpermeabile.. bios = viafo. f. ft tithenai = a piasa. comparativ cu ale speciei din care face parte. n. n. a pune.). logos = stunfo. de. thesis = pune-re. [Cfr. -onis. bios = viata. din [at. s.. / biotherapy. In mod normal In perioada de cres-tere. partea superficiala si un strat al scoartei terestre cu grosimea de eel putin 2 kilometri (la aceasta adancime pot trai unele bacterii. bios = mata. de ex. s. BIOTIPARE. I biotypie. *cerebrotonie si *somatotonie. Cut ars.). bios = viata. Dupa o serie de clasificari anterioare. impingere. [CfT. la syn = impre-und.). la. typos = tip. f. a oceanelor. bis = de. / biovular. collegium statisticum.). stimulare = a imfioldi. [at. / biotonus. [<gr. Unii b. . BIOSTATiSTICA. Intre agentui imobilizat (ex.?(amen. bios = viafo.). m. f. Fiecarui tip morfologic Ti cores-punde un ansamblu de trasaturi psihologice fundamentale.. bios = viata. n. BIOTIP. testum = capac de. b. / biostatistics.: vitamina Be (v.mant utiUzat de. / biotypology. / biosmose. cu numeroase aplicatii In stiinta si In industrie. Cat. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endo-morf. f. este un *ecosistem supus unor modificari naturale constante care se produc In perioade de timp foarte Indelungate. model. / biosphere. / biosynthesis. bios = viata. s. celule Intregi. formare = a. pot fi atasati organismului. f. Dupa un b.e test = vas de. denumite. -ozd.- BIOVULAR griji. f. ancestrale bazate pe fermen-tatie (producerea vinului si a berii.} Metoda de terapie neconventionala (cu numeroase di-rectii si tendinte) prin care se sustine utilizarea exclusiva a substantelor biologice. / biotine. inclusiv In ameliorarea unor specii de plante sau animale. Sin. sustinand necesitatea tra-tarii individului In totalitate. adj. s. adj. Indeosebi de medica-mente. care sunt imobilizate pe un suport. Indeosebi In relatie cu zacamintele de petrol).} Stiinta destinata studiului relatiilor posibile Intre structura oorpu-lui si comportamentui psihologic. se opun terapeuticii stiintifice.pa. Termenul desemneaza..n cre-at in sec. [Qr. bios = viafd. s. si biotipologie. un grup relativ specific de plante si animale constituind o "biocenoza. majoritatea subiectilor avand caracteristid compuse din cele trei temperamente. s. Indivizii sunt clasificati pe baza corelarii caracteristicilor morfofiziologice care. s. V.sobolan. de obicei. / biotaxie. types = tip. [<JT.} Sin. [C.. / biotechnologie. pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. m.} Sinteza a unei substante naturale de catre celula vie. [at.} Modificarile suferite de sub-stantele straine introduse In organism. tipurile pure se gasesc rar. In conditii omogene. BIOSFERA.BIOSFERA lare. BIOTIPOLOGIE. a aran-ja.] Termen folosit pentru desemnarea unei populatii. aranjare. m. f. n. BIOTAXIE. s. / biotest. s. si pancreas artificial. criminologie etc. . f. / biosynthese. denumite *viscerotonie. systema. BIOTEHNOLOGIE. BIOSISTEM. model. dincolo de. aoua ori. [CJT. s. / biosphere. f. / biosmosis. [Cjr. adj. bios = viata. Reprezentand mediul capabil sa adaposteasca viata. m. bios = viafd. BIOTRANSFORMARE. de.] Test care utilizeaza ca reactiv un sistem viu. Indeosebi fermenti lactici si levuri. s. Sin. s. BIOTEST.. B. [Qr. hematologie.] Denumire generica pentru tehnologiile In care se utilizeaza diferite sisteme biologice: organisme Intregi. / biotechnology.] Mediu geografic In care traieste. / biotyping. topos = Coc. marcd. celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele mo-leculare ale acestora. vech.! typos = tip. a. *Bioingineria Incearca utilizarea modali-tatilor biosintezei In sintezele organice.nne. Recent. de [a ovum = ou. stiintificcS ovulum = ou mic. . s. A > D. In diagnostic se extinde considerabil. s. / biovulaire.: dizigot (v. osmos = impuls. BIOTERAPIE.himifti. test = e. therapeia = trataimnti de. s. s. n. [at. serveste Indeosebi In studiile epidemiologice. sphaira = sfera. Bi0TINA. s. model. f. / biosysteme.' sistem biologic (v. BIOVULAR. [Cjr. f. s. s. pTo6d.

phos. avand forma unui cutit de dimen-siuni mid. / blastomere. B.. / bisalbuminemie. *pompe ioni-ce) gr. "meiozei si persista pana la debutui *anafazei. / blastogenesis. [Lat. f.: anhidrida carbonica (v.8 g/cm3. s. / double refrin.} Aglomerare de celule mezoblastice nediferentiate. s. proteine transportoare de 'difuziune fadlitata.} 1) Despre o *derivatie cu doi electrozi de culegere. m. s. dona. oxys = acru. [Lat. on. de carbon sau anhidrida cabonica este un gaz incolor. n. B. biseau. / blastocele. f. [Lat. koilos = cavitate. o?(jgen. / bisexuality.BIVITELIN.} Celula rezultata din seglichid). unde. [Lat. s. de. s. f. s. de (a gennan = a. s. / blasto-cyst. m. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. sunt utilizate In terapeutica In dau nastere "blastodstului. s.: de. m. a addobazic). 0 serie de saruri insolubile de b.} embrionului. / bisexualite. cuvdnt din 'Erzge. -atis = tare. \Jr. bioxid). f. s. 2) Reproducerea prin Inmu-gurire. refringens. n. s. care congenitale sau induse de 'betalactamine administrate m doze dau nastere unui organ sau unei parti din organism. ca si a unui pseudochist pancreatic. rasfrange. acest metal a fast prima oard e^pioatat. / -. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholipidique / germen. Ex. •e.] Varf al unui ac de injectie sau de punctie. s.Ciirge blastos = germen. iar la nivelul [Qr. / blastoderme. care se poate combina cu doi polus . grasime. aCcfiimiftifor BLASTODERM. membrana). / bipolar. s. genesis = producere. blastos = germ. simbol Bi. La om b. bis = de doua. Ex. Sin. Fasciculul extraordinar este alcatuit din *lumina sectional oblic. gr. albumen. mobila sau repliabila In maner. ori. adj. BISEXUALITATE. / blasteme. s. n. cu greutatea atomica 208. / bipede. s. polarizata. carui lama poate fi fixa. se BLAST. m. In stare solida este util In conservarea si BISfURIU. bistoury. f. precursoaBISALBUMINEMIE.} mai numeste si dubia refractie. blastos = germen. de unde este extras. s. s. 2) Intre-tinerea de relatii BLASTOCIST. mozaic fluid.: dublu strat fosfolipidic. s. si densitatea 9. care este Intr-un fascicul ordinar si altui extraordinar.po(. frecventa si tensiune mica. deopotriva. de doua. 83. In acest stadiu. / blast. [Lot. m. 2) Sufix prin care se phospholipid bilayer. Dedublarea albuminelor. Se gaseste m natura In stare pura. [QT. BLASTOM. Pe langa b. reprezinta BLASTOMICOZA. gr. adica este bisexuat. B.] leucemice. Wismuth. {Cjr. adj. care Indeosebi sub forma de sulfura (bismutina). s. de la refringere = a doua ori. stratum = afternut. s. / blastome. cauterizarea capilarelor datorita prezentei unor curenti de Inalta BIPED. m. este acoperit de o • [Gjr. biologica sustinuta de F. iar cu mentarea oului fecundat. f. -e. n. / bioxide. V. n. adj.. s.: dizigot (v. vitellum = gaibenuf de ou. m.BIOXID BLASTOMICOZA BIOXID. / blastogenese. / bioxyde. s. alegerea obiec-tului sexual definitiv tarii oului. / surgery knife. Desc9perirea limitate de un perete subtire (*trofoblast) si colonizata la unui din 'sexului genetic infirma postulatui freudian. ale carei oscilatii se propaga Intr-un sin-gur plan. din (at. *eritroblast. f. s. on. / blastocyste. s.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. sexualis = referitor la. marcheaza caracterul embrionar al unui neoplasm. blastos = gwrnwi. / blastoderm. doua pidoare. byssos = fium6ac. s. BIZOU. s. atomi de hidrogen. b. bis = BLASTOCEL. [tfr. embrionul are forma unei sfere deintervenind doar odata cu evolutia *puber-tatii. la bis = de douil on. -oma.] Membrana primitiva a (Sa\pnia). si mem-brana dioxid. b. V. -inis = ai6uf de Este utilizat si ca atare (incorect) ca sin. / blaste. s. dar produce.} Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumina. n. s. din germ. B. [Qr. polii sai de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma BISINOZA. s. [Qr. in ziua a sasea de la *ovo-implantatie. V. se formeaza In *pro-faza primei diviziuni a episoade maniacale si depresie.} Organizare lamelara a 'fosfolipidelor (de tip *cristal BLASTOMER. / bistouri. / biseau. bis = de doua ori. [Lat. / blastomycosis. derma. Freud a postulat existen-ta la om a unei embrionara a mamiferelor care corespunde sfarsitului segmenb. adj. doi 'centromeri. lipos = "limfoblastom.980 BLASTOGENEZA. byssinosis. BIREFRINGENTA. la sternere = a..} BIVALENT. / blastoma. Rol important In fiziolo-gia respiratorie (schimburi respiratorii) si sanguine (mentinerea echilibrului practicarii indziilor. unui membru. ulterior diversele parti ale embrionului. s. *nefroblastom. ElementuI chimic nr.BLASTEM. / byssinosis. / bivitellin. dar numai referire la o *tulburare afectiva 'in care pot aparea. In acest stadiu se determinata de inhalarea pulberilor de bumbac In 'cursul prepot injecta la soarece diferite celule embno-nare nediferentiate lucrarii industriale a acestuia.: man. -atos = piele. valeas. min(a)emia. s. neuron bipolar. m. vezicd. pentru celulele ou. [Lot. -ina. f. Fliess. desemnand o celula tanara. pedis = picior. kystis = sac. n.\ Etapa din dezvoltarea sexuale cu indivizi din ambele sexe. / bipolaire. hermafrodit. S. m. pusa In evidenta la *electroforeza pro. solubil in apa. / bisalbure din liniile sanguine ('mieloblast. / byssihose. electric permite sectionarea tesuturilor si coagularea prin Sin. [Lat. f.} 1) Care are valenta 2. de. psihologice fundamentale. inodor. / blastoc(o)ele. bipes. bis = de. bis = de doua. valora. bis = de doua ori.} Boala pulmonara profesionala • lama fina superficiala ('blastoderm). blastos = germen. pes. de [a valere = a Care poseda doua membre inferioare. rapid. f. / blastema. s. afteme. s. f. haima.w-i meros = parte. m. -alos = sdnge. BISMUT. f. care se dispun (datorita caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor grasi catre interio-rul bistratului. bastoriu = 6dt. bis = de douct ori.).] Cavitatea de segmen-tatie Starea unui organism care prezinta caracteristidle celor doua a 'blastulei. / biped. / bivalent. / blastomycose. blastema = teinelor serice. bis = de gency. adj. *megacario-blast). pentru obtinerea de 'himere. s. viguros. celulara. adj. probabil de natura alergica. [^r. structura de baza (matricea) mem-branelor celulare. n. photos = [umind. 2) Structura formata din doi *cromozomi 2) Despre un neuron cu doua prelungiri. m. adj. / birefringence. la refractia Intr-un mediu *anizotrop. myketos = duperc-ai •oza. metanefrotic. picware. {Cjr. ce. n. s. [Lat. [Lat.] 1) 'Neoplasm embrionar. Termen folosit ca sufix. m. / blastomere. blastos = genne-n. B. / bismuth. se^ de Ca sexus = sei(_} 1) blastos = germon. Chimistii considera mai corect terme-nul sin.} sau se afla inserate proteinele integrate ale membranei cu fund..} Sin. bisemutum. sexe.ii de transport ("canale ioni220 . adj. [Qr. B. f. 3) Cu omologi Tmperecheati care contin patru *cro-matide. [a albus = alb. s. -edis = care are. / bivitelline. m. n. f. -oza. / bivalent. capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului. BIPOLAR. bistouri. / bismuth. bis = de doud ori. mykes. B. s. poate fi consecinta unei mutatii genetice mugure. se formeaza relativ cronica a aparatului respirator.\ Once oxid care confine doi atomi de sau de transmitere a informatiei la nivel celular (*recep-tori de oxigen per molecula.[ Instrument chirurgical destinat transportui alimentelor. [fr. din (at.. doua ori. blastos = calitate de gastroprotectoare si de antisep-tice cutanate.

: sindrom Ondine (v. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B.] 1) Obstructie sau Intrerupere a circulatiei Intr-un vas. flasca si ridata.) 3) B. / blepharoplasty. a. [at. s. adica o alungire progresiva a segmentului PR. f. determinata de paralizia muschiului ridicator al pleoapei superioare. B. a modda. sin. ulceroasa. iar In continuare ciclul se reia. blepharon = pieoapa. / block. din oiandizH bloc = trunchi de. f. blepharon = pfeoapa. -ita. s. incomplete: 1) fl. mykes. / blepharo-conjonctivite. cu caracter "tonic sau *clonic. iar la fe-meie prin 'vaginila. n. / gonococcal urethritis.agd. s. s. Insotit de miscari ale globului ocular sau de alte ticuri. luand o tenta rosiatica. tip IV. / blindage. b. / blastula.. boala Gilchrist (v. adica o unda P urmata de un complex QRS. cheloidiana. blindage. n. In care 2. s. gr. / schield. / blepharophimosis. [Qr. angulara.. blennos = mucus. f.} Relaxare a tesutului subcutanat al pleoapei superioare: pielea devine subtire. a. B. pana cand unda P nu mai este urmata de complexul QRS. [QT. s. BLEFAROTIC. rhegnynai = a tdfni. Ill este denumit Si b. b. [e. dar simul-tan. nimfti care. Sin. Sin. f. coniunctivus = care. ingustare. II.). Netratata. 2) B. spasmos = contracfie.). 2) Intreruperea conductibilitatii neuro-musculare. Intarziere sau oprire a propagarii influxului electric Intre atriu si fasciculul His.: boala Lutz-Splendore-Almeida. pe ter-men lung. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. ca o consecinta a difuziunii gonococului In Intreg organismul. caracterizata prin ulceratii ale pielii si ale mucoaselor labiale. [Qr. se caracterizeaza prin formarea unui *blastocel. / blepharospasm. Tulburarile de conducere pot fi lo221 . origine onomatopeica. copac taiat. bilateral si simetric. primele doua fiind b. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alv6olocapillaire / alveolar capillary block. s. dupa care o unda P este urmata de complex QRS. Afectiunea poate fi ereditara. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. m. Succesiunea undelor P atesta persistenta automatismului sinusal. pentru a-fi pedepsi sofui muritor. tip III (Mobitz III) cu o relatie fixa 2:1. paracoccidioidoza. poate deveni cronica sau. cu extindere la Intreg tractusul diges-tiv. a. / blepharochalasis. BLEFAROCHALASIS. / blepharite. poate constitui primul semn al unui *hemis-pasm facial.). ia pfassein = a forma. [Qr. blepharon = pieoapa. gr. cu poarta de intrare pulmonara. I. iar urmatoarea. de. De asemenea.: BAV. involuntara. sin. m. la coniungere = a [ego. B. BLEFAROPTOZA. / blepharospasme. / blepharoplaste. B. la phimoun = a strange. [QT. s. a. BLASTULA. la plassein = a forma. s. Incetinirea (b. [fr. blepharon = pUoapa. ptosis = cadere. / blepharochalasis. n. f. iiingere = a injuga). iar In forma generalizata. BLEFARITA. i-a [vat posifiiiitatea de a respira automat. m. poate fi In relatie cu o iritatie oculara sau cu o leziune centrala. [Qr. -ula. / blepharon tic. Indeosebi mezencefalica (b. cu caracter intermi-tent sau permanent. s. BLESTEMUL ONDINEI / malediction d'Ondine / Ondine's curse. / bloc. s.BLASTOMYCES Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul blastomyces.] Inflamatia concomitenta a pleoapelor si a *conjunctivei. *cervicita si *metrita. f. complet) propagarii poten-tialelor electrice ale inimii. b. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. Se deosebesc mai multe tipuri. [CfT. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. nu afecteaza semnificativ homeostazia gazelor respiratorii ca mecanism izolat. f. din germ. 4:1 sau neregulat. complet. n. s. s. avansat. / blepharo-conjunctivitis. blepharon = pkoapa. Survine m leziunile nervului oculomotor comun. sin. dermatitidis si B.} Inflamatie acuta sau cronica a mar-ginii pleoapelor.. m. phimosis = stramtare. 5) Masa de material In stomatologie. plastos = modeCat. BLEFAROPLAST. m. [fr. s. tip II (Mobitz II) cu segmen-tul PR alungit constant. blastos = germen.20 s. [Cfr. a. s.} Sin. BLOC CARDIAC BLENORAGIE. poate fi izolat. s. gr. Speciile B. a izfjucni] Infectie care se transmite In timpul raportu-rilor sexuale si care este cauzata de 'gonococ [Neisseria gonorrheae). tic. nord-americana. blepharon = pCwavil. blustos = germen. f.: tarsoplastie. a modda. f. de. insotite de o scurge-re purulenta. Abrev. [Cjr. forma a b. blocajul poate fi fix de 3:1. fr. blenden = a or6i\ Dispozitiv de protectie alcatuit din materiale absorbante ale radiatiilor. cu afectare ganglionara. care unefte. II: tip I (Mobitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. Se disting trei grade. s. de-oarece transmiterea de la nivelul atriilor spre ventricule este Intrerupta total. incomplet) sau Intreruperea (b. s. / blepharitis. bloc. 4) Fragment de tesut inclus In celoidina sau parafina In vede-rea obtinerii de sectiuni pentru examenul histologic. ciliara sau marginala) si de dspectele anatomopatologice (b. determi-nata de o cicatrice sau In raport cu Tmbatranirea. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. -1(0. b. a. cu alungirea segmentului PR peste 0. blepharon = pCeoapd. Tulburare a difuziunii gazelor respiratorii prin membrana alveolocapilara. s. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 batai/min daca acesta este situat deasupra fasciculului His. / blepharoplast. blepharon = pieoapa. f. destinat sa reduca doza emisa de un generator de radiatii X sau de o sursa radioactiva pana la doza permisa. sud-americana. s. s.} Retractie mai mult sau mai putin marcata a fantei palpebrale. f. BLEFAROCONJUNCTIVITA. brasiliensis determina *blastomicozele nord.: gonoree. BLEFAROSPASM. postencefalitic). de durata foarte variabila a muschiului orbicular al pleoapelor. m. In care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. s. astfd incdt acesta a murit cand a adormit. d In asociere cu o tulburare ventilatorie sau a raportului ventilatie/perfuzie. 3) Termen generic pentru anestezia regionala.} Sin. / blepharoplastie.} Stadiu de dezvoltare embrionara care se situeaza Intre "morula si 'gastrula. se manifesta la barbat prin *uretrita. ca urmare. s. / blepharoptose. \Qr. lara sa se influenteze reciproc. myketos = c. neulcerativa sau seboreica. marginale). BLEFAROFIMOZA. f. / blennorragie. gonorrh(o)ea. plastos = moddat. doar intermitent (nesistematizat) o unda P nefiind urmata de un complex QRS. neurmata de complex QRS (conducere Intrerupta). impreund. / blepharotic. s.} Operatie realizata 'in scopul corectarii malformatiilor sau a pierderilor de substanta de la nivelul unei pleoape. gr.Si sud-americane. [C/r. a. de origine tropicala. BLOC. / blepharopto-sis. s. [Ondine. scuamoasa. de.} Contractie musculara anormala.. f. 30 batai/min (puls lent) cand se afla sub bifurcatia fasciculului His. / blastula. de. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. m.} *Tic convulsiv al pleoapelor. khalasis = reia^are. b. a uni (cum = cu. \Gjr. s. n.} Caderea (coborarea) pleoapei superioare. cu putere. 3) B.] Gen de ciuperci microscopice apartinand clasei Adelomycetes. B. boala Jorge Lobo (v. 2) B.iuperco. In functie de localizare (b. Electrocardiografic se constata disociere atrio-ventriculara prin bloc. adica cele doua activitati bioelectrice ale atriilor si ventriculelor se desfasoara independent. BLEFAROPLASTIE. scuamoasa-seboreica. b. / blepharophimosis.: corpuscul bazal (v. BLINDAJ. blepharon = pteoapa. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoventriculaire / atrioventricular block. n.

5) la nivelul tesutului Purkinje. dar recidivanta a unei articulatii. respectiv b. prin blocarea unor *nefroni izolati sau a unor grupuri de nefroni. Intreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele doua fascicule (anterior sau posterior) ale ramurii stangi a fasciculului His sau la nivelul ramurii drepte a aceluiasi fascicul. b.] Angl. a. avand ca efect reducerea crizelor de "tahicardie paroxistica. [fr. prin depolarizare ireversibila. situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. BLOCAJ RENAL / blocage renal / renal blockade. interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). si o serie de manifestari subiective. c. f. 222 BOALA BLOCAJ MENINGIAN / blocage m6ning6 / spinal block. n. care desemneaza transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membrana. Intrerupere farmacologica a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medica-mentelor *ganglioplegice. Northern blot si Southern blot. Distingerea b. unde acestea se fixeaza. denumite *simptome. poate fi intermitent. si o serie de termeni.12 s). sunt prescrise. este provocat Indeosebi de prezenta unui corp strain intra-articular (*artrofit) sau de lezarea unui menisc. BLOCAJ METABOLIC / blocage metabolique / metabolic block. fiecare b. rezultand b. purkinjian de b. tahicardie reflexa. poate fi consecinta unor aderente postmeningita sau a unei compresiuni de origine tumorala. 2) Consecinta a unei *anestezii peridu-rale. B. Rezulta o serie de manifestari obiective. cand frecven-ta influxurilor este prea mare. V. m. provoaca Indeosebi scaderea presiunii arteriale. dar nu necesar. provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general. Se disting trei grade. BLOC MIASTENIC / bloc myasthenique / Jolly's myasthenic reaction. materiale si aparatura necesare interventiilor Intr-un centru chirurgical. m. Tip de *b. avand drept consecinta *oligurie sau *anurie. Blocarea cailor de biosinteza din cauza unor deficiente enzimatice genetice sau ca o consecinta a inhibarii unor enzime prin actiunea medicamentelor sau a altor substante. In realitate. tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile. B. BLOC OPERATOR / bloc operatoire / operating theaters. parietal este. b. n. fizice sau psihice. Indeosebi In angina pec-torala si In insuficienta cardiaca. 2) Intre cele doua atrii (b. b.12 s) sau incomplet. Tulburare de conducere care nu se afla In re-latie cu afectarea organica a cailor de conducere.). c. metabolic blockade. bloc sinoatrial). s. BLOCAJ VENTRICULAR / blocage ventriculaire / ventricular block.: antagonisti de calciu. m.} Termen care defi-neste Incetarea brusca a functiei unui organ. blocheaza conducerea exdtatiei In nodul Aschoff-Tawara. adesea utilizati ca sinonimi nu . B. dar apare. minor (cu durata complexului QRS sub 0. Sin. Imobilizare brutala. dureroase sau nelinistitoare). Unele b.). la un anumit nivel al sistemului excitoconductor. BLOC FUNCTIONAL / bloc fonctionnel / functional bundle branch block. Pe langa oprirea circulatiei LCR. parietal. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale. blot = patOj blottingpaper = sugativd. n. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / sinoatrial block. denumite *semne. Ca urmare. Western blot. ci doar prin masurarea potentialelor celulelor sinusale si ale celor atri-ale. Fuziune congenitala sau dobandita a doua sau mai multe vertebre. si b. b. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromusculaire / neuromuscular block. major (durata complexului QRS peste 0. BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel blockers. r. ependimar sau ventricular. partial: blocaj spinal. v.: blocaj meningian (v. de arbo-rizatie. ca urmare. pentru alfablocant (v.} 1) In limbaj curent. Poate fi partiala sau totala si determina free-vent o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrate si o atitudine vicioasa. diminuand astfel amplitudinea contractiei acestora. BLOC VERTEBRAL / bloc vertebral / intervertebral synostosis. datorita reducerii cantitatii de *acetilcolina la nivelul placii motorii. Uropatie obstructiva cu implicarea sistemului genitourinar distal. b.BLOC FASCICULAR calizate: 1) la jonctiunea sinoatriala (v. 2) B. si hemibloc. In particular In cazul genunchiului. Sin. BLOC DE RAMURA / bloc de branche / bundle branch block. 1) Sin. Blocarea unui fascicul modifies profund axa electrica a inimii.: reactie miastenica (v. reticular sau b. B. de c. vecke bolt = dw-tre. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care. / maladie. c. f. bloc de ramura). / blocage. Constituirea unui baraj In unui sau mai multe puncte ale spatiului subarahnoidian. care prezinta rareori manifestari clinice. B. Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. fie pe ramura dreapta. cat si reactiile proprii bolnavului. dificila si vaga. V. Denumire generica pentru tulburarile de conducere intraventriculara localizate la nivelul fasciculului His. de c. avand caracteristici proprii electrocardiografice. cresterea debitului cardiac si coronarian cu cresterea concentratiei In oxigen si ameliorarea performantelor miocardice. de. ale caror caractere releva atat natura bolii. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonctiunii neuromusculare. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / blocking of a joint. V. 3) Intre atrii si ventricule (v. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicular bundle branch block. Sin. bloc atrioventricular). prin *depolarizare insuficienta. trifascicular complet se traduce prin *b. de ramura stanga. poate Tmpiedica difuzia unor medicamente. s. b. temporara. dificil de diagnosticat electrocardiografic. si canal de calciu. Grup de substante organice care actioneaza prin blocarea influxului de calciu In celulele musculare netede sau striate In cursul *depolarizarii. Ansamblul de sali. de c. BLOCAJ SPINAL / blocage meninge / spinal block. dureroasa. cu izolarea prin *cloazonare a anumitor parti ale acestui spatiu. meningian care este determinat de obstruc-tia fluxului de LCR printr-un obstacol situat In afara sistemului ventricular. Se disting: b. blocage. 6) la nivelul peretelui mio-cardic. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. [s[. per os sau intravenos. purkinjian. tranzitoriu sau permanent. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. la nivelul spatiilor subarahnoidiene periferice spinale. In continuare. cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale. provoaca "hidrocefalie obstructiva cu *hipertensiune intracraniana. Un b. Var. 4) la nivelul ramurii drepte sau stangi a fasciculului His (v. V. s. Efectele se exercita asupra miocardului. din cauza unei actiuni insuficiente a *colinesterazei. atrioventricular complet. / disease. poate fi complet.). din o[andezil bloc = tmnchi de. BLOCAJ. wpac titiat. de ramura dreapta. De asemenea. s. a-BLOCANT. r. biochimice sau morfologice). wide boHezn = fiodo. / blockage. vaselor periferice si arterelor coronare. orice alterare a starii de •sanatate. BLOTTING / blotting / blotting. BOALA. fie pe trunchiul comun al ramurii stangi. care trebuie injectate In acest caz direct In focarele infectioase Inchistate. ['£ngi.

Sin. BERIBERI / beriberi / beriberi. transsudat la nivelul seroaselor). migrena. ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. AGLUTININELOR LA RECE / m.: bronsiectazie (v. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata. entitate morbida. In rusa boliezn este derivat din bolf = durere. . sau doar de orez decorticat. autoalergica fiind si autoimuna.: In engl. amniotique / amniotic d.). Se mani-festa In doua forme: b. Se rezerva numele de b. care afecteaza zonele periferice ale lobilor pulmonari superiori si care este probabil consecinta injectarii de particule materiale ce impurifica drogul. autoallergique / autoallergic d. Manifestarile b.z) core inse. microorganism prove-nit de pe frunze si ierburi uscate. Ca urmare. trisomie. consecinta unor cauze diverse. Sin. bronzee / bronzed d.: *diabetul juvenil (atacul celulelor producatoare de insulina). Sin. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor. a. d'utilisateurs des drogues intraveineux / d. de aceea.: boala Addison (v. edeme ale membrelor inferioare. B. anemie hemolitica prin fixarea complementului. In fr. BRONSIECTAZIANTA / m. 0 definire recenta a b. la r. *boala Basedow-Graves. CU ANTICORPI ANTIMEMBRANA BAZALA GLOMERULARA / m. i (de pe hematite fetale si ale copilului) si Pr (proteazosensibili). poligonozomie. E. CM&ntuCiii accrntue-azil sinsul . prin a. des agglutinines froides / cold agglutinin d. disgonozo-mie. In slava veche. anumiti gameti continand un cromozom In dublu.BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA IntrutotuI corect: afectiune. alergic si alergie. •B. confuzia b.). • B. orice b. •B. V. • B. la r. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta.. *sindrom. Abrev. hidropic sau cirsoid (tulburari cardiace. de b.. Aglutininele la rece sunt di-rectionate Tmpotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: / (de pe hematiile mature). prin autoanticorpi. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergica data de Saccharomonas viridis. determinata de prezenta anti-corpilor circulanti (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. b. care distruge vitamina B. • B. (diolectut cingoie. cronica a batranilor si b. of intravenous drug users. atrofic sau paralitic (nevrita a nervilor periferici) si b. • B.: cardiopatie ischemica (v. a. caracterizata prin prezenta anticorpilor circulanti (IgG) antimembrana bazala glomerulara si depozite liniare de imunoglobuline si complement dispuse pe membrana bazala (determinand necroza glomerulara severa In 50 % din cazuri). Palade. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colina).s[a6iciune e^tremd. termenul prezinta avantajul de a nu introduce obligatoriu In modul de actiune o cauza alergica.sindrom este Inca foarte prezenta 'in literatura medicala. AMNIOTICA / m. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. fie la o pierdere de material (monosomie. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. cu caracter alergic ce poate aparea la persoanele care lucreaza (locuiesc) In spatii cu aer conditional Simptomele sunt variate: rinita. entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. boala autoimuna. aberatie cromozo-miala.: boala autoimuna (v.. Complicatie neinfectioasa a injectarii de droguri. par autoanticorps / autoimmune d. 'Glomerulonefrita rapid progresiva cu formare de semilune. Invelisul bobului de orez continand tiamine). sex nuclear. cariotip. BRONZATA / m. 223 .. apartinand lui G. Boli cu denumire comuna •BOALA PRIN ABERATIE CROMOZOMIALA / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. necrozei fetale de origine vasculara (amputatii congeni-tale sau *peromelie) si bride fetoamniotice ce Insotesc *dis-rafii ale nevraxului si ale fetei. sugerand ca scopul medicinei este redresarea pacientului. monosomie. de b. bronchiectasiante / bronchiectasis.amnd. termenul disease. • B. nu este transmisibila decat In anu-mite cazuri particulare de *translocatie. va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: . V. patiens = persoana care sufera. bronsita cronica si stare de astenie cronica. AUTOALERGICA / m. Asociata cu o pneumopatie interstitiala. b. deoarece el semnifica la origine curbat sau pliat. c. Sin. congenitala determinata de o anomalie a numaru-lui sau a structurii (*deletie. Alergenele implicate pot fi Indeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice. are totdeauna o cauza bine definita. • B. allergique / allergic d. autoimmune / autoimmune d. In care se produce o imunizare Tmpotriva constituentilor propriu-lui organism al bolnavului. In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome. AERULUI CONDITIONAT / m. cardiaque ischemique / ischemic cardiac d. s[a6iciune. CARDIACAISCHEMICA tipuri majore: b.Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). "inversiune sau "translo-catie) cromozomilor somatici (aberatie autozomica) sau sexu-ali (aberatie gonozomica). B. V. ACOPERISULUI DE STUF / m. Dupa cum. B. • B. deletia unui brat cro-mozomial).. autoalergica. Ex. Sin. [Ben = cwdnt din S-ri-Lanko. patologie provine din gr. dar situatia inversa nefiind obligatoriu adevarata. postinfectioasa (consecutiva infectiei cu *Mycoplasma pneumonias sau *mononucleozei infectioase). se produce atacul si distrugerea celulelor de catre propriul sistem imunitar. dar mca nedemonstrata. AUTOIMUNA / m. •B. semnifica de fapt contrariat sau fntristat. Cadru noso-logic discutabil din care fac parte manifestari ale 'ectroder-miei. repetarea. normal si normalitate. iar pacient din lat. In daneza syg = boala. sunt: hemoliza intravasculara la nivelul extremitatilor expuse la frig.). Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si. provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea. laureat al premiului Nobel. PRIN AUTOANTICORPI / m.: BCI.: boala Goodpasture. a. are doua B. maladie este derivat din male habitus care semnifica mtr-o stare rea'. In raport cu denumirea de b. Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza. deoarece cuprinde si situatiile In care b: exista chiar In absenta anticorpilor circulanti. ia numele de *sindrom Goodpasture. mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva.: beriberi. aux anticorps anti-membrane basale glomeru-laire / antiglomerular basement membrane (anti-GBM) antibody d.] Afectiune determinata de carenta cronica In *vitamina B. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. *scleroza In plad (atacul tecii de mielina). • B. Sin. Ex. de obicei. A fost observata In Extremul Orient. V. CARDIACA ISCHEMICA / m. de I'air conditionne / air conditioning d. iar <7ness este derivat din /// = rau. B. BULOASA A UTILIZATORILOR DE DROGURI INTRAVENOASE / m. • B. du toit de roseau / thatched roof d. • B. are cauza totdeauna cunoscuta. ALERGICA / m. pathos = suferinta. In special la temperaturi sub 37°C. (atacul receptorilor pentru TSH). deletie si translocate. B. si sindrom. 'duplicate. conjunctivita. • B. Anomalia se produce In timpul me-iozei si poate conduce fie la un exces de material cromo-zomial. In relatie cu unele obiceiuri alimentare (alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura. B.).

transmisibile cu declarare obligatorie (pe fise) In care sunt cuprinse: amoebiaza (amibiaza). V. B c. cyclique trisymptomatique / Milian d. rahitism.: boala polichistica a ficatului. miscari involuntare. malaria. poate fi *ereditara sau netrans-misa ereditar. leziunea primordiala fiind fibroscleroza mucoasei si a submucoasei pericervicale. boala Thaysen. boala Herter.: boala Reclus. Intre formele de eritem ale copilului de varsta scolara. apar Indeosebi Inaintea menopauzei. des corps Lewy diffus / diffuse Lewy bodies d. Sin. 'sindromul Dressier. leptospirozele. des complexes immuns / immune complex d. •B. Afectiune caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi In interiorul ficatului. difteria. purpura trombocitopenica idiopatica. V. echimoze. substratui anato-mopatologic al b. depinde de localizarea depozitelor vasculare (sau de generalizarea lor): cutanata (angeita alergica) sau viscerala (cum ar fi glomerulonefrita acuta si cronica. Evo-lutia este cronica. oprire a cresterii.] Dementa progresiva sau psihoza.: eritem infectios acut. soroche. par complexes antigene-anticorps / immune complex d.). botulismul. holera. *poliartrita reumatoida. CONSERVELOR / m. sprue nostras.: boala Monge (forma cronica).. infectioasa care poate fi transmisa de la o persoana la alta. In prezent se utilizeaza ca sin. Multitudine de mid chisturi In tesutui glandular mamar. cu episoade confuzionale. B. •B. m relatie cu o reactie de hipersensibilitate semitardiva (de tip 3).: boala Lewy. CORSETULUI / m. " B. hipotensiune ortostatica dar fara tremor. In pusee. Simptomatologia acestor b. In consecinta. B. v. regiunea bazala ante-rioara a creierului. du col vesical / bladdsr neck obstruction.In aripi de fluture"). a carei declarare este obligatorie. Etiologie incerta. iar ulterior se extinde pe torace si membre. cu dimensiuni variate si care contin un lichid albuminos.: boala polichistica a plamanului. fie prin contact direct (contagiune directa). nanism intestinal. / fifth d. cu formarea de *complexe imune si depunerea lor.: boala ciclica trisimptomatica. Denumire datorata coloratiei particulare a parului copiilor atinsi de aceasta afectiune. CU DECLARARE OBLIGATORIE / m. febrele paratifoide A. rabia. bronsita. CHISTICA A MAMELEI / m. Sin. congenitale / congenital d. 18S5-1950. Sin. 'Polidtemie secundara. petesii. des enfants rouges / red boys d. iar de altii ca o forma de cancer. • B. In nucleele din hipotalamus si In neocor-tex. chronic form of mountain d. v. Adesea se asociaza cu leziuni ana-loge 'in rinichi si pancreas. lara leziuni aparente sau leziuni medu-lare. du corset / corset d. Orice b. a unui obiect sau a unei substante contaminate de subiectui infectat (contagiune indirecta). probabil de origine streptococica. antraxul. laringita si danoza (In tipul emfizematos). [Frederic H.). Afectiune caracterizata prin 'disurie asemanatoare celei provocate de adenomul prostatic. la ultimele trei prezenta complexelor imune fiind certa). C. febra Q. bruceloza. COMPLEXELOR IMUNE / m.: boala Gee.: boala Marion. des conserves / bottled food d. •B. tulburare hormonala). megaleritem epidemic. • B. Deformare a ficatului observata odinioara ca urmare a constrictiei exercitate de corset: alungirea toracelui determina aparitia pe suprafata ficatului a unor depresiuni corespunzand coastelor. CHISTICA A FICATULUI / m. transmis pe cale respiratorie si are contagiozi-tate moderata si evolutie m general benigna. dupa trecerea brusca de la presiune crescuta la presiunea atmosferica. CONGENITALA / m. CORPILOR LEWY DIFUZI / m. muro-log germmi sta6itit in Statde Unite. infantilism intestinal. Sin. vezicule sau bule de *dishidroza si *parakeratoza generalizata. •B. se manifests prin febra. ori al unei fibroze In-tr-un stadiu avansat. agitatie. B si nedeterminate). Sin. unde suprafata afectata de exantem are un contur festonat. fibroza pulmonara interstitiala difuza. •B. Afectiune cutanata. CONTAGIOASA / m. Sin. se produc leziuni cutaneomucoase (edeme. Este considerate de unii autori un proces inflamator de cauze diverse (infectie cronica. • B. avec declaration obligatoire / notifiable d. fibroadenomatoza chistica a sanilor etc.: colagenoza (v. par carence / deficiency d. tetanosul. poliomielita si alte neuroviroze paralizante. chronique d'altitude / altitude d. • B. • B. La copil. du collagene / collagen d. fie prin intermediul unei alte persoane. Afectiune ce sugereaza radiologic aspec-tul de plaman polichistic congenital (eel mai adesea cu bron-siectazii *moniliforme sau ampulare). CU DECLARARE OBLIGATORIE reactia antigen-anticorp. of breast. Lista unor astfel de boli prezinta o serie de diferente de la o tara la alta. Unele din aceste entitati sunt *b. Sin. B. a caror patogenie implica 224 B. febra tifoida. Sin. Anatomo-patologic se poate constata atrofia vilozitatitor intestinale. serului.. dar poate aparea si la alte varste. *fenomenul Arthus. c. Ansamblu de manifestari morbide traducand carente vitaminice (Indeosebi vitaminele B si C) date de o alimentatie exclusive din conserve. CICLICA / m. tetra-pareza In flexie. boala transmisibila (v.B. PRIN COMPLEXE ANTIGEN-ANTICORP / m. of liver. constand 'in formarea de bule de azot In sange si In tesuturi. caracterizata prin trei tipuri de leziuni: zone eritematoedematoase. carenta. kystique du foie / cystic d. iluzii. fatigabilitate si cefalee (In tipul eritremic} sau dispnee. contagieuse / contagious d. of lung. hemoragii). • B. prurit. Eritem infectios den-umit astfel deoarece reprezinta a cincea cauza. c. acuitate mentala alterata. ci dobandita In primele trei luni de viata intra-uterina. • B. scarlatina. dispepsie cu materii fecale voluminoase si grasoase. B. Sin. autoimune. este determinata de un *par-vovirus (B-19). de regula transmisibila. a sugarului si copilului mic caracterizata clinic prin denutritie progresiva. este discutabil.).). B. CRONICA DE ALTITUDINE / m. CICLICA TRISIMPTOMATICA / m. halu-cinatii. •B. CHISTICA A PLAMANULUI / m. cefalee. osteomalacie. de caisson / caisson d. • B. deci diaree cu steatoree. "Corpii Lewy sunt localizati In trunchiul cerebral. se caracterizeaza la adult prin hipertrofia mus-culaturii netede a colului vezical. reportable d. Sin. A CINCEA / cinquieme m. Lewy (Lewey). COLULUI VEZICAL / m. CELIACA / m. asodate cu astenie intensa si cu evolutie spre casexie. infantilism celi-ac. • B. La noi In tara aceste boli sunt cuprinse In doua liste: A) Lista b. din cauza unor modi-ficari ale colului vezical. kystique de la mamelle / cystic d. •B. DE COLAGEN / m. *b. Sin.). CARENTIALA / m. Sin. boala polichistica a sanilor. tifosul exan- . cu activarea *complementului si alterarea peretilor micilor vase.. CARENTIALA • B.: kwashiorkor (v. afectarea starii generate si eritem. COPIILOR ROSII / m. cu care copilul se naste.: boala ciclica (v. coeliaque / c(o)eliac d. meningita cerebrospinala epidemica. • B. boala Bloodgood. care apare dupa a zecea zi de evolutie si este initial cu localizare facials (. Formele cu trans-mitere materno-fetala pot Insa determina *hidrops fetal. •B. contrastand cu cresterea considerabila a volumului abdomenului. B. Clinic. Ansamblu de tulburari observate la scafandri. si embriopatie. consecutiva expunerii Indelungate (ani) la presiunea atmosferica scazuta Intalnita la altitudini man. asociata cu cianoza de efort. cyclique / cyclic d. semne de 'parkinsonism. Grup de b. Sin. si complex imun.. ca frecventa. • B.: boala complexelor imune (v. DE CHESON / m. kystique du poumon / cystic d. Uneori se constata o "fibroza chistica a pancreasului si intoleranta la *gluten. V. hepatitele virale (A.

Sin. GENETICA / m. genetica. H. • B. adipozitate. • B. de la originea vietii intrauterine. des dep6ts denses / dense deposits d. boala ereditara. transmisibile cu dedarare numerica. 1) Ansamblu de manifestari patologice bine definite.: boala van Creveld. e. • B.: sin-drom de lob mijiody (v.-n. V. eel mai des administrarii mai mult sau mai putin prelungite de medicamente. vant uscat si cald. B. Una din cauzele ficatului gras microvezicular. V. h. • B. se deosebesc: a) b.: enzimopatie (v. fibrokystique du pancreas / fibrocystic d. of newborn. GENOTIPICA / m. de trecerea anticorpilor matemi la fetus. care sunt determinate de prezenta la nivelul cromozomilor a unor gene patologice transmisibile ere-ditar. iatrogenique / iatrogenic d. a carei incidenta este crescuta In mod constant sau/si a carei rata de *prevalenta afecteaza In mod egal toate gru-pele de varsta. e.: osteoartrita •B. cu raportare numerica trimestriala si cu raportare numerica anuala. Sin. DEGENERATIVAA ARTICULATIILOR tematic. GLICOGENICA / m. din cauza unui agent infectios sau toxic. EPIDEMICA / m. • B.: b. pot fi iatro-gene. boala von Gierke.: echinococoza (v. • B. familiale / familial d. Cresterea evidenta a *prevalentei unei b. care nu progreseaza In timp. IATROGENICA / m. si boala idiopatica. adevarate. " B. DeficituI In glucozo-6-fosfataza. Boala aparuta dupa fecundatie. responsabil de aparitia b. diskinezii digestive sau agravarea unor boli. dominant. des femmes sans pouls / young female arteritis. este strict localizat la nivel hepatic si renal.. si incompati-bilitate fetomaterna. care afecteaza. HIDRICA / m.: boala HarInup (v. of the pancreas. V. se manifesta ca un *sindrom nefro-tic. • B. demyelinisante / demyelinating d. Tm-partita In trei subgrupe: cu raportare numerica lunara. Anemie hemo-litica a nou-nascutului. infectia HIV (indiferent de stadiu). V. provocata de un germen patogen transportat si propagat prin apa (cf. • B. • B. Forma a "cardiomiopatiei restrictive. •B. B. Sin. Sin. hemolytique du nouveau-ne / h(a)emolytic d. este o forma de *eritroblastoza fetala. Patologie transmisa genetic. EMETIZANTA JAMAICANA / m. • B.). HIDATICA / m. pulseless d. la nivelul unei populatii sau arii specifice. ENDEMICA / m. Dupa ce v8n-tul Incepe sa bata tulburarile se atenueaza. FIBROCHISTICA A PANCREASULUI / m. HIPERENDEMICA / m.). gonozomale (dominante sau recesive). IATROGENICA • B. • B. • B. • B. FEMEILOR FARA PULS / m. du hile / middle lobe syndrome. recesiv. Sin. • B. 2) Rar: ansamblu de 225 . e. fie m perioada vietii intrauterine (*embriopatii. Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v. aparuta la puber-tate. hipertrigliceridemie. *Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II. Clinic. imputabile unui act medical oarecare. Structura glicogenului hepatic este normala. hiperend6mique / hyperendemic d. V. hereditaire / hereditary d. acquise / acquired d. hepato-splenomegalie si. Manifestare clasica de "meteoropatologie. ereditate autozomala si ere-ditate gonozomica. a n. DOBANDITA / m. hipercolesterolemie. insom-nie. Se disting: 1) B. pot fi congenitale sau se pot manifesta In adolescents ori la vars-ta adulta. enzymatique / enzymatic d. hiperlactacidemie si hiperuricemie. 6pidemique / epidemic d. Orice b.). • B. In cazul unei *incompati-bilitati fetomaterne de Rh. Sin. B. 'in care se produce o reducere progresiva a mielinei m sistemul nervos central. B.B. EREDO-CONSTITUTIONALA / m. "B.: boala Minkowski-Chauffard (v. In care lamina densa a membranei bazale glomerulare are aspect *electronodens.).). B. care este In relatie doar cu alimentatia.). ENDOMIOCARDICA / m. genotipica. du foehn / fohn d. In care se asoci-aza *exostoze multiple ale oaselor lungi si ale oaselor cen-turilor. cu doua mari tipuri: fibroza endomiocardica (frecventa la tinerii din Africa tropicala) si boa/a endomiocardica eozinofilica (sau *endocardita Loffler). • B. essentielle / essential d. astenie.). Sin. Sin. DEGENERATIVA A ARTICULATIILOR / m. hepatomegalie. des griffes de chat / catscratch d. Sin. de cauza necunos-cuta. •fetopatii) fie dupa nastere. FOHNULUI / m. *Prevalenta continua a unei b. • B. care se propaga In vai din zonele muntoase. V.: mucoviscidoza (v. glycogenique / glycogen-storage d. endemique / endemic d. si endemie. se opun *b. deci. poate prezen-ta caracter familial.. genetice sau genotipice. determinate de di-ferite anomalii cromozomiale si foarte rar transmisibile eredi-tar. e autozomale (transmise dupa modul 'dominant sau *recesiv). hemolytique / h(a)emolytic d. HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI / m. FAMILIALA / m. In functie de modul de transmisie. genotypique / genetic d. tipic: *scleroza multipla. Sin. la nivelul unor populatii sau arii specifice. B. B. hipoplazie a capului cubital si 'nanism micromelic. glicogenoza Cori tip I. glicogenosis. ENZIMATICA / m. uneori. *Glicogenoza Cori de tip I In care se asociaza: Intarziere de crestere. Se deosebeste de *sindromul adipozogenital prin origi-nea sa. sau manifestare morbida care 'nu poate fi pusa In raport cu o cauza bine definita. • B. constand In cefalee. hydatique / hydatic d. V. GHEARELOR DE PISICA / m. Sin. ereditara cu transmitere autozomal dominanta. b) b. genopatii. fonctionnele / functional d. • B. dar al carei caracter genetic nu este cert. sub aceeasi forma. boala ereditara. jar pe membrana exista cantitati mici de IgM si C3.: hipertensiune arteriala esentiala. Maladie In care simptomele sau tulburarile unor func(ii se produc In absenta unor leziuni celulare sau tisulare. • B. V. • B. • B. hydrique / hydric d. 2) B. e. 6metique jamaiquaine / Jamaican vomiting sickness. FUNCTIONALA / m. EXOSTOZANTA / m. acetonemie cu cetonurie. g6netique / genetic d. DISTROFICA ADIPOZOGENITALA / m. iritabilitate. B) Lista b. •B. B. exostosante / exostosic d. endomyocardique / endomyocardial d. dystrophique adiposogenitale / adiposogenital dystrophic d. B transmisa prin spermatozoid sau ovul si care exista. Sin. cu distrugerea secundara a hematiilor. idiopatice sau psihogene. complicatiile postvaccinale. DEMIELINIZANTA / m. degenerative des articulations / degenerative joint d. QMS). b. icter. • B. HEMOLITICA / m. ereditare sau genetice. d. DEPOZITELOR DENSE / m. f. determinata. ESENTIALA / m. cauzata de efectele toxice ale proteinelor eozinofilice si caracterizala prin Ingrosarea miocardului asodata cu trombi murali mari. edeme generalizate la copil.: boala Bessel-Hagen.: boala Takayasu • B. Ex. Ex. si glicogenoza.: b. Termen generic pentru un grup de b. EREDITARA / m. feno-mene premergatoare declansarii fohnului. HILULUI / m. heredo-constitutionelle / heredo-constitutional d. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. • B. Obezitate asociata cu Intarziere In dezvoltarea genitals. prin aberatii cromozomiale. B. ?i epi-demie. mai multi membri ai unei aceleiasi familii.

este simptomatica Indeosebi la copil (febra. limba. interstitielle / interstitial d. B. Infarct conse-cutiv ocluziei prin aterotromboza sau lipohialinoza a uneia din-tre ramurile penetrante ale *poligonului Willis.B. cu incidenta maxima vara. reactii de intoleranta. Intalnita frecvent la copii presco-lari. 2) Prin extensie. IDIOPATICA simptome subjective asemanatoare cu cele ale unei b. • B. IMUNITARA / m. lipophagique / lipophagic d. g. Sin. gingivala. • B. poliadenopatie. Denumire generica pentru b. digestive si renale. iar diagnosticul se pune prin *electroforeza. V.: Kala Azar. Denumire care grupeaza o serie de procese patologice (granulom lipofagic. IDIOPATICA / m. edeme si paralizii intermi-tente. • B.] B. INFECTIOASA / m. anemie. b. complex imun. determinata de bacilul Legionella pneumophila (genul 'Legionella}. Denumire generica pentru orice b. care sunt consecinta unei 'imunodeficiente. LUCRATORULUI CU DETERGENT / m. g. purpura trombocitopenica. LUPICA / maladie lupique / lupoid disease. Exista trei tipuri: *B. a arterelor vertebrale sau a arterei ba-zilare. boala complexelor imune. Implica: *daudicatie intermitenta. • B. 29 nwrtale. [^{indusa kala azar = fe. Se cunosc doua forme: 1) mediteraneana. B care se dezvolta In reteaua de tesut conjunctiv a unui organ. hipotensiune.. (witre care. corioretinita etc. des inclusions cytomegaliques / cytomegalic inclusion d. Aceasta deficienta anfreneaza perturbarea metabolismului substantelor care In mod normal sunt metabolizate de enzima respectiva. In anumite organe se acumuleaza substante nemetabolizate. sau infantila. de obicei kappa. du travailleur avec du detergent / detergent worker's d. B. microcefalie. In formele grave: tulburari renale.: lupus eritematos diseminat (vJ. alfa. des ligatures / ligatures d. ereditara cu transmitere genetica recesiva. 2) asiatica. 226 B. leziuni trofice ale pielii si fanerelor. caracterizata printr-o lunga perioada de incubatie (circa sase luni). infectieuse / infectious d. lacunaire / lacunary d.). gamma. INFLAMATORIE INTESTINALA / m. b. par anticorps antitissulaires / antitissue antibody-mediated d. ca urmare a unui proces de *saponificare. care exista prin ea Insasi. Grup de *paraproteinemii. cu anemie grava si splenomegalie. sinovita lipofagica) caracterizate prin Inlocuirea masei grasoase. astenie marcata. si conectivita. cu afectarea doar secundara a parenchimului. Sin. LANTURILOR USOARE / m. prin *autoimunitate. des legionnaires / legionnares' d. ['Descrisd pentru prima oard m 1976 la 'Pfiitadeipflia. •B. cauzat eel mai adesea de virusul "Coxsackie A16. sugerate involuntar de medic bolnavului. splenomegalie. LAXATIVELOR / m. Pneumonie prin reactie de sensibilizare cauzata de enzime ale Bacillus sub-tills prezent In detergenti. • B. •B. idiopathique / idiopathic d. imunodeficitara) sau poate sa reactioneze In mod excesiv (v. paloare. palatina.). des chaInes lourdes gamma / gamma heavy-chain d. Itai-ltai / Itai-ltai d. hipoproteinemie si hipokaliemie. Kala Azar / Kala Azar d. c^nd. care este provocata de microorganisme patogene. Tulburari morbide provocate de unele medicamente prin: doze In exces. Ansamblu de simptome consecutive utilizarii excesive a laxativelor: dia-ree cronica cu scadere ponderala consecutiva. V. • B. Leziunile osoase litice apar In 60% din cazuri. la un. • B. care se pot asocia cu tulburari neurologice. determinata de absenta unei enzime prezente In mod normal In *lizozomi. V. *B. intercurrente / intercurrent d. caracterizata prin *osteomalacie si disfunctii tubulare renale. care apare In afara perioadei si a conditiilor obisnuite de producere. *Exantem autolimitat. paloare. constituita dintr-un fragment de molecula de imunoglobulina. • B. *pancitopenie. crize de tetanie. medicamenteuse / drug d. In relatie cu organele afectate (hepatosplenomegalie. INTERSTITIALA / m. LANTURILOR GRELE ALFA / m. 1. • B. pareze musculare. I. MEDIATA DE ANTICORPI ANTITISULARI / m. care nu este consecinta unei alte stari morbide.). de etiologie necunoscuta. • B. g. In continuare. deosebirea fata de depozitele de amiloid consta In caracterul granules si afinitatea tinctoriala diferita. Tulburari neurocirculatorii si trofice secundare ligaturii arterei principale a unui membru. determinate. atacul senzitiv pur ?i hemipareza ataxica. cu un tesut fibres de origine inflamatorie. tahicardie. Reprezinta forma cea mai rara de *disglobulinemie monoclonala. • B. neagra. hipersensibilitate). des chaines tourdes mu / mu heavy-chain d. b. des chaines legeres / light chain deposition d. MEDICAMENTOASA / m. immunodeficitaire / immunological deficiency d. B. ficatului Si abdomenului sunt primii afectati. determinata de ingestia de orez si apa contaminate! cu *cadmiu. 'Amiloidoza si insuficienta renala sunt mai frecvente decat In mielomul multiplu. de etiologie necunoscuta. *B. B. " B. alteori existand o dereglare functionala (b. deshidratare. a carei producere se afla In relatie cu o perturbare cantitativa sau calitativa a *sistemului imunitar. " B. Grup de boli inflamatorii cro-nice ale tractului digestiv. ITAI-ITAI / m.] *Leishmanioza viscerala al carei agent etiologie este parazitui Leishmania donovani. LANTURILOR GRELE GAMMA / m. glande sativare). Orice b. MANA-PICIOR-GURA / m. determinand o simptomatologie polimorfa.: boala Franklin (v. miu. de chaines lourdes / heavy chain d. • B. si autoimunitate. caracterizate prin prezenta In sange ai urina a unei proteine anormale. *complexelor imune). • B. main-pied-bouche / hand-footand-mouth d. INTERCURENTA / m.: boala Seligmann (v. si boala esentiala. immunitaire / immunologic d. hipergamaglobulinemie). MEDICAMENTOASA •B. Sin. sindrom imunoproliferativ. I. V. B. des laxatifs / laxatives d.6ra. se caracterizeaza prin vezicule prezente pe mucoasa bucala. V. Cele mai frecvente manifestari sunt: hemipareza moto-rie pura. • B. IMUNODEFICITARA / m. LIPOFAGICA / m. Varietate foarte rara de *disglobulinemie monoclonala. LANTURILOR GRELE MIU / m. • B. care se poate manifesta In cadrul *mielomului multiplu prin depozite de substanta amorfa vizibile prin *imunofluorescenta deoarece fixeaza un ser anti-lanturi usoare. determinata de infectia cu *citomegalovirus si caracterizata prin prezenta de incluziuni de dimensiuni mari In citoplasma celulelor din diverse organe (Indeosebi ficat. inflammatoire intestinale / inflammatory bowel d. 1) B. sau complica o afectiune deja existenta. • B. KALA AZAR / m. Ca urmare. s-au inregistrat ISO cazuri. efecte secundare. Sistemul imunitar poate fi deficitar (b. • B. congres organizat de American Legion. • B. des chaines lourdes alpha / alpha heavy-chain d. boala transmisibila. • B. • B. •B. Stare septica grava a sugarului. INCLUZIUNILOR CITOMEGALICE / m. si boala contagioasa. nodulii limfatici ai splinei. LIZOZOMALA / m. LACUNARA / m. encefal. a trunchiului ar-terei cerebrale mijiodi. Sin. este o "reticuloendo-telioza parazitara endemica. LANTURILOR GRELE / m. divizat In doua tipuri majore: colita ulceroasa ("rectocolita ulcerohemo-ragica) si "ileita regjonala. LIGATURILOR / m. anemie hemolitica. cianoza. lysosomiale / lysosomal storage d. LEGIONARILOR / m. hipotermie. Se manifesta prin stare gripala Insotita de pneu-monie (uneori cu evolutie fulminanta). febra. care poate fi transmis de catre caine. tub digestiv. . V. maini (inclusiv palmele) si picioare (inclusiv plantele).

la nivelul alveolelor.: In grefa de maduva osoasa). Cauzele mentionate pot afecta: a) echilibrul gluddic (ex. iar cauza b.m fum de fyara" fi se re/era (a i. In plan clinic. hipertensiune arteriala si leziuni arteriale In teritoriul cerebral. asodindu-se cu *compulsii (actiuni repetitive executate ca raspuns la o obsesie. 'polimiozita si *poliartrita reumatoida. analoge cu cele care apar la animate dupa ablatia *timusului. fosfocalcic. MOLECULARA / m.: diabet. enzimopatii). Sin. Machado-Joseph. MEDITERANEANA • B. Sin.B. La examenul histologic se constata. B. ale carei celule vor fi atacate de limfodtele grefonului.magimie. • B. 2) Prin anomalii endocrine. A PATRA / quatrieme m. care actualmente desemneaza Indeosebi b. In care exista leziuni la nivelul neuronilor motori: atrofie musculara spinala. tulburari biochimice ereditare. caracterizata prin oduzia progresiva a arterelor carotide interne la nivelul sifonu-lui carotidian si a partii supraclinoidiene a arterei.. OBSESIV-COMPULSIVA / m. determina anxietate marcata. Aspect clinic de *drepanocitoza cu evolutie severa. revizia a X-a QMS. In Clasificarea internationala a maladiilor (CIM). America Centrala si Africa si transmisa de mustele negre din genul Simulium. Apare mai ales la tineri si se poate Insoti de: leziuni renale vasculare (stenoze) sau parenchimatoase (polichistoza). b) metabolismul nucleotidelor (ex.: boala Cooley (v. anticorpilor si chiar o serie de b. Ansamblu de tulburari. Leziunea poate fi monoalelica (ex. caracterizata prin semne spedfice de "lupus eritematos diseminat.). B. osmotic. OASELOR PATATE / osteopoecilie / osteopoikilosis.] B. • B.: moyamoya. Afectiune pulmonara grava a nounascutului (Indeosebi prematur sau nascut din mama diabe-tica).e. scleroza laterala primitiva si amiotrofica. adesea manifestata ca *edem pulmonar acut. Manifestarile clinice sunt febra fila-riana si obstructia limfatica. Inflamatie pulmonara. a membranes hyalines / hyaline membrane d. Patogenia este necunoscuta si nu exista un tratament eficient.APATRA • B. Termen generic pentru b. poate predomina stenoza mitrala sau insufidenta mitrala. 227 . de nutritie si metabolism. ereditara determinata de leziunea unei singure si unice gene. moleculaire / molecular d. Ex. operatoire / surgical shock.). B. MICRODRENOPANOCITARA / m. 'Filarioza neperiodica produsa de Mansonella ozzardi (adultui cu localizare neprecizata In organism. OMOLOGA / m. OASELOR DE MARMURA / m. Sin. vine. la aspectui firumat. •B. de travailleurs dans des silos / silo filler's d. de la mouche noire / blackfly d. rezistenta spastica la miscarile pasive. MUNCITORILOR DIN SILOZURI / m. raspandita 7n America de Sud. •B. du neuron moteur / motor neuron d. pot fi ereditare sau dobandite: 1) Prin Intreruperea unui lant de sinteza sau absenta unei enzime. • B. m. membrane hialine. eruptii cutanate cu alterarea fanerelor.: obezitate. METABOLICA / m. Tmpotriva carora gazda nu poseda mijioace de aparare. MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV / m. determinate de anomalii ale enzirnelor (v. si osteopoikilie. . metabolique / metabolic d. organique / organic d. •B. monogenique / monogenic d. Kennedy.: rubeola scarlatiniforma (v. Manifestarile clinice sunt reprezentate de pareze asimetrice. iar anatomic prin absenta diferentierii alveolare In plamani. / Filatov's d. du noeud sinusal / sick sinus syndrome.: drepanocitoza) sau polialelica (ex.). Termen foarte general prin care se desemneaza b. MOYAMOYA / m. Sin. • B. • B. d. Tay-Sachs a adultului. aceste b. alternanta bradicardie/tahi-cardie sinusale sau bradicardie sinusala cu *bloc sinoatrial. Obsesii recurente (ex. • B. galactozemie congenitala). Diagnosticul se face prin *angiografie. ORGANICA / m. care au o consistenta carnoasa. ' B. care afecteaza neuronii motori pe-riferici. Asodere frecventa a *stenozei mitrale si a "insuficientei mitrale. In care manifestarile sunt consednta unor alterari moleculare In plan functional sau structural. Termen fundamental In *medi-dna moleculara. pe baza tulburarilor metabolice. Sin. afectare hepatica variabila. manifestarile constau In scadere In greutate cu diaree. Afectiune rezultand din asocierea ta-relor drepanocitare si talasemice In forma heterozigota. mitrale / mitral d. MEMBRANELOR HIALINE / m. tie. 'B. NEURONULUI MOTOR PERIFERIC / m. m. atrofie olivopontocerebeloasa si *b.).: ganduri persistente). • B. NODULUI SINUSAL / m. Insotita de aparitia unor vase capilare cu aspect angiomatos la baza cre-ierului. cele doua componente constituindu-se simultan sau succesiv. sunt cuprinse In capitolul IV -B. Sin. V. ' B. mixte du tissu conjonctif / mixed connective tissue d. c) metabolismul lipidic (ex. endocrine. provocate de introducerea Intr-un organism cu 'toleranta imunologica a unui •grefon bogat In celule imunocompetente (ex. 1) Soc operator (v. Tulburarile sunt generate de reactia grefo-nului contra gazdei (graft versus host reaction). in corola o6servate [a es(aminarea fund'u. obsessive-compulsiv / obsessive-compulsive disorder.: boala Bonieland. du neuron peripherique / peripheric motor neuron d. *scleroder-mie.). fara implicarea sistemului motor corticospinal. contractura musculara Si exagerarea manifestarilor motorii ale emotiilor. Denumire gene-rica pentru un grup de b. d) echilibrete addobazic. *b. B. micro-drepanocytaire / microdrepanocytic d. homologue / graft versus host reaction. Se constata hipertrofia ficatului si a splinei si Indeosebi atrofia organelor limfoide. atrofia musculara spinala si *sindromul Fazio-Londe si se manifesta prin-tr-un *sindrom de neuron motor periferic. •B.Tta. B. dislipidoza).: guta). •B. 3) De ori-gine alimentara. moyamoya = cefos.: p-talasemie). care cu-prinde *b. m. sin-drom Nishimoto-Takenchi-Kudo. de moyamoya / moya-moya d.: formele de leucemie In cursul carora apar anomalii moleculare a caror anvergura variaza In functie de remisiunile sau recaderile b. impulsuri sau imbolduri care preocupa persoana. Neuronii afectati sunt micsorati de volum si cu acumulari excesive de *lipofusdna. fasciculatii.: boala Voorhoeve (v. vag. intr-o maniera stereotipa). paralizie progresiva bulbara. 2) Incorect: sindrom postoperator. vitaminic etc. 1 B. adesea mortale. des os de marbre / osteopetrosis. amintind de splina. ionic. parapareza spastica. Manifestarile clinice si evolutia depind de ponderea si cumulul celor doua entitati componente. infectii.nwm. In cadrul b.Cui de ocfii. cauzata de inhalarea de gaze iritante (In special oxizi de azot) acumulate In silozuri recent umplute. hidric. *glicogenoza. [Jap. asodate cu titruri ridicate de anticorpi drculanti antiribonucleo-proteine nucleare.. NEURONULUI MOTOR / m. MITRALA / m. dobandite. suferinta personala si ocupa mai mult de o ora pe zi. Aritmie cardiaca complexa care se poate manifesta ca bradicardie sinusala izolata. B. OPERATORIE / m. este aproape Intotdeauna *reumatismul articular acut. Formarea lor este consednta absentei *surfactantului si deficientei *fibrinolitice a plamanului. • B. mineral. iar microfilaria localizata In sange) sau de Onchocerca volvulus (adultui localizat sub-cutanat si microfilaria In piele si ochi). • B. •B. MEDITERANEANA / anemie mediterraneene / Mediterranean d. determinata sau Insotita de modificari organice anatomice sau anatomopatotogice ale tesuturilor sau ale organelor. MONOGENICA / m. MUSTEI NEGRE / m.: boala Albers-Schonberg (v. caracterizata clinic prin insufidenta respiratorie progresiva ajungand la asfixie.

• B.: boala sistemica (v.: ADPKD.: *febra mediteraneana familiala. diseminate pe frunte. Sin. • B. polykystique des reins / polycystic d. Deoarece s-a dovedit ca APKD se poate manifesta la orice varsta. si boala Skevas-Zerfus. Afectiune cutanata nnalformativa caracterizata prin prezenta de numeroase chisturi sebacee. *B. SISTEMICA / m. ci tipul ereditar este factorul major care diferentiaza cele doua b. renale a lesions minimales / minimal change kidney d. Efectele lor prin-cipale constau In reducerea acuitatii vizuale.: boala chistica a ficatului (v. polykystique des reins auto-soinique dominante / autoso-mal dominant polycystic kidney d. lactescent sau laptos. 2) Crize de bradicardie supraventriculara (bloc sinoatrial partial. B. DE SISTEM / m. B. nefiind asodata cu o alta b.). primare respective si Inceteaza odata cu aceasta. 1) B. caracterizata prin existenta unor tulburari de ritm auricular cu urmatoa-rele forme. Sin. si policistina. In cazul persoanelor ce lucreaza In labora-toare sau unitati spitalicesti. care urmeaza altei b. Ex. fara patologie cardiaca. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL DOMINANTA / m. B. caracterizata prin scurgerea mai mult sau mai putin abundenta.PERIODICA • B. POLICHISTICA RENALA AUTOZOMAL RECESIVA / m. POLIGENICA / m. " B. ce pro-voaca dermatite extinse cu ulceratii cronice si unele simptome sistemice (cefalee. este consecinta b. stibiu). SEMILUNARULUI / m.B. SERICA / m. POLICHISTICA A SANILOR / m. du semilunaire / semilunar d. Afectiune mamara determinata de o tulburare a functiei secretorii. cauza periodidtatii nefi-ind cunoscuta. boala serica. Clinic apar dureri retrosternale Insotite de varsaturi. POLICHISTICA A FICATULUI / m. ereditare la om. boala serului (v. iritarea diverselor membrane mucoase si formarea unor imagini radiologice pulmonare caracteristice. se manifesta de obicei la adult si evolueaza frecvent spre *insufidenta renala cronica. pulmonara profesionala cauzata de expunerea cronica la pulberi ale sarurilor de *antimoniu (sin. Sin.: boala chistica a plamanului (v. B. polykystique du poumon / polycystic d.). cu- 228 .: boala chistica a ma-melei (v. systemique / systemic d. Poate aparea In oursul puerperalitatii sau In afara sarcinii. fara leziuni glandulare notabile. B. • B. s6rique / seric d. a unui lichid seros. du poumon de fer-mier / farmer's lung. V. ulceratii.). inclusiv la copii (si chiar in stadiul fetal) s-a ajuns la concluzia ca nu varsta de debut. •perioade Luciani-Wenckebach. Pe langa leziunile renale afectarea hepatica este evidenta. concurente la determinismul patologic. SIMPTOMATICA / maladie symptoinatique / symptomatic disease.. of liver. PESCUITORULUI DE BURETI / m. cauzata de contactui cu anu-mite anemone marine (mai ales Sargatia cfagans}. serique / serum d.: sindrom Kienbock (v. ADPKD este una din cele mai frecvente b.: boala Reimann (v. • B. febra si albuminurie.. Sin. Apare la subiecti peste 50 de ani.). PERIODICA / m. ce afecteaza toate componentele unui anumit sistem (ex. B. relativ frecventa. • B. SECRETANTA / m. poly-kystique ovarienne / polycystic ovarian d. uneori sub forma de *erizipeloid. cu afectare difuza a ambilor rinichi (mariti de volum) dar diferite ca debut si ca mod de transmitere ereditara: *b. si rezulta din aceasta. Abrev. greata. dar poate conduce la o *b. V.: sindrom Stein-Leventhal (v. secundara. • B. POLICHISTICA EPIDERMICA / m. B. de reflux gastrooesophagien / gastroesophageal reflux d. s. professionelle / occupational d. polykystique epidermique / polycystic d. si printr-o eruptie generalizata de urticarie. Ansamblu de manifestari determinate de functia deficitara a sfincterului esofagian inferior si de tulburari ale motilitatii gastrice. Sin. polygenique / polygenic d. POLICHISTICA A PLAMANULUI / m. Sin. poly-kystique du foie / polycystic d. p. • B. Ex. Sin. t®sutul conjunctiv). ritm nodal). • B. denumita initial Thennopolyspora polyspora}. determinate de refluxul sucului gastric acid. du serum. teoretic. primaire / primary d. polykystique des reins autosomique recessive / autoso-mal recessive polycystic kidney d. si nici cauzata de o alta maladie. *radiopatie. V. polichistica renala care se manifesta numai la copil. du pecheur des eponges / spongediver's d.: boala Lobstein (v. Pneumopatie determinata de inhalarea antigenilor organic! specifici unei actinomicete termofile {Micro-polyspora faeni. Lobstein's d. care pot genera alergii sau intox-icatii ('saturnism. • B. s. 2) Sin. •B. Denu-mire sub care sunt cuprinse diversele acddente care survin uneori la 8-15 zile dupa reinjectarea de seruri antimicrobiene si antitoxice pe baza de ser sanguin de cal. of lung. B.). la intervale regulate. B. care apare spon-tan. pulmonaire par sets d'antimoine / antimony salts pulmonary d.: rinichi polichistic. si policistina. periodique / periodic d. multisistemica.). •B. g.).). •B. of kidney. febra). •B. B. • B. SECUNDARA / m. POLICHISTICA RENALA / m. secretante / secreting d. dispnee. of epiderm. Sin. In alternanta: 1) Crize de tahicardie prin hiperexcitabilitate auriculara (tahisistolie cu frecventa 180-240/min). SISTEMICA • B. PULMONARA PRIN SARURI DE ANTIMONIU / m. autozomal dominanta (ADPKD) sau fonna adultului si *b. de origine genetica. Sin. Se expri-ma prin reactie locala. autozomal recesiva (ARPKD) sau forma infantila. Sin.: glomerulonefrita cu leziuni minime (v. • B. se poate asocia si cu anomalii extrarenale (cardiovasculare. RITMICA AURICULARA / maladie rythmique auriculaire / rhythmic auricular disease.). SCLERELOR ALBASTRE / m. p. gat si torace. b. ale carei manifestari pot duce la depistarea unei alte b. B. In zootehnie etc. m care este caracteristica dez-voltarea progresiva si difuza de chisturi renale multiple.: sistemul reticuloendotelial. care apare episodic.. Denumire discutabila care. de cheson) sau chimid. se poate compli-ca cu esofagita peptica. Sin. un traumatism sau un alt eveniment. Abrev. poate fi un agent patogen. *benzolism). RENALA CU LEZIUNI MINIME / m. • B. la nivelul porilor mameloanelor. greata. cu artralgii. • B. POLICHISTICA OVARIANA / m. B. Manifestarile pot fi acute (sindrom pseudogripal) sau cronice (fibroza interstitiala difuza). PLAM&NILOR DE FERMIER / m. *b. Termen prin care sunt desemnate doua b. se adopta pentru b. digestive) m special chisturi hepatice. •B. des sclerotiques bleues / blue sclerae d. PROFESIONALA / m. a carei cauza se afla In stricta relatie cu profesia bolna-vului. r. Sin.: *diabetul zaharat. cauza b. m. • B. PCOS. curbatura. pot fi determinate de agenti fizici (ex. •B. secondaire / secondary d. De fapt. Afectiune ereditara. manifestandu-se prin palpitatii. stricturi locale sau 'sindrom Barrett. lipotimie. of breast. SERULUI / m.: boala urechiusei atriale. sistemul limfoid. • B. avand o prevalenta de 1/1 000 si rezulta prin mutatii ale genelor PKD. uneori la nulipare. de volum variabil. Alteori. • B. REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN / m.. • B. de systeme / system d.: PCOD. p. bilate-rale. la care subiec-tul a fost sensibilizat printr-o prima injectie anterioara. •B.). tuse. polykystique des seines / polycystic d. m toate segmentele tubilor uriniferi. R. ereditara m care anomaliile sunt localizate simultan pe mai multe gene. r. PRIMARA / m.

eel mai sever. 2) Sin. B.rna. • B. venerienne / venereal d. 1) Nume utilizat (Mackenzie) pentru o serie de simp-tome morbide. veino-occlusive du foie / veno-occlusive d. determinand staza si distructie parenchimatoasa centro. Sin. „ • B. tripanosomiaza). [Akmeyri. Simptomatologia se apropie de cea a *sindromului Budd-Chiari. Se ma-nifesta sub trei forme: 1) pete albe. VENERICA / m.: *encefalopatiile spongiforme subacute transmisibile. des urines a odeur de sirop d'erable / maple syrup urine d. leucinoza. mai utilizate fiind: febra fluviala de Japonia. Sin. care au In comun. SMALTULUI PATAT / m. Caracteristidle clinice includ coma. of liver. •B. 1) Entitate mor-bida bine definita. medic ingies. con-vulsii. *sindrom Sjogren). ADDISON. hemoragii. a femeilor de varsta medie. caracterizata prin *xan-tomatoza. eel mai frecvent din cauza alterarii congenitale a unei enzime sau a unui deficit enzimatic care afecteaza metabolismul unei anu-mite substante. dispepsie. Sin.. exantem.: glicogenoza (v. 1793-1860. / sixth d. Sin. *lepra.si mediolobulara. a virus lent / slow virus d.: boala transmisibila sexual (v. Sin.: malaria tratata cu *chinina). curba febrila In platou.. B. 'in stadii avansate. sensibilitate la frig. cinci manifestari majore: anemie. "gonoree. adesea. specifique / specific d. VENOOCLUZIVA A FICATULUI / m. 1816-1S90. prin embolie arteriala determinata de migrarea trombusului. cu debut mai tardiv. 1793-1860. infectioasa sau parazitoza endemica In zonele tropicale sau subtropicale. Afectiune care complica o flebita prin extensia trombozei si. 2) intermediar. Sin. cu exitus la scurt timp dupa nastere. (tot mai putin utilizat) pentru *sifilis. du sommeil / sleeping sickness. Australia si India. KUREYRI de 12-14 zile. Anton Biermer.).sirop de artar" al urinei si al corpului. Still a adultului). De ex. AKUREYRI. SPECIFICA / m.} Sin.).] Sin. *leishma-nioza. TRANSMISIBILA / m. V. •B. 'schistosomiaza. unele boli articulare (*poliartrita reumatoida. profesor de medicina interna mai intdi la 'Be. A SASEA / sixieme m. care se manifests prin senzatia de rau general. alte afectiuni urogenitale sau generale determinate de bacterii. ADDISON-GULL. •B. izo-leucina si va-lina). si cazurile ^ra melanodermie sau cu insuficienta suprarenala mai usoara.: sindrom Adams-Stokes (v. Sin. Observata la adolescenti. glycogenique / glycogen storage d. medic german. sau indirect. si boala contagioasa. •B. tsutsugamushi / tsutsugamushi d. si boala Dutton. •boala somnului. dupa o incubatie B. apoi (a Zurich. ADDISON-BIERMER.: sindrom Gilles de la Tourette (v.: boala ritmica auriculara (v. 3) intermitent: 4) legat de tiamina (afinitate scazuta a enzi-melor pentru cofactorul tiamin-pirofosfat). tropicale / tropical d. Loutim. debuteaza 229 . provocata Intotdeauna prin aceeasi cauza precisa ?i raspunzand favorabil la anumiti agenti terapeutici determinati (ex. SMALTULUI PATAT prind un ansamblu de afectiuni disparate (denumite uneori Jnflamatorii" nespecifice). ex.).). 1791-1875. B. multiple. Actualmente. oraf M IsCanda wide au. medic ingles. 'Du6Cin. X. Sin. Ex. printr-o persoana sau animal infectat. Sin. determinata de acumularea unor substante specifice In tesuturi. *b. •B. printr-o gazda intermediara. 17931S60. disfunc-tii intestinale.). Sin.: hiperkeratoza (v. DE SUPRAlNCARCARE / m.). provocata de infectia cu Rickettsia tsutsugamushi transmisa la om prin intermediul larvelor de trombi-culide (*7romb/cu//dae). transmissible / communicable d. B. animala sau vegetala. uneori. URECHIUSEI ATRIALE / m. •B. tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie addisoniana). de-clararea b.). •B.. de stocare a glicogenului. PRIN STOCARE / m.). Londm. Pentru primele patru b. de surcharge / storage pool d. Nicolas-Favre. si SIDA. •B. tulburari respiratorii si cardiace (cu modificari electrocardiografice). *sancru moale. SOMNULUI / m.: tripanosomiaza africana (v. • B. de vaches folles / mad cows d. Ex. contagioasa contractata prin raport sau contact sexual. hipotensiune. o serie de febre avand ca agenti vectori unele insecte etc. TROMBOEMBOLICA / m. • B. par stokage / storage d. Trichomonas. B. [Robert Adams. profesor de fizioiogie la Londra fi medic al reginei 'Victoria. de tip tifoid si leucopenie. 1827-1S92. Transmiterea se face direct. se caracterizeaza. • B. TROPICALA / m. *boala Behcet etc. cauzata de un deficit al enzimei ce catalizeaza decarboxilarea oxidativa a aminoacizilor cu catena ramificata (leucina.. *malarie. • B. Boli cu nume proprii • B. "lipo-idoze. tifos tsutsugamushi. venereal d. [Thomas Addison. Sin. sexuel-lement transmissible / sexually transmited d. TSUTSUGAMUSHI / m. B. DE STOCARE A GLICOGENULUI / m. des tics / Gilles de la Tourette d. Sin. retardare fizica si mentala si un miros caracteristic de . TICURILOR / m. encefalopatii spongiforme sub-acute transmisibile. icter cronic si. originea lor obscura: *lupus eritematos diseminat. [Thomas Addison. • B.: boala Zahorsky (v. este obligatorie. atribuita unui agent infectios specific sau produsilor sai to-xici si care se produce prin transmiterea acestui agent sau a produsilor sai dintr-un rezervor la o persoana receptiva.: *sifilis. clinician vtandu. *b. melanoza dermica. virus herpetic. thronibo-embolique / thromboembolic d. provocate de *vjrusuri lente. TRANSMISIBILA SEXUAL / m. CU VIRUS LENT / m.). Denumire generica pentru b. (STD).: boala bronzata.: boala Biermer (v. tsutfiiigamushi = gandac periculos. [Jap. *febra galbena. •B.: *boala Chagas. Candida. URINEI CU MIROS DE SIROP DE ARTAR / m. 'DuBOn.] B. de I'email tachete / mottled enamel d.. de I'oreillette / rhythmic auricular d. metabolica cu transmitere autozomal dominanta. asemanatoare. HIV etc.} B. •B. • B. Wiliam Stokes. care se dezvolta la nivelul mucoaselor superficiale [Chlamydia. *Fluoroza dentara rezultand din ingestia apei de baut cu un continut excesiv de fluor (peste 2 mg/1).: tezaurismoza (v. virus hepatitic B.: boala venerica. a unui agent vector sau a mediului extern neviu. • B. Endoflebita proliferanta si obliteranta a venulelor centrolobulare si a micilor vene suprahepatice. medic engtez. medic iriandez. • B.: *b. •B. 2) Sin. Lonitra. • B. V. 2) pete albe si brune. •B.: boala de sistem. *poliartrita cronica juvenila. VACILOR NEBUNE / m. adenopatie satelita. casexie bronzata. *dermatomiozita. virusuri sau paraziti. Se disting. • B. medic engiez.\ Insuficienta suprarenala cronica. dupa Addison. cutanate (*sderodermie. 18041S7S.} B. astenie. Exista patru fenotipuri clinice ale afectiunii: 1) clasic. infectioasa (determinata probabil de virusul 'Coxsackie).B. ADAMS-STOKES. de etiologie necunoscuta. sunt acceptate ca forme ale acestei b. care duce la acumularea acestora si a cetoadzilor omo-logi In sange si urina. *polio-mielitei anterioare acute. 3) hipoplazii si anomalii de forma (coroane deformate). *oncocercoza. acuta infectioasa si epidemica raspandita Indeosebi In Asia Orientala. ciroza biliara. Sir William Withey Gull. V. [Thomas Addison. printr-o leziune necrotica la nivelul portii de intrare.). apOnit peste 1000 de cazuri m 1948. clinic.: boala Menkes. vasculare ('angeite alergice).

Qottingen si J-feideKey. care poate fi consecinta unui deficit de sinteza a 'chilomicronilor. ALZHEIMER. 1817-1861. cu deces pana la varsta de doi ani. si boala Pick. Toionia).: boala . sindrom Anderson. Progresiv. 'Paris.. medic australian contemporan. 18S619S8. 1S64-1915. amigdalita. Rezervor de virus: soarecele de casa.ian. ALSTREM-OLSEN.: glicogenoza de tip IV (v. Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21.] B.: coriomeningita limfocitara. ereditara. • B. ca In placile senile extra-neuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic.). • B. adeno-patii. [Eugene Apert. 'Washington.: boala Leber I. n. difuza. Prognostic sumbru. la care se adauga apraxia si agnozia. ARDMORE. reprezinta o manifestare alergica In relatie cu existenta unor focare infectioase la distanta (pioree.: sindrom Alagille (v. mialgii. 9{ew yorki n. neurolog american. aceastd afectiune pentru prima data. S-a con-statat. C. si C. glicogenoza). infectii pelvine).). este manifesta clinic dementa accentuata.). ALBERS-SCHONBERG. americana. nevrita optica retrobulbara ereditara. • B. 2) Degenerescenta (sau displazie) corioretiniana congenitala sau infantila precoce. 18401917. ALPERS. Crouzon si cu malformatii ale extremitatilor membrelor superioare si inferioare. [name] Alagille. Etiopatogenia b. uneori. nu este clarificata. 0. 1868-1940.] B.] Sin. medic american contemporan. anatonopatoiog german (fiui anatomistuCui german fnidrich 'Arnold}. • B. este desemnat ansam-blul dementelor degenerative primare care pot debuta atat In perioada senescentei. Se caracterizeaza prin fragilitate anormala a oaselor. care este o glico-proteina transmembranara alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe.} Dureri si parestezii hemicefalice m teritoriul de inervatie al filetelor nervoase de la nivelul radacinilor C. 'Paris. neurolog francos. 'Paris. swOtz. osteosderoza generalizata. Alpers.. osteoporoza familiala.: boala Alstrom-Leber (v. 2) V. • B. [Alois Alzheimer.: boala von Willebrand (v. se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. ALEXANDER. Louis Edovard Octave Crouzon. 'in care se asociaza caracteristicile *b. [George Clinton Andrews. caracterizata prin *macrocefalie cu *hidrocefalie si *encefalopatie. 1835-1915. de asemenea. ALBRIGHT. neuroCog frances.} Afectiune degenerativa a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii. 1925.tic.oase-lor de marmura". de tip probabil recesiv. ceea ce antreneaza frac-turi repetate.!. n. parestezii de Intindere variabila. A. infectioasa. dureri musculare. profesor de medidnil intema. dennatotog american. • B. probabil virala. Histologic.z contemporan. In Okiaftoma . anemie importanta etc.] 1) B.: acrocefalosindactilie tip I (v. Tipul eel mai frecvent afecteaza initial mana (*mana . • B. agitatie psiho-motorie. Guillaume Benjamin Armand Dmhenne (de Boulogne).B. 1907. boala Leber II. patohg american. scheletui prezinta o opacitate foarte densa. [Heinrich Ernst AlbersSr. • B. care se manifesta sub forma unei infectii febrile.: bacterida pustuloasa. 'Sans.} 1) Sin. 1900. dezorientare temporospatiala. 2) V... congenitala si ereditara. • B. suede. meningita limfocitara acuta benigna. caracterizata prin deficit de absorbtie a lipidelor. baza militara. B. ALSTROM-LEBER. testele psihometrice (memorie ime-diata. B. ana-tomopatolog gemum (fiul anatonistuild german fried-rich Arnold).ne. ARMSTRONG. • • B. Sin. Este confirmata disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali. 1891. ARNOLD. vocabular) permit obiectivarea deteriorarii intelectuale. cu leucocitoza accentuata si albuminorahie putin modificata. caracterizata prin rinofaringita rebela. newoiog fi psihiatru ger-man. • B. oftalmolog suedes contemporan. V. amauroza congenitala Leber. 9{ew yor^ 1901-1964. pediatru franc-ez. 'Satin. Haas . pTofesor (succesiv) la.. [If Benjamin Alexander.. Sunt evidente mdeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale. [Francois Ami/cor Aron. sindrom Andersen. ge.: osteodistrofie ereditara Albright (v. aplazie retiniana. ARAN-DUCHENNE. care poate prezenta o infectie latenta. Exista forme benigne si forme cu evolutie grava (cecitate. [Julius Arnold. ge. acuta virala. Sin. scleroza Alzheimer. dementa Alzheimer. fara afectarea substantei albe). meningita seroasa epidemica. • B. APERT-CROUZON. 'sindrom meningian. pediatru franca. osoasa rara. Londra] 1) Sin. Radiologic. \A. apraxie. paralizii si. indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. ARNOLD-CHIARI. 1835-1915.: polidistrofie cerebrala progresiva infantila Christensen-Krabbe. [CAar7es John Armstrong. alcatuit din 3942 de aminoacizi si provenind dintr-un precursor. • B. Se manifesta clinic ca o *boala celiaca asociata cu p-hipolipoproteinemie. Sin.. 1806-1875. caracterizata prin *amauroza sau *ambliopie forte.ian. • B. ANDERSON". ANDERSEN. osteo-petroza.honberg.] B. manifesta la copil dupa o perioada de dezvoltare normala. Este cauzata de o dereglare a resorbtiei fiziologice a osteoclastelor.simiana") si se poate extinde apoi la membrele superioare si inferioare. Alexander. transmisa autozomal recesiv. familiala si ereditara. 6acterw[og american si specialist m sa.] Sin. [Bernard f.: atrofie musculara progresiva. 1907. oftalmoiog gt. Sin. 'Philadelphia. pediatru frames. Sin. contemporan. Tabloul clinic este m relatie cu evolutia b. . 1868-1940. Apert cu semnele faciale ale *b.] Afectiune rara. Unii autori sustin patogeneza printr-un 'virus lent. mieloscleroza. 2) Stewart W. OIsen. 19001969. ANDREWS. ] Dermatita veziculopustuloasa a falangelor terminale. discalculie. profesor ta 'SresCau (m present 'Wroclavi. evolueaza rapid spre dementa si moarte. [Cnr/ Hem-y Alstrom.an.: acrocefalosindactilie tip II. medic american. retentie vizuala. n. 'Paris.). caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica. leziuni ale hipocampului si o dilatare a ventriculilor cerebrali. denumit A-p.] Denumire prin care. 2) Forma rara de *leucodistrofie la nou-nascut. In formele de debut. [Fuller Albright. •• • B. [Dorothy Hansine Andersen. cat si Inainte de aceasta. Etiologia este incerta: imaturitatea celulelor nevrogliei ar Tmpiedica mielinizarea normala. *mioclonii.SW^-i undt a fast descrisa. la adult. • B. crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). m prezent. Theodor Leber. Sin. dar poate evolua si letal. 'Hamfmrg. 'Boston. Sin. radiolog german. afazie. medic francez. a cor-texului cerebral si a nucleilor cenusii centrali (uneori a cerebe-lului. [Car? Henry Alstrom. 1865-1921. hepatosplenomegalie.] Maladie ereditara transmisa autozomal dominant. APERT. ALAGILLE. [Julius Arnold. Exista o proliferare a 'astrocitelor si o acumulare lipidica In 'microglie.). cu tulburari mari de memorie.ne.nCita. Sin. cu semne generale asemanatoare gripei si meningita cu LCR clar.).te pufiiica.ARNOLD-CHIARI teaza functiile cognitive: amnezie Indeosebi anterograda. n. Anderson. • B.} 1) Nevrita optica retrobulbara familiala a carei transmi-tere ereditara este legata de sex. Sin. Se vindeca adesea spontan.ALAGILLE prin febra. surditate. A. tulburari ale limbajului oral si scris. prevalenta b. sindrom Vogt. agnozie.rm. [Eugene Apert. exista o degenerescenta progresiva. caracterizata clinic prin "microcefalie.: dementa presenila.] Sin. neuropatoiog engie.] Sin.tic. Cea mai profunda alterare afec230 B. [Ardmore. 1874-1938. Absenta raspunsului electro• retinografic permite diagnosticul si excluderea unei atrofii optice primare. *amauroza. • B.

Sin. dureri epifizare cu alterarea osificarii.: clorom. 1797-1853. Cft-Kcyo. [T'/tomos Bateman. profesor ia 'Str(in.ARNSTEIN Chiari.).z. medic gcrman. care poate aparea la menopauza. 'M.nos Mres. evolutie rapida spre exitus. [G. BEHCET. Copenftaga. Sin. • B. BASEL. boala Flajani. • B. cu transmitere autozomal dominanta. observata In hiperlordozele lombare sau 'in lombartroza banala. 2) Sin. • B. BABINGTON. [Sir George Ballingall. ASBOE-HANSEN.: paralizie generala progresiva (v. si spondilartrita anchilozanta. osteo-patie hemoragica primitiva.} B. manifestata prin dementa.} Afectiune rara In care se asociaza: *purpura trombodtopenica. [John Hutton Balfour. In retatie cu o degenerescenta senila tegumentara: evolutie cronica si reddivanta. Sin. care poate aparea la copiii cu leucemie. astenie. 1S61-1918. [Guido Banti.] Sin. [Aladar Aufeszky.} Sin. 2) Poliserozita: inflamatie cronica manifestata prin efuziuni seroase In diferite cavitati (pahipleurita. • B.). Sin. 1844-1920.} 'I'Hiperkeratoza difuza. BAEHR-SCHIFFRIN. Sin. BALFOUR.. 1845-1945. Landre Beauvais. VTofesor la f(oTe. BANTI. pancitopenie periferica cu hipercelularitate medulara si semne de hipertensiune portala asociate cu o alterare morfofunctionala a ficatului. *eretism cardiac). medic francos. ^e. • B.: boala Moschowitz.nta. [/Intouie Laurent fesse Bayle.). de gravitate variabila (evolu-eaza spre ciroza hepatica). aritmii. 'Edin6urg. BASEDOW.). Londra. 1772-1840. •B. Sin.} *Artroza interspinoasa a rahisului lombar. me-dic ingte. 1877. care poate aparea la nou-nascutui de sex feminin.rseBurg. inhibitia prin feedback ne-gativ de la nivel hipofizar dispare si apar manifestari clinice de hipertiroidie.: boala Moeller-Barlow. 1855-1928. AYERZA..iv. Sin. Asboe-Hansen. 1S08-1884. • B. BASEDOW-GRAVES. Vaquez In care lipseste splenomegalia. •B. Metabolismul bazal si fixarea radioio-dului sunt crescute. tulburari cardiovasculare (tahicardie.} Varietate de *hidronefroza. 'Paris. BATEMAN. • B. Apare din cauza hipoplaziei sau aplaziei muscula-turii netede. •B.: boala Machado-Joseph (v.). istoric pentru maduromicoza (v.z. profesor ia l^azan. 231 . 1799-1858. dennatoCog turc.} Sin. febra. foliculara. BARBER. BANNISTER.[ Sin.: pseudorabie (v. medic spanioi. • B.). [Henry Martyn Bannister. boala Graves.: boala Darier (v. medic ge. " B. Sin. 1780-1855. Sin. AUJESZKY.} Ulcer cutanat tropical. • B.} 1) Spasm saltatoriu sau tic al extremitatilor inferioare. care se manifesta prin hemoragii cutanate si mucoase.ri-can.). [Frederick Eustace Batten.). medic argentinian. Robert fames Graves.rm.} Afectiune a splinei care se manifesta prin splenomegalie.: boala Rendu-Osler (v.). Sin. anemie. a celulelor anormale (mieloblaste. • B. 'Edin6urg. fans. observata la nou-nascut. • B. " B.: dermatita buloasa keratogena. [Pierre Jean Baptiste Bazy.} Malformatie congenitala rara. ARNSTEIN. se manifesta prin cifoza posttraumatica la subiecti cu predispozitie ereditara. Londra. BATTEN. " B. cu localizare mdeosebi la fata si la gat. Londra. 1794-1866.: purpura senila Bateman.: anemie Banti. neuroiog engkz. BEAUVIEUX.z.} Sin. [Benjamin Guy Babington.: boala din Bornholm (v.} Sin. BAZY. ojtaimolog e. sindrom Banti. " B. 18571927. scorbut infantil. consecinta a unor dilatatii congenitale ale bazinetului si ale calicelor. 1778-1821.. tulburari psihice. Sin. newoioff ame. BAMBERGER. leucoblaste) si uneori hiperleucocitoza. [/ose Antonio Roviralta BaiTiiqaer. m Ocwnvl Atlantic. diaree.} 1) Dermatoza care poate aparea la persoanele In varsta.: boala Basedow.: sindrom Ayerza (v. Formula sanguina evi-dentiaza prezenta anemiei.: boala SpielmeyerVogt (v. 1886-1955.ng[tz.} Sin. fie cu *poliartrita reumatoida. Forma a *b. dermatoiog e-ngkz.} Sin.: dermatoza Barber. • B. medic si Botanist engCez.ngit. inside.: hidronefroza congenitala intermitenta. cfiirurg franctz. medic irCandez. 1889-1946} Afectiune a adultului tanar de sex masculin. m Australia. [Heinrich van Bamberger. termofobie. BAMLE. anemie cu semne de hiperhemoliza si subicter. la care se asociaza uneori "hidrocefalie si *sp/na bifida. [Abel Ayerza. medic maghiar. Legarea anticorpilor la *receptorii TSH de pe celulele tiroidiene stimu-leaza secretia hormonilor tiroidieni.} Tumora maligna. Este caracterizata prin existenta de pete purpurice localizate pe antebrate si gambe.: lipodistrofie progre-siva (v. BEHQET • B. [Karl Adolf van Basedow.). BATTEN-MAYOU. Sin. " B.] Afectiune asemanatoare polispondilitei reumatismale. provocata de prezenta autoanticorpilor antireceptori TSH cu functie stimulatoare. Londra. dennatoiog dams contemporan. medic austriac.In disc". *exoftalmie Insotita de diverse semne oculare. [Bernhard Laurits Frederik Bang. [Boreoo. 1790-1854. unde se formeaza o vezicula care se ulce-reaza rapid. AZORE. Se dezvolta In maduva osoasa si inva-deaza rapid periostui si tesuturile moi. • B. caracterizata prin hernie de trunchi cerebral si cerebel la nivelul gaurii ocdpitale. patoCog austriac. BALLINGALL. medic e. me-dic ame. • B. eel mai frecvent provocat de Corynebacterium diphte-riae. 1865-1918. r&u. BANG.: bruceloza (v. [Christian Ingerslev Baastrup.). • B. • B. 1885-1950. 1865-1918. BARLOW. cu lapte conservat.e. eras din 'ECvetia unde a fost descrisa 6oata. psihiatru francos. ana. BAYLE. Se pare ca este determinata de Intarzierea mielinizarii fibrelor nervilor optici. scadere ponderala. Pseudoatrofie optica a sugarului antrenand cecitate aparenta.Tinw dwiez. Arthur Simons.: edem Quincke (v. [Azure. 1876-1934. debutand la nivelul unui folicul pilos. purpura trombocitopenica trombotica. Aceasta entitate se identifica In prezent fie cu *reumatismul articular acut. Marmaduke Stephen Mayou. • B. Uneori se complica cu gangrena. Sin. [Frederick Eustace Batten. • B. B. cu eozinofilie sanguina.B.). neurolog mgltz. BARRAQUER-SIMONS. [Sir Thomas Barlow. Londra.: molluscum contagiosum (v. pericardita constrictiva etc. Simptome caracteristice: tumefactia difuza a tiroidei. [Karl Adolf von Basedow.).] B. *diskeratoza foliculara . de culoare verzuie. BAASTRUP. [Augustin-J. BARCOO.toinopatolog itaiian. • B. [George Baehr. Se Intalneste In regiunile tropicale si subtropicale desertice. Schiffrin. ai 'Marinei legate.burg. tremura-turi digitale fine. leziuni nervoase.z.ng[e. V.te.} B. 'Barcelona. portugheze.: ulcer de desert. medic ve. care apar de obicei In al doilea an de viata. care dispare In cateva luni. apoi ia St. 1790-1854. [Vladimir Michailovitch von Bechterew. Este o varietate de reumatism degenerativ. 1848-1932. sufuziuni subperiostale. 1822-1888.an contemporan. Leziunea apare In zonele descoperite. 1852-1925. chirurg e. [Harold Wordworth Barber. paralizie si afectare a substantei albe prin depuneri de *lipofusdna. 'Dublin. • B. [Hulusi Behcet.an.: osteoartroza interspinoasa.] Sin.rse. 1853-1934.} Denumire istorica pentru reumatismul poliarticular. • B. Vuna. 'Sue.: lipofusdnoza neuronala juvenila.). uneori familiala.: boala Basedow-Graves (v). Londra.} Dermatoza pigmentara buloasa. n. medic engte. [Base/. la f{6pitau^ de 'Paris.} Sin. radioCog danez. In cazul sugarilo'' alaptati artificial. 1869-1933} Sin. Copenfiaga. 'Petersburg. cu localizare craniana (Indeosebi orbitara). • B. neuroCog rus. nwGc germcol. BECHTEREW.} Sin. 1SS1-1916. trans-piratii profuze. BEAUVAIS.

[Anton Biermer.} *ldiotie amaurotica familiala. cu proeminenta In forma de . caracterizata prin depozite difuze intercapilare (mezangiale) de IgA si C3.galbenus de ou pe farfurie". dermatolog francez. BERGER / maladie de Berger / Berger's disease.: sporotricoza (v. dermatolog france-s. 1827-1892. degenerescenta tapetoretiniana. Sin. uveita antrenand cecitate.a. si policorie.: tibia vara.z.: sindrom Benedikt (v. 'Berlin. In primele saptamani de viata. dermatolog franc. 'Bordeaux 18221888} Manifestari oculare ale avitaminozei A. medic ame. • B. Louis K.} Sin. BJORUM. dermatolog francez. BILLROTH [Christian Albert Theodor Billroth. BESNIER-KAPOSI-LIBMAN-SACKS. Emanuel Libmaa. Evolutia este letala In 3-4 ani.: cefalhidrocel traumatic. Depozi-tele sunt vizibile In microscopia optica prin imunofluorescenta si In microscopia electronica. si degenerescenta eredo-maculara. Prin examenul sumarului de urina se confirma hematuria si o proteinurie usoara (1-2 g/24 ore). care apare la orezile dupa o infectie (otita. caracterizata prin atrofie corioretiniana centrala cu alterari degenerative pigmen-tare si leziuni retiniene periferice. 1845-1917. [Martin Bemhardt. In general.ui yor^ 1872-1946. Moritz Kohn Kaposi. dermatolog francos. «B. chirurg german. sindrom Behcet.. apoi la Zurich. •B. 1902.} 1) Forma de *degenerescenta maculara retiniana. caracterizata In general printr-o leziune rotunda bine delimitata. Se manifesta prin dementa. iar prognosticul poate fi grav. 1881-1955. amigdalita) sau dupa un efort fizic intpns.: boala exostozanta (v. Afectiune manifestata la ambele sexe. sfingolipidoza. ptw/esor (succesiv) la Leipzig. dtrmatolog austriac. [Moritz Benedikt.: degenerescenta eredomaculara. medic jrancez. Sin. BIETT.} Maladie caracterizata prin absenta secretiei de 'factor intrinsec gastric. Sin. 'Dublin. pediatru american.). • B. • B. Sin. Stockholm.rman. idiotie amaurotica familiala. Se considera ca la originea manifestarilor se afla me-canisme autoimune. 1874-1943.B. profesor la fena. [Jean Berger. 1871-1940. BESSEL-HAGEN. encefalopatie sau sindrom Binswanger. 1867-1935.: iridocicl'ita recidivanta.. 1851-1923. precum Si printr-un mers caracteristic cu paSi mid si baza de sustinere larga.} Forma de *lupus eritematos. [Ernest Henri Besnier. Jan Jansky.} Sin. Au fost raportate si cazuri familiale. Sin.rica.] Sin. B.: dementa. din cauza unui accident infectios grav. Best. •B. Maduva osoasa este bogata In normoblaste tinere. mesangial IgA glomerulonephritis. [Lourent Theodore Biett. mai tar-diva. chirurg german.). 'Boston. sindrom Billroth. 9{e. sinchizis). care se manifesta In jurul varstei de 4 ani. BLOODGOOD.a. 1878-1920. oftaimotog iriandez. originar din '£raga. Elementele au tendinta la diseminare simetrica si dispar In cateva saptamani. Bitot. [Christian Albert Theodor BUJroth. [K"ennetA DonieJ Blackfan. V. [Walter PaInam Blount. 'Vwia. BESNIER-BOECK-SCHAUMANN. a unor leziuni oculare: "uveita cu 'hipopion. • B. neurolog austriac. medic ge. 1896. In toate aceste localizari sunt prezente leziuni de vascularita si perivas-cularita. Histologic se constata Incarcare grasoasa hepatica. 18351920. 'Jvlarfiwg si 'BresTau fin present 'Wroclaw. Sin. fiind osmiofile.} 'Eritroblastopenie congenitala care determina anemie cronica normocroma. aceasta perturbare nefiind determinata de o infectie sau de o carenta alimentara. XX. B. BITOT. BERNHARDT.. 1837-1902. care nu ajung Insa la maturare. 1852-1929. si degenerescenta eredo-maculara.). Henri Eugene Gouge-rot. profesor dt medicina interna mai int6i la 'Se. Diamond. b.} Sin.ri. • B. afte genitale si aparitia. cu evolutie subacuta si recidivanta. • B. n. cu predominanta simptomelor cerebeloase. profesor la Zurich si 'Viw. de remaniere si atrofie) si reprezinta forma congenitala a *bolii Stargardt. evolueaza In trei stadii (de disc.: trombangeita obliteranta (v.. Sin. [F.} 1) *Meningo-cel consecutiv unei fracturi craniene. dermatolog suedes.rn. BIELSCHOWSKY-JANSKY. BLOUNT 1873-1921.).doc" a condilului intern. BENEDIKT. evolueaza In pusee recidivante. 1831-1909. [Otto Binswanger. V.] Sin. sinuzita. 1879-1953. prin hepatomegalie considerabila Insotit§ de oprirea cresterii staturoponderale. • B. Sin. Reprezinta forma de tip juvenil precoce a 'sfingolipidozei cerebrale. care antreneaza malabsorbtia *vitaminei B. sindrom Behr.} Sin. [Alfred Biel-schowsky. chirurg austriac. BLOUNT.} Forma de encefalopatie ateroscle-rotica subcorticala. 'Paris. 9^e. 1781-1840. • B. medic american. Insa prognosticul este re-zervat. [Pierre A. [Joseph Colt Bloodgood. • B. Sin. BEHR. asociata cu pierderea difuza de substanta alba subcorticala si dilatarea ventriculilor.). anemie pernicioasa. pedi-atru american. Caesar Peter Moller Boeck. 'Paris. neurolog german. 'Viena. Saris.: sfingolipidoza de tip juvenil precoce. • B.). BEHR caracterizata prin trei simptome cardinale: afte bucate recidivante. BEST. 2) V. •B. Administrarea intravenoasa de vitamina B. profesor la Zurich si l^ena. chirurg american.: anemie Biermer. este urmata de un raspuns sanguin specific (*reticulocitoza). virala sau imunologica. care constau In distrofie corneo-conjunctivala Si *hemeralopie prin deficit de 'caroten la nivelul *bastonaselor retiniene. neurolog german. este hematuria macroscopica recidivanta.: sindrom Blackfan-Diamond. cfmwy german. degenerescenta tapetoretiniana. nefroiog francos. Felix van Winiwarter. Saris. 'Berlin.} *Eredodegenerescenta maculara cu transmitere autozomal dominanta. strict localizata. urmate de ulceratii. sec. bolnavii decedand. profesor la 'Saris. V. . ortoped american. • B.: lupus eritematos diseminat (v. BILLROTH-WINIWARTER.). " B. 1844-1915.. Semnul clinic ca-racteristic al b. [Carl Behr. 'Boston. 'Polonia). Benjamin Sacks. Sin. BLACKFAN-DIAMOND. Afectiunea poate evolua spre hipertensiune arteriala sau insuficienta renala. 1831-1909. V. Nu exista nici semne de insuficienta hepatica. asociata cu neutrotrombopenie si tulburari digestive si nervoase discrete. 1883-1948. BEURMANN-GOUGEROT.] Sin. •B. l^iena.e. Este o b. medic si serolog cek.. 1900} Forma de 'genu varum caracterizata prin angulatia partii proximate si interne a diafizei tibiale. [Ernest Henri Besnier.: boala chistica a mamelei (v.. degenerescenta tapetoretiniana centrala. sin-drom Adamantiades. ereditara cu transmitere dominanta. dermatolog non'egian. normocitara si aregenerativa. 1829-1894.). 232 B. Etiologia este neelu-cidata. 1829-1894. stabuit (a 'Baltimore. cu aspect al maculei de .} Sin. • B. 1856-1922. oftalmolog german.: sarcoidoza (v. [Fritz Bessd-Hagen. cauzata de hipertensiunea arteriala sau de arterioscleroza vaselor profunde perforante si a capilarelor substantei albe subcorticale. BIERMER. cu afectare moderata a starii generale. medic german.: glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA.: lupus eritematos discoid sau subacut. • B.} Sin. JSrgen Nilsen Schaumann. [AtAur Henry Season. 2) V. 1852-1931.. profesor la J{am£uy. oftalmolog german.. n. B.w yorl^ n. • B. [CAor/es Lucien Beurmann. 1852-1912. Determina anemie macrocitara cu megaloblastoza medulara. degenerescenta tapetoretiniana. boala AddisonBiermer. Oslo.: meralgie parestezica (v. de coloratie rosie sau galben clar. • B. BINSWANGER. BENSON.: sinchizis scintilant (v.} Varietate de *nefropatie glomerulara cronica primitiva (25 % din cazurile de la adult).

B. BLUMENTHAL •B. BLUMENTHAL. [Ferdinand Blumenthat, medic german, profesor de medicina internet [a 'SeHin, n. 1S70.] Maladie asemanatoare clinic cu o "leucemie mieloida, de care se deosebeste prin proliferarea primitiva importanta a sistemului eritropoietic, In plus fata de cea a tesutului mieloid, la care se asociaza hiperieucocitoza. Este considerata o varietate de *poliglobulie. • B. BOGDAN-BUDAY. [Aladar Bogdaa, medic maffHiar contemporan; Kalman Buday, cfururg maghiar, 'Sudapesta, 18631937.] Afectiune determinata de *Corynebactehum pyrogenes anaerobium, caracterizata prin febra si abcese cu localizari -, s multiple (ficat, plamani, splina, muschi). • B. BONDUELLE. Afectiune caracterizata prin asocierea sem-nelor de 'scleroza laterals amiotrofica si de *b. Parkinson, la care se adauga leziuni corticate (straturile II si III ale *izo-cortexului) cu *glioza si neurospongioza (v. neurospongiom). •B. BONIELAND. Sin.: boala mitrala (v.). • B. DIN BORNA. [Boma, oraf in 'EstuI Qe.rmanwL\ B. care se transmite de la cal, determinata de un virus si constand Intr-o 'encefalomielita acuta; este transmisa rar la om. •B. DIN BORNHOLM. [Bornholm, insu[a daneza in fMarea 'Saliva.] B. epidemica determinata de virusul "Coxsackie B. DebutuI este brusc, prin afectare musculara (induratie, noduli), iar ulterior dureri la baza toracelui, accentuate de miscarile respiratorii, simuland o afectiune pulmonara. Se asociaza cu febra, cefalee, uneori pleuropericardita uscata, otita medie, encefalita. Evolutie benigna. Sin.: boala Bamie, boala Daae-Finsen, boala Sylvest, gripa Dabney (sau gripa ,,diavolului"), mialgie epidemica, pleurodinie epidemica. • B. BOSVIEL. [/. Bosviel, medic francos, sec. XIX-XX.} He-matom al luetei cu aparitie brusca, de etiologie incerta. Se invoca factori mecanici, infectiosi, hormonali, vasomotori. Se vindeca spontan, dar pot sa apara recidive In 20% din cazuri. Sin.: apoplexia luetei. • B. BOUCHARD. [Charles Jacques Bouchard, me-dic francos, profesor de patoiogie gonoraid [a Paris, 1837-1915.} Dilatatie a stomacului prin ineficienta musculaturii gastrice. V. si dilatatie acuta de stomac. •B. BOUCHET. [Henri Bouchet, medic francos, n. 1873.} .Sin.: boala Bouchet-Gsell (v.). •B. BOUCHET-GSELL / maladie de Bouchet-Gsell / swineherd disease. [Henri Boiir.het, medic francez., n. 1873; Otto Gsell, medic fi fiacterwiog eivefian, Saint-Cjaii, n. 1902.] Pseudotifomeningita asociata cu exantem papulos recidivant, cu evolutie benigna, cauzata de Leptospira pomona (sau L. hyos), transmisa la om de porci. Simptomatologia este asemanatoare cu cea a *febrei tifoide. Sin.: boala Bouchet, tepto-spiroza crescatorilor de porci. • B. BOUILLAUD-SOKOLSKY. [Jean Baptiste Bouillaud, midic franciz, profesor de cdnica. imdicaia. la 'Sans, 1796-1881, Grigorn Ivanovici Sokolsky, nedit. rus, profesor de ctinica. msdiraiil ia l^azan, apoi ia Moscova, 1807-1886.} Sin.: reuma-tism articular acut (v.). •B. BOURNEVILLE. [Desire Magloire Bourneville, ne.wolog francez, 'Paris, 1840-1909.] Sin.: scleroza tuberoasa Bourneville (v.). •B. BOUVERET. [Lean Bouveret, medic franctz, Lyon, 1850-1929.] 1) Forma benigna de tahicardie paroxistica supraven-triculara care consta In accese paroxistice de tahicardie regu-lata, cu frecventa Intre 180 si 220 pulsatii pe minut, produse prin mecanism de *reintrare, Insotite de semne functionale diverse (palpitatii, dureri de tip anginos). Pe traseui electrocar-diografic lipsesc undele P. Tahicardia poate dura cateva ore, apare si dispare brusc (spontan sau dupa compresiunea sinu-sului carotidian, tratament medicamentos sau electric) fara nici

B.BRUTON o manifestare anterioara. Sin.: boala Bouveret-Hoffmann, tahicardie paroxistica esentiala. 2) V. sindrom Bouveret. •B. BOUVERET-HOFFMANN. [Lean Bouveret, medic francos, Lyon, 1850-1929; Johann Hoffmann, Mwolog german., J{eidei6erg, 1857-1919.} Sin.: boala Bouveret (v.). • B. BOWEN. [John Templelon Bowen, dennatoiog anwican, 'Boston, 1857-1941.} 1) Dermatoza care debuteaza la adult cu cateva pete lenticulare putin scuamoase sau prin discuri *numulare a caror confluenta formeaza placarde polidclice care persista nedefinit. Netratate, leziunile sufera o degenerescenta maligna lenta. Anatomopatologic se descrie o *diskeratoza a celulelor malpighiene. Sin.: dermatoza precanceroasa Bowen, diskeratoza lenticulara 'in disc. 2) *Diskeratoza conjunctivala localizata la nivelul limbului sub forma unor tumorete gelatinoase de culoare roza sau alb-cenusie. Poate degenera malign in *epiteliom spinocelular. Localizarea poate fi si la nivelul mu-coaselor. Sin.: eritroplazie. •B. BOZZOLO. [Camilfo Bozzolo, medic itafian, 1845-1920.} Sin.: mielom multiplu (v.). • B. BRAILSFORD. [fames Frederik Brailsford, radioCog engiez, 'BirmingHam, 1888-1961.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. BRILL. [Nathan Edwin Brill, medic american, 'J^e.iil yor^ 1860-1925.} Sin.: boala Brill-Zinsser (v.). • B. BRILL-SYMMERS / maladie de Brill-Symmers / follicu. Iar lymphocytoma, Brill-Symmers syndrome. [Nathan Edwin Brill, medic am-erican, f^ew yor^ 1860-1925; Douglas Symmers, patoiog american, 9{ew yorl^ 1879-1952.} Denumire desueta pentru un limfom caracterizat anatomopatologic prin foliculi ganglionari mari, fiind integral actual In cadrul *limfoa-melor nonhodgkiniene cu structura nodulara. Clinic se eviden-tiaza o hipertrofie generalizata a ganglionilor limfatici Insotita uneori de splenomegalie. Sin.: limfom gigantofolicular, sindrom BrillSymmers. • B. BRILL-ZINSSER / maladie de Brill-Zinsser / Brill's disease, mild recrudescent typhus fever. [Nathan Edwin Brill, medic american, f{ew yorl^ 1860-1925; Ferdinand Zinsser, dermatotog german, n. (a y{ew york,. profesor [a 'Koin, 1865-1952.} *Tifos exantematic sporadic benign, denumit si ..resurgent", de origine endogena, aparut la subiecti care nu gazduiesc nici un parazit (aceasta caracteristica este suficienta pentru a diferentia b. B.-Z. de tifosul recidivant). Sin.: boala Brill, tifos resurgent. • B. BRINTON. [William Brinton, medic engiez, Londra, 18231867.} Sin.: linita plastica (v. linita). • B. BROCA. [Paul Broca, antropo[og si ckirurg francos, pro-fesor ia 'Paris, 1824-1880.} Sin.: afazie Broca (v.). " B. BRODIE. [Sir Benjamin Collins Brodie, c-furwrg engCez, Londra, 1783-1862.} 1) Tip de osteita cronica care antreneaza formarea unei cavitati In interiorul osului (metafiza unui os lung sau scurt). Cavitatea confine puroi si sechestre osoase. Radiologic se observa o zona hipertransparenta intraosoasa, limitata de osteoscleroza. Sin.: abces Brodie. 2) Tumora mamara voluminoasa, boselata, cu zone ferme si fluctuente alternante, fara adenopatie axilara satelita. Initial considerata un cistosarcom, s-a demoistrat a fi de fapt un adenofibrom intracanali-cular In care componenta conjunctiva este predominanta. Evo-lutia tumorii este variabila, uneori benigna, alteori maligna pri-mitiv sau prin producerea de metastaze de tip sarcornatos. Frecvent, tumora este denumita filoda, deoarece pe sectiune prezinta un aspect lobulat striat, cu ramificatii fine, asemenea frunzei unui arbore. Sin.: tumora Brodie. 3) Sindrom de natura isterica, pacientui simuland o afec(iune articulara dureroasa (coxalgie isterica). • B. BRUTON. [Ogden Carr Bmton, pediatru american, n. 1908.] Forrhfi de *agamaglobulinemie congenitala, transmisa 233

B. BUDD-CHIARI recesiv gonozomal. Se manifests clinic prin infectii bacteriene respiratorii si intestinale reddivante, adesea foarte grave. Anatomopatologic se constata absents, In maduva spinarii, a liniei plasmocitare. • B. BUDD-CHIARI. [George Budd, medic engiez, Londra, 18081882; Hans Chiari, patoCog austriac, 1851-1916.} Sin.: sin-drom Budd-Chiari (v.). • B. BUERGER. [Leo Buerger, chimrg ft patoiog american, 9{ew yorki 1879-1943.} Sin.: trombangeita obliteranta (v.). • B. BUREAU-BARRIERE. [Yves Bureau, Henri Barriere, medici franc.ezi contemporani.} Forma de *acropatie ulceromu-tilanta, cu localizare la nivelul membrelor inferioare. Este favo-nzata de traumatisme repetate. • B. BURGER-GRUTZ. [Mox Burger, medic german, profesor sit medicina internet ia 'Bonn, apoi Ca Leipzig, 1885-1966; Otto Griitz, dermatoiog fi veneroCog german, profesor ia 'Kyli 1886-1963.} Sin.: hiperlipemie esentiala (v.). • B. BURKITT. [Dennis Burkitt, medic saffian contemporan, specialist in fioii tropical,.} Sin.: tumora Burkitt (v.). • B. buschke. [Abraham Buschke, dermatoiog german, profe-sor [a 'SerCin, 1868-1943.} 1) Infiltratie cutanata sclerodermi-forma indurata, difuza, localizata frecvent la nivelul gatului si membreior superioare. 2) Sin.: criptococoza (v.). • B. BYLER. [By/er, numele de famiiie a[ copiitor ia care 6oa[a a fast ofiservata pentru prima oara.} Afectiune familiala ere-ditara, care consta In *colestaza intrahepatica progresiva. Se manifesta prin *steatoree, hepatosplenomegalie, pusee icterice recidivante si Intarziere 'in dezvoltarea psihosomatica, cu 'nanism consecutiv. • B. CACCHI-RICCI. [Bofoerto Cacchi, wotog itaiian, fpadova, sec. XX; Vincenzo Ricci, radioiog itaiian contemporan, 'Podova,} Sin.: rinichi In ,,burete" (v.). •B. CAFPEY. |/oAn Caffey, pediatra american, 1895-1966.} Afectiune care apare Inainte de varsta de 6 luni, caracterizata prin formarea unor tumefactii dureroase la nivelul membrelor si a maxilarului inferior, localizate pe os si asociate cu hiperfosfatemie si semne de infectie generala. Evolutie benigna cu durata de cateva luni. Sin.: hiperostoza corticala infantila, sindrom CaffeySilverman. • B. CALVE. [Jacques Calve, ortoped fra.nc.ez, 'Paris, 18751954.} Necroza aseptica spontana, uneori consecutiva unui traumatism usor al uftui corp vertebral (regiunea dorsolom-bara), cu dureri aeTe iradiaza m abdomen si constituirea unei cifoze. Sin.: osteccondrita vertebrala infantila, vertebra plana. • B. CALVfcfc£GG-PERTHES. [Jacques Calve, ortoped francez, 'Paris, J/875-1954; Arthur Thornton Legg, cflirurg ortoped, 'Bflswn, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, ch-irurg german, ^profesor [a Leipzig, apoi [a 'Tilfibingen, 1869-1927.} "Osteocondroza a nudeului de osificare a capului femural care se aplatizeaza, se condenseaza si capata un aspect radiologic fragmentat. In evolutie se poate vindeca fara sechele, dar, frecvent determina o malformatie de sold, *coxa plana. Sin.: boala Legg-Perthes, osteocondrita a soldului. • B. CAMURATI-ENGELMANN. [Morio Camurati, medic itaiian contemporan; Guide Engelmann, cfwwg ortoped anstriac, 'Viena, n. 1876.} Sin.: boala Engelmann (v.). • B. CANAVAN. [Myrtelle M. Caimvan, medic american, 18791953.} B. a copilului mic; consta In degenerescenta spongioa-sa si vacuolara a substantei albe a SNC. Clinic b. se manifesta prin megalocefalie, miscari *coreoatetozice, convulsii, ce-crtate prin atrofia nervului optic. Moartea survine Inainte de 2 ani de evolutie a maladiei. Transmiterea este recesiva, biologic existand un deficit al enzimei asparto-acilaza. Sin.: sde-roza cerebrala spongioasa. 234

B. CHANDLER • B. CAPDEPONT. [Bernard Capdepont, stomato(og franc-ez,, 1867-1918.} Malformatia *dentinei, de origine necunoscuta, transmisa autozomal dominant. B. afecteaza atat dantura temporara, cat si pe cea permanenta. Se caracterizeaza prin abraziunea rapida a coroanei dentare, hipoplazia radadnilor dentare si obliterarea progresiva a camerei pulpare. Dintii au aspect opalescent, maroniu sau albastrui si nu- sunt afectati de carii. Sin.: dentina opalescenta ereditara, dentinogenesis imperfecta. • B. CARDARELLI. [Antonio Cardarelli, medic itaiian, profesor de ciinica. medicatd [a 9{eapole, 1831-1926.} Sin.: boala Riga (v.). • B. CARDUCCI. [Agostino Carducci, clinician itaiian, n. 1873.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. CAROLI-SCHIFF. [Jacques Caroli, gastro-enteroCog francez, n. 1908; Moritz f. Schiff, fiziotog si anatomist german, n. [a (feneva, profesor de anatomic comparata ia 'Serna, apoi profesor de fizioiogie ia Cjeneva., 1823-1896.} B. caracterizata prin supraIncarcare hepatica In colesterol, responsabila de hepato-megalie. • B. CARRION. [Corrion, student peruvian in medicma, 18591885, care, pentru a demonstra unitatea formeior de hartonelozd, si-a inocuiat o suspensie provenitd de ia un caz de forma cronicd a 6oiii — verruga — decedand prin forma acutil, septicemicd a fiodi, denumita si ftbra de Oroya} Denumire utilizata pentru desemnarea concomitenta a formeior acute si cronice de bartoneloza (v.). • B. CASTELLAN). [Sir Aldo Castellani, iJacteriotog si specia&st M boii tropicaie, de origine itaiiana, profesor ia Londra, 18781971.} Sin.: spirochetoza bronhopulmonara (v.). • B. CASTLEMAN. [Benjamin Casileman, patoiog american, 1906-1982.} Maladie a tesutului limfatic produsa printr-o infectie cu un Gamma-herpesvirus, Herpesvirus uman 8, izolat In 1994. Histologic se caracterizeaza prin proliferare limfodtara asociata leziunilor de hiperplazie angiofoliculara si se manifesta clinic prin febra, adenopatii, splenomegalie. Este frecvent asociata cu *sarcomul Kaposi, Indeosebi la subiectii infectati cu *HIV. • B. CATTO. Sin.: schistosomiaza arteriovenoasa cu Schistosoma japonicum (v. schistosomiaza). • B. CAZENAVE. [Pierre Louis Alphee Cazenave, dermatoiog francez, 'Paris, 1795-1877.} 1) Sin.: pemfigus foliaceu (v.). 2) Lupus eritematos cronic (v.). • B. CEELEN. }WiIhelm Ceeleii, anatomopatoiog german, profesor ia (jreifswaid, ami ia 'Bonn, 1883-1964.} B. care afecteaza Indeosebi tinerii si este caracterizata prin asoderea tul-burarilor respiratorii, acute si cronice (dispnee, hemoptizie), cu o anemie hipocroma severa. Evolutia este letala, prin insufi-cienta respiratorie si cardiaca. Anatomopatologic exista depu-neri de *hemosiderina la nivelul alveolelor si capilarelor pulmo-nare, Insotite de fibroza interstitiala difuza. Sin.: hemosideroza pulmonara idiopatica. • B. CHAGAS. [Cnr/os Chagas, medic firazilian, 1879-1934.} Forma de *tripanosomiaza cu evolutie acuta la copii si cronica la adulti. AgentuI infectant este Trypanosoma cruzi. Forma acuta se caracterizeaza printr-un nodul eritematos la locul de inoculare si limfadenopatie regionala, ulterior *mixedem ?i deficit cardiac si neurologic. In forma cronica (dupa o perioada de latenta de ani de zile), cele mai importante manifestari sunt cardiace (miocardita), dar pot coexists si disfunctii gastroin-testinale (*megacolon), neurologice etc. Sin.: tripanosomiaza americana. • B. CHANDLER. [Freniont A. Chandler, medic american, sec. XX.] *Necroza aseptica, In general bilaterala, a capului femurului, observata la adult.

B. CHARCOT • B. CHARCOT. [/eon Martin Charcot, newolog francez, profesor [a'Paris, 1825-1892} 1) Sin.: sderoza laterals amiotrofica (v.). 2) V. sindrom Charcot. •B. CHARCOT-MARIE-TOOTH. [Jean Martin Charcot, mwo-[og franctz; profesor [a 'Paris, 1825-1893; Pierre Mane, newo-[og francez, profesor ia 'Saris, 1853-1940, Howard Henry Tooth, newoiog eng[ez, Cambndge, 'Durham., 1856-1925.} Neuro-patie periferica ereditara senzitivo-motorie transmisa dominant autozomal. Debuteaza la adolescent. Evolutia este lenta, cu amiotrofie distala, impotenta functionala moderata si abolirea reflexelor osteotendinoase In teritoriul afectat. • B. CHARMOT. [G. Charmot, medic francos contemporan, %{wsi[ia,\ Forma de *macroglobulinemie; difera de "macroglobulinemia Waldenstrom printr-o evolutie mai putin grava. •B. CHARRIN-VON WINCKEL. [Albert Charrin, medic bacteriolog si igienist francez, profesor de. patoCogie generaia [a 'Paris, 1857-1907; Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor la. 'Kgstocf^ apoi ia function, 18371911.} Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. CHESTER-ERDHEIM. B. a adultului caracterizata prin le-ziuni osoase bilaterale, aproape simetrice, *xantoame cutanate, un *xantogranulom retroperitoneal si uneori xantoame visce-rale. Lipidemia este normala. •B. CHICAGO. [Chicago, eras fn SWI.] Sin.: boala Gilchrist •B. CHRIST-SIEMENS-TOURAINE. [Josef Christ, medic fi stomatoCog german, 'Berlin, 1889-1928; Hermann Werner Siemens, dermatolog german, profesor (a 'Jviunch.en fi Leyda, 1891-1969; Albert Touraine, dermatoCog francez, 'Paris, 18831961} Sin.: sindrom Christ-Siemens (v.). • B. CHRISTMAS. [Christmas, numeCe. bolnavului. la care. s-a obsemat pentru prima oara fipsa factorului sanguin IX} Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, asema-natoare hemofiliei A, dar cauzata de un deficit ereditar In factor IX. Sin.: hemofilie B. " B. CHURILOV. *Febra hemoragica epidemics asociata cu sindrom renal, determinata de un virus ce apartine familiei Bunyavindae, 'virusul Hantaan. Sin.: febra de Coreea. •B. CIVATTE. [Achille Civatte, dermatoCog francez, 1877-1956} *Poikilodermie reticulata pigmentara a fetei si gatului survenind Indeosebi In momentui menopauzei. •B. COATS. (George Coats, oftaimoCog engC&z, Londra, 18761915} Retinopatie exsudativa progresiva cronica, care poate aparea la o varsta tanara, la sexul masculin. • B. COCKAYNE. [Edward Alfred Cockayne, medic engiez., Londra, 1880-1956} Sin.: sindrom Cockayne (v.). • B. CODOUNIS. [Alton Codounis, me.dic grec, fitena, n. 1898.} Afectiune congenitala manifestata clinic prin *cianoza fara tulburari cardiace, fara *hipocratism digital, de obicei bine tole-rata, fiind In relatie cu o *methemoglobinemie. Exista o poliglo-bulie moderata. La sugari si copii se pot observa: microce-falie, tulburari psihomotorij si debilitate. Afectiunea este con-secinta unui defect al sistemului enzimatic redactor al *hemo-globinei (NADHdehidrogenaza), care induce o transformare a hemoglobinei In *methemoglobina, In care fierul feric este incapabil sa fixeze reversibil oxigenul. Transmitere de tip autozomal recesiv. Sin.: danoza methemoglobinica, methemoglobi-nemie congenitala ereditara. • B. COGAN. [David Glendening Cogan, oftainolog american, 'Boston, n. 1908} Sin.: sindrom Cogan (v.). • B. COLLES. Septicemie stafilococica, caracterizata prin aparitia unei eruptii diseminate de pustule cutanate superficiale. •B. CONOR-BRUCH. [Conor, BacterioCog, 1870-1914; A. Bruch.} B. infectioasa, febrila si exantematica care debuteaza cu un sancru de inoculare, determinata de Rickettsia conorii trans

B. CROUZON misa prin Intepatura de capusa. Aceasta b. este limitata la bazinul mediteranean. Sin.: febra butonoasa mediteraneana, febra de Marsilia, boala Carducci, boala Olmer, tifos mediteranean. • B. CONRADI-HUNERMANN. [Erich Conradi, pediatru german, f(oin, sec. XX; Carl Hiinermann, medic german contemporan} Sin.: condro-displazie punctata (v.). • B. COOLEY. [Thomas Benton Cooley, pe.dw.tru american., 1871-1945} Forma majora de "talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinsi de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica si eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrodte. Evolutie letala. Sin.: anemie Cooley, boala mediteraneana. • B. COOPER. [Sir Astley Paston Cooper, cfMwg si anatomist inglez, Londra, 1768-1841} Maladie chistica mamara cronica. • B. CORI. [Cor/ Ferdinand Cori, fiwcfwmst n. ia 'Praga w 1986 si Gerty Theresa Cori (sofia sa), biocfu-mist din Vima, 1896-1957, staBiUti in SWI, lau.re.ap. ai preniului y^pfiel pen-tru TizwCogie/'M'e.dicina in 1947} Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. CORNELIA DE LANGE. [Corne/ro de Lange, pediatm oiandez, 1871-1950} Sin.: boala de Lange (v.). • B. CORRIGAN. [Sir Dominic John Corrigan, medic scofian, 'Dubiin, 1802-1880} *lnsufidenta aortica dobandita, sechela a unei endocardite reumatismale. • B. CORVISART. [/eon Nicolas Corvisarl des Marets, baron, profesor de. dinica medicaCa ia 'Paris fi medicuC [til '}{apoieon I, 1755-1821} Sin.: sindrom Caillaud (v.). • B. COWDEN. [Con/d'cn, numele familiei la. can s-a o6suvat boala.} Sin.: sindrom Cowden (v.). • B. CREUTZFELDT-JAKOB. [Hans Gerhard Creutzfe]dt, neurolog si psiliiatru german, profesor la 'Seiiin, 1885-1964; Alfons fakoh, newolog german, profesor la yiambwg, 1884-1931.] Forma rara de "encefalopatie spongiforma subacuta transmisibila, caracterizata prin dementa progresiva si afectarea musculaturii cu scaderea tonusului, tremor, *atetoza si *disartrie spastica. B. este provocata de 'prioni si are, de obicei, o evolutie letala. Sin.: sindrom Creutzfeldt-Jakob. V. si encefalopatii spongiforme subacute transmisibile. • B. CROCQ-CASSIRER. [/eon Crocq, medic belgian, 'Sni^eKes, 1868-1925; Richard Cassirier, newoCog german, 'Scrim, 18681925.} *Cianoza permanenta a mainilor, gambelor si, uneori, a urechilor, nasului, pometilor si fetei posterioare a bratelor. Apare mai frecvent la sexul feminin, In adolescenta, In relatie cu disfunctii endocrinologice si ale sistemului nervos simpatic si se accentueaza la frig si umiditate. Sin.: acrocianoza. • B. CROHN. [Burril Bernard Crohn, medic american, y^ew york^ 1884-1983} B. cu etiologie necunoscuta, caracterizata anatomopatologic prin granulomatoza epiteliala gigantocelulara nespecifica, localizata Indeosebj la nivelul ileonului terminal, dar putand afecta Intregul tract gastrointestinal, de la cavitatea bucala la anus. Leziunile au caracter segmentar, tendinta la recidiva si la extensie spre segmentele digestive adiacente. Evolutia b. este imprevizibila, catre sclerolipomatoza progresiva, care antreneaza stenoze intestinale, ce determina uneori un sindrom obstructiv. Totodata, se pot forma abcese si fis-tule, iar recurenta dupa tratament este frecventa. Sin.: ileita regionala, ileita terminala. • B. CROUZON. [Louis Edouard Octave Crouzon, newolog france.z, 'Paris, 1874-1938.} *Disostoza craniofadala cu *acrocefalie, prin Inchiderea prematura a suturilor, hipoplazie a maxilarului superior si *prognatism, nas In ,,doc de papagal", cataracta, exoftalmie si *strabism divergent. Transmiterea este autozomal dominanta. Sin.: disostoza craniofadala ereditara, sindrom Crouzon. 235

B. CRUCHET • B. CRUCHET. [/eon flene Crmhet, medic francez, 'Bordeaux 1875-1959.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). •B. CRUVEILHIER.BAU'MGARTEN. [/eon Cruveilhier, medic, anatomist si anatomopatoiog francos, profesor de chirurgie la MontpeSier, apoi profesor de anatomic fi de. anatomic pato[ogica la 'Saris, 1791-1S74; Paul Clemens von Baumgarten, anatomopatofog go-man, Tubingen, 1848-192S.] Anomalie congenitala a venei ombilicale, care ramane deschisa, cu hipopla-zia sistemului port; clinic, dilatare a venelor subcutanate abdo-minale (,,cap de meduza"), cu fremisment venos local, spleno-megalie si ciroza hepatica consecutiva. Sin.: sindrom CruveilhierBaumgarten. • B. CUSHING. [Harvey Williams Cushing, nw.rochiru.rg american, 'PhiCadeCpfiia, 1869-1939.] Adenom corticotrop hipofizar, determinand hipersecretie de *ACTH, posibil asociata cu cea MSH ('"horn-ion melanotrop) si *betalipotropina; secundar poate determina hiperplazia bilaterala a corticosuprarenalelor, ded exces de glucocorticoizi. Frecvent, hiperplazia se transforma In microadenomatoza a zonei fasciculate, In care caz secretia sa devine partial sau total autonoma, independenta de ACTH. V. si sindrom Gushing. • B. DA COSTA. [Jacob Mendes Da Costa, medic amencan, 1833-1900.] Sin.: sindrom Da Costa (v.). • B. DAAE-FINSEN. [Anders Daae, medic norvegian, 1838-1910; /on Constant Finsen, medic isCandez, 1820-1885.} Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. DARIER. [/eon Darier, dermato[og francos, 'Paris, 18561938.] Afectiune cutanata cu transmitere autozomal dominanta, apartinand grupei de dermatoze acantolitice. Se caracterizeaza printr-o anomalie de *keratinizare, care se prezinta sub forma unei dermatoze papulo-crustoase pigmentate (piele cu aspect murdar si miros fetid) cu localizare preferentiala 'in zonele seboreice (fata, pielea capului, regiunile presternala si interscapulara), asociata cu hiperkeratoza palmoplantara si la nivelul unghiilor. Evolueaza cu pusee eruptive favorizate de expu-nerea la soare. Sin.: boala Basel, diskeratoza foliculara. • B. DARIER-FERRAND. [Jean Darier, dermatotog francos, 'Paris, 1856-1938; Marcel Ferrand, dormatolog francez contemporan.] *Fibrosarcom cutanat recidivant. Clinic prezinta aspect de formatiune boselata, dura si indolora, localizata pe fata anterioara a toracelui sau proximal la nivelul membrelor, cu extensie locoregionala, metastazarea fiind rara. • B. DARLING. [Somue/ Taylor Darling, medic am.en.can cart a studiat pa[udismu[, 1872-1925.] Sin.: histoplasmoza (v.). • B. DE LANGE. [Cornelia de Lunge, pediatm oiandez, 18711950.} 1) Forma de hipertrofie musculara generalizata congenitala asociata cu tulburari extrapiramidale si deficit psihic, cu leziuni malfomiative. B. apare la sugari. Sin.: boala Lange Cornelia, boala Cornelia de Lange. 2) Sin.: sindrom Cornelia de Lange (v.). • B. DEBRE-MOLLARET. [Anseime Robert Debre, pediatru franc.e.z, profesor la 'Paris, 1S82-1978; Pierre Mollaret, petfiatru francez, profesor la. 'Saris, n. 1898.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. DEGOS. [Robert Gaston Degos, dermato[og fi veneroiog francos, profesor la 'Eons, n. 1904.] Sin.: sindrom Degos (v.). • B. DEJERINE-SOTTAS. [/u/es /osepA Deferine, newoiog francos, profesor la 'Sans., 1849-1917; Jules Sottas, neuroiog francez, 'Bans, 1866-1943.} Sin.: nevrita interstitiala hipertrofica progresiva (v. nevrita). • B. DELEAGE. [Fraacisque Deleage, medic francez, 'Earis, n.. 1862.] Sin.: boala Steinert (v.). • B. DE QUERVAIN. [Fri<z de Quervoin, cfiirurg dvefian, profesor [a 'Bema si la 'Basel, 1868-1940.} 1) Afectiune aproape exclusiv feminina, caracterizata prin stenoza tecilor tendoanelor 236

B. DUCHENNE muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui, In punc-tul In care cele doua tendoane traverseaza apofiza stiloida radiala. Se manifesta prin durere la nivelul fetei externe a pumnului, exacerbata de miscarile de extensie si abductie ale policelui. Sin.: tenosinovita cronica stenozanta a policelui de Quervain. 2) B. de origine probabil virala, caracterizata clinic prin existenta unei guse sensibile la palpare, mtr-un context fe-bril. Tabloul biologic implica cresterea VSH-ului, absenta *iodo-captarii, niveluri sanguine crescute de hormoni tiroidieni. Evo-lutia este frecvent fara sechele, de obicei dupa o perioada pa-sagera de hipotiroidie. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat cu celule rotunde gigante (de obicei lim-focite), tirocite distruse, iar ulterior, regenerare celulara. Sin.: tiroidita cu celule gigante, tiroidita subacuta (granulomatoasa) de Quervain. • B. DERCUM. [Francis Zavier dercam, neuroiog, 'PfiitadelpHia, 1856-1931.} Sin.: adiposis dolorosa (v.). •B. DERRICK-BURNET. [Edward Holbrook Derrick, medic awtraCian, n. 1989; Sir Frank MacFarlane Burnet, viroCog si serolog, fMdEoume, 1899-1985, pnmiul 9{pfid pentm fizioiogu./medicina m I960.] Infectie acuta, determinata de Coxiella burnetii, microorganism foarte apropiat de genul "Rickettsia, de care se deosebeste prin rezistenta exceptionala In mediul exterior. Se manifesta prin semne generale (febra neregulata, cefalee retroorbitara, transpiratii profuze), splenomegalie, bronhopneumonie cu localizari multiple, leziuni hepatice. Sin.: febra Q. • B. DERRY. [David Derry, medic Canadian contemporan.] Tip de *gangliozidoza cu transmitere autozomal recesiva, care apare pana la varsta de 3 ani. Se manifesta prin pierderea coordonarii miscarilor si tulburari de vorbire, strabism; tulburarile vizuale si auditive apar ulterior. Se Insoteste de o deteriorare mentala foarte rapida. Evolutia este lenta, iar decesul survine dupa 3-10 ani de la debut, consecutiv degenerescentei spino-cerebeloase. Sin.: gangliozidoza GM,, tip 2. V. si gangliozi-doza. •B. DEVIC. [Eugene Devic, medic francez, 1858-1930.] 1) B. (din grupul *leuconevraxitelor), de etiologie microbiana sau virala, m care se asodaza mielita difuza de tip paraplegic sau tetraplegic cu nevrita optica retrobulbara, bilaterala, cu *amblio-pie marcata, "diplopie, paralizii oculomotorii. Clinic se traduce prin paraplegic asociata cu cedtate. Uneori evolueaza spre exitus, mai frecvent se constata Insa o regresie lenta. 0 serie de autori o considera drept o forma acuta a "sclerozei In placi. Sin.: neuromielita optica acuta, oftalmoneuromielita. 2) V. sindrom Devic. • B. DEUTSCHLANDER. [Karl Ernst Wilhelm DeutscUander, chvurg german, f{am6wg, 1872-1942.} Sin.: fractura de obo-seala (v. fractura). • B. Dl GUGLIELMO. [Gioyonm Di GuglieSmo, nematoCog itaiian, 1886-1961.} Sin.: eritromieloza acuta (v.). " B. DRESBACH. [Melvin Dresbach, medic american, 'Philaddphia, 1874-1946.} Sin.: drepanocitoza (v.). • B. DUBIN-JOHNSON. [Jane/ore Nathan Dubin, patotofl american, Washington, 1913-1980; Frank B. fohnson, patolog american, n. 1919.] Sin.: sindrom Dubin-Johnson (v.). •B. DUBREUIHL. [William Auguste Dubreuihl, dermatolog francez, 'Bordeaux 1857-1935.} Melanom [in situ) la varsInic, cu prognostic mai bun decat 'melanomul malign. Aspect de pete ,,cafe au laif' cu contur geografic, localizate Indeosebi la nivelul fetei. Sin.: melanoza dreumscrisa precanceroasa Dubreuihl. • B. DUCHENNE. [GuiHaume Benjamin Armand Duchenne (de Boulogne), neuroCog francos, 'Paris, 1806-1875.} 1) Sin.: paralizie bulbara progresiva (v.). 2) Sin.: miopatie pseudohipertrofica Duchenne (v.).

B. DUHRING-BROCQ • B. DUHRING-BROCQ. |Zoiiis Adolphus Duhring, dermato[og aine.ric.an, profesor la 'Philadelphia, 1845-1913; Louis Anne Jean Brocq, dermatolog francez, Saris, 1856-1928} Afectiune caracterizata prin leziuni polimorfe, eritematopapulo-buloase, dureroase sau pruriginoase, care ocupa o mare parte din tegumente si evolueaza prin pusee recidivante, cu mentinerea unei stari generate bune. Sin.: dermatita herpetiforma. " B. DUKES-FILATOV. [Clement Dukes, dermato[og eng[ez, 1845-1925; Nil Feodorovici Filatov, pe.dia.tm rus, Moscova, 1887-1956.} Sin.: boala Filatov (v.). • B. DUPLAY. [Simon Emmanuel Duplay, chirurg francez, 'Paris, 1836-1924} Periartrita scapulohumerala la care se aso-ciaza calcificarea bursei seroase subacromiale. Sin.: bursita subacromiala. • B. DUPRE. [Ernest Dupre, medic francez, profesor de psinia-trit ia 'Paris, 1862-1921.} Sin.: meningism (v.). • B. DUPUYTREN. [Guillaume Dupuytren, 6aron, chirurg fi. anatomopatolog franca, profesor [a 'Paris, 1778-1835.} Sin.: contractura Dupuytren (v.). • B. DURAND. [Paul Durand, meaic francez, Tunis, n. 1895.} Maladie virala, caracterizata prin cefalee si simptome respira-torii, meningiene si gastrointestinale. •B. DURAND-NICOLAS-FAVRE. [/osepA Durand, dwnatolog francez, Lyon, n. 1876; Joseph Guillaume Marie Nicolas, dermato[og francez, Lyon, n. 1S68; Jules Maurice Favre, dermatotog francez, Lyon, 1876-1954} Sin.: boala Nicolas-Favre • B. DURANTE. [Gustave Durante, medic francez, 1865-1934.} "Osteogeneza imperfecta congenitala caracterizata prin fragilitatea oaselor membrelor, care prezinta fracturi multiple de la nastere sau chiar din perioada de viata intrauterina. Ca urmare, In evolutie apar malformatii osoase multiple cu respectarea faciesului. Apartine grupului de *displazii spondiloepifizare. Sin.: boala Porak-Durante, boala Vrolik, displazie periostala, osteogeneza imperfecta congenitala. V. si osteogeneza imperfecta. •B. DUROZIEZ. [Paul Louis Duroziez, medic francez, 'Paris, 1826-1897.} Denumire clasica pentru stenoza mitrala pura, Indeosebi congenitala. • B. DUTTON. [Joseph Everett Dutton, medic engCez, specialist in 6oii tropicaie, Liverpool 1876-1905.} Denumire care include toate afectiunile determinate de genul "Trypanosoma. Sin.: tripanosomiaza (v.). *B. Chagas si *b. somnului sunt incluse In aceasta categorie. • B. EALES. [Henry Eales, oftaimolog engCez, 1852-1913.} Maladie caracterizata prin hemoragii recidivante la nivelul retinei si al corpului vitros, afectand Indeosebi sexul masculin 'in decadele a doua si a treia de viata. Dupa resorbtie, hemora-giile se repeta. Etiopatogenie incerta: tuberculoza, focare de infectie, dereglari endocrine, imunologice etc. Clinic, se mani-festa prin episoade de scadere a acuitatii vizuale asociate cu senzatii de vedere prin ceata. • B. EBOLA. [Ebola, sat riveran in Zair, undo a fost identifi-cat primui caz} B. epidemica foarte contagioasa, observata initial In Sudul Sudanului si In Zair, Indeosebi In regiunile situate de-a lungul raului Ebola. Simptomatologia include febra, mialgii, simptome respiratorii, vomismente, diaree, epistaxis, *hemoptizii, "nernatemeza, hemoragii subconjunctivale In cazu-rile severe. AgentuI etiologic este *virusul Ebola. •B. EBSTEIN. [Wilhelm Ebstein, medic, german, profesor de. poiicimica intdu.aia la Qottingen, 1836-1912.} 1) Malformatie cardiaca congenitala, cu deplasare In jos a insertiei. valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent si comunicare interauriculara In 75% din cazuri. Frecvent se Insoteste de aritmie atriala. Clinic, se manifesta prin dispnee si tulburari de ritm. Evolutia este de gravitate variabila, cu pro

B. FAIRBANK gnostic frecvent letal. 2) Denumire veche a complicatiilor. renale ale 'diabetului zaharat. • B. ECKLIN. [Th. F.cklin, pediatru dvetian contemporan, 'Sasei} Forma grava de anemie 'entroblastica a nou-nascutului. Biologic se constata reticulocitoza, eritroblastoza si leucocitoza mo-derata, iar clinic, coloratie icterica; • B. EHLERS-DANLOS. [Edvard Lauritz Ehlers, dtrmatoCog danez, Copenlzaga, 1863-1937; Henri Alexandra Danlos, dtrmatolog francez, medic ia 3-[6pitaw(_ de 'Paris, 1S44-1912.] Sin.: sindrom Ehlers-Danlos (v.). • B. EICHSTEDT. [Karl Ferdinand Eichstedt, medic gerniast, Qreifszuald., 1816-1892.} Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, disemi-nate pe trunchi. Sin,: pitiriazis versicolor. • B. ENGELMANN. [Guido Engelmann, cfururg ortoped austriac, Viena, n. 1876.} Varietate de "osteodisplazie cu hiperostoza corticala -diafizara a oaselor lungi, care Ie confera un aspect In ,,coloana", cu respectarea epifizelor. Baza craniului poate fi mai densa, iar asocierea cu aceasta afectare cranio-faciala reprezinta displazia craniodiafizara. B. se manifesta din copilarie prin'dureri osoase asociate cu Intarziere a cresterii, cu tulburari motorii si astenie. Se transmite autozomal dominant. Sin.: boala Camurati-Engelmann, displazie diafizara, hiperostoza diafizara. " B. ENGMAN. [Martin Feeney Engman, dennatolog amencool, St. Louis, 1869-1953} Sin.: sindrom Zinsser-Engman-Cole (v.). • B. EPPINGER-BIANCHI. [Hans Eppinger Jr., medic austriac, n. la 'Praga, profesor de medicma internd (succ.esw) ia Viena, Jreiburg si l^oCn, 1879-1946; Bianchi.} Forma rara de ciroza hipertrofica cu splenomegalie, ascita si icter hemolitic, cu evolutie cronica, relativ benigna. • B. EPSTEIN. [Albert Arthur Epstein, medic internist ameri-c-an, 9{ew 'y'orki 1880-1965.} Afectiune care apare la copilul Intre 1-4 ani, care se caracterizeaza prin edeme albe, moi, ge-neralizate, proteinurie cu hipoproteinemie si hiperlipidemie cu hipercolesterolemie. Sin.: boala Munk, nefroza lipoidica. V. nefroza si glomerulonefrita cu leziuni minime. • B. ERB-GOLDFLAM. [Wilhetm Heinrich Krh, newotog german, y-fddelfie.rg, 1840-1921; Samuel V. Goldflam, ntwolog polonez; 'Varsovia, 1852-1932} Sin.: miastenia gravis (v.). • B. ESCUDERO. [PeA-o F.scudero, medic internist argentinian, 'Buenos Aires, 1877-1963.} 1) Sin.: poliglobulie esentiala (v. poliglobulie). 2) Afectare a maduvei oaselor lungi In sifilis, determinand o simptomatologie asemanatoare celei din *eritremie. • B. FABRY. [Johannes Fabry, dermatotog german, 'Bonn, Zurich, 'Dortmund, 1860-1930} B. In care se asociaza neuropatie cu distrofie corneana, leziuni vasculare, cataracta, In relatie cu un deficit de *a-galactozidaza A. Se transmite autozomal dominant. • B. FAHR. [Karl Theodor Fahr, anatomopato[og german, profesor [a 'Hamburg, 1877-1945} Afectiune idiopatica sau secundara *hipoparatiroidiei, caracterizata, anatomic - prin depozite calcare infiltrative cerebrale (nucleui gri), clinic - prin *epilep-sie sau *b. Parkinson, *sindrom cerebelos, piramidal sau extrapiramidal, deteriorare progresiva a intelectului. • B. FAIRBANK. [Sir Thomas Fairbank, radiohg engiez cohtemporan.} Tip de 'displazie spondiloepifizara genotipica, afectand In special articulatiile membrelor, simetric si mai putin rahisul. Sunt asociate: hipotonie musculara si hiperiaxitate ligamentara. Este o b. ereditara cu transmitere autozomal domi-nanta care se manifesta In jurul varstei de 3-4 ani. Sin.: boala MullerRibbing, boala Ribbing, boala/sindrom Silfverskjold, displazie poliepifizara, distrofie spongioepifizara sistematizata, poliosteocondrita Turpin Coste. 237

B.FALLOT " B. FALLOT. [Etieane Louis Arthur Fallot, medic francez, 1850-1911.] Sin.: tetrada Fallot (v.). • B. FARBER. [Sidney Farber, pediatru ame.ric.an, 'Boston, 1903-1973.) Sin.: sindrom Farber-Uzman (v.). ' B. FAUCHARD-BOURDET. [Pierre Fauchard, dentist francez, 1678-1761, Boiirdet.] Artrita alveolodentara supurata cu progresie de la colet spre apexul dintelui si evolutie spre *edentatie. Sin.: alveoliza, boala Riggs, gingivita expulziva, parodontita marginala, pioree aiveolodentara. • B. FAVRE. [Mourice /u/es Favre, dermatoCog frames, Lyon, 1876-1954.} Sin.: boala Goldmann-Favre (v.). • B. PEER. [Emil Feer, pediatru etve-fian, profesor la ^teidelberg si ZuricH, 1864-1955.] Sin.: accodinie infantila (v.). • B. FENWICK. [Edwin Hurry Fenwick, uroiog mgltz,, Londra, 1856-1944.} Atrofie idiopatica a stomacului, care se asociaza cu gastrita. Sin.: gastrita atrofica idiopatica. • B. FEYRTER. [Friedrich Feyrter, anatomopatoiog german, (JOttingon, sec. XX.] *Plasmocitoza difuza pulmonara a nounascutului prematur, care se manifests sub forma unei pneu-monii atipice. • B. FIEDLER. [Karl Ludwig Alferd Fiedler, medic german, 'Dresda, 1835-1921.] Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). • B. FILATOV. [Nil Feodorovici Filatov, pediatru ms, 'M.oscova, 1887-1956.} Sin.: rubeola scarlatiniforma (v.). • B. FLAJANI. [Giuseppe Flajani, anatomist si cfwrwg Italian, fioma, 1741-1S08.] Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. FLEGEL. [H. Flegef, dermatoCog ge-rman, sec. XX.] Varietate de *hiperkeratoza, uneori familiala, la nivelul partii distale a membrelor inferioare, cu extindere ascendenta lenta si persistenta, un timp nedefinit. Sin.: hiperkeratosis lenticulahs per-stans. • B. POLLING. [Ivor Asbjom Foiling, fizwCog norvegion, Oslo, 1888-1973.] Sin.: fenilcetonurie (v.). • B. FORBES. [Gilbert Burnett Forhes, pediatru american, n. 1915.] Sin.: glicogenoza tip III (v. glicogenoza). • B. FORDYCE. [John A. Fordyce, dermatoCog ame.nc.an, profe-sor [a S^ew York, 1858-1925.] Sin.: pete Fordyce (v.). • B. FORESTIER. [Jacques Forestier, medic francos, Au^-ies'Sains, n. 1890] Sin.: arterita gigantocelulara (v.). • B. FOTHERGILL. [John FolhergiII, medic engkz, Londra, 17121780.] 1) Sin.: nevralgie de trigemen (v.). 2) Forma de scarlatina cu angina foarte grava. • B. FOURNIER. [Alfred Fournier, dermatoiog frances, profe-sor [a 'Paris, 1832-1915.] Forma rara de gangrena rapida a penisului, la tanar, de etiologie microbiana (streptococ virulent sau asociatie *fuzospirilara). • B. FOX-FORDYCE. [George Henry Fox, deTmatoiog american, y^ew yor^ 1846-1937; John Addison Fordyce, dermatodig am.eric.an, profesor ia 9{ew 'york^ 1858-1925] Dermatoza benigna, b. a glandelor sudoripare apocrine, observata de obi-cei la sexul feminin, caracterizata prin papule rotunde, translu-cide, acoperite de scuame, la nivelul regiunilor cu glande sudoripare; axile, perimamelonar, regiune inghinopubiana. Se asociaza cu prurit si leziuni eczematoase. Sin.: sindrom Fox-Fordyce. • B. FRANCIS. [Edward Francis, bacterwhg fi igienist amen-can, sen'ic.lul de Sanatate pufiiica din 'Washington, 1872-1957] Sin.: tularemie (v.). •B. FRANKL HOCHWART. [Lothar von Frank! Hochwart, nwolog austriac, profesor [a l^iena, 1862-1914.] B. neurolo-gica determinata de leziunile nervilor cohlear, vestibular, facial-si trigemen; rezulta un *sindrom Meniere si semne de *poline-vrita. 1 B. FRANKLIN. \Edward C. Franklin, medic american, 'J^ew yorki. n. 1928] Varietate de *disglobulinemie monoclonala

B.GEE apropiata de *b. Kahler. Se caracterizeaza prin hepatosplenomegalie, cu tumefactia ganglionilor limfatici, febra, anemie, plasmocitoza si proliferarea liniei limfocitare. Edemul valului palatin si al luetei, ca si infectiile, 'indeosebi pulmonare, sunt frecvente. Proteinemia este scazuta, dar concentratia in gamaglobuline este normala. Dimpotriva, 'in sange este detectabil un fragment al unui lant greu de imunoglobulina G. Urina con-tine de asemenea, o proteina apartinand aceluiasi lant greu. Prognosticul b. F. este sumbru, cu evolutie relativ rapida catre exitus. Sin.: boala lanturilor grele gamma, sindrom Franklin. • B. FREIBERG. [Albert Henry Freiberg, cfwu.rg american, Cincinnati., 1869-1940.] "Osteonecroza aseptica (ischemica) a capului celui de-al doilea metatarsian, observata eel mai des la femeia adulta. Este legata, probabil, de microtraumatismele consecutive purtarii de tocuri Inalte. Sin.: boala Kohler, boala Panner. • B. FRIEDLANDER [Car/ Friedlander, anatomopatolog german, 'Berlin, 1847-1887.] Pneumonie cu Klebsiella pneumoniae, 'intalnita frecvent la alcoolici (Intre 40-60 de ani), la bolnavi cu "bronrio-pneumopatie cronica obstructiva sau pe un teren debilitat printr-o boala cronica (ex.: *diabet zaharat). B. se manifesta prin frisoane, microhemoptizii cu sputa gelatinoasa, dispnee intensa, prostratie, cianoza, delir, adesea evolutia fiind spre soc toxicoseptic. In contrast, la examenul fizic semnele sunt discrete. Radiologic se observa un sindrom de conden-sare, cu tendinta la abcedare multipla. •B. FRIEDLANDER-WINIWARTER. [Car] Friedlander, anatomopatotog german, 'BerCin, 1847-1887; Felix von Winiwarter, chirurg austriac, 1/iena, 1852-1931.] *Arterita obliteranta progresiva, posibil de origine sifilitica, afectand numeroase teritorii vasculare si fiind msotita, adesea, de alterari scleroase ale nervilor si venelor satelite. • B. FRIEDMANN. [Max Friedmann, newoiog german, 'Mannheim, 1858-1925.] 1) B. convulsiva neepileptica a copilului (4-11 ani), manifestata prin mid episoade convulsive, fara alterari ale per-sonalitatii. Reprezinta consednta, probabila, a unei mari labilitati neurovegetative. 2) V. sindrom Friedmann. • B. FRIEDREICH. [Nikolaus Freidreich, medic german, profesor de anatomic patologica, apoi de patotogie medicala ia ^{eiddfierg, 1825-1882.] Sin.: ataxie Friedreich (v.). • B. FIJRSINER. [Karl fursIner, psihiatru german, profesor ia !}[eide(f>erg, apoi [a Strasbourg, 1848-1906] Paralizie pseudospastica asociata cu tremor generalizat. • B. GAMNA. [Carlo Gamna, medic, itaiian, 1866-1950.] Forma de splenomegalie cu Ingrosarea capsulei splenice si prezenta unor noduli bruni (denumiti *noduli Gamna-Gandy) Inconjurati de o zona eritematoasa. • B. GANDY. [Charles Gaudy, chirurg francez, 1872-1943.] Afectiune care apare la sexul masculin (Intre 30 si 40 de ani) caracterizata clinic prin regresia caracterelor sexuale si a psihicului (psihic infantil) si infiltrare mixedematoasa a tegumentelor. Poate aparea m cadrul unei poliendocrinopatii. Evolueaza lent spre senilitate precoce. Sin.: infantilism tardiv de tip Gandy. • B. GARRE. [Cnr/ Garre, chirurg dvefian, profesor ia 1{pstocli^ 'KonigsBerg si 'Somi, 1857-1928.] *0steomielita sclerozanta nesupurata. •B. GAUCHER. [Phillipe Charles Ernest Gaucher, medic francez, profesor de dermatotogie si sifiiigrafie ia 'Paris, 18541918.] 1) pseudotuberculoza aspergilara cronica a plamanului. •V. si aspergiloza. 2) *Tezaurismoza ereditara, caracterizata prin acumularea unei *cerebrozide (cerazina) in celulele sistemului reticuloendotelial. Se asociaza splenomegalie si fibroza pulmonara. •B. GEE. [Snmue/ /ones Gee, medic engCez, Londra, 18391911.] Sin.: boala celiaca (v.),

238

B. GIBBS • B. GIBBS. [F. fi E. Gibbs.} Forma de encefalopatie a primei copilarii, caracterizata prin spasme In flexie si prin *hipsarit-mie. • B. GIBERT. [Camille Melchior Gibert, dermatotog francez Ca ^{6pitau\_ de. 'Saris, 1797-1866.} Forma de 'pitiriazis care debuteaza printr-o ,,placa initials" ovalara, cu marginile de culoare roza si scuamoase. Urmeaza o eruptie alcatuita din mid placi ovalare, eritemato-scuamoase, limitate la nivelul trunchiului, gatului sau membrelor. Evolutia este favorabila, cu vindecare 'in 68 saptamani si imunitate consecutiva. Sin.: pitiriazis rozat. • B. GILBERT. [Augustin Nicolas Gilbert, medic frames, 'Paris, 1858-1927.} Sin.: sindrom Gilbert (v.). •B. GILCHRIST. [Thomas Casper Gilchrist, dermatolog american, 'Baltimore, 1862-1927.} Micoza viscerala cu poarta de intrare pulmonara (pneumopatie subacuta pseudotuberculoasa), endemica In jumatatea de Nord a Statelor Unite, asodind, In faza de generalizare, abcese osoase si viscerale multiple si leziuni cutanate de tip granulom verucos. Sin.: blastomicoza nordamericana, boala Chicago, dermatita blastomicotica. •B. GILLES DE LA TOURETTE. [Georges Gilles de La Tourette, medic francez,, Saris, 1857-1904.} Sin.: sindrom Gilles de la Tourette (v.). " B. GLANZMANN. [Eduard Glanzmann, pediatm fi hematoCog eivetian, profesor la. 'Bema, 1887-1959.} Sin.: sindrom Glanzmann (v.). • B. GLENARD. [Claude Marie Fraatz, Glenard, muGc flWlcez [a Mpitau^ de Lyon, apoi [a Vichy, 1848-1920.] Sin.: splanhnoptoza (v.). • B. GLISSON. [Francis Glisson, medic fi anatomist engCez, 1597-1677.} Sin.: rahitism (v.). •B. GOLDMANN-FAVRE. [Hans Goldmami, oftalmolog elve-fian, profesor la. 'Sema, n. 1S99; Maurice fules Favre, derma-toiog francos, Lyon, 1876-1954.] Afectiune ereditara rara, cu transmitere autozomal recesiva, In care se asociaza 'retino-schizis periferic, atrofie corioretiniana si alterari ale corpului vi-tros. Clinic, b. se manifests prin scaderea acuitatii vizuale, alterari ale campului vizual si cataracta. Prognostic nefast si trata-ment inefident. Sin.: boala Favre, retinoschizis idiopatic cu hemeralopie precoce. • B. GOLDSCHEIDER. [Alfred Goldscheider, medic fi fiziolog german, profesor de clinica medicala la. 'Ber&n, 1858-1935.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. GOLDSTEIN. [Hyman Isaac Goldsteia, medic, american, 1887-1954.} Sin.: boala Rendu-Osler (v.). •B. GOODPASTURE. [Ernest William Goodpasture, patolog american, y^asfivitte, 1886-1960.} Sin.: boala cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara (v.). V. si sindrom Goodpasture. • B. GORHAM. [Lemuel Whittington Gorham, medic american, 9{eui york 1885-1968.} Afectiune foarte rara, caracterizata prin osteoliza foarte lent progresiva, fara cauza aparenta, a unuia sau mai multor oase, In special la nivelul centurilor. Este con-siderata o varietate particulara de *angiomatoz8 osoasa. Sin.: osteoliza masiva idiopatica. • B. GRAEFE. [Albrecht von Graefe, oftaimoiog german, profesor (a 'Berim, 1828-1870.} B. cu evolutie lenia, frecvent ereditara si familiala, aproape Intotdeauna bilaterala, cu debut In tinerete si evolutie catre imobilitatea completa a ochilor, cu ptoza palpebrala si *facies Hutchinson. Dupa ce mult (imp a fost considerata ca o degenerescenta a nucleilor oculomotori, In prezent b. este atribuita unei distrofii musculare ('miopatie oculara). •B. GRANCHER. [Jacques Joseph Granchcr, medic francez, profesor de pediatrie [a 'Paris, 1843-1907.} Pneumonie masiva, foarte rara In prezent, 'in care parenchimul pulmonar capata

B. HAGLUND aspect de tesut splenic, frecvent cu afectare pleurala si vindecare In 3-4 saptamani. • B. GRASBECK. [Ralph Grasbeck, medic finiandez, wntemporan, ^{dsinki.} Sin.: boala Imerslund-Najman (v,). • B. GRAVES. [Robert James Graves, medic iriandez, 'Dublin, 1797-1853.} Sin.: boala Basedow-Graves (v.). • B. GRIESINGER. [WUhelm Griesinger, newoiog si psiHiaIni. german, Tubdingen, Cairo, Zurich, 'BerCin, 1817-1868.} Sin.: anchilostomiaza (v.). • B. GRINDON. [Joseph Grindon, dermatolog american, St. Lows, 1S58-1950.} Forma de 'foliculita cronica a pielii capului, caracterizata prin eliminarea celulelor foliculului pilos sub forma de mid aglomerari aderente. Se poate complica cu *alopede. • B. GRISCELLI-PRUNIERAS. Varietate de 'albinism partial In care se asociaza depigmentarea partiala a parului cu tenta argintie si un deficit imunitar. Anomalia pigmentara este consecinta unui defect de transfer al 'melanozomilor In *keratinocite. Nu exista un defect de formare a melanozomilor, deoarece *melanocitele sunt Incarcate cu melanozomi maturi normali. DeficituI imunitar se traduce prin diminuarea puterii bactericide a serului (fara tulburari de *chimiotactism), prin va-lori serice scazute ale IgA si IgG, ca si prin lipsa de raspuns la antigeni vaccinali. Testele de imunitate celulara sunt depri-mate si, In consecinta, nu se produce rejetui fata de grefele incompatibile. Bolnavii sunt expusi la infectii microbiene repetate. Prognosticul este gray, afectiunea evoluand cu *pandtopenie. Sin.: sindromul parului argintiu. • B. GRISEL. [Pierre Grisel, chirurg francez, de patoCogif. infantita., 1874-1959.} Sin.: sindrom Grisel-Bourgeois (v.). • B. GRUBER. [Georg Benno Gruber, anatomopatotog german, •profesor (a Innsbruc^ apoi la (^Sttingen, n. 1884.} 1) Afectiune rara a adolescentului, caracterizata prin durere rotuliana, la nivelul insertiei tendonului rotulian, cu neregularitate de osificare. Sin.: boala Larsen-Johansson, boala Sinding LarsenJohansson, osteopatie juvenila a rotulei, patelita adolescentilor. 2) V. sindrom Gruber-Meckel. • B. GULL. [Sir William Withey Gull, medic enaiez, profesor de fiziologie la Londra si medic al regind Victoria, 1816-1890.} Atrofie tiroidiana cu mixedem. Sin. nerecomandat pen-tru mixedemul spontan al adultului, V. si mixedem. • B. GULL-SUTTON. [Sir William Withey Gull, medic, mgtez, profesor de fiziologie la Londra si medic al reginei Vic-torio, 1816-1890; Henry Gawen Sutton, medic engCez, Londra, 18371891.} Denumire istorica pentru arterioscleroza cu fibroza secundara a rinichiului, tradusa clinic prin semne de nefrita cronica. •B. GtJNTHER. [flans Gimther, medic german, 1884-1956.} 1) *Porfirie eritropoietica congenitala, determinata de defidtui de uroporfirinogen sintetaza si asodata cu anemie hemolitica, leziuni cutanate (eruptie buloasa fotosensibila) si excretie urinara anormala de *uroporfirina tip I. Se transmite autozomal recesiv. 2) *Glicogenoza neuromusculara. 3) Sin.: mioglobinurie idiopatica (v. mioglobinurie). • B. HAFF. [Haff, 6rat a[ 'Marii 'Saitice in estuC 'Prusiei] Afectiune descrisa In Prusia, Intr-o populatie de pescari care lo-cuiau In apropierea unui lac si caracterizata prin *mioglobi-nurie asodata cu dureri vii musculare. Sin.: mioglobinurie epi-demica. • B. HAGEMAN. [Hageman, nume[e bolnavului la care. s-a ociservat prima data. deficituC de factor sangidn XII.] Afectiune congenitala, latenta, determinata de defidtui In factor Hageman (factor XII). Timpul de coagulare in vitro este foarte prelun-git, dar hemostaza este normala. • B. HAGLUND. [Patrik Sims Emil Haglund, OTtoped SMOU,, Stockholm, 1870-1937.] Bursita la nivelul tendonului Ahile, 239

B. HAGNER determinand talalgie posterioarS. Se observa Indeosebi la fe-tele tinere, iarna. • B. HAGNER. [Francis Randall Hagner, cfl-irurg american, 'Washington, 1873-1940.} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. HAILEY-HAILEY. [William Howard Hoi-ley, I898-1967 fi Hugh Hailey, n. 1909, dennatoiogi americani, Atlanta,] Sin.: pemfigus cronic benign familial (v.). " B. HALLERVORDEN-SPATZ. [/u/ius Halfer-vordea, neuroCog ge.rm.an, (yiessen, 1882-1965; Hugo Spatz, neurotog fi psifliatru german, profesor la. yviunchen, 1888-1969.} Afectiune ereditara rara care debuteaza In coplilarie. Se caracterizeaza prin degenerescenta pigmentara a formatiunilor *globus pallidus si "locus niger, manifestata clinic prin rigiditate progresiva a membrelor, a musculaturii fetei, faringelui, iar ulterior prin miscari atetozice si deteriorare intelectuala. Sin.: sindrom HallervordenSpatz. • B. HALLOPEAU. [Francois Henri Hallopeau, dennatolog francez, 'Saris, 1842-1919.} 1) Sin.: acrodermatita (v,). 2) Erup-tie cutanata, cu prezenta de papule mici atrofice, ce pot fi diseminate sau pot conflua. Histologic exista hiperkeratoza si atrofie epidermica, Insotite de edem dermic. Se asociaza free-vent cu 'kraurosis vulvae. Sin.: lichen atrofie si scleros. 3) Forma generalizata a piodermitei vegetante; se prezinta sub forma unei infectii stafilococice cronice, cu placarde Intinse, acoperite de cruste si pustule foliculare la periferie (extremitatile degete-lor de la maini si pidoare). B. are o autonomie discutata, fiind inclusa de unii autori 'in 'psoriazisul pustules. Evolutie cronica si recidivanta. Sin.: acrodermatita continua Hallopeau, pioder-mita vegetanta generalizata. • B. HAMMAN. [Louis Virgil Hammaa, medic american, 'Baltimore., 1877-1946} Sin.: sindrom Hamman (v.). • B. HAMMAN-RICH. [Louis Virgil Hamman, medic american, 'Baltimore, 1877-1946; Arnold Rice Rich, medic american, 'Baltimore, n. 1893.} Sin.: sindrom Hamman-Rich (v.). • B. HAMMOND. [William Alexander Hammond, neuroiog american, f^e-m yorS^ 1828-1900.} Sin.: atetoza (v.). • B. HAND-SCHULLER-CHRISTIAN. [Alfred Hand fr., pediatru american, profesor ia 'Philadelphia, 186S-1949; Artur Schuller, newolog fi psihiatrv. austriac, profesor ia Viena, 1874-195S; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951} Afectiune considerata drept forma cronica diseminata a *histiocitozei X. In forma tipica se caracterizeaza prin triada: lacune craniene (osteoporoza), exoftalmie si *diabet insipid. Sin.; sindrom HandSchuller-Christian, xantomatoza craniohipofizara, xantomatoza cronica idiopatica,. • B. HANOT. [Victor Charles Hanot, medic francos, 'Paris, 18441896.] Denumire istorica pentru ciroza hipertrofica biliara cu splenomegalie. Se poate manifesta In trei forme: *b. Hanot-Kiener, *b. Hanot-Mac Mahon, *b. Hanot-Rossle. • B. HANOT-KIENER. [l'ic(or Charles Hanoi, medic francez, Saris, 1844-1896; Paul L. Kiener.] Afectiune hepatica, asemanatoare *cirozei biliare primitive, caracterizata anatomopatolo-gic prin hiperplazie limfoida difuza intra hepatica, care comprima canaliculele biliare perilobulare si scleroza difuza intrahepatica. • B. HANOT-MACMAHON. [Victor Charles Hanoi, medic, francos, Saris, 1844-1896; H. M. MacMahon, hepatoiog american contemporan.] Sin.: ciroza biliara primitiva (v.). • B. HANOT-RESSLE. [Victor Charles Hanoi, medic francez,, 'Paris, 1844-1896; Robert RSssle, anatonwpatolog german, profesor (succesiv) (a 'MuncHen, Jena, 'KaseC fi 'Seriin, n. 1876.} Afectiune caracterizata prin inflamatia difuza a cailor biliare extrahepatice, care nu sunt obstruate. Apare 'in cursul evolutiei unei infectii intestinale sau a unui ulcer duodenal. In evolutie se poate complies cu inflamarea si obstructia cailor biliare 240

B. HEBRA intrahepatice, determinand o simptomatologie asemanatoare *cirozei biliare primitive. Sin.: colangita difuza non-obliteranta. • B. HANSEN. [GerAorcf Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Bergen, 1841-1912.} Sin.: lepra (v.). •B. HARADA. [Einosiifee Harada, cSwrwg japonez, 1892-1947} Sin.: sindrom Harada (v.). •B. HARLEY. [George Harley, medic, englez, Londra, 18291896.} Afectiune cronica, cu evolutie 'in pusee de hemoglobinurie asodate cu febra, dureri difuze, uneori *sindrom Raynaud, gangrena locala, urticarie. Episoadele apar brusc, dupa expunerea locala sau generala la frig. Sin.: hemoglobinurie paroxistica la'frig. • B. HARINUP. [tiarInup, nwwtit famiiid w. care au fost ofoer-vate primele cazuri de fioaia,} Boala metabolica congenitala determinata de o perturbare a metabolismului "triptofanului (anomalie de transport a triptofanului la nivelul mucoasei intestinale sau tubilor renali proximali) prin deficit enzimatic. Manifestari clinice: fotodermatoza pelagroida, *sindrom cerebelos, accese migrenoase, uneori Intarziere psihica. Examenul biologic al urinei indica hiperaminoacidurie de tip renal, eliminare sporita de indican, acid indol-acetic si aiti compusi indolici. Este transmisa autozomal recesiv. Sin.: boala H. • B. HARVEY. Sin.: encefalomielita familiala recurentS (v. encefalomielita). •B. HASHIMOTO. [Hakaru Hashimoto, pato(og japonez, 18811934} Afectiune cronica, histologic caracterizata prin asoderea: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, vezicule tiroidiene obliterate si fibroza. Clinic exista o gusa ferma cu contur relativ neregulat. Diagnosticul este confirmat prin prezenta anticorpilor antitiroidieni (antitiroglobulina, antimicrosomali). Evolutia este lenta, frecvent spre hipotiroidie. Sin.: tiroidita cronica Hashimoto. • B. HAXTHAUSEN. [Holger Haxthausen, dermatoiog danez,, Copenfiaga, 1892-1959.] Forma de *keratoza palmo-plantara care afecteaza femeile la menopauza. • B. HAYEM. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si cd-nica medic-aCa la 'Saris, 1841-1933.} Inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii, manifestata prin paralizii cu aparitie brusca. Sin.: mielita apoplectiforma. • B. HAYEM-FABER. [Georges Hayem, profesor de terapeutica si ciinica medicaia la 'Paris, 1841-1933, Knud Faber, medic danez, Copenhaga, 1862-1956.} Forma de *anemie hipocroma esentiala cu *anaclorhidrie, mtalnita la femei peste varsta de 45 de ani. Sin.: anemie Hayem-Faber, anemie hipocroma esentiala a adultului, anemie achilica, boala Knud Faber, cloroza tardiva Hayem, sindrom Faber. •B. HAYEM-VON JAKSCH-LUZET. [Georges Hayem, profesor de terapeuticd si c[inica medicaia ia 'Paris, 1841-1933; Rudolf Hitter von faksch, medic ccfi, profesor de. pediatrie ia C}raz, apoi profesor de medicind interna la 'Praga, 1855-1947; Charles Luzet, medic francez, sec. XIX} Afectiune descrisa initial ca entitate specifica pentru copiii cu varsta sub 3 ani, caracterizata prin *anizocitoza, *poikilodtoza, procent crescut de *reticu-lodte In sangele periferie, leucocitoza, limfadenopatie, hepatosplenomegalie. Etiopatogenia este polimorfa, implicand malnutritie, infectii cronice, malabsorbtie, hemoglobinopatii. Sin.: anemie infantila pseudoleucemid3. • B. HEBERDEN. [William Heberden, medic engki, Londra, 1710-1801} 1) Sin.: angina pectorala (v.). 2) Sin.: noduli Heberden (v.). • B. HEBRA. [Ferdinand von Hebra, dermatohg austriac., l^iena, 1816-1880} 1) Forma de •dermatomicoza cu localizare pe fata interna a coapselor, ai carei agenti etiologici sunt ger-meni din grupul Epiclermophyton sau Trichophyton. Sin.: eczema marginata Hebra. 2) Sin.: eritem polimorf bulos (v.). 3) V. prurigo Hebra.

B. HEBRA-KAPOSI • B. HEBRA-KAPOSI. [Ferdinand van Hebra, dermatotoff austriac, l^iena, 1816-1880; Moritz Kohn Kaposi, dermatohg austriac, l^iena, 1837-1902.] Sin.: impetigo herpetiform (v.). •B. HECK. \)ohn W. Heck, dentist american, n. 1923.] Hiperplazie a mucoaselor bucala, labiala si linguala, la copii, cu prezenta unor papule moi, abundente Indeosebi pe buza inferioara. • B. HEINE-MEDIN. [/ocoh van Heine, ortoped airman, 'Bad Cannstadt, 1800-1879; Karl Oskar Medin, pediatru suedes, Stockfwim, 1847-1927.} Sin.: poliomielita anterioara acuta (v.). • B. HELLER, [Julius Heller, dennatoCog german contemporan.} Distrofie a unghiilor, caracterizata printr-o depresiune mediana, Indeosebi la nivelul policelui. Sin.: unghie In ,,carena". • B. HELWIG. [£'. B. Helwig, dtrmatolog american contempo-ran.] Formatiune tumorala benigna, unica, de dimensiuni re-duse, cu localizare frecvent faciala, la varsInici. Histologic se caracterizoaza prin invaginari digitiforme ale celulelor, asemanatoare celulelor bazale ale epidermului. Sin.: keratoza folicu-lara inversata. •B. HENDERSON-JONES. [Melvin Starkey Henderson, cfii-mrg ortoped american, 'Rochester, 1883-19 54; Hugh Toland Jones, cfiimrg oTtoped american, Los AngeCes, n. 1902.] Afec-tiune articulara cu incidenta mai mare la barbat. Sunt afectate articulatii mari, Indeosebi cea a cotului si a genunchiului, prin detasarea de fragmente osteo-cartilaginoase, care raman In cavitatea articulara. Sin.: boala Reichel, osteocondromatoza articulara. •B. HENOCH. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'BerCin, 1820-1910.] Hipertrofie cardiaca esentiala la sugar. •B. HENOCH-SCH6NLEIN. [Eduard Heinrich Henoch, pedi-atru german, •SerCin, 1820-1910; Johann Lukas Schonlein, me-dic german, 'Sa.m6e.rg, 1793-1864.] Sin.: purpura HenochSchonlein (v.). •B. HERS. [Henry Gery Hers, bwcfwmst belgum., profesor la Leuven, n. 1923.] Sin.: glicogenoza de tip VI (v. glicogenoza). • B. HERTER. [Christian Archibald Herter, medic si farma-co(og american, 9(ew yorl^ 1865-1910.] Sin.: boala celiaca (v.). • B. HINSON-PEPYS. Varietate de *aspergi!oza caracterizata prin aparitia, la un bolnav cu *astm confirmat, a unor mani-festari bronsice paroxistice, determinate de o alergie la 'Aspergillus. Ciuperca (din specia Aspergillus fumigatus) este identificata in sputa, asociata cu o *hipersensibilitate Intarziata si cu *precipitine serice. •B. HIRSCHSPRUNG. [Harold Hirschprung, pediatru dane.z, Copenliaga, 1830-1916.] *Megacolon determinat de absenta celulelor nervoase (plexuri Meissner si Auerbach) de la nivelul segmentului distal al colonului. Absenta ganglionilor nervosi genereaza local o stenoza functionala, cu dilatatia (megacolon), uneori extrem de accentuata, a colonului subiacent. Denumirea de megacolon congenital nu este corecta, deoarece megacolonul nu reprezinta leziunea initiala, ci o complicatie a b. H. V. si megacolon. •B. HIS-WERNER. [WUhelm His }r., anatomist german, profesor [a 'Sasel, Qottingen si 'Berlin, 1863-1934; Heinrich Werner, medic midtar si igienist german (Africa, 'Beigia, 'Kysia, 'Romania), apoi practician la 'Benin, 1874-1946.} Sin.: febra de transee (v.). •B. HODGKIN. [Thomas Hodgkin, medu eng[ez,, Londra, 17981866.] Forma de *limfom malign caracterizat prin cresterea progresiva indolora a ganglionilor limfatici, a splinei si, In general, a tesutului limfoid. Pot aparea si alte simptome: anore-xie, scadere In greutate, febra, prurit, transpiratii nocturne si anemie. Histopatologic este caracteristica prezenta *celulelor ReedSternberg. Sunt afectate ambele sexe, b. H. fiind con-siderata de origine neoplazica, desi nu sunt exduse originea

B. HUNTINGTON imuna sau cea infectioasa. Au fost stabilite patru tipuri de b. H. pe criterii histopatologice: 1) tipul 1, cu predominanta limfo-citara, caracterizat prin infiltrarea difuza cu limfocite mici asociata cu rare "celule Reed-Sternberg; 2) tipul 2, sclero-nodu-lar, caracterizat prin benzi de scleroza care insera noduli celu-lari corespunzand fie tipului 1, fie tipurilor 3 sau 4; 3) tipul 3, celular mixt, caracterizat printr-un *granulom asocial cu celule ReedSternberg; 4) tipul 4, cu depletie limfodtara, In care sunt prezente numeroase celule Reed-Sternberg uneori atipice si asociate cu fibroza. Clasificarea aceasta are o utilitate prog-nostica: gravitatea tipului 4, chimiosensibilitatea tipurilor 1 si 3, eel mai bun prognostic avand tipurile 1 si 2. Sin.: boala PaltaufSternberg, boala Pel-Ebstein, boala Reed-Hodgkin, limfogranulomatoza maligna, limfom Hodgkin, sindrom MurchisonSanderson. • B. HODGSON. [Joseph Hodgson, c.fwwg engles, Londra, 1788-1869.} Denumire istorica desueta a insuficientei aortice de origine arteriala. In prezent, patronimul este utilizat uneori pentru diferentierea insuficientei aortice de origine arteriala de cea sifilitica si de cea prin dilatatie aortica. • B. HOFFA-KASTEROT. [Albert Hoffa, chirurg ortoped german, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi la 'BerCin, 1859-1907; Kasterot.] Hiperplazie posttraumatica localizata (lipom) sau difuza a tesutului adipos perirotulian si a sinovialei genunchiului. Sin.: lipom arborescent al sinovialei genunchiului. • B. HOFFMANN. [erich Hoffmann, dermatoCog germait, 'Bolm, 1868-1959.} Perifoliculita supuranta extensiva a pielii capului. •B. HOLLANDER-SIMONS. [Eugen Hollander, cliiruy german, 'SerB.n, 1867-1932; Arthur Simons, medic german, profesor [a 'Berlin, n. 1877.] Sin.: lipodistrofie progresiva (v. lipodistrofie). • B. HORTON. [Bayard T. Horton, medic american, 1{pchtster, 1895-1980} 1) Sin.: arterita gigantocelulara (v.). 2) V. sindrom Horton. • B. HUECK. [Werner Haeck (Henk, nume ermat), anatomopatotog german, profesor, succesiv, la l^uncnen, '/(ostoci^ si Leipzig, n. 1882.] Afectiune cronica caracterizata prin "metaplazia mieloida a splinei si 'mielofibroza. Face parte din categoria *sindroamelor mieloproliferative alaturi de leucemia mieloida cronica (de care se distinge prin absenta *cromozomu-lui Philadelphia). Sin.: splenomegalie mieloida. • B. HUG. Tipul VIII de 'glicogenoza, adaugat la clasificarea lui Cori si determinat de un deficit de *fosforilaza hepatica. V. si glicogenoza. • B. HUNTER. [Charles Hunter, medic engiez, sec. XX.] *Mucopolizaharidoza de tip II determinata de un deficit al enzimei lizozomale iduronat-sulfat sintetaza si excretie urinara de 'heparan sulfat si dermatan sulfat. Clinic este asemanatoare *bolii Hurler, de care se deosebeste prin anomalii mai discrete ale scheletului, fara opacitati corneene, cu transmitere recesiv gonozomala. • B. HUNTINGTON. [George Summer Huntington, medic american, new york^ 18SO-1916.\ B. ereditara a SNC cu transmitere autozomal dominanta. Cauza b. H. este *mutatia dinamica a genei IT15, care codifica proteina denumita *huntingtina. In prezent se poate stabili o relatie certa Intre semnele clinice cla-sice si letalitatea neuronala indusa de mutatia genei IT15. Astfel, letalitatea este maxima In nucleii bazali, depopularea celulara masiva a acestora fiind cauza semnelor clinice din perioada de debut a b.: *coree progresiva cronica si incoor-donare motorie. In continuare, alterarile neuronale se extind la nivelul cortexului cerebral, cu urmatoarele consednte clinice: deteriorare intelectuala progresiva, cu deficit cognitiv, tulburari de memorie, disfunctii comportamentale, uneori manifestari psihotice si dementa. Dupa o evolutie relativ lenta de 10-15 ani, survine decesul, adesea prin stop cardiac sau o infectie inter241

B. HUPPERT curenta. In prezent este "in. curs de clarificare cauza mortii selective a neuronilor In b.;H., In conditiile In care gena IT15 alterata prin mutatie se afia ,si Tr» altS t»puri celulare din organism. Sin.: coree Huntington. • B. HUPPERT. [Karl Hugo Huppert, biocfuimst german, profesor la Leipzig, apoi [a fraga, 1832-1904.} Sin.: mietom mul-tiplu (v.). • B. HURLER. [GerInid Hurkr, pediatru ge-rman., 'Jvfwtdkm.i su": XX.] *01igofrenie ereditara, transmisa recesiv autozomal, apartinand grupului 'mucopolizaharidozelor, In care se asociaza: anomalii multiple si complexe, cele mai caracteristice fiind la nivelul craniului si fetei (craniu mare si deformat, fades gro-tesc, sprancene groase, nas larg si aplatizat), opacitati come-, ene, cifoza dorsolombara, .*coxa valga, abdomen destins prin hepatosplenomegalie, o perturbare a metabolismului mucopolizaharidelor. Evolutie letala, Inainte de 15 ani. Sin.: boa1a Pfaundler-Hurler, disostoza multipla, gargoilism, mucopofizaharidoza tip I-H. • B. HURST. [E. Weston Hurst, medic austroCian, sec. XX.} "Leucoencefalita, forma grava, diseminata, de etiologie necunoscuta. Se caracterizeaza anatomic prin prezenta de leziuni inflamatorii, vasculare si perivasculare, iar clinic prin simptomatologie pseudotumorala, crize epileptice. Sin.: leucoencefalita acuta hemoragica. • B. HUTCHINSON. [Sir Jonathan Hutchinson, cflirurg engiez, Londra, 1828-1913.} 1) *Angiom' infectios. 2) Eruptie prurigf-noasa, polimorfa, care apare dupa'expunerea la soare. Se" manifesta prin aparitia dte saropapule de tip *prurigo, eriteitf urticarian si bute hemoragice,. reddivante. Sin.: prurigo estival. 3) *Melanom localizat peri- sau subungveal. Sin.: panaritiu melanic. 4) V. sindrom Hutchinson. ''' • B. HUTINEL. [Victor Henri Hutmel, pediatm francez, profe.1 SOT [a 'Paris, 1849-1933.] -Forma particulars de tuberculozs? hepatica a copilului, care urmeaza unei poliserozite cu simfiza pericardului si hipertrofia secundara a ficatului. Sin.: ciroza car-diotuberculoasa. i i • B. IMERSLUND-NAJMAN. [Olga Imerslund, pediatru suedtz contemporan, Oslo; Nafman.\ Malabsorbtie selectiva a *vitai-minei B^ (la nivelul ileonului) care apare la copil ?i determina *anemie megaloblasticai In ucina se ;constata prezenta prdi-teinelor. B. se vindeca spontan In jurul varstei de 20-30 de ani. Transmiterea este autozomal recesiva. Sin.: boa1a Grasbeck, boa1a Imerslund. • B. ISAMBERT. [Emile Isambert, medk france.z, 182.8-1876.} Denumire istorica pentru tuberculoza miliara acuta, cu localizare secundara la nivelul laringelui Si faringelui, deter-minand angina, exceptionala In prezent. • B. JACCOUD-OSLER. [Francois Sigjsmund Jaccoiid, mtdic. fraitce.z, 1S30-1913; Sir William Osier, medic Canadian can a practicat in Sll^l si m ^nglia, prof&sor de. me.dic.md [a, O^ord, 1S49-1919.} Sin.: endocardita maligna lenta (v.). . . " B. JACOB. B. caracterizata prin" *exostoza partii posterioar6 a osului malar, TmpiecficSnd apofiza coronoida (ea Insasi hipertrofiata si falciforma) sa basculeze In jos si Inainte In tim-pul miscarilor de deschidere mandibulara. Ca urmare, acestea sunt foarte limitate. Sin,: exostoza malara si coronoida. •B. JADASSOHN-LEWANDOWSKY. [Josef fadassohn. de.rmatotog airman, profesor [a 'Be-rna, apoi la. 'Br&s[au (in prezent 'Wrodavi, 'Pohnia), 1863-1936, Felix Lewandowsky, derma-tolog german, J-[am6urg, profesor la 'Be-ma, apoi la 'Basd, 1879-1921.} Sin.: keratoza diseminata circumscrisa (v.). •B. JAFFE-LICHTENSTEIN. [Henry L. Jaffc, medic american., n. 1907, Louis Lichtensteia, medic american, Los Angeles, n^. 1906} Varietate dfe displaida fibroasa a oaselor,'taracterizatS .' anatomic prin chisturi osoase izolate, care Inlocuiesc tesutui'

B. KATAYAMA fibros, debutand la nivelui m&dtivei oaselor lungi, la care se asodaza fracluri spontane. Biologic, catciul, fosforul, fosfatazele si cotestero'iul sanguin se afla In concentratii nonmale In plasma. Sin.: osteofibromatoza chistica. • B. JANET. [Pierre Mane Felix Janet, ntwolog si psihoiog jrancw, 'Paris, 1859-1947.} Sin.: psihastenie (v.). • B. JANSEN. [MurJl; Jansen, ortoped oCandez, Leyden., 18631935.} Sin.: boa1a Murk Jansen (v.). • B. JENSEN. [Edmund Zensten Jensen, oftaimotog danez, Cope-nHaga, 1861-1950.} 'Corioretinita acuta juxtapapilara cu evolutie reg'resiva si adesea recidivanta. DefidtuI de "camp vizual este una din caracterisficUe b. • B. JEUNE. [Mathss Jeune, pediatru franciz, profesor [a Lyon, n. 15W.} *Condrodistrofie congenitala, transmisa autozomal recesrv, cu retractie progresiva Si rigiditate consecutiva a custii toradce. Evolutia este letala la nou-nascut si copil, prin asfi-xie sau infectii bronhopulmonare. Sin.: dispiazie toradca asfixi-anta, 4istrofie toradca asfixianta (denumire desueta). • B. JOHNE. [Heinrich Albert Johne, 6acte.riohgge.rman, 'Dresda, 1839-1910.} B. cauzata de Mycobacterium avium, subspecia paratuberculosis si manifestata de obicei prin enterita cronica fatala, afectand Indeosebi o serie de mamifere. Uneori se aseamana cu infectia tuberculoasa. • B. JORGE LOBO [forge Lobo, de-rmatoCog Siraziiian, n. 1899} Micoza cutanata si subcutanata determinata de o ciuperca levuriforpia a carei denumire ^aste Inca discutata (Blenospora lobor sano, varietate de Blastomyces brasiliansis), caracteri-zata cttflic prin prezenta de noduli hipodermid multipli, indo-lori, izolati sau confluenti, ce pot fistuliza. Sin.: blastomicoza cheloidiana. V. si blastomicoza. • B. JUNIN. [Junin, district la nord-est de. 'Buenos-Wres, unde. a fast discrisd pentru prima data fioala.} Febra hemoragica grava, determinata de un *arbovirus (adenovirus) care apartine grupului Tacaribe. Sin.; febra hemoragica de Argentina. • B. KAHLBAUM. [Karl Ludwig Kahlbaiim, psihiatru german, Qortitz, 1828-1899.} Dementa precoce la care se asociaza *catatonie. • B. KAHLEK. [Otto Kahler, muBc. avstiiac, 1849-1893.} Sin.: mielofn multipfu (v.). , ,. • B. K^NNER. [Leo Kaaaer, pSiHia.frli bustriac sta6iS.t la. 'Baltimore., n. 1894.} Sin.: autism infantil (v.). ' • B. KAPOSI. {Morilz Kobn Kaposi, dennatotog austriac, lAIna, 1837-1902} 1) Xeroderma pigmentosum (v.). 2) Sarcom Kaposi (v.). 3) Impetigo herpetiform (v.). 4) Lupus eritematos diseminat (v.). • B. KAPOSI-JULIUSBERG. [Moritz Kohn Kaposi, de.rmato[og austriac, l^iena, 1837-1902; Fritz Juliusberg, dirmatoiog ge.rman, profesor la 'Braunschweig, n. 1872} Complicatie grava a unor dermatoze cu extensie ;mare, Indeosebi a eczemei nounascututui. Este determinata de contaminarea cu virus vacci-nal si^u herpetic si se caracterizeaza printr-o eruptie brutala papuJoieritematoasa cu evolu(ier spre pustule ombilicate. Terito-riul de debut' ?i de electie eete fata, evolutia fiind In general favorabila. Sin.: pustuloza varioliforma acuta. • B. KASHIN-BEK. [Nicola! Ivanovici Kashin, medic miiitar rus, fitoswva si Irlyitl^ 1825-1872; E.V. Bek, medic rus, sec. XIX-XX.} Osteoartropatie cu evolutie In pusee succesive, Intre 10 si 18 ani, endemica In Siberia transbaikala, China de Nord-Est si In Coreea de Nord. Aceasta afectiune, despre care s-a crezut ca este deteminata de excesul de saruri de fier, este In realitate determinata de o ciuperca a cerealelor, Fusariurn sporotrichiella. Sin.: osteoartrita deformanta endemica. • B. KATAYAMA. [KatayamoJ.^at in Japonia'unde .aceasta iJoatti' Sftfost descrisa de Tsutluipt.] Sin.: schistdsomiaza arterioven6asa (v. .schistosomiaza)'. • . /.

242

^

B. KAUFMANN •B. KAUFMANN. [Eduard Kaiifmann, anatomopatoiog german, profesor [a 'Basel fi [a CfOttingen, 1860-1931.} Sin.: acondroplazie (v.). • b. kennedy. [Robert Foster Kennedy, neuroiog american, 9{e.ui yorl^ 1884-1952.} Sin.: amiotrofie bulbospinala progre-siva (v. amiotrofie). V. si sindrom Kennedy. • B. KERL-URBACH. [Wilhelm KeH, dermato[og austriac, profesor [a Innsbruck^ apoi [a Vie.na., n. 1S80; Erich Urbach, dermatoiog fi aiergoiog, l^iena, n. ia fraga, staBiCit in SW^/ 'Pniiadelpltia, 1S93-1946.} Maladie caracterizata prin asocierea de depozite lipidice intradermice cu prezenta unui infiltrat constituit din histiocite si polinucleare. Sin.: colesteroza extracelulara. • B. KIENBECK. [Robert Kienhock, radioiog austriac, profesor la Viena, 1871-1953.} Sin.: sindrom Kienbock (v.). • B. KIMMELSTIEL-WILSON. (Pou7 Kimmel-stiel, patotog german, f{am6urg, sta6itit ia 'Boston, 1900-1970; Clifford Wilson, medic engkz,, Londra, n. 1906.} Sin.: sindrom KimmelstielWilson (v.). • B. KITAHARA. [S. kitahara, oftaimohg japonez, sec. XX.] *Corioretinita caracterizata prin aspectui pseudochistic al regiunii maculare (ca urmare a unui edem localizat), nefiind consecinta unei leziuni inflamatorii. Sin.: corioretinita seroasa centrala. •B. KLAUDER. [Joseph Victor Klauder, dermatoiog anerican, SfLitadeiphia, n. 1SSS.} Sin.: erizipeloid (v). • B. KNIEST. [Wilhelm Kniest, pediatru german, six. XX.} B. reprezentand o *condrodisplazie caracterizata prin 'nanism, cifoscolioza, fades rotund cu nas aplatizat la radadna, verte-bre plate si genunchi voluminosi. Se asociaza cu anomalii ocu-lare (cataracta, decolare de retina) si surditate progresiva. Sin.: sindrom Kniest. • B. KNUD FABER. [Knud Faber, medic aanez, Copenflaga, 1862-1956} Sin.: boala Hayem-Faber (v.). • B. KOBI. Tip de cataracta congenitala, transmisa autozomal dominant, caracterizata prin prezenta de opacitati multiple, colorate, la nivelul cristalinului. • B. KEBNER. [Heinrich Kobner, dermatoiog german, profesor ia 'Bresiau fin present 'Wroclaw, 'foionia), apoi la 'Berlin, 18381904.} Sin.: epidermoliza buloasa simpla (v. epidermoliza). • B. KOHLER. [Alban Kohler, radwCog girman, profesor la 'Wiesbaden, 1874-1947.} 1) Necroza aseptica spontana a scafoidului tarsian, la copil sau adolescent, cu evolutie benigna In cateva luni, de etiologie necunoscuta. Sin.: scafoidita tar-siana. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). • B. KOHLMEIER-DEGOS. [W. Kohlmeier, anatonovatoCog austriac, Vtma, n. 1908; Robert Gaston Degos, dt-rmatoiog si veneroCog francez, profesor ia 'Paris, n. 1904.} Tulburare de absorbtie intestinala cu obstruarea vaselor limfatice si dilatarea consecutiva a intestinului subtire. •B. KONIG. [Franz Konig, cHimy german, 1832-1910.} 1) Sin.: osteooondrita disecanta (v.). 2) V. sindrom Konig. •B. KONIGSTEIN-LUBARSCH. [Hans Konigstein, dirma.toiog austriac, profesor [a l^ie-na, 1878-1954; Otto Lubarsch, anatomo-patoiog german, profesor (succesiv) (a 'Rostock, 'Dwsetdorf, IQtl si •Strtin, 1863-1933.} Sin.: boala Lubarsch-Pick (v.). •B. KOROVNIKOFF. Afectiune asemanatoare cu *b. Banti, caracterizata prin splenomegalie cu proliferarea stromei reticu-lare, trombodtopenie moderata si anemie hipocroma. Afecteaza tinerii de sex masculin. Debuteaza acut, prin hemoragii ma-sive, intestinale si gastrice. • B. KOSTMANN. [Rolf Kostman, pediatru su.ede.z wnte.mporan..} Sin.: sindrom Kostmann (v.). •B. KOZLOWSKI. Afectiune asemanatoare *b. Morquio, cu transmitere autozomal dominanta, constand dintr-o insufidenta

B.LANCEREAUX-MATHIEU staturala prin *platispondilie generalizata, cifoscolioza si alterari metafizare predominante In partea proximala femurala. Sin.: displazie spondilometafizara, sindrom Kozlowski-MaroteauxSpranger. • B. KRABBE. [Knud H. Krabbe, muroiog danez, Cope-nhaga, 1885-1961.} 1) Forma infantila de *leucodistrofie cerebrals autozomal recesiva. Reprezinta consednta unui deficit de 'galactocerebrozidaza, care duce la stocarea lizozomala a cerebrozidelor. Debuteaza In primii ani de viata, iar evolutia este le-tala, 'in cateva luni, maximum 2 ani. Anatomopatologic se caracterizeaza prin prezenta 'in zonele demielinizate, a unor celule cu talie mare (20-50 m), multinucleate, globoide care contin cerebrozide. Clinic se constata o importanta rigiditate musculara generalizata, cu accese de contractura sj crize convulsive. Sin.: leucodistrofie cu celule globoide. 2) Sin.: sindrom Sturge-Weber (v.). • B. KRAEPELIN. [Emit Kraepelin, psifliatru german, profesor (succesiv) ia 'Dorpat, J-[e.idei6erg si 'Muncfun, 1856-1926.} Tip de psihoza presenila apropiata de *b. Pick si *b. Alzheimer. Leziunile cortexului cerebral sunt discrete. • B. KRETSCHMER. [Ernst Kretschmer, netiro-psi/tiatru german, prof&sor [a TufilJingen, apoi ia 'Marburg, 1888-1964.} De-numire istorica penttTJ asa-numitui delir senzitiv, constand In modificari de personalitate, caracterizate prin hiperemotivitate si dificultati reactionale. • B. KUFS. [Hugo Kufs, neuroCog, Leipzig, 1871-1955.} Forma tardiva de 'idiotie amaurotica familiala, caracterizata prin aparitia, la adult, a unei deficiente mentale progresive, msotita de semne cerebeloase si extrapiramidale, cu evolutie lent progresiva, dar prognostic letal. Sin.: sfingolipidoza de tip adult. • B. KUGELBERG-WELANDER. [Eric K]as Henrik Kugelberg, neurotog suedez, n. 1913; Lisa Welander, neurotog suedez,, n. 1909.} Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). • B. KUNDRAT. [Hans Kundrat, anatomopatotog austriac; profesor ia Qraz, apoi ia l^ie-no, 1845-1893.} Limfosarcomatoza, eel mai des pluriregionala, afectand Indeosebi ganglionii cer-vicali, faringele si tubul digestiv. Evolutie lenta, cu tendinta la ulceratii. • B. KURZ. [faromir Kurz, oftaimoiog ceh, 'Praga, n. 1895.} Cecitate congenitala cu *enoftalmie, abolirea reflexelor pupi-lare, nistagmus si hipermetropie. Examenul fundului de ochi este normal. • B. KUSSMAUL. [Adolf Kussmaul, medic german, 3{eideQierg, 1822-1902.[ Sin.: periarterita nodoasa (v.). /. • B. KYASANUR. [Kyasanur, pddure m 1{usw.} B. determinata de un Arbovirus din grupa B, genul Flavivirus, caracterizata prin febra, cefalee, mialgii, conjunctivita, diaree, bradicardie, hipotensiune, stare generala alterata, uneori sindrom hemoragic. • B. KYRLE. [Josef Kyrle, dermatoiog austriac, profesor ia 1/iena, 1880-1926.} Tulburare rara de *keratinizare de etiologie incerta, caracterizata prin eruptie papuloasa cu aspect ce-nusiu, acoperita de un strat cornos; este localizata indeosebi la nivelul membrelor inferioare. De obicei leziunile sunt discrete, dar uneori pot deveni crateriforme, sau sa formeze placi circinate. Prin extinderea 'in foliculii pilosi si 'in derm pot produce corpusculi straini, aparitia de celule gigante si durere. Sin.: hyperkeratosis penetrans. • B. LAFORA. [Gonzalo Rodriguez Lafora, newopatoiog spanwi, profesor ia 'Madrid, 1887-1971.] Sin.: sindrom Unvemcht (v.). •B. LANCEREAUX-MATHIEU. [Etienne Lancereaux, medic frames, 'Paris, 1S29-1910; Albert Mathieu, medic frames, 'Paris, 1855-1917.} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.).

243

B. LANDING • B. LANDING. [Benjamin H. Landing, pediatru american contemporan.} Sin.: boala Norman-Landing (v.). • B. LANDOUZY-DEJERINE. [Louis Theophile Joseph Landouzy, profesor tie. c&nica me.dic.ala ia 'Paris, 1845-1917; Jules Joseph Dejerine, neurolog francez, profesor [a'Paris, 18491917.] Sin.: miopatie fadoscapulohumerala (v.). • B. LANDRY. [Jean Baptists Octave Landry, medic francez, 1826-1865.} Sin.: sindrom Landry (v.). • B. LANE. [John E. Lane, dermatofog ame.ric.an contemporan.} Eritem palmo-plantar simetric, probabil In relatie cu o displazie capilara si o hiperexdtabilitate simpatica. Afectiunea este ereditara, cu transmitere dominanta, fiind considerata ca un tip de angiom plan. Eritemul este localizat Indeosebi la nivelul eminentelor tenare si hipotenare (fata palmara a degetelor) si In zonele de sprijin ale plantei. Sin.: eritem palmoplantar simetric ereditar. • B. LANE-PEDROSO. Sin.: cromoblastomicoza (v.). • B. LANGE CORNELIA [Cornelia de Lange, pe.dia.tru. olttttdez, 1S71-1950.] Sin.: boala de Lange (v.). • B. LARREY-WEIL. [Dominique Jean Larrey, Baron, cfwwg militar francos, 1766-1842; Adolf Weil, medic german, profe-sor de. me-dicind internet [a J~(e.ide[6era si 'Dorpat, apoi practician ia 'WUsBade.n, 1848-1916.] Sin.: leptospiroza icterohemo-ragica (v.). • B. LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Fallen Sliding larsen, medic nomegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian Johansson, chirurg suedes, Qoteborg, n. 1880.] Sin.: boala Gruber (1) (v.). " B. LAUBER. [Hans Lauher, oftaimo(og, n. [a Zurich m 1876, profesor (a 'Viena, apoi (a l^arsovia.] Forma stationary de retinita delimitata, asociata cu *hemeralopie. La examenul fun-dului de ochi se observa un aspect albidos, punctat, secun-dar degenerescentei epiteliului retinian. SiCiihfuncfus albipunc-tatus. • B. LAWRENCE. [Robert daniel Lawrence, medic diabetotog engCez, Londra, 1895-1968.] Sin.: diabet lipoatrofic (v.). • B. LEBER. [Theodor Leber, oftalmoiog german, profesor (succesiv) [a 'Seriin, Qottingen fi ^(eideuierg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). • B. LEDDERHOSE. [Georg Ledderhose, cnirwy german, profesor ia Strasbourg, apoi la 'Munch.en, 1855-1925.] Sderoza a aponevrozei plantare superficiale, de etiologie insuficient elucidata. Evolueaza cu retractia aponevrozei, cu deformarea consecutiva a piciorului In varus si flexja degetelor. Se asodaza, uneori, cu *b. Dupuytren Si *b. Peyronie. Sin.: aponevrozita plantara. • B. LEDERER-BRILL / maladie de Lederer-Brill / Lederer's an(a)emia. [Mnx Lederer, patolog ame-rican, 'Srooktyn, 18851952; Nathan Edwin Brill, medic americ-an, '>{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

RENDU-OSLER. RECLUS. 1863. tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica). [Fabio Rivalta. adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. medic. degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa. Sin. mono.: boala HendersonJones (v. •B. atrofie musculara. RIBBING. fara semne inflamatorii. apoi crurale si axilare. de etiopatogenie neelucidata.: talasemie minora (v. Londra. profesor [a 'Paris. • B. subglosita difteroida. medic american. atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate).ez. REICHEL.] Sin. medic Canadian care a practical m SWi fi w.: boala Rendu-Osler • B. medic francez. 1846-1916. • B. • B. RIEDEL.: boala Cardarelli. B. nistagmus. Se transmite autozomal dominant. 18721937. oftalmolM) german. M. • B. initial submaxilare. [John M. apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase. • B. [Paul Friedrich Reichel. oftalmowg german. Necroza osului *sesamoid al halucelui. [/eon Jacques Paul flee/us. cu hipertrofie splenica moderata. 1849-1919. Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare. Evolutia este lenta.).} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. Frederick Parkes Weber. n. caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata). 2) Crize abdomi-nale violente. transmisa autozomal recesiv. 3) Crize febrile pseudopalustre. semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. Apare consecutiv unei tulburari secretorii. medic igienist german.). sindrom Osler-Rendu. Italian. Sir William Osier.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v. transmisa dominant. • B.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v. ra-dwtog swdez. Thomas Hodgkin.} Icter grav idiopatic. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. • B. 1851-1918.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala. 'Paris. n. medic poionez. neurolog fi internist german. [Fernanda Rietti. nematoCog Italian. REICHMANN.).ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. Sin. RIGGS. [a 'Bologna m 1886. 1798-1866. • B. atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov. si suflu Roger.: boala chistica a mamelei (v.} Forma de *distrofie corneana familiala.: boala Fauchard-Bourdet (v. RENANDER. •B. cu tendinta la confluenta si la ulceratii.lemnoasa". 1878. RIVALTA. telangiectazie hemoragica ereditara. aparand Indeosebi la barbati. boala Rendu-Osler-Weber. • B. RITTER VON RITTERSHAIN. ROBLES. probabil imunitara. [Sigvald Refsum. Heinrich Romberg.RECLUS Appe]baum. medic franc. prin pusee periodice. [Henri Louis Roger. [Gottfried Ritter voa Rittershain. REFSUM. Bucklers.).). n. 18781939. • B. Sin. n. uneori simuland o apendicita acuta. boala Babington.] Sin. Afectiune rara. un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei. Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251 . • B.: sindrom ParryRomberg (v.} Sin. 1819-1885. [Nikolaus Reichmann. n.sau bilateral. Sir William Osier. • B. l^arsovia. produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori.. care au in comun o evolutie de mai multi ani. profesor ia 'Bonn. 'Kcat-^ar^Stadt. aparitie brusca. cnirwy franc. • B. medic noniegian. Riggs. fans.: oncocercoza (v. exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. depuneri lipidice si exsudate retiniene. •patoiog itadan. [Wilhelm Reis. surditate. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare. y^ew york^ 1866-1926. 1902. asimptomatice. [Rodolfo Robles.: actinomicoza (v. REED-Hodgkin. [Henri fules Louis Marie Rendu. tiroidita . medic german. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide.] Malformatie cardiaca congenitala. ROSAI-DORFMAN.] B.] Sin. Fernanda Micheli. Londra. 1820-1883. profesor ia 'Berlin.. 1874-1964. medic german. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii. clinician fi patotog Italian. 'Baltimore. data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des. ROGER.] B. Debut cu *metamorfopsii. 1897. sec. 1804-1878.] Sin. profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969. hematoCog itaiian.: boala periodica. 18091891. dispuse neregulat sau In inel). REITER.. 1795-1873. •B. •B. [Robert Grigg Reese.] Nodul fibromatos al fraului limbii. llppsaia. RIGA. cu durata 1-2 zile. REIS-BUCKLERS. sindrom Rendu-Osler-Weber. cu supraIncarcare In lipide neutre.. 1844-1902. Apartine grupului de "lipoidoze. medic jrancez. b. RENDU-OSLER-WEBER. profesor de medi-cired (a Oxford. [Hobart Ansteth Reimann.: hemocroma-toza primitiva (v. oftaimoiog american. Oslo. ori suferind de tuse prelungita. XIX-XX\ Sin. Sin. [Seved Ribbing. care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale. he-moragii. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina.).] Sin. Solonia). • B.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. cHirurg german. medic engCez. n. [Dorothy MendenhaH Reed. 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. dentist american. macrofagica. 1849-1919. • B. clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. 1832-1919.] 1) Sin.: comunicare interventriculara izolata. 1907.). profesor de medicina ia Oxford. [Hans Conrad fulius Reiter. Evo-lutia b. chirwrg fi ginecolog german.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica. 1844-1902. XX. 'BoCogna.] Sin. RIETTI-GREPPI-MICHELI.] Sin. anatomopatotog austriac. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). septui membranes).).). ROMBERG. de etiologie incerta. n.: tiroidita invaziv-sclerozanta. profesor [a fraga. REESE. tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului. •B.] Sin. • B. •B.e.] Displazie vasculara ereditara.. dermaloiog gu-atemaCtez. [Henri Jules Louis Marie Rendu.} Sin. ce afecteaza vascularizatia retiniana.z. Friedrich Theodor von Frerichs. a carui suprafata este adesea ulcerata. [Karl Freiherr von Rokitaasky. sec. 1858-1934. febra mediteraneana familiala. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva.] Sin. •B. Sin. profesor ia Jena. cu forme multiple.. hemocromatoza).). medic eng[ez. apoi la 'SerCin.B. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel.: boala Hodgkin (v. 1890. 1863-1962. folonia). angiomatoza hemoragica familiala. profesor ia ViIna. profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw. ROKITANSKY-FRERICHS. Enrico Greppi. 'Bans. 1810-1885. caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine. 1847-1914. Sin. boala Goldstein.: eredopatie ataxica poline-vritica. [Antonio Riga. talasemie). [Moritz. medic Canadian care a vractu. localizate Indeosebi nazal si bucal). patoiog american.: boala Fairbank (v. AngCia. regulate. fara sechele si fara reactie la vreun tratament. ereditara.at in SUA si in Singlia. V.

Se produce la trezire. debuteaza progresiv (prin cefalee. S. [Pou/ Ferdinand Schilder.ac. dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal). SCHILDER-FOIX. ROSENBACH. cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie.} Sin. specifica adultului. RUSTITZKY.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora.w yor^ 1886-1940. localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare. [li Curt Rosmlhal. Copenfiaga. n. caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). Se caracterizeaza prin noduli translucizi. profesor de ciinica medicata (a 'Palermo. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. In . degenerativa a coloanei vertebrale. Sin. Indeosebi cefalee. Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale. oftaimoCcig austriar. Sin. cu afectarea starii generale. 'Scrim. apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue.: glicogenoza tip IX (v. 9{ew yorl^ n. leucodistrofii progresive. b. Sin. pediatm american contemporan] B. cu evolutie benigna. peaiatru italian contemporan. [fay Frank Scharnberff. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert. sec.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa. Salvioli. 'Sr&stau (in present 'Wroclaw.: sporotricoza (v. diplegie. juvenila. " B. " B. Sanfilippo.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice. TaySachs. In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei.: dermatoza pigmentara progresiva. simptome cerebrale si perturbari circulatorii.} Sin. derma-toza Schamberg. 1910. Charles Foix. SAN BIAGIO. profesor la Cjottingen. SAKAMOTO. Sin. Sin. 1870-1934. Abces periamigdalian. apatie. 'Eh'efia.: degenerare corneeana Saizmann. l^iena.. • B. frecvent fara hemartroza.: gangliozidoza GM.: catalepsia de trezire. •B. ROUSSY-LEVY. cu sfarsit letal. [G. 1842-1920. Sin. cu transmitere dominanta.: oligofre-nie polidistrofica. apare ca reactie la o infectie latenta. glicogenoza). picior varus. SANFILIPPO. profesor de patoiogie medicald la. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach.boabe de orez". A. exsudat). SAUNDERS. si In unele *encefalite. tulbur§ri psihice). prin simptomatologie generala. medic american contemporan] B. 'Detroit.). RUST.). prin deficit de hexozaminidaza (A si B). SALVIOLI. Sin. Indeosebi *schizofrenie. Apare. severitatea sa descrescand cu varsta. uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si. Evolutia este rapida..: cardioptoza. cu transmitere autozomal dominanta. • B. medic japonez contemporan... 1874-1948. 18S3-1917. B.).: sindrom Scheie (v. apartinand grupului *mucopolizaharidozelor. Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. probabil virala. Sin. mucopolizaharidoza tip III.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate. Visa. \M. profesor ia 'Eraladelyfua. • B. •B. SANDERS. " B. 'Bologna. tulburari vizuale). profesor [a Gjraz. scleroza substantei albe cerebrale. postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). In Japonia. cu puncte rosii la periferie. 1882-1927] Grup de b.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. [Maximilian Saizmann. neurolog francez. 1862-1954. ca manifestare In unele psihoze. [Harold Glendon Scheie. cu transmitere autozomal recesiva. [Pou/ Ferdinand Schilder. cfl-irurg german. medic Italian. newoiog francez. care este situat inferior pozitiei anatomice normale.] B. *keratita. ?i gangliozidoza. neuroiog german contemporan. asemanatoare *b. se manifesta prin voma. SCHIMKE • B. Mwolog si psihiatru. SARPYENER. •B. hemoragica congenitala ereditara.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului. Sin. vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. vertij. V. In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu. clinic similara cu *hemofilia. SANDHOFF. XX] Gangliozidoza generalizata. 6acterioCog american. Se manifesta prin simptomatologie locala.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. scleroze inflamatorii difuze. grupati In inel. Evolueaza In pusee spre dementa. oftaimoCog american.na. amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). chimrg german. sindrom Roussy-Levy. atrofii musculare. subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. • B. SCHILDER. apoi [a f\leapoCe. din categoria "leucoencefalitelor. SCHEIE. cu transmitere autozomal recesiva. paraplegie spasmodica cu crize convulsive). anatomopatoCog francos. []ohann Nepomuk Rust.: pseudoholera infantila. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva. Sin. gliomatoze difuze. opacitati comeene si hepatomegalie. 2) B. [Murroy Sanders. Sin. Surpyener. 6wcliimist german. poate surveni In mai multe forme (infantila.). 'enurezis. la barbati. Vevey. 1842-1923. SCHAMBERG. tip 2. Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice..: osteodistrofie familiala neuroendocrina.). Sandhoff. la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. austri. • B. • B. B. [Gustove Roussy. Sin. anomalii discrete ale scheletului. Sin. sindrom Rosenthal. Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite.: scleroza cerebrala difuza. Sin. Sin. rara. [Benjamin Robinson Schenck. Gabrielle Levy. 1886-1935. . Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie.B.: epifizita vertebrala de crestere. care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani). • B. [Sylvester ]. [K.: erizipeloid (v. degenerativa a corneei. care afecteaza copiii si adolescentii. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica. dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie. profesor ia 'v'ie.: distazie areflexica ereditara. de lunga durata.: mielom multiplu (v. aermatohg american. SALZMANN. Rosenihal. 1877-1960. prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). profesor (a l^iena. sciatica etc. 252 B. Se caracterizeaza prin diarei lichide.: keratoconjunctivita epidemica. medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris. medic american contemporan. iar clinic. " B. gineco(og american. SCHIMKE. • B. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. • B. 'Eolomaji 2} Robert L. mwolog si psihi-atru austriac.: hemofilie C (impropriu). [Holger Werfel Scheuermann. ROSENTHAL. •boala Schilder. • B. 'encefalita concentrica Balo. • B.ROSENBACH form careia b. Sin. RUMMO. rara.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie.e din 9^e. 1775-1840. [Gaetano Riimmo.: scle-roza cerebrala difuza. SCHEUERMANN. chirurg ortopea danez. posibil.] Sin. •B. la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale. • B. SCHENCK. aproape exclusiv. 1909-1990. [A.] B. Sakamoto. • B.

. yialle.). Are doua faze: prima. medic german. 1864-1935. splenomegalie. 1856-1916. [ttenri Secretan. frisoane. iar dupa o scurta perioada. si boala pescuitorilor de bureti.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului. cefalee etc. B. [Nils Silfverskjold. SEVER. • B. n. SENEAR-USHER. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza. [Victor Schmieden. • B. asociata sau nu unei tumori functionate de ovar. In copilarie sau pana la varsta adulta. •B. • B. V.).: acrodinie infantila (v. freiburg. . caracterizata prin prurit. • B. Londra. convulsii. [Karl Ludwig Ernst Schroder.20 %. medic german. de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. cilirurg suedes. Joseph Godwin Greenfield.} Sin. Paget. profesor la Leipzig. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv. consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. iar hemoglobina F .). Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta. adesea bilaterala. SECRETAN. Sven Christian fohansson. SIMMONDS. SHIGA-KRUSE.: anemie microcitara drepanocitara. diaree. 1874-1945. • B. chirurg german. Sin. ciwurg ortoped american. sezoniera (primavara si toamna). anatomic patotogica (a ytamliwg. 1875. sec. apoi la Zilricli. Sin. 'Paris. dureri abdominale. medic Italian contemporan. l^onigsberg si Leipzig. Harry Swift. Vima. •B.: pemfigus eritematos (v. Chicago. cu extensie lent progresiva. Se manifests prin diminuarea 253 . • B.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. Viena. SCHONLEIN. microdrepanodtoza.na. • B. n.} B. [fulius Sichel.: anasarca fetoplacentara (v. SCHRIDDE. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. SCHULLER. SCHULTZ. SKEVAS-ZERFUS. Oslo. [Franz Seitelherger. newoiog si psihiatru german.). profesor [a frankfurt pe. • B. anatomopatohg german.: boala lanturilor grele alfa. [Cecil Gordon Shaver. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren. " B. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). •B. profesionala a pescuitorilor de'bureti. vegetante si necrotice. 1866-1930. profesor la. Evolueaza spre exitus.B. • B. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura. SHAVER. In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros. forma asociata de *talasemie.). 2) Sin. hematii In forma de secera. V. : . [fohann Lukas Schonlein. cu rigiditate a membrului atins. cu semne generate infectioase (febra ridicata. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei. • B. [Francis Eugene Senear.). dizenterie). Sin. [Kiyoshi Shiga. genetica. SPIELMEYER-VOGT. epidemica. In general.: sindrom Sjogren (v. SPENCER. caracterizata prin anorexie.: ptoza ato-nica lipomatoasa. Stocf^wim. perfect delimitata. dar care determina In evolutie astfel de leziuni. SILVESTRONI-BIANCO. SENHOUSE KIRKES.: purpura Henoch-Schonlein (v. pediatru german.] Sin. medic austriac. SINDING LARSEN-JOHANSSON. 1802-1S68. SJOGREN. Uneori mialgii si artralgii. ]. adesea In relatie cu *b. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. • B. ulterior. 1858-1937. intema [a 'Berlin.: epifizita a calcaneului. regresie mentala progresiva. Emil Fcer. 1878-1947.. oftalmolog suedes. 1899} 1) Sin. " B.] Sin.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare. n.} Edem dur si persistent. In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %. • B.-itroni. la baieti Intre 8 si 14 ani.: osteoporoza circumscrisa a craniului. neurolog fi psihiatru german. ' B. Sin. IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala. sec. iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare. Sin. SEITELBERGER.: sindrom Marinescu-Sjogren (v. apoi la Munch-in. SCHR6DER. talasemia minima. newolog fi psihiatru austriac. XX. • B.. n. cu simptome si semne meningiene. • B. medic german. 'Samfierg. profesor de med. [Artur Schiiller. 1889.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare. foarte distructive si posibil embolizante. profesor la 3{eide[6erg. Barney Usher. n. cecitate. fmdic austraiian. • B. 1889-1958.: sindrom Simmonds (v. 1838-1887. SICHEL. }Willibald Scholz.: endocardita primitiva acuta. Walther Kruse.). SELIGMANN. profesor la 'Sown. neuropatoCog engiez. fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. sau de perle. oftalmolog german.} Sin.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare.} Sin. datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus. balonare. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. ortoped sittdez. artralgii. nistagmus. [William Senhouse Kirkes.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala. ginecolog german.} Sin.: dizenterie bacilara (v. care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos.). apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941. senzatie de arsura. {Walter Spielmeyer. a doua.SMELMEYER-VOGT •B.).} B. n. profesor'de. la varsta de 6 ani. dermatoCog american. • B. SCHNEIDER. Sin. Qottborg.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. 1880} Sin. sec. XX. 1875. cu transmitere recesiva. B.: agranulocitoza •B. Bianco. edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si. [Morris Simmonds.} Sin. Sin. B. vomismente. 18S4-19SS. medic dvefian. 1S7S-1964. Heinrich Vogt. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele. 1793-1864. cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. profesor [a Soiing&n. medic Canadian.).} Sin. 'pirozis si vomismente. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen. [Hermann Schridde. Stockholm. 1879-1935. [Werner Schuhz. prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor.ia. [Paul Seller.: leucodistrofie metacromatica. pediatru elvefian. neuroCog german. [Hans Schneider. neuropatoiog austriac. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. SCHOLZ-GREENFIELD. Sin. SMITH-STRANG.: boala Fairbank (v.. SELTER-SWIFT-FEER. profesor la •Seriin. supurare.: boala Gruber (v. SCHMIEDEN • B. l^iena.: distrofie neuroaxonala infantila (v. [Ezio Silve. cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza.. n. fiacteriotog german. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. 1864-1955. medic nowegian. 'Dortmund. • B. dermatoiog Canadian. fi frankfurt pe 'Main. XIX. dureri abdominale. 1855-1924. 'Boston. greturi.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului. contemporan. •B.} Sin. SILFVERSKJOLD. SCHMIEDEN. [fames Warren Sever. profesor la yvdinchen. medic si Bacterwiog japonez. si boala lanturilor grele.). hematolog Italian contemporan. ataxie). 1899.). 'WurtzBurg. 1870-1957. 'Main. probabil virala.

] Degenerescenta progresiva a maculei lutea.). cfmwg german. oculare (orbire tranzitorie. amiotrofie). Anatole Miirie Emil Chauffard.: boala Deleage. mai rar. TANGIER. TAKAHARA.z. 18501919. lft6S-1941. tulburari de comportament). Sin.} Sin. acrodinie). deces In primii trei ani de viata. cu astigmatism care se . medic german. sindrom Sudeck-Leriche. n. Pierre Marie. scadere a vederii pana la cecitate. Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v. • B. Incon-jurata de o zona alba stralucitoare. spondilartrita anchilozanta. • B. contemporan.] Sin. [Karl Bruno Stargardt. Gena b.ui yor^ 1895-1983. malformatii articulare. simetrica si progresiva. Evolutia este progresiva. boala Leriche. surditate neurosenzo-riala. sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. B. Moartea survine Inainte de 20 de ani. • B. Sin. medidnd intemd (a Saris. {Harry Swift. disfunctii endocrine (insuficienta testiculara. STRIIMPELL-MARIE.] Sin. [IVorren Toy. severa (clasica) si foarte grava In forma usoara. • B. 1875-1930. scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. imdic american. poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. in Ungtia. profesor ia 'Marburg.). [Sir Thomas Ambrose Stcinton. dennatotog si veneroCog gwman.: acatalazie (v. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest.).] Sin. pe. constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. apatie.: colestaza recurenta benigna (v.: sindrom Sturoe-Weber (v. defecte de conducere).] Sin. medic enghz. y\[e. sfingolipidoza. idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou. de natura distrofica. dementa si casexie. rara. • B.). familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale. medic danez.).: boala din Bornholm (v. afectarea mus-culara este minima. Sin. profesor de. J. STICKLER. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v. In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. osteoporoza algica posttraumatica. cu transmitere autozomal recesiva.B. [Sir George Frederic Still. 1858-1937. debuteaza In lunile a 4-a .: acrodinie infantila (v.: glicogenoza tip VII (v. probabil printr-o anomalie a *hemului. 1885. medic engiez. TERRIEN. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII.ope. SYLVEST. • B. hemiplegie tranzitorie etc. 18721938. • B.aga. n.] B. STOHMER.] B. oftaimoiog francez. ereditara. a. • B. intoleranta la glucoza). afectand femeia tanara. Leipzig. Bernard Sachs. wide. profesor [a Londra.a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american. ?i degenerescenta eredomaculara. 1880-1931. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI. decedat in. 254 B. evolutia fiind lenta. Sin. profesor ia f{am6urg. profesor ia 'Paris. Steele. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor. STILL. STANTON. hipoa-cuzie. debuteaza la varsta adulta sau.: boala Norman-Wood. S. caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL). •B. medic e-ngiez. fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). care apare uneori posttraumatic. oftaimotog german. In care se asociaza durere si redoare articulara. 1S6S-1941.aia. 1908. consecutiv. sec. Clifford Richardson. profesor la 9{ew york 1842-1908. • B. STURGE-WEBER. [G. Mataro Takahashi. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta. STILL-CHAUFFARD.: algodistrofie posttraumatica.). •B. b. B. [AT/red Stuhmer. • B. • B. fast desc. adesea nediagnosticata. Londra. 'Toronto. cu degenerescenta ce-rebrala si. Lumpur. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza. dermatoiog americ. William Garbe. [Shigeo Takahara. •B. XIX. TAY-SACHS. B. V.] B. • B. vizibila la examenul fun-dului de ochi. [AJd'ro Tamura.} Sin.: boala Still a adultului. medic austratian. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake. profesor ia Jrei6wg. profesor (a Londra. profesor ia Varis. Sin.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor. medici japonezi contemporani.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene). 1872-1940. [Adrien Felix Terrien.: sindrom Stickler. Londra. STEINERT. deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll. • B. asociata cu dureri si impotenta functionala. medic japonez. cu debut neonatal. S. mucoasei farin-giene si rectale. neuropatoiog Canadian de.} Cea mai frecventa b. arteritis brahiocefalica. [Michishige Takayasu. TAKAYASU. medic francez. glicogenoza).).:. atrofie osoasa Sudeck. • B. In forma clasica. newoiog francez. TARUI. cifoza. V. Sin. B. sfingolipidoza de tip infantil. sindrom Martorell. dennatoiog Canadian. si idiotie amaurotica familiala. medic japonez. tip 1. cu transmitere autozomal recesiva. • B. B. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara. TAMURA-TAKAHASHI. • B. fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). 18431927. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei..STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic). se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. SULZBERGER-GARBE. S. Forma grava.atru engie. [Peru/ Hermann Martin Sudeck. 1853-1925.i6. medic german. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. Ea determina b. origine potoneza. TAYLOR. medic engiez.} Sin. febra ridicata. 2) B. profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944. V. Ca urmare.: poliartrita cronica juvenila (v. Sin.] *Ectazie marginala a corneei. atrofie retiniana).] 1) Sin. sec.: boala Batten-Mayou. regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica. cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa.).. SUDECK. care duce la acumularea de gangliozide In SNC. 1853-1940. 1866-1938. bilaterala. [Sir George Frederic Still. ferzy OIszewskt. Sin. Frederick Parkes tyehcr. neuroiogi canadieni conte-mporani. Copenfi. din cauza unei *mutatii dinamice.: degenerescenta maculara familiala juvenila. LondTa.: poliartrita cronica juvenila (v.).an. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000). Sin. • B. manifestari cardiace (aritmii. Se transmite dominant. STARGARDT. Stickler. 'Ky. splenomegalie Si infiltratie a corneei. [Hons Stemert. 18631962. SUMMERSKILL.). hipersomnie. slabiciune.] Sin. cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. TERRIEN • B. neuroiog american.} Sin. • B. apoi ia 'Milnster.: melioidoza (v.).} V. este localizata pe cromozomul 19 (19q13. boala femeilor fara puls. [John C. este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic. " B. miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent). 1855-1932.] Sin. vertebre aplatizate. semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase).2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. neuropatie periferica recurenta. |Morion Bafdur Sulzberger. profesor de medic-ina inte.md ia Leipzig.ntd IJoaia. Sin. gangliozidoza GM. pediatru engiez. cu debut 'in tinerete. tulburari de supt si deglutitie. [William Alien Sturge.). m adolescenta. SWIFT. 1875-1927. tulburari ale SNC (apatie. Kraurosis penis (v. 1966. miotonie atrofica.: boala Pick-Herxheimer (v. n.

keratodermie).: polycythemia rubra vera. • B. Sin. febra si afectarea starii ge-nerale. Londra. profesor dt cG-nica. posibil. n. Fairbank. medic oiandez contemporan. 'Srestau fin present 'Wroclaw. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. [S. prin hipertrofie a musculaturii. la Jena. [Thost. V. 1868-1943} Sin. iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. [Armand Trousseau. 1834-1904} Sin. care determina prognosticul rezer-vat al b. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. si calcinoza. ' sec. THAYSEN. febra. %B. Sin. " "B. dermatolog gemia. varietate de acrodisplazie (v.} Hiperostoza corticala generalizata. apoi la. Sin. 1860-1936} B. culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. TROUSSEAU.} Sin. a maxilarului inferior. 'Eolonia].: panider-moperiostoza (v. poate determina atrofie optica.). 'Dor-pat. Van Neck. Hermann Bernbard Lundborg. 1899} Sin. cnimrg ameri-can. coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. VERNEUIL. [Pou/ Gerson Unna. din categoria displaziiJor spondiloepifizare.). otorinoiaringo[og german.. •B. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. si boala Arnstein. neurodermita circumscrisa. THOST-UNNA. terapeutica [a 'Paris. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala. danez. dennatolog german. 1850-1929} Sin. THIEMANN.] Sin. •B. 1850-1929. caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant). prolapsul irisului si. medic danez. • B. n. profesor [a 'H'amBurg. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil. profesor de patologie e^temd. Este o. 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii . Prin compresie nervoasa.). Viena.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS. • B. sta6iG. ^6pitaw(_ de 'Paris. este o torma complexa de *hidrosadenita. medic gennan.: boala celiaca (v. mers schiopatat. eritremie. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini. prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica). V. B. B. [Alexander Tieize. anatomist fi chirwg franctz. Axel Odelberg. cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi). • B. cu localizari diverse. n. pediatru olandtz. URBACH-WIETHE. [Gns(on Variot. VARIOT. V.: proteinoza lipidica (v. VON BUHL.. 1894} Sin. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. VOLTOLINI. Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste.: eritem nodos (v. medii si a labirintului. si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal.). •B. 1888-1949} Sin. b.. •B. [Louis Henri Vaqaez. " B.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. cSwurg francez.: sindrom Unverricht (v. dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene.. profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw.). TERSON poate complica cu sinechii anterioare.). [Heinrich Unverricht.: lichen simpler chronicus. [M. [H. Camillo Wiethe.). V. delir. TERSON. cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. Transmisa dominant. medic Belgian. Patogenia b.t apoi in SUA/Shuaddpliia. •B.B. patoCog german. • B.). • B.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale. medic francez. pedlatru francez. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. prin. 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva.n. [Mattew Sydney Thomson. otorinotaringoCog austriac. Uppsala. 1864-1927. edeme. VAN BUREN. UEHLINGER.w yor^ 1S19-1SS3. B. cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale. "' •B. 18981959. claviculei. medic gennafi. XX. •B. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice. de etiologie incerta. Sin. •B. 1894} Sin. . [EricA Urhach. sindrom Unverricht. caracterizata prin protiferare de foliculi infectati.] Sin. inconstant. • B. pruriginoase. de etiologie necunoscuta.). profesor la 'Paris. probabS. [a Jena. Viena. d^r care prezinta caracter familial. profesor de policiinica. TILLAUX. anatomovatoiog dvepian. [Thorvald Einar Hess Thaysen.membrana celulelor musculare. THOMSON. apoi la 'Dorpat. THEVENARD. • B. [Andre Thevenard.: boala chistica a mamelei (v. medic la. Van Creveld. 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert. perforatia comeei. Sin.} Sin. [Asmus Julius Thomas Thomson. ca si. • B. [Francis Steven Peter Van Buchem. TIETZE. • B.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene. implica. 'Jvlunchen. se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. medicaia. pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor.). V.: condrila costala. pitiriazis drcinat si marginal Vidal. UNVERRICHT. THOMSEN. 2) V.: bsteocondrita ischiopubiana. dermatolog engkz. 'Boris. 2) Sin.: calcinoza intervertebrala. 1855-1930} Sin. •• Hmsterdam. •B. de origine microbiana. VON BUHL 1893-1946. la 'Boris. Paiil Gerson Unna.: sindrom Rothmund-Thomson (v.: eczema seboreica (v. ' • B. medic [a flopitau^ de 'Paris. cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. VIDAL.). Sin.fi unice sau multiple. [Albert Terson. profesor de poiicimica medicaia. •B. 1815-1896. VAN CREVELD. Qroningen. ruptura unor anevrism. medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la.} 1) Sin. • B. 18671935.: miotonie congenitala. Mucoasa anorectala ramane indemna. caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene. VAN BUCHEM. nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina. VERSE.: boala Peyronie (v. neuropsihiatru. suedes. UNNA. VALENTIN.prin tegumente eritematoase. dermato[og si aiergoiog austriac.: acropatie ulceromutilanta (v. •B. 1897. pot '. asemanatoare b. cfiimrg german. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei. [Ludwig van Buhl.: nevralgie esentela de trige-men (v. boala Osler-Vaquez. [Erwin Uehlinger. VAQUEZ.e intracraniene. si boala Fairbank. 'Paris. toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. VAN NECK-ODELBERG.). [Hemrich Unverricht. Zurich. poliglobulie primitiva. oftaimo[og francez. [a 'Praga. Leziunile apar In post-adolescenta.. dematolog francez. Copenhaga. y{e. chimrg ge-rman. [Pou/ /u7es TiUaux. B.i profesor (a ^{am6urg. 18531912. n. para-(izie faciala si surditate de perceptie. medic. 1853-1912. • B.). si sindrom Tietze. 255 . UNVERRICHT-LUNDBORG.^atoare In dimensiuni. neuroiog fmnctz. XIX XX. Soionia). Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor. [William Hoime van Baren. o disfunctie a canalelor de dor din .). 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului. de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. Thiemann. nespecifica.: boala glicogenica (v.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata. caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari.. cu tulburari generale.: progerie (v. sec. 1801-1867. 1883-1936. •n.

Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri.: leptospiroza icterohemoragica (v.: boala Durante (v. • B.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. VON HIPPEL-LINDAU. • B. • B. dezvoltate din tesutui celular subcutanat. newoiog german. 'Sasd. WALLGREN. apoi [a Zurich. 1801-1863. HematoCog gemwn. Stockholm. ca si un deficit de x factor von Willebrand. *cataracta si *scotom jn Centura". 'Berlin. boala Graefe. 'Wurtz6urg si Strasbourg. iridociclita. diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii. • B. Se manifests prin crize periodice de paralizie.nde. chirwg ortoped suedez. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni.. • B. frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. 1870-1949. care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. newolog ameri-can.} V. newolog fi psidiatru austriac. Predispune la *dezlipire de retina. H. profesor [a Q6te6org. VON EULENBURG. [Willem Vrolik.: macroglobulinemie Waldenstrom (v. medic german.dez. 1898-1961. Sin. ofta[mo(og ola.).: policon-drita atrofianta cronica. anatomopatoiog german. tulburari digestive. [Eugen von Hippel. medic suedes. pseudohemofilie A. • B. c) inconstant. prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari. medic. 'Konigsberg. WESTPHAL. apoi la.: encefalita letargica von Economo (v. 'Halle fi Cfottingen. neuroCog german. • B. 1867-1939. Jonkers. profesor [a Cjreifswaid. disfunctie hepatopancreatica. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. cu evolutie de 4-6 saptamani. Sin. 1889-1973. 18761931. •B.} Sin. 1829-1914. • B. VON RECKLINGHAUSEN.: eritromelalgie (v. posibil.ioiog si cfiirurg ola. 1892-1958. asociate cu febra. 1844-1919. •B. WAGNER.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v. oftaimoiog elvetian. Lund. 1906-1994. [Erik Adolf von Willebrand. medic engtez.). In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale. VON MEYENBURG. medic finiandez. oftaCmohg german. [Erik Adolf von Willebrand. de tumorete eritematoase si dureroase. profesor [a l^iena. [Hans Wagner. amiotrofie). n. boala Lindau. 1837-1911. si sindrom Willebrand. si osteopoikilie. [Nicolas Voorhoeve. ia y-ladflberg si 'Dorpat. osteo-distrofie fibroasa generalizata. profesor la. 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon.hw. Sin. [Petrus Johannes Waardenburg. 256 B. pediatru. prezenta de com-plexe imune. • B. oftaimolog danez contemporan. Ttdmstad. insuficienta renala. apoi practician la 'Wiesbaden. Stockholm. cu agra-vare progresiva si posibil deces. VON GRAEFE. a urechilor. cu transmitere autozomal dominanta.). [Constantin Freiherr von San Serff Economo. hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. Sin. V. profesor [a l^pstoci^ apoi la. J^anovra. Evolueaza In pusee. Johann Hoffmann. neuroiog german.WESTPHAL •B. •B. Biologia este incerta. deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate. Sin. medic german. fara alterarea starii generale. fiz.: paramiotonie congenitala (v. • B.). osteoza paratiroidiana.: neurofibromatoza (v. newolog austriac. [Edgar Otto Conrad von Gierke. intema. inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. nervoase etc. profesor [a J^eidel6erg.t. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete. boala von Willebrand-Jurgens. Este.. VON WILLEBRAND. [Guido Werdnig. caracterizate prin trei simptome: para.. tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. • B.). Nu exista tulburari senzitive sfincteriene . n. profesor [a l^arisrune. n. •B. 'Jvtunc. medic american.. anatomopatolog. [Friedrich Daniel von Recklinghausen.). [Adolf Well. patoiog suedez.: amiotrofie spinala infantila (v. • B. WERDNIG-HOFFMANN. formarea de membrane epiretiniene avasculare.z.} Sin. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri. Sin.). 1848-1916} Sin. de cauza necunoscuta. WEIR MITCHELL. 1876-1951. n. VON WINCKEL. [Paul Gottlieb Werlhof. 3) Sin. Henry A.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului.. 2) fan Gosta Waldenstrom. caracterizata prin lichefierea corpului vitros.ndf. implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune. 1879-1927. 'Heidelberg. WEBER-CHRISTIAN. 1883-1910. Christian.} Sin. 3) Johann Hemiing Waldenstrom.: coxa plana (v. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee. degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis. hipercalciurie. VON WILLEBRAND-JURGENS. V. VOORHOEVE.: purpura trombocitopenica idiopatica. VON GIERKE.] Forma de splenomegalie la copil. dupa infectii virale.. cu transmitere autozomal dominanta. [Karl Friedrich Otto Westphal. profesor ia Amsterdam.). Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere).: boala Alexander.] B. asociata altor maladii autoimune.z.] Sin. •B.: purpura hiperglobulinemica. [Hans von Meyenburg.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete. 'Pniiaddpnia. uneori. G. fracturi spontane.: boala oaselor patate.B. [Silas Weir Mitchell. Londra. V. 1863-1962. profesor (succesiv) la.). •B.] Sin. Arvid Wilhelm Lindau.] B. abolire completa a reflexelor osteotendinoase. anatoInist.] Sin.e. apoi [a 'Berlin. profesor ia ^[eisingfors. ginecoCog german. cu localizare la nivelul nasului. probabil. WAARDENBURG-JONKERS. WALDENSTROM. 1857-1919} Sin.). [1). caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa.] 1) Sin. degenerative rara. leziuni pulmonare nodulare.). prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. distrofie hialoidoretiniana.).nd.Zi 1886-1979. • B. *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. VROLIK. profesor ia Lausanne.: degenerescenta hialoidoretiniana. profesor la Qroningen si Amsterdam. Sin. fara tendinta de vindecare. sw. Rudolf Jiirgens. b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar. asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si. la ambele sexe. • B. a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. VON ECONOMO. anatomovatolog german. 1877-1945.VONECONOMO •B. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel. 1699-1767.sau cvadriplegie motorie flasca. Se constata alungirea timpului de sangerare. hemofilie vasculara. tendinte hemoragice. Sin. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului. In care se asociaza leziuni oculare (episclerita. WALDMAN..: osteita fibrochistica. radwiog ola. Sin. 1840-1917. 1870-1949. [a Leipzig in 1887. 1833-1890. WERLHOF. • B. [Frederick Parkes Weber. d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie. [Albert von Euleaburg. [Arvid Johan Wallgren. 2) Sin.: paniculita nodu-lara nesupurativa.} Anomalie constitutionala a hemostazei.). 'HeCsingfors. WEIL.} Sin.: enteropatie exsudativa (v. finlandez.: icter infectios al nou-nascutului (v.: boala von Willebrand (v. profesor de medicina. sindrom Weber-Christian.: boala glicogenica (v.

n. roseola infantum. nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. 600(0. [Gimnor Wohlfart.] Forma de *psoriazis generalizat. care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. histologic cu infiltratie plasmocitara. accidental sau prin pro257 . Wolman.: lipodistrofie intestinala. bombus = (lazait. kranion. • B. [Sarfia. 1913. WUNDERLICH. E. Hermann Oppenheim. [Fronz Zimmerlin.} Forma frusta de miopatie. profesor la. 1862-1950. m. f. Recent (1992) a fost izolata.: calota craniana (v. format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare. / bom be. In biopsii intestinale provenind de la pacienti. ai trunchiului si ai membrelor superioare. s. B. procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. Evolutia este grava. 1874.] B. distensie abdominala. •B. W. neurotog german. BONTDE AMPUTATE •B. amiotrofie). prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei.] Masa de alimente. caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile. planta = talpa.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. •B. eruptiva de origine virala. se vindeca prin antibioterapie. profesor de cluut. Sin. medic american. ma. BOMBEZINA. ulterior si In alte regiuni ale corpului. [Johannes Jacobus Zoon. • B. Indeosebi glucide. ZIMMERLIN. ZOON. •B. reactie peri-toneala. si lamele orizontale ale oaselor palatine. WILKINS. pi. scadere progresiva In greutate. •B. n. • B.} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. 'Rochester. [Sdr6a. [M. 'Burma. 1815-1877. profesor (succesiv) la. (at.] Sin. profe-sor [a 'Edinburgh. formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala.: amiotrofie Zimmerlin. Utrecfit. prin diaree grasoasa. [Bruce Kenneth Wiseman.} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei. B. 18581932. / bombesin. la. de la alimentum = ailment.). Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. mwolog fi psifiiatru german. WHITMORE. WOLMAN. Sin. 1858-1919. croata ho/to. 1714-1766.} Hiperplazie suprarenala congenitala. }Cjr. maximala la baza metatarsienelor. care afecteaza muschii centurii scapulare. croata bolta. caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice. pa-ralizie periodica familiala. lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. [Wetherbee. •B. [at. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus.: disbazie lordotica progresiva. Sin. uneori confluente.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului. Sin. american. Londra. Portiunea distala a unei extremitati amputate. o bacterie. [at. s. f. rara. Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice. initial pe trunchi. continua sau remitenta. medic engtez. tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. • B. bolos = huigdre. 1902.] Sin. bolt = Clolta. n. medic fi fiz. f. neurotog suedez. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus..} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa. it. • B. magfi. 1896. leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica. [Robert Whytt. anemie. WISEMAN-DOAN. Charles Austin Doan. dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. Sin. se manifests! prin adenopatii periferice. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b.. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. 1906. Tropheryma whippelii. debutand la membrele inferioare. cfiimrg al annatei 6ritanice la. s. n. Zurich. bolt = fiolta.] Maladie rara. creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. alimentarius = alimentar. 1878-1976. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare. posterior. endocrino(og american contemporan.: boala a sasea exantem subit. n. • B. tumefactie lombara. anterior.: melioidoza (v. profesor [a 'BerCin.. anemie cu leucopenie. cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile. [Georg Theodor Ziehen. Sin. Kugelberg. german. Mortala spontan. 'Basel.a medicaia. WHIPPLE. bolt = doha. zgomot. BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. semne de hemoragie interna sau de *soc. cranium = craniu.: pspriazis pustulos generalizat. n.d. [Cor. 1909. Reinhold August Wunderlich.: palat dur. / stump. s. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap.. dureri articulare si musculare. •B. n. p.B. calvariae. medic. [Sorfio.] Sin.). profesor [a l/iena. magfi. 1876-1946. • B. palatum = ccrul gurii. apare In copilarie si are caracter familial. [Leo flitter von Zumbusch.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale. [Ital. B. ZIEHEN-OPPENHEIM.).: balanita cu plasmocite. [Ferdinand Wuhrmann. NA: palatum osseum. steatoree. are evolutie benigna. inanitie si calci-ficari suprarenale.. magfi. caracterizata prin splenomegalie importanta.: neutropenie splenica primitiva.WETHERBEE sau tulburari psihice. croata bo/to. dermatoCog austriac. [Alfred Whitmore. de cobalt) si *cesiul 137. newopatoCog israelian. 1914. WUHRMANN. ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia.w. iar In evolutie. asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. WILSON. moior.gw. Jena. medic etvefian. din (at.} B.u. paralizie spinala intermitenta.: mioplegie familiala. patoiog american. Sin. WETHERBEE. Evolutia este In pusee.io(og section. / bombesine. 'Halle si 'SerCin. n. f. cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv. se manifesta prin hepatosplenome-galie. hematurie discreta cu azo-temie. bomba. 1898. W. Saint Louis. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente.. 1871. B. [Samuel Alexander Kinnier Wilson. febra. ZUMBUSCH. neuro(og german.] Forma de 'cardiomiopatie. Sin. Co(um6us/0h. NA: arcus pedis longitudinalis.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune. Clinic b. Sin. ZAHORSKY. WHYTT. NA: calvaria. medic civilian. • B. hipotensiune arteriala. s. [Hoyt George Whipple. b. care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. produce contractia veziculei biliare. este mai frecventa la adultui tanar. de asemenea. dystonia musculo-rum deformans. secundar unei leziuni renale. BOMBA.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie. masticata si impregnata cu saliva. Ar juca.: degenerescenta hepatolenticulara (v. lubfiw. apoi la 'Milncfien. se continua posterior cu •valul palatin. [Lawson Wilkias. m SWI. dermatoCog oCandez. [John Zahorsky. 1910-1961. BONT DE AMPUTATIE / moignon. n. (at. ascita chiloasa.: xantomatoza familiala primitiva. prin atrofie renala. / bomb. • B. newolog suedes.] *Balanita cronica circumscrisa.} Sin. pediafru american. 1878-1936. gr.] B. Sin. Lisa Welander.

6iK. frecventa la animate. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice. albuminurie. dar si la unele organe. declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. bowel noise. sau *stare limita. [Ar. mdeosebi In timpul digestiei. Sin.tvrwiog franc. In timp ce formele impure sunt foarte reactive. spirochetoze recurente.} Specie de 'teen/a. botryomycoma. BORELIOZE.: Bothriocephalus latus. endemice sau epidemice. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. m. de granita. add boric pentru conservare. In rahitism si sifilis congenital. b. imobili. recurrent fever. / borrelioses. deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. bothrion = gropi^o. m. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive). leziuni cutanate. [Lot. s. membrele superioare si inferioare. Diphyllobothrium latum.] Boli infectioase. Termenul este m continua extensie. BOR. s. din [im6a franciCor stafii[if. s.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. aerobi. de-formari ale osului frontal. apartinand subordinului Diphyllobothhidae. comparata cu fructui de zmeura. f. / botryomycose. Sin. / bovarysm. Sin.na bourak. f.rsa. reprezinta o aspira- . BORISM. BOTRIOMICOM. Centrul 'triunghiului lui Einthoven. Susele virulente sunt Incapsulate. m. s. consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic. BORBORIGM. kephale =• cap. B. fiac. / boron.). BOTRIOMICOZA. mykes. BORRELIA / Borrelia / Borrelia.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid. s. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet. botrys = cwrchine de. borborygmos . [Amedee Barrel. parietale. Var.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. s. iar accidental dupa 258 BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat.. m. f. anaerob si patogen. agenti patogeni cu tropism respirator. pi. m. / bothriocephalus. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v. situatie sociala). nedemonstrata Insa. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. bordure. / botryomycome. iar unele hepato-nefrotoxice. sl. bawraq = d Insufi. Gfatia botja = iovitura.). / boss. pi. borboygmi. caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi. boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). dt o iovitura. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. f. BOTRIOCEFAL. s.murmur. / borborygme. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati. strugure. cu referire la degete. serolog delgian. mykes. si cefalhematom. \fr. provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. s. V. / relapsing fever. BORDERLINE. / bovarysme. f. myketos = ciuperca. sub forma unui granulom pediculat micodermoid.: leziune de frontiera (v. agent al *boreliozeior. pi. separafie. f.te. din pe. de. se resoarbe rapid dupa nastere. \'E. Strasbourg. care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. / bore. m. s. f. -ism. [Cfr. \Cjr.rwiog francez. b. apm umflaturd •produsa. Strasbourg. prezenta unui lizereu gingival. n. c. dord. botu-lus = caitaBof. frontale.e. B. s. de obicei pe suprafata unui os: a) b. BOVARISM. 2) Eminenta rotunda. Se manifesta prin tulburari digestive. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat.BOR cedee chirurgicale.).). pre. b) b.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice. \fr. n. m. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta. -ozo. bronchi-septica.: ghiorait (pop. 1870-1961. / bothriocephaliasis. ElementuI In stare pura este inert. f. / borisme.i m Cjaiia bord = margine. vertij. In general. -oma. pentru borborigm (v. \!Ar.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie. bolrys = dorchine de strugure. / borborygmus. 'volvulus sau *hernie strangulata.} Tumora mica benigna pediculata. In general. s. cu sensul de stare limita sau intermediara. house. BOTULISM. din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila. s. dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). / botulisme. bac. parapertusis si B. ajungand la o lungime de 2-8 metri.ngi. bothrion = gropita. s. bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. / pyogenic granuloma. borax etc. de frontiera Intre normal si patologic. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. kephale = cap. / bothriocephale. n. In lanturi scurte. In natura se gaseste numai In stare combinata. B. spirillum fever. utilizat.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra. s. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune. B.82. 2) Personalitate b. s. / bothriocephalose. incluzand trei specii: B. dm persona bourak. [Qr. / bosse. BOTRIOCEFALOZA.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi. V. Infestarea. In stare adulta este parazit intestinal al omului. s. m. Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale. diphyllobothriasis. si acid boric. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor.} Toxiinfectie alimentara acuta. Sin. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului. Uneori.: bacil BordetGengou. din timba francilor stabili^i w. myketos = duperca. Saris. Saris.z. n. -oza.teri. n. [Amedee Barrel. 1867-1936.a vasului. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. s. Haemophilus pertussis. / borism.. urechilor si pielii paroase a capului. s. constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. s. s.dog fi. frecvent mortala. perije = perie. s. Var.} Element semimetalic. / botryomyco-sis. Ex. A fost initial considerat de natura infectioasa. s. Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. n. cu simbolul B. s. infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee. in 1919.: febre recurente. obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept. ozo. \Gjr. 1S67-1936.: borborism. B. In care se gaseste in stare larvara.] Angl.). Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid. intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa.] Pseudotumora a tegumentelor. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. perborat. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. fraudulos. ordinul "Cestode. BOSA.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae. se apropie de aceasta conditie ideala. [Cfr. -ism. numar atomic 5 si greutate atomica 10. caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele. borderline = iinit. bawraq = eC msufi. BORBORISM. / botulism. swelling. BORNA CENTRA