Sunteți pe pagina 1din 8

Importanta grasimilor in organism .Grasimile se folosesc in alimentatie; necesarul zilnic pentru un adult este de 100g grasimi.

Prin hidrogenarea catalitica a unor uleiuri vegetale (de soia, de rapita), se obtin g rasimi solide din care se prepara margarina. Se folosesc la fabricarea sapunurilor, a unsorilor, a lacuril or si vopselelor (pe baza de ulei) si uneori drept combustibil. .Grasimilesuntsubstanteorganiceproduseatatin regnulanimal ( stocareaavandloc in tesutulsubcutanal, in epiploonsauin jurulorganelorinterne) iarplanteleilacumulea zain jurulelementelorreproducatoare.Dincelemaivechitimpurigrasimilesi-au gasitdi feriteintrebuintariin alimentatie, medicina, industrie. .In plante, grasimeaianastereprintransformareaglucidelor, sub influentaenzimelor . S-a constatatca prinmaturizare, plantelesaracescin amidonsizaharuri, imbogatin du-sicontinutulin ulei. Glucidelesuntsintetizateprim asimilareaclorofilianain frunze, dupaurmatorulmecan ism: CO2+H2O -O2+HCHO Aldehida formica Oxigenul se degaja, iar aldehida formica se condenseaza, formand glucoza : 6HCHO -C6H12O6 .care formeaza produsi superiori, bioze, trioze, polioze (zaharuri si amidon) .Principalelemecanisnechimicedin plantecare conducla formareagrasimilorpornindde la glucidesunt: R-CHOH-CHOH-R -R-CO-CH2-R -R-CHOH-CH2-R -R-CH=CH-R -R-CH2-CH2-R

Polioza(produssaturat)cetonaalcoolsuperiorprodusnesaturat

.Acestereactiisuccesivede deshidratare-hidrogenareau loc in tot lantulmoleculeid e polioza. La unuldin capetelelantuluiare loc o oxidarecu formareaunuiradical acid (-COOH) asa incatin final din poliozainitialacu formula: R-CHOH-CHOH-R in care: R=CH2-CHOH-CHOH-etc R =-CHO se obtineun compuscu formula generala: CH3-(CH2)n-COOH,acid. .Se obtineprinacestmecanism, acizigrasisaturati, care continin moleculelelorun n umarde atomide carbon multiplude 6. .Formareaacizilorgrasinesaturatiare loc candzaharurilese degradeazaformandun com pusnumitmetilglioxal(CH3-CO-CHO) care se condenseazacu el insusiformando poli-ox icetona-aldehidasaturata, care prinhidrogenariisideshidratarisuccesivese transfo rmaintr-o aldehidasuperioaranesaturata. Aceastala randuleiesteoxidatala gruparea C HO (aldehidica)transformandu-se in acidulgrasnesaturat. Aciziigrasi Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele. Sunt de doua tipuri: acizi grasisaturati (palmitic, stearic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati (olei, linoleic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la bo li cardiovasculare. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi grasi nesaturati fac ra r ateroscleroza. Concentratia acizilor grasi din sange variaza mult in raport cu alimentatia. De obicei, acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml.

.Colesterolul .Face parte din lipidele mai complexe. Pe langa rolul sau fiziologic foarte impo rtant in bunafunctionare a celulelor organismului, el poate contribui atunci can d este in exces la sclerozarea arterelor. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimente le bogate in colesterol ca: oua, unt, lapte, icre, creier etc. Interesant este ca ficatul are proprietat ea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile, proteinele si gluci dele. In general, scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Aces t lucru se intampla in cazul subnutritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din c olesterol. In bolile ficatului, organ care sintetizeaza colesterolul, scaderea acestuia este un indic iu de reducere a functiei ficatului (insuficienta hepatica, cirozahepatica). .Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului, astfel, coleste rolul creste cu varsta pana 50-60 ani. Dupa varsta de 60 ani, valorile colesterolului nu mai cresc mult , ramanand stationare. Un colesterol de 2,50-3,00g/l este un semnal de alarma, in timp ce un colesterol de peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament.

Lipide totale .lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de e nergie pentru organism, deoarece prin "arderea" unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii .Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, di n grasimi .Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite orga ne sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida .Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice Atentie! .Cand lipidele depasesc concentratiile normale din sange ele se pot depune in peretii arterelor rezultandateroscleroza.In timparterele se ingroasa, iar interi orul lor se stramteaza in unele cazuri pana la obstructie (astupare).Din aceasta cauz a sangele nu mai poate circula si iriga organele importante ca inima, creierul etc .

.Trigliceride Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si cresterea lipidelor totale, dar triglic eridele in exces prezinta un risc mult mai mare pentru screlozarea arterelor. Valorile normaleale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml. .Lipoproteine .Sunt lipide legate de proteine. Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimil or mai grele spre celule unde sunt arse. Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg la 100 ml /sange .Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml. Lipidograma, daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un curent continuu, lipoproteineledin ser se separa in mai multe fractiuni. Ultimele trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea predispozitiei spre at eroscleroza si boli cardiovasculare. .Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o pertu rbare a repartitiei grasimilor in corp, care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. De obicei p ersoanele care au un colesterol crescut, au si beta-lipoproteinele crescute. Prin cresterea procentul ui de beta-lipoproteine, scade procentul de alfa-lipoproteine care au un rol de prevenire a ateroscleroze i si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este d e 2,3-3,0.

Atentie la grasimile hidrogenate! .Grasimile hidrogenate, grasimile trans sau cele nesaturate, cum sunt adesea num ite, sunt considerate a fi printre cele mai periculoase tipuri de grasimi cu care venim in contact zilnic prin diet a. .Ele sunt produse din uleiuri vegetale, printr-un proces numit hidrogenare (de u nde si titulatura lor). .Pot fi mononesaturate sau polinesaturate .Termenul de nesaturat se datoreaza legaturilor chimice din cadrul moleculelor: at omii de carbon sunt legati intre ei prin legaturi duble, ceea ce inseamna ca sunt mai putine legaturi cu atomii d e hidrogen. .Denumirea de trans este data de aranjarea moleculei in spatiu. .Grasimile hidrogenate au o consistenta mai solida decat uleiurile vegetale, pro prietatile chimice diferite conferindule si o rezistenta mai mare in mediu. De aceea producatorii le adauga in numeroa se alimente procesate industrial, in vederea cresterii duratei de valabilitate .Alte avantaje industriale sunt reducerea senzatiei de uleios a alimentelor, chi ar daca continutul in lipide este incredibil de periculos, dar si faptul ca isi mentin aspectul proaspat pentru ma i mult timp. In plus, prin adaugarea lor, alimentele crocante devin si mai crocante, cele cremoase, si mai cremoase. In plus, costurile sunt mai reduse, ceea ce se traduce printr-un pret mai scazut la raft. .Grasimile trans se regasesc in foarte multe din alimentele noastre preferate. M edicii insa insista asupra pericolelor asociate unei diete care include astfel de produse. Se pare ca cel mai mult sufe ra sistemul cardiovascular .Impactul asupra sanatatii este atat de mare, incat in Statele Unite, dar si in din ce in ce mai multe state europene, producatorii sunt obligati prin lege sa precizeze pe ambalaj continutul corect i n grasimi hidrogenate al fiecarui produs De retinut! .Specialistii considera in prezent grasimile hidrogenate ca fiind periculoase pe ntru sanatate. Ele nu fac parte din categoria lipidelor esentiale si nu au nici un beneficiu cunoscut pentru sanatat e, indiferent daca au origine vegetala sau animala .Ele nu numai ca pot creste nivelul fractiunii LDL a colesterolului (considerata ca fiind cea cu efecte negative asupra sistemului cardiovscular), dar o scade si pe cea buna, cu efecte protectoare (HDL colestero l) .Prin aceste efecte combinate, grasimile trans, nesaturate, cresc mult mai mult decat grasimile saturate riscul de aparitie a unor boli cardiovasculare, in principal al bolii coronariene ischemice .Fractiunea LDL este implicata in aparitia si agravarea procesului ateroscleroti c, in timp de fractiunea HDL mobilizeaza colesterolul si il transporta la ficat unde poate fi transformat in energie.

.UNDE SE GASESC? .Grasimile saturate sunt, in general, tipicele grasimi solide: untul, margarina si untura contin cantitati semnificative de grasimi saturate. Mai nou intrate in bucataria noastra, uleiul de palmier si cel de cocos sunt si ele surse de grasimi saturate. .CUM LE POTI EVITA? .O dieta bogata in fibre opreste absorbtia de grasimi in general. .Consumul de ceai verde poate ajuta la contracararea efectului negativ al grasimilor saturate. .Conteaza foarte mult si stilul de viata: fa miscare, plimba-te in fiecare zi ce l putin 40 de minute si incearca sa nu te stresezi.