Sunteți pe pagina 1din 42

SPUTA

Dr. Mircea Franciska

Definitie: totalitatea materialului eliminat din caile respiratorii ca urmare a tusei productive

Mucoasa cailor respiratorii secreta in 24 h pana la 100 ml mucus dirijat cu ajutorul cililor spre regiunea laringo-faringiana, de unde este inghitit inconstient

Sputa totdeauna manifestare patologica

Exces de secretie al celulelor din epiteliul cailor respiratorii


Exsudat inflamator laringian, traheal, bronsic sau alveolar Transsudatul alveolar ( boli cardiace cu staza in circulatia venoasa pulmonara) Sange din leziunile vasculare care intereseaza caile respiratorii Produse din procesele patologice pleuropulmonare sau organe din vecinatate care s-au drenat in caile respiratorii Corpi straini inhalati accidental

Secretii faringiene, nazale si salivare

Analiza dupa criterii semiologice a acestui produs patologic este unul din cele mai importante deziderate in diagnosticul bolilor aparatului

respirator (macroscopic, microscopic, bacteriologic). In acest scop, sputa va fi recoltata in vase de sticla curate (sterile), gradate si prevazute cu un capac (sputa/24 h).

Examenul macroscopic al sputei

cantitatea aspectul culoarea mirosul gustul

Cantitatea expectoratiei
Reprezinta volumul in 24 de ore

- difera in functie de numerosi factori:


- natura bolii - permeabilitatea cailor respiratorii - vascozitate si aderenta - forta tusei

*(femeile si copii obisnuiesc sa isi inghita sputa)

Cantitatea expectoratiei
Sputa este abundenta (300-500 ml/24h) in: bronsiectazie abcesul pulmonar gangrena pulmonara edemul pulmonar acut pertusis

Cantitatea expectoratiei
in bronsiectazie cantitatea cea mai mare de sputa se elimina dimineata (pseudovomica matinala), in restul zilei volumul sputei

ramane redus.
caracterul matinal - abcesul pulmonar

- gangrena pulmonara

Cantitatea expectoratiei

Tusea convulsiva: La sfarsitul acceselor de tuse copiii elimina o sputa abundenta, care debordeaza pe nas sub forma unor bule de aer

Vomica
Definitie: (forma particulara de sputa) eliminarea masiva pe cale bronsica a continutului unei colectii de material patologic, lichid sau semilichid din: -parenchimul pulmonar - abces - TBC - chist hidatic - cavitatea pleurala - empiem - organele din vecinatate - abces hepatic - abces subfrenic - abces mediastinal

Vomica
poate sa fie spontana sau urmeaza:

- unui efort fizic - tusei - traumatismelor

Vomica - clinic
durere toracica intensa
tuse de nestapanit dispnee pana la asfixie anxietate, cianoza, si stare de soc zgomote respiratorii eliminarea unei mari cantitati de material

patologic (100-1000ml)

Expecoratia din vomica


poate fi formata din:

- puroi: - abcese pulmonare - TBC pulmonara - empiem pulmonar - dintr-un lichid clar ca apa de stanca - chist hidatic

Vomica TBC
eliminarea unui puroi :

- culoare albicioasa, - branzos (cazeum).

Aspectul si culoarea sputei


Sputa seroasa
- este clara sau tulbure - vascozitate scazuta - se acopera cu un strat de spuma ( sputa

aerata) Apare in : - EPA (abundenta, roza sau rosie) - carcinom cu celule alveolare

Sputa mucoasa
vascoasa
alba/gri/neagra intalnita in stadiile initiale ale:

- traheitelor - bronsitelor acute - bronsita tabagica - pertusis

Sputa mucoasa in Astmul bronsic


se elimina in cantitate redusa este : - gelatinoasa

- translucida - culoare alba contine: - mucus - cilindrii bronsici -mici dopuri opalescente ( sputa perlata a lui Laennec) - elemente in forma de spirala ( spiralele lui Curschmann)

Sputa purulenta

formata din puroi, eliminat prin deschiderea treptata in caile respiratorii a unui focar supurativ (abces pulmonar, empiem, abces al unui organ subdiafragmatic)

abces amebian hepatic rupt intr-o bronsieaspect de sos anchois

Sputa mucopurulenta
Contine: - mucus

- puroi Este: - opaca - densa - galben verzuie/ cenusie Apare in : - bronsita ac - bronsita cr - bronsiectazie

Sputa seromucopurulenta
Apare in : - bronsiectazie

- gangrena pulmonara - sedimentarea prin pastrare a trei sau patru straturi: - spumos - seros - mucopurulent - grunjos

Sputa sanguinolenta
- aparitia unei cantitati reduse de sange printre

celelalte elemente
poate fi considerata o

hemoptizie a minima

Dupa culoarea sangelui se pot descrie:


Sputa striata sau patata: - bronsita cronica

- neo bronhopulmonar Sputa vascoasa, galben-aurie, caramizie sau rubiginoasa in pneumonia pneumococica Sputa de culoare rosie-inchisa, aproape neagra, vascoasa si aderenta, in cantitate redusa: in infarctul pulmonar Sputa rosie-gelatinoasa, ca pelteaua de coacoze in cancerul bronhopulmonar

Tipuri rare: Sputa semimembranoasa- difterie, bronsita semimembranoasa


Cu particule in suspensie- membrane si vezicule

hidatice, ascarizi, bronsioliti, fire de par, fragmente tumorale


Colorate artificial- galben in icter; rosu la cei

tratati cu rifampicina

Mirosul si gustul sputei


Sputa mucopurulenta - miros fad

- gust lesiatic Mirosul fetid ( de oua clocite)- bronsiectazie


Miros putrid, cadaveric- gangrena pulmonara Vomica hidatica are gust sarat

Examenul microscopic al sputei


Preparate native Cristale Charcot Leyden:- astm bronsic - transparente - aciculare/hexagonale - coexista cu eozinofile

Examenul microscopic al sputei


PMN neutrofile Hematii Macrofage Celule scuamoase

Histiocite sau macrofage alveolare


Mucus- perle si spirale Corpi Creola- celule descuamate, mucus si

proteine Fibre elastice Paraziti

Frotiuri colorate PMN eozinofile: - AB - sdr Loffler - chist hidatic pulmonar (coloratie May-Grunwald Giemsa) Celule neoplazice: -neo bronhopulmonar (coloratie Papa Nicolaou) Fibrele elastice (coloratie Weigerth)

Examenul bacteriologic al sputei Sputa recoltata steril

Frotiuri colorate, metoda Gram, albastru de metilen- pneumococ, streptococ, stafilococ, Haemophylus, bacil Friedlnder Frotiuri colorate, coloratie Ziehl-Nielsen- bacil Koch
Frotiuri colorate, metoda PAS- ciuperci

microscopice

Examenul bacteriologic al sputei


Frotiu de sput colorat Ziehl-Nielsen
Se observ bastonase rosii (bacili acid-

alcoolo-rezistenti = BAAR) pe un fond albastru

Examenul bacteriologic al sputei


- culturi: - bacilul Koch (TBC)

(mediu Lowenstein-Dubos)

Examenul bacteriologic al sputei


Evidentierea sau cultivarea unui

microorganism din sputa nu inseamna neaparat implicarea acestuia in procesul patologic

Hemoptizia
Definitie: eliminarea dupa tuse a sangelui care provine din etajul subglotic al aparatului respirator (min 2 ml)
Initial senzatie de caldura retrosternala, intepatura

laringiana, urmata de tuse, dispnee, zgomote respiratorii, gust de sange si apoi expectoreaza o cantitate de sange, la inceput rosu-deschis, apoi mai inchis la culoare, totdeauna aerat (spumos)
Forme comune- inceteaza in prima zi, apoi 24-48 h

elimina o sputa hemoptoica, de culoare inchisa- coada hemoptiziei

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Hemoragii supraglotice

(epistaxis posterior, stomatoragie)

Hematemeza

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
HEMOPTIZIE HEMATEMEZA

Senzatie de caldura retrosternala; opresiune toracica Sange rosu-deschis, aerat, necoagulabil, eliminat in timpul unui efort de tuse Zgomote respiratorii Inceteaza rapid (o zi) coada hemoptiziei

Senzatie de balonare;

greata accentuata progresiv Sange rosu-inchis, negru, neaerat, cu cheaguri, amestecat cu alimente, eliminat in timpul unui efort de varsatura Fara zgomote respiratorii Inceteaza brusc, insotita de melena

CLASIFICAREA HEMOPTIZIEI
Din bolile aparatului respirator: bronsiectazie,

bronsita cronica, neoplasmul bronhopulmonar, tuberculoza pulmonara, chist hidatic etc


Din bolile cardiovasculare: SM, IVS acuta-EPA, HTA, anevrism aortic, teleangiectazie ereditara RenduOsler, poliarterita

Din diatezele hemoragice: perturbarea hemostazei si coagularii (inclusiv cauza iatrogena- supradozarea anticoagulantelor)

Hemoptizia precede vomica, mai ales pe cea

hidatica (peste 50% din cazuri)

Va multumesc !!!