Scoala Ardeleana - Iluminismul si Tiganiada comentariu, Ion Budai Deleanu

Iluminismul - este un curent literarar secolului al XVIII-lea supranumit "secolul luminilor". Aparitia acestui curent literar a fost favorizata de cateva conditii socialistorice:
• •

revolutia burgheza din Anglia; semnarea "Declaratiei Drepturilor Omului".
Trasaturile iluminismului:

• • • •

promovarea ratiunii; sustinerea tolerantei interetnice; 18885hfi51ism3c combaterea docmelor si a bisericii (anticlericalismul); asezarea in centrul preoparilor a valorilor umane.

Iluminismul romanesc - poarta numele de "Scoala Ardeleana". Reprezentanti ai iluminismului romanesc: fs885h8151issm
• • • •

Samuil Micu Klein; Gheorghe Sincai; Petru Maior; Ion Budai-Deleanu.

Epopeea - este o specie a genului epic in versuri de mari dimensiuni cu un fir epic intins si cu personaje cu puteri supranaturale, aceste sunt de obicei personaje legendare. Epopeea apare in Grecia Antica si e preluata de cultura latina. Cele mai celebre epopei sunt: "Eliada si Odiseea" de Homer si "Eneida" scrisa de Vergiliu. Introducere "Tiganiada" este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea mai celebra epopee din literatura romana. Desi redactata in doua variante ea nu ajunge sa fie publicata decat in 1925. Din aceasta cauza literatura romana va avea foarte mult de pierdut. Si alti autori pasoptisti (ex: Ion Heliade Radulescu) incep sa scrie o epopee a neamului insa aceste proiecte nu sunt finalizate.

Compozitia Din punct de vedere compozitional "Tiganiada" sau "Tabara tiganilor"este alcatuita din 12 cantece compuse de cantaretul Leonachi Ghianeu si imbogatita "cu multe insemnari si luari aminte. Tema operei "Tiganiada" are ca tema calatoria alegorica pe care o face neamul tiganesc in cautarea unei forme statale. critice istorice. Ele nu explica ceva ci au rolul de a crea o opera in opera. "Odiseea". mai intai avand loc un sfat care are rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si instabil. logodnica viteazului Parpangel. Titlul este unul alegoric deoarece sub intruchiparea tiganilor. Domnitorul se hotaraste sa-i inaremeze pe tigani pentu a lupta impotriva turcilor deoarece dorea sa evite folosirea acestora ca iscoade. Acesta ne trimite la personajul central al operei si anume la etnia tiganilor . Vlad Tepes si armata lui se deghizeaza in turci fara a fi recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea acestora carele cu bucate. filologice si gramatice de catre Mitru Perea si alti mai multi in anul 1800". Tiganii se lasa greu convinsi. Personajele care comenteaza evenimentele in subsolul paginii devin voci naratoriale de sine statatoare. Pentru a-i convinge Vlad voda le promite o localitate numita Spateni unde acestia sa se organizeze intr-o formatiune statala. O astfel de structura isi dovedeste modernitatea datorita multitudinii de voci naratoriale. "Eneida"). Ion Budai-Deleanu ascunde ascunde aspiratiile iluministe ale romanilor din Ardeal. Mai intai tiganii sunt supusi unor probe de curaj. in "Don Quijote de la Mancha" a lui Cervantes si in "Orlando furioso" de Aristo. In schimbul intrarii in lupta Vlad Tepes le ofera ca recompensa localitatea Spateni plasata strategic intre Barbatesti si Inimoasa. Firul epic Actiunea se desfasoara in Muntenia lui Vlad Tepes. filosofice.Denumirea localitatilor este una evident parodica ea desemnand lipsa curajului si a tragerii de inima din partea tiganilor. La cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa curajului si o pofta de mancare nemasurata. Odata intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de interventia Satanei care o rapeste pe Romica.Geneza operei Ion Budai-Deleanu. Pentru a-si regasi iubita acesta porneste intr-o cala torie initiatica la capatul careia trebuie sa dovedeasca faptul ca . om de o vasta cultura gaseste punctul de plecare al "Tiganiadei" in lucrarea "Batra homiamahia" ("Lupta broastelor cu soarecii") de Tasso. Semnificatia titlului Titlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor epopei ("Iliada".

ceriul limpede. Vocea naratoriala se identifica cu cea a personajului si prezentarea se face la persoana I. stafide. vin". Totul se incheie cu o dezbinare a tiganilor fiecare apucand pe o alta cale. clima si vegetatia intalnite in lumea reala si le transforma idealizandu-le intr-un rai tiganesc. In acest rai al tiganilor totul trimite le o abundenta de bucate semn ca tiganilor nu le este data munca ci lenea si ospatul. Dupa acestea tiganii pornesc un sfat in vederea stabilirii formei de organizare statala. "muntii si stancele gurguiate tot de zahar. In descrierea acestui rai Parpangel porneste de la formele de relief. Astfel Parpangel intra in lupta impotriva turcilor. Esenta acesteia o . Naratorul necreditabil este acel narator care din diverse mative deformeaza lumea prezenta astfel incat el nu mai poate fi crezut de catre cititor. Parpangel este supus unor probe astfel trece printr-o padure vrajita si poposeste la un han care in mod miraculos se transforma dimineata intr-o balta cu broaste. Lesinat mai mult de frica eroul cala toreste in iad si in rai. eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara tiganilor. relieful "campuri cu flori osebite". Pe drum se intalneste cu viteazul Argineanu imbracat in armura vrajita si jac schimb de haine. "in loc de nisip si tarana/ Tot graunta de aur iei in mana". Cand isi revine o regaseste pe Romica si fac nunta. "struguri. de slanina" . clima zile senine. nici iarna cu ger.este apt de a se insura. line". Naratorul care stie tot despre personaje si intamplarile prin care acestea vor trece se numeste narator omniscient si omniprezent (sau narator creditabil). fara nouri". "dealuri si coaste de cas. "Tiganiada" se dovededeste a fi o alegorie ce intrupeaza nazuintele de veacuri ale romanilor ardeleni. Bineinteles ca aceasta calatorie este tot parodica. La ospatul de nunta Parpangel povesteste tuturor tiganilor cele vazute in iad si in rai. "nu e vara zadufoasa. Infricosati de vederea armurii si crezant ca este Argineanu turcii bat in retragere si toata aceasta aventura eroica se termina cu o banala cadere de pe cal a lui Parpangel. nici toamna rece. flora si fauna "rodii in loc de arburi si copace". Acest erou este actor al intamplarii povestite si totodata si narator. Incheiere Intitulata "poemation eroi-comico-satiric". Povestirea spusa de Parpangel tiganilor despre calatoria sa in rai este impanzita de elemente specifice neamului tiganesc cel mai important fiind mancarea. de branmza. "vantucele dragalase. ci tot primavara mangaioasa". Parpangel este un astfel de narator necreditabil. Vocea naratoriala a acestua se identifica cu persoana a III-a singular. Satana reuseste de fiecare data sa-l amageasca pe Parpangel. Nu reusesc din cauza naravurilor innascute ale acestora. smochine". Naratorul este cel care povesteste niste intamplari reale sau imaginare. de a-si intemeia o familie si de a conduce etnia tiganilor. Aspectele relevante pentru descrierea taramului infatisat de Parpangel sunt: situarea geografica "intre cer si pamant". "rauri de lapte dulce pe vale". Dezamagit.

Prezenta vocilor naratoriale aflate in subsolul paginii nu are rolul de a explica un eveniment ci de a imbogati textul. In incercarea lor de a-si gasi o forma dre organizare statala. Numele din subsol sunt caracterizante. ceea ce spun personajele se regaseste in semnificatia numelor acestora creand astfel o opera in opera. . tiganii dovedesc lipsa adecvarii la fondul lor originar acela de populatie omada fara posibilitatea de a se aseza intr-un loc. Ion Budai-Deleanu se dovedeste a fi un creator modern care trece de limitele timpului sau.reprezinta democratia fara fond.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful