Scoala Ardeleana - Iluminismul si Tiganiada comentariu, Ion Budai Deleanu

Iluminismul - este un curent literarar secolului al XVIII-lea supranumit "secolul luminilor". Aparitia acestui curent literar a fost favorizata de cateva conditii socialistorice:
• •

revolutia burgheza din Anglia; semnarea "Declaratiei Drepturilor Omului".
Trasaturile iluminismului:

• • • •

promovarea ratiunii; sustinerea tolerantei interetnice; 18885hfi51ism3c combaterea docmelor si a bisericii (anticlericalismul); asezarea in centrul preoparilor a valorilor umane.

Iluminismul romanesc - poarta numele de "Scoala Ardeleana". Reprezentanti ai iluminismului romanesc: fs885h8151issm
• • • •

Samuil Micu Klein; Gheorghe Sincai; Petru Maior; Ion Budai-Deleanu.

Epopeea - este o specie a genului epic in versuri de mari dimensiuni cu un fir epic intins si cu personaje cu puteri supranaturale, aceste sunt de obicei personaje legendare. Epopeea apare in Grecia Antica si e preluata de cultura latina. Cele mai celebre epopei sunt: "Eliada si Odiseea" de Homer si "Eneida" scrisa de Vergiliu. Introducere "Tiganiada" este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea mai celebra epopee din literatura romana. Desi redactata in doua variante ea nu ajunge sa fie publicata decat in 1925. Din aceasta cauza literatura romana va avea foarte mult de pierdut. Si alti autori pasoptisti (ex: Ion Heliade Radulescu) incep sa scrie o epopee a neamului insa aceste proiecte nu sunt finalizate.

om de o vasta cultura gaseste punctul de plecare al "Tiganiadei" in lucrarea "Batra homiamahia" ("Lupta broastelor cu soarecii") de Tasso. Firul epic Actiunea se desfasoara in Muntenia lui Vlad Tepes. Ion Budai-Deleanu ascunde ascunde aspiratiile iluministe ale romanilor din Ardeal. Tema operei "Tiganiada" are ca tema calatoria alegorica pe care o face neamul tiganesc in cautarea unei forme statale. Pentru a-si regasi iubita acesta porneste intr-o cala torie initiatica la capatul careia trebuie sa dovedeasca faptul ca . "Odiseea". filosofice. Domnitorul se hotaraste sa-i inaremeze pe tigani pentu a lupta impotriva turcilor deoarece dorea sa evite folosirea acestora ca iscoade. In schimbul intrarii in lupta Vlad Tepes le ofera ca recompensa localitatea Spateni plasata strategic intre Barbatesti si Inimoasa. Tiganii se lasa greu convinsi. Acesta ne trimite la personajul central al operei si anume la etnia tiganilor . La cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa curajului si o pofta de mancare nemasurata. Vlad Tepes si armata lui se deghizeaza in turci fara a fi recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea acestora carele cu bucate.Denumirea localitatilor este una evident parodica ea desemnand lipsa curajului si a tragerii de inima din partea tiganilor. critice istorice. Pentru a-i convinge Vlad voda le promite o localitate numita Spateni unde acestia sa se organizeze intr-o formatiune statala. Personajele care comenteaza evenimentele in subsolul paginii devin voci naratoriale de sine statatoare. Semnificatia titlului Titlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor epopei ("Iliada". Odata intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de interventia Satanei care o rapeste pe Romica. O astfel de structura isi dovedeste modernitatea datorita multitudinii de voci naratoriale.Geneza operei Ion Budai-Deleanu. Ele nu explica ceva ci au rolul de a crea o opera in opera. "Eneida"). Mai intai tiganii sunt supusi unor probe de curaj. mai intai avand loc un sfat care are rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si instabil. filologice si gramatice de catre Mitru Perea si alti mai multi in anul 1800". in "Don Quijote de la Mancha" a lui Cervantes si in "Orlando furioso" de Aristo. logodnica viteazului Parpangel. Titlul este unul alegoric deoarece sub intruchiparea tiganilor. Compozitia Din punct de vedere compozitional "Tiganiada" sau "Tabara tiganilor"este alcatuita din 12 cantece compuse de cantaretul Leonachi Ghianeu si imbogatita "cu multe insemnari si luari aminte.

Pe drum se intalneste cu viteazul Argineanu imbracat in armura vrajita si jac schimb de haine. clima zile senine. de slanina" . nici iarna cu ger. stafide. fara nouri". "nu e vara zadufoasa. Naratorul necreditabil este acel narator care din diverse mative deformeaza lumea prezenta astfel incat el nu mai poate fi crezut de catre cititor. Dezamagit. Povestirea spusa de Parpangel tiganilor despre calatoria sa in rai este impanzita de elemente specifice neamului tiganesc cel mai important fiind mancarea. La ospatul de nunta Parpangel povesteste tuturor tiganilor cele vazute in iad si in rai. vin". Bineinteles ca aceasta calatorie este tot parodica. In acest rai al tiganilor totul trimite le o abundenta de bucate semn ca tiganilor nu le este data munca ci lenea si ospatul. "struguri. Lesinat mai mult de frica eroul cala toreste in iad si in rai. Nu reusesc din cauza naravurilor innascute ale acestora. Acest erou este actor al intamplarii povestite si totodata si narator. Astfel Parpangel intra in lupta impotriva turcilor. Cand isi revine o regaseste pe Romica si fac nunta. Aspectele relevante pentru descrierea taramului infatisat de Parpangel sunt: situarea geografica "intre cer si pamant". "Tiganiada" se dovededeste a fi o alegorie ce intrupeaza nazuintele de veacuri ale romanilor ardeleni. line". In descrierea acestui rai Parpangel porneste de la formele de relief. "dealuri si coaste de cas. de branmza. ceriul limpede. Esenta acesteia o . Totul se incheie cu o dezbinare a tiganilor fiecare apucand pe o alta cale. nici toamna rece. Vocea naratoriala se identifica cu cea a personajului si prezentarea se face la persoana I. Parpangel este un astfel de narator necreditabil. Satana reuseste de fiecare data sa-l amageasca pe Parpangel. smochine". ci tot primavara mangaioasa". "rauri de lapte dulce pe vale". de a-si intemeia o familie si de a conduce etnia tiganilor. Naratorul care stie tot despre personaje si intamplarile prin care acestea vor trece se numeste narator omniscient si omniprezent (sau narator creditabil). Dupa acestea tiganii pornesc un sfat in vederea stabilirii formei de organizare statala. Naratorul este cel care povesteste niste intamplari reale sau imaginare. relieful "campuri cu flori osebite". Vocea naratoriala a acestua se identifica cu persoana a III-a singular. "muntii si stancele gurguiate tot de zahar. flora si fauna "rodii in loc de arburi si copace". eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara tiganilor. "in loc de nisip si tarana/ Tot graunta de aur iei in mana". clima si vegetatia intalnite in lumea reala si le transforma idealizandu-le intr-un rai tiganesc. Parpangel este supus unor probe astfel trece printr-o padure vrajita si poposeste la un han care in mod miraculos se transforma dimineata intr-o balta cu broaste. Incheiere Intitulata "poemation eroi-comico-satiric".este apt de a se insura. "vantucele dragalase. Infricosati de vederea armurii si crezant ca este Argineanu turcii bat in retragere si toata aceasta aventura eroica se termina cu o banala cadere de pe cal a lui Parpangel.

Numele din subsol sunt caracterizante. . Ion Budai-Deleanu se dovedeste a fi un creator modern care trece de limitele timpului sau.reprezinta democratia fara fond. In incercarea lor de a-si gasi o forma dre organizare statala. tiganii dovedesc lipsa adecvarii la fondul lor originar acela de populatie omada fara posibilitatea de a se aseza intr-un loc. Prezenta vocilor naratoriale aflate in subsolul paginii nu are rolul de a explica un eveniment ci de a imbogati textul. ceea ce spun personajele se regaseste in semnificatia numelor acestora creand astfel o opera in opera.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful