Scoala Ardeleana - Iluminismul si Tiganiada comentariu, Ion Budai Deleanu

Iluminismul - este un curent literarar secolului al XVIII-lea supranumit "secolul luminilor". Aparitia acestui curent literar a fost favorizata de cateva conditii socialistorice:
• •

revolutia burgheza din Anglia; semnarea "Declaratiei Drepturilor Omului".
Trasaturile iluminismului:

• • • •

promovarea ratiunii; sustinerea tolerantei interetnice; 18885hfi51ism3c combaterea docmelor si a bisericii (anticlericalismul); asezarea in centrul preoparilor a valorilor umane.

Iluminismul romanesc - poarta numele de "Scoala Ardeleana". Reprezentanti ai iluminismului romanesc: fs885h8151issm
• • • •

Samuil Micu Klein; Gheorghe Sincai; Petru Maior; Ion Budai-Deleanu.

Epopeea - este o specie a genului epic in versuri de mari dimensiuni cu un fir epic intins si cu personaje cu puteri supranaturale, aceste sunt de obicei personaje legendare. Epopeea apare in Grecia Antica si e preluata de cultura latina. Cele mai celebre epopei sunt: "Eliada si Odiseea" de Homer si "Eneida" scrisa de Vergiliu. Introducere "Tiganiada" este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea mai celebra epopee din literatura romana. Desi redactata in doua variante ea nu ajunge sa fie publicata decat in 1925. Din aceasta cauza literatura romana va avea foarte mult de pierdut. Si alti autori pasoptisti (ex: Ion Heliade Radulescu) incep sa scrie o epopee a neamului insa aceste proiecte nu sunt finalizate.

Domnitorul se hotaraste sa-i inaremeze pe tigani pentu a lupta impotriva turcilor deoarece dorea sa evite folosirea acestora ca iscoade. critice istorice. Pentru a-si regasi iubita acesta porneste intr-o cala torie initiatica la capatul careia trebuie sa dovedeasca faptul ca . Tema operei "Tiganiada" are ca tema calatoria alegorica pe care o face neamul tiganesc in cautarea unei forme statale. Odata intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de interventia Satanei care o rapeste pe Romica. In schimbul intrarii in lupta Vlad Tepes le ofera ca recompensa localitatea Spateni plasata strategic intre Barbatesti si Inimoasa. O astfel de structura isi dovedeste modernitatea datorita multitudinii de voci naratoriale. in "Don Quijote de la Mancha" a lui Cervantes si in "Orlando furioso" de Aristo. Tiganii se lasa greu convinsi. om de o vasta cultura gaseste punctul de plecare al "Tiganiadei" in lucrarea "Batra homiamahia" ("Lupta broastelor cu soarecii") de Tasso. Vlad Tepes si armata lui se deghizeaza in turci fara a fi recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea acestora carele cu bucate. filologice si gramatice de catre Mitru Perea si alti mai multi in anul 1800". Pentru a-i convinge Vlad voda le promite o localitate numita Spateni unde acestia sa se organizeze intr-o formatiune statala. Firul epic Actiunea se desfasoara in Muntenia lui Vlad Tepes. Titlul este unul alegoric deoarece sub intruchiparea tiganilor.Denumirea localitatilor este una evident parodica ea desemnand lipsa curajului si a tragerii de inima din partea tiganilor. filosofice. logodnica viteazului Parpangel. Mai intai tiganii sunt supusi unor probe de curaj. mai intai avand loc un sfat care are rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si instabil. Compozitia Din punct de vedere compozitional "Tiganiada" sau "Tabara tiganilor"este alcatuita din 12 cantece compuse de cantaretul Leonachi Ghianeu si imbogatita "cu multe insemnari si luari aminte. "Eneida"). Personajele care comenteaza evenimentele in subsolul paginii devin voci naratoriale de sine statatoare. Ion Budai-Deleanu ascunde ascunde aspiratiile iluministe ale romanilor din Ardeal.Geneza operei Ion Budai-Deleanu. Semnificatia titlului Titlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor epopei ("Iliada". Ele nu explica ceva ci au rolul de a crea o opera in opera. La cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa curajului si o pofta de mancare nemasurata. "Odiseea". Acesta ne trimite la personajul central al operei si anume la etnia tiganilor .

"nu e vara zadufoasa. "rauri de lapte dulce pe vale". In descrierea acestui rai Parpangel porneste de la formele de relief. smochine". "dealuri si coaste de cas. Cand isi revine o regaseste pe Romica si fac nunta. Vocea naratoriala se identifica cu cea a personajului si prezentarea se face la persoana I. vin". Vocea naratoriala a acestua se identifica cu persoana a III-a singular. relieful "campuri cu flori osebite". "muntii si stancele gurguiate tot de zahar. fara nouri". de a-si intemeia o familie si de a conduce etnia tiganilor. Naratorul care stie tot despre personaje si intamplarile prin care acestea vor trece se numeste narator omniscient si omniprezent (sau narator creditabil). line". La ospatul de nunta Parpangel povesteste tuturor tiganilor cele vazute in iad si in rai. Bineinteles ca aceasta calatorie este tot parodica. eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara tiganilor. Povestirea spusa de Parpangel tiganilor despre calatoria sa in rai este impanzita de elemente specifice neamului tiganesc cel mai important fiind mancarea. flora si fauna "rodii in loc de arburi si copace". "Tiganiada" se dovededeste a fi o alegorie ce intrupeaza nazuintele de veacuri ale romanilor ardeleni. Aspectele relevante pentru descrierea taramului infatisat de Parpangel sunt: situarea geografica "intre cer si pamant". ceriul limpede. Naratorul este cel care povesteste niste intamplari reale sau imaginare. Dupa acestea tiganii pornesc un sfat in vederea stabilirii formei de organizare statala. Dezamagit. stafide. Totul se incheie cu o dezbinare a tiganilor fiecare apucand pe o alta cale. nici iarna cu ger. In acest rai al tiganilor totul trimite le o abundenta de bucate semn ca tiganilor nu le este data munca ci lenea si ospatul. Pe drum se intalneste cu viteazul Argineanu imbracat in armura vrajita si jac schimb de haine. "in loc de nisip si tarana/ Tot graunta de aur iei in mana". Lesinat mai mult de frica eroul cala toreste in iad si in rai. de slanina" . Parpangel este un astfel de narator necreditabil. Naratorul necreditabil este acel narator care din diverse mative deformeaza lumea prezenta astfel incat el nu mai poate fi crezut de catre cititor. Incheiere Intitulata "poemation eroi-comico-satiric". Esenta acesteia o . ci tot primavara mangaioasa". Satana reuseste de fiecare data sa-l amageasca pe Parpangel. de branmza. Acest erou este actor al intamplarii povestite si totodata si narator. Infricosati de vederea armurii si crezant ca este Argineanu turcii bat in retragere si toata aceasta aventura eroica se termina cu o banala cadere de pe cal a lui Parpangel. "vantucele dragalase.este apt de a se insura. nici toamna rece. "struguri. clima si vegetatia intalnite in lumea reala si le transforma idealizandu-le intr-un rai tiganesc. Astfel Parpangel intra in lupta impotriva turcilor. clima zile senine. Parpangel este supus unor probe astfel trece printr-o padure vrajita si poposeste la un han care in mod miraculos se transforma dimineata intr-o balta cu broaste. Nu reusesc din cauza naravurilor innascute ale acestora.

reprezinta democratia fara fond. tiganii dovedesc lipsa adecvarii la fondul lor originar acela de populatie omada fara posibilitatea de a se aseza intr-un loc. Numele din subsol sunt caracterizante. Ion Budai-Deleanu se dovedeste a fi un creator modern care trece de limitele timpului sau. Prezenta vocilor naratoriale aflate in subsolul paginii nu are rolul de a explica un eveniment ci de a imbogati textul. ceea ce spun personajele se regaseste in semnificatia numelor acestora creand astfel o opera in opera. In incercarea lor de a-si gasi o forma dre organizare statala. .