Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
BRAILA
AUT. J/09/95/97 R.9255636
STUDIU COMPARATIV PRIVIND COMPORTAREA IZOLATIILOR TIP BENZI DE POLIETILENA APLICABILE LA RECE POLYGUARD SI IZOLATIA BITUM UTILIZATE IN PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONDUCTELOR DE OTEL INGROPATE
SUMAR
SUMAR ........................................................................................................................................... 2 1. INTRODUCERE.......................................................................................................................... 3 2. DESCRIERE ............................................................................................................................... 3 2.1. Generalitti ........................................................................................................................... 3 2.2. Avantaje si dezavantaje ale izolatiilor de conducte selectate ................................................ 4 2.3 Recomandri privind utilizarea celor doua sisteme de izolatii in protectia anticoroziva a conductelor ingropate .................................................................................................................. 5 2.4. Descrierea sistemelor de izolare pentru conducte ................................................................ 5 2.4.1. Bitum de petrol ............................................................................................................... 5 2.4.2. Benzi de polietilen (aplicare la rece) ............................................................................. 7 3. Evaluarea performantei ............................................................................................................... 9 4. Analiz economic .................................................................................................................... 13 8. ANEXE...................................................................................................................................... 14 Anexa 1 - Scurt descriere a testelor pentru izolatie .............................................................. 15 Anexa 2 - Scurt descriere a sistemelor de izolatii Polyguard ................................................ 20 Anexa 3- Scurta descriere a bitumului de petrol ..................................................................... 25 Anexa 4 -Protectia conductei impotriva coroziunii .................................................................. 26
1.INTRODUCERE
Acest studiu prezinta avantajele si dezavantajele utilizarii in protectia anticoroziva a conductelor de otel ingropate, a izolatiilor de tipul benzi de polietilena aplicabile la rece (Polyguard) si bitum. Scopul acestui studiu este de a oferi clientului care utilizeaza cele doua sisteme de izolati,i elemente de comparatie, in vederea alegerii celui mai bun sistem de protectie a conductelor ingropate.
2. DESCRIERE
2.1. Generalitti
Problema realizarii unor izolatii exterioare de calitate pentru conductele amplasate ingropat, indeosebi cele pentru transportul magistral, este una din prioritatiile operatorilor sistemelor de transport fluide, deoarece pierderile datorate coroziunii exterioare greveaza semnificativ costurile de exploatare. Sistemele de izolatii, atat la o conducta noua cat si la o conducta reizolata, trebuie sa asigure urmatoarele: izolare electric; impermeabilitate la umezeal; aplicare pe conduct prin metode ce nu afecteaz propriettile otelului din stratul superficial; aplicarea pe conducta astfel nct s limiteze defectele sau fisurarea n izolatia nou; adezivitate excelent pe suprafete de otel; capacitatea, prin caracteristici proprii, de a preveni defectiunile generate de trecerea timpului; capacitatea de a rezista la tensiunile solului; capacitate de a rezista la eventuale deteriorari la manipulare, stocare si instalare; capacitate de a pstra n timp caracteristicile de izolare/rezistivitate electric; rezistent la degradare chimic; usor de aplicat si reparat si timp redus de intarire; pstrarea propriettilor fizice; netoxicitate pentru mediu;
Avantaje
Disponibil n Romnia Exist baze de izolare 30 de ani de experient continu n Romnia Cost initial mai mic Rezistent bun la penetrarea apei Rezistent bun la solutii chimice Existenta facilittilor de aplicare n baz
Dezavantaje
Nerezistent la tensiunile din sol Este atacat biologic Porozitate mare Coeficient mare de mbtrnire Rezistent redus la exfoliere catodic Conductivitate mare Rezistent la impact redus Rezistent la produse petroliere redus Instabilitate termica Nu se poate asigura uniformitate in aplicare Este neomogen Aplicarea manuala la imbinari si reparatii este foarte dificila Necesita o buna pregatire a suprafetei inaintea aplicarii
1.
Bitum de petrol
2.
Rezistenta foarte buna la tensiunile din sol Proiectat pentru reparatii locale ale izolatiei, fiind compatibil cu bitumul Disponibil in Romania Aplicare mecanic si manuala usoara Vitez mare de aplicare (57 km/zi) Recomandat pentru izolare mbinri si/sau fitinguri Rezistenta excelenta la penetrarea umezelii atat la banda cat si la suprapunerile benzii Aderenta buna la conducta Nu necesita timp de intarire Grosime uniforma dupa aplicare Rezistenta excelenta la atacurile alcaliilor si aciziilor care se gasesc in sol Are proprietati elastomerice net superioare bitumului Adaptare sporita la contractarea si dilatarea conductei Este solida,durabila Tesatura de baza nu poate sa produca distorsiuni in circulatia curentului de protectie catodica, asfel incat sa contribuie la aparitia unui efect de ecranare.
2.3. Recomandri privind utilizarea celor doua sisteme de izolatii in protectia anticoroziva a conductelor ingropate
Tabelul 2 Sistim de izolare Bitum de petrol Benzi de polietilen aplicat la rece Recomandat Recomandat Recomandat Recomandat Recomandat Recomandat Recomandat*
Activitate Conduct nou izolat Reparatie local Izolare n sant Izolare deasupra santului Izolare mbinri Izolare fitinguri si ventile
* Pentru suprafetele neuniforme (vane, fitinguri, etc.) se recomanda utilizarea masticurilor CA9 si CA14 tip Polyguard, rezistente la produse petroliere.
Primer (pe baz de bitum de petrol) 1 3 straturi de bitum de 3 6 mm grosime 1 2 straturi de bitum cu mpslitur de fibr de sticl Infsurare exterioar (testur de fibr de sticl, band de fibr de sticl, pentru asigurarea protectiei mecanice).
2.4.1.2. Aplicare
Uzual se aplic fierbinte n baza de izolare iar n cmp, la mbinri si reparatii , se poate aplica manual, cu masuri speciale de protectia muncii si a mediului.
Experienta a artat c o curtire profesional (sablare cf. standard Sa 2,5 SIS 05 59 00) nltur aparitia multor tipuri de defecte (dezlipire, crachelare multipl - piele de crocodil, etc.).
2.4.1.4. Teste
Materialul de baz - bitum de petrol - trebuie testat foarte atent din cauza diferitelor probleme ridicate de o compozitie proast nainte sau dup oxidare.
Multe defecte de izolatie apar dac materialul a avut un procent mare de cenus si de asemenea o oxidare insuficient n timpul fabricatiei conduce la efectul de saponificare sub actiunea protectiei catodice, caz n care apare dezlipirea izolatiei chiar cu o protectie catodic mentinut n parametrii normali.
Totodat utilizarea bitumului folosit la strzi sau hidroizolatii este foarte periculoas, din cauza numrului mare de defecte ce apar dup 6 luni de la ngropare (dezlipiri, crachelare, saponificare, degradare biologic).
Testele uzuale pentru izolatie sunt: inspectie vizual, msurarea grosimii, aderenta si detectarea defectelor nainte de ngropare.
3.4.1.5. Performante
Bitumul de petrol este folosit de ctre multe companii ca material de izolare datorit procurarii usoare. Din cauza porozittii sale, necesit un curent de protectie catodica mare pentrui mentinerea potentialului conductei in limite normale (850-1250 mV) si cheltuieli mari de intretinere.
Primer (specific, cu actiune rapid) 1 2 straturi de polietilen aplicat la rece, avnd pe o parte sau pe ambele un suport bazat pe cauciuc butilic 1 strat de band exterioar - film de polietilen cu sau fr adeziv pentru protectie suplimentara mecanica.
2.4.2.2. Aplicare
Se aplica la rece n baza de izolare. In camp poate fi aplicat deasupra santului sau in sant cu masin de izolat diferite manuale sau actionate mecanic si diferite mecanisme de curatirea conductei si controlul izolatiei functie de conditiile specifice. Pentru reparatii locale se poate aplica manual.
Suprafata de izolat trebuie curtat: indepartand substantele grase prin spalare cu solventi care nu trebuie sa lase reziduri. indepartand zgura, rugina, picaturile de ghiata, praful, umezeala sau alte materiale. evitand aparitia zonelor slefuite.
2.4.2.4. Teste
Testele standard pentru izolatia de polietilena sunt: rezistenta la eforturile pmntului, exfoliere catodic si aderenta fat de suportul de otel sau ntre straturile benzii (la multistraturi). De asemeni o conditie de acceptare este si rezistenta benzii izolatoare contra exfolierii (cauzat de efectele de scut ale protectie catodice). Dac banda se foloseste pentru reabilitare, testele de acceptare vor cuprinde si teste de compatibilitate cu izolatia veche.
2.4.2.5. Performante
30 de ani de experimentri; Rezistenta foarte buna la tensiunile solului; Aderenta buna la conducta; Rezistent sporit la substante chimice si la produse petroliere; Rezistent electric mare - conduce la un nivel sczut al curentului de protectie catodica; Rezistenta excelenta la penetrarea umezelii atat la banda cat si la suprapunere; Aplicare usoar; Timp de intarire practic zero (conducta poate fi acoperita imediat); Grosime uniforma; Compatibilitatea cu izolatile de bitum; In cazul reparatiilor locale la conductele izolate cu bitum, izolatiile de polietilena cu suport bituminos nu provoaca aparitia macropilelor de coroziune, avand caracteristici asemanatoare cu izolatiile de bitum.
Numai recent (dupa anul 1995) au fost izolati cteva sute de kilometri cu band de polietilen. Se prevede o crestere a utilizarii benzilor de polietilena aplicabile la rece, datorita calitatii si rezultatelor demostrate la primele aplicatii. Polyguard si-a deschis reprezentanta in Romania prin firma OIL TECH S.A CONSTANTA. Oil Tech S.A. furnizeaza si masini de izolat pentru benzile de polietilena.
3. Evaluarea performantei
Evaluarea performantelor celor doua sisteme s-a facut in urma studierii comportarii in exploatare la peste 2.000 km de conduct. Informatiile de la inspectiile locale (bell holes) sunt prelevate de la peste 3.000 de locatii. In tabelul 4 sunt prezentate propriettile esentiale ale izolatiei, probate prin 24 teste standard. In Anexa 1 este prezentat o descriere sumar a acestor teste. Descrierea detaliat poate fi gsit n standardele elaborate in acest sens.
Observatie: Propriettile principale ale izolatiei ce trebuie luate n considerare pentru alegerea acesteia sunt:
a) Caracteristici bune de aderent; b) Rezistent mare la permeabilitate si absorbtie a apei; c) Rezistent electric mare; d) Rezistent bun la eforturile din sol; e) Rezistent bun la exfolierea catodic; f) Compatibilitate cu izolatia existentain cazul reparatiilor locale.
Aceste proprietti sunt evidentiate de urmtoarele teste: Protectie catodic (Crachelare); Eforturi din solul nconjurtor; Penetrarea apei; Exfoliere catodic;
Orice sistem de izolatie propus ce nu trece de unul din aceste teste nu poate fi luat n considerare pentru utilizare.
COMPARAREA PERFORMANTELOR SISTEMELOR DE IZOLATII Informatii publicate de Trans Canada Pipelines Ltd.
Tabelul 3
Nr. crt 1. 2. Tip izolatie (sistem) Bitum de petrol Benzi de polietilen (aplicare la rece) Initial 700 25 Conductanta izolatiei 2 S/m 2 ani 5 ani 800 950 70 90
Densitate de curent pentru P.C. 2 A/m Initial 2 ani 5 ani Bitum de petrol 100 150 400 Benzi de polietilen (aplicare la rece) 15 20 50
Se observa ca necesarul de curent injectat de catre sistemul de protectie catodica pentru conductele izolate cu benzi de polietilena este mai mic chiar dupa 10 de exploatare decat cel al bitumului la instalare. Ceea ce conduce la cheltuieli de intretinere a protectiei catodice foarte diferite.
10
COMPARAREA PERFORMANTELOR SISTEMELOR DE IZOLATII Informatii publicate de Tennesse Gas Pipeline Co. Houston Tabelul 4 Tip izolatie (sistem) PE Observatii la rece 4 Trecut 5 Toate cderile au fost la peste limita de rupere
Nr. crt 0 1
Test de izolatie 1 Flexibilitate (Elongatie la 25oC) Rezistenta la abraziune (coef. de abraziune) Test la abur srat Alterare accelerat Rezistenta la impact
2 3 4 5
768 Bun Bun La peste 30 de lovituri de la 1 m izolatia cu benzi de polietilena nu prezinta strapungeri
>80
27
6 7
8. 9.
10.
11. 12.
Crestare (Pounds/Sq.inch) Rezistenta la deformare (oC) Exfoliere catodic injectie 5V CC negativ (mm exfoliere) Rezistenta le eforturi din sol 1 an evaluare Penetrare ap % din grosime nepenetrat de ap injectie 1,5 CC Protectie catodic (crachelare) % de probe trecute Rezistenta la ardere (Grad)
* fr strat de protectie
100
60
80
100 Bun
98 acceptabil
98 Buna
13.
14.
F. bun
F. bun
F. bun
F. bun
F. bun
F. bun
Tabelul 4 (continuare)
11
0 15.
16.
1 Imersie pentru 90 zile n HNO3 5% (Grad) Imersie pentru 90 zile n NaCl 5% (Grad) Imersie pentru 90 zile n MgSO4 5% (Grad) Duritatea Shore A Rezistenta la imbatranire accelerata datorita migratiei plastifiantului)
2 F. bun
3 Acceptabil
4 Acceptabilbun Accepta-bilbun
F. bun
F. bun
F. bun -
F. bun 34 Nu prezinta degradariIsi pastreaza aspectul si aderenta 19,5 0,095 Nu se exfoliaza Nu se produc modificari isi mentine aderenta pe suport si intre straturi Nu necesita incalzirea prealabila nici a conductei si nici a suportului bituminos
Rezistenta la intandire (tractiune) daN/10 mm Absortia de apa Flexibilitatea la temperatura scazuta (-17,8 C) Rezistenta la imbatranire la caldura (98 de zile la 100 C)
Sub 19,5 Peste 0,1 Se exfoliaza La temperatura marita tinde sa devina fluid ducand la curgerea izolatiei Trebuie incalzit la 90 C
24.
12
4. Analiz economic
Se poate estime un cost real al protectiei anticorozive al unei conducte ingropate insumand costurile izolarii initiale si a celor aditionale implicate de ntretinere (inspectie pentru determinarea starii izolatiei, reparatii) si pentru mentinere protectiei catodice.
Alegerea izolatiei, trebuie s aib n vedere nu numai ndeplinirea fiecrei conditii specifice de izolare si aplicare, ct si pretul actual comparat cu costurile de ntretinere pe toat durata de viat a conductei.
Astfel, un sistem de izolare ieftin la instalare dar necesitnd un curent de protectie catodic ridicat, creste costul total al protectiei anticorozive a conductei. Totodata o izolatie slab necesit activitti de inspectie suplimentare si echip de reparatii de mari dimensiuni.
In principiu, informatiile continute n Tabelul 3 pot fi folosite ca baz de calcul pentru costurile aditionale.
Exemplu: Pentru o conduct izolat cu bitum, inspectia de determinarea a starii izolatiei conductelor trebuie fcut dup primii 3 ani de la izolare, apoi la fiecare 2 ani si n continuare o dat pe an, dup 7 ani de la izolare. Aceasta nseamn pentru 100 km de conduct, 150 zile-om si costuri suplimentare pentru 20 zile lucrtoare cu cheltuieli corespunzatoare pentru 8 oameni. Numrul gropilor de control si al reparatiilor locale ncep n anul 5 de exploatare cu 2 reparatii la 100 km si cresc cu 2 pe an pn n anul 10 de serviciu a izolatiei. Costurile pentru orice reparatie trebuie s includ costurile pentru accesul n teren si compensrile pentru deteriorarea recoltelor si protectiei mediului.
Pentru o conducta izolata cu Banda RD 6 Polyguard, inspectiile starii de izolatie efectuate dupa 10 ani, nu au scos in evidenta modificari ale starii initiale. Costurile initiale sunt mai mari ale izolatiei Polyguard dar sunt amortizate in primii ani de exploatare, fata de bitum.
13
5. ANEXE
Anexa 1 Anexa 2 Anexa 3 Anexa 4 - Scurt descriere a testelor pentru izolatie; -Scurta descriere a izolatie Polyguard RD-6 si 600; -Scurta descriere a bitumului; -Protectia conductei impotriva coroziunii;
14
Acest test determin ct de bine rezist izolatia la mediu intens clorurat (zona de trm a mrii). Ajut la determinarea posibilittii de depozitare pe termen lung n zona litoralului. Testul se realizeaz ntr-o incint cu ceat salin 5% si temperatura de 35C.
2. Imbtrnire accelerat
Testul determin ct de bine se comport izolatia n conditii atmosferice, pentru a stabili dac aceasta se poate stoca o perioad nedefinit de mare. Aparatul ce se va utiliza este un dispozitiv rotativ cu care proba este scufundat succesiv n ap cu duritate sczut, apoi expus la raze infrarosii, uscat n aer prin expunere la ultraviolete, apoi napoi iar n ap.
3. Rezistenta la impact
Testul se face pentru a determina ct de bine rezist izolatia la loviturile din timpul manipulrii, transportului cu vaporul si al instalrii. Se utilizeaz Gardner cu cap de impact standard. tester-ul de impact
Citirile se vor face n unitti de fort inch pounds (sau n sistemul metric). Testul trebuie fcut la 20C. Pentru interpretarea rezultatelor se va utiliza un microscop cu capacitatea de mrire de 20 ori.
15
4. Rezistenta la abraziune
Testul se face pentru a se determina rezistenta la abraziune a izolatiei si a arta duritatea total a izolatiei. Aparatul de testare este un tester de abraziune cu un sistem de control al aerului.
Jetul se aplic probei, cunoscnd rata presiunii aerului si a particulelor abrazive. Coeficientul de abraziune se poate calcula cunoscnd grosimea initial a izolatiei si caracteristicile particulelor abrazive folosite la sablare pn se ajunge la a dezizola rea conducta pe o zon cu un diametru de 2 mm.
5. Flexibilitate (ndoire)
Testul se face pentru a determina flexibilitatea izolatiei externe a unei conducte. Este un test de tip merge sau nu merge, n care proba se testeaz la ndoirea maxim ce se poate ntlni n teren. Aparatul folosit este o pres. Acesta const dintr-un sablon realizat astfel nct proba s poat fi ndoit la curbura maxim din teren ( 1 - grade pe diametrul conductei); Proba se va ndoi la 25C, dar va trebui s reziste si la 0C. Defectele se vor determina vizual cu un microscop cu mrire de 20X si cu un defectoscop.
Acest test este proiectat pentru a oferi posibilitatea evalurii rezistentei izolatiei conductei la penetrare de ctre obiecte ascutite, presate pe izolatie pe o perioad ndelungat. Acest test se foloseste si pentru determinarea durittii izolatiei. Se foloseste o pres.
Pentru penetrare se utilizeaz o scul tip dalt. Se realizeaz un circuit electric ntre scul si metalul probei. In circuit este intercalat si un voltmetru. Se aplic o fort pn la penetrarea complet a izolatiei. Penetrarea complet se consider cnd scula si metalul probei intr n contact, electric.
16
7. Rezistenta la curgere
Acest test se foloseste pentru determinarea curgerii plastice a materialului la temperaturi ridicate. Domeniul de temperatur pentru test este ntre 40C si temperatura maxim de lucru. Cresterea temperaturii se face cu cte 5 C la 24 ore.
8. Exfoliere catodic
Testul determin rezistenta izolatiei la dezlipire si exfoliere cnd potentialul probei martor este mai mare dect supratensiunea de hidrogen a otelului. Se realizeaz deliberat un defect n prob. Proba se plaseaz ntr-un electrolit solutie de NaCl 5%.
Un anod fir de platin este introdus n electrolit si se aplic probei o tensiune de 5 V curent continuu.
Se foloseste un instrument ascutit pentru ndeprtarea oricror exfolieri din centrul defectului initial.
Acest test se realizeaz pentru a determina rezistenta izolatiei exterioare a conductelor la deformri datorate eforturilor din sol. Se ngroap n pmnt argilos un element de teav izolat de 500 mm lungime si cu diametru de 5. Prin teav se circul ap cald pentru a simula temperatura conductei reale (60 - 65C), temperatur ce face ca solul s se usuce si s crape, genernd astfel eforturi n izolatie.
Acest ciclu de umectare si uscare se repet continuu timp de 12 luni. Proba se scoate, este inspectat, fotografiat si pus la loc, la testare.
17
Acest test este dedicat determinrii ratei de trecere a apei sau umezelii prin izolatie.
Este o msurtoare direct a duratei de viat sperat. Plci izolate fr defecte (sau probe de conduct izolat) sunt introduse n solutie de 3% NaCl. Un anod de platin (fir) este introdus n electrolit si proba se pune la un potential de 1,5 V curent continuu.
Proba se scoate de sub tensiune periodic si se msoar capacitatea cu un capacimetru. Se traseaz un grafic cu capacitatea functie de timp, ce arat rata de infiltrare a apei n izolatie; Inregistrrile se sisteaz cnd apa penetreaz complet izolatia.
Acest test evidentiaz comportamentul izolatiei la protectie catodic ntr-un anumit domeniu de tensiune si ntr-un mediu cu rezistivitate cunoscut. Se utilizeaz 25 de probe fr defect n medii cu rezistivitate si tensiune diferit. Tensiunile utilizate sunt 0,72V, 0,82V, 0,92V, 1,12V si 1,32V, cu element de referint cu calomel. Rezistivitatea este de: 50 .cms, 200 .cms, 500 .cms, 1000 .cms, 1600 .cms. Acest test nu trebuie accelerat la nici un grad. Acest test se prelungeste conform dorintei Clientului (Recomandat minim 1 an).
Testul determin cantitatea de izolatie distrus lng suduri sau la mbinrile sudate. Cu un arztor cu acetilen se arde transversal, complet, o plac izolat.
Gradul de ardere se msoar n toli. Se foloseste n cazul n care izolatia este combustibil si se bsic.
Se vor nregistra toate indicatiile specifice pentru vreme, combustibilitatea izolatiei si posibilitatea aparitiei bsicutelor la nclzire intens.
18
Aceste teste se efectueaz pentru a verifica rezistenta chimic a izolatiilor exterioare ale conductelor la diferite solutii ce pot fi prezente n sol sau n atmosfera n care conductele sunt depozitate timp ndelungat. Cele 5 solutii utilizate sunt: ap distilat, solutie caustic 5% (NaOH), solutie salin 5% (NaCl) si ap dur (MgSO4 si CaCO3, la saturatie). Probele se imerseaz n aceste solutii pentru o perioad de 90 zile.
19
Anexa 2
20
AVANTAJE:
Mai jos sunt redate avantajele sistemului RD-6 de izolare a conductelor : Rezistenta foarte buna la tensiunile solului data de rezistenta mare la intindere, elongatia scazuta si stabilitatea termica mare . Tesatura din fibre poliolefinice nu impiedica circulatia curentului de protectie catodica, nu contribuie la aparitia unui efect de ecran. Se aplica usor. Conducta poate fi ingropata imediat dupa izolare. Rezistenta excelenta la penetrarea umezelii atat prin banda cat si la suprapunerile benzii. Aceasta proprietate face ca o suprapunere de 0,75 1 sa fie suficienta avand ca avantaj apropierea pretului materialului de izolat de a celui de suprafata de conducta izolata; Nu este deteriorata de acizii si bazele care se gasesc normal in soluri. Asigura o grosime uniforma. Are proprietati elastomerice pentru adaptarea la dilatarile si contractiile conductelor. Este compatibila cu izolatiile din bitum Rezistenta dielectrica mare. Important este si faptul ca aceasta valoare se mentine in timp. Rezistenta mare la strapungere cu obiecte ascutite. Aceasta proprietate este importanta in momentul introducerii conductei in sant si astuparii santului. Izolatia nu este afectata de presiunea care se exercita in timpul astuparii santului si miscarile conductei; Izolatia este rezistenta la imbatranire; Durabilitatea sistemelor de protectie anticoroziva Polyguard RD-6 pentru conducte de otel ingropate este de cca. 50 de ani.
UTILIZARE:
Acest sistem a fost proiectat atat pentru reabilitarea izolatiei conductelor existente (repararea locala sau extinsa a defectelor de izolatie) cat si pentru izolarea conductelor noi.
DATE TEHNICE:
PROPRIETATEA Grosimea totala Rezistenta la tractiune Transmisia vaporilor de apa Rezistenta la strapungere Adeziunea la suprafata cu lichid adeziv Rezistenta dielectrica METODA DE TESTARE ASTM D-1000 ASTM D-1000 ASTM E- 96 Procedura B ASTM E- 154 ASTM D- 1000 Metoda A REZULTATE 1,27 mm 21 kN/m 0,02g/hxm2 1379kPa 3,5 kN/m 32,2 kV NOTA 1
21
Rezistenta dielectrica, kV
NOTA 1: REZISTENTA DIELECTRICA Banda RD-6 Banda RD-6 Sistemul de izolatie aplicata intr-un aplicata cu 50% inclusiv stratul singur strat petrecere protector exterior 16,6 32,2 45,2
Utilizarea acestor izolatii elimina neajunsurile intalnite in cazul aplicarii manuale a izolatiilor calde (fierbinti) cum ar fi: - curatarea avansata a conductei; - reglarea temperaturii; - timpul de maturizare intre acoperiri; - raportul corect de amestec al componentilor.
Sistemele de izolatii Polyguard sunt ecologice, nu polueaza mediul inconjurator, pentru ca nu se foloseste bitum topit la fabricarea lor. Lichidul adeziv Polyguard 600 si benzile izolatoare sunt fabricate din materii prime pure, nu contin rebuturi toxice sau deseuri industriale.
22
UTILIZARE:
Sistemul de izolare Seria 600 este folosit pentru izolarea manuala a conductelor, a imbinarilor de montare si pentru repararea, locala sau extinsa, a defectelor de izolatie a conductelor vechi.
AVANTAJE:
Mai jos sunt redate avantajele Sistemului de izolatie Seria 600: Grosime uniforma controlata la fabricare. Portiunile cu izolatia deteriorata pot fi reparate repede si usor. Rezistenta excelenta la penetrarea apei si a vaporilor de apa. Nu este deteriorata de acizii si bazele care se gasesc normal in soluri. Are rezistenta excelenta la infiltrarea umezelii la suprapunerile benzii. Proprietati elastomerice bune izolatia adaptatandu-se la dilatarile si contractiile conductei. Usor de aplicat. Adezivitate excelenta la conducta.
23
DATE TEHNICE:
IZOLATIA TIP 600 PROPRIETATEA Grosimea nominala a izolatiei Grosimea nominala a peliculei protectoare Rezistenta la tractiune Alungirea la rupere Rezistenta dielectrica Flexibilitatea la temperatura scazuta (-17.8C) Adeziunea stratului la conducta cu lichidul adeziv Adeziunea la suprapunere Dezlipirea catodica a componentelor bituminoase Transmisia de vapori de apa Absorbtia apei Temperatura de lucru METODA DE TESTARE ASTM D882 Metoda B ASTM D882 Metoda B ASTM D149 ASTM D146 IZOLATIA TIP 610
35 mils (0.89 mm) 7 mils (0.18 mm) 3 kg/cm 400% >12 KV Nu se exfoliaza
50 mils (1.27 mm) 10mils (0.25 mm) 4 kg/cm 400% >12 KV Nu se exfoliaza
ASTM D1000
1.8 kg/cm
1.8 kg/cm
ASTM E96
0.1%
0.1%
ASTM D570 0.036 g/m2/h 0.036 g/m2/h * La aplicare . -4 43C * In exploatare ..-32 66C
24
Anexa 3
Caracteristica Penetratia la 25 C Punct de inmuiere, min. Ductibilitatea la 25 C, min. Punct de rupere Frass, maxim Solubilitatea in sulfura de carbon % min Aciditatea minerala si alcalina Apa (distilare) Stabilitatea prin incalzire 5 ore la 163 C -pierderi in greutate % -scaderea penetratiei initiale la 25 C, maxima
25
Anexa 4.
Principala tehnic anticoroziv utilizat pentru protectia conductelor ngropate sau submersate este izolarea.
Aceasta tehnologie nu numai c pune o barier pe termen lung mpotriva umezelii dar este si un izolator electric ce protejaz conducta impotriva actiunii corozive a curentilor vagabonzi sau a interferentelor periculoase de curent alternativ.
Protectia catodic previne dezvoltarea coroziunii n punctele de defect ale izolatiei, ce apar n timpul instalrii sau ca rezultat al mbtrnirii compusilor organici ai materialului izolatiei combinat cu tensiunea din sol sau cu miscrile relative dintre conduct si pmnt.
Multe defecte de izolatie conduc la un nivel ridicat al curentului de protectie catodic si n final necesit instalarea de noi statii de Protectie Catodica pentru a asigura protejarea conductei.
defectele de izolatie duc la neprotejarea conductei de catre protectia catodic, avnd o coroziune activ asupra otelului conductei; multe defecte apar ca rezultat al actiunii solului (tensiuni); unele defecte apar ca rezultat al interferentelor electrice, ce produc supraprotectie n zonele catodice, urmate de dezlipirea izolatiei; un sistem economic de protectie catodica necesit ca toate defectele mari de izolatie s fie reparate. este foarte important de a stii c, ca cu ct izolatia are mai multe defecte, cu atat protectia catodica nu isi are rolul de protejare a conductei dect cu un numr mare de statii de protectie catodica sau/si instalarea n paralel de anozi flexibili/de sacrificiu.
O problem ce apare la izolatia reparat este, probabilitatea de dezvoltare de macrocelule de coroziune ntre sectiunea de conduct cu izolatie veche si sectiunea cu izolatie nou.
26
Izolatia veche se comporta, in prezenta oxigenului dizolvat, ca un de catod galvanic fata de sectiunea nou izolat, care devine anod si deci va fi expus coroziunii, dac aceast actiune nu este oprit.
suprafata zonei nou izolate; permeabilitatea solului fat de oxigen (prezenta oxigenului); rezistivitatea solului.
In consecint, pentru reparatii locale pe tronsoane cu lungimi sub 10 m, in cele mai defavorabile conditii (rezistivitatea solului sub 10 m) curentul nu trebuie s depseasc ctiva mA. In concordant cu Legea lui Faraday, coroziunea indus este neglijabil pentru multi ani si tocmai de aceea lungimea zonei nou izolate este important si trebuie determinata cu o atentie deosebita. Metoda de combatere a acestui fenomen consta in principal n instalarea de flanse electroizolante la unul sau la ambele capete a sectiunii nou izolat.
Aceasta se face pentru a reduce circulatia de curent la macropile si pentru ajustarea curentului de protectie catodica.
Trebuie retinut insa c tronsonul nou izolat necesit o densitate de curent mic, n comparatie cu sectiunile cu izolatie veche.
Uzual, aceasta se realizeaz prin montarea unei rezistente variabile ntre flansele electroizolante, ntre cele dou terminale de control ale flanselor electroizolante.
Curentul produs de macropile poate fi semnificativ n conditii speciale de sol, cum ar fi prezenta solurilor aerate (nisip, suprafete lucrate agricol permanent) peste izolatie veche si soluri neaerate peste tronsonul nou izolat. Aceast situatie este putin probabil pentru solurile din Romnia, astfel nct pn acum nu s-au detectat prin msurtori actiunea sau existenta macropilelor. De asemeni solurile ce acoper conducta reizolat, pentru multi ani, din cauza spturii, sunt mai oxigenate dect cele ce acoper conductele vechi si deci aceasta duce
27
la o echilibrare a prezentei oxigenului n ambele zone reducand posibilitatea de aparitie si actiune a macropilelor. Acest fenomen, are loc n absenta protectie catodice pe o perioad foarte mare de timp. Dac protectia catodica este activ, datorit polarizrii, macropilele nu induc coroziune. Singurul fenomen const ntr-o scdere mic a parametrilor protectie catodice n zona implicat, aceasta fiind n mai mult de 90% din cazuri neglijabil si imposibil de a fi depistat de operatorii de ntretinere a protectie catodice (chiar si de cei buni, cu experient bogat).
De asemeni acest fenomen de aparitie a macropilelor poate fi inlaturat utilizand materiale de izolare asemanatoare cu materialul de izolare anterior. Acest lucru face ca utlizarea benzilor de polietilena aplicabile la rece tip Polyguard, cu suport bituminos, sa fie compatibile cu izolatiile de tim bitum de petrol, fata de celelalte metode de izolare,care asa cum s-a mentionat pot crea macropile de coroziune.
Concluzii:
Defectele izolatiei conductei trebuie reparate cu cel mai bun material izolator acceptat de Client; Existenta protectie catodice si buna sa ntretinere nltur toate fenomenele corozive implicate de macropile;
28